Sunteți pe pagina 1din 11

Detectia selectiva a dopaminei in prezenta acidului ascorbic

Generalitai Dopamina este un neurotransmiator important in sistemul nervos central al mamiferelor [1]. Modificari ale nivelurilor de dopamina s-au dovedit a fi importante in functionarea eficienta a creierului, de exemplu in formarea invatarii si a memoriei si in procesal fiziologic si patologic al bolii Par inson [!, "]. De aceea, determinarea cantitativa a dopaminei este importanta si a atras mult interes printre specialistii in neurologie si c#imisti. Detectia electroc#imica este o metoda fezabila deoarece dopamina este activa electroc#imic si pentru ca metodele electroc#imice prezinta avanta$e precum simplitate, viteza si sensibilitate. %otusi, o problema ma$ora in detectia electroc#imica a dopaminei o reprezinta prezenta unor concentratii mari de acid ascorbic deoarece acidul ascorbic este oxidat la un potential apropiat de cel al dopaminei, fapt care conduce la suprapunerea raspunsului voltametric. &uprafata electrodului mai poate fi usor infundata prin acumularea produsilor de oxidare ai acidului ascorbic. 'xidarea catalitica omogena a acidului ascorbic de catre dopamina oxidata este o alta interferenta ma$ora la determinarea dopaminei. De aceea, masurarea selectiva a dopaminei in prezenta acidului ascorbic este necesara si a devenit o tema ma$ora in cercetarile electroc#imice. &-au utilizat diferite strategii pentru rezolvarea acestor probleme. De exemplu, membranele de (afion sc#imbatoare de ioni, pe larg utilizate in masuratori in-vivo, s-au dovedit a suprima interferenta acidului ascorbic datorita polaritatilor opuse ale dopaminei si acidului ascorbic [)]. *lectrozi modificati cu nanoparticule de aur [+], cu monostraturi autoasamblate [,, -] si cu polimeri organici [., /] s-au dovedit si ei foarte folositori la imbunatatirea selectivitatii fata de acidul ascorbic. (anotuburile de carbon, un tip nou de material carbonic, au dobandit o larga recunoastere ca nanomaterial de c#intesenta de la descoperirea lor in 1//1 [10]. &unt recunoscuite doua tipuri diferite de structuri1nanotuburi de carbon single-2all si nanotuburi de carbon multi-2all. Datorita proprietatilor electronice subtile ale acestora, nanotuburile de carbon accelereaza reactiile cu transfer de electroni cand se utilizeaza ca materiale de electrod in detectia electroc#imica. (anotuburile de carbon mai prezinta un puternic efect electrocatalitic, o viteza mare de transfer de electroni, o conductanta mare, o mare rezistenta la intindere, o mare stabilitate c#imica si sunt ultra-mici ca marime. 3tilizarea gruparilor functionale 4de exemplu, grupari de acid carboxilic5 la capetele desc#ise ale nanotuburilor scurte poate bloca adsorbtia speciilor pe nanotuburile de carbon [11]. 6ceste proprietati intrinseci ale nanotuburilor de carbon se asteapta sa modifice potentialul pentru oxidarea acidului ascorbic spre valori mai negative decat cel pentru oxidarea dopaminei, ceea ce sugereaza o modalitate alternativa de determinare selectiva a dopaminei fara interferenta acidului ascorbic. De aceea, au fost utilizati multi electrozi modificati cu nanotuburi de carbon pentru determinarea dopaminei in prezenta acidului ascorbic, cu rezultate satisfacatoare [1!71+]. 8n ultimii cativa ani, polianilina a starnit mult interes deoarece filmul de polimer redox conductor prezinta bune proprietati ca traductor, precum si stabilitate mare si reproductibilitate buna. 6ceasta a fost pe larg utilizata la prepararea de biosenzori [1,, 1-]. 9ilmul de polianilina conductoare mai este cunoscut ca fiind eficient la eliminarea efectului compusilor electroactivi asupra raspunsului electroc#imic al senzorilor modificati cu polimer [1.]. 6cesta mai prezinta o comportare electrocatalitica diferita fata de dopamina si de acid ascorbic [1/]. 8n plus, filmele de polianilina sunt incarcate

