Sunteți pe pagina 1din 34

Economia subteran, n Romnia i n lume

Prezentare general 1. Fenomenul de economie subteran


Dificultatea definirii economiei subterane, generat de diversitatea activitilor pe care ea le reunete i de faptul c acestea variaz n funcie de particularitile n timp i spa iu, a fcut ca n literatura de specialitate s apar o multitudine de defini ii care exprim, n principal, opoziia economiei subterane fa de modul de produc ie dominant (economia oficial , de legalitate sau de respectul fa de regulile n vigoare. Definiia dat de !ierre !estieau, conform creia economia subteran reprezint ansamblul activitilor economice care se realizeaz n afara legilor penale, sociale sau fiscale sau care scap (masiv inventarierii conturilor naionale este considerat de speciali ti ca fiind cea mai cuprinztoare definiie a economiei subterane. "a ora actual, economia subteran poate fi considerat de sine stttoare cci n cadrul acesteia s#au conturat centre de putere, grupuri de interese, tipuri de comportament, relaii etc. care ncearc s influeneze i s contureze mediul economic i socio#economic corespunztor propriilor interese. De asemenea, economia din umbr urmrete conturarea diferitelor domenii de activitate, modelarea instituiilor i a legislaiei, ocolind sau fiind ostile competi iei loiale i transparenei.

$. %pariia economiei subterane n &om'nia


Dimensiunea economiei subterane n &om'nia, ca de altfel n toate rile europene foste comuniste, este important.

!'n la revoluia din 1()(, moment c'nd ara noastr avea s treac de la economia planificat la economia de pia , sistemul planificat a urmrit teoretic ndeaproape toate opera iunile economice. *n ciuda faptului c sistemul de sancionare era foarte drastic, n acest sistem funciona o pia paralela. +mediat dup revoluia din 1()(, sectorul informal s#a bazat n mare parte pe contrabanda provenit din scurgerile de mrfuri din ntreprinderile de stat, comercializate ulterior pe pia a neagr intern sau extern. ,u timpul, canalele economiei subterane s#au diversificat. %u aprut filiere specializate n lovituri pe pia a neagr valutar, n trafic de stupefiante etc. -ute de mii de persoane au fost anga.ate n societ i comerciale fr acte sau cu forme ntocmite fr respectarea cerin elor legale. De asemenea, a proliferat i o pia a serviciilor. Dup 1((/, populaia &om'niei a perceput n mod diferit principiile economiei de pia i n consecin, reacia a fost pe msur, astfel nc't sectoare ntregi din fosta economie de stat s#au reorientat spre c'teva inte clare diferite0 acceptarea regulilor economiei de pia i, n consecin, redimensionarea i remodelarea activit ii pentru a face fa acestor situaii, dar i identificarea unor facilit i imediate, la marginea sau n afara sistemului legal, implicarea n tranzac ii nespecifice, abandonarea ne.ustificat a patrimoniului n sc1imbul unor beneficii aparente imediate.

2. ,auzele generale ale economiei subterane


*n &om'nia, pe fondul monotoniei ofertei de bunuri de consum, a lipsurilor merg'nd p'n la criz, n special n domeniul alimentar, sc1imbarea de sistem a fost prile.ul pentru organizarea imediat a unor structuri ale economiei subterane n principal n domeniul comer ului prestrilor de servicii dar i n c'teva ramuri industriale productoare de produse alimentare i bunuri de consum. %titudinea tolerant, at't a autorit ilor, c't i a popula iei, fa de nclcarea reglementrilor i o oarecare reticen fa de disciplin caracteristic regsit n general la popoarele latine ( n special n +talia, Frana, -pania au economii subterane impresionante, categorie din care face parte i &om'nia. Dup 1((/, n &om'nia, economia subteran a avut o evolu ie ascendent. %stfel, au continuat unele practici de dinainte de 1((/ (corupia, favoritismele, baciurile, mita , s#a renun at la altele (n special la cele legate de penurie i s#au abordat, desigur, noi forme de manifestare.

3conomia subteran a fost determinat de o serie de factori care au permis dezvoltarea, uneori foarte accelerat, a multora din practicile specifice0 incertitudinile legislative ce au nso it muta iile economice, elaborarea unei legislaii fiscale caracterizate de prezen a unei multitudini de lacune, de incoerene i imprecizii (de exemplu legisla ia referitoare la impozitul pe profit , descentralizarea, divizarea puterii care, prin distribuirea responsabilitilor, a crescut numrul indivizilor posibil corupi, a.ustarea i restructurarea economic au dus la apari ia unor ntreprinderi mici sau spargerea celor mari n mai multe ntreprinderi de dimensiuni reduse, acestea fiind generatoare importante de economie subteran, subcontractrile i munca la domiciliu fiind factori favorizan i ai fraudei fiscale i ai muncii la negru. %lte cauze ale economiei subterane sunt reglementrile foarte dure pentru unele tipuri de activiti, teama de a nu pierde unele beneficii sociale acordate de stat, flexibilitatea prea mare n utilizarea for ei de munc, interzicerea unor tipuri de activiti, crizele economice dar i economia secundar motenit de la vec1iul regim. *ns, principalul considerent al activit ilor subterane este nivelul ridicat al impozitrii, evaziunea fiscal fiind argumentul cu semnifica ia cea mai puternic pentru un astfel de demers, mult peste cel al democraiei. *n acelai timp, corupia este considerat cu precdere de buzunar i este practicat la toate nivelele societ ii.

4. -tatul, subterane

principala

cauz

economiei

%v'ntul economiei na5ionale din ultimul deceniu a condus firesc la intrarea n legalitate (sau mcar n zona gri a tot mai multor firme, dar n ansamblu situa5ia actual continu s fie ngri.ortoare. 3ste recunoscut faptul c un stat n care sistemul de impunere eficient are un numr redus de taxe 6i impozite, prezint un grad sczut de complexitate. ,orectitudinea determinrii impozitelor scade accentuat n cazul existen5ei unei multitudini de surse de venit ale unui agent economic, de altfel n practic apar des situa5ii n care contribuabilii mici sunt impozita5i scrupulos, n timp ce contribuabilii mari beneficiaz de o serie ntreag de circumstan5e care i ncura.eaz, contrazic'nd orice principiu de ec1itate fiscal. *n aceste condi5ii fiscale devine evident c nsu6i statul este generator de economie subteran, descura.'nd +77#urile 6i implicit formarea clasei de mi.loc.

8. 3fectele negative ale economiei subterane


9nul dintre principalele efecte negative al economiei subterane este modul n care economia subteran poate afecta sntatea fiscal a unui stat. 3conomia subteran are un puternic impact i n plan social, acesta fiind n str'ns legtur cu o serie de fenomene precum0 corupia, infraciunile de diferite tipuri, organiza iile de tip mafiot, exploatarea muncii prin intermediul bursei negre, splarea banilor, nclcarea drepturilor omului, poluarea mediului. *n plan politic, stabilirea i eficiena actului de guvernare depind, n mare msur, de calitatea informaiei care st la baza elaborrii obiectivelor politice, economice i sociale. *n acest context, economia subteran este perceput ca av'nd efecte negative, datorit faptului c emite semnale eronate factorilor de decizie i induce astfel, strategii macroeconomice inadecvate. !rin urmare, orice politic macroeconomic privind sistemul fiscal oma.ul, infla ia, economisirea, asistena social, productivitatea sau competivitatea este din start dificitar. 3xistena acestei economii mrete doza de aleatoriu a mediului ncon.urtor ntreprinderilor i creeaz distorsiuni n previzionarea tendinelor i evoluia acestuia at'ta vreme c't mi crile i comportamentul acestor fore subterane sunt greu de controlat i anticipat induc'nd dificulti suplimentare n stabilirea i implementarea strategiei de dezvoltare a ntreprinderilor, ceea ce n timp, poate afecta nsi performana i competitivitatea economiei rom'ne ti n ansamblul su.

:. %ctivitile ansamblu

economiei

subterane,

,omerul clandestin cu pietre preioase i esturi deosebite, bracona.ul, distileriile clandestine sunt activit i rmase celebre p'n n epoca noastr; apoi comerul complementar, traficul de frontier cu bunuri de larg consum ce lipseau de pe pia a organizat n sistemul socialist i marile afaceri, precum traficul de armament, de carne vie,

droguri, tutun, alcool, au nsoit economia subteran pe parcursul timpului, adapt'ndu#se realitii imediate din fiecare perioad. *n sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate, respectiv0 frauda fiscal, munca clandestin, traficul de droguri, traficul de arme, corup ia, prostitu ia, dar i o serie de activiti casnice care sunt aductoare de venituri nenregistrate. *n ceea ce privete participanii la activitile subterane, pot fi identificate dou categorii de persoane0 cele care lucreaz i ob in venituri exclusiv n economia subteran iar cea de#a doua categorie o reprezint persoanele care obin venituri at't din surse legale, c't i din economia subteran.

