1.Ce este geopolitica? 1.1.

Definitii Denis Touret (specialist in drept): geopolitica e stiinta umana, realista, ce are ca obiectiv sa determine care st caracteristicile obiective ale geografiei fizice si umane ce conditioneaza deciziile strategice ale actorilor internationali din viata ideologica, politica si economica mondiala. Yves Lacoste (geograf): geopolitica are ca obiect descrierea si explicarea rivalitatilor de putere privind teoriile, rivalitatile nationale. Ladis Kristof (geopolitician): geopolitica are in centrul atentiei fen politice si incearca sa le dea o interpretare geografica si, totodata, studiaza aspectele geografice ale acestor fen. E primul analist American care a pledat pt revenirea term de geopolitca in 1960. P.O Sullivan: geopolitica e o disciplina universitara care studiaza geografia relatiilor dintre detinatorii puterii, fie ca sunt sefi de state, fie organizatii transnationale. Lit socio-politica din tarile comuniste: geopolitica e o teorie, ce pretinde ca politica unui stat e determinata de pozitia sa geografica. Sau geopolitica e o doctrinaretrograde care atribuie un rol principal factorilor geografici si demografici, interpretati in mod denaturat. Herve Coutau-Begarie: geopolitica e o metoda, nu acopera o realitate; geopolitica si geostrategia sunt modalitati de abordare a acesteia. Negut cred: Geopolitica: stiinta interdisciplinara, la granita intre istorie, geografie, stiinta politica si stiinte sociale, care stabileste relatia dintre evenimentele politice si spatiul geographic, precum si distribuita puterii pe glob. Alte def sau aprecieri: H. Weigert: aplicarea principiilor geografice in jocul dorintei de putere. Eva Taylor: geografie politica incarcata de emotie si, ca urmare, cuprinzand, implicit ori explicit, o chemare la actiune. P. Taylor: disciplina ce trateaza rivalitatea dintre 2 mari puteri si imperialismul ca dominatie exercitata de statele puternice asupra statelor slabe. Este asociata relatiilor est-vest si imperialismului relatiilor nord-sud. Carlo Jean: o reflective, un sistem de rationament, o conceptualizare a spatiului, nu numai fizica ci si umana si, in acelasi timp, multidimensionala. Paul Claval: ia in considerare totalitatea preocuparilor actorilor prezenti pe scena internationala si e interesata de calculele unora si de ceea ce ii impinge sa actioneze. E sensibila la eterogenitatea spatiului, cond naturale, istorie, religie, etnie. E interesata de obiectivele ce vizeaza cooperarea sau destinderea relatiilor, dar si de utilizarea fortei sau de jocurile viclene.

Christian Daudel: se construieste deschizandu-se problematicilor contemporane si de amploare mondiala. Ion Conea: viata politica planetara conditionata si explicate prin geografie. Sergiu Tamas: analiza geopolitica ofera temeiuri pt o interpretare ce poate fundamenta strategii adecvate in raport cu oportunitatile sau amenintarile ce privesc un stat. 1.2. Precursorii geopoliticii: dupa constiinta nationala apare constiinta spatiului. Friedrich Ratzel (1844-1904): unul dintre cei m mari geografi ai lumii, fondator de scoala georgafica si inspirator al geopoliticii. A fost un nationalist infocat(a fost in Liga Pangermanica si in PNL), sustinator al colonialismului(fondator al Comitetului Colonial). A fost constient ca Anglia si Franta aveau avantaj in fata Germaniei in impartirea puterii maritime si a preconizat alianta Germ cu Asia si in special cu tarile din extremul orient(=>asa s-a intamplat). E considerat precursorul geopolitcii datorita lucrarii din 1897 Geografie Politica, in care pune practic bazele geopolitcii. Elaboreazateoria statului(=organism care reuneste o fractiune o umanitatii intr-o fractiune a teritoriului planetei). Statul e un organism care depinde despatiu (raum), pozitie(lage) si granite(grenzen), care raportate la organism statal, devin caracteristici politico-geografice. Introduce termLebensraum (spatiu vital) speculat atat de mult de Hitler, incepand chiar cu a sa Mein Kampf (1933). Ratiunea expansionista:in Cu privire la legile expansiunii spatiale ale Statelor, in care enunta 7 legi universale: cresterea spatial a statelor merge in tandem cu dezv culturii acestora; extinderea statelor se desf in parallel cu intarirea alor diverse manifestari ale dezvoltarii acestora, cum ar fi puterea economica si comerciala sau ideologia; statele se extind de obicei incorporand sau asimiland entitati statale de mica importanta; frontiera e un organism viu; in intregul proces de expansiune spatial prevaleaza o logica geografica; orice stat are tendinta naturala de a se extinde daca la periferia sa se afla o civilizatie inferioara; tendinta generala de asimilare sau de absorbtie a natiunilor mai slabe provoaca amplificarea acapararii de noi teritorii, in cadrul unei miscari care intr-un fel se autoalimenteaza. In Germania, introducere in stiinta patriei 1898, abordeaza conceptul Mitteleuropa Europa Centrala: e un spatiu geografic variabil unitar, ce cuprinde in proportii aprox egale toate formele de relief. Paul Vidal de la Blache (1845-1918): fondatorul scolii franceze de geografie umana = parintele intelectual al al geopoliticii franceze( Yves Lacoste il considera pe Elisee Reclus). Studiul Geografia politica apropos de scrierile dlui Ratzel in 1898, unde de fapt isi propune propriul sau punct de vedere. Cartea Franta de est prima lucrare de geopolitica din Franta; justifica apartenenta Alsaciei si Lorenei la Franta. Considera geografia politica ca parte a geografiei umane. Albert Demageon (1872-1940): nu s-a considerat geopolitician si s-a opus violent ideii de geopolitica, pe care o consid o idee pur germana, dar exprima o conceptie geopolitica. In Declinul Europei 1920, apreciaza ca pozitia dominanta e europei in lume se apropie de sf, acesta fiind efectul inaltarii SUA la o pozitie hegemonica, iar cresterea Japoniei=>putere regionala dominanta in Extremul Orient. Considera ca pozitia Europei in lume e pusa in

pericol si de ascensiunea islamului militant. Propune termeni precum: comunitatea europeana, statele unite ale europei. Camille Vallaux (1870-1945): primul francez care a scris o carte cuprinzatoare in dom Geografiei Politice Solul si statul 1911, in care examineaza conceptele lui Ratzel raum(spatiu) si lage (pozitie), dem imp acestora in explicarea naturii statului. A criticat teoria si in special determinismul lui Ratzel. Pt el, cresterea statului e un proces de subordonare a partilor intregului si controlul tendintelor centrifuge; analizeaza nasterea si prabusirea statelor imperial, precum si cauzele declinului. Oponent al expansionismului; impotriva fen practicat de Franta in Africa si Rusia in Asia. A fost acuzat de Lucien Febvre de prea mult pangermanism in 1921. 1.3. Scurt istoric al geopoliticii: Intemeietor: Raztel; a fol termenul de geografie politica in lucrarea omonima din 1897; vorbeste despre spatiul vital (Lebensraum). Cel care a fol prima oara term de geopolitica 1899(intr-o conferinta apoi in scris in 1900) e suedezul Rudolf Kjellen: a scris Statul ca forma de viata 1917 in care sustine ca geopolitica e stiinta despre stat ca o creatie spatiala, ca un organism geografic. Rudolf Kjellen (1864-1922): suedez. Lucrarile sale pe 2teme: 1. crearea unui sist de analiza a vietii statelor ca organism vii; 2.analiza variatelor forme de guvernare a statelor. Lucrari principale: Marile puteri 1905, a 2a editie 1911; Marile puteri contemporane 1914; Marile puteri si criza mondiala 1920. Se remarca Statul ca forma de viata, 4 editii 19171924, in care def geopolitica drept stiinta care studiaza statul ca organism geografic, asa cum acesta se manifesta in spatiu. Kjellen numeste cele 5 fete ale fiintei statului:tara(Reich), neam (Volk), economia tarii (Reichhaushalt), structura sociala (Gesellschaft) si guvernamant (Staatsregiment). Interdependenta acestor 5fact asigura aspectul organic si integritatea statului. Laitmotivul lui: statul este o forma de viata; statul traieste, e un org viu. Primul element constitutiv al statului este poporul/populatia (reunire a generatiilor, un produs al naturii) Karl Ernst Haushofer (1869-1946) : nascut la Munchen,va urma o stralucita cariera militara.va fi desemnat ca atasat militar in Japonia (1908-1910),publicand si o krte dspr ac tara.Isi da demisia din armata in 1919 si devine primul profesor de geopolitik din lume,la univ din Munchen,unde creeaza o catedra de spec si o revista(Zeitschrifts fur Geopolitik/Revista de geop,1924-1944),dar mai ales o adev scoala de geop.Def geop ca: stiinta dspr formele d viata pol in spatiile d viata nat,c se straduieste sa inteleaga dependenta lor geogr si conditionarea lor de-a lungul miscarii ist.Este atras in cercul lui Hitler dat lucrarilor sale si va sprijini unele act ale lui Hitler.Merite: crearea term pan-idei,distinge panconfiguratii,semnalarea opzitiei ireductibile dintre geop rusa si americana. Teoria geopol este axata p rel organica c ar exista intre terit si pop care il locuieste.Va avea o soarta trista:nu mai este primit d Hitler din 1937,dat reticentelor sale priv pol germ de est,apoi va fi executat pt k participa la faimosul complot al generalilor(20 iulie 1944),trimis in lagar d americani unde se sinucide impreuna q sotia in 1946. Alfred Thayer Mahan (1840-1914): Ofiter d marina,aj la cel mai inalt grad in dom,va dezv teoria puterii maritime. Va avea o put infl asupra pol ext promovate de pres americani Wiliam McKinley si Theodore Roosevelt.Doctrina sa era centrata pe:asoc cu put navala britanica pt impartirea controlului marilor;det Germ sa se margineask la rolul sau continental

si opunerea la pretentiile Reich-ului de stap asupra marilor;punerea la pct a unei aparari coord a europ si americ dest sa juguleze ambitiile asiatice.Aprecia drept oblig 3 elem:crearea de pct d sprijin:porturi,baze militare;poz solide in stramtori si p princ cai maritim;sa dispui d o flota marit prez peste tot si capab sa transporte rapid marfuri si oameni in pct strategice dp glob. Halford J.MacKinder (1861-1947): Educat la Oxford,va deveni membru marcant al renum Royal Geographical Society si fondator al Oxford School of Geography,dir al faimoasei London School of Economics and Political Sciences,membru al Parlam Britanic timp d 12 ani.A avut rangul d amiral al flotei britanice.A dezv teoria puterii terestre sau teoria heartlandului. Formula sa:Cine detine Europa de Est detine Inima Lumii/Cn detine Inima Lumii domina Insula Mondiala/Cn domina Insula Mondiala domina Lumea.Pivotul pol mond esteEurasia,p kre put marit nu reusea sa o supuna,iar inima sa intima este Rusia.El prefigura Pactul Ribbentrop-Molotiv din aug 1939.potrivit lui MacKinder,heartland-ul,resp Rusia,era inexpugnabil,fiind protejat de o centura d obstacole nat (Siberia,lantul m-tilor Himalaya,Desertul Gobi,Pod Tibet),centura num inner crescent coastlands (cornul/semicercul interior).,dincolo de kre se desfcoastlands (terit litorale) ,resp Europa de V,Or Mijl,Asia de S si Asia d E,iar mai departe un corn insular kre includea M Brit,Japonia,Sua. Nicholas John Spykman (1893-1948) : lanseaza teoria rimland-ului-bordura maritima sau inelul form din tarile cu iesire la mare,kre inconjoara din cele mai multe parti heartland-ul continental,constituind o zona intermediara intre ac si marile periferice.Pivotul nu mai este Rusia,ci Rimlandul.El modif astfel formula lui MacKinder afirmand: Cn domina Rimlandul,domina Eurasia.Cn domina Eurasia,tine in mainile sale destinul lumii. Dupa al II-lea Razb Mondial si pn la caderea reg comuniste din Europa d Est, geopolitica a fost total interzisa din cauza conotatiilor neg dob in Germ nazista. 1.4. Revenirea Geopoliticii in actualitate. A revenit in atentie dupa evenim din Europa de Est intre anii 1989-1991,la inc gratie massmediei,care a descop in conceptele geopolitice un pct d sprijin f imp in explicarea a ceea c se int in lume.La ac au contrib si o serie d fen ale sec XX:pacea rece(suspiciunea si contrapunerea dintre SUA in princ si Rusia);lumea bipolara (V-E/SUA-URSS),a dev pt o vreme unipolara(SUA-superput,hegemonul mond);sferele d infl ce au dom lumea o vreme indelungata nu au disparut odata cu caderea cortinii de fier;confl care pareau k au disp,s -au accentuat si diversificat. Inainte de evenim din 1989-1991,revenirea geopol s-a fct totusi simtita indeosebi in Franta,ducand la constr celei mai put scoli geopol actuale,cu reprezentanti cum st : Paul Claval,Michel Foucher,Francois Thual,Pascal Larot,etc.Revenirea prefixului geo este un fenc u totul remarcabil al anilor `80. Revenirea in forta a geopol are la baza 2 motive: declinul ideologiilor in general si al marxismului in special,care nu mai puteau oferi explicatii credibile ale evenim;traim intr-o lume f complexa in kre totul este complikt,in kre imag st distorsionate si ca urm,este nevoie de o anum logik pt a le descifra. Francois Thual sustine k geopol ne invata sa descifram actualitatea.Potrivit lui,geopol actioneaza p 3 directii: 1.constr tabloul fortelor prez p o scena fata,a celor ce decid utiliz lor

si a curentelor sau fact care le infl; 2.repereaza tintele profunde ale actorilor si exploateaza filosofiile sau ideologiile p kre le legitimeaza;3.arata modul in kre mijl fiecaruia st apl prin geostrategii concepute pt a se apropia de scopurile fixate,tinand cont de reactiile preevizibile ale celorlalti protagonisti. 2.1. PUTERE-MARE PUTERE-SUPERPUTERE Definitii Putere: stat, tara Mare putere, mari puteri: statele cele mai bogate, cele mai influente Superputere: putere foarte mare. Stat a carui importanta politica, militara, economica este preponderenta. Putere: fenomen social fundamental care consta in capacitatea de a lua decizii si a asigura indeplinirea lor prin utilizarea diferitelor mijloace de persuasiune si constrangere; puterea se exprima printr-o relatie asimetrica (conducere-supunere sau dominare-suborodonare) intre factorii la nivelul carora ea se manifesta. Pentru unii analisti putere=influenta, Robert Dahl considerand ca Puterea lui A asupra lui B este capacitatea lui A de a obtine ca B sa faca ceva ce n-ar fi facut fara interventia lui A. Putere politica (forma a puterii sociale): include puterea suverana a statului si se manifesta prin utilizarea celorlalte puteri (economica, militara etc) drept baza si instrumente ale sale in conformitate cu telurile catre care tinde. Puterea politica isi datoreaza in buna masura atat fundamentul, cat si instrum sale puterii economice. Puterea (brazilianul Jose Nivaldo Jr) este unica modalit eficace cunoscuta de societatea omeneasca apta sa-i asigure perpetuarea si supravietuirea. In societatea conscurentiala din ultimele sase milenii puterea reprez incununarea altor doua mari aspiratii ale fiintei umane: bogatia si prestigiul. Puterea internationala: concept potrivit caruia exercitarea puterii de catre unul sau mai multe state tinde sa indeplineasca in viata international un rol analog celui al statului in viata interna a societatii. Politica in mai multele sale sensuri: a)suprastructura a sist social, incluzand constiinta politica, relatiile politice, institutiile si org pol; b)tactica, strategia, metodele si mijl folosite de organelle puterii in vederea realizarii obiectivelor fixate; c)arta de a guverna in stat; forma de organizare si cond a comunit umane, prin care se instituie si mentine ordinea interna si se garanteaza securitatea externa a comunitatilor respective. Inca din vechi timpuri sursa politicii puterii a fost data de inegalitatea dintre state. Karl Deutsch considera ca cu cat o tara este mai mare si mai puternica, cu atat conducatorii, elitele si adesea chiar si populatia ei isi ridica niv aspiratiilor in afacerile internat. Ele se vad cat mai mult predestinate sau obligate sa puna treburile lumii in ordine sau cel putin sa le tina intr-o anumita ordine care li se pare lor sanatoasa.