pozitiv, ceea ce accelereaza legarea cu substante incarcate negativ, ca de exemplu: nanotuburi de carbon multi-2all cu grupari functionale de acid carboxilic incarcate negativ. ;iclodextrinele sunt oligoza#aride compose din sase, sapte sau opt unitati de glucoza 4<, = sau, respectiv, >-ciclodextrina5 care au forma toroidala, cu o cavitate interna #idrofoba si un exterior #idrofil [!0].6ceasta structura conduce la formarea unor complecsi de incluziune cu o varietate de molecule oaspete care se potrivesc in cavitatile cu forma toroidala, care servesc ca situsuri gazda. &-a raportat ca incluziunea dopaminei in =-ciclodextrina ar putea fi rezultatul unor interactii #idrofobe si cu legaturi de #idrogen [!1]. *lectrozi modificati cu nanotuburi de carbon multi-2all in care a fost incorporata =-ciclodextrina au fost utilizati recent cu succes pentru a studia si a determina cantitativ multe molecule biologice si alte molecule organice, datorita proprietatilor promitatoare a ambelor materiale [!!7!+]. %otusi, detectia dopaminei la electrozi de carbune sticlos modificati cu o combinatie formata din nanotuburi de carbon multi-2all incorporand =-ciclodextrina si dintr-un film de polianilina nu fusese raportata. 8n lucrarea prezentata pe larg in continuare ["0], s-a realizat o metoda simpla si fiabila pentru determinarea dopaminei in prezenta acidului ascorbic. 6ceasta metoda s-a bazat pe utilizarea unor electrozi de carbune sticlos modificati cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu un film de polianilina. ;omportarea electroc#imica a dopaminei la electrozii modificati c#imic a fost studiata prin voltametrie ciclica. 8nterferenta acidului ascorbic a fost eliminata eficient iar electrozii prezinta excelenta sensibilitate, selectivitate, stabilitate si reproductibilitate la determinarea dopaminei. Utilizarea electrozilor de carbune sticlos modificati atat cu filme de polianilina, cat si cu nanotuburi de carbun multi-wall care au incorporata cyclodextrina Pentru determinarea dopaminei in prezenta de acid ascorbic ["0] 4%. @in, A. Aei, B. Ceng, 6nal. Dioanal. ;#em. 4!00,5 ".,:!0.-7!0/)5, s-a realizat cu succes o metoda simpla, sensibila si fiabila, bazata pe electrozi de carbune sticlos modificati cu o combinatie formata din nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =c?clodextrina si din filme de polianilina. 9ilmul de polianilina a prezentat bune proprietati de anti-interferenta si stabilitate pe termen lung datorita proprietatilor permselective si protectoare ale filmului de polimer redox conductor. (anotuburile de carbon multi-2all cu grupari functionale de acid carboxilic accelereaza reactia cu transfer de electroni a dopaminei si in#iba raspunsul voltametric al acidului ascorbic. Detectia sensibila a dopaminei a fost si mai mult imbunatatita prin efectul de preconcentrare prin formarea unui complex supramolecular intre =-ciclodextrina si dopamina. De aceea, raspunsul analitic al filmului format din nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrinaEpolianilina la comportarea electroc#imica a dopaminei a fost mai bun decat cel al filmului format din nanotuburi de carbon multi2allEpolianilina, a filmului de polianilina sau a electrodului nemodificat de carbune sticlos. 8n conditiile selectate, s-a obtinut un grafic de calibrare liniar in domeniul 1,0F10G-71,0F10G" mol HG1 iar limita de detectie a fost 1,!F10 G. mol HG1. 8nterferenta acidului ascorbic a fost eliminata eficient iar sensibilitatea, selectivitatea, stabilitatea si reproductibilitatea electrozilor la determinarea dopaminei a fost excelenta. Caracterizare prin spectrometrie de electroni cu baleaj

8maginea suprafetei electrodului de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrinas si cu film de polianilina, obtinuta prin spectrometrie de electroni cu balea$, este prezentata in figura 1. (anotuburi de carbon multi-2all omogene, cu diametre de !07)0 nm, se observa clar la marire mare. &tructura este si ea vizibilaI aceasta constand dintr-un interspatiu poros tridimensional, format de catre nanotuburile de carbon intortoc#eate. De aceea, aceasta structura ar trebui sa usureze transferul de electroni eterogen si sa imbunatateasca reactia electrocatalitica dintre specia de dopamina electroactiva si suprafata electrodului, datorita proprietatilor electronice ale nanotuburilor de carbon.