<. 3conomia subteran, pe teren


=ranul care 6i vinde produsele la t'rg sau n pia5, mena.era sau bona pltite la negru>, comercian5ii de 5igri fr timbru>, prostituatele din col5ul strzii, instalatorul care nu 5i d niciodat factur sau magazinele unde rareori prime6ti bon fiscal pentru ce ai cumprat sunt numai c'teva exemple de tranzac5ii care se plaseaz n afara controlului autorit5ilor. ,orupia i activitile caracteristice economiei subterane sunt realiti cu care se confrunt toate statele. *ns, ob inerea de informa ii despre dimensiunile corupiei i a legturii cu economia subteran se dovedete a fi o sarcin practic imposibil de realizat, deoarece toate persoanele angrenate n aceste mecanisme prefer s nu poat fi identificate. *ncercarea de a efectua cercetri n cele dou zone poate fi considerat o pasiune tiinific de a cunoate necunoscutul, afirma dr. Friedric1 -c1neider, unul dintre cei mai cunoscu i cercettori europeni ai economiei din umbr, dup cum o denumete el nsu i. Dac la nivel mondial preocuparea pentru n elegerea fenomenelor care conduc la perpetuarea i dezvoltarea economiei subterane dateaz din anii ?</, pentru economiile n tranziie studiile sunt pu ine, estimrile variaz de la un autor la altul, iar datele furnizate de institutele oficiale de statistic sunt puse sub semnul ntrebrii. %ceasta, pentru c nu exist o metodologie unitar pentru estimarea pr ii informale n cadrul unei economii, precum i lipsa unor definiii valabile la nivel global. *n &om'nia, +nstitutul @aional de -tatistic calculeaz doar ponderea aa#numitei economii ascunse, care include doar munca la negru, frauda AB% i industria casnic. ,ea mai mare pondere o au munca la negru i frauda AB%, industria casnic fiind n .ur de )C,

declar %driana ,iuc1ea, director general conturi na ionale i sinteze macroeconomice n cadrul +nstitutului @aional de -tatistic. 3ste efectul dezvoltrii economice; masa capitalului acumulat a depit capacitatea de absorbie a sectorului neoficial, iar mi carea are loc n sens contrar0 mbogiii pe seama activit ilor subterane i oficializeaz noul lor statut prin penetrarea n activit ile legale. %ceast tranziie are loc la nivelul ntregii 3urope &sritene.

). 3conomia subteran, exemple elocvente


,ontrafacerile reprezint unele dintre cele mai profitabile afaceri de pe planet. -tudiile realizate de instituiile interna ionale arat c cifra de afaceri a contrafacerilor reprezint peste un sfert din economia mondial. ,ontrafacerile sunt ncura.ate indirect prin lipsa de reac ie oficial a statelor la fenomenul privind nclcarea dreptului de proprietate privat. 9na dintre principalele probleme o reprezint dezvoltarea exploziv a te1nologiilor care permit reproducerea la scar industrial a produselor fr licen. %li factori care, dei au o influen mai mic, ncura.eaz contrafacerea sunt0 imposibilitatea unui control riguros executat n reeaua comercial, deficiene n personalizarea produsului original prin ambala. i nsemne distinctive, dar i dificult i te1nice de identificare a falsului. !iaa imobiliar este imposibil de evaluat din punct de vedere al cifrei de afaceri. @umai dac ne g'ndim c aceast pia include foarte multe activiti i profesii, precum intermediari imobiliari, constructori, dezvoltatori de proiecte, ar1iteci, proiectan i, administratori de proprieti, evaluatori, inspectori, nu putem avansa o cifr de afaceri total. *ns, din moment ce numai cifra de afaceri a constructorilor este de peste zece miliarde euro pe an, valoarea total reprezint o cot semnificativ din !rodusul +ntern Drut, afirma %drian ,rivii, fost preedinte al %sociaiei @aionale a 3valuatorilor din &om'nia. De altfel, o mare parte din banii investii n imobilare reprezint profiturile ob inute n alte afaceri, pe care patronii i reorienteaz. &andamentul foarte bun al investiiilor imobiliare a atras i sume importante din economia subteran, consider analistul imobiliar. *n afar de profitul imediat, plasamentele n imobiliare au avanta.ele c# i pstreaz valoarea n timp i sunt sigure. ,onstruciile reprezint, probabil, domeniul n care tendin ele evazioniste se manifest cel mai pregnant n ultimii ani, regia proprie i posibilitatea de a ridica blocuri ntregi pe persoan fizic a.ut'ndu#i at't pe prestatori, c't i pe investitori. De altfel, construc iile sunt activitatea predilect n care se nregistreaz cele mai multe cazuri de munc la
7

negru i n rile dezvolate. !roductorii ilegali de alcool, fie c e vorba de fabrici clandestine sau de mici alambicuri, ar trebui, cel pu in teoretic, s i ntrerup activitatea, av'nd n vedere c 9niunea 3uropean pune un accent deosebit pe acest domeniu. 3 greu de crezut, totu i, c evaziunea fiscal din domeniu va fi eradicat. De cealalt parte, sunt anse mari s se nregistreze creteri considerabile n ceea ce prive te contrabanda cu tutun, pe msur ce pre urile igrilor din &om'nia vor fi tot mai mari, comparativ cu cele din rile extracomunitare nvecinate. !reedintele %sociaiei !roductorilor de %lcool i Duturi -pirtoase E%&%@A, &omulus Dasclu spune c pagubele produse de evazioni tii din acest domeniu, sunt de aproximativ :// milioane de euro pe an. -erviciile sunt un sector predilect, n care se regsesc foarte multe cazuri de munc la negru sau gri daca i includem aici i pe cei care lucreaz pe cont propriu n afara orelor de program. -erviciile au cea mai mare contribuie la formarea !rodusului +ntern Drut. 3ste normal ca aici s se concentreze i o mare parte din economia informal, afirm "iviu Boinea, directorul Erupului de 3conomie %plicat. !restatorii de servicii, de la zugravi i bone la meditatori i medici, sunt cel mai des invocai, c'nd se discut despre plile informale. ,ontribuie nsemnat pentru afacerile din economia ascuns o are i turismul. *n sezonul estival autoritile au anun at, n mai multe r'nduri, c gradul de ocupare din staiunile de pe litoral dep e te 1//C. 3xplicaia dat # au fost luai n calcul i particularii care ofer cazare la negru. -unt mii de localnici care i pun casele la dispozi ia turitilor fr s plteasc niciun fel de impozite pentru sumele ncasate n acest mod. 3radicarea fenomenului, mai ales n cazul celor care presteaz servicii suplimentare, dei sunt anga.ai cu contract de munc la o societate comercial, ar presupune costuri mai mari dec't beneficiile. -pre deosebire de ceilal5i membrii ai 9.3., &om'nia se confrunt 6i cu alte probleme cu grad ridicat de similitudine. 3ste vorba n primul r'nd de agricultura neimpozitat, ramur asupra creia nimeni nu a ndrznit s se ndrepte av'nd n vedere complexitatea problematicii sociale.

(. 7ediul F afectat de economia subteran


Dup revoluia din 1()(, pdurile au fost, n mod constant, mcelarite i trimise la export. De atunci, defri rile se fac la voia nt'mplrii i nu se mai pune nimic n loc. &om'nia export masiv lemn neprelucrat. 7ulte dintre firmele care activeaz n industria forestier prefer aceast afacere dintr#un motiv foarte simplu, i anume c nu sunt obligate s fac mari investiii pentru a avea un c' tig rapid. 3
8

foarte uor s anga.ezi tietori de lemne, s#i narmeziG cu dru.be i s le dai drumul n pdure. Dutenii sunt trimii apoi peste grani fr nicio problem. %nii care s#au scurs de la revoluie au dus la distrugerea a peste un milion de 1ectare din suprafaa mpdurit a rii iar cele mai multe dintre aceste defriri s#au fcut n mod ilegal, declar 7ircea !etrariu, preedintele executiv al Federaiei "ucrtorilor din +ndustria Forestier. +ntrarea n 9niunea 3uropean a dus la nsprirea condi iilor privind poluarea, iar o societate care prelucreaz masa lemnoas are nevoie de investitii pentru a putea face fa unor astfel de norme comunitare. Fora de munc de cele mai multe ori e folosit la negru. *n plus, exist o serie de afaceri care se deruleaz n spatele unei firme care exploateaz pdurile. 3 foarte greu de controlat c't s#a tiat, de unde i ct s#a v'ndut. 3conomia subteran reprezint cam 2/#28C din tot ceea ce nseamn defriare.

1/. 3fectele pozitive ale economiei subterane


*n ciuda nea.unsurilor mai sus prezentate, se pare c economia subteran are i o serie de consecine secundare # pozitive n sectorul oficial. %stfel, specilitii au constat c exist trei pr i bune principale ale economie subterane. !rima o constituie capacitatea de lubrifiant economic. %ceasta are un puternic potenial de absor ie a ocurilor economice i politice, fiind o rezerv de flexibilitate atunci c'nd anumite activiti trec din sectorul oficial n cel neoficial. 3conomia subteran poate fi considerat i un calmant social deoarece costurile sociale ale unor politici de stabilizare sunt mai uor de suportat. +mpactul unei perioade de recesiune este atenuat, cresc'nd ansele restaurrii stabilitii preurilor. 3conomia subteran are i rolul de stabilizator incorporat pentru c are funcia unui tampon pentru gre elile n politic i n realizarea reformei, dar pe termen scurt. -tabilitatea indus nu funcioneaz i pentru sistemele economice de comand sau n tranziie, mai mult, induc'ndu#le elemente de instabilitate. %u mai fost identificate alte c'teva trsturi pozitive ale economiei subterane dintre care amintim faptul c acesta absoarbe o parte din for a de munc disponibilizat din sectorul oficial i poate contribui la compensarea existenei unei penurii de produse pe pia , ac ion'nd astfel, n direcia ec1ilibrrii diverselor piee0 pia a for ei de munc, pia a bunurilor i serviciilor etc., fiind prezent opinia conform creia, cu fiscalitatea i legislaia existente este bine ca o parte a activit ilor economice s se poat dezvolta n afara pie ei oficiale i deci s scape constr'ngerii.
9

