Sunteți pe pagina 1din 9

Falimentul Bancar Bankcoop

1. Situatia anterioara inceperii procedurii de faliment (prezentarea firmei, a pietei pe care a activat) Sistemul bancar din Romnia s-a constituit odat cu nfiinarea Bncii Naionale a Romniei (1880). Apoi au aprut bnci mari si mijlocii avnd capitaluri importante si posibilitile de obinere a creditelor, att de la B.N.R, ct i de la mari bnci din strintate. In perioada interbelic, sistemul bancar s-a dezvoltat ca urmare aptrunderii capitalului strin. Au aprut astfel Banca Italo - Romn, Anglo Romn, Franco Roman , etc. Dup al doilea rzboi mondial au aprut bnci cu capital de stat care mobilizau mijloacele bneti disponibile din economia naional i le dirijau sub form de credite in sectoarele economiei la care erau arondate. Structura sistemului bancar romnesc nainte de 1990 era n mare parte similar cu cea a celorlalte economii din Europa Central si de Est, totui in anumite privine era mai rigid i a avut un rol pasiv n economie. Sistemul bancar romnesc dinainte de reform consta din Banca Naional a Romniei, care juca rolul att de Banc Central ct i comercial i din Bncile specializate pentru investiii, comer exterior, agricultur i economii. Dup 1990 sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, n sensul c resimte cel mai puternic ocurile induse n economie. Reforma sistemului bancar romnesc a nceput n1991 prin crearea unui sistem pe dou nivele, n care Banca Naional i pierde caracterul de banc comercial (prin desprinderea din BNR a BCR) si domeniul se deschide noilor operatori bancari. Meninerea distorsiunilor n sectorul real, fluctuaiilor ratelor dobnzilor, ale cursului de schimb al monedei naionale, precum i ale preurilor de consum i-au pus amprenta asupra sectorului bancar, influennd negativ performanele financiare ale bncilor i indicatorii de pruden bancar n sensul creterii ponderii veniturilor nerealizate din dobnzi i din influene de curs valutar n totalul profitului brut. Evoluia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detaat de situaia general a economiei naionale care s-a confruntat cu disfuncionaliti majore att la nivel microeconomic, ct i macroeconomic. ncepnd cu anul 2000 apar primele realizri n sistemul bancar: -continuarea procesului de restructurare i privatizare;

-creterea calitii serviciilor prestate i educarea populaiei; -stimularea atragerii economiilor agenilor economici i populaiei nsistemul bancar; -modernizarea sistemului de pli prin dezvoltarea sistemului electronic de plat; -intensificarea operaiunilor de pia de capital; -dezvoltarea de instituii financiare specializate pentru activiti de leasing, brokeraj, asigurri, investment banking, fonduri de investiii, fonduri de pensii. Bankcoop - Banca Generala de Credit si Promovare SA a fost o banc din Romnia, cu sediul principal in Bucuresti, infiinat n anul 1990, pe scheletul fostului Centrocoop. Banca de Credit Cooperatist Bankcoop a fost a doua gaur neagr (dup Bancorex) care a sectuit sistemul financiar post-decembrist din Romnia. Bankcoop a fost una din primele bancii infiintate in Romania, dupa 1990. Banca a fost creata de cooperativa de credit - Centrocoop si de catre un grup de intreprinzatori. Presedintele banci a fost Alexandru Dinulescu. In 1995, in urma unor probleme de lichiditate ale bancii, omul de afaceri George Constantin Paunescu a devenit actionar principal, cu un aport de 10 milioane dolari, pentru care a luat 31,49% din actiunile bancii. Structura actionariatului Bankcoop se prezenta in anul 1995 astfel: aproximativ 27% din actiuni detinute de persoane fizice prin subscriere publica; actionar majoritar al Bankcoop a fost George Constantin Paunescu, cu 31,49% din actiuni, urmat de Centrocoop cu 15,63%, si Marius George Paunescu, cu 4,5% din actiuni. ca asociati persoane juridice au fost inscrisi: Administratia Asigurarilor de Stat cu 2,88%, Uniunea Judeteana a Cooperativelor de Consum Sibiu cu 2,08%, Uniunea Ccooperativelor din Constanta cu 1,33%, din Dimbovita cu1,532%, Consiliul Central al Cooperativelor de Credit cu 8,17%, Consiliul Cooperativelor de Credit din Botosani cu 0,43%, din Dolj cu 0,83%, precum si Centrul de Calcul Electronic cu 0,11% si firma Isola Romanian Investment cu 3,43%.