Figura 1. 8magine obtinuta prin microscopie de electroni cu balea$ a suprafetei electrodice de carbune sticlos modificata cu film format din nanotuburi de carbon multi2all avand incorporata =-c?clodextrinaEpolianilina. ;omportarea electroc#imica a dopaminei la electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina 9igura ! prezinta voltamogramele ciclice obtinute, cu viteza de balea$ de +0 mJ G1 s , pentru o solutie +F10G+ mol HG1 dopamina la une electrod de carbune sticlos nemodificat 4curba a5, la un electrod de carbune sticlos acoperit cu film de polianilina 4curba b5, la un electrod de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all si cu film de polianilina 4curba c5, si la un electrod de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrinas si cu film de polianilina 4curba d5 in solutie 0,1 mol H G1 de tampon fosfat 4pK -.05. &e observa in curba 4a5 ca raspunsul electroc#imic al electrodului de carbune sticlos nemodificat la dopamina este foarte scazutI un pic anodic larg si mic s-a obtinut pentru dopamina. ;and suprafata electrodului de carbune sticlos s-a acoperit cu film de polianilina raspunsul la dopamina a devenit mai bun si curentul de pic a devenit putin mai mare 4curba b5. 6ceasta se atribuie efectului electrocatalitic si conductiei mai bune a polimerului redox de polianilina. ;and electrodul s-a modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all si cu film de polianilina, a aparut cu claritate un cuplu redox bine definit pentru dopamina si curentul de pic a crescut foarte mult 4curba c5. %otusi, s-a observat un curent de fond mare datorita suprafetei active catalitic a nanotuburilor de carbon multi-2all. Motivul pentru performantele mai bune l-ar putea reprezenta dimensiunile nanometrice ale tuburilor, structura electronica si defectele topologice de pe suprafata nanotuburilor de carbon multi-2all. ;and se compara curba 4c5 cu curba 4d5 se observa

ca curentul de pic al dopaminei, obtinut cu electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina este in mod evident mai mare decat pentru electrodul modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all si cu film de polianilina. 6ceasta imbunatatire a semnalului s-ar putea datora faptului ca concentratia de dopamina pe nanotuburile de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si filmul de polianilina este mai mare decat pe nanotuburile de carbon multi-2all si filmul de polianilina datorita formarii unui complex de incluziune intre =-ciclodextrina si dopamina. ;omplexul =ciclodextrina - dopamina din nanotuburile de carbon multi-2all avand incorporata =c?clodextrina si filmul de polianilina va disocia apoi si va difuza rapid prin stratul poros al nanotuburilor de carbon multi-2all spre suprafata electrodului, in felul acesta accelerand eficient reactia electroc#imica a dopaminei. 6ceste fenomene sugereaza ca electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina nu beneficiaza doar de utilizarea nanotuburilor de carbon multi-2all, ci si de capacitatea =-ciclodextrinei de a forma complecsi de incluziune cu molecule organice, precum si de conductibilitatea mare si de efectul electrocatalitic al polianilinei. *lectrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu polianilina asigura astfel cele mai bune performante analitice la determinarea dopaminei.

Figura 2. Joltamograme ciclice obtinute pentru o solutie +F10 G+ mol HG1 dopamina in solutie 0,1 mol HG1 de tampon fosfat 4pK -,05 la un electrod de carbune sticlos nemodificat 4a5, la un electrod de carbune sticlos modificat cu film de polianilina 4b5, la un electrod de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi2allEpolianilina 4c5 si, respectiv, la un electrod de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrinasEpolianilina 4d5. Jiteza de balea$ a fost de +0 mJ sG1. Efectul vitezei de baleaj si a pH-ului &-a studiat experimental efectul vitezei de balea$ asupra curentului de pic al dopaminei. 9igura " prezinta voltamogramele ciclice obtinute pentru +F10 G+ mol HG1 dopamina in solutie 0,1 mol H G1 de tampon fosfat 4pK -,05 la electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina

