Sunteți pe pagina 1din 6

CANCERUL ESOFAGIAN

Cancerul esofagian este o boala in care celule maligne se formeaz in esutul esofagian. Esofagul este conductul muscular care transporta alimentele si lichidele dinspre cavitatea bucala spre stomac. Peretele esofagian este format din cteva straturi tisulare, incluznd membrana mucoas, muscular si esutul conjunctiv. Cancerul esofagian ncepe din stratul superficial si pe msur ce creste se ntinde spre straturile din grosimea esofagului. Cele mai frecvente dou tipuri de cancer esofagian sunt numite dup tipul de celule care devin maligne ! carcinomul scuamos cancerul care apare in celulele scuamoase, celulele subiri, plate care tapeteaz esofagul" acest tip de cancer este frecvent ntlnit in poriunile superioare si mijlocii ale esofagului, dar poate sa apar oriunde pe lungimea acestuia, fiind numit si carcinom epidermoid ! adenocarcinomul cancerul care apare in celulele glandulare #secretorii$, care produc si elibereaz fluide, cum ar fi mucusul" adenocarcinomul se formeaz de obicei in poriunea inferioar a esofagului, in apropierea stomacului. Cancerul esofagian este mai frecvent la brbai. %iscul de dezvoltare al acestuia este de trei ori mai mare la brbai dect la femei. &n fiecare an sunt din ce in ce mai multe cazuri de adenocarcinom esofagian si mai puine de carcinom scuamos. 'rbaii negri sunt mai predispu(i la apariia carcinomului scuamos dect caucazienii. %iscul pentru acest tip de cancer creste cu vrsta. )umatul, consumul de alcool (i prezenta esofagului 'arrett poate afecta riscul de dezvoltare al cancerului esofagian. *rice lucru care creste riscul de apariie al unei boli este numit factor de risc. INCIDEN I ETIOLOGIE +n ,tatele -nite, cancerul esofagului este o afeciune malign relativ neobi(nuit, dar e.trem de letal. ,!a estimat c diagnosticul a fost stabilit la /0122 americani n /334, conducnd la //022 decese. +n lume, incidena

cancerului esofagian variaz foarte mult. El apare frecvent n a(a numita centur de cancer esofagian asiatic, ce se e.tinde de la zona sudic a 5rii Caspice spre vest, n China de nord, spre est (i cuprinde pri din &ran, 6sia Central, 6fganistan, ,iberia (i 5ongolia. 7'uzunare8 de inciden crescut a bolii sunt prezente, de asemenea, n unele localiti disparate din )inlanda, &slanda, Cura(ao, sud!estul 6fricii (i nord!vestul )ranei. +n 6merica de 9ord (i Europa de :est, boala este de departe mai obi(nuit la negri dect la albi, la brbai dect la femei, apare cel mai adesea dup mplinirea vrstei de ;2 ani (i pare a fi asociat cu un statut socioeconomic mai sczut. * varietate de factori cauzatori au fost implicai n apariia bolii
Unii factori etiologici des re care se crede a fi asocia!i c" cancer"l esofagian Consumul e.agerat de alcool )umatul 6li carcinogeni ingerai 9itrai #convertii n nitrii$ *piacee fumate <o.ine fungice n legumele murate =ezarea mucoasei prin ageni fizici Ceai fierbinte &ngestia de le(ie ,tricturi induse de iradiere 6calazie cronic ,usceptibilitate gazdei &nel esofagian cu glosit li deficien de fier #e.. sindroamele Plummer!:inson (i Paterson! >ell?$ @iperAeratoza congenital a palmelor (i tlpilor #e.. t?losis palmaris et plantaris$ Beficienele alimentare de molibden, zinc, vitamina 6 ,prue celiac %eflu.ul gastric cronic #esofagul 'arrett$ pentru adenocarcinom

+n ,tatele -nite, cele mai multe cazuri de cancer esofagian se crede c pot fi atribuite consumului n e.ces de alcool (iCsau unui istoric de lung durat privind fumatul. %iscul relativ cre(te cu cantitatea de tutun fumat (i cantitatea de alcool consumat. Consumul de DhisA? pare a fi asociat unei incidene mai nalte dect consumul de vin sau bere. 6pariia cancerului esofagian a fost, de asemenea, asociat ingerrii altor carcinogeni, cum ar fi nitriii, opiaceele fumate (i to.inele fungice din legumele murate, precum (i altor afeciuni ale mucoasei cauzate de unele insulte fizice ca e.punerea ndelungat la ceai e.trem de fierbinte, ingerarea de le(ie, leziuni induse prin iradiere (i acalazia cronic. Prezena unui inel esofagian, asociat glositelor (i deficienei de fier #e.. sindromul Plummer!:inson sau Paterson >ell?$, (i hipercheratozele congenitale ale palmelor (i tlpilor #e.. t?losis palmaris (i plantaris$ au fost fiecare legate de cancerul esofagian, la fel ca (i deficienele alimentare de molibden, zinc (i vitamina 6. %iscul de cancer esofagian poate fi u(or mai mare la indivizii cu sprue celiac (i este n mod categoric crescut la cei ce prezint reflu. gastric