Statutul marilor puteri de forte proeminente ale lumii si l-au mentinut in trecut mai ales prin cuceriri, iar in zilele noastre prin dominatie (militara, economica, ideologica). Marile puteri au intrat in conflict pentru a-si spori ariile de influenta si nu de putine ori au ajuns la intelegeri in privinat sferelor de influenta netinand in niciun fel seama de statele si popoarele circumscrise de acestea, de interesele si dorintele acestora. Statutul de mare putere a fost raportat dintotdeauna la capacitatea de a purta razboi, aceasta fiind o reflectare in mare parte a fortei economice. In decursul timpului celor doua li s-au alaturat si altele (forta navala, detinerea armei nucleare sau capacitatea de a o avea rapid, putere cosmic, membru permanent al consiliului de securitate al ONU). Termenul de mari puteri a fost fol pt prima data in urma cu aproape 200ani de catre contele Muenster in august 1815 in urma pacii de la Viena care a marcat infrangerea lui Napoleon, vorbind despre mari puteri aliate. Referiarea era la puterile care au infrant Franta respective Marea Britanie, Austria, Prusia si Rusia care au constituit Concertul European. Toate cele patru state membre vor devein mari puteri, lor adaugandu-li-se pana in present si altele. 2.2. Mari puteri in epoca moderna -Austria/Imperiul Austro-Ungar 1815-1918 -Marea Britania din 1815; 1958-detin armei nucleare, putere cosmica, membra a CS al ONU -Prusia/Germania 1815-1945, put cosmic -Rusia/URSS din 1815; 1953-detin a armei nucleare, put cosmica, membra a CS al ONU -Franta din 1815; 1967-detin a armei nucleare, put cosmica, membra a CS al ONU -Italia 1870-1943; put cosmica -SUA din 1900; 1952-detin a armei nucleare, put cosmica, membra a CS al ONU -Japonia 1900-1945; put cosmica - China din 1945; 1965-detin a armei nucleare, put cosmica, membra a CS al ONU 2.3. Structurile de putere In conditiile sistemului international bazat pe forta s-au manifestat in principal 2 tipuri de organizare a relatiilor interstatale: a)struct imperiala, in care o singura entitate politica exercita controlul dominand intreaga zona b)struct multistatala, cand exista mai multe unitati politice, mai multe state care isi impart intre ele controlul zonei in cauza. Cele doua tipuri de sisteme mondiale sunt numite de sociologul American Immanuel Wallerstein imperiu mondial si respectiv economii mondiale

Celor doua tipuri de struct le coresp doua tipuri de organizare a relatiilor intre state: -hegemonia: exist unui singur centru de putere, de regula imperiu sufficient de puternic pt asi impune vointa in raporturile interstatale. Ex: Imperiul Roman care a impus Pax romana, Imperiul britanic care a impus Pax britanica si SUA care au impus Pax Americana -echilibru de putere: exist mai multor centre de put autonome care se echilibreaza pe arena internat ca dominatie si influenta si care asigura functionarea sistemului interstatal. Ex: echilibrul Spania-Portugalia in urma Tratatului de la Tordisillas (1494) prin care isi imparteau sferele de influenta, Concertul European, respective hotararea cu prilejul Congresului de la Viena in urma victoriei asupra Frantei napoleoniene a celor 4 put aliate (M Brit, Rusia, Prusia si Austria) de a se concentra in privinta politicii europene si de a nu incerca niciuna sa devina proeminenta fata de celelalte; echilibrul dintre SUA si URSS in per de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial pana la implozia Uniunii Sovietice (1991), echilibrul care a atins niv terorii, gratie armamentului nuclear cu care fiecare dintre aceste 2 mari puteri a reusit sa se doteze. Unii autori apreciaza ca in conditiile in care puterea si forta continua sa joace un rol central in politica mondiala echilibrul de putere este preferabil hegemoniei, permitand libertate mai mare de miscare, de afirmare a tarilor mici. Hegemonia este un concept care inseamna primat sau conducere. In sistemul internat ac conducere va fi exercitata de un hegemon, respective un stat care poseda capacit necesara pt a indeplini acest rol, celelalte state din sistem trebuind sa-si defineasca relatia fata de hegemon, care poate fi de acceptare (consimtamantul asupra hegemonului), de opunere, de rezistenta sau de indiferenta. Potrivit lui R. Gilpin, premisele existentei unui sistem bazat pe hegemonie sunt urmatoarele: -un sistem internat este stabil daca niciun stat nu considera profitabil sa incerce schimbarea sistemului -un stat va incerca sa schimbe sistemul internat daca se asteapta ca beneficiile sa depaseasca costurile unei astfel de tentative. -un stat va cauta sa schimbe sist internat prin expansiune teritoriala, politica sa economica, atunci cand costurile marginale ale schimbarii urmarite sunt egale sau mai mari decat beneficiile marginale. -odata cu echil dintre costuri si beneficii in schimbarea urmarita este atins, tendinta este ca aceste costuri sa creasca mai rapid decat capacitatea economica de a mentine statul-quo-ul -daca dezechilibrul in sistemul economic international nu este rezolvat atunci sistemul va fi schimbat si se va stabili un nou echilibru care va reflecta redistribuirea de putere Un alt analist, V. Ferraro apreciaza ca pentru a fi considerat hegemon un stat trebuie sa satisfaca 3 conditii: 1.capacit de a aplica regulile sistemului; 2.dorinta de a aplica regulile sist

3.angajamentul fata de un sistem care este perceput ca fiind reciproc avantajos de marile puteri Tot V. Ferraro considera ca, la randul ei capacitatea se sprijina pe 3 atribute: a)o economie puternica, in crestere b)dominarea unui sector tehnologic sau economic de varf c)puterea politica sustinuta de o potentiala putere militara Teoriile realiste si neorealiste in domeniul rel internat pun in discutie problema instab inerente a sist si folosesc conceptul de echil al puterii pt a prevedea viitoarele actiuni si mutatii pe scena mondiala. Conform unei asemenea teorii in fata unui hegemon exista 2 posibile cai de actiuni: echilibrarea si restrictionarea. Echilibrarea pp rezistenta, refuz si formarea unei contraconcentrari de putere in cooperare cu alte state slabe. Retragandu-se din fata statului dominant, statele slabe se feresc de actiunea directa a acestuia si prin constiuirea unei coalitii contrabalanseaza puterea statului dominant. Restrictionarea este exact opusul primei strategii, puterea statului dominant fiind redusa prin utilizarea unui evantai de metode. 3. Exemple de puteri - Mari puteri - superputeri 3.1. Imperiul Roman cel mai mare imperiu al Antichitatii, ex tipic de hegemon. De la mica cetate Roma fondata pe malurile Tibrului, potrivit traditiei de Romulus in anul 753i.Hr., la cel mai vast si compact imperiu al Antichitatii (cca 3,3 mil km2, 50-70 mil loc), drumul n-a fost deloc lin, formatiunea statala trecand prin mai multe faze: republica sclavagista, regalitate, republica, principat, dominat. A constituit una dintre cele mai unitare si durabile macroformatiuni statale din istoria omenirii, singurul stat care a reusit sa inglobeze intre hotarele sale toate regiunile limitrofe Marii Mediterane pe care a transformat-o intr-o Mare Internum. A atins apogeul expansiunii terit si al put militare in vremea dinastiei Antoninilor (96-192d.H) Intre momentele importante ale expansiunii romane se inscriu: -cucerirea intregii Peninsule Italice si declansarea luptei pt suprematie in bazinul M Medit, lovindu-se de un contracandidat puternic, Cartagina, cu care poarta cele 3 razboaie numite punice, in final distrugand-o (146 i.H) -obtinerea suprematiei in bazinul apusean al M Medit prin desavarsirea cuceririi Pen Iberice si a nordului Africii -indrept atentiei catre bazinul oriental al Medit, cucerind mai intai puternicul stat macedonean tot in urma a 3 razb pe care il transf in prov romana (148i.H) apoi Grecia -ofensiva pe contin Asiatic: cucerirea regatului Pergam si transf in prov romana (129i.H) a Bitiniei (75i.H), a Pontului, Siriei si Ciliciei (64-63i.H); Armenia, Capodocia si Iudeea devin state clientelare -extinderea cuceririlor in vestul Europei prin inglobarea in Imperiu a Galiei (58-52i.H)

-desavarsirea hegemoniei romane in bazinul oriental, mediteranean prin cucerirea Egiptului (30i.H) -ultima cucerire importanta in urma a 2 raz grele (101-102, 105-106 d.H) a fost Dacia transf in cea mai mare parte in provincie romana. Imperiul Roman a intrat in declin ca urmare a unor factori variati (anarhia interna, accentuarea tendintelor centrifuge ale provinciilor, atacurile triburilor barbare de la granita etc), divizanduse in formatiunile politice cunoscute sub numele de Imperiul Roman de Apus si Imp Roman de Rasarit. 3.2. Marea Britanie Imperiul Britanic Suprafata: 244110km2 (locul 77 pe glob); Populatie: 60270000 loc (loc 21 pe glob) Izolata de lumea Mediteranei, principala axa de comert si civilizatie a Antichit si Evului Mediu, M Brit dobandeste din sec XV, cand Atlanticul ia locul Mediteranei, ca principala zona economica, prin poz sa, un rol central devenind prima put maritima si comerciala a lumii, stapana celui mai intins imperiu colonial de pe glob. Dupa o lunga perioada contradictorie marcata de invazii (ale vichingilor, normanzilor) sau de lupte interne (dintre factiunile nobiliare Lancaster si York), este instaurat absolutismul dinastiei Tudorilor (1485-1603). Ultima reprezentanta a acestei dinastii, regina Elisabeta I va pune bazele puterii maritime engleze si totodata va marca ascensiunea Angliei. Tot in timpul sau prin navigatorii Francis Drake si Walter Raleigh se schiteaza primii pasi in directia constituirii imp colonial englez. Drumul de la Anglia la Regatul Unit al M Brit si Irlandei de Nord a cuprins mai multe etape: inclusa in Regatul Angliei in 1289, Tara Galilor va renunta la autoguvernare in 1536; Scotia se uneste cu Anglia in 1603 dar aceasta devine efectiva abia in 1707 cand este adoptata titulatura de Regatul Unit al M Brit; in 1801, odata cu alipirea oficiala a Irlandei, denumirea devine Regatul Unit al M Brit si Irlandei, iar in 1927 Regatul Unit al M Brit si Irlandei de Nord. Victorioasa in sec XVII in lupta pt hegemonia maritime cu Olanda, M Brit devine peste 2 secole principala putere maritime a lumii. Dupa ce infiinteaza in sec XVII primele colonii pe terit Americii de N prin razb de 7 ani (1756-1763), M Brit elimina Franta de pe contin nordamerican si totodata din India. La sf sec XVIII M Brit incepe colonizarea Australiei, pe care o incheie in sec urmator, transformand in colonie un terit de cca 8 mil km2, acelasi lucru facandu-l si cu Noua Zeelanda. Totodata isi extinde factoriile in Africa, rezervand continentul pentru cuceriri in sec urmator. Intervine insa o sincopa: Razboiul de Indep (1775-1783) al celor 13 colonii americane (stabilite intre 1607-1733 pe coasta Atlanticului), datorita masurilor discriminatorii adoptate de metropola; sprijinite de Franta si Spania, eternii rivali ai Angliei, razboiul se incheie cu nasterea unui nou stat, SUA, care va surclasa nu peste foarte mult timp fosta metropola, preluandu-i atributele mondiale. La randul ei, M Brit este initiatoarea si principala organizatoare a coalitiilor indreptate impotriva Frantei revolutionare si independente, careia ii contesta hegemonia pe continent. Prin revolutia ind din sec XVIII-XIX M Brit devine principala put ind a lumii si totodata prima put coloniala de pe glob. Prin cele doua Razb ale Opiumului, M Brit forteaza