,riticile favorabile susin c activitile subterane asigur economiei oficiale flexibilitatea i adaptabilitatea de care aceasta duce lips suplinind domeniile pe care nu le acoper, oferind locuri de munc omerilor i acion'nd ca un remediu n perioadele de recesiune. Arebuie precizat faptul c pierderile din nencasarea integral a taxelor i impozitelor sunt moderate, pentru c peste $H2 din c' tigurile la negru sunt c1eltuite n economia oficial. Beniturile din activit ile informale mbuntesc standardul de via pentru 1H2 din popula ia ocupat. !ersoanele angrenate n economia informal au mai pu in timp disponibil pentru alte activiti, precum demonstra ii sau acte antisociale.Aot la acest capitol trebuie inclu i i cei care muncesc n strintate la negru, estimarea fiind de peste un milion de persoane. -umele trimise n ar de ctre emigranii rom'ni totalizeaz aproximativ 8,8 miliarde euro, mare parte provenind din activit i desf urate n cadrul economiei informale. *n plus, foarte mul i muncitori prefer s lucreze la negru, fr contract de munc, care impune i obliga ii din partea anga.atului, ceea ce le permite s# i sc1imbe rapid locul de munc dac li se ofer n alt parte mai mult, explic Balentin Dasc1ievici, analist. @u trebuie omis ns faptul c, n cazul acceptrii unei societ i duale, alctuit dintr#un sector oficial i un sector neoficial, fiscalitatea i reglemetarea vor apsa cu at't mai mult pe sectorul oficial, cu c't sectorul subteran va fi mai mare. Irice impozit nepltit de unul sau mai muli contribuabili implic, n ipoteza men inerii sau cre terii c1eltuielilor publice, o cretere a impozitelor pltite de alii.

11. !reviziunile specialitilor


7i#e team c vom asista la o consolidare a economiei subterane, principalii factori fiind posibilitatea crerii unor legturi bine puse la punct ntre activit5ile ilicite auto1tone 6i cele din 93, respectiv capacitatea de a atrage noi beneficii prin rela5ionarea cu economiile subterane extracomunitare>, spune profesorul 7ircea ,o6ea. Ji analistul economic Daniel Dianu este destul de pesimist0 pe de o parte, aderarea oblig la aplicarea mai drastic a regulilor, ceea ce, teoretic, ar trebui s a.ute la transparentizarea acestui domeniu. !e de alt parte, ns6i aplicarea regulilor cu mai mult stricte5e face ca aceia care nu sunt n stare s opereze n economia normal s alunece ctre cea subteran, 6i asta nu pentru c ar vrea s fac evaziune, ci pentru c, pur 6i simplu, nu pot face fa5 noilor reglementri>, afirm el. Dianu d drept exemplu industria alimentar, unde mul5i productori mici sunt, practic, for5a5i s lucreze ilegal dac vor s supravie5uiasc.
10

Dac nu este tocmai clar n ce msur activit5ile ilegale se vor nmul5i sau, din contr, vor deveni mai rare n 3uropa, un lucru pare sigur0 pe msur ce economia suprateran> se va moderniza, acela6i lucru se va nt'mpla 6i cu cea informal. %stfel, ncetul cu ncetul, agricultura de subzisten5 sau evaziunea n forme rudimentare vor fi nlocuite de metode mai rafinate de pclire a legii. i totui, lupta cu economia subteran trebuie dus p'n ce aceasta a.unge la un nivel decent, pentru c de disprut complet # nu va disprea niciodat. 3ste o poveste fr sf'r6it, s ne amintim c nu a disprut nici mcar n anii comunismului.

1$. 3conomia subteran i criza financiar


-e prbuete, pe timp de criz, mecanismul economic subteranK ,u bani puini se poate cumpra marf care cost mai pu in. igrile, alcoolul, medicamentele, alimentele ieftine vor fi cele care pot fi cumprate cu bani puini. 9n trafic nfloritor de frontier a func ionat n perioada c'nd &om'nia nu era n structurile europene. *n special cei din partea de vest a rii i fceau masiv cumprturile acolo, pre urile fiind mai bune sau marf fiind superioar calitativ. Diferen ele se pstreaz i acum i vor continua s se menin. ,u aceea i bani de aici, de la unguri i de la bulgari se pot cumpra mai multe i mai bune. I bun parte din banii rom'nilor va a.uta economiile ungare i bulgreti s se ridice din marasm. -unt rom'ni care au case n Dulgaria, au maini nregistrate acolo. 9nii consider c efician a unei investiii imobiliare n Dulgaria este net superioar. &om'nii din partea de vest a rii au case n 9ngaria, soiile lor nasc n maternitatile ungare unde tratamentul este superior i uman. "a fel stau lucrurile c'nd e vorba de Dulgaria. -e pare c acesta este trend # ul0 c'stig toat lumea i noi i ei. Dac preurile alimentelor i al medicamentelor nu vor scdea, este posibil ca tot mai muli rom'ni s i fac proviziile de la unguri, bulgari sau de la moldoveni. !e timpul lui ,eau escu s'rbii erau mari furnizori de blugi, deodorante i spunuri fine. ,riza ne va sc1imba viaa, vom g'ndi diferit. ,ei care vor ti s c1eltuiasc vor supravieui, pentru c decesul financiar ncepe de la costuriL

11

Evaziunea fiscala notiune


Eeneza evaziunii fiscale este strans legata de stat si aparitia lui. De#a lungul istoriei, formele de manifestare au evoluat odata cu dezvoltarea economico#sociala. -ustragerea de la plata obligatiilor au fost o preocupare istorica a celor care trebuiau sa le plateasca. 7ultitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impugn contribuabililor ca si povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de a se sustrage obliga5iilor fiscale. 3vaziunea fiscala poate fi caracterizata drept activa si ingenioasa deoarece fiscul ii atinge pe contribuabili in punctul lor cel mai sensibil, si anume cel banesc. 3vaziunea fiscala este un capitol foarte aprofundat, atat de specialisti, cat si de practicieni. ,u toate acestea, si in ciuda a tot ceea ce se scrie despre cauzele, modalitatiile, amploarea, controlul sau sanctiuniile privitoare la evaziunea fiscala, cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt imprecise iar domeniul pe care#l exploreaza este incert. ,a atare, evaziunea fiscala, este o notiune foarte dificil de precizat, n plus, nu exista o definitie legala. !utem incerca sa definim evaziunea fiscala ca unul din fenomenele economico F sociale complexe de maxima importanta cu care statele se confrunta si ale carei consecinte nedorite cauta sa le limiteze cat mai mult, eradicarea fiind practic imposibila. Dictionarul Ixford defineste evaziunea fiscala ca fiind minimizarea obligatiilor fiscale in mod legal si prin mi.loace de dezvaluire deplina fata de autoritatile fiscale; aran.amentul afacerilor financiare in scopul reducerii obligatiilor , in cadrul legii. Dictionarul explicativ al limbii romane defineste evaziunea fiscala ca fiind 0 sustragerea de la plata obligatiilor fiscale. "egea privind combaterea evaziunii fiscale, numarul )<H1((4 defineste evaziunea fiscala ca fiind >sustragerea prin orice mi.loace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale
12

de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele .uridice romane sau straine.

Formele evaziunii fiscale:



3vaziunea fiscala legala 3vaziunea fiscala ilicita

Evaziunea fiscala legala sau mai bine spus tolerata exprima actiunea contribuabililor de a ocoli legea, recurgand la o combinatie neprevazuta de legiuitor si deci tolerata prin scaparea din vedere. 3a nu pote fi posibila decat datorita unei inadvertente sau lacune a legii si e frecventa mai ales in epoci cand apar noi forme de intreprinderi sau noi categorii de impozite. ,ontribuabilii gasesc anumite mi.loace si exploatand insuficientele legislatiei eludeaza in mod GlegalG sustragandu# se in total sau in parte platii impozitelor, tocmai datorita acestei insuficiente a legislatiei. !rocedand astfel contribuabilii raman in limita stricta a drepturilor lor si statul nu se poate apara decat printr#o legislatie bine studiata, clara, precisa, stiintifica. -ingurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel de mi.loace este doar legiuitorul. +n practica faptele de evaziune bazate pe interpretarea favorabila a legii, sunt foarte diversificate in functie de inventivitatea contribuabilului si larg1etea legii, cele mai frecvent folosite sunt urmatoarele0 practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in ac1izitii de masini si utila.e pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, scaderea din venitul impozabil a c1eltuielilor de protocol, reclama si publicitate; constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva intr#un cuantum mai mare decat cel .ustificat din punct de vedere economic, etc.. Evaziunea fiscala ilicita, spre deosebire de cea legala, este frauduloasa cand contribuabilul, obligat sa furnizeze date in spri.inul declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului.

13

3vaziunea ilicita are un caracter fraudulos. !rin aceasta se intelege actiunea contribuabilului ce violeaza o prescriptie legala cu scopul de a nu plati impozitul cuvenit. +n general e greu sa se poata determina toate formele de evaziune de acest gen. %celea de care trebuie sa se tina seama la cercetarea contabila sunt0 inregistrarile cu scopul de a micsora rezultatele; infiintarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive; amortismente nelegale si amortismente la supraevaluari; rezervele latente; ne.ustificarea cu documente legale a inregistrarilor; trecerea de cifre nereale in registrele comerciale; erori in conturi personale a unor parti din beneficiu; reducerea cifrei de afaceri; mascari de parti din beneficiu prin omisiuni; contabilizari de c1eltuieli si facturi fictive, etc.