cronic #esofagul 'arrett$. +n contrast cu alte cancere esofagiene, neoplasmele ce apar pe esofagul 'arrett afecteaz de departe mai mult albii dect negrii. #ANIFESTRI CLINICE 6pro.imativ /;E din cancerele esofagiene apar n treimea superioar a esofagului #esofagul cervical$, F;E n treimea medie (i F2E n treimea inferioar. +n trecut, mai mult de G;E dintre tumorile esofagiene erau carcinoame cu celule scuamoase, aprnd din epiteliul scuamos care delimiteaz lumenul esofagului. )iind mai puin obi(nuite, adenocarcinoamele se dezvolt mai des din epiteliul columnar, care poate aprea displazic n esofagul distal n asociere cu reflu.ul gastric cronic #esofagul lui 'arrett$. 6semenea epiteliu displazic are n mod frecvent celule cu un conHinut anormal de 6B9 #aneuploidie$ (i mutaii n gena de supresie tumoral. 6ceste adenocarcinoame au comportamentul biologic mai degrab al cancerelor gastrice dect al celor esofagiene. &ncidena adenocarcinomului a crescut constant, n timp ce numrul cazurilor de carcinoame celulare scuamoase a rmas relativ stabil. +ncercrile de screening endoscopic (i citologic pentru descoperirea carcinoamelor la pacienii cu esofag 'arrett, de(i eficiente ca mijloace de detectare a hiperplaziei de grad nalt, nu au mbuntit prognosticul indivizilor gsii a avea un carcinom. Carcinoamele cu celule scuamoase sunt mai obi(nuite la negri dect la albi, n timp ce adenocarcinoamele sunt mai obi(nuite la albi dect la negri. Carcinoamele cu celule scuamoase (i adenocarcinoamele esofagului nu pot fi deosebite radiografic sau endoscopic. Bisfagia progresiv (i pierderea n greutate n timp scurt sunt simptomele iniiale la marea majoritate a pacienilor. Bisfagia apare iniial la alimentele solide (i progreseaz gradual, pentru a include semisolidele (i lichidele. +n momentul apariiei simptomelor, boala este de obicei incurabil, din moment ce dificultile la nghiit nu apar pn ce 42E sau mai mult din circumferina esofagului este infiltrat de cancer. Bisfagia poate fi asociat cu dureri la nghiire #odinofagia$, cu dureri iradiate n piept (iCsau spate, regurgitaie sau vom (i pneumonie de aspiraie. 'oala se rspnde(te n mod obi(nuit spre nodulii limfatici adiaceni (i supraclaviculari, ficat, plmni (i pleur. )istula traheoesofagian se poate dezvolta pe msur ce boala avanseaz, conducnd la o suferin sever. Ca (i n alte carcinoame cu celule scuamoase, hipercalcemia poate aprea ocazional, n absena metastazelor osoase. ,e crede c este rezultatul unui peptid nrudit cu parathormonul, secretat de celulele tumorale. DIAGNOSTIC %adiografiile de rutin cu substan de contrast identific efectiv leziuni esofagiene destul de mari pentru a cauza simptome. +n contrast cu leiomiomul esofagian benign, care apare n strmtoarea esofagian, cu pstrarea unui pattern normal al mucoasei, carcinomul esofagian cauzeaz n mod caracteristic leziuni neregulate ulcerative n mucoas, asociate cu infiltraii mai adnci, producnd o imagine asemntoare acalaziei. 5ai mici, tumorile potenial rezecabile sunt
1

adesea vizualizate slab calitativ, n ciuda esofagogramelor adecvate tehnic. Bin acest motiv, endoscopia esofagian trebuie realizat la toi pacienii suspectai ca avnd o anomalie esofagian, pentru a vizualiza tumora (i pentru a obine confirmarea histopatologic a diagnosticului. Beoarece populaia ce include persoane supuse riscului de carcinoame cu celule scuamoase ale esofagului #e.. fumtorii (i consumatori de alcool$ are (i o rat ridicat de cancer pulmonar (i al regiunilor capului (i gtului, ar trebui efectuat (i o inspectare endoscopic a laringelui, traheei (i a bronhiilor. * e.aminare complet a fundului stomacului #prin retrofle.area endoscopului$ este, de asemenea, imperativ. 'iopsiile endoscopice ale tumorilor esofagiene e(ueaz n recoltarea de Hesut malign la o treime din cazuri, datorit faptului c forcepsul pentru biopsie nu poate penetra destul de adnc prin mucoasa normal, mpins n fa de ctre carcinom. E.aminarea citologic prin periaj a tumorii este complementar deseori biopsiilor standard (i ar trebui realizat n mod curent. +ntinderea diseminrii tumorale ctre nodulii limfatici mediastinali (i paraaortici ar trebui evaluat prin scanare computer! tomografic a toracelui (i abdomenului. STADII ,tadializarea este procesul prin care se cuantifica gradul de e.tindere al celulelor maligne in esofag si in alte organe. &nformaiile adunate din procesul de stadializare determina stadiul bolii. Este important de (tiut stadiul bolii pentru a planifica tratamentul. -n cancer esofagian progreseaz din stadiul 2 in stadiul &:, celulele maligne crescnd prin straturile peretelui esofagian si afectnd nodulii limfatici sau alte organe. Stadi"l $ ! #carcinom in situ$ cancerul se gse(te numai la nivelul celulelor din mucoasa esofagiana. Stadi"l I ! cancerul s!a e.tins dincolo de mucoasa, spre stratul tisular urmtor al peretelui esofagian. Stadi"l II ! este mprit in stadiul &&6 si &&', depinznd de locul de e.tindere ! stadiul &&6 ! cancerul a atins musculara esofagiana sau peretele e.terior al acestuia ! stadiul &&' ! cancerul este e.tins la oricare din cele trei straturi ale esofagului si la nivelul nodulilor limfatici.
F