patrunderea marfurilor sale in China, ocupa Birmania, cea mai mare parte a Malaysiei, in mai multe etape, reintemeiaza Singapore si il face colonie, transformandu-l in Gibraltarul Orientului. De asemenea obt controlul Canalului Suez, ocupa Ciprul, Egiptul si imparte Africa Neagra cu Franta. La sf Primului Razb Mond M Brit avea cel mai mare imperiu colonial cunoscut vreodata care acoperea cca un sfert din intinderea uscatului planetar. In anul 1872, la zenitul puterii si gloriei, lidera capitalismului mondial, M Brit extragea peste jum din productia de carbune si minereu de fier a lumii si producea peste jum din fonta si firele de bumbac de pe glob produse care erau simbolul put ind. La incep sec XX M Brit pierde in defavoarea SUA mai intai, apoi si a Germaniei locul de principala put ind mondiala, apoi si in alte domenii eco. Sec XX este pt M Brit secolul declinului. Dupa esecul politicii muncheneze, M Brit (si Franta) declara la 3 sept 1939 razb Germaniei, iar in dec 1941 si Japoniei luptand impotriva fortelor Axei pe fronturile din Africa, Asia si Europa. Dupa 1945 sist colonial se destrama, M Brit care, dupa infrangerea Germ si Jap, era a 3a put mondiala in urma SUA si URSS continua sa coboare in ierarhia marilor puteri de pe glob. Criza Suezului din 1956 marcheaza sf politicii offensive si imperial, iar 1971 este anul retragerii trupelor britanice la est de Suez. O ultima rabufnire de orgoliu a marii puteri colonial are loc in 1982 cu ocazia asa-numitului razb al Malvinelor cand incheie victorioasa confruntarea cu Argentina pentru insulele Falkland din largul coastelor argentiniene. Colaborarea stransa cu SUA ramane si dupa al 2lea razb mond principiul de baza al politicii externe britanice. Apropierea si colaborarea sunt atat de mari incat ramane singura tara europeana care participa direct si nemijlocit la razb din Irak in 2003. Dupa o poz de expectative fata de procesul integrarii vest-europene, M Brit devine la 1ian1973 membru al Comunit Eco Europene. In ultimele decenii ale sec XX Regatul Unit se confrunta cu multe dificultati interne, problema irlandeza revine in primul planul vietii politice in 1969, odata cu izbugnirea violentei in Irlanda de Nord. Minoritatea catolica militeaza pt unirea cu Republica Irlanda in timp ce majoritatea protestanta se pronunta pt mentinerea statutului de provincie britanica. Afirmarea nationalismelor regionale este sanctionata prin acordarea unei largi autonomii, cu un parlament local in 1997 Scotiei si Tarii Galilor in baza legilor privind descentralizarea adoptate prin referendum in sept 1997 Scotia si Wales, la 6 mai 1999 se desf in aceste tinuturi primele alegeri generale urmarind constituirea adunarilor regionale. In urma intrunirii noilor parlamente regionale se constituie primele guverne locale punandu-se bazele unui stat federal. Noile guv locale au atributii in domeniile educatiei, sanatate, agricultura, protectia mediului, cultura si partial in dom finantelor. Apararea, politica economica si cea externa raman in atributia guvernului de la Londra. Procesul de pace din Irlanda de N se doved extreme de dificil. La incep mileniului 3, in ciuda pierderilor si a caderilor suferite, M Brit ramane o mare put gratie mai multor attribute: put eco, maritima, militara, nucleara, membra permanenta a CS al ONU, nucleu si dirijor al Commonwealthului. Ramane totodata cel mai fidel aliat al celei mai mari puteri mondiale, SUA. 3.3. Franta

Suprafata: 543965 km2 (locul 48 pe glob); Populatia: 60424000 loc (locul 20 pe glob) Cea mai intinsa tara vest europeana, si a doua ca pop (la egalitatea cu M. Brit), dupa Germania, Franta se considera cel mai vechi stat-natiune European. A jucat si joaca un rol imp in viata internationala, desi nu intotdeauna pe masura aspiratiilor sale, si a staturii pe care ar vrea s-o etaleze. Bazele regatului franc sunt puse de Regele Clovis I (481-511) din dinastia Merovingienilor, caruia ii succede dinastia Carolingienilor(751-987). Din aceasta dinastie, face parte si Carol cel Mare, rege al francilor(768-814), care in urma razboaielor victorioase cu saxonii, bavarezii, arabii, avarii, slavii, etc. largeste considerabil hotarele statului si este incoronat in anul 800 la Roma, ca Imparat al Occidentului. Ascensiunea Frantei pe scena europeana, se cristalizeaza intre sec. XII-XIV, mai ales in timpul domniilor lui Filip al 2-lea August si Filip al 4-lea cel Frumos, cand sunt facuti primii pasi pe drumul intaririi autoritatii regale si a centralizarii statale. In istoria Frantei, si-a lasat amprenta lunga domnie a lui Ludovic al 14-lea (1643-1715), care a instituit absolutismul regal (lui atribuindu-se faimoasa formula Statul sunt eu!). El a transformat atunci, Franta, in prima putere a Europei. La sf sec al 18-lea in Franta are loc un eveniment, care va marca istoria omenirii: Revolutia Franceza (1789-1794), care, in afara de inlaturarea monarhiei absolutiste, va desfiinta relatiile feudale, si va inaugura o noua epoca in viata omenirii. In 1799 este instaurat regimul autoritar a lui Napoleon Bonaparte. Gratie acestuia, Franta redevine cea mai mare putere a Europei, fiind chiar pe punctul de a deveni hegemonul continentului, dat numeroaselor razboaie victorioase ale acestuia, impotriva Austriei, M brit, Prusiei, Rusiei si Spaniei. Infrangerea lui Waterloo (1815),va fi doar unul dintre mom ce vor marca cel mai contoversat sec din istoria Frantei. Franta reuseste sa isi creeze un mare imperiu colonial, al doilea ca marime dupa cel britanic (in Africa, Indochina si Oceania). Imperiul ar fi fost si mai mare daca in 1803, Napoleon nu sar fi dispensat, prin vanzare (SUA pt suma modica de 15 mil dolari), de uriasa colonie nordamericana Louisiana (care se desfasura atunci, de la fluviul Mississippi pana la Muntii Stancosi si de la Golful Mexic pana la granita cu Canada. In proiectele sale geopolitice extracontinentale, Franta s-a cionit constant de dispozitivele britanice si intr-o masura mai mica, de Germania si de Italia. Secolul XX va fi si el destul de zbucimat. Dup ace in urma Primului Razboi Mondial , cand a participat de partea puterilor Antantei, a redobandit provinciile Alsacia si Lorena( pierdute in urma razboiului Franco-Prusac), la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, capituleaza in fata Germaniei (22 iunie 1940), salvarea ei venind de la tanarul general Chales de Gaulle. Acesta constituie la Londra, Comitetul National Francez ce coordoneaza rezistenta antinazista. In 1959, Chales de Gaulle este ales presedinte, astfel Franta initieaza o politica externa independenta distantandu-se de hegemonul american, retragandu-se din organismele militare NATO si SEATO si intretinand relatii speciale cu URSS si China.

Dupa ce procesul decolonizarii a cuprins intreaga planeta inclusiv Imperiul Colonial Francez, Franta spre deosebire de alte puteri coloniale, a initiat o politica de asociere sau de cooperare. Asa se explica existenta DOM-urilor, TOM-urilor si a Colectivitatilor Teritoriale. Gratie acestora, Franta poseda al doilea domeniu maritim ai lumii (14 mil km2), dupa cel al SUA, fiind un atu geopolitic important. Astazi Franta este membru permanent al Consiliului de Securitate ONU (loc contestat de unele tari), are una din cele mai puternice economii (locul 4-5 pe glob), si una dintre cele mai bine echipate armate (dispunand de cea mai imp forta de disuasiune din Europa). Un element esential este faptul ca Franta intareste si beneficiaza tot mai mult de francofonie. 3.4. Rusia Supraf:17075400 km2 (locul 1 p glob); Populatie: 143 782 000 locuitori(locul 7 p glob) Dpvd geopolitic, Rusia are o relevanta unica in lume, prin pozitia sa in cadrul continentului euroasiatic (EURASIEI), la interferenta marilor civilizatii, un stat fara anolog, care prin caract fundamentale apartine deopotriva Europei si Asiei. Concomitent, din aceasta imbinare, a rezultat un spatiu etnocultural specific, care nu poate fi considerat in exclusivitate nici european nici asiatic. Rusia serveste drept punte intre cele 2 subcontinente, evaluare care ar justifica dorinta de integrare in civilizatia mondiala a Rusiei dar si tendinta mascata de expansiune; pe de alta parte ea nu este nici Europa nici Asia, ci Rusia prpriu zisa, fapt ce ar justifica exceptionalismul acestei puteri mondiale, tendinta promovata indeosebi de cercurile nationaliste si extremiste. Inceputul statal se plaseaza in secolele 6-9 cand slavii de rasarit populeaza tinuturile dintre Nipru, Dvina, Oka si Volga Superioara.Unificarea Rusiei are loc intre secolele 14-16 in jurul Marelui Cnezat al Moscovei.In timpul domniei cneazului Moscovei Ivan al 3-lea, Rusia se emancipeaza definitiv de sub dominatia mongola, Hoarda de Aur destramandu-se.Ivan al 4lea cel Groaznic ia titlul de tar, pune pazele autocratismului, include in Rusia hanatele tatare Kazan si Astrahan si inaugureaza cucerirea Siberiei.Ales tar dupa o perioada de anarhie interna, Mihail Romanov intemeiaza noua dinastie a Romanovilor(1613-1917) si pune bazele monarhiei absolutiste, Rusia devenind totodata un imperiu multinational.Sub Petru 1 cel Mare, Rusia cunoaste o remarcabila inflorire economica si se infaptuiesc ample reforme care urmaresc modernizarea societatii si a institutiilor dupa model vest-european. Persoana care va transforma insa cu adevarat Rusia intr-o mare putere va fi nemtoaica SofiaAugusta-Frederika de Anhalt-Zerbst casatorita in 1745 cu viitorul tar Petru al 3-lea, cand isi ia numele de Ekterina. Dupa ce isi inlatura sotul de la tron, ea domneste autoritar nu mai putin de 34 d ani sub numele de Ecaterina/Ekterina a2-a, supranumita Cea Mare. A contribuit la intarirea statului si a dus o politica externa abila.In sec 18 -19 Rusia poarta numeroase razboaie victorioase impotriva Imp Otoman, a Persiei, participa la coalitiile antinapoleoniene si devine, in urma Congresului de la Viena, unul din promotorii Sfintei Aliante. Razboiul Crimeei (1853-1856), in care Turcia e aliata cu Franta si Marea Britanie, se incheie cu infrangerea Rusiei, dar victoria repurtata in razboiul ruso-turc din 1877-1878, la care a participat si Romania lichideaza urmarile nefavorabile ale Tratatului de Pace de la Paris(1856).

In timpul domniei ultimului tar, Nicolae al 2-lea (1894-1917), Rusia care se simte amenintata de ascensiunea Germaniei se apropie de Franta si Marea Britanie, creand Tripla Alianta, bloc politico-militar opus Puterilor Centrale. La 7 noimebrie 1917 la Petrograd (actualul si vechiul Sankt Petersburg) puterea e preluata in urma unei insurectii de catre partidul bolsevic, condus de Lenin(Vladimir Ilici Ulianov Lenin) care devine primul presedinte al guvernului sovietic (1917-1924). In ciuda unei aureole create si intretinute, acesta a recurs, in realitate, la aplicarea, pe scara larga, a violentei si a cruntei represiuni impotriva fortelor politice de opozitie, a clerului si a intelectualilor. La 30 decembrie 1922, se constituie URSS(Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste), dar proiectul bolsevic de a topi diferitele natiuni intr-o singura natiune sovietica este sortit esecului.Fiind Secretar General de Stat al Partidului Comunist din 1922, Stalin (pe numele adevarat Iosif Vissarionovici Djugasvili, georgian de origine, nascut in 1879) iese invingator, dupa moartea lui Lenin in apriga lupta pt putere.Devenit stapan necontestat al destinelor tarii, Stalin trece, intre anii 1926-1929, la realizarea industrializarii accelerate transformand URSS, in pragul celui De-al 2-lea Razboi Mondial, intr-o mare putere industriala a lumii. In fata ostilitatii lui Hitler, Stalin incheie la 23 august 1939, cu Germania nazista un pact de neagresiune(pactul Ribbentrop-Molotov) prin al caruiprotocol secret,Europa de Est e impartita in sferele de influenta ale celor 2 mari puteri, iar Hitler isi poate permite sa atace, la 1 septembrie 1939, Polonia.In virtutea acestui pact, URSS ocupa, la 17 septembrie 1939 partea de Est a Poloniei, unele regiuni ale Finlandiei(1940), anexeaza cele 3 state Baltice si forteaza Romania sa ii cedeze Basarabia si Bucovina de Nord. Exploatand cu indemanare patriotismul poporului rus si gestionand abil relatiile cu aliatii occidentali, Stalin a defenit principalul beneficiar al marii conflagratii.Cultul personalitatii sale atinge dupa al 2-lea Razboi Mondial cote inimaginabile.In fapt, sfarsitul celui De-al 2-lea Razboi Mondial a insemnat inaugurarea unui nou ciclu geopolitic pt URSS, constand in principal in recompunerea cvasicompleta a teritoriului Rusiei Imperiale, ba chiar marit cu teritorii noi, formarea unui lagar socialist si in curand extinderea influentei p alte continente.Platite cu enorme pierderi umane si distrugeri materiale, victoria repurtata face din URSS, dupa 1945, o putere mondiala, care impune in statele est-europene, intrate in sfera sa de influenta, regimuri de tip comunist. Razboiul Rece, expresie a luptei pt hegemonie intre cele 2 sisteme sociale opuse, cel capitalist si cel comunist, marcheaza viata politica intternationala a intregii epoci postbelice.Dupa moartea lui Stalin (1953), noul detinator al puterii, Nikita Serghevici Hrusciov(1953-1964), ii inlatura p apropiatii vechiului dictator, condamna, in raport secret la Congresul al 20 lea al PCUS(1956), crimele si erorile epocii staliniste si propaga teza coexistentei pasnice intre cele 2 blocuri adverse.Tot el e cel care provoaca faimoasa criza a rachetelor din Cuba(1962) care putea sa fie fatala intregii omeniri. Sub Leonid Ilici Bresnev (1964-1982) birocratia de partid si de stat isi consolideaza pozitiile, ortodoxia ideologica se accentueaza, fenomenul stagnariiafectand practic toate domeniile societatii sovietice si adancind criza sistemului.URSS obtine rezultate spectaculoase in Cursa Inarmarilor, in domeniul nuclear sau de cucerire a cosmosului, dar si n competitia hegemonica cu SUA, prin extinderea propriei sfere de influenta in Asia, Africa si chiar in America(Cuba, Nicaragua).In interior insa hipercentralizatul sistem comunist paralizeaza toateverigile societatii, indreptand lumea sovietica spre un colaps inevitabil.

