Recuperarea in traumatologia sportiva

Ruptura tendonului lui Achile

Definitie
Ruptura tendonului Ahile este o leziune care afecteaza zona postero-inferioara a gambei. De obicei apare la persoanele care practica sporturi recreationale. Tendonul Ahile este un cordon fibros puternic care conecteaza muschii posteriori ai gambei cu osul calcaiului. Daca acest tendon este supraintins se poate rupe. Aceasta ruptura poate fi partiala sau completa. Pacientii cu rupturi ale tendonului Ahile pot simti o pocnitura, urmata imediat de o durere ascutita in spatele gleznei si a gambei inferioare care face mersul normal imposibil. Senzatia este de lovitura sau chiar de impuscatura. Interventia chirurgicala este de obicei cea mai buna abordare pentru repararea tendonului Ahile.

In mod normal, in pozitie rela ata!a se vedea poza de mai sus" talpa piciorului nu se afla intr-o pozitie orientata perpendiculara pe sol, ci ramane in fle ie plantara.

Recuperarea in traumatologia sportiva

Cauze
Tendonul Achile a#uta la realizarea fle iei plantare a piciorului, ridicarea pe varfurile degetelor si impingerea piciorului in timpul mersului. $amenii se bazeaza pe acest tendon de fiecare data cand misca piciorul. In ma#oritatea cazurilor, ruptura tendonului Ahile apare intr-o regiune a tendonului care primeste mai putin flu sanguin. Acest lucru poate slabi acea portiune a tendonului, care de asemeni are tendinta de a degenera odata cu inaintarea in varsta. Rupturile sunt deseori cauzate de o crestere brusca a cantitatii de stres asupra tendonului Ahile. Exemplele frecvente sunt: - participarea ocazionala sau mai intensa la sporturi recreationale!fotbal, alergare, scufundari, baschet , tenis" - caderea de la inaltime% - pasitul in gol.

Simptomatologie
Semnele si simptomele rupturii tendonului Ahile sunt& - durerea la stimuli 'i senza(ia de )n(epenire% - impoten(a func(ional* total* imediat*% - impoten(a func(ional* tardiv* relativ*% - edem la nivelul tendonului lui Ahile 'i a gleznei% - echimoza retromaleolar* ce poate ap*rea )n zilele urm*toare accidentului% - ridicarea pe v+rf )n spri#in monopodal este imposibil*% - cre'terea dorsifle iei piciorului 'i absen(a echinului spontan )n desc*rcare% - mersul este posibil pe teren plat t+r+ind piciorul , faza de impulsie este absent*% - la palpare se depisteaz* o depresiune care se ad+nce'te la mobilizarea pasiv* )n fle ia dorsal* apiciorului. Deseori pacientii afirma ca aud o plesnitura sau un mic pocnet in momentul aparitiei leziunii. In cazul unei rupturi partiale, pacientul poate fi capabil sa miste piciorul, iar durerea si tumefierea sunt mai putin severe.

Tratament
-. .. /. 0. 1. 2. 7. 3. 4. tratament medicamentos tratament igieno- dietetic tratament ortopedo- chirurgical tratamentul prin hidro- termoterapie tratamentul prin electroterapie tratamentul prin masa# kinetoterapia terapia ocupationala tratamentul balneologic !ape minerale, namoluri" , statiunile balneoclimaterice indicate

Recuperarea in traumatologia sportiva

Programul de recuperare
Etapa 1: faza postoperatorie !ziua --01 " Principii:
imobilizarea ghipsat* 2 s*pt*m+ni& / s*pt*m+ni cu piciorul )n echin - spri#inul interzis% / s*pt*m+ni piciorul )n unghi drept - spri#inul interzis. fle ia pasiv* 'i cu rezisten(* a genunchiului se face astfel& prima s*pt*m+n*& fle ie 5 46grade, a . s*pt*m+n*& 26grade7 fle ia 7 46grade a / s*pt*m+n*& /6grade 7 fle ia 7 26grade a 0 s*pt*m+n*& fle ia 5 46grade, a 1 s*pt*m+n*& 26 grade 7 fle ia 7 46 grade a 2 s*pt*m+n*& /6 grade 7 fle ia 7 26 grade. ghipsului i se practic* o fereastr* pentru a e amina 'i )ngri#i cicatricea.

Continutul demersului terapeutic al etapei 1

!iectivele tratamentului Te"nici si mi#loace Tratament anti-coagilant sistematic Punerea in pozitie decliva a membrului afectat 8ontractii izometrice sub ghips Supravegherea si ingri#irea cicatricei Intretinerea articulatiilor lasate libere& sold, genunchi, degetele de la picioare si membrele superioare S:T: al tricepsului sural sub ghips cu a#utorul unui current de frecventa foarte #oasa ! de la - la .6 ;z " si intensitate subma imala 8ontractiile active subma imale ale tricepsului sural & fle ia genunchiului contra rezistentei dozate si respectand unghiurile Tonifierea musculaturii coapsei 9ers cu doua car#e canadiene, fara spri#in& punerea unei talonete pe partea opusa !pentru a usura pendularea membrului inferior operat "

Trofic

9obilitate articulara

9usculo-tendinos

<unctional

Recuperarea in traumatologia sportiva

Etapa a doua : faza postimobilizare ! ziua 01-=1 " Principii:

Scoaterea ghipsului dup* a 01 , a zi 'i )nlocuirea lui cu o ortez* talonier* timp de / s*pt*m+ni, cu reluarea spri#inului% Diminuarea progresiv* a )n*l(imii ortezei talonierecu -6 mm pe s*pt*m+n*% >n timpul acestei faze se interzice spri#inul monopodal pe antepiciorul membrului operat% Recuperarea progresiv* a e tensiei genunchiului asociat* cu fle ia dorsal* a piciorului.

