Sunteți pe pagina 1din 40

"Adevarul este ca apa rece care face rau doar dintilor stricati.

" , "Omul cu adevarat bun este doar cel care ar fi putut fi rau si n-a fost." , "Pana acum oamenii n-au gasit alt drum spre adevar decat greseala." N. Iorga "A renunta la romanism, inseamna pentru noi romanii a renunta la viata, a te refugia in moarte: Cine mai are curajul sa spuna in public ca e nationalist I se raspunde indata ca esti !itlerist, ca esti !uligan, rasist, mercenar, si ca vrei ra"boiul. #aca intamplator pomenesti ceva despre tara aceasta $si daca nu o faci peiorativ% esti suspectat de gardism sau antisemitism... Ar trebui sa se stieca romanism nu inseamna nici fascism, nici sovinism ci pur si simplu dorinta de a reali"a un stat organic, unitar, etnic, ec!itabil. #omnii care vorbesc atat de mult despre dreptate si egalitate sociala, ar putea vedea ca si nationalismul lui &minescu, Iorga ... nu este decat o incercare de justitie sociala, de organi"are fireasca a fortelor acestei tari "de ec!itate". '. &(IA#& "#aca vrei sa fii fiu adevarat al lui )ristos si al *arii +omanesti, sa tii credinta cea dreapta, ortodo,a, care o tinem de doua mii de ani. #aca nu, nu esti fiu al lui )ristos si al -isericii, si esti strain de neamul romanesc. Nu poti fi cetatean crestin si roman, daca nu ai dreapta credinta in )ristos. &sti strain. Nu esti fiu al tarii. Ca fiu adevarat al +omaniei este cel care-i ortodo,. *ara noastra +omaneasca a fost ortodo,a dintotdeauna si trebuie sa tina linia Ortodo,iei. Oortodocsi ne-am nascut de la origine, de la coloni"area #aciei, ortodocsi am trait timp de doua mii de ani si ortodocsi trebuie sa stam pana la moarte. Asta este adevarata credinta ortodo,a a +omaniei. Nu primiti nimic din afara, ca toti vor sa ne strice unitatea neamului, a credintei si a -isericii. *oti acestia sunt vrajmasii crucii lui )ristos."+evista .cara "#aca mi-ar dovedi cineva ca )ristos este departe de adevar, as prefera sa raman cu )ristos si nu cu adevarul"#ostoievs/i "*rebuie sa ne dam bine seama ca de nu va lucra tot romanul in interesul comun suntem pierduti."Constantin +omanu-0ivu "Noi vrem sa nu mai fie moldoveni, munteni, transilvaneni... ci o singura natiune de romani liberi si egali, fara protectori si su"erani"C.A. +osetti "1nimea nationala dar e singurul principiu de viata, singurul principiu de mantuire pentru noi"N -alcescu "'oldova, *ransilvania, 'untenia nu e,ista pe fata pamantului2 e,ista o singura +omanie2 e,ista un singur corp si nu singur suflet, in care toti nervii si toate suspinele vibrea"a unul catre altul"-.P. )asdeu "Neamul acesta nu poate sa aiba odi!na cat timp toti aceia de aceeasi limba nu se vor intregi in acelasi neam"C. 'ille "Puterea de viata a poporului roman trebuie sa iasa triumfatoare prin sine insasi, fara ajutor strain...0rem sa ne desfasuram toate fortele, tot te"aurul etnic de care dispunem... 0rem independenta, libertate, vrem viata"Ion C!ine"u "*oti oamenii ra"buna mai curand jignirile ce li se aduc lor, decat pe cele ce i se aduc lui #umne"eu.Ia seama si nu-ti impodobi mai mult casa decat sufletul2 ai grija, in primul rand, de edificiul spiritual.3andeste-te mereu la ce esti, la ce ai fost, la ce vei fi. Condamna-ti trecutul, imbunatateste-ti pre"entul, teme-te de viitor, adica de pacat."4an )us

"Intotdeauna, in numele unei divinitati binefacatoare, scoasa din imaginatia oamenilor, se pregateste macelarirea sarmanei umanitati. "4aroslav )ase/ "Inteleptul nu cauta sa cunoasca cerul.")sun-*"u "Nu e destul sa nu faci nici un rau, ci trebuie sa faci tot binele pe care il poti face.(audele sa le meriti, dar sa renunti la ele. "5rancois de .alignac de (a 'ot!e-5enelon "(a manie, nimic nu este mai potrivit decat tacerea. ".ap!o "#aca fericirea ar consta in placerile trupesti, am spune ca boii sunt fericiti cand gasesc de mancat naut")eraclit din &fes "Cautam binele fara a-l gasi vreodata, in sc!imb gasim raul fara sa-l cautam."#emocrit "Indiferent daca ne asteapta o soarta mai rea sau una mai buna, a actiona nedrept este intotdeauna o greseala si o rusine. (a o nedreptate nu trebuie sa raspun"i cu o nedreptate, pentru ca nu trebuie sa fii niciodata nedrept."Platon "N-am mai cre"ut in #umne"eu, si atunci iubire n-a mai fost. Pamantu-a devenit desert si drumurile s-au pierdut.").(. )arpen "(egea si dreptatea sunt doua lucruri pe care #umne"eu le-a unit, dar pe care omul le-a despartit."C!arles Caleb Colton "#ar lasati macar stramosii ca sa doarma-n colb de cronici2 6 #in trecutul de marire v-ar privi cel mult ironici. 6 Cum nu vii tu, *epes doamne, ca punand mana pe ei, 6 .a-i imparti in doua cete : in smintiti si in misei, 6 .i in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni, 6 .a dai foc la puscarie si la casa de nebuni 7"'. &minescu "Priviti lucrurile pana vedeti2 cei mai aproape de #umne"eu le-au va"ut." Constantin -rancusi "A"i pamantul intreg e trupul sau... Iisus e piatra, Iisus e muntele2 totdeauna langa noii"vor limpede si mut totdeauna langa noi-nesfarsire de lut"( -laga "Cand nu mai cre"i in Paradis, incepi sa cre"i in spiritism. "'. &liade ".a nu "ici : "Cupa e plina 7 6 *otu-n lume-i odios7" 6 Caci cu cat noaptea-i mai neagra 6 .telele sunt mai frumoase, 6 .i cu cat avem neca"uri 6 'ai aproape-i #umne"eu 7 6 "Apollon 'ai/ov "#ragostea este i"vorul intregii vieti.*otul trece, dar dragostea nu trece niciodata2 totul te va parasi, in afara de lucrurile iubite care sunt in tine."3rigori ./ovorda "1nde sunt eroi si dragoste de tara, 6 Armata dusmana nu poate re"ista 6 .i pieptu-i mai puternic ca tunurile toate."Ivan 8otilarevs/i ".ufletul nostru nu poate muri, libertatea nu moare niciodata. &ste lat si batut drumul pe care se iese din rai, dar cel care ne duce acolo este o poteca ingusta si plina de spini. " *aras .evcen/o "Cine vrea sa fie in relatii bune cu toti va pierde repede sensul drumului drept."Ivan 5ran/o

"#repturile fara obligatii inseamna anar!ie."(esia 1/rain/a "5iecare om ar trebui sa fie pentru #umne"eu un rai al delectarii .ale. "Amos Comenius, #idactica 'agua, 9:;< "Catolicismul repre"inta o unitate fara libertate, protestantismul o libertate fara unitate, iar Ortodo,ia o unitate si o libertate in dragoste. "Ale,ei )omia/ov, 9=>?-9=:@ "#isparitia natiunilor ne-ar saraci intr-o masura egala cu aceea prin care toti oamenii ar deveni la fel, avand o singura personalitate si un singur c!ip. Natiunile sunt bogatia umanitatii, personalitatile sale colective2 cea mai mica dintre ele ale trasaturile ei specifice si poarta in sine refle,ul particular al intentiei divine. ".oljenitin "Constiinta ca ai inecat o lume intreaga in sange, ca i-ai ars "idurile pentru a-i prada comorile, e un puternic sentiment, dar sterp. Iar cealalta constinta, ca ai jertfit tot ce ai pentru a indeplini o mare opera de dreptate si ca, prin orice suferinta, ti-ai pastrat onoarea intreaga, c!iar de nu te-ar fi ajutat nimeni intru aceasta, e un inaltator sentiment care e fecund. "N. Iorga "In carti, evenimentele se pastrea"a ca fapte : in suflete ele creea"a stari de spirit. .i aceste stari de spirit sunt factorii de capetenie in de"volatrea poporului care pleaca de la dansele si lucrea"a prin mijlocirea lor."N. Iorga "Intre caractere si inteligente n-ar trebui sa e,iste alegere. Inteligentele se gasesc foarte adesea, caracterele foarte rar. "'. &minescu "Nu poti sa lucre"i asupra altora decat prin ceea ce esti tu."N. Iorga "A trai fara ideal inseamna a nu trai deloc."C. #umitrescu-Iasi "Idealul, desi nu-l putem atinge niciodata, totdeauna trebuie sa-l urmarim, caci daca am ajunge macar la jumatate de cale, am adus si noi o picatura cat de mica la prosperarea si marirea neamului omenesc."P.P. Carp "Ideile mari pornesc totdeauna din suflete mari. "0. Conta "5a-ti datoria oricand2 totdeauna va fi cineva care sa te vada : tu insuti. "N. Iorga "Omul nu este o cartita telurica ce scoate la intamplare, in lumina istoriei, musuroaiele evenimentelor. Omul e o functie nobila a spiritului care crea"a, ordona si carmuieste aceasta lume catre destinul ei. "N. Crainic ".tiinta nu e nimic decat intuneric, daca nu aprinde in sufletele noastre lumina intelepciunii. "A.C. Cu"a "Nu blestema farul fiindca e prea departe2 el it"i arata unde e uscatul sigur."N. Iorga ABuIndivi"ii, ca si popoarele, platesc toate pacatele savarsite contra moralei. Pentru unii pedeapsa vine imediat, pentru altii pedeapsa asteapta2 de n-ar fi ordine in univers, n-ar merita sa traim, daca n-am avea convingerea ca este o lege morala a lui #umne"eu, pe deasupra noastra a tuturor."*ac!e Ionescu "0iciile sunt calaii care te omoara incet, ca o sabie neascutita."N. Iorga

"Patimile omenesti sunt ca naruirile din inaltimi : cand pornesc, usor le opreste fiecare, dar, mai tar"iu, ele farama tot ce intalnesc in calea lor si nu-i putere pe lume ca sa le poata stapani."A.C. Cu"a "#e vei avea aur in sufletul tau, in licariri de aur va straluci tot ce porneste de la tine." N. Iorga "+autatea nu o vei combate cu rautate. Prin violenta nu faci nimic, prin bunatate obtii totul."*olstoi "Cei rai pot avea noroc, numai cei buni pot fi fericiti."Al. 0la!uta "Prin iubire omul se aseamana cu #umne"eu : iubirea indumne"eieste cerul si face din pamant locasul #omnului.".c!iller "Iubirea adevarata e jertfirea de sine. Individul se poate folosi uneori din raspandirea minciunii, dar omenirea nu traieste decat din biruinta adevarului."A.C. Cu"a "*alentul se formea"a in singuratate, caracterul in societate."3oet!e "Credinta e mai presus de stiinta, viata e mai presus de inteligenta. Iata de ce, credinta si vointa singure stapanesc lumea, stapanesc si vor stapani totdeauna. Credinta si vointa constituiesc o sinte"a, numita caracter. Cat de putine sun caracterele 7"-.P. )asdeu "#umne"eu pune in fiecare om o misiune separata, care indeplinita cinstit si cu credinta, va straluci deapururea in fata lumii, aducand umanitatii eterne si sfinte servicii."4o!n +us/in "Omul trebuie sa se vada pe sine, nu in marginile stramte ale vietii, care il coboara, ci in de"voltarea sa prin veacuri, care il inalta."A.C. Cu"a "#umne"eu face "ile cu soare si "ile cu nouri2 intamplarea face "ile cu noroc si "ile afra noroc, iar omul "ile vrednice si "ile nevrednice."N. Iorga "Cu cat se va ridica mai sus, mai aproape de puterea spiritului, cu atat omul, la randul lui, va sti sa domine evenimentele, sa le cree"e, sa le carmuiasca."N. Crainic "Adevarul e pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat acela care-l cauta."N. Iorga " A gresi e lucur omenesc2 a starui in greseala e diabolic.".eneca "Cel ce se taraste ca un vierme, sa nu se planga daca e strivit sub picioare."8ant "Cel care isi da seama de menirea sa pe pamant, lucrea"a cu aceeasi dragoste si cu acelasi devotament, pe orice taram, fara sa ceara alta rasplata, decat multumirea pe care a avut-o cand si-a facut datoria."N. Iorga "Oamenii trebuie sa stie ca o viata usuratica, pe spinarea altor fapturi, este o viata pentru muste si lipitori, iar nu pentru oamnei2 cea mai buna rugaciune la inceputul unei "ile, este sa nu-i pierdem clipele2 si cea mai mare fericire inainte de masa e constiinta, ca ne-am agonisit !rana in c!ip cinstit."4o!n +us/in "Ca niste vulcani ce-ar i"bucni din mijlocul oceanului, provocand la suprafata lui valuri uriase, rostogolite pana la marginea ori"ontului, eroismul apare in istorie ridicand valurile de viata ale unui neam si trimitandu-i repercursiunile pana in generatiile departate ale

