Sunteți pe pagina 1din 3

TOTEM SI TABU Este una din remarcabilele lucrari ale lui Sigmund Freud,lucrare deosebit de remarcabila.

Valoarea unei opere din trecut poate avea o semni icatie mai mult istorica si cu a!utorul ei sa raspunda la intrebarea " ,, in ce masura opera respectiva a contribuit la trans ormarile #ilei de ieri si prin aceasta la semni icatia celei de a#i$ %%. &eaducerea in constiinta de a#i a trecutului cu misticismul si necunoscutul lui ne'ar putea oare raspunde la intrebarea " ,, in ce masura ideile de ieri mai sunt actuale si valabile a#i$ (%. )oate ca *A poate ca +U, dar trebuie sa recunoastem ca in constiinta noastra a iecaruia ara a ace nici un el de discriminare de ordin social, nationalitate, culoare si religie cu totii avem un totem si lucruri tabu. ,ine nu recunoaste acest lucru se minte pe sine si pe cei din !ur. *upa parerea multor autori gindirea reudiana repre#inta unul din cele mai importante curente in luviul intelectulal al vietii moderne. +u e-ista aproape nici un aspect al vietii contemporane care sa nu ie patruns de gandirea lui Freud. A avut cura!ul de a sparge crusta ipocri#iei sociale, a ost deasemenea un talentat propagator de idei. Stia sa imbrace conceptele abstracte si savante in imagini sugestive cu ecou de mit si legenda. ,e este religia$ ,,O nevro#a obsesionala universala$%%. Se pare ca religia . indi erent de cult/, devenita obsesie pentru unele categorii de oameni, pentru unele societatii rudimentare se aseamana cu obsesiile nevroticilor. &eligia ar trebui ,, controlata %% doctrina ei poate avea pentru spiritele mai slabe e ect de bumerang. ,ate crime si nenorociri nu s'au intimplat de'a lungul istoriei si c0iar in #ilele noasre in numele religiei$. )utem i de acord ca religia este un remediu pentru o su erinta psi0ica .pierderea unei iinte dragi si nu numai/ dar aceasta credinta dusa la e-trem se va trans orma in actor patogen. )rogresul social si te0nic din #ilele noastre au sc0imbat oarecum toteismu, dar legatura care a e-istat intre totem si tabu a ramas aceiasi. )e parcursul a sute de ani oamenii au sc0imbta totemul in unctie de nevoile personale si sociale, lucru ce i'a a!utat sa supravietuieaca. Se pare ca odata cu nasterea noastra si evolutia noastra ca iinte se naste si nevoia de a avea un totem. )oate din cau#a mediului social in care traim avem nevoie de suport psi0ic. Este religia ' in #ilele noastre ultimul re ugiu$ )entru uniii da pentru unii nu, este ea un actor declansator al actelor antisociale$ Toti avem un totem si toti avem ceva tabu 1 pana unde poate duce acest lucru$ Faptul ca avem aceste doua lucruri este bine sau rau$ Sa incepem prin a spune ca lucrarea pe care o vom anali#a apartine ilustrului psi0olog si om de stiinte Sigmund Freud. )rin intermediul acestei lucrari, el doreste sa elucide#e misterul ce invaluie aceste doua concepte ce se regasesc in titlu, in scopul o eririi unei intelegeri mai nuantate si mai pro unde asupra naturii umane, iar acest lucru nu doar dintr'un ung0i biologic ci si dintr'un ung0i istorico'social. &e erindu'se la lucrarile lui Freud, d'l 2. 3avriliu este de parere ca prin intermediul lor ne este o erita 4o vi#iune originala asupra conditiei omului in univers si in societatea contemporana, conditie care 1 in po ida progresului uluitor inregistrat in planul te0nologiilor si al civili#atiei in sensul strict al termenului 1 nu di era radical de aceea a omului de acum cateva milenii. 4Totem si tabu este structurata in patru capitole, iecare tratand un subiect di erit de celelalte si avand urmatoarele titluri" 4Teama de incest5, 4Tabu'ul si ambivalenta sistemelor a ective5, 4Animism, magie si atotputernicia ideilor5 si 4&eintoarcerea in antila la totemism Sub titlul cartii Freud a ase#at urmatoarele" 4Unele corespondente in viata psi0ica a primitivilor si nevroticilor5, iar pe parcursul lucrarii se intalnesc numeroase pasa!e in care se reali#ea#a parelele intre cele doua categorii mai sus mentionate. )rimele doua capitole se concentrea#a mai mult asupra tabu'ului, iar autorul se orientea#a catre triburile bastinase australiene, considerate de etnogra i drept 4cele mai inapoiate si mai mi#erabile5. *esi niste bieti canibali ce umbla goi, din partea carora nu ne'am putea astepta sa ie morali, in sensul nostru, in viata lor se-uala, Freud a irma cu surprindere ca acestia si'au i-at cu cea mai mare gri!a interdictia raporturilor se-uale incestuoase. *e asemenea, institutiile sociale si religioase lipsesc, locul acestora iind luat de un alt sistem, denumit totemism. )entru a inasatelege mai bine interdictiile aparute din cau#a temerii de incest este necesara o detaliere a acestui sistem de organi#are" toate triburile australiene se divid in grupuri, iecare dintre acesta