si cu film de polianilina, in functie de viteza de balea$. ;urentii de pic anodic si catodic sunt proportionali cu viteza de balea$ in domeniul de la !+ pana la "00 mJ s G1. Dupa cum se arata in interiorul 9igurii ", liniaritatea graficelor este buna 1 coeficientii de corelatie fiind 0,///0 si, respectiv, 0,///.. Prin urmare, se presupune ca reactia de electrod a dopaminei la electrodul modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-ciclodextrina si cu film de polianilina este tipica pentru un proces controlat de adsorbtie. ;urentii redox de pic crescand liniar cu viteza de balea$ se asteapta sa fie si o proprietate electroc#imica a stratului subtire [!,, !-]. ;oncentratia de suprafata 45 a dopaminei la suprafata nanotuburilor de carbon multi-2all avand incorporata =-ciclodextrina si a filmului de polianilina ar putea deci sa fie estimata prin utilizarea ecuatiei: Ip = n2F2A/ !"

Figura . Joltamograme ciclice obtinute la diferite viteze de balea$ cu un electrod de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrinaEpolianilina pentru o solutie 0,1 mol H G1 de tampon fosfat 4pK -.05 care contine +F10G+ mol HG1 dopamina. Jiteze de balea$ 4mJ sG15: 4a5 !+, 4b5 +0, 4c5 -+, 4d5 100, 4e5 1+0, 4f5 !00, 4g5 !+0, si 4#5 "00. 8n interior: graficele de variatie cu viteza de balea$ a curentilor de pic anodic si catodic. 8n experiment, in conditiile unei adsorbtii de saturatie, concentratia medie de suprafata a dopaminei este de aproximativ .,".+F10G10 mol cmG!. 6ceasta implica faptul ca dopamina adsorbita este cu aproximatie un monostrat. pK-ul solutiei are si el un efect substantial asupra raspunsului electroc#imic al dopaminei la electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina prin modificarea atat a curentului de pic, cat si a potentialului de pic. 9igura ) prezinta dependenta potentialelor de pic anodic ale dopaminei in functie de pK. &-a gasit ca potentialul de pic anodic se deplaseaza spre potentiale mai negative cu cresterea pK-ului solutiei, sugerand ca protonii participa la reactia de electrod. Lelatia dintre potentialul de pic anodic si pK poate fi exprimat prin ecuatia Epa M 0,-!-. 7 0,0-")1 pK 4coeficientul de corelatie Epa7 #, r, este 0,//./5, ceea ce este consistent cu transferul a doi protoni si a doi electroni in

timpul oxidarii dopaminei [!.]. &-a mai observat si ca curentul de pic anodic creste cu cresterea valorii de pK a solutiei pana atinge valoarea -,0. ;and valoarea pK-ului este mai mare decat -,0, curentul de pic anodic scade. De aceea, s-a selectat pK-ul -,0 pentru electrolitul supor la detectia electroc#imica a dopamineiI acesta este in plus apropiat de conditiile de pK fiziologic.

Figura !. Laspunsul obtinut prin voltametrie ciclica cu electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =c?clodextrinasEpolianilina pentru o solutie +F10G+ mol HG1 de dopamina in solutie 0,1 mol HG1 tampon fosfat cu diferite valori de pK: 4a5 pK ),+, 4b5 pK +, 4c5 pK ,, 4d5 pK -, 4e5 pK .. Jiteza de balea$ +0 mJ sG1. 8n interior: graficele in functie de pK ale potentialului de pic al dopaminei si curentilor de pic anodici. Efectul timpului de acumulare &-a studiat efectul timpului de acumulare pentru o solutie +F10 G+ mol HG1 de dopamina asupra curentului de pic anodic la electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina. Din 9igura + este clar ca curentul de pic anodic al dopaminei este aproape constant dupa 1 min, indicand faptul ca un timp de acumulare de 1 min este suficient pentru a realiza saturarea cu dopamina a electrodului. Prin urmare, in experientele urmatoare s-a utilizat un timp de acumulare de 1 min.