Cazuri de evaziune fiscala legala:


,ele mai frecvente cazuri de evaziune in care se uzeaza de interpretarea favorabila a legislatiei fiscale, in practica tarilor cu economie de piata, sunt0 1 constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva, in cuantum mai mare decat cel ce se .ustifica din punct de vedere economic, micsorand astfel veniturile impozabile $ practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in ac1izitii de masini si ec1ipamente te1nice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea 2 asocierile de familie, precum si societatile oculte dintre sotia si copiii intreprinzatorului si acesta; rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separata a acestora, repartizarea separata a venitulor pe fiecare asociat ducand la micsorarea sarcinilor ficale 4 venitul total al membrilor familiei poate fi impartit in mod egal intre acestia, indiferent de contributia fiecaruia la realizarea lui, pe aceasta cale obtinandu#se o diminuare a cuantumului impozitului pe venit,care este datorat statului 8 constituirea unor depozite de pastrare si administrare de catre parinte (tutore a unor fonduri in favoarea copilului minor. in acest caz desi

14

venitul aferent depozitului este supus impunerii, impozitul platit este mai mic in comparatie cu ceea ce s#ar datora pe venitul astfel redivizat : folosirea in anumite limite, a prevederilor legale cu privire a donatiilor filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la impunere < un contribuabil are posibilitatea sa opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice, fie pe sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporatie. Iptand pentru cel de al doilea regim fiscal, contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din venitul impozabil deoarece sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase facilitati care duc la o substantiala reducere a sarcinilor fiscale. ) luarea in considerare a unor facilitati legale cu privire la excluderea din masa impozabila a c1eltuielilor cu munca vie, cu pregatirea profesionala si practica in productie, a sumelor platite pentru contracte de cercetare ce au ca obiect programe prioritare de interes national ( scaderea din venitul impozabil a c1eltuielilor de protocol, reclama sau publicitate, indiferent daca au fost facute sau nu 1/ interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitati pentru contributiile la spri.inirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice si sportive.

Cazuri de evaziune fiscala ilicita:


+n general este greu sa se determine toate formele de evaziune de acest gen, ele fiind practic nelimitate. in activitatea fiscala exista insa forme care se regasesc mai frecvent0 1 intocmirea de declaratii false $ intocmirea de documente de plati fictive 2 alcatuirea de registre contabile nereale 4 nedeclararea materiei impozabile 8 declararea de venituri impozabile inferioare celor reale : executarea de registre de evidente duble, un exemplar real si altul fictiv < diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in c1eltuielile unitatii a unor c1eltuieli neefectuate in realitate

15

) vanzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva, care ascund operatiunile reale supuse impozitarii ( falsificarea bilantului, ca mi.loc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie intre patron si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa

Cauzele evaziunii fiscale


3vaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte si rau asimilate, a metodelor si modalitatilor defectuoase de aplicare, precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului a carui fiscalitate excesiva este tot a6a de vinovata ca si cei pe care ii provoaca prin aceasta la evaziune. ,and sarcinile fiscale apasa prea greu asupra unei materii impozabile, acesta tinde sa evadeze. 3ste o specie de >reflex economic care face sM dispara capitalurile pe care fiscul tine sa le impuna prea mult. >9n impozit excesiv pune pe fuga materia impozabila. %menzile fiscale nu#l vor determina pe contribuabil sa declare exact veniturile pe care le are, ci al vor determina sa ia o serie de precau5ii mai minutioase, pentru a se sustrage de la obliga5iile sale fata de stat. 3xista o psi1ologie a contribuabilului de a nu plati decat ceea ce nu poate sa nu plateasca. @atura omeneasca are intotdeauna tendinta sa puna interesul general n urma interesului particular; ea este inclinata sa considere impozitul mai mare ca un pre.udiciu. 3ste acest spirit de a se sutrage de la obliga5iile fata de fisc, e un sentiment colectiv de amoralitate fiscala, sentiment mai puternic 6i mai viu manifestat n paturile orasenesti, agravat de o stramta si egoista intelegere a datoriilor sociale. +n conditiile economiei de piata, organele fiscale se confrunta cu un fenomen evazionist ce ia proportii de masa, din cauza tendintei de a fi sustrase de sub inciden5a legii venituri cat mai substan5iale.!roliferarea faptelor ilegale, indeosebi a celor din domeniul economico#financiar, este o consecinta a unor imperfectiuni ale legislatiei sau a lipsei unor reglementari. +n perioada tranzitiei la economia de piata, lacunele legislative sunt mai evidente. "ipsa unor reglementari legale, in conditiile in care capitalul de stat a suferit modificari esentiale in favoarea capitalului privat, cresterea si diversificarea numarului de agenti economici, carora le revin obligatii fiscale, au creat posibilitatea sustragerii de la plata impozitelor, taxelor 6i
16

a altor sume datorate statului, pentru ma.oritatea agentilor economici nou infiin5ati.,resterea alarmanta a cazurilor de neevidentiere corecta a operatiunilor economice, inregistrarile fictive in contabilitate, infiintarea unor firme avand ca scop efectuarea unei singure operatiuni comerciale de amploare neinregistrata in evidente, si apoi abandonate in totalitate, distrugerea intentionata de documente, diminuarea procentului de adaos comercial practicat, folosirea unor evidente duble, intocmirea si prezentarea de date nereale n bilanturi si in balante, ascunderea unor activitati comerciale, nedeclararea sucursalelor, filialelor, punctelor de lucru, a depozitelor 6i magaziilor, prezentarea de documente false la operatiunile de import#export, au facut necesara luarea unor masuri ferme de stopare a fenomenului de evaziune fiscala. +n mod nemi.locit ea este determinata de atitudinea agentilor economici si persoanelor fizice care activeaza pe teritoriul &omaniei, fata de indeplinirea obliga5iilor de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate statului, ca urmare a activita5ilor economice care genereaza venituri supuse impozitarii. %cestei atitudini a agentilor economici i se adauga si faptul ca in mod ne.ustificat, unele unitati bancare, prelevandu#se de secretul bancar, au refuzat categoric sa comunice organelor de control date privind disponibilitatile banesti apartinand agentilor economici controlati si dinamica acestora. !rintre cauzele evaziunii fiscale # legala sau frauduloasa # putem nota urmatoarele0 1 +mperfectiunea legii, in sensul ca actele normative prin care se reglementeaza taxele si impozitele nu sunt suficient de clare si cuprinzatoare, ceea ce favorizeaza eludarea fiscului; $ "ipsa de uniformitate in activitate organelor financiare cu privire la stabilirea si perceperea taxelor si impozitelor, determinata de inexistenta unor norme metodologice de aplicare a legii. 2 ,onduita unor categorii de contribuabili, care folosesc cele mai diverse mi.loace de disimulare a materiei impozabile; 4 "ipsa de exigenta ori coruptia functionarilor publici din cadrul organelor fiscale.

Masuri entru limitarea evaziunii fiscale


Fenomenul evazionist are o evolutie determinata de actiunea concreta a unor factori , cum sunt0 dinamica economiei reale, dimensiunea legislativa si institutionala, nivelul fiscalitatii, al5i factori

17

interni 6i externi. !rintre masurile care pot fi avute in vedere pentru limitarea ariei evaziunii fiscale, pot fi men5ionate0 # unificarea legislatie fiscale si o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul cadrului din economie; # eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai buna corelare a facilitatilor fiscale; # in legislatia fiscala trebuie sa se regaseasca in mai mare masura, pe langa prevederile punitive, si cele care pot determina un comportament economic normal, care sa conduca la limitarea ariei de evaziune fiscala; # eliminarea paralelismelor si suprapunerilor care mai exista in activitatea organelor de control financiar, in ceea ce priveste supraveg1erea fiscala, si asigurarea coordonarii unitare in profil teritorial si la nivel central a tuturor activitatilor de control; # utilizarea prin mai mare masura a controlului prin exceptie (sonda. si trecerea pe un plan secundar a controlului permanent; # stabilirea unui raport, care sa tinda spre optim, intre salarii si stimulente pentru cointeresarea aparatului fiscal; # crearea unei baze de date la nivelul 7inisterului Finan5elor !ublice care sa arate daca respectiva persoana .uridica are sau nu are datorii la stat; # perfectionarea sistemului de pregatire a personalului cu atributii in prevenirea, identificarea si combaterea evaziunii fiscale; # circulatia banilor de la consumatorul final sa se execute prin intermediul conturilor bancare sau cardurilor; # adoptarea unei rate a fiscalitatii la un nivel optim; # scaderea ratei inflatiei; # cresterea gradului de ocupare profesionala; # asigurarea unei createri reale a nivelului de trai; # respectarea codului etic de controlorul fiscal;

18

# identificarea tuturor contribuabililor care cad sub incidenta legilor fiscale; # identificarea corecta si completa a materiei impozabile; # desfiintarea firmelor incorecte; # anularea autorizatiilor de functionare; # confiscarea bunurilor sau a valorilor nedeclarate. ,ontribuabilii de asemenea au datoria de a preveni producerea faptelor de evaziune fiscala. !entru realizarea acestui lucru, in continuare vom gasi cateva din obligatiile prevazute pentru contribuabili0 # 3fectuarea de activitati permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile, poate avea loc numai n baza unei autorizatii emise de organul competent sau a unui alt temei prevazut de lege. # Ibligatia de declarare, la organul fiscal, in termen de cinci zile de la inregistrarea actelor in legatura cu subunitatile constituite in sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazine si oricare alte locuri in care se desfasoara activitati producatoare de venituri, bancile in lei si in valuta indifferent unde functioneaza, in tara sau strainatate. # Ibligatia de a declara organului de control bunurile sau valorile impozabile depozitate in alte locuri decat cele in care desfasoara activitati producatoare de venituri. # Ibligatia de evidentiere a veniturilor realizate si a c1eltuielilor efectuate din activitatile desfasurate, prin intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente legale. # Ibligatia declararii cu sinceritate a veniturilor realizate, bunurilor mobile si imobile aflate in proprietate sau obtinute cu orice titlu legal, precum si alte valori care genereaza titlul de creanta fiscala. %tunci cand legea nu prevede obligatia de depunere a declaratiei de impunere, contribuabilii raspund de calcularea corecta a impozitelor si taxelor pe care trebuie sa le verse la buget. # Ibligatia de plata la termen a impozitelor, taxelor datorate pentru veniturile sau bunurile impozabile. # Ibligatia de a permite efectuarea controlului si de punere la dispozitia organelor de control a tuturor documentelor contabile, a evidentelor si oricaror alte materiale sau valorice solicitate in vederea cunoasterii realitatii obiectelor sau surselor impozabileHtaxabile.