In anul 1997 presedintele Alexandru Dinulescu a fost arestat. Anchetatorii au descoperit o numeroase infractiuni savarsite de acesta: mita, falsuri, evaziune fiscala si acordarea de imprumuturi fara acoperire. In alt caz, fostul presedinte al Bankcoop este invinuit de abuz in serviciu contra intereselor publice, pentru ca ar fi acordat preferential credite in valuta lui Catalin Botezatu si lui Alexandru Raducan, incalcand regulamentul valutar. In 1998 dupa un indelung provizorat, conducerea bancii a fost preluata de Constantin Duna, un bancher cu o larga experienta, dar care nu a putut redresa banca. Creditele acordate in anii anteriori s-au dovedit in timp neperformante, banca nereusind sa-si recupereze banii. n anul 1999, Bankcoop avea 200 de filiale i sucursale i aproximativ 600.000 de depuntori.

2. Cauza falimentului Criza propriu-zis a Bankcoop s-a manifestat la sfritul lunii aprilie 1999 cnd, pe fondul unor probleme privind lichiditile aprute att la aceast banc, ct i la Banca Agricol, Banca Albina i Bancorex, dobnzile interbancare i cursurile de schimb valutar au nregistrat fluctuaii nsemnate timp de cteva zile. Cotaiile pe piaa interbancar de dobnzi pn la 1000% pe an pentru depozite de o zi au reflectat disperarea bncilor cu probleme, dar i un sistem de pia cu carene de organizare, pe majoritatea pieelor valutare i bursiere din lume existnd limite de variaie zilnic ale dobnzilor sau cursurilor valutare. Situaia Bankcoop a ilustrat rezultatul anilor de restructurare firav, care se regsete n bilanurile instituiilor bancare, iar n ultim instan n deficitul bugetar consolidat. Bncile aflate n situaii financiare precare fceau eforturi disperate pentru a obine bani, influennd astfel ratele dobnzii. Criza de lichiditi prin care treceau le-a fcut s se ndrepte, n condiiile refuzului Bncii Naionale a Romniei de a le credita, ctre bncile comerciale, de unde obineau mprumuturi la o dobnd ce depea posibilitile de supravieuire. Scandalul la banca a inceput in 1997, cind au iesit la iveala disputele dintre presedintele bancii si actionarul principal, pe tema unor credite si a provenientei sumei lui George Constantin Paunescu adusa ca aport la capitalul social al bancii.

Creditele acordate in anii anteriori s-au dovedit in timp neperformante, banca nereusind sa-si recupereze banii. Incepand cu 24 mai 1999, la Bankcoop, platile si incasarile s-au facut sub supravegherea BNR. Cauzele erau cunoscute. Una dintre ele - criza de lichiditati - a survenit ca urmare a creditelor nerambursate, ceea ce a facut ca banca sa nu mai poata onora la un moment dat cererile de retragere ale deponentilor. Procedura de recuperare a banilor pe cont propriu Etapele erau urmatoarele: se cauta o persoana care datoreaza bani catre Bankcoop. La mica intelegere, se ajunge la un acord prin care datornicul accepta ca banii datorati bancii sa aiba ca beneficiar direct debitorul in cauza, evident in limita contului acestuia la Bankcoop. Urmatorul pas consta in initierea de catre debitor a unui ordin de plata si virarea sumei respective in contul deponentului. Daca datornicul bancii nu putea vira intreaga suma, exista o solutie si pentru aceasta situatie. O intelegere notariala de plata in rate. Acest sistem era perfect legal si avea acceptul centralei de la Bucuresti. Daca conducerea bancii era multumita, nu acelasi lucru se putea spune despre deponenti. Transformati de nevoie in detectivi, ei erau obligati sa faca o adevarata munca de investigatie pentru a gasi debitori dispusi sa le vireze banii. In acest fel, datornicii Bankcoop au devenit peste noapte unii dintre cei mai importanti oameni ai orasului. De cele mai multe ori, ei acceptau cedarea sumelor datorate bancii catre deponenti in schimbul renuntarii acestora din urma la o parte din bani sau in schimbul platii unor comisioane. Reclamarea la Politie este inutila si nu facea altceva decat sa indeparteze si mai mult depunatorii de posibilitatea recuperarii banilor. Pe de alta parte, cautarea datornicilor presupunea cheltuieli suplimentare din partea deponentilor. In vara lui 1999, banca a intrat in criza de lichiditate, avind probleme tot mai mari cu onorarea obligatiilor. Bancile romanesti au evitat treptat sa mai imprumute banca, inca din primavara. Bankcoop a intrat in regim de decontare speciala a tranzactiilor, ceea ce a provocat panica in rindul populatiei, care a venit sa-si retraga banii. La inceput, banca platea numai dobinda la depozite, dar ulterior a sistat, aproape in totalitate, si aceasta plata. Intrarea bancii in regim special de decontare nu insemna insa incetarea platilor. Teoretic, deponentii puteau sa-si ridice banii in ordinea cererilor si in limite prestabilite de Bankcoop, pe masura ce banca recupera la randul ei banii de la creditori. Practic insa, lucrurile erau mult mai complicate. Zilnic se incasau, in medie, aproximativ un milion de lei, suma care nu ajungea nici pentru primul client aflat la rand, declara un
4