Continutul demersului terapeutic al etapei a doua

!iectivele tratamentului

Trofic

9obilitate articulara

9usculo-tendinos <unctional

Te"nici si mi#loace ?upta impotriva aderentelor cicatriceale si a planurilor de alunecare peri-tendinoase prin tehnici de masa# si mobilizare& frictiuni, framantat superficial, mobilizari ale tendonului si a ane elor sale. Pentru recuperarea fle iei dorsale a gleznei& contractare-rela are balneoterapie posturari 9obilizari passive !specific, analitic sau global " pentru toate articulatiile piciorului & sub-astragalian, 8hopard, ?isfranc Tonifierea progresiva a tricepsului sural plecand de la tehnici fara incarcare si factorii de progresie a antrenamentului pliometric !inceputul progresiei " Tehnici posturale pentru solear si tibial anterior.

Etapa a treia: faza reeduc*rii func(ionale !dup* =1 de zile"

9ersul cu talonet* p+n* )n ziua 46, iar mersul pe antepicior fiind posibil dup* ziua a 46-a%

Recuperarea in traumatologia sportiva @u sunt recomandate contrac(iile ma imale voluntare din pozi(ia de )ntindere ma im* a tendonului )nainte de ziua a 46-a% Se insist* pe recuperarea progresiv* a fle iei dorsale 'i pe e tensibilitatea sistemului suro-ahileo-calcaneo-plantar. Reprizele de alergare )ncep+nd cu ziua 46, iar reluarea activit*(ii sportive dup* 2 luni.

Continutul demersului terapeutic al etapei a treia

!iectivele tratamentului 9obilitate articulara 9usculo-tendinos <unctional Te"nici si mi#loace Se insist ape recuperarea mobilitatii totale in sensul fle iei dorsale . Tonifierea progresiva a tricepsului sural si a muschilor antagonisti!fle ori plantari, ischiogambieri si cvadriceps ". 9ersul cu spri#in fara restrictii& e ercitii de mers variat!coborari, urcari, mers lateral, etc ." Travaliu postural Travaliu proprioceptiv Antrenament pliometric

8ele mai imporatante e erci(ii sunt urm*toarele& -" : erci(iul de baz* este ridicarea picioarelor pe v+rfuri apoi l*sarea incomplet* pe c+lc+i 'i revenirea pe v+rf. Acest e erci(iu a#ut* la tonifierea tricepsului 'i a tendonului achilian% ." >n decubit 'ez+nd, se face o fle ie plantar*, unde m+na Ainetoterapeutului opune rezisten(* pe latura e tern* plantar*, se transmite o mare for(* tricepsului sural% /" Picioarele fi ate la sol, la o lungime de bra( de perete, corpul se apleac* u'or )n fa(*, r*m+n+nd drept, )ntreaga rezisten(* fiind )n tendonul lui Achile. Din aceast* pozi(ie, se revine la vertical prin contrac(ia tricepsului. 0" 8el mai important e erci(iu este mersul pe diverse trasee& pe plat, pe pant* cu )nclinare ascendent*, descendent* sau lateral* sau pe teren accidentat. Apoi se mai poate merge pe teren dur, pe nisip sau pe teren alunecos.

Recuperarea in traumatologia sportiva 9odul de a c*lca, se face )n felul urm*tor& mersul )nainte - )napoi 'i lateral, mersul cu picioarele pe aceea'i linie sau pe doua linii paralele, mersul cu pa'i )ncruci'a(i, mersul pe v+rfuri 'i c*lc+i, pe marginea e terioar* 'i intern* a piciorului. >n func(ie de tipul sechelei mersul se va relua progresiv cu spri#in )n bare paralele sau cadru de mers, c+r#e sau baston. Prin acest antrenament se reface echilibrul muscular, for(a tendonului, 'i mersul )n sine ca mi#loc de deplasare. Toate aceste e erci(ii )'i au scopul de refacere a mobilit*(ii articulare 'i a func(ionalit*(ii tendino-musculare 'i )n acela'i timp 'i troficitatea 'i tonifierea musculaturii gambei.

Prevenirea rupturii tendonului lui $c"ile

B ncClzii-vC muchii nainte de a realiza activitate fizicC% B Purtai pantofi speciali atunci cnd realizai e erci ii fizice% B 8retei intensitatea e erciiilor n mod treptat% B ncercai sC alternai tipurile de e erciii realizate.

Recuperarea in traumatologia sportiva

%&%'& ()$*&E

Durghele Theodor , Patologie chirurgical*, vol. II, :d. 9edical*, -4=0 Ifrim 9., @iculescu Eh. , 8ompendiu de anatomie, :d. Ftiin(ific* 'i :nciclopedic*, -433 Sbenghe Tudor , Ginetologie profilactic*, terapeutic* 'i de recuperare, :d. 9edical*, -43= Sbenghe Tudor - Recuperare medical* la domiciliul bolnavului, :d. 9edical*, -442

Recuperarea in traumatologia sportiva

Hniversitatea Iasile Alecsandri Dacau

)+PT+)$ DE TE,D ,+'+& '+& $C-&'E

Cozariciuc Paula Kinetotarepie si motricitate speciala An III Sgr. 304 A