veacurilor. &l e viata morala intensificata la ma,imum. &l e masura sublima a unui neam. &roul ne arata pana la ce inaltime ne putem ridica noi muritorii."N. Crainic "#umne"eu nu uita niciodata silintele noastre spre lucru si dragoste : le inmulteste si creste deapururea."4o!n +us/in "Nu e nici nu mormant destul de bine inc!is, ca sa nu patrunda intr-insul blestemul, si nici unul destul de adanc, pana la acre sa nu se coboare recunostinta."N. Iorga "(ucrea"a asa, ca si cum faptele tale ar trebui sa fie pilda si lege intregei omeniri."8ant "Nationalitatea si limba sunt mai scumpe decat toate, caci libertatea pierduta se poate recastiga, dar nationalitatea niciodata."3. -aritiu "0iata nu este buna decat a o jertfi pentru tara."I.C. -ratianu "Nu e om al carui suflet sa nu bata pentru cerul dulce si senin al tarii lui, pentru locul unde a iubit si a fost iubit."N. Iorga "O tara nu se poate cladi nici pe cel mai netagaduit avant al unui suflet genial, care urmareste cu mandrie soborul aripelor sale puternice, si inca mai putin pe maracinii impleticiti ai dibaciei politice, ci numai pe nemiscata piatra de temelie a caracterelor se sau jertfit, pentru ca sa se creie"e o patrie."N. Iorga "Nu poti privi fara o reala melancolie, cum se cufunda in umbra uitarii depline toti cei ce n-au inteles ori n-au i"butit sa-si lege viata lor de ceva durabil. &i sunt morti pentru sufletul unui popor c!iar inainte de a muri fi"iceste.".. 'e!edinti "1n patrimoniu literar si artistic este suprema avutie a unui neam."O. 3oga ".a ne tinem de limba, de istoria noastra, cum se tine nu om in primejdie de a se inneca, de prajina ce i se arunca spre scapare."'. 8ogalniceanu "1n popor imbatraneste cand puterile lui s-au sleit in creatii de cultura si civili"atie."N. Crainic "0oi uita si de viata mea, si de lacrimile sotiei mele, si de copii mei, ca sa fiu folositor patriei."). Pestalo""i " #emocratia si libertatea adevarata, mai inainte de toate, cer moralitate."I. ). +adulescu " Omul isi gaseste forta in propria-i constiinta2 cel care traieste in pace cu sine insusi se situea"a deasupra parerii celorlalti.")onore de -al"ac " Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni si pentru sine."0oltaire " Personalitatea este pentru om ceea ce este parfumul pentru o floare."C!arles .c!Cab " +espectarea fagaduielilor constituie nu numai un act de cinste, dar si o necesitate morala."). 3rotius " Poti arde adevarul in foc, el renaste ca P!oeni,ul din propria-i cenusa."'i!ai Codreanu " Cei ce n-au suferit nu stiu nimic, nu cunosc nici binele nici raul, ii ignora pe oameni si se ignora pe ei insisi."5enelon

" )otararea, dreptatea, e,emplul si sinceritatea alcatuiesc ceea ce noi numim caracter. &l este temelia demnitatii personale."(a +oc!efoucauld " .arpele este odios nu pentru ca musca, ci pentru ca se ascunde ca sa muste."N. Iorga " Cand un om ti se pare aspru, gandeste-te totdeauna ca o cetate intarita nu e si o cetate dusmana."N. Iorga " Prietenia este cel mai desavarsit dintre sentimentele omenesti pentru ca este cel mai liber, cel mai curat si cel mai profund."(acordaire " (a sfarsitul fiecarei "ile socoteste nu ceea ce altii au facut fata de tine, ci ceea ce tu ai facut fata de altii."N. Iorga " 1n om care are catusi de putin stima fata de sine insusi, duce totdeauna la bun sfarsit ceea ce si-a pus in gand sa faca, oricat de scump l-ar costa."). Pontoppidan " .ingurele lacrimi a caror amaraciune e deplina sunt aelea care nu cad pe pieptul nimanui si pe care nu le sterge nimeni."5. de (amennais " #e la cei buni vei invata lucruri bune2 daca insa te vei amesteca cu cei rai, vei pierde si mintea pe care o ai."*!eogonis " Pacea este o comoara pe care nu o putem plati indeajuns."C!arles #DOrleans

CITATE Toate neputintele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria tristete. Cioran - Caiete Accept sa fiu ultimul om, daca a fi om nseamna sa semeni cu ceilalti. Cioran - Caiete Nu existam dect pentru dusmanii nostri si pentru ctiva prieteni care nu ne iubesc. Cioran - Caiete Cnd visea a omul nu se ndoieste niciodata.

!ara ilu ie, nu exista nimic. E straniu sa afli taina realitatii n irealitate. Cioran - Caiete Acela care nu se iubeste pe sine nsusi nu stapneste nimic pe lumea asta. "occaccio - !iammetta #umea e, poate, sc$ita rudimentara a vreunui eu copilaros, care a abandonat-o la %umatate, rusinat de executia deficienta& e opera unui eu subaltern, de care eii superiori se amu a& este productia confu a a unei divinitati pensionate si senile, care a si murit. 'avid (ume

Nu poti pierde dect ceea ce nu ai avut. "or)es *mul de ieri a murit n cel de a i, cel de a i moare n cel de mine. +lutar$ ,a fii, din lipsa de cuvinte, mai pre%os de tine nsuti, sa nu )asesti cuvinte pentru ceea ce esti, potrivite cu ceea ce traiesti sau nduri, sa traiesti mereu mai pre%os de propria-ti realitate. Cioran - Caiete *amenii se mpart n doua cate)orii: cei care cauta sensul vietii fara sa-l )aseasca si cei care lau )asit fara sa-l caute. Cioran - Caiete !ata volentem ducunt, nolentem tra$unt.

Nu e,ista limite. Oricine e capabil de orice, sa stii, de absolut orice. Aldous (uxle"inele e o visare, un proiect mereu amnat si urmarit cu un efort istovitor, o limita pe care n-o atin)em niciodata, domnia lui e imposibila. Numai raul poate mer)e pna la mar)inile sale si domni absolut. Albert Camus Pare-se ca e,ista doua teorii, cu totul potrivnice, despre originea speciei umane: 1nii sustin ca omul coboara din maimuta, altii ca a fost creat de #umne"eu. .e cearta gro"av. &u unul cred ca se Enseala si unii si altii. *eoria mea este urmatoarea: cei care cred ca omul coboara din maimuta, coboara cu adevarat din maimuta si alcatuiesc o rasa aparte, En afara rasei oamenilor creati de #umne"eu si care cred si stiu ca au fost creati de #umne"eu. Lev Sestov Prieten se numeste omul care te ajuta fara ca verbul sa fie urmat de un complement circumstantial de timp sau de loc sau de mod. Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii +iatra un)$iulara a edificiului social este calaul. .osep$ 'e /aistre 0ntelept este acela care traieste n fiecare i ca si cum n fiecare i si n fiecare ceas ar putea sa moara. 1uevedo - El /undo par de dentro +rostii mor, dar prostia ramne. I.#. Cara)iale 2n ste%ar, e adevarat, nu vorbeste, dar asta nu nseamna ca nu )ndeste. Aristotel * coarda prea ntinsa se rupe, o coarda prea slaba nu vibrea a asa cum trebuie. 3autama "udd$a 2niversul are desavrsirea proportiilor armonice, dar armoniile trebuie sa se lase patrunse.

.o$annes 4epler Ce a fost va mai fi si ce s-a facut se va mai face: nu este nimic nou sub ,oare. Eclesiastul 5, 6 Aminteste-ti ca nici o filo ofie nu ne departea a de adevarul misterelor: filo ofia cauta adevarul, teolo)ia l )aseste, reli)ia l poseda. +ico della /irandola Caci 'umne eu nu este un 'umne eu al neornduielii I Corinteni 57, 88 'umne eu este subtil, dar nu rau intentionat. Albert Einstein

'ati-mi coordonatele si vite ele tuturor particulelor, iar eu va voi prevedea viitorul 2niversului. +ierre #aplace Cea mai frumoasa si mai profunda traire omeneasca este misterul. Albert Einstein 9ationamentul meu nu trebuie interpretat ca afirmatie, ci ca ntrebare. Niels "o$r /ai bine sa te nseli dect sa nu faci nimic. 3oebbels Contrariul pacatului nu e virtutea, contrariul pacatului e libertatea. 4ier:e)aard 'oamne, poarta-te cu mine asa cum m-as purta eu cu Tine. #a (ire 'e vreme ce toate se termina, toate se termina rau. T$ierr- /aulnier +entru noi fericirea e o eroare. /arcel +roust ,unt cinci eci la suta american si suta-n suta en)le . ;inston C$urc$ill *amenii normali nu stiu ca totul e posibil. 'avid 9ousset Nebunia vite%ilor, iata ntelepciunea vietii. /axim 3or:i Cea mai mare ticalosie: sa cre i ca ti se datorea a ceva, sa pretin i ceva de la altii, orict de putin ar fi. /arcel .ou$andeau Eu am dreptate si tu n-ai. Iar pentru dreptul tau de a nu avea dreptate eu sunt )ata sa mor. ;inston C$urc$ill

,in)ura diferenta dintre mine si un nebun este ca eu nu sunt nebun. ,alvador 'ali Tot ceea ce ncerc sa fac este sa mpin) )ranitele artei tot mai adnc n necunoscut. Constantin "rancusi 'aca teoria mea nu corespunde faptelor, cu att mai rau pentru fapte. /artin (e)el +acat ca nebunilor nu li se n)aduie sa spuna cu ntelepciune ce-au de spus despre nebuniile nteleptilor. ,$a:espeare - Cum va place 'eosebirea da nastere la ura. ,tend$al - 9osu si ne)ru ,tiu ca nu stiu nimic, si nici macar asta nu stiu. ,ocrate Cuvntul durere nu ncepe sa nsemne ceva dect n momentul cnd reaminteste memoriei noastre o sen atie pe care am mai ncercat-o. 'iderot Nu ve i dect ceea ce cunosti. 3oet$e Nu putem admite existenta unui lucru daca nu-i putem atribui o semnificatie. Cassirer *mul nu este solutia cea mai exacta la problema vietii. +aul <alerT$e pure and simple trut$ is rarel- pure and never simple. *scar ;ilde Cau a care face sa se nasca, sa se mentina si sa se ntareasca superstitia este frica. "enedict ,pino a ,uferinta nu este un rau, este consecinta si aproape ntotdeauna leacul raului. Elip$as #evi /urim cte putin n fiecare i, trebuie sa ne obisnuim cu asta. Emile =ola ,unt un om pro)ramat, trebuie sa raspund pentru fiecare minut pe care l-am irosit. Eu)en "arbu Cnd visea a omul e un eu, cnd )ndeste, un cersetor. (>lderlin Nimic nu e mai n)ro itor dect sa traiesti ntr-o lume straina de tine. 'ostoievs:i - Amintiri din casa mortilor Cteodata le multumim unora dintre oameni ca-si traiesc ilele laolalta cu noi. 'ostoievs:i - Nopti albe

Totul vine la timp pentru cel ce stie sa astepte. .osep$ <illele N-am nceput sa simt ca traiesc dect atunci cnd ma privii ca un om mort. 9ousseau - Confesiuni Tot ceea ce are timp exista. Nic$ita ,tanescu - Antimetafi ica CFndva totul va fi bine, iata speranta, acum totul este bine, iata ilu"ia. Voltaire Cine uraste viciile uraste oamenii. +liniu cel Tnar <ariatia n munca este totdeauna o adevarata destindere. 9ousseau - Confesiuni "olile fara leac, loviturile mari ale soartei, au o sin)ura scapare: resemnarea si rabdarea. 9esat Nuri 3?nte:in - +itulicea Trebuie sa te pricepi sa fii cnd eu, cnd porc, dar totdeauna cu )ratie. #ion !euc$t@an)er - <ulpile n vie *mul trebuie sa n)$ita dintr-o data tot veninul, sau scapa, sau moare. 9esat Nuri 3?nte:in - +itulicea 'estinA Aceasta notiune este mistica, este nonsens. ,talin !ericit e numai acela care are mai putin de suferit. +apa +ius al II-lea Gn afara omului, toate animalele sunt nemuritoare pentru ca ignora moartea. Borges - Nemuritorul Nu contea a sa citesti, ci sa recitesti. "or)es - 2topia unui om ostenit Trebuie sa fii crestin B...C pentru ca fiecare om este dator cu o moarte. Tur)$eniev - 2n cuib de nobili Adevaratii mei contemporani au murit de milenii sau trebuie sa se nasca de acum nainte. 3iovani +appini - 3o) - Cosmocrator Timpul meu n)aduie, timpul mi apartine numai mie. 'ostoievs:i - Idiotul Evenimentele cele mai importante din viata - despre care nimeni nafara de mine nu stie nimic se uita usor. #ev ,estov 2itarea si mersul mai departe sunt cea mai buna ntelepciune. Niet sc$e - Asa )rait-a =arat$ustra