Figura ". *fectul timpului de acumulare asupra curentului de pic anodic al dopaminei 4+F10G+ mol HG15 la electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrinasEpolianilina. $eterminarea dopaminei 8n solutie 0,1 mol HG1 de tampon fosfat 4pK -.05, la electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina, dopamina incarcata pozitiv 4p%a M .,.-5 [!/] trebuie sa fie atrasa spre nanotuburile de carbon multi-2all cu grupari functionale de acid carboxilic incarcate negativ prin interactie electrostatica. 8n plus, s-a realizat preconcentrare prin formarea unui complex de incluziune intre =-ciclodextrina si dopamina, dupa 1 min de acumulare la potentialul de circuit desc#is. Prin urmare, reactia electroc#imica a dopaminei a fost accelerata eficient iar detectia sensibila a dopaminei a fost si mai mult imbunatatita. 9igura , prezinta o serie de voltamograme ciclice obtinute pentru dopamina la diferite concentratii la electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina in solutie 0,1 mol HG1 de tampon fosfat 4pK -,05. Lezultatele indica faptul ca logaritmul curentului de pic anodic este proportional cu logaritmul concentratiei de dopamina in domeniul 1.0F10G-7 1.0F10G" mol HG1. *cuatia de regresie liniara este lg[Ipa]EN6 M ",!+00 O 0,)"!, lg[C]Emol HG1 cu un coeficient de corelatie r M 0,//., 4n M ", !&$ M !,/PI 9igura ,, in interior5. Himita de detectie este 1,!F10G. mol HG1 pentru un raport semnal-zgomot egal cu ".

Figura #. Joltamogramele ciclice obtinute cu electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-ciclodextrinaE polianilina pentru diferite concentratii de depamina in solutie 0,1 mol HG1 de tampon fosfat 4pK -.05. ;oncentratii de dopamina 4Nmol HG15: 4a5 0,1, 4b5 0,", 4c5 0,+, 4d5 1,0, 4e5 +,0, 4f5 10,0, 4g5 +0, 4#5 100, 4i5 !00, 4$5 "00, 4 5 )00, 4l5 +00, 4m5 ,00, 4n5 -00, 4o5 .00, 4p5 /00, si 4Q5 1000. Jiteza de balea$ +0 mJ s G1. 8n interior: graficul de calibrare obtinut folosind curentii de pic anodici ai dopaminei. &-a studiat reproductibilitatea intra si inter-studii. Jaloarile maxime ale deviatiilor relative standard intra si inter-studii au fost de aproximativ ",/P 4 n M +5 si, respectiv, +,)P 4n M +5. Motivele pentru aceste rezultate au constat in modificarea pozitiilor electrodului siEsau a suprafetelor diferite de la un electrod la altul. 'ricum, rezultatele arata ca reproductibilitatea este acceptabila. &-a mai evaluat si stabilitatea electrodului modificat. Dupa fiecare masurare, senzorul s-a regenerat prin imersare intr-un blanc de tampon, cu agitare, pentru a spala dopamina din electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina. &enzorul a fost apoi verificat pentru puritatea filmului prin inregistrarea voltamogramei ciclice in solutia de blanc si utilizarea repetata on solutie de proba. &-a gasit ca curentii de pic au fost aproape nesc#imbati dupa balea$ul ciclic timp de 100 de ori in solutia de tampon fosafat. ;and electrodul modificat s-a pastrat in aer timp de doua saptamani, forma curbelor voltametrice ale dopaminei a ramas aceeasi, fiind observata doar o scadere cu -,+P a curentului initial. Interferenta acidului ascorbic 6cidul ascorbic este prezent impreuna cu dopamina in creierul mamiferelor, iar concentratia sa este mult mai mare decat cea a dopaminei. 6cesta poate fi oxidat la un potential apropiat de cel al dopaminei la electrozii solizi traditionali, conducand la suprapunerea raspunsurilor voltametrice. %otusi, utilizarea electrodului modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina indeparteaza eficient aceasta problema, permitand diferentierea raspunsului