Mihail Serghevici Gorbaciov devenit numarul 1 in URSS in 1985 initiaza o directie de radicala reformare a societatii sovietice, urmarind depasirea crizei sistemului printr-o politica de radicala reforma(glasnost si perestroika), iar in viata internationala prin atingerea unei reale destinderi:a contribuit la incheierea Razboiului Rece, a netezit drumul spre unificarea Germaniei si spre liberalizarea Europei de Est. In referendumul din 17 martie 1991 majoritatea republicilor unioniale voteaz pt transformarea URSS intr-o federatie de republici egale in drepturi cu numele de Uniunea Republicilor Sovietice Suverane.Dupa transformarile radicale din Europa de Est unde regimurile comuniste instalate dupa al 2-lea Razboi Mondial se prabusesc rand pe rand, URSS accepta dizolvarea CAER(28 iunie 1991) si a Tratatului de la Varsovia(1 iulie 1991), semnand la Paris Carta pentru o Noua Europa care incheie formal Razboiul Rece si confruntarea Est-Vest. In noiembrie 1990, Rusia adopta declaratia de suveranitate,iar in alegreile genrale din 12 iunie 1991, Boris Eltin este ales prin vot universal presedinte al acestei republici.Odata cu retragerea lui Gorbaciov din functia de presedinte(p care a detinut-o in anii 1990-1991), URSS, ultimul imperiu al sec 20 isi inceteaza oficial existenta la 25 decembrie 1991. Istoria Rusiei se desfasoara dupa 1991 intr-un ritm ametitor si dramatic.Personalitatea care domina viata politica e presedintele Boris Eltin care orienteaza procesul de reformain directia unei economii de piata si a pluripartidismului. In alegerile prezidentiale din 26 martie 2000 Vladimir Putin iese victorios din primul tur de scrutin devenind al 2-lea presedinte ales al Federatiei Ruse.Putin este asociat de populatie cu inceputul unei noi etape istorice(unii sperand in refacerea Mamei Rusii), deja denumita in mass media era Putin.Castiga la fel de usor si alegerile din 2004 p fondul unui bilant economic pozitiv(pt prima data d la dezmembrarea URSS) si al sublinierii rolului pe care Rusia trebuie sa-l joace din nou in lume. La sfarsit si, inceput de mileniu, Rusia, cea mai intinsa tara a Europei si a Terrei, a2a puter mliatra a lumii, cu un potential urias al resurselor e un stat in cautarea unei noi identitati, cu o societate in care totul ramane de reinventat. 3.5. Germania Suprafata: 357.021 km2(locul 61 pe glob); Populatia: 82.424.000 (locul 14 pe glob) Ca un paradox al istoriei, ceea ce numim Germania este un termen folosit in mod current abia din secolul al XV-lea, iar ca nume de stat doar de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Evident inceputurile sale dtatale sunt mult mai vechi, devenirea sa fiind marcata de mai multe evenimente, dintre care le-am selectat pe cele mai importante. Bazele sale sunt puse prin Tratatul de la Verdun (843), care sanctioneaza impartirea Imperiului Carolingian (statul franc) in regatul franc occidental (Franta de mai tarziu) si regatul franc oriental (devenit apoi Germania), ultimul sub conducerea lui Ludovic Germanicul, hotarul dintre ele fiind reprezentat, ulterior, practice de granite dintre cele doua limbi (franceza si germana). Regatul franc oriental adopta in secolul al X-lea, odata cu incoronarea, la Roma, a regelui Otto I (936-973) ca imparat (in 962), titlul de Imperiul Roman, acesta punand, prin cuceriri, bazele unui intins imperiu, numit ulterior (secolul al XII-lea) Sfantul Imperiu Roman

de Natiune Germana. Insa faramitarea politica a Germaniei in nenumarate principate, ducate, comitate, cu un pronuntat grad de autonomie, va impiedica in intreg Ev Mediu crearea unui stat german centralizat si puternic. De exemplu, secolele XI-XII sunt marcate de lupta pentru investiture, respective conflictul dintre imaparatul german si papalitate, care atinge apogeul in vremea lui Henric al IV-lea si a papei Grigore al VII-lea (pelerinajul lui Henric al IV-lea in 1077 la Canossa) si se incheie cu un compromise in 1122 (Concordatul de la Worms, intre imparatul Henric al V-lea si papa Calixt al XII-lea). La sfarsitul secolului al XI-lea incepe afirmarea economica si politica a oraselor germane, care prefigureaza construirea Hansei in 1282, ca o alianta comerciala si politica a cetatilor de la Marea Baltica si Marea Nordului (Lbeck, Wismar, Rostock, Hamburg, Lneburg, s.a.), ce devine in urmatoarele doua secole principal putere in Europa de Nord. Pacea westfalica (1648), care incheie Razboiul de 30 de Ani (1618-1648) razboi intre principia protestanti din Imperiul Romano-German, pe de-o parte, si principia catolici si imparat, pe de alta parte, inceput cu rascoala Cehiei impotriva dominatiei habsburgice confirma faramitarea Germaniei in peste 300 de statulete (intre care se afirma, totusi, Bavaria, Brandenburg viitoarea Prusie - , Saxonia, Hannovra, devenite centre independente de putere), intareste puterea principilor, dar faciliteaza imixtiunea externa. Secolul al XVIII-lea este marcat, practice, de ascensiunea Prusiei si Austriei, ambele avand acelasi obiectiv hegemonia in lumeagermanica, ceea ce nu le impiedica sa aiba uneori scopuri commune, de exemplu participarea la coalitiile statelor europene impotriva Revolutiei Franceze si, apoi, a Imperiului napoleonian, fiind de altfel doua dintre cele patru invingatoare ale Frantei, alaturi de Marea Britanie si Rusia, victorie consemnata prin Congresul de la Viena (1814-1815). Unificarea Germaniei este realizata, practice, de sus, prin fier si sange, de catre Prusia cancelarului Bismark. Rivalitatea dintre Prusia si Austria a culminat, de fapt, cu Razboiul Austro-Prusac, din 1866, soldat cu infrangerea Austriei si crearea dupa modelul Confederatiei Rhinului (1806-1813), realizata de Napoleon, dar cu mai multi membri, 34 fata de 16 a Confederatiei Germaniei de Nord, evident condusa de Prusia. Urmatoarea victorie, cea din razboiul cu Franta (1870-1871), incheie procesul de unificare, se proclama imperiul federal german (18 ianuarie 1871), Wlhelm I, rege al Prusiei (1861-1888), iar cancelarul sau prusac Otto von Bismark (1862-1890), artizanul de fapt al acestei infaptuiri, devine primul cancelar al Imperiului German (1871-1890). Avantul economic de la sfarsitul secolului al XIX-lea face din Germania prima putere industrial mai intai, apoi economica in ansamblu, a Europei (depasind Marea Britanie care detinea suprematia de aproape 200 de ani) si, dupa SUA, a doua pe glob. Aceasta ascensiune economica rapida este insotia de inaugurarea unei politici colonial, Germania simtindu-se frustrate ca nu a putut participa la cucerirea Africii sau, cum plastic s-a exprimat cancelarul Bismark, Germania lispsit de la impartirea cascavalului. Intrand in Primul Razboi Mondial, in august 1914, secondata de Austro-Ungaria, aliatul sau geopolitic natural, Germania aspira la o dominare a Europei, ceea ce i-ar fi permis dominarea lumii. Strategia germane in Primul Razboi Mondial a ilustrat o constanta a politicii germane: Anglia si Franta mai ales trebuiau sa-si restranga dimensiunea lor mondiala maritimitatea si sa se indeparteze de aria geopolitica naturala a Germaniei Europa de Est, Peninsula Balcanica; aceste doua cerinte prealabile ar fi trebuit sa permita Germaniei sa devina liderul european si apoi mondial. Numai ca razboiul s-a incheiat cu infrangera Germaniei. Iar izbucnirea revolutiei (3 noiembrie 1918), care aboleste monarhia si proclama, sase zile mai tarziu, republica

(cosnfintita prin Constitutia adoptata la 31 iulie 1919 la Weimar), este urmata de tulburari sociale proclamarea republicii sovietice la Bremen (ianuarie-februarie 1919) si in Bavaria (aprilie-mai 1919). Prin tratatul de la Versailles (28 iunie 1919), Germania pierde toate coloniile, provinciile Alsacia si Lorena (anexate in 1871) si este obligata sa plateasca importante despagubiri de razboi. Criza dintre 1929-1933 netezeste drumul spre putere al miscarii naziste, Adolf Hitler devenind, la 30 ianuarie 1933, cancelar al Germaniei. Instaurarea dictaturii naziste este urmata de lichidarea libertatilor democratice si de promovarea unei politici aggressive (crearea aliantei Berlin Roma Tokyo), care duce la declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial de catre cel de-al Treilea Reich la 1 septembrie 1939. Umilinta perceputa de Germani in urma infrangerii in Primul Razboi Mondial (pierderea nu numai a coloniilor, dar si a unor teritorii din Europa, plus importante reparatii financiare) a provocat dezlantuirea identitara a national-socialismului german, care si accede la putere in 1933, in frunte cu Adolf Hitler, Din acel moment, Germania hitlerista a reinnodat spiritual pangermanist si ambitiile sale geopoliticii traditionale. O ideologie totalitara intemeiata pe idei rasiste nu a fost decat vemantul unei ratiuni imperialiste permanent aduse la zi. Ambitia de a reface spatial vital german a impisn la ocuparea Reananei, la anexarea Austriei, la dezmembrarea Cehoslovaciei sat creat de Anglia si Franta pentru a se contrapune ambitiilor germane din est - . la anexarea regiunii germane a sudetilor, apoi la declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Este cunoscut faptul ca Adolf Hitler, conducatorul Germaniei, a speculat din pin unele concept geopolitice utilizate sau lansate de scoala creata de Karl Haushofer pentru a-si justifica actiunile. Nu-I mai putin adevarat ca si atitudinea celorlalte puteri europene l-au incurajat in actiunile sale. De exemplu, pare aproape incredibil cum, dup ace Germania ralizase, mai intai, axa Berlin Tokyo (1936), apoi axa Berlin Roma (1937), asadar, in final, axa Berlin Roma Tokyo, Uniunea Sovietica sa semneze Tratatul Ribbentrop Molotov, prin care cele doua puteri isi imparteau practice Europa. Dorinta de extindere a sferei de influenta si de reimpartire a lumii determina Germania sa declanseze a doua mare conflagratie din secolul XX, avand cunoscutul sfarsit si, mai ales, urmarile ce se resimt si astazi. La data de 8 mai 1945, Germania capituleaza neconditionat in fata forteleor Natiunior Unite, fiind impartial de catre invingatori SUA, Marea Bitanie, URSS si Franta in aptru zone de ocupatie. Conferinta de la Potsdam (17 iule 1945 2 august 1945) fixeaza noile granite ale Germaniei si traseaza liniile politicii ale organizarii postbelicepe baza principiilor demilitarizarii, denazificarii, democratizarii. Etnicii germane din Cehoslovacia, Polonia si Ungaria sunt expulzati fortat din aceste state in Germania in anii 1945-1946. In conditiile declansarii Razboiului Rece, ca urmare a unificarii zonelor de ocupatie americana, engleza si franceza este proclamata, la 7 septembrie 1949, Republica Federala Germania Occidentala, iar in zona sovietica este proclamata, la 7 octombrie 1949, Republica Democrata Germana (cu central la Berlin), numita si Germania de Est. Orasul Berlin, o enclave in cea din urma, pastra statutul special de ocupatie cvadripartita. Din 1949 pana in 1990 poporul german traieste in doua state separate, distinct, cvasiinamice. Evoluand in conditiile economiei de piata, in cadrul unei democratii parlamentare stabile, RFG intra in deceniile 7-8 in primul esalon al statelor puternic

industrializate din lume, dezvoltarea postbelica fiind identificata ineobste ca miracolul economic vest-german. In schimb, RDG se dezvolta in conditiile unei economii centralizate, edificand societatea socialista dupa model sovietic si urmand consecvent o distantare, apoi o separare pe toate planurile de celalalt stat german. Dup ace, intre 1949 si 1961, peste 3,5 milioane de cetateni est-germani se refugiaza in RFG, autoritatile comuniste construiesc in 1961 Zidul Berlinului, frontier intergermana devenind una dintre cele mai bine pazite granite din lume. RFG este integrate in sistemul economic, politic si militar al Occidentului, fiind primita in Nato (1955) si devenind, in 1957, membru fondator al CEE in timp ce RDG intra in CAER (1950) Tratatul de la Varsovia (1955). Dupa 1965 si, mai ales, in timpul cancelarului Willy Brandt (1969-1974), politica externa a RFG se axeaza pe deschiderea spre Est (Ostpolitik), concretizata in semnarea, in 1970, a tratatelor cu URSS si Polonia, iar in 1972 a tratatului privind normalizarea relatiilor reciproce dintre RFG si RDG, care un an mai tarziu sunt admise ca member ONU. Criza societatii est-germane se accentueaza in anii ,80, decalajul fata de statul vestgerman se adanceste in conditiile in care conducerea de partid si de stat a RDG respinge ferm programul reformator al liderului sovietic Mihail Gorbaciov. Dupa deschiderea de catrea Ungaria si de catre Cehoslovacia, in 1989, a granitelor lor cu Austria, sute de mii de cetateni est-germani se refugiaza in RFG, parallel find organizate in marile orase ale RDG manifestatii de masa in favoarea democratiei si libertatii. Transformarile radical se succed vertiginous. La 9 noiembrie 1989 cade Zidul Berlinului din aceleasi motive pentru care aparuse: hemoragia de est-germani, fugind spre Vest de data aceasta prin Ungaria si Cehoslovacia. Dupa acceptarea de catre cele patru puteri invingatoare in 1945 (SUA, URSS, Marea Britanie si Franta), a procesului de reunificare si semnarea, la 12 septembrie 1990, a unui tratat prin care renunta la toate drepturile ce le revenisera in aceasta calitate, Germania isi redobandeste, la 3 octombrie 1990 (ziua reunificarii) deplina suveranitate de stat. AStfel ia nastere, in inima Europei, un colos cu peste 80 de milioane de locuitori, totodata prima putere economica a continentului (si a treia din lume), o tara privita, din nou, cu ingrijorare de toti vecinii si, in primul rand de Franta si Polonia. Franta, care sprijinea integrarea RFG in structurile euroatlantice tocmai pentru ca vedea in aceasta un mijloc de a impiedica reconstructia geopolitica a Germaniei, se vedea din nou vecina cu un colos demographic si economic. De aceea s-a si opus, initial, unificarii. La fel Polonia, cu care Germania a trebuit sa semneze un tratat, in 14 noiembrie 1990, recunoscand frontier Oder-Neisse, stabilita dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Se poate spune ca atitudinea razboinica a Germaniei nu i-a fost deloc folositoare, nu ia permis sa castige teritorii pe termen lung, ba din contra, a pierdut. Suprafata sa actual este de 357.021 km2, fata de 470.622 km2 in 1935 si 549.000 km2 in 1914. A pierdut aproape 200.000 km2! Spatiul german a variat potrivit cu miscarile istoriei pe marea campie de nord ce se intinde din Flandra la Marea Baltica. Acest spatiu reprezinta astazi nevoia geopolitica a unui popor strans intr-un stat ingustat de razboaie. Puterii economice, Germania, care o vreme n-a avut dreptul sa se inarmeze, ii adauga pe z ice trece o putere militara tot mai insemnata, armata sa, bine instruita si echipata, careia I se aloca anual circa 1.5% din PIB, fiind unul dintre pilonii Aliantei NATO. Daca adaugam si dorinta, exprimata de altfel, de a fi membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, avand sprijinitori in acest sens, constatam o sporire a atributelor de a redeveni o mare putere.