Ar)umentele nu convin) pe nimeni. Emerson 'in moment ce nu exista lucruri simple n univers totul este complex. "or)es A%un)e o sin)ura DrepetareD pentru a demonstra ca timpul este o nselaciune. "or)es - /iracolul secret Naturii nu-i place sa-i fie de valuite tainele si pedepseste pe cei curiosi. <ino)radov - 'efaimarea lui +a)anini

... din cu)etarile lui +etre Tutea

5. ,e spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul. E. Am avut revelatia ca n afara de 'umne eu nu exista adevar. /ai multe adevaruri, ic eu, raportate la 'umne eu, este e)al cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul sin)ur, fiind transcendent n esenta, sediul lui nu e nici n stiinta, nici n filo ofie, nici n arta. ,i cnd un filo of, un om de stiinta sau un artist snt reli)iosi, atunci ei nu se mai distin) de o baba murdara pe picioare care se roa)a /aicii 'omnului. 8. Acum, mai la batrnete, pot sa spun ca fara 'umne eu si fara nemurire nu exista adevar. 7. * baba murdara pe picioare, care sta n fata icoanei /aicii 'omnului n biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e di$or. Iar ca ateu, asta moare asa, di$or. F. Eu cnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. 0ntre un credincios si un necredincios, nu exista nici o le)atura. ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu si ntre un viu si un mort nu exista nici o le)atura. Credinciosul crestin e viu. G. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada. H. Ateii s-au nascut, dar s-au nascut de)eaba. I. Eu nu detest bur)$e ia. Eu m-am lamurit ca un om care vrea sa fie bo)at nu este un pacatos. ,punea odata un preot batrn: Circula o icala ca banul e oc$iul dracului. Eu nu-l concep ca oc$iul dracului, eu l concep ca pe o scara dubla. 'aca-l pose i, indiferent n ce cantitati, si te misti n sus binefacator pe scara, nu mai e oc$iul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile le)ate de or)oliu si de pofta de stapn. 6. Nu pot evita neplacerile batrnetii si nu ma pot supara pe 'umne eu ca m-a tinut pna aproape la noua eci de ani. 0nsa batrnii au o supapa foarte nteleapta: au dreptul la nerusinare. * nerusinare nelimitata. Cnd ma )ndesc la suferintele batrnetii, mi dau seama ca n natura asta oarba cel mai mare )eniu este )eniul mortii. !aptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dra)ostei lui 'umne eu pentru noi. 5J. Eu snt iudeocentric n cultura Europei, caci daca scoti "iblia din Europa, atunci ,$a:espeare devine un )lumet tra)ic. !ara "iblie, europenii, c$iar si laureatii premiului Nobel,

dormeau n craci. ,tiinta si filo ofia )reaca snt foarte folositoare, dar nu snt mntuitoare. +rima carte mntuitoare si consolatoare pe continent - suverana - e "iblia. 55. Exista o carte a unui savant american care ncearca sa motive e stiintific "iblia. Asta e o prostie. "iblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de ,ecuritate. 5E. #ut$er, ct e el de eretic si de ev ec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia autonoma e o cocota si ca nu exista adevar n afara de "iblie. /ie mi-a trebuit o viata ntrea)a ca sa aflu asta. El nu era asa batrn cnd a dibacit c$estia asta, ca era calu)ar au)ustin... /ie mi-a trebuit o viata ca sa ma convin) ca n afara de "iblie nu e nici un adevar. 58. ,$a:espeare, pe ln)a "iblie, - eu demonstre asta si la ,orbona - e scriitor din 3aesti. 57. 0n afara slu%belor bisericii, nu exista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, n asa fel nct si vecinatatile devin sacre n pre enta lui. 5F. ,tii unde poti capata definitia omuluiA - te ntreb. 0n templu. 0n biserica. Acolo esti comparat cu 'umne eu, fiindca exprimi c$ipul si asemanarea #ui. 'aca "iserica ar disparea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disparea si omul. 5G. 0n biserica afli ca existi. 5H. Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de bisericiK 5I. 0n afara de carti nu traiesc dect dobitoacele si sfintii: unele pentru ca n-au ratiune, ceilalti pentru ca o au ntr-o prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mi%loace auxiliare de constiinta. 56. +laton are un demiur) care nu e creator, ci doar un meserias de )eniu, fiindca materia i premer)e. +rima idee de creatie reala, au adus-o n istorie crestinii. EJ. 'e creat doar eul crea a, iar omul imita. Eu cnd citesc cuvntul creatie - literara, mu icala, filo ofica - lesin de rs. *mul nu face altceva dect sa reflecte n litere, n mu ica sau n filo ofie petece de transcendenta. E5. Cum sa fie creatura creatorA LL(ai tata, sa-ti arat mosia pe care ti-am facut-o cnd nu eram n viata...LL +ai cum sa fie creatura creatorA EE. *mul e un animal care se roa)a la ceva. Cauta un model ideal. ,i uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. 'espre crestinism, "er)son spune ca noi l respiram. Are materialitatea aerului. ,eamana cu aerul. Noi sntem crestini fara sa vrem. ,i cnd sntem atei sntem crestini: ca respiram crestinismul cum respiram aerul. E8. Crestinismul nu e ideolo)ie, ca atunci se aseamana cu marxismul. 9eli)ia e expresia unui mister trait, or ideolo)ia e ceva construit. E7. A fi cresti nseamna a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, )ndit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut. EF. ,uveran fata de natura, supus 'ivinitatii, nemuritor si liber prin depasirea extramundana a conditiei sale - acesta este omul crestin. EG. Nimic nu poate inlocui crestinismul& nici toata cultura antica precrestina. Eu snt de parere ca apo)eul Europei nu e la Atena, ci n Evul /ediu, cnd 'umne eu umbla din casa n casa. Eu

definesc stralucirea epocilor istorice n functie de )eniul reli)ios al epocii, nu n functie de ispravi politice. EH. Iisus (ristos este eternitatea care punctea a istoria. EI. 'aca nu cunosti revelat - prin )ratie divina - sau inspirat, nu cunosti nimic. 'e pilda, povestea cu marul lui Ne@ton, care a ca ut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: LLIl tomba dans une mMditation profonde Nui lAa conduit %usNuAa la loi de la )ravitation universelleLL. ,i eu spun: daca Ne@ton )ndea pna la .udecata de Apoi, nu descoperea nimicK 'ar el a fost mult mai ntelept. Cnd a fost ntrebat cum a descoperit )ravitatia, a is: Am fost inspirat. +ai scrie pe mar, sau scrie undeva n natura LL le)ea )ravitatieiLLA !enomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si or)olios creds ca explorea a lumea interioara si exterioara cu %ocul lui de ipote e si ca descopera ceea ce vrea el. El cauta& dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. ,au daca afla, trebuie sa fie ca Ne@ton, inspirat. E6. "er)son e mai cuviincios ca Aristotel si ice ca democratia e sin)urul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. 'eci democratia e sistemul social n care face fiecare ce vrea si-n care numarul nlocuieste calitatea... Triumful cantitatii mpotriva calitatii. "er)son a fost acu at n micul dictionar filo ofic al lui ,talin ca e fascist. 8J. !ara sa )ndesc n stilul dar@inismului social, nu pot sa ramn indiferent la incapacitatea democratiei de a asi)ura selectiunea naturala a valorilor. 'emocratii )ndesc corpul social aritmeti at: numara capetele toate si unde e ma%oritate, $ai la putere. ,ufra)iul turmeiK Asta e parerea mea despre democratie. 85. Eu cred ca omul e facut de 'umne eu si cred ca 'umne eu n-a instalat nici un drac n el. Nu pot sa spun ca 'umne eu a facut un om purtator de drac. 'aca omul e faptura lui 'umne eu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia #ui. 8E. 2n filo of care se bate fie sa )aseasca ar)umente pentru existenta lui 'umne eu, fie sa combata ar)umentele despre inexistenta lui 'umne eu repre inta o poarta spre ateism. 'umne eul lui /oise este neatributiv. Cnd l ntreaba /oise pe 'umne eu: Ce sa le spun alora de %os despre TineA - 'umne eu i spune: Eu snt cel ce snt. 88. 0n fata lui 'umne eu, )eniul e var primar cu idiotul. 87. "inele si raul snt conceptele peda)o)iei lui 'umne eu fata de oameni. 8F. Carui barbat nu-i plac femeileA 0n primul rnd la iubesti pentru farmecul lor, si n al doilea rnd le iubesti pentru ca fac oameni. 8G. Eu ncerc o experienta: ncerc sa ma depara ite de filosofie, de paduc$ernita metafi icii. Cioran s-a depara itat mai demult, desi face filo ofie. 2n prieten de-al meu ice: te depara ite i, dar folosesti sculele ei. 'a, dar daca ma urc n tren, nu nseamna ca eul meu e calea ferata. 8H. 0n Evul /ediu s-a formulat de catre filo ofii sireti teoria adevarului dublu: secundum fidem adevarul dupa credinta si secundum rationem - adevarul dupa ratiune, ca sa aiba cale libera pentru filo ofie. Adica sa rataceasca pna i ia dracul... Ca poti, n filo ofie, sa ratacesti pna devii nauc. Ce-au reali at filo ofii prin autonomia lorA NimicK N-au nici un adevar. 8I. "abele evlavioase mer) la absolut ru)ndu-se, iar filo oful trancanind silo)isme. 86. !rancmasoneria doreste puterea cu lo inci democrate. Nu snt reli)iosi, au o sin)ura reli)ie: propria lor doctrina. +e dusmani i anulea a social. Au o structura supranationala, deci snt

antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anulea a principiul competitiei ntre popoare& anulea a nsusi principiul civili atiei moderne, nascuta prin lupta. 7J. 3eniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un ntelept, ci un suprainteli)ent. 3eniile snt ori)inale, n masura n care ori)inalitatea e posibila. 0n fond, maxima mea a fost aceasta: 'umne eu este creator, iar omul imitator. +rin ncercarea de a imita mereu 'ivinitatea, prin proximitatea fata de divin, )eniul e mai apropiat de cer& dar nu snt n masura n care e apropiat sfntul. 75. 0n fata lui 'umne eu nu exista )enii, 'ume eu lucrnd nu cu )enii, ci cu oameni. 7E. 'umne eu a facut lumea si pe om& si cu om a ncoronat creatia sa. ,i l-a nsarcinat sa cunoasca lucrurile. 'e-acolo vine denumirea lor. - *ri)inea primordiala a capacitatii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie lo)ica& ori)inea mistica a )ndirii lo)ice. 78. Aparitia unui mare )nditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, sa murdarit si se spala. 3ndirea este o LLspalareLL a creierului. Asta ma face cteodata sa cred ca )ndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu... 'e ce )ndirea nu e produsa de creier, care e numai un sediuA !iindca n-o produc toate creierele. 'aca inteli)enta ar fi produsul creierului, atunci ntre 3oet$e si nea 3$ita n-ar mai fi nici o diferenta. 77. Am au it odata un profesor de la +olite$nica& am avut impresia ca asist la un balet de ursi. 'aca ntr-un salon, ntr-un colt, unul fumea a si tace, ala e in)iner... In)inerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i s-a spus lui /ax +lanc:, creatorul fi icii cuantice, ca s-a mai )asit o aplicatie, el a spus: care e, maA 2ite care... - Ca sa ve i, nici nu m-am )nditK 7F. Inteli)enta, orict de mare nu e suficienta pentru a te curata de pre%udecati. Cu ct inteli)enta e mai mare, cu att pre%udecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s-o %ustifici. 7G. 0ntrebat fiind cum ntele)e )ndirea, n forma pura sau n exemple, Nae Ionescu a raspuns: exemplele au fost lasate de 'umne eu pe pamnt pentru ca ideile sa fie sesi ate sen orial si de prosti. 7H. Nu stiu de ce )luma asta de-a face istorie se practica att de mult. 'aca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei& e consolator acest %ocA Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus n cimitir. Ne necam n istorie. +entru ca istoria nu te nvata numai sa faci ceva, ca popor& cu istoria tot ce nsemne i n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucre i la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, c$iar daca nu te nlocuieste, te prelucrea a. ,i daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete& tristetea metafi ica e fructul devenirii. ,nt prosti istorici anti care se consolea a prin devenire. 'evenim mai civili ati, nuA ,au mai culti... Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista 4ant, 'escartes, exista Ne@ton, ma ro), attia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de reli)ie, (ristos - dar nu ne interesea aK 7I. Istoria e ntemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa ncepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui (ristos, atunci s-au suprapus teandric omul divini at si divinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are o afirmatie extraordinara: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut n istorie. 76. ,nt doua mari discipline )uvernate de principiul ireversibilitatii: termodinamica si istoria. FJ. Nu e om, 4ant. N-a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea 3$eor)$e, care se sincroni ea a cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe ln)a 4ant. F5. #e)ionarismul era n nsesi ideile epocii, dar le)inarismul nu putea sa iasa csti)ator deoarece avea la ba a o eroare - nationalismul absolut, care este impracticabil. 'e la excesul de nationalism li s-a tras sfrsitul le)ionarilor.