19

Concluzii
3vaziunea fiscala a devenit un fenomen omniprezent in plan economic si social. %mploarea pe care a luat#o evaziunea fiscala este ingri.oratoare deoarece in lipsa masurilor de combatere poate atenta in viitor la stabilitatea economiei nationale. +n plan economic, o situatie ec1ilibrata a bugetului de stat ar conduce la ec1ilibrarea macroeconomica si la asigurarea conditiilor unei dezvoltari economice. !entru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar sa se impuna niste sanctiuni drastice, ci ar trebui realizat un control fiscal eficient, un sistem legislativ viabil si poate in primul rand o educatie fiscala a cetatenilor. "egile fiscale trebuie sa fie simple, clare, precise si relativ stabile, sa se faca o deosebire intre cazurile cand legile sunt incalcate cu intentie de frauda sau cand sunt incalcate din culpa, din negli.enta, sau din cauze independente de vointa contribuabilului. 3ste necesar sa se reorganizeze controlul si verificarile fiscale, sa se elaboreze de catre D.@.&. norme clare cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite si documentele ce trebuie prezentate de persoanele fizice.

20

Economia subterana in Romania, erioada !"""#!""$ 3conomia subterana a reprezentat circa $$,<C din totalul !+D in erioada !""" # !""$, valoarea fiind superioara cu 8 procente Geconomiei ascunseG stabilite de +nstitutul @ational de -tatistica (+@- , sustin reprezentantii ,urtii de ,onturi, intr#un studiu privind nivelul si evolutia economiei subterane in &omania. !otrivit acestora, diferenta se datoreaza, in principal, valorii fraudei fiscale si a celei rezultate din activitati criminale. %stfel, in $//2, frauda fiscala # frauda AB% si alte impozite # era de peste 1))./// miliarde lei. ,urtea de ,onturi apreciaza ca piata drogurilor nu depaseste /,8# /,:C din !+D, anual fiind rulati pe aceasta piata peste $// milioane euro. ,omparativ cu anul $//$, valoarea economiei subterane a crescut in $//2, de la $1,)C la $$,<C. "a .umatatea anului trecut, fostul ministru al ,ontrolului, +onel Dlanculescu, s#a laudat ca lupta cu frauda a condus la diminuarea economiei subterane de la 4/C din !+D, in anul 1((), la $8C din !+D, in $//4. +n studiul ,urtii de ,onturi se precizeaza o valoare a economiei subterane, in 1((), de 2/,(C, cu ( procente mai putin decat valoarea avansata de Dlanculescu. %sa ca nu se stie de unde a scos fostul ministru cele 18 procente diferenta, punandu#le pe seama luptei personale impotriva criminalitatii economice. !entru a avea o imagine clara a economiei ascunse din &omania, reprezentantii ,urtii de ,onturi propun extinderea estimarilor referitoare la frauda AB% la ansamblul fraudei din domeniul fiscal. G@ivelul de 1C din !+D propus pentru evaluarea veniturilor realizate dintr#o serie de activitati criminale constituie o valoare cu care se pot intregi unele procese de estimare si care corespunde unei realitati prezente, nu o minimalizare a pericolului social deosebit pe care respectivele activitati il reprezintaG, se arata in studiul aminitit. !e langa masurile de natura coercitiva, adoptate impotriva unor activitati infractionale, combaterea economiei subterane se poate realiza prin crestere economica, reducerea presiunii fiscale, asociate cu stabilitatea legislativa, afirma Dan Drosu -aguna, presedintele ,urtii de ,onturi. 3l avertizeaza asupra migratiei clandestine cu destinatia 9niunea 3uropeana, contrabanda si traficul de stupefiante avand
21

aceeasi tinta, care, in perspectiva de stat component al 93, pot ameninta tara noastra. %rumul economiei subterane a fost bine avat, de la &','( in !"") la !&( in !""*+ N 3conomia ascunsa s#a dezvoltat fructuos in ultimii ani, de la circa 4) miliarde lei in anul $//8, la aproape )< miliarde lei in anul $//< (utimele estimari disponibile la +nstitutul @ational de -tatistica .Degeaba ne propunem sa diminuam volumul ac1izitiilor publice de bunuri si servicii daca nu aruncam un oc1i vigilent in modul cum sunt respectate conditiile loiale ale pietei si daca nu incepem o lupta apriga impotriva coruptiei si a grupurilor de interese oculte. Degeaba ne propunem sa reducem numarul salariatilor in administratia publica daca nu rezolvam problema muncii la negru in economie. Degeaba ne plangem de venituri prea putine incasate la buget daca nu reusim sa inregistram unitatile din sectorul informal, cum sunt de pilda croitorii, mecanicii auto, frizerii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lectii particulare sau persoane care isi inc1iriaza casa in timpul vacantelor. Pentru anul !""*: N!ierderi din !+D cauzate de munca la negru0 1/,<C # calculate ca diferenta intre numarul de persoane care declara ca muncesc intr#o intreprindere (in %nc1eta fortei de munca in gospodarii # %7+EI si persoanele declarate de intreprindere, pentru care se platesc darile la stat (%nc1eta structurala in intreprinderi . +n acest fel se urmareste si compararea cererii si ofertei de forta de munca la nivel de ramura, respectiv salariile medii pe ramura de activitate. N!ierderi din !+D cauzate de evaziunea fiscala la plata AB%0 4,:C # calculate ca diferenta intre AB% teoretic si cel incasat la bugetul de stat. NAB% teoretic se calculeaza pe baza ec1ilibrului resurse#utilizari pentru tranzactiile care includ AB%, prin aplicarea cotelor legale de AB% pe produse la valoarea acestor tranzactii. N,and spunem tranzactii care includ AB% ne referim la consumul intermediar si formarea bruta de capital fix ale agentilor care, conform legii, nu sunt platitori de AB%, la consumul final al gospodariilor populatiei, la consumul final al administratiilor publice si al institutiilor non#profit in serviciul gospodariilor populatiei. N!ierderi din !+D cauzate de sectorul informal0 8,<C # calculate pe baza valorii adaugate brute a persoanelor care lucreaza la negru in gospodariile populatiei (%7+EI si cei inregistrati la 7inisterul Finantelor cu activitati independente . N3valuarea valorii adaugate are la baza principiul prin care veniturile realizate de muncitorii nesalariati (persoane din asociatii familiale si
22

lucratorii pe cont propriu nu pot fi mai mici decat salariul mediu obtinut de personalul din unitatile mici cu aceeasi activitate. NI alta parte a economiei neobservate o reprezinta cea detinuta de unitatile neinregistrate din sectorul informal, in care pot fi incluse exemplele de mai sus0 croitori, mecanici auto etc. De6i, n &om'nia expresia economie subteran este des uzitat, at't n limba. curent, c't 6i n discursuri politice, rapoarte, conferin5e sau mass#media, nu s#a ncercat alctuirea unei defini5ii care s lmureasc exact semnifica5ia terminologic. 3xpresia reprezint o traducere din limba francez, din "?economie -outerraine, titlul unei lucrri n care !ierre !estieau analizeaz pia5a neagr, distileriile, contrabanda 6i alte activit5i ilegale din timpul ocupa5iei germane. *n varianta englez A1e -ubteranean 3conomO, a fost utilizat ca titlu al unui studiu de ctre economistul american !eter Eutman, publicat n anul 1(<< n Financial %nalOst Pournal 6i este ec1ivalent cu o alt expresie, A1e 9nderground 3conomO, desemn'nd activit5i ilicite ca0 .ocurile ilegale de noroc, cmtria, comer5ul ilegal cu droguri etc. 7ai sunt utiliza5i ca ec1ivalen5i ai expresiei >economie subteran o serie de termeni precum0 economie paralel, ocult, informal, ascuns 6.a. E.Erossman c1iar define6te ntr#o form succint economia secundar ca fiind cutarea de c'6tig privat 6i tot ce este n contradic5ie cu legea, ntr#un studiu publicat de &evue d?etudes comparatives 3st# Iuest, n 1()1, iar !. !estieau se referea la economia subteran ca fiind ,,ansamblul activit5ilor economice sustrase n parte sau n totalitate controlului legal, fiscal 6i statistic al statului. 3conomia subteran este alimentat de o mare parte a activit5ilor ilegale circumscriscrise sferei criminalit5ii n general, respectiv cele care au un scop sau un rezultat patrimonial (furtul, delapidarea, evaziunea fiscal, corup5ia, traficul cu autoturisme furate 6.a. . !rin scopul urmrit, respectiv ob5inerea ilegal de mari c'6tiguri materiale, crima organizat este, n cvasitotalitatea sa, component a economiei ascunse.%v'nd n vedere elementele prezentate, putem aprecia c economia subteran reprezint totalitatea activitilor ilicite i clandestine, prin care se obin ctiguri materiale, precum i sustragerea de la plata impozitelor, taxelor i oricror contribuii datorate statului din activiti aparent legale. Din defini5ia prezentat putem stabili 6i principalele trsturi ale economiei subterane, respectiv0componenta primordial dat de scop sau rezultat; caracterul de clandestinitate; caracterul ilicit al ac5iunilor indivizilor angrena5i n activitatea aductoare de venituri; nglobarea a dou componente, respectiv acele activit5i interzise de lege, aductoare de venituri (traficul de droguri, traficul cu fiin5e umane, 6anta.ul, orice form de furt, cmtria etc. , dar 6i sustragerea de la controlul fiscal al
23