3.6. Japonia Suprafata: 377.837 km2 (locul 60 pe glob); Populatia: 127.333.000 locuitori (locul 10 pe glob) Japonia, tara Soarelui Rasare, a doua putere economica a lumii la inceputul mileniului III, a fost si a ramas pana astazi un caz singular in istorie. Desi unul dintre cele mai vechi state si, de asemenea, cu una dintre cele mai vechi natiuni, fiind un arhipelag izolat in Extremul Orient, s-a aflat, pana la mijlocul secolului al XIX-lea, in afara fluxului istoriei, mai mult char, a refuzat cu obstinatie, in mod deliberat, timp de mai bine de doua secole, orice contact cu lumea exterioara (erau pedepsiti cu moartea cei carea aveau legaturi cu strainii). O societate riguros ierarhizata, carea a trait pana la jumatatea secolului al XIX-lea in plin ev feudal, ignorata si ignorand lumea civilizata. O tara relative mica, muntoasa in proportie de aproape 90%, situate intr-una dintre cele mai active zone vulcanice si seismic al Pacificului, lipsita de bogatii natural si de resurse energetic de unde, printer altele, lispa de interes a Occidentului - , grav afectata de bombardamentele celui de-al Doilea Razboi Mondial, a devenit in epoca postbelica ilustrarea cea mai graitoare a notiunii de miracol economic. Mai mult, dintr-o tara infranta si cu o economie distrusa a ajuns la inceputul milenilui III la o putere economica de depaseste Marea Britanie si Franta la un loc si reprezinta 40% din forta SUA. Desi a cunoscut unele dificultati in ultimii 10-15 ani, unii analisti inca mai cred ca in urmatorii 20-25 de ani va depasi cea mai mare putere economica a lumii, SUA. Singura putere militara neoccidentala care a reusit in timpuri modern sa infranga o mare putere europeana (Imperiul Rus, in 1904-1905), Japonia nu este astazi o putere nuclear, desi este singura tara care a cunoscut nemijlocit efectele bombelor atomice la Hiroshima si Nagasaki (6 si respective 9 august 1945). Desi, ca si in cazul Germaniei, i s-a interzis sa se inarmeze dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial (initial fiind chiar un avantajm premitandu-i sa se concentreze asupra dezvoltarii economice, similar Germaniei), ulterior, gratie in principal sprijinului SUA, dar si al altor tari occidentale, care doreau o Japonie puternica in fata pericolului communist in zona (China, Uniunea Sovietica, Coreea de Nord s.a) i se permite crearea unei forte nationale de autoaparare bugetul pentru autoaparare ajungand sa reprezinte aproape 1 % din PNB, mai direct spus peste 45 de miliarde de dolari, respectiv locul 5 pe glob! Mai mult, desi anterior trimisese mai mult simbolic detasamente in zone de conflict, in 2003, premierul Junichiro Koizumi se raliaza ferm taberei americane cu ocazia razboiului din Irak si in ciuda unei opinii publice ostile, decide, in decembrie 2003, trimiterea unei forte necombatante de 1100 militari in Irak. Cateva elemente istorice ne ajuta sa intelegem mai bine devenirea Japoniei. Prin pozitia sa geografica si prin configuratia topografica, aceasta tara a evitat, din Antichitate si pana in epoca moderna sa fie inclusa in vreo macro-formatiune politica a Extremului Orient sau sa fie subjugata de marile puteri coloniale. Budismul, adoptat de printul mostenitor Shotoku, devine in 594 religie de stat, iar in epoca Nara (710-794), Japonia se transforma intr-o monarhie absoluta, dupa modelul chinez, sprijinita de un aparat birocratic centralizat si eficient. Prin limitarea, in 1192, a autoritatii imperiale si asumarea puterii reale de catre shogun (comandantul militar suprem), este inaugurata asa-numita epoca a sogunatului (1192-1867) cand functia imperiala este redusa la un simplu rol decorativ-ceremonial. Devenit shogun (1603-1605) Ieyasu Tokugawa restabileste unitatea imperiului, muta in 1603 capitala la Edo (azi Tokyo), iar un alt shogun din aceeasi familie nobiliara (care se va mentine la putere pana in 1867), Iemitsu (1623-1651), adopta, in 1639, o politica de autoizolare deplina a tarii. Pana in 1854, cand escadra nord

americana a comandorului Matthew C. Perry impune, cu forta tunurilor, deschiderea unor porturi nipone pentru navele de comert straine, orice contact cu exteriorul a ramas, sub amenintarea pedepsei cu moartea, interzis japonezilor. Urmeaza incheierea unor tratate inegale cu SUA, Marea Britanie (1854), Rusia, Franta, Olanda (1858) si Prusia (1861). O revolutie obliga pe ultimul shogun sa depuna puterea (9 noiembrie 1867), restabileste autoritatea imparatului si inaugureaza epoca Meiji (1868-1912), perioada de rapide si radicale transformari in viata Japoniei. Japonia este, fara indoiala, statul care a realizat cea mai rapida tranzitie de pe glob de la o putere medievala la una moderna. Structurile feudale sunt abolite in 1871, modernizarea statala dupa model european si nord-american, industrializarea rapida si dezvoltarea capitalista transforma Japonia, la inceputul secolului XX, intr-una din marile puteri economice si militare ale lumii, dar si promotor al unei politici externe imperialiste, agresive. Razboiul chino-japonez din 1894-1895 deschide epoca expansiunii teritoriale nipone din Extremul Orient (dobandirea Taiwanului si a insulelor Penhu), interventia Rusiei si Germaniei limitand cedarile Chinei. Acesta urma sa fie doar inceputul politicii expansioniste japoneze, care avea obiective geopolitice precise. Astfel, victoria clara din razboiul ruso-japonez (19041905) ii aduce prin pacea de la Portsmouth, Marea Britanie (5 sept 1905) nu numai peninsula Liaodong (cu marele oras-port Arthur, astazi Lushun), sudul insulei Sahalin si protectoratul asupra Coreei (anexata in 1910) ci si rolul de hegemon in Extremul Orient. Rol care va spori in deceniile urmatoare: participarea alaturi de Antanta, in Primul Razboi Mondial (19141918), ii aduce posesiunile germane din China si Oceanul Pacific, in anii 1931-1932 ocupa Manciuria (partea de nord-est a Chinei, cu o spurafata de circa 1.250.000 km2), pe care o transforma in statul independent, practic statul marioneta Manchukuo (1932-1945), iar in 1937 reia cucerirea Chinei, pe care o voia in intregime. In deceniul al patrulea al secolului XX, Japonia devine, practic, un stat autoritar, militarist si nationalist, care paraseste in 1933 Liga Natiunilor si se apropie de statele fasciste europene. La 25 septembrie 1936 Japonia incheie cu Germania lui Hitler Pactul anticomintern care, prin aderarea Italiei lui Mussolini la 16 noiembrie 1937 pune bazele Axei si, totodata, aliantei agresive, Berlin Roma Tokyo. Trei ani mai tarziu, Pactul Tripartit, semnat la Berlin (27septembrie 1940) reglementa spatiul vital al fiecaruia dintre cele trei state semnatare (Germania, Italia, Japonia). Prin atacul surpriza (desi astazi exista indoieli privind gradul de surpriza) lansat asupra bazei aero-navale americane de la Pearl Harbour, din arhipelagul Hawaii (7 decembrie 1941), Japonia intra in cel de-al Doilea Razboi Mondial alaturi de puterile Axei. Tratatul de neagresiune incheiat la Moscova cu URSS (aprilie 1941) i-a permis Japoniei sa-si concentreze toate fortele pe teatrul de lupta din extremul Orient, Asia, de Sud-Est si Oceanul Pacific, realizand o ofensiva fulger cu rezultate spectaculoase: preia Indochina de la Franta, Indonezia de la Olanda, Malayesia si Singapore de la Marea Britanie, Filipine de la SUA. Numai ca in toate teritoriile cuceritea va lasa imaginea unei Japonii brutale, diferite de colonianismul european si american. Dupa lansarea, la 6 august 1945, a primei bombe atomice asupra orasului Hiroshima si, trei zile mai tarziu asupra orasului Nagasaki, urmate de declaratia de razboi a URSS (8 august 1945), Japonia semneaza la 2 septembire 1945 actul capitularii neconditionate in fata fortelor Natiunilor Unite, intrand astfel sub regimul de ocupatie al trupelor nord-americane.

Incetarea starii de razboi si reluarea relatiilor diplomatice cu URSS (1956) nu sunt urmate, insa, pana astazi desi au existat tentative (gratie lui Gorbaciov si Eltin) de incheiere a unui tratat de pace din cauza disputei in jurul insulelor Kurile de Sud, ocupate in 1945 de trupele sovietice. Victoria comunistilor lui Mao Zedong in China (1949), razboiul din Coreea (1950-1953), apoi cel din Indochina confera Japomiei o importanta vitala pentru lumea Occidentala in noul context al Razboiului Rece, care, mai ales prin SUA ca exponent, isi reconsidera pozitia vizavi de Tara Soarelui Rasare. Desi a oarafat tratatul de pace si prietenie cu China (1978), relatiile celor doua tari se mentin, practic, in beneficiul economic reciproc, in restaflandu-se in expectativa. De unde si remarcile unor analisti: Perspectiva unei Chine unite si puternice, susceptibila de a redeveni expansionista, cosntituie obsesia absoluta a Japoniei. De partea sa, China se ingrijoreaza de importanta ascensiune militara a Japoniei si se apropie de Rusia. Astfel, printr-un fel de fenomen de reciprocitate si de circulatie a ingrijorarilor Japonia Rusia, China Japonia, SUA Rusia - , se asista in mod progresiv si cvasiilegal la recompensarea discreta a doua blocuri: un bloc continental opus unuia maritim. De altfel, potrivit mai multor analisti, dintre toate temerile Japoniei (dezvoltarea spectaculoasa a Chinei in zonele litorale faimoasele zone economice speciale reunificarea Coreei, etc), cea mai mare ramane apropierea dintre China si Rusia, de unde si consolidarea relatiei cu SUA, prin reinnoirea tratatelor si garantiilor de securitate. Din deceniul sapte Japonia devine a treia putere industriala a lumii, apoi a doua putere economica (dupa SUA, dar inaintea Germaniei), prima putere exportatoare, un lider necontestat in lumea tehnologiilor de varf. Ultimii 10-15 ani sunt insa marcati de instabilitate guvernamentala, atenuata incepand cu aprilie 2001 cand prim-ministru devine, in mod surprinzator, un outsider, si anume Junichiro Koizumi, un simplu membru al Dietei (Parlamentul Japonez). 3.7. China Suprafata: 9.572.900 km (locul 3 pe glob),populatia:1.300.000.000 loc(locul 1 pe glob) -China ramane de-a lungul istoriei statul cel mai populat al planetei;si astazi 1/5 din pop globului traieste in China(cat Europa,Rusia,SUA si Japonia la un loc); -dupa 1989 ramane principalul supravietuitor al vechiului sistem socialist;Partidul Comunist-partid unic;-economie reglata de principiile pietei capitaliste; -statul chinez ia nastere in partea central-nordica a Chinei,pe cursul mijlociu al fluviului Huang-He; -in timpul dinastiei Zhou(1066-249 i.H),regatul se destrama in mai multe formatiuni statale;acum se cristalizeaza limba si scrierea ideografica si traiesc marii ganditori fondatori de scoli filozofice,precum Lao Zi,Confucius;procesul de unificare este realizat in sec 4-3 I.H. de catre statul Qin;de la numele dinastiei Qin intemeiata de imparatul unificator(Shi Huanghi) deriva si actualul nume al tarii;in 214 I.H. este finalizat Marele Zid Chinezesc.lung de circa 4000 km;din Antichitate si pana la sf Evului Mediu,China va fi expusa invaziilor popoarelor nomade din stepele asiatice;imparatul Shi Huangdi initiaza o politica externa dinamica,poarta armatele spre sud in valea fluviului Yangzi si la hotarele septentrionale,impotriva triburilor nomazilor Xiongnu(huni);