FE. #a comunisti, daca nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - nseamna ca esti le)ionar. 'e ce acest LLsindrom le)ionarLL la bolsevici ma ntrebatiA !iindca le)ionarii snt sin)urii romni care nau avut n dictionar la litera 3 cuvntul )luma si cnd i prindea pe comunisti era vai de co onacul lor.'ar de fapt, nici comunistii nu stiu de )luma& asta-i punctul lor comun cu le)ionarii. F8. Nu se poate spune ca miscarea le)ionara n-a fost puternicaK N-a avut re ultate po itive fiindca extremismele snt )reu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici nationalsocialismul )erman n-a durat si erau similare cu miscarea le)ionara. 'eosebirea dintre ele si miscare este aspectul reli)ios al miscarii le)ionare. Nici fascismul si nici national-socialismul naveau caracter reli)ios. (itler era cu mituri )ermanice, /ussolini era ateu. 0ntr-o ntrunire se spune, /ussolini s-a uitat la ceas si a is: 0i dau ultimatum lui 'umne eu ca n cteva minute sa ma trasneasca daca existaK ,i apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca 'umne eu nu exista. F7. 2nde e omul, n imanenta, absolut liberA 0ntr-o bisericuta din lemn din /aramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa nvaluit de ele ca si credinciosii. FF. *mul e liber si eliberat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunica tainele care i nvaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa nlocuiesti infinitul si autonomia )ndirii cu credinta n 'umne eul crestin: LL9obeste-ma 'oamne, ca sa fiu liberKLL OImitatio C$ristiP FG. #ibertatea eu o aseman cu o frn)$ie a)atata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti sa cobori n ntuneric. "ipolaritatea libertatii. 'upa crestini, libertatea este ve$icolul cu care poti sa cobori n ntuneric, daca esti vicios. Infractorii snt primitivii actuali, pentru ca ei nu snt adaptabili la morala ilnica si o calca fiind liberi. Am nvatat la nc$isoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu i e rusine sa si c$inuie semenii. *ricum sntem captivi n univers. Ne a%un)e aceasta )ro avie. 'ar sa intensifici aceasta captivitate pna la nivelul puscariei - numai omul e capabil de asemenea nebunie. FH. #iberatea omului e partea divina din el. FI. #imba romna are virtuti complete, adica poate fi ve$icol a tot ce se ntmpla spiritual n om. E foarte )reu de mnuit. +rin ea poti deveni vultur sau cntaret de strana. #imba romna are toate premisele valorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu daca e posibil acest mars istoric. 'aca am fi fost un popor cuceritor... Noi, romnii, nu punctam universalitatea nicaieri. ,i asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este ndra neala. F6. #uciditatea este o limpe ire a spiritului nimicitoare. Cnd esti lucid esti n fata cimitirului. A fi lucid nseamna a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. #uciditatea este o cate)orie di olvanta. 0n masura n care 'umne eu trebuie primit, si nu nteles, la 'umne eu nu ai acces prin luciditate. GJ. /a ntreba /arin +reda cum era cu macedoromnii si i-am is: domnule +reda, macedoromnii nu snt romni, snt super-romni, romni absoluti. Att de napastuti si )oniti, au instinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata pe ln)a ei, avem forta domestica de rate. /acaim. Am stat cu macedoromni n temnita. 0i bateau pna i omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta. G5. A sti la scara umana, poate fi folositor - dar n nici un ca mntuitor. GE. E mai mntuitoare o ru)aciune ntr-o biserica din 3aiesti dect +laton. G8. Ideea mortii absolute sta la ba a smintelii moderne.

G7. (eide))er spune asa: ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei neantului ilnic. El te ndeamna, (eide))er, sa traiesti murind absolut n fiecare iK GF. /oartea ma determina sa fiu esential. /-a impresionat foarte mult sunetul pamntului ca nd pe cosciu)ul lui Nae Ionescu. GG. /ortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am )asit totusi la (omer un mort de toata frumusetea: +entensileea, re)ina ama oanelor, omorta de A$ile. ,i pln)e A$ile ca a omort frumusetea asta de femeie... ,i-atunci Tersit - vocea poporului muncitor - se apuca sa insulte cadavrul +entensileei. A$ile i da un pumn si-l omoara - pe poporul muncitor - ca-i obra nic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am va ut asadar o frumusete, desi n principiu, mortii antici nu snt frumosi. Crestinii snt cei care au introdus masca frumoasa a mortului. GH. Cine slu%este lui Cronos este obsedat de ima)inea cimitirului. GI. *mul e )uvernat pe pamnt de doua morale: de morala do)melor, care e crestina si eterna, adica absoluta, si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea omului. /orala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul se misca asimptotic la perfectiune, pe care n-o poate atin)e niciodata. G6. /orala n sine, autonoma, e mai prime%dioasa pentru reli)ie dect ateismul. ,tiinta moravurilor, ca teoreti are a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului reli)ios e)ala cu ero. ,eamana cu /ersul trenurilor, dupa parerea mea. +oti s-o sc$imbi, ca pe tren, la care statie vrei. *mul autonom nu e capabil sa cree e o ordine morala. * primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala publicaA +rin nstapnirea absoluta a moralei reli)ioase crestine. 'o)mele crestine trebuie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nu se deosebesc de /ersul trenurilor dect prin obiect. /orala publica ntr-un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii do)melor crestine reflectate imperfect de omul mar)init. 'aca nu situam "iserica deasupra statului, ne aflam n treba si face fiecare ce vrea. HJ. Elitele morale snt mai presus dect cele intelectuale. /ie mi plac oamenii care fac %udecati. Cei care fac silo)isme snt fata de adevar, cum snt curcile alea care se ncurca printre popice. H5. Napoleon face adevarata istorie a 9evolutiei france e. 2n om care a refacut ordinea naturala, punnd parul pe $aimanalele de pe ulita. Cnd a fost ntrebat cum si explica intrarea armatelor sale n Tarile de .os ca pe bulevard, n timp ce re)ii !rantei se pinteau la ele adarnic, Napoleon a raspuns: N-au intrat armatele !rantei, ci ideile revolutionare de pe drapelK 0ncepuse o noua filo ofie a istoriei, cu Napoleon. HE. !ara nemurire si mntuire, libertatea e de neconceput. *mul, daca nu are n substanta lui ideea nemuririi si mntuirii, nu e liber. ,eamana cu berbecul, cu capra, cu oaia... H8. *mul a depasit conditia de animal abia atunci cnd n el a aparut ideea nemuririi, care nu trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a )loriei. H7. !ara 'umne eu omul ramne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si mer)e spre nicaieri. ,i el ramne asa c$iar daca este laureat al premiului Nobel sau maturator. Cnd, unde si n ce scop a aparut el n calitatea asta de omA 'aca se ntreaba sin)ur si nu e un eu n dreptul casei care sa-i revele e data nceputului, nseamna ca omul ramne un biet animal rational care vine de nicaieri si mer)e spre nicaieri. HF. 9enasterea italiana, unde omul este situat n centrul universului, este eretica din punct de vedere crestin. Autonomi area puterii omului este n sine demonica. +arerea mea este ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, sin)urul care este om, este $omo reli)iosus.

HG. Aotonomia spirituala a omului este ilu orie si ea se misca perpetuu ntre 'umne eu si dracul. !ara credinta si "iserica, omul ramne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd ici ca omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd ici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor l distin)e de restul vietatilor, nescotndu-l din perspectiva mortii absolute./oartea devine relativa, ca o trecere numai prin reli)ie - stiinta, orict de savanta, nescotnd omul dect aparent din re)nul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de capra pentru ca fac silo)isme, daca apar si dispar n mod absurd din natura. HH. ,cara valorilor umane contine: sfntul, eroul, )eniul si omul obisnuit - dincolo de acestia situndu-se infractorul. ,fntul, eroul si )eniul snt fara voia societatii, care e obli)ata sa-i recunoasca. Nimeni nu-ti contesta dreptul la existenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie sa faca confu ie ntre tine, sfnt, erou si )eniu. *amenii snt e)ali n fata le)ii, adica trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o )o)oasa... Nimeni nu-ti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti mediocru, nu trebuie sa te instale n vrf, pentru ca nu e nici n interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotati. ,fntul sta n fruntea tablei valorilor pentru ca el face posibila trairea absolutului la scara umana. Eroul se consuma facnd istorie si nedepasind sfera laicului. Eroul este admirat - asa cum este si )eniul - dar nimeni nu i se nc$ina, c$iar daca fapta lui aduce foloase reale omului. 0n vreme ce sfntul se situea a dintru nceput n eternitate, eroul moare n istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om mplinit, este fixata doar n timp si n spatiu. HI. *mul nu e o suma de miliarde de celule sau de or)ane. Ca nu snt independente nici ficatul, nici rinic$ii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. *mul, ca ntre) nu poate fi )ndit dect biblic& stiintific, nu. /oise e mai valabil dect ultima noutate evolutionista a stiintei. H6. 2manitatea o iubesti lesne. +e om mai )reu. IJ. +ersonalitatea e acel individ n estrat cu capacitatea de a se darui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine. I5. Eu am afirmat odata ntr-un salon, ca +laton este miscarea spiritului nlauntru eternitatii. Cnd )ndim, toti sntem platonicieni. 'aca eu ncerc sa )ndesc universul, trebuie sa mut "iblia n universul n)$etat al ideilor platonice. Asta nseamna meditatia. +laton a intuit cel mai bine %alea omului neputincios n fata esentelor. IE. !ata de maretia lui (ristos, +laton e un persona% maruntel si cuviincios. +e +laton poti sa-l scuturi si constati ca ar$etipurile lui snt filo ofice, dar daca muti ar$etipurile acstea n n reli)ia lui (ristos, devin modurile n care el vede divinitatea. +laton n-are divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu LLdemiur)LL, ceea ce n )receste nseamna LLmeseriasLL. I8. Am dorit dintotdeauna sa fac o te a de doctorat cu tema Aflarea n treaba ca metoda de lucru la romni. I7. #a ntrebarile fundamentale LLde ceALL si LLn ce scopALL aporetica rurala romneasca raspunde: LLd-aiaLL. A venit odata un frantu la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. 'ar romnul ice: mer)e si asaK Trebuie sa scapam de acest LLme)e si asaLL& ca LLmer)e si asaLL nseamna ca mer)e oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricnd si nu orice. IF. #a puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romnilor de )olita de crucile de pe scuturile voievo ilor e e)ala cu ero. Ca doar voievo ii nu s-au batut pentru ridicarea nivelului de traiK Istoria se face cu "iserica.