statului a unor activit5i aparent pa6nice, dar n esen5 ilicite (importuri de mrfuri la pre5uri subevaluate, nenregistrarea produc5iei de mrfuri realizate 6.a. . -implific'nd enun5ul celor dou componente ale economiei subterane, putem spune c aceasta se compune din activitatea criminal 6i frauda fiscal. ,endin-e actuale ale economiei criminale n Romania si n lume

%ctivit5ile criminale au ptruns toate frontierele, pe orice pia5, dar au 6i sub.ugat activit5ile economice locale, dup logica legii concuren5ei 6i nevoile economiei mondializate. %stfel de activit5i nso5esc economia legal transna5ional 6i acced pe ntreaga pia5 mondial. Danii, drogurile, armele,fiin5ele umane, operele de art etc., traverseaz frontierele profit'ndu#se de lipsa de control, ngduin5a controlorilor sau de coruptie. &splata pentru agen5ii de control nu face dec't s ridice costul presta5iilor criminale, suportat de cumprtori. Drogurile cost evident mai mult, dac accesul ntr#o 5ar este mai dificil. De regul, organiza5ia criminal 6i permite s ridice pre5ul serviciilor sale ntruc't de5ine monopolul genului de afaceri pe care#l desf6oar ntr#o anumit zon. 3xisten5a frontierelor, de foarte multe ori, devine 6i un avanta. pentru membrii organiza5iilor criminale, urmrirea acestora fiind foarte dificil datorit unei cooperri poli5iene6ti 6i .udiciare bazat pe principii ar1aice 6i fr mi.loace legale 6i te1nice eficiente. %stfel, cu greu se ob5in, date din Aurcia, referitoare launele cantit5i de mrfuri, calitatea 6i pre5ul acestora, importate de o firm fantom, dar 6i mai greu se pot afla date despre patronii unei firme off s1ore nmatriculat n +nsulele ,aiman, toate acestea n condi5iile n care printr#un telefon se poate realiza un transfer bancar de la zeci de mii de Qilometri distan5. !entru asigurarea unei inser5ii n economia legal, organiza5iile mafiote se convertesc zilnic noilor criterii de organizare din economie. 3le 6i restr'ng structurile pe un nucleu dur, pur criminal, rezervat membrilor din v'rful ierar1iei cu care ceilal5i participan5i au legturi mai relaxate dec't nainte. ,a 6intreprinderile din sectorul legal, 6i mafia elimin sectoarele care nu sunt folositoare obiectului precis al activit5ii. ,opie a managementului acestor ntreprinderi, organiza5iile criminale mai dinamice 6i#au asigurat de.a adaptarea la pie5ele mondiale legale sau criminale. !eisa.ul criminal este foarte diferit de acea imagine obi6nuit, activitatea crimei organizate ptrunz'nd peste tot unde poate ob5ine un profit, pendul'nd ntre legal 6i ilegal, licit 6i ilicit, onest 6i criminal,
24

diversific'ndu#6i activit5ile 6i reorganiz'ndu#se ntr#o manier de mare flexibilitate. -tructurile criminale moderne nu mai sunt greoaie, rigide, gen 7afia sicilian, ,osa @ostra nord american sau cartelurile columbiene ,alli 6i 7edellin, ci suple, gen 7afia &us sau ,omorra @apolitan, mai pu5in centralizate, dar dispun'nd de atuuri importante pentru a rezista atacurilor poli5iene6ti 6i .udiciare, precum 6i pentru a profita de noi oportunit5i ale globalizrii economice 6i financiare. 7afia rus se compune dintr#o multitudine de grupri a6ezate oarecum pe structuri cu articula5ii flexibile, variabile spre exterior, dar foarte sudate n interior. 3stimarea ministrului rus de interne a numrului de membri activi este de1:/.///, grupa5i n circa 1$./// de micro# organiza5ii, controlate de 12 persoane. %ceast proliferare de micro#organiza5ii se regse6te 6i n ,olumbia dup scderea influen5ei cartelurilor ,alli 6i 7edellin, n prezent n aceast 5ar func5ion'nd ntre $./// 6i 2./// de astfel de grupri. %vanta.ul microorganiza5iilor criminale rezid n aceea c pstreaz legturile necesare coordonrii acestora, dar totodat 6i pot modela structurile productive 6i 6i apr mai eficient clandestinitatea. I tendin5 tot mai remarcat la organiza5iile criminale este aceea de a specula avanta.ele paradisurilor fiscale 6i bancare, unde nu exist obligativitatea legal a nregistrrii activit5ilor economice 6i raportrii riguroase a sursei veniturilor. *n general, acestea sunt micro#state cu o fiscalitate generoas 6i o legisla5ie tolerant. %v'ntul acestor zone a devenit de nezdruncinat, fiind alimentate permanent din veniturile ob5inute prin cele mai diverse forme de crim organizat. %ceste porturi sunt constituite la periferia 5rilor industrializate din %merica de @ord, 3uropa 6i %sia. -tatele 9nite 6i alte state europene au avut ini5iativa n crearea ma.orit5ii acestor zone. Finan5a mondial caut stabilimente fictive 6i 5ri amicale unde capitalurile negre s fie reinvestite, n lipsa controlului autorit5ilor statale. ,vasiclandestinitatea debutului a evoluat spre o oficializare progresiv a paradisurilor fiscale. %stzi, bncile off s1ore 6i fac publicitate pe internet 6i npaginile ziarelor anglo#saxone, cum ar fi, seriosul, A1e 3conomist. De exemplu, n Fran5a deputa5ii au votat n anul 1((: o propunere legislativ privind exonerarea total de impozit a locuitorilor pr5ii franceze din insula franco#olandez -aint 7artin, din %ntile, loc cunoscut pentru splarea capitalurilor 6i intersec5ie pentru traficul de toate genurile, ndeosebi cel cu droguri. %rgumentul a fost acela c n zona respectiv controlul fiscal nu este posibil, ultima ec1ip de inspectori revenind n Fran5a sub amenin5ri, fr mcar s coboare din avion la aterizarea n insul. ,1iar dac proiectul a fost respins de senat, insula a rmas tot un paradis fiscal, c1iar dac neoficial.
25

Economia subteran ca obiect de cercetare al criminologiei *n noua er a globalizrii, grani5ele s#au desc1is, barierele comerciale 6i financiare au fost eliminate, iar informa5ia circul destul de rapid. %facerile companiilor transna5ionale sporesc tot mai mult, la fel ca 6i cea a organiza5iilor criminale transfrontaliere. %verile mari sunt, adeseori, rezultatul traficului cu droguri 6i arme, contrabandei, prostitu5iei, splrii banilor, toate sub umbrela corup5iei. Iportunit5ile acestora de a exploata sistemul n#au fost niciodat at't de mari, cci pia5a mondial a fost liberalizat naintea crerii institu5iilor globale necesare pentru control 6i supraveg1ere. -e zice c tot ceea ce este bun pentru comer5ul liber este bun 6i pentru criminali. %ctualmente, criminalitatea organizat cu caracter transfrontalier este considerat de exper5i drept bran6 economic cu cea mai rapid expansiune din lume, asigur'nd un profit anual de circa 8// miliarde de dolari. ,oncomitent, se estompeaz grani5a ntre legalitate 6i ilegalitate n afaceri. Dncile 6i concernele sunt controlate deseori de crima interna5ional care profit de desfiin5area constr'ngerilor legale pentru economie. Iric't de drastice ar fi legile mpotriva splrii banilor, penetrarea sectoarelor legale de ctre investitorii criminali nu poate fi stopat. *n acela6i timp, globalizarea activit5ilor economice 6i a pie5elor financiare a avut multe influen5e pozitive asupra economiei mondiale, dar tot mai evidente devin costurile impuse de acest fenomen. -implicitatea cu care se pot spla la moment banii murdari pe plan interna5ional 6i na5ional reprezint unul dintre acestea. De6i nu sunt estimri certe, exper5ii au presupus c ntre 2// 6i 8// miliarde dolari intr n fiecare an pe pia5a de capital. %ce6ti bani provin din activit5i criminale, care absorb direct resursele ce ar putea fi alocate pentru utilizri legale. De asemenea, prin splarea banilor se aloc bani murdari n toat lumea, nu at't pe baza re5elelor de profit a6teptate, c't pe baza u6urin5ei de a evita controalele na5ionale. %stfel, banii murdari tind s curg spre zonele unde controalele sunt nu c1iar aspre. *n cele din urm, alocarea mondial a resurselor este distorsionat, n primul r'nd de ctre activit5ile criminale 6i apoi de modul alocrii banilor murdari0 corup5ie, trafic de arme, droguri, fiin5e umane, obiecte de lux etc.
26