purtand numele totemului sau. In cele mai multe ca#uri, totemul este un animal, insa la el de bine poate i o planta sau o orta naturala .ploaia/. Totemul este considerat stramosul grupului, iar membrii sai au obligatia sacra de a nu ucide totemul. Modul de transmitere este ereditar, atat pe line paterna cat si materna, cel mai probabil iind ca initial sa se i transmis matern. Una din cele mai importante caracteristici ale totemului este e-ogamia, adica interdictia membrilor aceluiasi totem de a intretine relatii se-uale, ceea ce implica si interdictia casatoriei. Incalcarea regulilor totemice este sanctionata de intregul trib. Freud abordea#a si tema relatiilor ginere'soacra utili#and numeroase e-emple de interdictii si reguli stabilite de triburile primitive actuale menite a le preveni. Ba#andu'se pe psi0anali#a autorul a irma ca mama a!uge sa se identi ice a ectiv cu iica ei atat de mult, incat impartaseste dragostea pe care o are aceasta pentru barbatul ei. 2a barbat, aceste sentimente provin din nevoia sa de a se i-a asupra unui obiect erotic strain, di erit de imaginea mamei din copilarie. +e sunt in atisate si cateva e-emple de esc0ivari care pot parea la un momentdat oarte absurde" 42a Vanna 2ava .)ort )atterson/, un barbat nu va calca pe urmele soacrei, pe pla!a, pana cand lu-ul nu va ace sa dispara de pe nisip urmele pasilor ei. *aca isi vorbesc trebuie sa pastre#e o anumita distanta unul ata de celalalt. Este e-clus ca el sa pronunte numele soacrei, sau ea numele lui.5 In ceea ce priveste raporturile sora' rate, gasim urmatorul e-emplu" 4 *aca rate si sora se intalnesc intamplator in a ara casei, ea trebuie s'o ia la uga sau sa se piteasca pe undeva. ,and baiatul recunoaste in nisip urmele surorii, nu are voie sa le urme#e si la el ea pe ale lui.5 Oricat de absurde si in antile .cu toate acestea e iciente/ aceste metode ni s'ar parea vom i uimiti sa constatam ca unele dintre ele inca e-ista in lumea civili#ata de a#i. In Statele Unite ale anilor (67 in momentul intrarii intr'un li t, barbatii trebuiau sa ocupe partea stanga a acestuia, iar emeile pe cea dreapta. *esi am vorbit pana in ultimele randuri de mai sus de tabu, ara a mentiona insa ca despre el este vorba, sa vedem acum ce inseamna de apt acet cuvant. Tabu este un cuvant de natura polinesiana si este similar cu termenul sacer al romanilor sau 8adausc0 al evreilor. Semni icatia cuvantului se intalneste si la numeroase triburi a ricane, americane si nord'asiatice, continuta insa intr'o denumire analoaga. 4)entru noi, a irma Freud, inseamna sacru, consacrat5 dar pe de alta parte are si semni icatia de 4de#agreabil, periculos, inter#is, necurat5. Antonimul tabu'ului in poline#iana este noa, ceea ce inseamna obisnuit, accesibil oricui. 4Tabu'ului i se atasea#a in consecinta, ceva similar cu ideea de retinere si, evident, tabu' ul se mani esta esentialmente in interdictii si restrictii.5 &estrictiile tabuiste sunt oarecum di erite de cele morale sau religioase, iind impuse de la sine si nu raportate la porunca unui #eu. )rovenienta lor este de neinteles, insa pentru cei a lati sub dominatia lor ele par de la sine intelese. 9. 9undt, care este in dese randuri citat sau amintit in cartea de ata, considera tabu'ul drept cel mai vec0i cod de legi nescrise al umanitatii, iind anterior oricarui #eu si oricarei religii. Iata si sensul cuvatului tabu asa cum se regaseste el in 4Enc:clopaed:a Britannica5 si cum a ost cules de catre autorul cartii de ata" 42uat in sensul cel mai strict, termenul tabu e-prima doar" a/ caracterul sacru .sau necurat/ al unor persoane sau lucruri; b/ modul de ingradire care re#ulta din acest caracter, si c/ inviolabilitatea .sau impuritatea/ care isi au originea in incalcarea acestor interdictii.5 Tabu' ul poate i 4natural5 sau direct, cand este produsul unei orte misterioase .Mana/ atribuite unei persoane sau unui lucru; 4transmis5 sau indirect, cand provine tot de la acea orta, dar ie ca este dobandita, ie ca este con erita unei persoane de seama .preot/ sau uneia obisnuite. E-ista si un tabu care detine o po#itie de mi!loc intre cele doua mentionate, cand ambii actori sunt luati in considerare. Tabu'urile directe au drept scop prote!area persoanelor de seama, securitatea celor slabi, ocrotirea impotriva pericolelor legate de atingerea cadavrelor, asigurarea impotriva perturbarii unor acte importatnte in viata .nasterea, casatoria, activitatile se-uale/, apararea oamenilor impotriva maniei #eilor.