voltametric al acidului ascorbic si al dopaminei. ;auzele pentru acest comportament sunt: 1. polimerul conductor de polianilina a servit ca strat permselectiv cu excelente proprietati de anti-interferenta. Polianilina mai are efecte electrocatalitice diferite asupra acidului ascorbic si dopaminei, astfel incat acidul ascorbic si dopamina se oxideaza la potentiale diferiteI !. repulsia electrostatica dintre acidul ascorbic anionic si gruparile carbioxilat incarcate negativ ale nanotuburilor de carbon multi-2all in solutie de tampon fosfat 4pK -,05 bloc#eaza transferul de electroni, ceea ce deplaseaza potentialul acidului ascorbic spre valori mai negativeI si ". atractia electrostatica dintre dopamina incarcata pozitiv si nanotuburi de carbon multi-2all incarcate negativ usureaza deplasarea dopaminei spre suprafata electrodului modificat. Prin urmare, picul dopaminei se separa usor de cel al acidului ascorbic si suprapunerea raspunsurilor voltametrice ale acidului ascorbic si dopaminei este eliminata. &-a utilizat voltametria cu pulsuri diferentiale pentru a studia efectul acidului ascorbic asupra raspunsului electroc#imic al dopaminei la electrodul de carbune sticlos modificat cu nanotuburi de carbon multi-2all avand incorporata =-c?clodextrina si cu film de polianilina. 9igura - prezinta inregistrarile corespunzatoare obtinute pentru diferite concentratii de dopamina in prezenta de acid ascorbic. &emnalele electroc#imice alle dopaminei si acidului ascorbic sunt usor de observat. Potentialele picurilor de oxidare sunt 0,1.) J pentru dopamina si G0,00. J pentru acid ascorbic. Diferenta dintre potentialele de pic ale dopaminei si acidului ascorbic este de 1/! mJ. &-a mai gasit ca curentul de pic anodic al dopaminei creste liniar cu cresterea concentratiilor de dopamina de la 0,1 pana la 10 Nmol H G1, cu un coeficient de corelatie de 0,//+), in timp ce curentul de pic anodic al acidului ascorbic ramane aproape constant 4asa cum se oberva i 9igura -, in interior5. Prin urmare, acidul ascorbic nu ar trebui sa interfere la detectia dopaminei la electrodul modificat si detectia selectiva a dopaminei este posibila in prezenta acidului ascorbic.

Figura $. Joltamograme cu pulsuri diferentiale obtinute pentru .F10 G) mol HG1 acid ascorbic in prezenta unor concentratii diferite de dopamina. ;oncentratiile dopaminei 4Nmol HG15: 4a5 0,1, 4b5 !,0, 4c5 ),0, 4d5 ,,0, 4e5 .,0, 4f5 10,0. 8n interior: graficul curentului de pic in functie de concentratia dopaminei. 6plicatii analitice Pentru evaluarea preliminara a acestui senzor electroc#imic, s-au testat in$ectii de clor#idrat de dopamina. 8n conformitate cu metodele propuse anterior, cantitatea de clor#idrat de dopamina din in$ectii s-a determinat prin utilizarea unui grafic de calibrare. Legasirea s-a studiat prin adaugare de volume cunoscute de solutie standard de dopamina in in$ectii. Lezultatele, prezentate in tabelul 1, arata ca atat regasirea, cat si deviatiile standard relative sunt acceptabile si ca metoda propusa ar putea fi folosita eficient la determinarea dopaminei din in$ectii. %abelul 1 Lezultate 4F10 mol HG15 obtinute la determinarea dopaminei in in$ectii de clor#idrat de dopamina
G+

Proba ;ontintut 1 1,0 ! 1,0 " 1,0

Rasit L&D 4P5 1.0! !.1 1.0+ !." 1.01 !.0

6daugat 1.0 1.0 1.0

Rasit Legasire 4P5 1.01 101 1.0" 10" 0./. /.