IG. Cum vad participarea romnilor de acum la mntuirea lorA - ,implu. 'ucndu-se la biserica. ,i folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu-i lase cu )ura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din 'eal sa considere adevar ritualic. IH. Am facut o marturisire ntr-o curte cu sase sute de insi, n nc$isoarea de la Aiud. !ratilor, am is, daca murim toti aici, n $aine var)ate si n lanturi, nu noi facem cinste poporului romn ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru elK II. +rotestantismul est o reli)ie coborta la ran)ul de morala pentru )radinita de copii. I6. +udoarea crestina e att de pura, nct carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pna la crestini n-a reali at nimeni. 6J. Eu cred ca ra boiul nu e facut de oameni& e mult prea serios. 0l face 'ume eu. Cum ne da si cutremure, ne da si ra boi. 65. Cei mai crnceni si mai straluciti soldati snt cei ai popoarelor reli)ioase. Cnd mori sub drapel, te )ndesti ca te duci la stramosi. 'ar o armata care face asta e ca aceea a lui ;il$elm al II-lea, n care fiecare soldat avea o cruce la )t pe care scria 3ott mit uns. 6E. +rima functie a unei reli)ii reale este consolatoare, fiidca reli)ie am latra precum cinii. Ne nastem, traim, ne mbolnavim, mbatrnim si murim. ,i ntre) peisa%ul speciei om culminea a n cimitir. 'estinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trai. ,in)urul mod de-a evita nelinistea metafi ica a cimitirelor este reli)ia. Cu reli)ia intri n cimitir n plimbare. Cu filo ofia intri n cimitir - cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare. 68. Cine n-a putut fi nlocuitaA 9eli)iaK Iar filo ofia care speculea a autonom, face onanie mintala. ,i daca vrea sa scoata, sa extra)a esente din stiintele naturii, e para it. AttK Nu ndra nesti sa spui despre reli)ie, teolo)al vorbind, - daca esti cinstit - ca a fost nlocuita de filo ofie sau de stiinta. 2n crestin ti spune ca advarul se defineste prin %ocul celor doua lumi: cea de aici o o)lindeste imperfect pe cea de dincolo. ,pune contra daca potiK 67. 9eli)ia este principiul uniformi ator al speciei umane si este sin)ura salvare n care se poate vorbi despre e)alitate. 6F. 9eli)ia transforma poporul ntr-o masa de oameni culti. 6G. 0ntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idioti at complet si a ramas reli)ios si un taran analfabet nu exista nici o diferenta. 6H. Nivelul meu intelectual, c$iar daca snt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din "ara)an. +entru ca preotul ala, n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cu absolutul. 6I. ,tiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. ,tiinta este sediul folosului si arta este sediul placerii. 66. 9eli)ia este sediul adevarului transcendent n esenta si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. 9eli)ia se situea a peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul absolut unic, care e 'umne eu. ,a vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o sa-mi spuna elA * baba care cade n fata icoanei 'omnului strabatuta de absolut e om, si ala e di$or laureat. 5JJ. 0n Ispita de pe munte - retro satana - Iisus spune: LL0mparatia mea nu e din lumea aceastaLL Asta-i nemaiau itK 'u-te n mparatia #ui cu trenul sau cu rac$eta daca poti. Nu potiK 0notam n

2nivers ca mormolocii, si lumea lui (ristos se situea a transcendent ca-n Ispita de pe munte, n mod etern. 5J5. 9evolutia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii& doar daca te situe i n afara ei si cree i o lume noua. 9evolutia nu adau)a nimic Ideilor lui +laton. 5JE. 9evolutia france a n-a fost o revolutie, nici revolutia rusa n-a fost o revolutie. Nu exista revolutii, ci doar te$nici insurectionale n batalia pentru putere OCur io /alaparteP. 'aca e o LLrestructurareLL a omului, aceasta s-a ntmplat o sin)ura data n timp, la aparitia lui (ristos. 5J8. Asa am spus eu n temnita: 'omnule colonel - eram sase sute de insi ntr-o curte nc$isa nu ve-ti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pna nu veti imita pe cel mai )eneros eu pe care l-a dat istoria lumii, pe (ristos. 0n parabola cu oaia ratacita, un pastor paraseste o turma ntrea)a n cautarea unei oi. ,a stiti, asta se c$eama LLunanimism moral crestinLL. !iindca n universul lui (ristos o celula care mai palpita ntr-un muribund e mai valoroasa dect toate )alaxiile posibile. 5J7. +oarta spre 'umne eu este credinta, iar forma prin care se intra la 'umne eu e ru)aciunea. 9u)aciunea e sin)ura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu 'umne eu. 3ndita crestin, ru)aciunea ne arata ca umilinta nalta, iar nu coboara pe om. 5JF. Am spus eu odata ca daca un preot din "ara)an, cnd se roa)a, este 'umne eu cu el, atunci preotul ala nlocuieste toata Academia 9omna.... 5JG. ,fntul are forta de coe iune a pietrei. 5JH. 2n sfnt poate fi si analfabet, dar e superior unui )eniu, fiindca ideea de sfintenie e le)ata de ideea de minune. 2n sfnt poate face o minune. 3eniul face ispravi, nu minuni. #umea, acum e ancorata n cultul )enialitatii ca slavire a pro)resului n afara. Att. *r, cu ct sntem mai avansati, mecanic si material, cu att sntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie. 5JI. ,in)urii oameni care nu pot fi suspectati ca se nfioara n fata mortii snt sfintii. 5J6. A fi sfnt nseamna a fi suveranul tau perfect. 55J. /-a ntrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre +avel. ,tii ce i-am spusA - asta nu-i om, domnule, este toata /editerana. 555. Trei ore am vorbit atunci n curtea nc$isorii, de +laton si despre (ristos. =ice colonelul: <a ro) sa scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne 'ra)$ici sa spuna ca snt solidar cu dumneavoastra. - 'omnule colonel, cum sa fim noi solidariA Eu tocmai d-aia am venit aici, ca nu sntem solidari unii cu altii... 55E. Este incorect sa ai dispret fata de te$nica. Eu nu snt te$nocrat, nsa recunosc ca n batalia pentru adaptare, te$nica este universal utila. 'ar asta nu nseamna ca te$nica poarta n ea dimensiunea infinitului. 558. Cnd va disparea ultimul taran din lume - la toate popoarele, vreau sa spun - va disparea si ultimul om din specia om. ,i atunci or sa apara maimute cu $aine. 557. Taranul este omul absolut. 55F. I-am spus eu parintelui ,taniloaie ca nu ma consider un ,ocrate. 'ar cum va socotitiA +opa, ic. ,i unde aveti paro$iaA - N-am paro$ie, dar spovedesc pe unde pot.

55G. 'esi snt bolnav si nea%utorat, nu mi pare rau ca exist. 0ncerc eu sa-mi para rau, dar n-are sens. ,titi de ceA +entru ca eu constat, n mod evident, ca exist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autone)a este evidenta existentei mele. *mul care se sinucide n-a constatat ca e om. N-a reusit sa intuiasca existenta sa. ,a se traiasca pe sine. Eu nu ma pot sinucide - indiferent de starea mea, sanatate sau boala - fiindca nu m-am facut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. ,i nici n-am sa plec de voie din ea. asta este %ocul fundamental al existentei mele. 55H. Am avut si discipoli... Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca snt un om vorbaret. Toata suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictii... 55I. A fost ntrebat un taran, n nc$isoare: ce ntele)i din tot ce spune +etre TuteaK =ice: nu ntele) nimic, dar e o )ro avieK 556. Cnd am va ut, n nc$isoare, ca tot re)imul care mi se aplica e inoperant - puteam eu, ca om, sa-mi explic astaA ,i atunci m-am )ndit ca exista o forta supracosmica, transcendenta, numita 'umne eu. Numai El putea face isprava asta, ca eu sa scap de nlantuire. +entru ca, personal, nu ma pot de -lantui si elibera. Iar a vietui acolo, la nc$isoare, fara asistenta #ui nu se poate& au fost oameni care au murit... Atunci s-a nascut n mine credinta nelimitata n atotputernicia si atotbunatatea divina. 5EJ. Am devenit un )nditor crestin cnd mi-am dat seama ca fara revelatie, fara asistenta divina, nu pot sti nici cine snt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul sin)ur. Cnd mi-am dat seama ca fara 'umne eu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale. 5E5. /-a ntrebat cineva odata: /a +etrica, tu cnd te ase i la masa de scris cum scriiA - ,nt emotionat de fila )oala. +rima mea )ri%a e sa nu fiu pndit de demonul ori)inalitatii. 2rmaresc sa nu fiu ori)inal si sa fiu cuviincios. - Esti inspiratA - Nu, nu sta niciodata un eu n coltul camerei mele cnd scriu eu. ,nt foarte nelinistit. Eu, care snt crestin... Am doua nelinisti& sa nu se afle n expunerea mea nici o inadvertenta terminolo)ica si nici o impietate. 5EE. Nu ma interesea a trecutul. 'e cte ori ma ntreaba cineva cnd m-am nascut, spun ca ntrunul din anii trecuti. 5E8. Treispre ece ani de nc$isoare... Aveam doar o $ainuta de puscarias. Ne dadeau o eama c$ioara si mamali)a fripta. /-au batut... /-au arestat acasa. Nici nu tin minte anul... Cnd m-au anc$etat am lesinat din bataie. Iacata ca n-am muritK Am stat la Interne trei ani. Am fost dupa aceea la .ilava, la *cnele /ari si pe urma la Aiud. Eu ma mir cum mai snt aici. 'e multe ori mi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea cura%ul sa ma sinucid. 'in motive reli)ioase... Treispre ece aniK Nu pot sa povestesc tot ce-am suferit pentru ca nu pot sa ofense poporul romn spunndu-i ca n mi%locul lui s-au petrecut asemenea monstruo itati. 5E7. /-a ntrebat un anc$etator: 'e ce ai vorbit mpotriva noastra, domAleA - N-am vorbit, domA le. - Cum n-ai vorbitA - +ai mpotriva voastra vorbeste tot poporul romn. Ce sa mai adau) euA ,i mi-au dat EJ de ani munca silnica fara motive. /i s-a pre entat sentinta de condamnare ca sa fac recurs. #a cine sa fac recurs, la 'umne euA 5EF. Am fost solicitat, n nc$isoare, sa scriu pentru revista 3lasul patriei, ca si Nic$ifor Crainic. /i s-a parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa medite i. Adica sa spui: va multumesc ca m-ati arestatK Asta era o porcarie nemaipomenita, sa obli)i un detinut sa scrie. El poate sa-si scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala care-l persecuti... 5EG. Eu, cultural, snt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din /uscel. #a nc$isoare, )ri%a mea a fost sa nu fac neamul romnesc de rs. ,i toti din )eneratia mea au simtit aceasta )ri%a. 'aca ma sc$in)iuiau ca sa marturisesc ca snt tmpit, nu ma interesa, dar daca

era ca sa nu mai fac pe romnul, ma lasam sc$in)iuit pna la moarte. Eu nu stiu daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut& important e ca n-am facut-o niciodata doar declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. E o monstruo itate sa a%un)i sa suferi pentru un ideal n mod fi ic. 5EH. 'efinitia mea este: +etre Tutea, romnul. Am aparat interesele 9omniei n mod eroic, nu diplomatic. +rin iubire si suferinta. ,i convin)erea mea este ca suferinta ramne totusi cea mai mare dovada a dra)ostei lui 'umne eu. 5EI. Eu n-adun nimic. 0mi spunea un popa, ice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va poate fura oricine... =ic: uite, parinte, eu, ic, am adoptat conceptia re)elui !rantei n materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cnd au venit cartofii din America, taranii nu-i cultivau. LL,a mncam noi buruiana asta din pamnt...LL Ce a is re)ele !ranteiA LL/a, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, cnd or vedea taranii ca i pa esc, or sa-si dea seama ca-s lucru bun. #asati-i sa fure, ca asa se raspndesc cartofii n tara.LL 5E6. *data, n $ol la At$MnMe +alace, m-a arestat ,ecuritatea pe motiv ca fac specula. Cu ceA iam ntrebat. Nu mi-au raspuns. ,i atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Clu%: LLCu idei, frate, cu ideiKLL 58J. 2n umanist pur, adica indiferent reli)ios, practica formele vietii de %un)la, mpin)nd cru imea pna la forma )ratuita a bestialitatii ti)rului. <remea noastra este plina de astfel de exemplare. 585. 2manismul este una din formele )rave ale ratacirii omului modern, care pleaca din antropocentrismul 9enasterii. 0n 9enastere, LLtitaniiLL s-au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei nsisi si au cre ut ca s-au descoperit ca oameni. 58E. *mul - %avra asta bipeda, pe care eu l consider LLanimal prostLL, $omo stultus - atunci cnd se screme sa faca sin)ur ordine, adica cnd practica umanismul, l nlocuieste pe 'umne eu cu el. Nicaieri 'umne eu n-a avut de furca cu dracul mai mult dect n sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adica, unde s-a nascut umanismul n 9enastere. 588. O<lad TepesP are meritul de a fi pus pe tronul /oldovei pe cel mai mare voievod romn, pe ,tefan cel /are. Cu armeleK Are meritul ca l-a si batut. ,i are mai ales meritul ca a cobort morala absoluta prin tepele puse n cur la nivel absolut. 'ormeai cu pun)a de aur la cap si ti-era frica sa n-o furi tu de la tine. asta-i voivod absolut, <lad Tepes. +ai fara asta istoria romnilor e o pa%iste cu mieiK

Cine este fericit

Acela pentru care bo)atie.

viata cinstita ,

)andirea dreapta

si

lucrul )reu

constituie adevarata

Acela care stie sa pretuiasca din inima frumusetea din natura. Acela care are avere mare in launtrul sau, in personalitatea lui bo)ata, in caracteru-i fin.

Acela care stran)e tot ce e mai bun in lumea in care traieste si da altora tot ce are el mai bun.