*eci, in aceasta carte Freud tratea#a e-istenta unor obiceiuri si credinte ca premise a gindirii in viata primitivilor. Insa nu des asoara pe deplin aceasta tema, ci condensea#a in ormatia. +ecesitatea de a condensa materialul aptic de care dispunem ne oblige sa renuntam la o bibliogra ie mai detaliata si observam ca Freud ii citea#a pe " <erbert Spencer, =.3. Fra#er, A. 2ang, E.B. T:lor,9. 9undt. ,ontributia originala a autorului se poate identi ica in alegerea materialului de studiu si in opiniile pe care le ormulea#a in raport cu studierea nevro#elor obsesionale. Temele principale care dau titlul acestei carti, totemul si tabuul, nu vor i tratate in acelasi mod. Anali#a tabuului paseste pe un teren sigur,

problema iind cercetata si re#olvata in intregime. ,ercetarea asupra totemismului necesitainsa clari icari, ceea ce inseamna ca avem a ne multumi cu ceea ce ne poate adduce la momentul de ata investigatia psi0analitica in elucidarea problemei totemului. Aceasta situatie di erita tine de aptul ca tabuul inca mai dainuie de apt in viata noastra actual; desi intr'un sens negative si avind un alt continut, pe plan psi0ologic el nu este de apt decit >imperativul categoric> al lui ?ant, care vrea sa actione#e prin constringere si inlaturind orice motivatie constienta. Totemismul, in sc0imb, este strain de sensibilitatea noastra actuala, iind de apt abandonat de multa vreme si inlocuit de noi orme ale vietii religioase si sociale. )rogresul social si te0nic al umanitatii a adus mai multe pre!udicii tabuului decit totemului. In aceasta carte este o e-presie a cautarii sensului primordial al totemismului dupa urmele abia vi#ibile, a caror emergenta are loc in cursul de#voltarii copiilor. &aporturile strinse dintre totem si tabu desc0id noi cai in avoarea ipote#ei pentru care se pledea#a aici, si putem atenta la reconstructia unei realitati care este incontestabil oarte greu de descoperit. Ast el in primul capitol" >Teama de incest> se ace o introducere in psi0ologia popoarelor primitive si atitudinea lor ata de totem. *e e-emplu" in locul tuturor institutiilor relogioase si sociale, absente, gasim la australieni sistemul totemismului. Triburile australiene se divid in grupuri mai mici sau clanuri, iecare dintre ele purtind numele totemului sau. )rin totem intelegem urmatorul apt" de regula, este un animal, comestibil, ino ensiv sau periculos, de temut, mai rar o palnta sau o orta naturala. ploaia, apa/ care se a la intr'o relatie speci ica cu intrgul grup. Totemul este in primul rind stramosul grupului, dupa cum este si spiritual sau protector, care vine in a!utor, ii trimite oracule, iar daca pentru altii este periculos, in sc0imb, isi cunoaste copii si ii mena!ea#a. Tovarasii de totem au indatorirea sacra a careai incalcare atrage automat pedeapsa, de a nu'si ucide totemul si de a se abtine sa'i manince carnea sau de a'si o eri alte des atari pe seama totemului. ,aracterul totemic este propriu nu doar unui animal luat i#olat sau unei inite isolate, ci tuturor indivi#ilor din specia respectiva. )eriodic au loc serbari in cadrul carora tovarasii de totem reproduce sau imita, in dansuri ceremoniale, miscarile si particularitatile totemului lor. Totemul este ereditar, atit pe linie maternal cit si paterna. Apartenenta la totem este ba#a tuturor indatoririlor sociale, depasind pe de o parte, rudenia de singe. Totemul nu este legat de pamint sau de vreo localitate; tovarasii de totem pot trai separate unii de altii si in buna pace cu aderantii la totem. Trebuie sa mentionam acea caracteristica a sistemului totemic care suscita si interesul psi0analistului. Aproape pretutindeni unde iintea#a acest sistem e-ista si regula ca membrii unuia si aceluiasi totem sa nu aiba intre ei relatii se-uale, prin urmare sa nu se casatoreasca unii cu altii. Aceasta este legea e-ogamiei, asociatul cu totemul. Anume aceasta lege inter#ice relatiile dintre soacra si ginere, tata' iica, rate 'sora. Asadar, in ceea ce priveste e-plicatia >esc0ivarilor> atit de riguros aplicate la aceste popoate primitive .Basoga, insulele Solomon, insulele Ban8s, Barangos, Malane#ia/. Eu valori ic opinia e-primata de Fison, care vede in aceste reguli, doar o masura de protectie impotriva incestului posibil. Acest lucru este valabil si pentru celelalte interdictii privind relatiile dintre rudele de singe. Ast el nu am avut prile!ul sa aratam ca aplicarea metodei psi0analiticene la apte o erite de psi0ologia popoarelor ne poat da o noua intelegere a lucrurilor, deoarece teama de incest a salbaticilor este de mult cunoscuta si nu are nevoie de o interpretare in plus.

S-ar putea să vă placă și