-dinastia Han(206 I.H.-220 d.H) atinge apogeul in timpul domniei imparatului Wudi,cand imperiul se intindea din Coreea pana in Turkestan si din Manciuria pana in Peninsula Indochina;confucianismul devine nu numai religia,ci si ideologia oficiala a Imperiului Han;totodata,pe faimosul Drum al Matasii infloreste comertul cu Asia Centrala si statele mediteraneene;dinastia Tang(618-907) este urmata de o scurta perioada de faramitare politica si apoi ii urmeaza dinastia Sung de Nord(960-1127);intre 1207-1279 China este cucerita de mongoli,Marele Han Kubilai intemeiaza dinastia Yuan(1271-1368)-Beijing devine capitala;in urma razboiului taranesc (1628-1645) se instaureaza dinastia Qing(1644-1912) in timpul careia China cunoaste cea mai mare expansiune teritoriala; -in sec 16-17 sosesc primii europeni,navigatori si negustori portughezi,olandezi,misionari iezuiti,urmati in sec 18 de englezi,francezi;puterile coloniale incearca sa patrunda pe piata chineza,ceea ce duce in 1757 la instituirea unei politici izolationiste(inchiderea porturilor chineze,cu exceptia oraselor Canton si Macao pt navele straine);in prima jumatate a sec 19 Marea Britanie,Franta si apoi Sua intervin impotriva Chinei si a izolationismului ei; -China este obligate sa isi deschida porturile pt marfurile europene in urma celor doua Razboaie ale Opiumului (1840-1842 si 1856-1860); -in 1905 este fondata Liga Revolutionara de catre Sun-Yat-sen,care milita pt o China moderna si unita; -revolutia dintre anii 1911-1913 inlatura dinastia manciuriana Qing,China proclamandu-se republica la 1 ianuaria 1912; -urmeaza razboiul civil;Sun-Yat-sen(fondase in 1912 primul partid politic-Gomindanul) creeaza in 1921 un guvern a carui conducere o preia si reorganizeaza in 1923-1924 cu sprijinul consilierilor sovietici armata nationala si Gomindanul;aceasta,condusa de Jiang Jieshi in per 1924-1928 isi extinde autoritatea asupra a celei mai mari parti din China; -in 1927 Jiang Jieshi rupe alianta cu Particul Comunist Chinez,care la randul sau creeaza in 1927 Armata Rosie Chineza,si dupa marsul cel lung-12.000km(1934-1935) isi fixeaza centrul revolutuonar in provincia Shaanxi; -in per razboiului de eliberare(1936-1945)purtat impotriva Japoniei, Gomindanul incheie un front comun antijaponez cu PCC,condus de Mao Zedong;Dupa capitularea Japoniei(2 sept 1945) rel dintre Gomindan si PCC se deterioreaza,noul razboi civil(1946-1949) incheindu-se cu Victoria lui Mao Zedong,ajutat de URSS; -la 1 oct 1949 este proclamata la Beijing Republica Populara Chineza,Mao Zedong fiind ales presedinte; -pt a masca insuccesele social-economice Mao lanseaza moda campaniilor:mai intai a celor o suta de flori(1957),marele salt inainte(1958); -in 1966 mai declanseaza marea revolutie culturala caract prin voluntarism extrem,cult pronuntat al personalitatii; -in 1976 moare Mao,dar cultul sau nu va inceta;

-prin experimentarea primei bombe atomice(1964) si lansarea primului satelit artificial al Pamantului(1970) China devine astfel putere nucleara si cosmica; -un an mai tarziu,datorita SUA,isi restabileste drepturile la ONU si redevine membru permanent al Consiliului de Securitate; -in 1978 incheierea tratatului de pace si prietenie cu Japonia,in 1979 stab de rel diplomatice cu SUA;in 1984 Declaratia comuna cu Marea Britanie-prevede retrocedarea acesteia din urma a Hong-Kong-ului in iulie 1997;in dec 1999 recupereaza si Macao de la Portugalia; -din 1977 presedinte al Comisie Militare a Comitetului Central al Partidului Comunist ChinezXiaoping imprima un nou curs istoriei chineze:renunta la cultul personalitatii lui Mao si la dogmele maoismului,trece la modern si eficientizarea economiei;cu ocazia Congresului National al Poporului din 5-15 martie 1999:intrepr private le este rezervat un loc principal,proprietatea private este apaarat de lege,prioritatile politicii de stat sunt deschiderea fata de strainatate; -incepe schimbarea de generatie la niv partidului,guvernului si statului,trecandu-se de la gerontocratie la oameni de varsta medie si de la politruci la tehnocrati; -imbunatatirea rel cu SUA,prin vizita lui Clinton in 1998;rezolvarea diferendului cu Rusia(2001),primirea in OMC(organiatia mondiala a comertului) in 2001,performanta de a tr un om in spatiu(15 oct 2003); -element spectaculos-crestere economica (intr-un ritm de 8-9%anual ,peste 9% in anii 2003 si 2004):de peste 20 de ani cunoaste ritmuri sustinute,si-a dublat volumul PIB-ului prin incurajarea investitiilor straine,indeosebi in renumitele zone economice speciale 3.8. Statele Unite ale Americii Suprafata: 9 550 000 km2 (locul 4 pe glob); Populatia:293 027 000 loc(loc 3 pe glob) Tara imensa,cat intregul continent European,cu larga iesire la cele 2 mari oceane ale planetei(Pacific,Atlantic) si cu imense resurse de sol si subsol,SUA au fost parca predestinate sa domine lumea. Detine cel mai mare PIB din lume(in jur de 11 000 mld. dolari),adik este prima putere economica mondiala(cca 1/3 din PIB-ul planetei). Desi reprezinta mai putin de 5% din populatia globala, americanii de astazi consuma din resursele planetei, alcatuind cea mai mare piata de desfacere a globului. Moneda nationala, dolarul , ramane in ciuda concurentei, principal valuta de schimb in lume. O tara care si-a sarbatorit destul de recent 200 ani de existent statala, o natiune, constituita ca nici o alta de pe glob, exclusiv din emigranti, domina astazi Lumea. Intr-o economie in curs de globalizare, in care soc multinationale devin un instr de putere, cele nord-americane au deja raspandite in afara hotarelor zeci de mii de sucursale si filial;SUA sunt totodata si prima putere militara a lumii. Difuzarea valorilor universale(idealuri de libertate,principiile proprietatii individuale,democratie reprezentativa) a devenit baza ideologik a nationalismului american si conditionarea morala a tuturor interventiilor externe ale statului. SUA fac parte din categoria statelor asa-numite fara istorie. O colonizare sistematica este organizata in principal de catre Anglia,intre anii 1607-1733 luand fiinta pe coasta Atlanticului

13 colonii: Virginia(1607), Massachusetts(1620), New Hampshire(1623), Maryland(1634), Conneticut(1635), Rhode Island(1636), New Jersey(1664),etc. incepand cu anul 1619,pe plantatiile de bumbac sunt adusi sclavi negri din Africa, SUA fiind una dintre ultimele state care au abolit sclavia(in 1885 pe intreg teritoriul). Coloniile de pe teritoriul nord-american sunt antrenate in conflictele dintre marile puteri europene. Prin Pacea de la Paris(1763), care inkeie razb de 7 ani,mai raman doar 2 stapani coloniali, Anglia(la est de Mississipi) si Spania(la vest de fluviu). Masurile discriminatorii adoptate la Londra, in a 2-a jumatate a secolului al XVIII-lea,fata de coloniile nord-americane dau nastere unei miscari commune antibritanice de emancipare,care culmineaza in Razboiul de Independenta(1775-1783). La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze adopta Declaratia de Independenta, iar interventia in razboiul impotriva Angliei, Frantei si Spaniei inclina balanta in favoarea americanilor. Trataul de pace de la Paris(3 sept 1783) recunoaste deplina independent a noului stat; primul de pe teritoriul Americilor, care se intinde aqm de la Oceanul Atlantic la fluvial Mississippi. George Washington, conducatorul suprem al armatei in timpul Razb. De Independenta, este ales in 1789 ca prim presedinte al tarii(pana in 1797). Cele 2 partide politice: cel republican,cristalizat in jurul lui Thomas Jefferson(presedinte intre 1801-1809) si cel federalist, in frunte cu John A. Adams(presedinte intre 1797-1801) si George Washington(devenit, din, 1830, sub influenta lui Andrew Jackson, presedinte intre 1829-1837, Partidul Democrat), urmaresc, in prima jumatate a sec al XIX-lea,aceeasi politica de expansiune teritoriala si de dezvoltare industriala. Expansiunea coloniala s-a facut prin 3 modalit: faimoasa colonizare a Vestului Salbatic ce a dat nastere unei monumentale literature si filmografii, cumpararea de teritorii(Louisiana, Florida, Alaska) si in urma unor razboaie(Texas, New Mexico, California, s.a.). Prin urmare SUA evolueaza de la 2,3 mil km2 si 4 milioane de locuitori la 9,5 mil km2 si 300 mil locuitori,cate numara azi. Expansiunea de la est la vest este marcata de includerea in Uniune a altor state: Kentucky(1792) si Tennesesse(1796), de cumpararea Louisianei si a Floridei de la Spania(1819). Paralel cu extinderea federatiei,se adanceste contradictia dintre statele nordice, care pornisera pe calea dezv industriale si erau adversare ale sclaviei si cele sudice, care isi bazau economia pe munca sclavilor. Alegerea lui Abraham Lincon, un liberal adversary al sclaviei, ca presedinte(1860-1865) are ca urmare parasirea Uniunii de catre 10 state sudice care au format o Confederatie si izbucnirea Razboiului de Succesiune (1861-1865),razboi care se inkeie cu Victoria nordului in fata sudului si cu abolirea definitive a sclaviei,nu insa si cu integrarea in societate a populatiei de culoare. In deceniile care decurg de la sf razboiului de succesiune,SUA cunosc o dezvoltare economica exploziva, devenind, catre 1900, prima putere industrial si Agricola a lumii, devansand astfel toate marile puteri europene(Germania, Marea Britanie si Franta). Noua pozitie economica determina ca SUA sa vizeze includerea Americii Centrale continentale si insulare, ca si a Oceanului Pacific, in sfera de influenta proprie. In urma razb hispano-american(april-dec 1898) anexeaza insulele Filipine, Puerto Rico, Guam, isi extend controlul asupra Cubei si Insulelor Hawaii, iar in 1903 devin stapane asupra zonei viitorului Canal Panama(pct geostrat foarte imp).

Dupa 3 ani de neutralitate, SUA intervin la 6 aprilie 1917 in Primul Razb Mond de partea Antantei, fiind prima interventie directa a SUA in politica continentului European, care se transforma acum intr-o mare putere mondiala, preluand locul detinut pana atunci de Marea Britanie. In epoca interbelica insa, SUA adopta o politica de izolationalism fata de problemele politicii europene. Boom-ul economic si remarcabila prosperitate cunoscute dpa sf 1 razb mond vor fi curmate drastic de marea criza izbucnita in 1929, care va cuprinde apoi intreaga economie capitalista mondiala. Dupa izbucnirea celui de-al 2-lea razb mondial(1939), SUA isi proclama neutralitatea, dar atacul japonez in Hawaii(7 dec 1941) adduce statul in tabara antifascista in timpul marii conflagratii, iar prin potentialul foarte ridicat aduce o contributie decisive la victoria aupra Axei, participand la operatiunile de pe fronturile din Pacific, Africa De N si Europa. Dupa razboi, SUA sprijina redresarea economica a statelor europene amenintate de spectrul communist prin lansarea Planului Marshall(1947), pune bazele unor aliante militareNATO(1949), ANZUS(1951), SEATO(1954), CENTO(1955)- si sprijina pretutindeni fortele anticomuniste. Periclolul unui razboi mondial, termonuclear de data aceasta, provocat de sufocanta cursa a inarmarilor, determina SUA sa poarte, dupa disparitia lui Stalin, tratative de varf cu URSS la Geneva(1955), Paris(1960), Viena(1961) pentru inkeierea unor acorduri care sa duca la reducerea tensiunii international si la dezarmare controlata. Se trece de la politica de rezistenta la cea de coexistent pasnica. Progresul tehnologic inregistrat de SUA este ilustrat de primul satelit artificial al Pamantului de constructive proprie(31 ian 1958), de primul vehicul orbital american cu om la bord(20 feb 1961), ambele in intarziere fata de cele similar ale URSS. In rivalitate cu URSS, SUA isi ia revansa la 20 iulie 1969 prin Neil Amstrong si Edwin Aldrin, apartinand echipajului navetei spatiale Apollo-11 care devin primii oameni ce demarca pe Luna. In 1981 este lansata Columbia, prima naveta spatiala recuperabila, care deschide o noua etapa in cursa de exploatare a spatiului cosmic, marcand si mai mult superioritatea Americana. Deceniile 7-9 ale sec XX sunt marcate de cativa presedinti care au facut autoritate in plan international. Mai intai, John F. Kennedy(1961-1963) care a creat un nou stil in politica Americana caracterizat prin flexibilitate dar si fermitate in rezolvarea problemelor international. Apoi, Richard M. Nixton(1969-1974), nevoit sa demisioneze in urma afacerii Watergate care continua politica de destindere si normalizare a relatiilor cu statele comuniste; Jimmy Carter(1977-1981) reuseste sa mediteze acordurile de pace israelianoegiptene inaugurand o noua etapa in Orientul Mijlociu. Penultinul deceniu al sec XX este marcat de republicanul Ronald Reagan(1981-1989) care accelereaza dupa invazia sovietica in Afghanistan, cursa inarmarilor, adoptand o linie dura in relatia cu lumea comunista; lanseaza Initiativa Strategica Americana(1983) cunoscuta drept Razboiul Stelelor-realizarea scutului antiracheta, care va determina riposte dura a sovieticilor. Insa dupa preluarea puterii, in 1985, in URSS, de catre Mihail Gorbaciov, tot Reagan este cel care stabileste un nou limbaj cu superputerea rivala, in urma unor intalniri bilaterale la nivel inalt. George Bush(1989-1993) semneaza la Paris, in cadrul Conferintei pentru Securitate Europeana, la 21 noiembrie 1990, Cartea pt o noua Europa, care pune capat formal confruntarii E-V si obtine o victorie de prestigiu in Razboiul din Golf impotriva Irakului(ian-feb 1991), prin eliberarea Kuweitului de catre fortele reunite ale ONU sub comanda Americana. Razboiul imp Irakului din 2003, in care are ca aliat numai Marea Britanie, se inkeie cu inlaturarea lui Saddam Hussein si kiar cu

capturarea acestuia(13 dec 2003), dar nu si cu rezolvarea problemelor, drumul spre liniste si democratie fiind pastrat cu multe piedici, in principal atentate. In 1991 datorita dizolvarii Uniunii Sovietice,SUA devine unica superputere, intr-o lume in care persista numeroase conflicte si apar noi focare de tensiune. SUA inkeie sec XX cu a 2-a perioada de BOOM economic, dupa cea dintre anii 1961-1969, in timpul celui de-al 2-lea mandate al lui Bill Clinton(1996-2000). Tot in aceasta perioada, in conditiile esuarii Conferintei pt Kosovo, SUA impreuna cu alte state membre NATO, declanseaza operatiunile militare(martie-iunie 1999) impotriva Iugoslaviei, interventie neautorizata de ONU si care nu se inscria nici in principiile NATO(nu fusese atacat un stat NATO, ci era o problema interna a statului respectiv)-motivatia gasita va fi aceea a sprijinului umanitar pt o minoritate afectata. Inceputul mileniului III nu s-a aratat de bun augur pt americani, atentatele teroriste de la 11 sept 2001 spulberand visul invulnerabilitatii fortaretei America. Reactia SUA a fost rapida. Intrucat atentatele au fost revendicate de reteaua terorista Al-Qaeda, condusa de multimilionarul saudit refugiat in Afghanistan, Osamma bin Laden, Administratia Bush, care reuseste sa coalizeze peste 60 de state in frontal antiterrorist, ataca Afghanistanul, dupa refuzul de indepartare al lui bin Laden, determinand prabusirea sistemului Taliban. Mai mult, SUA adopta o noua doctrina in planul politicii externe, radical diferita de cea din trecut, potrivit careia securitatea statului nu mai poate fi realizata in cadrul sistemului organismelor international si al aliantelor militare existente, considerandu-se libere de orice obligatie statuata de normele unanim recunoscute in viata internationala dpa sfarsitul celui de-al 2-lea razb mond si, totodata, indreptatite sa foloseasca forta militara in lovituri preventive impotriva oricarui stat care sprijina miscari tero sau intentioneaza sa produca arme de distrugere in masa. La inceputul mil III SUA ramane prima putere economica si militara a lumii care va avea de infruntat concurenta UE si, in perspective, a celui mai populat stat de pe glob si cu cea mai dinamica evolutie economica, China, dar si evolutia imprevizibila a celei de-a 2-a puteri nucleare a planetei, Rusia. 4. Sfere de influenta- o zona geografica in care o putetre din zona sau din afara zonei, de regula o mare putere, bazandu-se pe superioritatea fortelor sale armate sip e amenintarea de a le utilize, si-a impus dreptul de a intervenmi in politica interna si externa a statelor din zona. Termenul a capatat circulatie publica in legatura cu impartirea Africii intre puterile colonial europene la sf sec. XIX impartirea cascavalului Bismarck. Cauza celor mai mari conflicte (inclusive razb 1 si 2 mondial) a constituit-o politica de imaprtire si reimpartire a sferelor de infl. Despre impartirea zonelor de infl se pomeneste sin Vechiul Testamet, dar primul act official este Tratatul de la Tordesilas 7 iulie 1494 impartirea zonelor intre Spania si Portugalia cand acestea incanu erau mari puteri. Tot ce era descoperit pana la 370 leghe vest de Coloanele lui hercule (str. Gibraltar) apartine Portugaliei (ptk ea incepuse colonizarea prin descoperirea coastelor Africii), iar mai departe Spaniei. Astfel Brazilia a fost colonia portugheza.