.ntegrarea economiei la scara mondial nu este determinat de o lege a naturii care survine pe nea6teptate, fr vreo alt alternativ. 7ai nt'i de toate, ea este rezultatul unei politici guvernamentale promovate de 5rile vestice industrializate. "a r'ndul su, conflictele care nso5esc globalizarea, nu sunt dec't o lupt tot at't de vec1e pe c't este capitalismul nsu6i pentru distribu5ia a ceea ce se produce. *n acest sens, criminalitatea transfrontalier ia dimensiuni nspim'nttoare, gener'nd riscul ca la un moment concret s provoace descre6terea global a economiei. *n raportul Dncii 7ondiale privind corup5ia la nivel global peste 18/ de persoane din nalte pozi5ii sociale, din circa :/ de 5ri dezvoltate, au catalogat corup5ia ca fiind cel mai mare impediment n dezvoltarea 6i cre6terea lor economic. !racticile corupte conduc la drenarea bugetului statului, la ravagii n r'ndul comer5ului liber 6i la alungarea investitorilor strini. Danca 7ondial sus5ine c, n prezent, corup5ia poate afecta negativ rata anual a cre6terii economice dintr#o 5ar cu /,8#1 C. !e de alt parte, studiul F7+ apreciaz c n 5rile corupte investi5iile strine directe sunt cu aproximativ 8 C mai reduse dec't n 5rile unde corup5ia este relativ mic. %gen5ia de rating -tandard !oorRs acord investitorilor 6anse ntre 8/ 6i 1// C de a#6i pierde n 8 ani capitalul total investit n 5ri cu diferite grade de corup5ie. %ceste aprecieri categorisesc 5rile n grupe diferite de risc ale investi5iilor pe termen lung, cu efecte pozitive, respectiv negative, asupra revigorrii economiilor acestora. &eferitor la reac5ia statului n domeniul prote.rii intereselor sale, se constat coexisten5a n timp a dou atitudini extreme0 indiferen5a 6i ac5iunile represive excesive bazate pe autoritate 6i for5 de constr'ngere. Irientri de pozi5ii 6i adoptarea unei atitudini responsabile au avut loc pe plan mondial doar dup anii R</ ai secolului trecut, c'nd n rela5iile comerciale dintre statele dezvoltate 6i unele dinfostele colonii au intervenit sc1imbri radicale, investitorii occidentali lovindu#se de lipsa unei legisla5ii consolidate, de corup5ie 6i concuren5 neloial ce se manifest n zonele respective. %cest fapt a constituit un temei serios de reconsiderare a problemelor interne ale propriilor state 6i, alturi de msurile coercitive de natur .uridic, au nceput s#6i fac loc abordrile economice cu metode specifice de analiz, evaluare, prevenire 6i combatere. "a r'ndul su, conceptul de economie subteran a marcat discursul speciali6tilor din domeniul social 6i .uridic, nainte de a fi analizat din punct de vedere economic.
27

Aermenul n sine este o traducere foarte sugestiv 6i a cptat suprema5ie asupra altor expresii apropiate, elementul comun n toate fiind delimitarea n sfera economicului ntre activitatea legal 6i cea ilegal, n final ntre bine 6i ru n economie. Fenomenul economiei subterane a atras aten5ia speciali6tilor nc prin anii R2/ ai secolului trecut, dar cercetri profunde ale acestuia se fac doar de trei#patru decenii. %stfel, una din lucrrile 6tiin5ifice dedicate acestui fenomen apare abia n anul 1(<< n -9%. %utorul ei, !.Eutmann, constat c activitatea economic nenregistrat statistic nu mai constituie o cantitate ce poate fi negli.at. !e c't este de t'nr acest domeniu, pe at't este de important analiza lui, datorit numeroaselor interferen5e dintre sectorul oficial 6i neoficial, at't al nivelului produselor, c't 6i al persoanelor care ob5in venituri ntr#unul din ele 6i le utilizeaz n cellalt. 7otivul cercetrii mai aprofundate nu a fost nt'mpltor, la el au condus nelini6tile provocate n lumea economi6tilor, printre care men5ionm0 # sesizarea n statisticile oficiale a unor erori dificil de explicat; # lacune n politicile guvernamentale datorate percep5iei eronate a realit5ii; # concluzii nerealiste ale cercetrilor selective privind gospodriile popula5iei nesesizate de utilizatorii datelor 6i, ca urmare, distorsionarea realit5ii; # disfunc5ionalit5i n sistemul de impozite 6i taxe etc. *ncercrile de definire a economiei subterane constituie o preocupare pentru cercetarea .uridic 6i economic, impus nu at't de necesit5i teoretice, c't mai ales practice, de delimitare a sferei activit5ilor sale, de cunoa6tere 6i identificare a domeniilor cu care ea interfereaz. Defini5iile date economiei subterane sunt aproape tot at't de diverse pe c't sunt de variate activit5ile prestate n aceast sfer. *n acest sens, exist un numr considerabil de clasificri 6i defini5ii, exprim'nd n principal opozi5ia economiei ascunse fa5 de modul de produc5ie dominant (economia oficial , de legalitate sau de respectul fa5 de normele legislative n vigoare. Paradisurile fiscale /zonele off#s0ore1 2i rolul lor n s larea banilor Din analiza fenomenului splrii banilor rezult c, indiferent de natura infrac5ional a sursei de provenien5, banii murdari circul n toat lumea prin acelea6i canale geografice 6i institu5ionale desc1ise
28

crimei organizate. 3ste evident existen5a unor teritorii privilegiate n acest univers financiar, unde pot fi efectuate tranzac5ii imense fr nici o posibilitate de control. 9tiliz'nd institu5iile bancare, criminalul apeleaz de cele mai multe ori pe cele aflate n a6anumitele paradisuri fiscale. *ntr#un sens strict, aproape fiecare 5ar din lume poate fi considerat un paradis fiscal pentru c, ntr#o form sau alta, companiilor 6i persoanelor fizice strine li se ofer diferite stimulente pentru a ncura.a investi5iile lor 6i a promova cre6terea economic. Aermenul de paradis fiscal este deseori incorect folosit. !entru a descrie o 5ar din acest punct de vedere ar trebui utilizat termenul de .urisdic5ie a secretului financiar. 9n anumit grad de discre5ie financiar 6i bancar este caracteristic tuturor statelor. %proape toate statele impun unanumit nivel de protec5ie pentru informa5iile bancare 6i comerciale, dar 6i cele mai multe dintre elenu vor ocroti aceste informa5ii n cazul unei anc1ete desf6urate de organele legale dintr#o 5ar strin. I .urisdic5ie a secretului bancar 6i financiar va refuza ns aproape ntotdeauna s#i ncalce propriile sale legi cu privire la secretul bancar, c1iar 6i atunci c'nd ar putea fi vorba despre o grav violare a legilor unei 5ri. -unt considerate paradisuri fiscale0 !anama, ,aOman, A1e ,ommon Sealt1 of t1e Da1amas, Dermude, A1e ,1annel +sland, A1e +sland of 7an, "iec1tenstein, 7ontserrat, A1e @et1erlands %ntilles. +n anumite publicatii, se mai adaug la paradisurile fiscale -ingapore, Tong#Uong 6i 3lve5ia. 7arile scandaluri financiare aprute n ultimii ani sunt marcate de aceea6i trstur0 forma5iunile criminale profit din plin de toate facilit5ile oferite de paradisurile financiare 6i centrele bancare offs1ore (n afara 5rii de re6edin5 n scopul splrii profiturilor ilicite, aspect care mpieteaz asupra investiga5iilor penale n acest domeniu. %pari5ia paradisurilor fiscale a fost determinat n unele cazuri de lipsa resurselor interne, lips care a fost compensat de ctre autorit5ile statului respectiv prin acordarea de facilit5i fiscale societ5ilor comerciale 6i institu5iilor financiare, n scopul ca acestea s#6i stabileasc sediul n statul respectiv. %stfel, s#a a.uns la situa5ia n care aproape .umtate din fluxul financiar mondial se deruleaz prin canale off#s1ore0 bnci, societ5i de asigurri, fonduri mutuale, funda5ii 6i 1olding#uri. 9n paradis financiar ideal prezint urmtoarele trsturi0 # nu exist n5elegeri privind sc1imbul de informa5ii cu alte 5ri; # corpora5iile interna5ionale pot fi create cu formalit5i minime; # asigurarea secretului bancar pentru aceste corpora5ii; # legi foarte aspre pentru nclcarea secretului bancar; - o foarte dezvoltat activitate turistic prin care se pot .ustifica intrrile de bani lic1izi;
29