%ezumat Pentru determinarea dopaminei in prezenta acidului ascorbic, s-a elaborat cu succes o metoda noua, simpla, sensibila si fiabila, bazata pe incorporarea de =c?clodextrina in electrozi de carbune sticlos modificati cu nanotuburi de carbon multi2all si cu film de polianilina. *lectrozii nu doar prezinta activitate electrocatalitica mare fata de oxidarea dopaminei ci are si selectivitate mare la determinarea dopaminei in prezenta de acid ascorbic Motivul pentru performanta excelenta poate fi atribuita combinatiei de trei tipuri de materiale functionale: 1. polianilinei, cu proprietati superioare ca senzor si bunelor caracteristici de antiinterferentaI !. nanotuburilor de carbon multi-2all cu activitate electrocatalitica mare, cu viteza rapida de transfer electronic si cu interactii electrostatice diferite fata de acidul ascorbic si dopamina in solutie de tampon fosfat 4pK -.05I si ". =-ciclodextrinei pentru preconcentrare prin formarea de complecsi supramoleculari cu dopamina. *lectrozii modificati au fost foarte stabili si reproductibili si au fost utilizati cu succes pentru a detecta dopamina in probe reale. &e spera ca metoda va fi potrivita in viitoare aplicatii, in studiul electroc#imiei sistemelor biologice. &ibliografie 1. Aig#tman L., 6mator# ;., *ngstrom L., Kale P., Sristensen *., Subr A., Ma? H. 41/..5 (euroscience, !+:+1"7+!". !. Aig#tman L., Ma? H., Mic#ael 6. 41/..5 6nal. ;#em., ,0:-,/67--06. ". 6dams L. 41/-,5 6nal. ;#em., ).:11!.6711"-6. ). Sa2agoe S., Aig#tman L. 41//)5 %alanta, )1:.,+7.-). +. La$ ;., ' a$ima %., '#sa a %. 4!00"5 B. *lectroanal. ;#em., +)":1!-71"". ,. La$ ;., %o udopamina S., '#sa a %. 4!0015 Dioelectroc#emistr?, +":1."71/1.

-. La$ ;., '#sa a %. 4!0015 B. *lectroanal. ;#em., )/,:))7)/. .. ;isze2s i 6., Milczare R. 41///5 6nal. ;#em., -1:10++710,1. /. Mo B., 'gorevc D. 4!0015 6nal. ;#em., -":11/,71!0!. 10. 8i$ima &. 41//15 (ature, "+):+,7+.. 11. Suznetsova 6., Ma2#inne? D., (aumen o J., @ates Br. B., Hiu B., &malle? L. 4!0005 ;#em. P#?s. Hett., "!1:!/!7!/,. 1!. Aang C., Hiu B., Hiang T., Aang @., Huo R. 4!00!5 6nal?st, 1!-:,+"7,+.. 1". C#ang P., Au 9., C#ao R., Aei U. 4!00+5 Dioelectroc#emistr?, ,-:10/-11). 1). H? &. 4!00,5 Dioelectroc#emistr?, ,.:!!-7!"1. 1+. C#ang M., Rong S., C#ang K., Mao H. 4!00+5 Diosens. Dioelectron., !0:1!-07 1!-,. 1,. Koa D., &ures# Sumar %., Pune ar (., &rinivasa L., Hal L., ;ontractor 6. 41//!5 6nal. ;#em., ,):!,)+7!,),. 1-. &angod ar K., &u eert#i &., &rinivasa L., Hal L., ;ontractor 6. 41//,5 6nal. ;#em., ,.:--/7-.". 1.. Tu 9., @ang M., Biang B., &#en R., @u L. 4!00+5 6nal. Dioc#em., ")):10.7 11). 1/. Hi R., 9ang K., ;#en K. 41//)5 ;#emical Lesearc# and 6pplication, ;#ina, ,:-71!. !0. Le #ars ? M., 8noue @. 41//.5 ;#em. Lev., /.:1.-+71/1-. !1. C#ang T., Aang (., C#an A., Uie 9., ;#en U. 4!00"5 ;#inese B. &pectrosc. Hab., !0:-)/7-+!. !!. Aang C., Aang @., Huo R. 4!00!5 6nal?st, 1!-:1"+"71"+.. !". Aang R., Hiu U., @u D., Huo R. 4!00)5 B. *lectroanal. ;#em., +-,:!!-7!"1. !). Aang C., Uiao &., ;#en @. 4!00,5 B. *lectroanal. ;#em., +./:!"-7!)!. !+. Ke B., @ang @., @ang U., Hiu @., Hiu C., &#en R., @u L. 4!00,5 &ens. 6ctuat. D, 11):/)7100. !,. Dard 6., 9aul ner H. 41/.05 4*ditori5 *lectroc#emical met#ods. Aile?, (e2 @or . !-. Murra? L. 41/.)5 4*ditori5 *lectroanal?tical c#emistr?. Marcel De er, (e2 @or , 1":1/17",.. !.. 6dams L. 41/,/5 B. P#arm. &ci., +.:11-1711.). !/. Malem 9., Mandler D. 41//"5 6nal. ;#em., ,+:"-7)1. "0. @in %., Aei A., Ceng B. 4!00,5 6nal. Dioanal. ;#em., ".,:!0.-7!0/).