Despre zonele de infl se evita sa se discute la nivel de presedinti sau guverne, dar mai multe gafe pot fi intalnite: R. Reagan Ciadul se afla in sfera de inf a Frantei (in timp ce raspundea la intreb ziaristilo cu privire la pozitia SUA fata de evenimentele din Ciad si la interventia unor puteri printer care si Franta); Doctrina Sonnenfeldt- 1976 din stenograma intalnirii dintre consilierul spectial al secretarului de stat al SUA pt Europa de Est si URSS cu ambasadoriii americani din aceasta zona. Europa de Est se gaseste intre-o zona a influentei rusesti si a intereselor sovietice SUA a evitat pt mult timp sa afiseze dorinta de recunoastere a infl sale in lume, dar in timpul administratiei Clinton a spus in Defense Plannig Guidance caexistent unor actori independent pe scena international ar fi intolerabila pt ca ar constitui o sfidare la adresa hegemoniei americane, care este cheia unei ordini international prospere si stabile. 5. Conflict stare conflictiala- Razboi Conflict (de la lat. Conflictus = soc, lovire)- neintelegere, o ciocnire de interese. Atunci cand conf e armat, deschis intre 2 sau m multe state sau grupari statale = razboi, dc acesta se declanseaza si se poarta intre gruparile sociale ale aceluiasi stat razboi civil. 3 lanturi cauzale in originea confl: Lupta pt resurse (cuceririle coloniale) ex, petrolul in secolell noastre Dobandirea de locuri strategice : stramtori, canale, fluvii importante,pasuri, trecatori, creste muntoase. Ex Bosfor si Dardanee, Gibraltar, Canalul Suez, can Panama. Lupta pt o identitate colectiva Clasificarile razboaielor: Razb drepte se urmareste apararea impotriva unei agresiuni externe, apararea unei oranduiri sociale noi impotriva fortelor contrarevolutionare interne sau externe Razb bedrepte - de contopire a uneor teritorii apartinand altor tari, de subjugare a altor popoare, de inabusire a miscarilor de eliberare nationale si sociala. Razb coloniale Razb de eliberare nationale inversul celor colonial. Razb de partizani lupta populara impotriva unui regim politic (exemplu Iugoslavia) Razb de durata ce se prelungesc ani si deceniii exm in Africa, asia si America latina. Razb fulger razboi rapid ex, Germania- Blietzkrieg Razb mondial m multe state ale planetei. I Razb Mondial 1914-1918 contradictile dintre Marile Puteri pt reimpartirea sferelor de influenta si dobandirea de colonii si terit straine. A inceput prin ofensiva Puterilor Centrale

(Germania, Austro-Ungaria) impotriva Antantei (Marea Britanie, Franta, Rusia) antrenand 33 tari cu o populatie de peste 1 mld locuitori ( m mult din jumate din totalul mondial). II Razb Mondial 1939-1945 cel m mare conflict militar, politic, economic si diplomatic 72 state popul 1,7 mld (80% din total). Dezlantuit de Germania aliata cu Italia si Japonia cu scopul instaurarii dominatiei lor asupra lumii, li s-au contrapus Puterile Aliate (Marea Britanie, SUA, URSS, Franta, ulterior alte state precum Romania). Se incheie cu Victoria celor din urma cu bilant 30 mil morti, 12 mil lagare de concentrare, 35 mil raniti, pagube material- 1400 mld$. Razb Prevenitv- lansat de SUApt preintampinarea terorismului ex Irak 2003. 6. Punct geostrategic-zona geostrategica- cele 2 concepte nu isi gasesc inca locul in nici o lucrare de referinta, fiind in fapt subintelese. Cel mai adesea au fost sau sunt in cauza stramtori, canale, pasuri, trecatori, pasaje, anumite zacaminte, unele teritorii. Atunci cand se concentreaza intr-un areal mai multe puncte geostrat sau teritoriul de interes este de dimensiuni apreciabile, avem de-a face cu o zona geostrategica. Stramtorile: Bosfor si Dardanele:doua stramt successive, care despart continentele Europa de Asia si prin care se face legatura intre M Neagra si Mediterana, prin intermediul micilor mari Marmara si Egee. Bosfor are cca 30 km lungine si intre 660 si 3800 m latime este cea mai ingusta strm intercontinental. Dardanele uneste M Marmara cu Egee, are lungimea de 120,5 km si 1,3-18,5 km latime. Cele doua au constituit scena a numeroase confruntari militare:razboiaele medice(480 i.h.) prin care Imp. Persan cucerea Grecia; anul 334 i.h. lupta inversa a celor doua state; cucerirea Constantinopolului de otomani in 1453; razboaiele ruso-turce; 1 Razb. Mondial, etc. in ultimele 2 secole evolutia statutului international al Bosf+Dard a evoluat in functie de raportul de forte dintre Puterile Occidentale. In 1993 sunt lansate proiecte privind transp de petrol si gaze nat prin stramtori din regiunea Caspicii spre Occident, ele sunt sustinute de Rusia dar nu si de Turcia sub motivul poluarii Istambulului. Gibraltar: desparte Europa de Africa si leaga M Mediterana cu O Atlantic, are 65 km lungime si 14-44 km latime. In decursul timpului a fost luata sub stapanire de numeroase popoare sau imperii: fenicieni(950 i.h.), cartaginezi(570 i.h.), romani(190 i.h.), vizigoti(400), spanioli(450 i.h. asa scrie in carte..eu cred k e d.h.), arabi(711), din nou spanioli(1462), britanici(1704). Stapanirea britanica este recunoscuta in 1713 prin Tratatul de la Utrecht, Anglia transformand o stanca intr-o puternik baza militara, cu valoare strat deosebita pana in 1991, cand devine post strat NATO, deservit de armata britanik. Malacca: din S-E Africii, intre peninsula omonima si insula indoneziana Sumatera, leaga O Indian de O Pacific, are cca 800 km lungime si 55 km latime. Constituie cea mai scurta ruta dintre cele doua oceane si a fost utilizata din veki timpuri si a favorizat aparitia unor inseminate porturi, intre care Malacca/Melaka, si, mai recent, odata cu inc sec XIX, cand se instaleaza britanicii, Singapore, ultimul fiind in present unul dintre cele mai mari din lume si o adevarata placa turnata a Asiei de S-E. Canalele: Suez- strabate istmul omonim din N-V Africii ,legand M Mediterana cu M Rosie si O Indin de cel Pacific, are lungimea de 161 km(cel mai mare din lume), latimea de 70-125 m si adancimea minima de 17,68 m(se desfasoara lucrari de largire si adancire a sa), scurteaza distanata dintre porturile celor doua oceane.Construit intre anii 1858-1869,intra in 1875 in administratia Companiei Canalului Suez, ale carei actiuni apartineau Frantei si Marii Britanii, mai tarziu participand si SUA. Nationalizarea sa de catre guvernul egiptean(1956) determina agresiunea esuata israeliano-franco-britanica din oct-nov 1956, impotriva

Egiptului. In urma confl israeliano-arab din 1967, canalul a fost inkis, fiind redeschis abia dupa 8 ani. Canalul Panama-traverseaza istmul omonim din America Centrala,legand oceanele Atlantic(Marea Caraibilor)si Pacific(Golful Panama).Are 81,3 km lungime,91-300m latime maxima si 12,5 adancime minima si reprezinta cea mai scurta cale maritime dintre Europa si Pacificul de Est.Canalul a fost construit in perioada 1881-1914,lucrariile fiind incepute de Franta,continuate apoi de Sua,pentru care devine un extreme de important punct economic si strategic(radicand forturi,realizand baze aeriene,zone de antrenament,plasand circa 10000de military etc.).Dupa indelungate tratative,a fost retrocedat statului Panama,la 31 decembrie 1999,cu obligatia ca niciodatasa nu fie inchis circulatiei. 7. Panismul religios. Panismul religios,fondat pe unitatea confesionala,face referire de regula la un trecut care o favorizeaza.Cele mai representative tipuri sunt panislamismul si panortodoxismul. Panislamismul,numit mai simplu Islamism vizeaza refacerea lumii musulmane.Are o arie mai larga decar panarabismul.Este a doua religie ca nr de adepti dupa crestinism,la aceasta contribuind si adeptii sai din tarile nearabe,ex Indonezia(87% din pop tarii),Bangladesh(88%),Nigeria(50%),Iran(99%),Turcia(97%). Panortodoxismul este vehiculat mai ales de Rusia,tara cu cel mai mare nr de credinciosi,si de Serbia.Ultimul recesamant in Rusia si Ucraina a fost efectuat in 1989 iar rezultatele nu au fost deloc multumitoare:35 mil in Rusia si 15,5 in Ucraina.Ca urmare a doua tara din lume ca nr de ortodoci este Etiopia cu un nr de 34 mil de adepti.A treia tara este Romania,cu 19,8 mil la recesamantul din 1992. 8. Statul-natiune in era globalizarii. Globalizarea-fenomen ambivalent. Globalizarea a incurajat o explozie a bogatiei si un ritm al progresului tehnologic pe care nici o epoca anterioara nu si le putea imagina. Bazandu-se pe interdependenta, a contribuit la subminarea statului-natiune ca unic determinant al bunastarii unei natiuni. Altfel spus productia este transfrontaliera, creditul este international, iar piata globala. Deci acest fenomen este pur si simplu mondial, iar atotputernicul stat despre care atat s-a vb este unul dintre actori, dar nu mai este actorul principal.Rezulta o evidenta reducere a autonomiei statului, desi cel putin deocamdata ac lucru nu este f evident.Aspecte care reflecta existenta acestui proces: -natura globala a stiintei si a tehnologiei; -marketingul global: stratg de mkt a firmelor rasp cerintelor globalizarii si promoveaza ac proces: marci universale, cultura publicitatii; -sist financiar mondial: economia se bazeaza pe o retea care implica,la scara globala,institutiile bancare si agentii pietei de capital; -infrastructura de comunicatii: progresul tehnic a permis perfectionarea sist de comunicatii materiale, real unor acoperiri mass-media la scara mondiala;

-cadrul institutional mondial: o serie de organizatii de natura guvernamentala sau neguvernamentala promoveaza dezbaterile si actiunile care privesc problematica globala: poluarea, criminalitatea, subdezvoltarea. Globalizarea - proces malefic sau benefic? Proces malefic:nesiguranta locului de munca, subminarea sindicatelor, cresterea inegalitatii veniturilor, contracte de munca nesigure din cauza relocalizarii corporatiilor sau a filialelor acestora,dezastrele ecologice cauzate de sporirea productiei si localizarea ei in tari in dezvoltate, accesntuarea traficului de arme, droguri, etc, terorismul; Proces benefic: sudul, sau cel putin anumite tari din sud au mult de castigat din accesul sporit la pietele din nord, reducerea somajului, inflatiei etc datorita relocarii industriilor in tari din sud, desfiintarea industriilor demodate si inlocuirea lor cu unele noi, profitabile. Procesul globalizarii constituie obiectul unor critici de natura diversa: -Biserica react impotriva unei ideologii universaliste pe care nu o domina, ba chiar mai mult o depaseste; -nationalistii se tem de pierderea suveranitatii statului in favoarea unor entitati politice superioare sau oculte; -sindicatele isi vad amenintata pozitia si flutura spectrul perpetuarii somajului; -miscarile ecologiste considera globalizarea drept un risc la adresa echilibrului planetei. STN-urile-piloni ai globalizarii.Se apreciaza ca principalele procese care mentin tendinta globalizarii se manifeste in dom productiei si serviciilor, iar forta promotoare fundamentala este societatea multinationala sau transnationala. Puterea economica a STN-urilor este impresionanta: -productia internationala realizata in prezent de cele peste 60.000 de STN-uri cuprinde toate tarile si domeniile de activitate; -vanzarile globale ale STN-urilor repr mai mult decat dublul exporturilor mondiale;ele controleaza circa 40% din totalul activelor sectorului privat existente la nivel mondial; -un nr relativ mare de corporatii au vanzari anuale de bunuri si servicii care depasesc 100 md$, cum sunt Mitsubishi, General Motors,Ford,IBM,etc; -volumul cifrei de afaceri al unor corporatii depaseste PIB-ul multor state cu economii avansate; -Primele 100 de STN-uri ca cifra de afaceri isi au sediul central intr-o tara dezvoltata dpdv economic, 89 dintre acestea apartinand SUA,Japonia si UE. 9. Slabirea puterii statului-natiune