# utilizarea unei valute universale, preferabil dolarul american, ca moned local; # un guvern relativ invulnerabil la presiunile externe; # un grad nalt de dependen5 economic n sectorul serviciilor financiare; # existen5a unor moderne sisteme de comunicare (cablu telefonic, telex care le leag de alte 5ri; # o amplasare geografic favorabil cltoriilor de afaceri din 6i spre 5rile vecine bogate. !aradisurile fiscale reprezint n ultim instan5 o component important a crimei organizate. 3le sunt folosite pentru splarea banilor proveni5i dintr#o mare diversitate de activit5i ilegale (trafic de droguri, evaziune fiscal, contraband . !aradisurile financiare pun la dispozi5ia investitorilor strini o gam foarte larg de servicii, fr obliga5ia dezvluirii originii banilor, ncep'nd cu nregistrarea corpora5iilor interna5ionale 6i sf'r6ind cu opera5iunile bancare ce nu fac obiectul autorit5ilor. De6i secretul bancar 6i paradisul financiar sunt dou no5iuni distincte, ele au n comun at't scopurile legitime, c't 6i .ustificarea comercial. *n acela6i timp, ele ofer o protec5ie nelimitat infractorilor dispu6i s fac afaceri cu orice pre5. Arebuie adugat c o 5ar este considerat paradis fiscal de ctre companiile 6i persoanele fizice strine crora li se ofer stimulente pentru a ncura.a investi5iile lor, ns popula5ia local nu va percepe la fel politica statului deoarece guvernul percepe impozite pe veniturile personale, taxe asupra importurilor 6i exporturilor, impozite asupra succesiunilor 6i dona5iilor, impozite asupra propriet5ilor imobiliare etc. ,aracteristicile paradisurilor fiscale fac din acestea o atrac5ie deosebit pentru reciclatorii de fonduri, deoarece ele furnizeaz un val de secret asupra tranzac5iilor, astfel nc't proprietarul unei societ5i ncorporate n paradisul fiscal nu poate f asociat cu fluxul de fonduri. 7ai mult ca at't, sistemele bancare 6i de comunica5ii moderne de care dispun 5rile paradisuri fiscale permit deplasarea rapid a fondurilor. Aoate tipurile de corpora5ii nregistrare n paradisurile fiscale F societ5i generale, bnci off#s1ore, societ5i de asigurri captive etc. F pot fi utilizate de reciclatori de fonduri n toate etapele procesului de splare a banilor0 plasare, stratificare sau integrare. *n &epublica 7oldova una din cele mai des nt'lnite sc1eme de splare a banilor este cea prin intermediul zonelor off#s1ore. -pre exemplu, venitul ilicit se plaseaz ntr#un cont al bncii transnistrene. Depuntorul, nc1eind un contract fictiv de mprumut cu un agent economic din zona off#s1ore, transfer ace6ti bani pe contul mprumutantului. 9ltimul, la r'ndul su, nc1eie 6i el un contract de mprumut cu un agent economic ter5. -e face cesiunea de crean5, ter5ul
30

transfer'nd banii ntr#o banc, spre exemplu din 3lve5ia sau %ustria pe contul spltorului moldovean. Iff#s1ore este teritoriul destinat at't pentru centre financiare interna5ionale, c't 6i pentru unele opera5iuni bancare. Vonele off#s1ore constituie o surs puternic ce absoarbe criminalitateaorganizat interna5ional, fiind 6i un canal de exploatare a capitalurilor din 5ar, a splrii banilor 6i evaziunii fiscale. 3le au un rol dominant n procesul de splare, fiind pe larg utilizate. Vonele offs1ore se caracterizeaz, n principal, prin absen5a nregistrrilor referitoare la conductorii de facto ai companiilor, interdic5ia legislativ de divulgare a informa5iei privind aceste zone, nedorin5a vdit a conducerii acestora de a colabora, din considerentul c n ma.oritatea zonelor evaziunea fiscal nu constituie o infrac5iune n scopul splrii de capitaluri. *n unele state, legisla5iile interne interzic efectuarea opera5iunilor prin intermediul institu5iilor financiare din zonele off#s1ore, n altele legea nu interzice astfel de opera5iuni. *n statele unde valuta na5ional este supus permanent infla5iei, legiuitorul poate stabili limitri n ce prive6te sc1imbul ei n scopul mpiedicri realizrii valutei mai puternice. Vonele off#s1ore, de obicei, sunt cele care acord servicii de convertire a valutei pentru strini. *n statele cu o valut stabil, de obicei, este permis participarea n opera5iunile bancare off#s1ore. 3lementul distinctiv al off#s1orului l constituie confiden5ialitatea. 7ai mult ca at't, ma.oritatea zonelor off#s1ore nu recunosc 1otr'rile instan5elor .udectore6ti strine. !lasarea veniturilor n aceste zone se efectueaz prin diverse metode, precum0 # transportarea fizic F valuta ob5inut ilegal poate fi plasat n zonele off#s1ore prin baga.e, intermediar etc; # transferuri bancare; # cecuri expediate prin po6t sau n mod fizic; # persoane de ncredere, contabil F care transfer banii pe contul de trust, dup care o alt persoan le transfer n zona off#s1ore; # serviciile telegrafice (Sestern 9nion, %merican 3xpress etc. F se pot face prin transferuri fr a solicita identificarea precis a expediatorului, iar prin aplicarea parolelor poate fi evitat 6i identitatea beneficiarului. Idat a.unse n zonele off#s1ore veniturile sunt stratificate 6i urmeaz a fi supuse reintegrrii. !rintre cele mai rsp'ndite metode de reintoarcere a veniturilor n 5ara de origine se enumer0

31

# credite fictive F corpora5iile fictive pot desc1ide conturi bancare n strintate, dup care cecurile se transmit prin po6t n statul originar n calitate de credite de la aceste companii fictive; # investitori fictivi F afacerea ilegal se organizeaz n statul de origine, iar investitorii fictivi, de obicei, plasa5i peste 1otare, sunt utiliza5i pentru acordarea de capital; # comisioanele F se pltesc pentru gsirea investitorilor n vederea exercitrii unei afaceri, negocieri pentru ac1izi5ionarea imobilelor etc.; # cecuri 6i transferuri; # transferarea fizic. %ceste metode pot fi aplicate at't separat, c't 6i n cumul. *n acela6i timp, pot fi eviden5iate 6i alte metode, cum ar fi0 clien5i prezenta5i de ctre o filial, sucursal sau alt banc din strintate, cu sediul n 5ara n care activitatea de producere sau de trafic de droguri constituie o component important a economiei; folosirea de scrisori de credit sau alte metode financiare pentru a transfera bani n 5rile care nu corespund afacerilor obi6nuite ale clientului; clien5ii ce efectuiaz tranzac5ii mari 6i sistematice, inclusiv prin transfer electronic, care nu pot fi clar identificate ca fiind de bun credin5 sau clien5i care primesc pl5i mari 6i sistematice din 5ri care sunt asociate n mod obi6nuit cu producerea, prelucrarea 6i realizarea drogurilor, cu organiza5ii teroriste prescrise paradisuri fiscale; alctuirea unor balan5e mari care nu corespund cifrei de afaceri obi6nuite a firmei clientului 6i transferurile ulterioare n conturi de5inute n strintate; transferuri electronice inexplicabile de fonduri pe o baz interioar sau exterioar ori fr a trece printr#un cont; solicitrile frecvente de emitere a cecurilor de cltorie, trate de moned strin sau alte instrumente negociabile; plata frecvent a cecurilor de cltorie 6i a altor instrumente negociabile, mai ales dac acestea provin din strintate. ,onform unor studii, economia subteran n &om'nia reprezint 4/C 6i mai mult, iar n &epublica 7oldova aceasta este apreciat n limita de 28#8/C. %stfel, n 5rile din 3uropa ,entral economia subteran atinge cota de la (#1:C p'n la $/#$(C, n unele 5ri ale ,-+ (&usia, 9craina, Eeorgia, "etonia etc. cota economiei subterane este apreciat ntre 28 6i 8/C, n 5rile occidentale dezvoltate economia subteran este de la )#1/C p'n la $4#2/C. ,el mai periculos element structural al economiei subterane l reprezint sectorul criminal al acesteia, prin care se are n vedere ansamblul activit5ilor economice ilegale care se manifest prin
32

producerea, realizarea, acumularea, sc1imbarea, redistribuirea mrfurilor, activit5ilor 6i serviciilor excluse din circuitul civil, precum 6i alte modalit5i de manifestri infrac5ionale orientate spre ob5inerea unei anumite cote#pr5i din produsul economiei legale.

33

C3PR.45: Economia subteran, rezentare general 1. Fenomenul de economie subteran.....................................................$ $.%pariia economiei subterane n &om'nia...........................................$ 2. ,auzele generale ale economiei subterane.........................................2 4. -tatul, principala cauz a economiei subterane...................................4 8. 3fectele negative ale economiei subterane..........................................8 :. %ctivitile economiei subterane, n ansamblu....................................8 <. 3conomia subteran, pe teren..............................................................: ). 3conomia subteran, exemple elocvente.............................................< (. 7ediul F afectat de economia subteran..............................................) 1/. 3fectele pozitive ale economiei subterane..........................................( 11.!reviziunile specialitilor...................................................................1/ 1$.3conomia subteran i criza financiar............................................11 Evaziunea fiscal 1. 3vaziunea fiscala F notiune................................................................1$ $. Formele evaziunii fiscale.....................................................................12 2. ,azuri de evaziune fiscala legala.......................................................14 4. ,azuri de evaziune fiscala ilicita.........................................................18 8. ,auzele evaziunii fiscale.....................................................................1: :. 7asuri pentru limitarea evaziunii fiscale.............................................1< <. ,oncluzii..............................................................................................$/ 4ivelul economiei subterane n Romnia i n lume 1. 3conomia subterana in &omania, perioada $///#$//2......................$1 $. Drumul economiei subterane # bine pavat..........................................$$ 2. Aendin5e actuale.................................................................................$4 4. Ibiect de cercetare al criminologiei....................................................$: 8. +ntegrarea economiei la scara mondial.............................................$< :. !aradisurile fiscale..............................................................................$)

34