Stadi"l III ! cancerul a atins peretele e.terior esofagian si eventual esuturile sau nodulii limfatici adiaceni. Stadi"l I% ! este mprit in stadiul &:6 si stadiul &:' ! stadiu &:6 ! sunt afectai noduli limfatici adiaceni sau la distanta ! stadiul &:' ! sunt afectai noduli limfatici si organe la distanta. Cancer"l esofagian rec"rent Cancerul esofagian recurent este o afeciune care reapare dup ce a fost tratata. 6cesta poate reapare in esofag sau in orice alta regiune a corpului. TRATA#ENT Prognosticul pacienilor cu carcinom esofagian este prost. 5ai puin de ;E dintre pacieni sunt n via la ; ani dup diagnosticarea iniial, ceea ce determin muli medici s!(i focalizeze eforturile doar spre controlul simptomelor. %ezecia chirurgical a tuturor tumorilor macroscopice #e.. rezecia total$ este realizabil n doar F2E din cazuri, cu celule tumorale reziduale prezente frecvent n marginile rezeciei. 6semenea esofagectomii au fost asociate n trecut cu o rat a mortaliti postoperatorii dep(ind 02E, datorat fistulelor anastomotice, abceselor subfrenice (i complicaiilor respiratorii" rapoarte mult mai recente sugereaz o toleran de departe mai bun (i o morbiditate diminuat la aceste proceduri chirurgicale. 5ai puin de 02E dintre pacienii care au supravieuit unei rezecii totale se a(teapt s mai triasc dup ; ani. %ezultatul terapeutic ce urmeaz administrrii terapiei primare cu radiaii #;;22 la 4222 cI?$ nu este diferit de cel al chirurgiei radicale, scutind pacienii de morbiditatea perioperatorie, dar, adesea, rezultnd ntr!o ameliorare mai puin satisfctoare a simptomelor obstructive. Evaluarea agenilor chimioterapici la pacienii cu carcinom esofagian a fost mpiedicat de ambiguiti n definirea 7rspunsului8 #beneficiului$ (i de degradarea condiiei fizice a multor indivizi tratai. Cu toate acestea, reduceri semnificative n mrimea tumorilor msurabile au fost raportate la /;!0;E dintre pacienii crora li s!a administrat un tratament bazat pe un singur agent (i la 12 pn la 42E dintre aceia tratai cu combinaii medicamentoase care includeau cisplatin. Combinarea chimioterapiei cu radioterapia, ca procedeu terapeutic iniial, fie singur, fie urmat de ncercarea rezeciei prin operare, poate fi folositoare. Cnd este administrat mpreun cu radioterapia, chimioterapia d rezultate n supravieuire mai bune dect radioterapia singur. -tilizarea preoperatorie a chimioterapiei (i a radioterapiei, urmat de rezecie esofagian, pare a prelungi supravieuirea, n comparaie cu
;

studiile control istorice (i s!a dovedit a fi superioar chirurgiei singure n cel puin un studiu clinic mic, randomizat #aleatoriu$. Pentru pacienii cu cancer esofagian incurabil, nerezecabil chirurgical, apar ca probleme majore disfagia, malnutriia (i fistulele traheoesofagiene. +ncercrile de atenuare a acestor complicaii legate de cancer includ dilatarea endoscopic repetat, realizarea chirurgical a gastrostomei sau jejunostomei, pentru hidratare sau hrnire, (i plasarea endoscopic a unui stent metalic e.pansiv pentru b?pass!ul tumorii. )ulgurarea endoscopic cu laser a tumorii obstructive pare a fi cea mai promitoare dintre aceste tehnici. &I&LIOGRAFIE <ratat @arrison J Principiile medicinii interne, ediia a K&:!a, Editura <eora, 'ucure(ti