functionar al bancii. Din acest motiv, listele cu ordinea solicitarilor de restituire au devenit inutile, renuntandu-se de astfel la ele, la cererea deponentilor. Conducerea Bankcoop a facut eforturi mari pentru a gasi un investitor sau un grup de investitori, care sa aduca finantare si sa salveze banca. Necesitatea de finantare se ridica la circa 50 milioane de dolari. In acest sens, Bankcoop a semnat un contract de consultanta, pentru gasirea unui investitor, cu banca de investitii Credit Suisse First Boston. asemenea, firma internationala de audit PricewaterhouseCoopers a facut o evaluare a bancii. Negocierile pentru gasirea unui investitor sau a unui grup de investitori au esuat, desi se vehiculau nume importante, iar conducerea se declara optimista. De asemenea, Bankcoop a sustinut ca a semnat cu o firma externa un memorandum pentru obtinerea unui credit de 100 milioane dolari, care sa stea la baza rambursarii banilor catre populatie.

Actionarii Bankcoop au hotarat, in octombrie 1999, o majorare de capital de peste 50 milioane de dolari. Banca de investitii Credit Suisse First Boston a fost desemnata, de actionari, sa conduca aceasta operatiune. Majorarea capitalului era in opinia guvernatorului BNR, singura solutie pentru a scoate banca in afara pericolului ridicarii licentei de functionare si a incepe procedurile de faliment. Isarescu declara transant ca aceasta va fi soarta bancii, daca actionarii nu-si vor respecta obligatia asumata, dar este dispus sa arate clementa, prin acceptarea tacita a prelungirii termenului cu inca o luna. In noiembrie 1999, Bankcoop avea un patrimoniu net negativ de 1.650 miliarde de lei vechi.

3. Declansarea procedurii de faliment La mijlocul lunii noiembrie 1999, dupa esecul tuturor incercarilor de atragere a altor investitori cu bani, Banca Nationala a cerut tribunalului declansarea falimentului. Nerambursarea imprumuturilor a condus la incapacitatea onorarii obligatiilor catre clienti. La sfarsitul anului 1999, erau nerestituite la scadenta depozite de 1.595 miliarde lei, conform raportului intocmit de lichidatori (SC PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL si SC Reconversie si Valorificare Active SA). Pierderile Bankcoop erau, la sfarsitul anului 1998, de 639,91 miliarde lei, pentru ca la finele lui 1999 acestea sa ajunga la 2.431,42 miliarde lei. La data declansarii falimentului, Bankcoop avea un patrimoniu net (diferenta dintre valoarea activului si totalul datoriilor) negativ de 1.650 miliarde lei. Conducerea bancii refuza sa accepte situatia si contesta, la Curtea Constitutionala, legea falimentului, dar tot ce
5

obtine este o prelungire a agoniei cu 47 de zile. Dupa ce Curtea respinge actiunea Bankcoop (la 17 ianuarie 2000), tribunalul preia dosarul si da castig de cauza BNR, spre satisfactia depunatorilor. Declansarea procedurii falimentului la Bankcoop a fost o veste buna pentru persoanele fizice care aveau depozite la aceasta banca. Dupa aproape un an de asteptare, ei aveau certitudinea ca vor primi cel putin o parte din banii depusi, maximum 54,76 milioane lei, cat este plafonul despagubirii acordate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB). Declansarea procedurii falimentului la Bankcoop a fost decisa de tribunal la data de 8 februarie 2000. Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB) trebuia sa scoata banii pentru despagubirea deponentilor. BNR a pus la dispozitia FGDSB peste 2.000 de miliarde pentru a-i despagubi pe cei 600.000 de clienti ai bancii. In februarie 2000, administratorii FGDSB au constatat ca toti banii Fondului nu ajungeau pentru despagubirea nici a unei cincimi din deponentii la Bankcoop. Creditul de 2.000 de miliarde lei, pe care Banca Nationala il putea acorda Fondului in asemenea situatii, era un ajutor substantial dar insuficient. Potrivit ultimelor calcule, totalul despagubirilor la care aveau dreptul cei 600.000 de depunatori persoane fizice la Bankcoop insuma aproximativ 2.700 de miliarde lei, cu 700 de miliarde lei mai mult decat estimarile initiale. Fondul de garantare era pe minus.