NiciodataH

Qsa nu amani pentru maine datoria ta de asta iK Qsa nu osandesti ceea ce nu intele)i, ceea ce n-ai incercatK Qsa nu fii cel din urma pentru a spune din toata inima, oricui care sufera, ca iei parte la suferinta saK Qsa nu-ti fie rusine a cere o lamurire, o explicatie pentru orice lucru pe care n-ai avut prile%ul sal invetiK Qsa nu fii posomorat sau sa cicalesti, aceasta nu-ti va face bine nici tie, nici altoraK Qsa nu spui ca iubesti pe aproapele tau, daca nu esti in stare sa suferi pentru elK Qsa nu ici: DEu nu potKD daca n-ai incercat de cateva ori sa faci lucrul acelaK Qsa nu treci pe lan)a o nevoie, sau o cerere la care poti raspundeK Qsa nu faci datorii pe care nu esti si)ur ca le-ai putea platiK

!ii multimitorQ

Qca nu ai de%a tot ce iti doresti, pentru ca daca ai avea totul, ce motiv te-ar mai indemna sa faci cevaA Qcand nu stii ceva, pentru ca atunci ai prile%ul sa invetiK Qpentru momentele dificile& in aceste momente tu poti sa crestiK Qpentru limitele tale, astfel poti sa reali e i imbunatatiriK Qpentru orice noua provocare, pentru ca atunci iti demonstre i puterea si caracterulK Qpentru )reselile tale, pentru ca ele te vor invata lectii valoroaseK Qatunci cand esti obosit& asta inseamna ca ai facut cevaK Este usor sa fii multumitor pentru lucrurile buneK * viata implinita o vor avea acei care vor fi multumitori si in momentele dificileK /ultumirea poate transforma ne)ativul in po itivK 3aseste deci o cale de a multumi pentru probleme si atunci ele vor deveni binecuvantariK AAA%ocul multumiriiAAA

*raieste-ti clipa7 #aca vrei sa afli cat valorea"aH

Qun an, intreaba un student care a repetat un an de studiu. Qo luna, intreaba o mama care a nascut un copil cu o luna mai devreme. Qo saptamana, intreaba un editor al unui iar saptamanal. Qo ora, intreaba doi indra)ostiti care asteapta sa se intalneasca. Qun minut, intreaba pe cineva care tocmai a pierdut trenul. Qo secunda, intreaba un sofer care a reusitsa evite un accident. Qo sutime, intreaba un atlet care a obtinut medalia de ar)int la *limpiada. +retuieste fiecare moment pe care ti-l da 'umne euK Aminteste-ti ca timpul nu asteapta pe nimeniK Ieri este istorie, maine este mister& a i este un dar de la 'umne euK

Ce s-ar intampla dacaH

Q'umne eu nu si-ar face timp sa ne binecuvinte e asta i deoarece noi nu ne-am facut timp saI multumim ieriA Q'umne eu s-ar $otara sa nu ne mai conduca maine deoarece noi nu-# urmam pe El a iA Qnu am mai vedea inflorind nici o floare deoarece noi am murmurat atunci cand 'umne eu a trimis ploaieA Q'umne eu ne-ar lua maine "iblia deoarece noi nu am citit-o a iA Q'umne eu nu ne-ar mai trimite nici un mesa% deoarece noi nu il ascultam intotdeaunaA Q'umne eu nu ar mai fi trimis pe !iul ,au, deoarece noi credem ca putem plati pretul pacatului nostruA Qusa bisericii s-ar inc$ide deoarece noi am lipsit de atatea ori atunci cand a fost timp de partasieA Q'umne eu nu ne-ar mai iubi deoarece noi nu-i iubim pe cei din %urul nostruA Q'umne eu nu ne-ar au i pe noi a i deoarece noi nu #-am ascultat pe El ieriA Q'umne eu ar raspunde ru)aciunilor noastre asa cum ii raspundem noi #ui atunci cand El ne c$eama in lucrarea ,aA Q'umne eu ne-ar indeplini nevoile noastre dupa cum suntem noi de dispusi de a trai pentru ElA

,faturi vrednice de luat in seama

,a nu faci nici o fapta pe care ai dori sa n-o vada 'umne eu. ,a nu vorbesti nici un cuvant pe care ai vrea sa nu-l auda 'umne eu. ,a nu scrii nimic pe care ai dori ca 'umne eu sa nu-l citeasca. ,a nu te duci nicaieri unde te-ai teme sa te intalnesti cu 'umne eu. Cand esti intre oameni, ve)$ea a asupra cuvintelor tale. Cand esti in familie, ve)$ea a asupra faptelor tale. Cand esti sin)ur, ve)$ea a asupra )andurilor tale.

.apte lucruri pe care nu le vei regreta niciodata:

,a arati bunatate unei persoana in varsta. ,a distru)i o scrisoare scrisa la nervi. ,a-ti ceri scu e, salvand o prietenie. ,a opresti o cearta pe cale sa distru)a reputatia cuiva. ,a-l a%uti pe adolescent sa se )aseasca pe el insusi. ,a-ti faci timp sa faci ceva frumos pentru mama ta. ,a accepti parerea lui 'umne eu despre orice lucru C

#ragostea

Constiinta datoriei fara dra)ostea te face morocanos. 9aspunderea fara dra)ostea te face brutal. 'reptatea fara dra)ostea te face dur. +riceperea fara dra)ostea te face ipocrit.

Cunoasterea fara dra)ostea te face incapatanat. ,tapanirea fara dra)ostea te face avar. Credinta fara dra)ostea te face fanatic. * viata fara dra)ostea nu are sens.

Ce trebuie sa fac asta"i

9idica di)ul, inainte de a veni valtoarea. Tese-ti $aina inainte de a veni iarna. Aduna )raul, inainte de a veni foametea. +ovesteste-le camara ilor tai despre Isus, inainte ca ei sa-si caute alti prieteni. +ovesteste-le camara ilor tai despre dra)ostea lui 'umne eu, inainte ca ei sa paraseasca scoala. +ovesteste-le camara ilor tai despre 'u$ul ,fant, inainte ca ei sa fie dusi la locul de ardere. Johnson Ganabaranam

Nu ma numiH

Q"unatate, daca nu te incre i in mine. Q,tapan, daca nu-mi slu%esti. QTata, daca nu ma asculti. Q#umina, daca nu ma ve i. QCale, daca nu ma urme i. QIntelepciune, daca nu-mi asculti sfatul. Q!rumusete, daca nu ma iubesti. Q"o)at, daca nu vrei sa te a%ut. Q<esnic, daca nu ma cauti. 'aca te condamni tu insuti, nu da vina pe mine. Oinsciptie pe o catedrala din #ubec:, 3ermaniaP

ImparteQ

Qpainea cu altii, ea are )ust doar daca-i franta. Qpainea cu altii, painea taiata intareste. QCuvantul cu altii, este prea bo)at pentru unul sin)ur. QCuvantul cu altii, va fi spre eliberarea multora. Qsuferinta cu altii, este incercarea fratilor tai. Qsuferinta cu altii, porunca 'omnului este dra)ostea. Q#umina cu altii si va fi alun)at intunericul. Q#umina cu altii pentru ca nimeni sa nu ramana in noapte. J. Hansen

Cand...

Qiti este sete, iti dai mai bine seama cat de importanta este apa. Qarde soarele, iti dai mai bine seama cat de importanta este umbra. Qe fri), iti dai mai bine seama cat de important e focul. Qe intuneric, iti dai mai bine seama cat de importanta e lumina. Qesti inc$is intr-o incapere, iti dai mai bine seama cat de important e aerul. Qesti ca ut, iti dai mai bine seama cat de importanta e puterea 'u$ului ,fant. Qte apasa pacatul, iti dai mai bine seama cat de importanta este iertartea lui Cristos. Qnici un alt a%utor nu-ti foloseste, iti dai mai bine seama cat de importanta e dra)ostea lui 'umne eu. Johnson Ganabaranam

+ugaciune

R 9u)aciunea este intimitate cu 'umne eu.

R 'aca-ti tremura )enunc$ii, in)enunc$ea a si roa)a-te.

R ,atan tremura c$iar si atunci cand se roa)a cel mai slab dintre crestini.

R 'aca te ocupi cu prea multe ca sa te poti ru)a, atunci intr-adevar te ocupi cu prea multe.

R 'aca ne indepartam de lumea ilu orie a aparentelor, vom descoperi ca ru)aciunile noastre au exact aceeasi calitate ca si vietile noastre. Nimeni nu se poate ru)a mai frumos decat traieste si nimeni nu poate trai mai frumos decat se roa)a.

R In ma%oritatea bisrericilor, duminica de duminica si an dupa an, pot fi au ite aceleasi si aceleasi ru)aciuni. Nu exista nici cea mai va)a anticipare ca aceste petitii )oale ar putea fi ascultate si implinite. Cu adevarat, o ru)aciune fara credinta este un cadavru fara viata, un dialo) de unul sin)ur si o reli)ie cu un dumne eu mort.

R Toate acele fra e litur)ice, tot tonul solemn, toate acele cuvinte pline de emotie pot avea un efect superficial si de scurta durata, dar , de multe ori, dupa astfel de ru)aciuni, omul ramane la fel de departe de 'umne eu, fara nici un fel de transformare morala si cu nici un pas mai aproape si mai si)ur de pre enta cerului. W. A. Tozer

R 'e multe ori il ru)am pe 'umne eu sa vina in mi%locul nostru, cand de fapt El este de%a acolo si ne asteapta pe noi sa-I recunoastem si sa-I respectam pre enta. Cersim sa-I au im )lasul, desi El ne-a vorbit de%a si de%a )lasul #ui continua sa ne bata la urec$i si la inima.

R 'e prea multe ori, in ru)aciunile noastre insistam ca 'umne eu sa faca lucrari pe care El le-a facut de%a, sau pe care nu le poate face din cau a necredintei noastre.

R *bisnuieste-te sa te retra)i in fiecare i deoparte, intr-un loc linistit Q ,tai in DcamarutaD ta linistit si asteapta putin pana ce toate )omotele si toate preocuparile incep sa dispara si cauta sa te lasi invaluit de pre enta divina. !a-te ca nu mai au i ceea ce se petrece in %ur si ciuleste-ti urec$ile sufletului pana ce incepi sa au i si inveti sa recunosti <ocea care-ti vorbeste dinlauntru. Incetea a sa te mai iei la intrecere cu altii. 'a-te in intre)ime 'omnului asa cum esti si incepe sa traiesti ceea ce esti fara sa-ti mai pese de ceea ce spun cei din %ur.

R Cauta-ti un cerc restrans de prieteni. Nu incerca sa afli ceea ce nu-ti este folositor. Evita sa-ti transformi mintea intr-o biblioteca publica sau intr-o colectie de intamplari si bancuri amu ante. Invata sa practici o continua stare launtrica de ru)aciune. 'upa o vreme, vei putea sa faci aceasta c$iar si atunci cand lucre i sau te afli in calatorie.

R (otaraste-te sa fii sincer, desc$is si smerit. Cere de la 'omnul sa-ti dea iubire pentru toti oamenii, la fel. Citeste mai putin, dar citeste doar lucruri de calitate care-ti pot imbunatati viata launtrica. Nu-ti lasa mintea sa $oinareasca $ai-$ui. Nu te risipi in preocupari si pasiuni trecatoare. Atinteste-ti privirea la C$ristos. 'eprinde-te cu concentrarea spirituala.

R Ar trebui sa ne examinam, din cand in cand, ru)aciunile ca sa vedem cat de sincere si de spontane sunt. Ar trebui sa le tinem simple, sincere, proaspete, personale si ori)inale. /ai presus de orice, trebuie sa ne inter icem cu desavarsire sa ne faurim sin)uri emotii de sfintenie.

R Inca ne mai ru)am pentru tre iri spirituale, fara sa ne dam seama de tradarile noastre si de lipsa noastra de pocainta. Toate aceste ru)aciuni sunt fara nici o valoare.

R Toate ru)aciunile sunt placute, atunci cand inima a a%uns in partasie cu 'umne eu si cand oc$ii launtrici vad fata binecuvantata a 'omnului.

R Cea mai inalta forma de ru)aciune nu este niciodata o cerere.

R 2neori, oamenii se roa)a fara credinta, dar este de neconceput ca oamenii care au credinta sa nu se si roa)e.

R !ie ca este vorba de un inceput de evan)$eli are, fie ca este vorba de educatia copiilor sau de examenul de la facultate, reteta va trebui sa ramana intotdeauna aceeasi dubla impletire intre munca si ru)aciune. Nici munca fara ru)aciune, nici ru)aciune fara munca.