Slabirea autoritatii guvernelor se datoreaza schimburilor tehnologice si financiare si integrarii accelerate a economiilor nationale intr-o singura economie de piata globala (ac fiind factorii fundam ai globalizarii). Statul asigura un cadru de drepturi si indatoriri legale, inauntrul carora altii influneteaza din ce in ce mai mult rezultatele. Astfel, statele nu mai sunt singurii actori pe scena relatiilor internationale, si nici macar cei mai importanti. Statele nu mai sunt nici macar actori omogeni. Ele negociaza cu alte guverne si pe plan intern, cu constituenti sociali, pt a ramane la putere. Ca urmare, guvernele care au o pozitie slaba nu pot actiona la fel de decisive pe plan extern, precum un guvern solid. Pozitiile statelor in negocierile internationale pot fi determinate de echilibrul fortelor politice din interiorul tarii. 9.1. Susan Strange a indentif 4 ipoteze care sustin afirmatia ca STN-urile si nu statele au ajuns sa joace rolul principal in determinarea cine-ia-ce in sistemul mondial. Prima ipoteza: statele si-au retras in mod colectiv trecuta lor participare la proprietatea si controlul asupra industriei, serviciilor, si comertului, si chiar asupra indrumarii cercetarii si inovatiei tehnologice. Decizia in leg cu ce este produs, cum, de catre cine si unde, se indeparteaza tot mai mult de stat si se apropie de STN (societate transnationala) A doua ipoteza se refera la rolul semnificativ jucat de companiile transnationale in structurile de putere. Investitiile facute de acestea au contribuit mai mult decat programele organizatiilor internat. finantate de state la integrarea economiilor tarilor in curs de dezvoltare, la dezvoltarea acestor state si la cresterea nivelului de trai. A treia ipoteza: in zona relatiilor management-angajati, STN-urile au ajuns sa preia de la guverne rolul principal in rezolvarea sau cel putzin supravegherea conflictelor de interese. A patra: firmele transnationale, prin intermediu pietei, denatureaza politicile de impozitare, precum si de alta natura ale statelor. 9.2. Statul-natiune si UE UE:populatie 380 mil loc in 2004;cea mai mare putere comerciala a lumii;a doua mare putere industriala si ca volum total dupa SUA;detine 20% din comertul mondial, exporta cu 60% mai mult decat SUA si de 2 ori mai mult decat Japonia, importul este la acelasi nivel cu SUA si de trei ori mai mare decat al Japoniei. Constructia europeana nu desfiinteaza statul-natiune dar cere din partea acestuia o examinare in profunzime a statutului si rolului sau. Pentru statele-natiune europene, aceasta este o incercare dificila, care pune in discutie toate echilibrele: intre exterior si interior, intre centru si periferie, intre stat si societate. In Europa se manifesta 2 tendinte:-aprofundarea integrarii determinate de globalizare si integrarea pietelor financiare;-accentuarea promovarii pietelor internationale. A doua dilueaza semnificativ suveranitatile. In trecerea de la economia nationala la cea globala veriga intermediara este blocul (uniunea)comerciala, care realizeaza o integrare la nivel regional a economiilor nationale intr-

o anumita arie. Piata globala este constituita din totalitatea blocurilor comerciale (UE, ASEAN, NAFTA). Dupa incetarea Razb Rece, in Europa tendinta este aceea de integrare si pe baza unui fundament politic, nu numai pe cel economic. Tratatul de la Maastricht este cel care incearca sa creeze o punte intre Europa economica si cea politica. La mijloc se afla statul natiune. Din punct de vedere politic, pe fondul procesului de integrare, statul national este supus unor presiuni crescande si se redefineste, Europa luand din nou initiatica in acest sens. 9.3. NATO si statul-natiune: Organizatia Transatlanticului de nord este cel mai important pact militar de pe glob. La inceput avea 12 membrii. Acum are 26 de membrii si a fost infiintat in 1949 cu scopul asigurartii securitatii statelor membre. Reactia URSS a fost incheierea Pactului de la Varsovia. In 1989, disparitia Pactulului de la Varsovia prin destramarea URSS, NATO se parea ca si-a pierdut principala ratiune de a fi si multi au zis ca ar fi trebuit sa se destrame. A cunoscut extindere limitata, pana in 1997 cu ocazia summitului de la Madrid cand au fost invitate sa se alature aliantei 3 state: Cehia, Polonia si Ungaria. La summitul de la Praga din noiembrie 2002 s-a cunoscut cea mai substantiala largire, fiind invitate 7 state: Romania, Estonia, Lituania, Letonia, Bulgaria, Slovacia si Slovenia. Mentinerea NATO este esentiala pentru conexiunea transatlantica, dar in acelasi timp, un rol mai mare de decizie si implicare acordat statelor europene si in special Frantei ar sluji mai bine in scopul de autodefinire a Europei. Importanta problema legata de Franta nu a fost rezolvata, pt ca Franta nu mai participa active la structurile NATO. Germania, Franta si Marea Britanie apartin atat la UE cat si la NATO, sunt unele dintre cele mai dezvoltate state ale lumii si au viziuni diferite privind viitorul UE si NATO, viziuni ce deriva si din modul in care vad pastrarea rolului statului-natiune. Interesul Americii in Europa este acela ca UE este vazuta ca principalul cap de pod geopolitic al SUA in Eurasia, miza geostrategica a Americii pe continental European fiind enorma. Alianta atlantica intareste influenta politica si puterea militara in Eurasia. Din cauza ca natiunile europene sunt inca dependente de protectia SUA, orice extindere a sferei UE devine o extindere a sferei NATO. Fara legaturi transatlantice stranse, intaietatea SUA in Europa s-ar estompa. Relatiile NATO cu celelalte state: -state cu care nu are nici un fel de relatii: Coreea de N, Iran -MAP=planul de intrare in NATO=cel mai apropiat parteneriat -relatii speciale cu 3 state f imp: Rusia (Consiliul NATO-Rusia), Ucraina(Consiliul NATOUcraina), Georgia(Consiliul NATO-Georgia) cu agende stabilite de comun accord. 10. Romania in context geopolitic european si mondial 10.1. Poz geopolitica a Rom in decursul timpului

Rom este o tara din Europa Centrala, si totodata aflata in nordul Peninsulei Balcanice. In perioada de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, pana in recent de altfel, Romania a fost plasata in Europa de Est, aceasta fiind insa o poz geopol referitoare la tarile comuniste europene, si nu una geografica. In decursul timpului, Rom a fost considerata fie tara balcanica, fie tara est-europeana, fie central-europeana, ori, mai recent, ca facand parte din Europa mediana. Acela care a definit cel mai bine notiunea de Europa Centrala a fost un cunoscut geograf francez Emmanuel de Martonne, un excelent cunoscator al tarii noastre. Gama reprezentarilor posibile ale pozitiei geografice a Rom nu se opreste aici. A aparut, mai recent, si conceptul de Europa Mediana (lansat de Michel Foucher). Caracteristicile Europei Mediane: -o Europa a minoritatilor se disting 2 zone: partea de N in care ponderea minoritatilor este in prezent redusa datorita modificarilor de frontiere si a importante(Polonia, Ungaria-2%), si partea de S cu o pondere mai ridicata(Albania 10%, Romania 10,6%, Bulgaria 15%). - o Europa a frontierelor recente si a transferurilor fortate de populatii. Se refera la tratatele ce au incheiat cele 2 conflagratii mondiale si la evenimentele dintre anii 1989-1993 din Europa Centrala si de Est. In privinta transferurilor fortate se are in vedere o serie de tratate care au stipulat transferuri, si mai ales schimburi de pop Tratatul de la Adrianopole(1913) schimbul reciproc de turci si bulgari, pe o raza de 15 km fata de noua granita dintre cele 2 tari Tratatul de la Laussane(1923) schimbul de pop intre Grecia si Turcia Conferinta de la Potsdam mai mult de 10 mil de slavi au fost schimbati contra aprox tot atatia germani. -o Europa a concurentelor religioase, de o parte si de alta a limitelor de fractura, mai durabile decat frontierele imperiilor sau ale statelor. (de unde concluzia ca este o Europa de criza) -o Europa neagra a exploatarilor de carbuni, hidrocarburi, industriilor siderurgica, chimica, asadar industrii poluante. - o Europa in care prevaleaza agricultura, in buna masura, dar cu o agricultura neperformanta -o Europa care a fost organizata, timp de 50 de ani in functie de interesele de stat si de perceptiile securitatii Uniunii Sovietice, rezultand: peisaje modelate de reforme agrare de un anumit gen, orase create artificial in care trebuia sa locuiasca noua clasa muncitoare, regiuni structurate in functie de necesitatile de razboi. 10.2. Actuala poz geopol a Romaniei

Dc poz geografica a unei tari este fixa, poz geopolitica este variabila in timp, uneori chiar pe termen foarte scurt, in fctie de modificarea anumitor factori socio-econ si politici. Rom se afla plasata geopolitic la intersectia axelor geoeconomice Vest-Est (Europa Occidentala-Spatiu Est ex-sovietic) si Nord Vest-Sud Est (Germania si EuropaCentrala-Asia Mica si Orientul Apropiat). Totodata, Rom se afla situata la intersectia unor axe geoeconomice in curs de consolidare: axa marilor(M. Caspica-M. Neagra-M. Mediterana) si axa fluviilor si canalelor(Rhin-Main-Dunare), legand M. Nordului cu M. Neagra. Rom se afla, dpdv al populatiei, dar si al potentialului civil si militar, la intersectia cercului largit al Europei Centrale(in cadrul careia ocupa locul 2 dupa Polonia) cu cercul largit al zonei Balcanilor (pe locul 3 dupa Turcia si Grecia). Ca supraf si pop se situeaza pe locul 2 dupa Turcia. In contextul schimbarilor din Europa, Romania devine tot mai legata de spatiul balcanodunareano pontic. Si aceasta deoarece , stapanit sau numai controlat de o mare putere- fie aceasta Imperiul Roman sau cel Bizantin, Imperiul Otoman, Imperiul Rus sau Imperiul Austro-Ungar. Spatiul balcano-dunareano-pontic este pe cale de a juca el insusi un rol important in economia si politica europeana si mondiala. Se creaza OCEMN (Organizatia Cooperarii Economice in Zona Marii Negre) participarea Romaniei la aceasta organizatie regionala fiind un exemplu de folosire inteligenta a pietelor alternative- si traseul energiei caspice spre Europa , traseu de care Romania este foarte preocupata.

10.3. Romania si drumul energiei caspice spre Europa Sintagme folosite pt a desemna transportul energiei caspice: Un nou Eldorado, Drumul petrolului, Un proiect pt mileniul III, marea batalie pt petrolul Asiei Centrale. Miza este uriasa, de ordinul multor milioane de barili pe zi, implicand sume de miliarde de dolari anual. Implinirea proiectului ar conduce la propulsarea bazinului caspic drept primul producator si exportator mondial de petrol si gaze naturale, depasind Orientul Mijlociu. Conducte existente: Baku portul rusesc Novorossiisk(capacit 5 mil tone anual); Baku portul georgian Supsa (capacit 9 mil tone anual). Noile optiuni: -optiunea nordica: : Baku Novorossiisk; transportul s-ar face prin Rusia, prin marirea capacit oleductului existent -optiunea centrala, cu 2 variante: Baku Supsa, transportul facandu-se catre M. Neagra, si Baku-Tbilisi-Ceyhan, titeiul urmand sa ajunga la M Mediterana -optiunea sudica: M. Caspica Golful Persic, prin Iran.

Romania este interesata numai de primele 2 coridoare si, in cazul celui de-al doilea, numai de prima varianta, intrucat cea de-a doua varianta si coridorul al treilea o scot total din joc. 10.4. Atuurile Romaniei: -considerente geostrategice: cea mai mare tara din zona, are stabilitate politica si se afla la intersectia coridoarelor economice europene Est-Vest si Nord-Sud. -Este inclusa in 3 coridoare principale de transport paneuropean: -IV: Germania Cehia Slovacia Ungaria Romania Bulgaria Turcia -VII: calea navigabila Dunare Main Rhin -IX: Finlanda Rusia Belarus Ucraina Rep Moldova Romania Bulgaria -Este singura tara din zona inclusa in ambele programe ale UE TRACECA si INOGATE care au drept tinta zacaminte de petrol si gaze naturale din regiunea caspica si caile de transport ale acestora catre Europa Centrala si de Vest. -Infrastructura deja existenta acopera 65% din lungimea intregului traseu, de la Constanta la Trieste -Ii apartine cel mai mare si mai activ port la M Neagra, Constanta. -Existenta unei capacit de rafinare a petrolului (peste 30 mil tone anual) care depaseste cu mult productia proprie de petrol (usor peste 6 mil tone anual) si necesarul intern de produse petroliere. Cea mai mare si moderna unitate de acest fel, Midia Navodari, se afla chiar langa portul Constanta -Romania prezinta nu numai oferte de tranzitare a petrolului brut, ci si de prelucrare a materiilor prime aduse din zona caspica. 11. Razboiul Rece (1945-1989/91-II razb mondial-caderea zidului Berlinului) =confruntare in plan strategic, ideologic, economic, militara indirecta intre SUA si URSS. Momente cheie: 1949 se infiinteaza NATO, reacta URSS fiind Pactul de la Varsovia 1955; cursa inarmarii nucleare de ambele parti; lupta economica si lupta pentru spatial cosmic; 1961-construirea zidului Berlinului; 1961 Kennedy incearca sa-l inlature pe Fidel Castro si esueaza, Castro cere sprijinul URSS care trimite rachete nucleare in Cuba-se declanseaza criza rachetelor din Cuba. Acesta este punctual culminant al Razb Rece, mom in care s-ar fii putut declansa III Razb Mondial. Americanii amplasasera si ei racjete nucleare in Turcia. Au loc negocieri si se retrag racjetele din Cuba cu promisiunea USA ca nu va mai incerca sa-l indeparteze pe Castro. Lucrurile se calmeaza pana la Gorbaciov 1984-1985 care adopta o serie de reforme. 9 nov 1989 caderea Zidului Berlinului. Tot in 1989-caderea URSS si despartierea in mai multe state. Urmeaza o perioada de unipolaritate cu un singur hegemon:USA, care se termina la 11 sept 2001.

12. Razboiul din Golf in timpul lui Bush sen. Intre SUA si Irak condus se Saddam Hussein. Motivele izbugnirii: -confuntarea dintre Irak(sustinut de SUA) si Iran (sustinut de URSS) -Saddam a incercat sa ocupe Kuweitul pentru rezervele de petrol in 1990. L-a ocupat in 3 zile. -SUA mai aveau ca aliat in Golful Persic si pe Arabia Saudita care nu a fost de accord cu ocuparea Kuweitului. SUA intervine si elibereaza Kuweitul. Intervine si ONU