'espre "iserica

R /omentul cel mai sfant din serviciul divin al unei "iserici, este momentul in care membrii "isericii - intariti prin ru)aciune, partasie, predica - parasesc cladirea "isericii, se duc in lume pentru a fi "iserica. Noi nu ne ducem la "iserica, noi suntem "iserica. Canon Ernest Southcott

R Ce-ar casti)a o "iserica daca ar trimite misionari pana la capatul pamantului daca si-ar pierde tinerii eiA

R +reocuparea "isericii trebuie sa fie 'omnul Isus (ristos. El nu a spus Dvoi idi "iserica voastraD, nici Dvoi veti idi "iserica /eaD. El a is Dvoi idi "iserica /eaD. Arthur F Fogartie

R 2n statistician a a%uns la urmatoarea conclu ie: FS din membrii bisericii nu exista. 5JS din membrii bisericii nu pot fi )asiti niciodata. EFS din membri nu mer) la biserica. FJS din membri nu contribuie financiar la nevoile bisericii. HFS nu participa la pro)ramul de peste saptamana. 6JS din membri nu studia a "iblia acasa. 6FS din membri nu au incercat sa casti)e pe cineva pentru 'omnul Isus (ristosK 2n crestin neimplicat in lucrarea lui 'umne eu.

R "iserica nu este o expo itie de sfinti, mai de)raba este o scoala in care se pre)atesc credinciosi DnedesavarsitiD, o )radinita in care cresc credinciosii DmiciD, un spital in care se vindeca cei bolnavi sufleteste. Henry Ward Beecher

R ,unt doua motive pentru care o biserica nu va face ceva: nu a incercat niciodata sau stie ca Dnu se poate face asa cevaD si de aceea nu va incerca.

R 'iavolul nu se lupta cu cei din birt, el are de lucru cu cei din biserica. Ra !h H. Sto

R 'espre o biserica in care sunt probleme se poate spune cel putin un lucru bun: nu este moarta.

R Ce fel de biserica ar fi biserica in care toti membrii ar fi ca tineA

R Nu demult intr-un iar a aparut urmatoarea relatare: doamna #ila Crai), in varsta de I5 de ani, nu a lipsit de la niciunul din serviciile bisericii ei in ultimii doua eci de ani. Aproape 5J7J de duminici ea a fost pre enta la fiecare pro)ram al bisericii. Ironic, iarul a pus mai multe intrebari le)ate de aceasta informatie: 5. *are aceasta femeie nu a avut musafiri nici intr-o duminicaA E. *are aceasta femeie nu mer)e nicaieri sambata searaA Niciodata nu e obosita duminica dimineataA 8. Niciodata nu o doare capul, nu e racita,nu ii lipseste ceva la micul de%un, nu trebuie sa faca un drum departe de casa, nu mer)e la iarba verde, nu mer)e la o reuniune cu rudele ei mai apropiate sau mai indepartateA 7. Niciodata nu simte nevoia sa doarma mai mult duminica dimineataA F. C$iar nu are prieteni care sa o invite intr-o excursie la sfarsit de saptamanaA G. Nu citaste niciodata iarul de duminicaA H. Nu a avut parte de nici o duminica in care sa ploua sau sa nin)aA I. Niciodata nu s-a suparat pe pastor sau pe invatatorul de la scoala duminicalaA 6. Nimeni nu a deran%at-o cu nimic la bisericaA 5J. Nu are radio sau televi or pentru a sta acasa si a urmari un pro)ram bunA

R +re enta la biserica este un privile)iu pe care fiecare din noi il are. Este o marturie a ceea ce credem. Este un mi%loc de a ne intari spiritual. Este oca ia de a ne intalni cu 'umne eu in locul in care biserica c$eama Numele ,au. ,per ca si tu, cititorule, sa cauti cu tot dinadinsul sa nu lipsesti. "din Chimes o# Ho!e$

R 9e)uli de comportare la biserica: 5. Nu veni dupa inceperea pro)ramului si nu pleca inainte de a se spune ultimul Amin. E. ,tapaneste-ti limba in timpul pro)ramului din biserica. 8. In timpul cantarilor in comun, canta si tu, nu te uita la cei din %ur. 7. Nu te ase a pe locul de lan)a mar)ine, asea a-te spre mi%loc pentru ca cei ce vin mai tar iu sa nu te deran%e e pe tine si nici pe ceilalti.

F. Nu uita de colecta si nici nu-l fa pe cel ce o aduna sa astepte prea mult dupa tine. G. Nu veni la biserica asa cum ai veni la o expo itie. H. !ii atent la predica, nu te )andi la ce ai lasat acasa. I. Cinsteste iua 'omnului, nu veni la biserica doar pentru a te odi$ni. 6. 'upa terminarea pro)ramului, poti sta de vorba cu prietenii tai, dar fa-o discret. 5J. !ii prietenos cu musafirii, fa-i sa doreasca sa mai vina pe la casa 'omnului. Arthur James %augh in Jr.

'espre "iblie

R Nimeni nu-si ia diploma in studiul "ibliei pana nu a%un)e sa stea fata in fata cu Autorul ei.

R /ulte carti ne-au fost date pentru informarea noastra, dar "iblia ne-a fost lasata pentru transformarea noastra.

R Este o mare diferenta intre carti facute de oameni si Cartea care face oameni.

R /ulti crestini se asteapta ca lumea sa aiba respect pentru o carte pe care ei oQ ne)li%ea a.

R *amenii nu respin) "iblia pentru ca pe alocuri s-ar contra ice, ci pentru ca ii contra ice pe ei.

R "iblia este unica intre cartile lumii pentru ca raspunde competent la cele doua intrebari fundamentale ale existentei: D'e undeAD si D'e ceAD.

R 'iavolului nu-i este teama de o "iblia acoperita de praf.

R ,tudiul Cuvantului lui 'umne eu cu scopul descoperirii voii #ui este cea mai mare disciplina care a format cele mai mari caractere.

R A respin)e studiul avand pretentia suficientei 'u$ului ,fant inseamna a respin)e insesi ,criptura.

R 'aca tii "iblia desc$isa nu vei )asi inc$isa poarta cerului.

R Nimic mai putin decat o "iblie intrea)a face un crestin intre).

R Cu cat avem mai multa reverenta fata de Cuvantul lui 'umne eu, cu atat mai multa bucurie vom )asi in el.

R 'u$ul ,fant nu ne e dat pentru a face studiul "ibliei inutil, ci pentru a-l face eficient.

R "iblia este ca un telescop: trebuie sa te uiti prin ea, nu la ea.

R Este folositor sa insemne i "iblia dar este si mai folositor s-o lasi pe ea sa te insemne e.

R 2nele din cele mai mari comori ale "ibliei nu pot fi descoperite decat cu oc$ii inlacrimati.

R "iblia este sin)ura carte al carei Autor este pre ent cand o citesti.

R ,e spune ca I. #. Cara)iale putea fi va ut in calatorii purtand cu sine un /ersul trenurilor si "iblia. Intrebat de cineva Dcum sta cestiuneaD, marele dramatur), adanc cunoscator al problemelor umane, ar fi axplicat: D<e i matale, eu folosesc /ersul trenurilor ca sa a%un) cu bine la destinatia dorita aici pe pamant, iar "iblia ma a%uta sa a%un) acolo unde doresc in viata de dincoloD.

R 2n necredincios din #ondra vorbea cu aprindere impotriva "ibliei, spunand ca in iua de a i nu mai poti avea incredere intr-o carte despre a carei ori)ini nu esti prea si)ur. 2n crestin care statea la o parte l-a intrebat daca stie ceva despre cel care a inventat tabla inmultirii. DNuD, a raspuns )uralivul. DAtunci, fireste ca nu accepti sa te folosesti de eaD. D"a da, pentru ca este verificata in practicaD.

DTot asa este si cu "ibliaD, a replicat crestinul, si necredinciosul nu a mai avut ce spune.

R ,tudia a "iblia ca sa fii intelept& crede-o ca sa fii in si)uranta& traieste-o ca sa fii sfant si fericit.

R Nici o stiinta nu este la fel de bine atestata ca reli)ia "ibliei.

R "iblia este o fereastra in aceasta inc$isoare a lumii prin care noi privim in eternitate.

R 'oua teme dominante se afla in "iblie: prima este instoria seductiei omului prin pacat, iar a doua este salvarea omului prin (ristos.

R Cele sapte minuni ale "ibliei: 5./inunea aparitiei - felul in care a fost scrisa de oameni diferiti, in epoci si locuri diferite, este una din marile mistere ale lumii. E./inunea alcatuirii - o cule)ere de GG de carti si totusi o carte unitara. 8./inunea varstei - cea mai vec$e carte aflata in circulatie. 7./inunea raspandirii - cea mai distribuita si cea mai citita carte din lume. F./inunea interesului - sin)ura carte din lume care este citita de oamenii din toate cate)oriile sociale. G./inunea limba%ului - scrisa aproape in intre)ime de oameni needucati si totusi atat de perfecta ca forma literara. H./inunea pastrarii - cea mai dusmanita carte din lume si totusi in circulatie. DCuvantul 'omnului ramane in veacD. Cugetari despre educatie si comportament l DConsideratia pentru altii ne oranduieste purtareaT. "Goethe$ l DTrebuie sa te stime i ca sa te stime e ceilaltiT. "&iderot$ l DNu cunosc alt semn al superioritatii decat bunatateaT. "Beetho'en$ l D'e la o vreme rodeste din sufletul tau numai ce ai lasat in sufletele altora.T "(. )orga$ l D'oar o viata traita pentru altii este o viata care merita a fi traita.T "Einstein$ l D'e multe se poate lipsi omul, numai de oameni nu.T "%. Borne$ l D!elul cum dai, pretuieste mai mult decat ceea ce dai.T "Cornei e$ l DNumai sufletele vul)are isi bat%ocoresc dra)ostele de odinioara.T "*. Goga$ l DA )resi este omenesc, a ierta dumne eiesc.T "A. +o!e$ l D/ult mai bine-ar fi, se intele)e, U "unul-simt de-ar tine loc de le)e.T "%a Fontaine$

Crestinul 0eritabil

5. E. 8. 7. F. G. H. I. 6. 5J. 55.

Crestinii veritabili traiesc in sfintenia si in dra)ostea lui 'umne eu. Crestinii veritabili traiesc ca Isus. Crestinii veritabili pastrea a le)amintele casatoriilor lor si acorda importanta copiilor lor, mai mult decat carierelor. Crestinii veritabili isi reinnoiesc $rana spirituala in fiecare i si traiesc in puterea 'u$ului ,fant. Crestinii veritabili se straduiesc sa faca din biserica un mic tablou al cerului. Crestinul veritabil ii iubeste pe toti asa cum Isus I-a iubit. Crestinului veritabil nu ii plac divi iunile bisericii& el ii sustine pe toti cei care il marturisesc pe Isus ca 'omn si /antuitor. Crestinul veritabil marturiseste ca Isus este 'omnul politicii si economiei. Crestinul veritabil impartaseste aceeasi preocupare speciala a lui 'umne eu pentru saraci. Crestinul veritabil pretuieste creatia si Il lauda pe Creator. Crestinul veritabil iubeste slu%irea.

Citeste urmatoarele texte cu atentie si in ru)aciune. +etrece timp intrebandu-te ce inseamna ele pentru tine asta i, in cicumstantele in care te aflii. 'escoperi vreo provocare pentru caracterul, )andirea sau atitudinile tale cu privire la 'umne eu sau omA Esti pre)atita sa le faci fataA

Isus, &,emplul nostru

5. E. 8. 7.

'atei ?:9-99 'arcu 9:@I-@< Ioan 9::I;-@@ (uca ?:9:-@>

9efu ul de a se compromite Isus si ru)aciunea ,eninatate *ri onturi lar)i, vi iune

F. G. H. I. 6. 5J. 55. 5E. 58. 57. 5F. 5G. 5H.

'atei =:9-? 'atei 9?:9@-I9 'arcu 9>:9@-9: 'arcu @:9-: Ioan I:9@-9< (uca 9J:9-9> Ioan =:9-99 (uca 9I:9@-I9 'atei I>:I>-9= (uca ;:I<-@I 'atei II:9;-II Ioan 9@:9-9< Ioan 9=:@@-@=

Compasiune 9abdare "landul Isus Indi)nare Cura% moral Atitudine de apreciere Caritate, bunatate ,tran)eti comori pentru 'umne eu 'atoria, voia lui 'umne eu Isus, frate cu omul Cetatenie 2milinta <iata traita in adevar

In)aduie frumusetii caracterului ,au sa absoarba )andurile tale, astfel incat atunci cand devie i de la idealul ,au, constiinta te va convin)e. Cere-I 'u$ului ,fant sa stea lan)a tine si sa te a%ute pana cand, acea parte a caracterului, )andirii sau atitudinilor tale, atin)e idealul pe care il ai in Isus.

(egea lui )offer: Cind oamenii sunt iberi sa #aca ce 'or, de obicei, se imita unu !e a tu . (egea lui )iram: &aca 'ei consu ta su#icient de mu ti e-!erti, 'ei !utea sa con#irmi orice o!inie. A doua lege a lui 0an +oK: &aca !oti deosebi s#aturi e bune de ce e re e, nu ai ne'oie de s#aturi. C!eia succesului, a lui &lK: Creeaza o ne'oie im!erioasa si so utioneaz.o. Principiul vacantei, a lui .tit"er: Cind iti #aci baga/u !entru 'acanta, ia.ti /umatate din haine si dub u bani. +egula lui &berlic!:

+rima regu a a reintregirii unui obiect este sa sa 'ezi toate !arti e com!onente. Observatia lui &liot: (imic nu este atit de bun !recum !are a !rima 'edere. Introspectia lui &merson: Ceea ce numim !acat a a tii, !entru noi este e-!eriment. (egea lui 3lasoC: E ce'a in neregu a daca ai intotdeauna dre!tate. (egea lui 3old: 0n artico des!re erori 'a contine erori. (egea lui )ac/er: Credinta ca o mai adinca inte egere 'a incita in mod necesar a actiune o natiune sau o organizatie este una din ce e mai 'echi i uzii a e omenirii. (egea lui )aldane: 0ni'ersu nu este doar mai ciudat decit ni. imaginam, e este mai ciudat decit ni. !utem imagina. (egea lui 4ones: *mu care !oate zimbi cind ucruri e merg rau, s.a gindit a cine'a !e care !oate da 'ina. (egea instrumentului, a lui 8aplan: &ati.i unui baiete un ciocan si e 'a desco!eri ca tot ceea ce inti neste are ne'oie sa #ie batut. (egea lui (ea!K: &aca un ucru se #ace gresit indea/uns de des, de'ine corect. (egea lui 8ristol: A #i #rustrat de ce'a este dezagreabi , dar ade'arate e dezastre in 'iata ince! cind ai tot ce iti doresti. *eorema generali"ata a iceberg-ului, a lui 'ars!all: Sa!te o!timi din orice nu se 'ad.

ARTIFICII L 'area plMcere a celor depravati este sM-i ducM si pe altii la depravare. $AN#+N 3I#&% L AdevMrata violentM e seductia. $(&..IN3% L Atunci cEnd te atacM libidinosii si impotentii, poti fi sigur cM ai dreptate. $O.CA+ OI(#&%

L (a ce servesc poemele mele, dacM mama nu stie sM citeascM $+AC)I# -O1#4&#+A% L Oamenii trebuie de"vMtati sM scuipe si sM sufle nasul. $*1#O+ A+3)&PI% L Aproape toti bMrbatii pot face fatM adversitMtilor, dar dacM vrei sM teste"i caracterul unui bMrbat, dM-i putere. $A-+A)A' (INCO(N% L .e stie cM oamenii reali"ea"M mai multe lucrEnd EmpreunM cu altii decEt Empotriva lor. $A((AN 5+O''&% L A descrie fericirea EnseamnM sM o micsore"i. $.*&N#)A(% L Popoarele sEnt ideile lui #umne"eu. $(&OPO(# 0ON +AN#8&% L QCunoaste-te pe tine Ensuti R #acM m-as cunoaste, as lua-o la fugM7 $3O&*)&% L .ingurul antidot la suferinta sufleteascM e durerea fi"icM. $8A+( 'A+S% L Notiunea noastrM de simetrie derivM din c!ipul omului. $-(AI.& PA.CA(% L Nimeni nu-si urMste propriul trup. $.5GN*1( A131.*IN% L &u cred cM cea mai bunM definitie a omului este aceasta: un biped nerecunoscMtor. $#O.*OI&0.8I% L 'area, acest acoperis linistit, pe care se plimbM pescMrusiiH $PA1( 0A(N+T% L &u sEnt de o inculturM e,trem de multilateralM. $+O-&+* '1.I(% L Am fost totul si totul era nimic. $A(&SAN#+1 'AC&#ON%

Contemporane r ,uccesele femeilor tomnatice se ba ea V pe experientV, iar ale bVrbatilor pe bani. r E)oismul i face pe tineri sV-si doreascV drepturile si ntelepciunea bVtrnilor, iar pe bVtrni succesele tinerilor. r Clopotul dV ora pentru cei vii si vesnicia pentru cei morti, ceasul i ndeamnV la muncV pe oamenii $arnici si i deran%ea V pe lenesi. r Cea mai mare durere pentru un artist constV n situatia n care este obli)at sV fie comediant pe dinafarV, n timp ce pe dinVuntru este cuprins de tra)edie. 2n politician trebuie sV facV eforturi pentru a preveni tra)ediile si a da pe fatV comediile care au menirea sV masc$e e suferintele ma%oritVtii. r Consolidarea ine)alitVtii, a ierar$iei si opresiunii duce la totalitarism. Conceptul n sine este strVin democratiei, dar ine)alitatea prin )enerarea sVrVciei ia forma unui )enocid lent. r A da le)itimitate politicii de sVrVcire a populatiei are semnificatia unor mVsuri de a crea calea spre totalitarism, sin)ura formV de a amna miscVrile sociale mpotriva oprimVrii ma%oritVtii populatiei. r 0n societatea ,ecolului WWI, prin le)islatia promovatV, statul este obli)at sV stimule e de voltarea industrialV ec$ilibratV att n mediul urban, ct si n mediul rural, n asa manierV, nct sV atra)V folosirea fortei de muncV disponibile, sV cree e posibilitatea reali Vrii unor csti)uri care sV ducV la aparitia si consolidarea clasei de mi%loc, la stabilitatea populatiei, la reducerea la minimum a fenomenului mi)ratiei interne si emi)rVrii. Ova urmaP +rof. univ. dr. <er)iliu ,c$ioprlan

Cuget ri crestine

#upM

cum

biserica,

asa

si

societatea7

L Avem En fatM un tineret avid numai de plMceri, cMruia nu-i pasM deloc de #umne"eu. Ametiti de pseudo-intelectualism si i"olati ermetic fatM de lucrurile spirituale, acesti tineri Esi bat joc de cele mai elementare standarde morale. L Gn fata oamenilor de paie de a"i, care Esi bat joc de credinta noastrM, avem dreptul sM ne molesim #acM am da Enapoi ne-am arMta ca niste paiate. (egiunile iadului sEnt mari, dar ostile cerului sEnt si mai mari. #iavolul e puternic U #umne"eu e Atotputernic. +iscul e mare. Vi mare e pretul. #ar mare e si premiul. L 5iecare stradM e un rEu plin de activitMti satanice, de betie, divort, Entuneric si pier"anie. #acM te ridici Empotriva acestor lucruri, nu te mira, frate dragM, dacM lumea te urMste. #acM ai #oamne, fi de-al trimite lumii, foc te-ar din iubi. cer7 L Avem o bisericM rece, Entr-o lume rece, fiindcM predicatorii sEnt reci. #e aceea, o!, L Ioan -ote"Mtorul a fost mare En singurMtatea lui. 0ulturii mari "boarM singuri. (eii mari ies singuri la prMdat. .ufletele mari umblM singure U singure, cu #umne"eu. L America nu poate sM cadMH fiindcM deja e jos. (ucrul acesta e adevMrat si despre Anglia. Nici ea nu poate fi EnrobitMH fiindcM deja poporul ei este EncMtusat En lanturile anar!iei morale pe care ea EnsMsi si le-a forjat si le-a ales. Aici sEnt milioane de oameni care Esi vEnd sufletul pentru umbre, En timp ce nu numai cM resping lucrurile reale, dar Esi si bat joc de ele. 1n val imens, fMrM precedent, de nelegiuire En cMlcarea poruncilor, En batjocorirea lui #umne"eu, En distrugerea sufletelor, face ravagii En oceanul orEnduirilor omenesti. NiciodatM pEnM acum n-au fost masse atEt de masive de oameni care sM-si vEndM sufletul diavolului la preturi de nimic. 1nde se fierbe "eama aceasta a iadului Gn berMriile si cErciumile lumii. #istileriile de bMuturi sEnt crese En care se nasc ucigasii ce operea"M traficul de arme, produc crimele pe sosele, provocate de soferii En stare de ebrietate. Poate fi ceva mai prostesc si mai inuman ca o searM de bMuturM &roul serii e ultimul care se mai tine pe picioare, En timp ce toti ceilalti, gro!Mind ca porcii, stau culcati pe podea, pe sub mese, amortiti de bMuturM. Acesta nu e sportul unor oameni primitivi iesiti din pesteri, ci e sportul sinistru al noilor intelectuali sMtui la trup pEnM la refu", dedati, fMrM rusine, oricMrei nelegiuiri. Plini de desfrEu, avi"i dupM jocurile de noroc, Enrobiti de bMuturM, acesti oameni $adulti la trup, dar imbecili la minte%, Esi cEntM jelania ca (ordul -Kron. L Oameni care se laudM cu intentiile lor bune, dar care sEnt, de fapt, sEngerosi si nedrepti, conduc guvernele multor popoare. *Mrile democratice poartM vinovMtia enormM pentru faptul cM au avut lumina si au EnMbusit-o sub Qobrocul afacerismuluiR sau sub Qpatul lenevieiR. Capul omenirii e bolnav si inima e lesinatM. Gn socotelile omenesti sEntem la capMtul liniei. *otul e gata QpregMtitR pentru marea e,plo"ie a veacurilor, care va despica

PMmEntul 'ulti dintre noi

cu vEnMm soareci,

e,plo"ia En timp ce

nuclearM. !ienele sfErtecM tara.

L Plede" pentru predici majestuoase. #iavolul vrea sM punem accent pe lucrurile minore. L Numai asa re"istMm, fratilor: pe genunc!i7 Nu vM lMsati amMgiti de teoriile omenesti. Peste putrefactia lumii moderne dati drumul sM curgM apele fluviilor de lacrimi si de rugMciuni, pEnM ce va avea loc, En sfErsit, curMtirea7 (&ONA+# +A0&N)I(( $.1A, 9J<I%

X "unul-simt se compune din adevYruri care trebuie spuse si din adevYruri care nu se spun. O9I<A9*#P X Comite o crimY si pYmntul ti se va pYrea de sticlY. O9.;. E/E9,*NP X ,e pare cY a)onia este o c$estiune n care X Trebuie sY fie penibil pentru o femeie sY mYrturisesti totul. O"A#=ACP strneascY dorinte oriunde se duce. O#I*N X #oveste primul cnd esti amenintatK O,C(I##E9P !E2C(T;AN3E9P X /emoria e c$inul )elosilor. O<ICT*9 (23*P X +entru a surprinde adevYrata fi ionomie a X 'acY cineva te insultY nu-l ierta. O+ITTI39I##IP unui om trebuie sY-l observi cnd e sin)ur. X "Yrbatul e vinovat de orice )resealY a femeii. O,C(*+EN(A2E9P O(E9'E9P X !emeia are frumusetea trei sferturi datoritY X ,e vede treaba cY 'umne eu nu le-a fYcut pe croitorului. O#*+E 'E <E3AP femei dect ca sY-i domesticeascY pe bYrbati. X ,Ymnta )eniului ncolteste oriunde ar O<*#TAI9EP cYdea. O.*(N ,T2A9T /I##P X Tocmai aici e buba, cY sntem buni cnd ne este X (otii cei mici snt spn urati, iar cei mari nouY bine, iar cnd dYm de rYu, nici sY nu te apropii fYcuti scYpati. O3*ET(EP de-alde noi. O'*,T*IE<,4IP X !emeia are un instinct )enial, care mer)e X Cnd te nsori cu o fatY, te nsori, totdeauna, si cu drept la solutia %ustY. O(EN9Z4 I",ENP familia ei. O.AN /EN,P X Cine iubeste, aiurea Y. O#*9'2# "Z9*NP X Csti)urile mici fac pun)a plinY, cYci se repetY X *amenii nu snt cunoscuti cu adevYrat dect des, pe cnd csti)ul mare e rar. O!9ANCI, dupY ce mor. O+IT(A3*9AP "AC*NP X 2n prost nvYtat e mai prost dect un prost X Copiii nvatY bunYtatea de la naturY, iar rYutatea nenvYtat. O/*#I[9EP. de la oameni. ONIC*#AE I*93AP

0n diverse localuri \i prVvVlii (a un concurs de animale, En cadrul unei sWrbWtori agricole, s-a afiXat programul: - ora 9>.>> - pre"entarea invitaYilor - ora 9I.>> - pre"entarea animalelor - ora 9?.>> - masW comunW Gntr-o croitorie de damW: "5ustele se ridicW "ilnic Entre orele 9>.>> Xi 9?.>>". 0indem second !and. .ervim o varietate de ciorbe Xi mFncWruri gWtite. ConsumaYi cu Encredere supW de pasWre vegetarianW. Avem iaurt la gWletuXW.

.ervim cu friXcW clientela bine bWtutW. Avem friXcW bWtutW toatW "iua. Nu servim minori sub 9= ani. Nu servim En stare de ebrietate. Avem ciorapi de femei lungi. (enjeria de corp nu se sc!imbW7 ConfecYionWm costume pentru dame de lu,7 ConfecYionWm poXete Xi genYi Xi cu pielea clientului. Nu trimiteYi copii la umplut cu sifoane.