4. Consecintele falimentului Bankcoop La mijlocul lunii februarie 2000, Consiliul de Administratie al Fondului a trimis tuturor bancilor comerciale care intrau in schema de garantare a depozitelor o adresa prin care le anunta ca, in conformitate cu prevederile legale, aveau de platit o contributie speciala egala cu dublul contributiei anuale pentru anul 2000. In sus-mentionatul comunicat scria ca "in urma analizei efectuate de Consiliul de Administratie al Fondului a rezultat ca nivelul sumelor ce urmeaza a fi platite drept compensatii deponentilor persoane fizice la Bankcoop depaseste intr-o proportie insemnata resursele financiare de care Fondul dispune in prezent". Astfel, bancile care atrageau bani de la populatie erau invitate sa cotizeze suplimentar cu 1,6 - 3,2% din suma totala a depozitelor persoanelor fizice, existenta in sold la 31 decembrie 1999. Conform ordonantei de guvern care reglementa functionarea FGDSB, fiecare banca platea Fondului o contributie anuala minima de 0,8% din totalul depozitelor persoanelor

fizice, insa aceasta contributie putea fi majorata pana la 1,6% (dublul contributiei de baza), daca banca s-a angajat in politici pe care Fondul le socotea riscante si nesanatoase. Potrivit ultimei decizii a Consiliului de Administratie al Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, pe langa aceasta contributie, bancile comerciale erau obligate sa cotizeze, in plus, cu sume reprezentand dublul cotizatiei stabilite de Fond, pentru anul 2000. Era o decizie luata intr-un caz de forta majora. Pe de o parte, FGDSB avea nevoie de resurse suplimentare, pentru a despagubi deponentii de la Bankcoop. Pe de alta parte, trebuia sa-si asigure resurse pentru eventualitatea aparitiei unui nou faliment bancar. Era usor de imaginat cata panica s-ar crea printre deponenti in situatia in care Fondul, intrat in criza de lichiditati, nu si-ar fi putut onora obligatiile de plata, in conditiile stabilite de lege. Chiar si simpla intarziere a platii despagubirilor ar produce efecte asupra clientilor celorlalte banci, cu riscul reorientarii plasamentelor din sistemul bancar. Conform legii, FGDSB are multiple posibilitati de a se imprumuta de pe piata financiar-bancara. Una este apelarea la resursele bugetului de stat. In conditiile de la acea vreme insa, bugetul abia isi poate acoperi propriile cheltuieli, Ministerul Finantelor fiind el insusi debitor pentru sistemul bancar. O alta sursa de finantare este Banca Nationala a Romaniei, la care Fondul deja a apelat pentru despagubirile de la Bankcoop, insa mai multi bani de la BNR inseamna moneda noua aruncata pe piata, cu riscuri asupra cresterii inflatiei. Exista si posibilitatea apelarii la resursele de pe piata monetara, insa costurile pe care le implica aceasta operatiune (nivelul dobanzilor) erau mari si n-ar fi facut decat sa greveze in continuare pe resursele Fondului, care ar fi aruncat intr-o ciclicitate asemanatoare cu cea prin care trece Ministerul Finantelor: imprumuturi noi pentru rambursarea celor vechi. In aceste conditii, cea mai la indemana este refacerea lichiditatilor Fondului pe seama majorarii contributiilor bancilor comerciale. Conform legii, contributiile bancilor, atat cea anuala, cat si cea speciala, nu se restituie. Decizia Consiliului de Administratie al FGDSB pare sa fie nejusta la prima vedere. Adica, la ce bun sa restrangi lichiditatea unei banci care respecta indicatorii de prudenta, prin obligatia de a varsa la Fond contributii suplimentare? In realitate insa, lucrurile nu erau atat de simple intr-o economie de piata, falimentul unei banci poate surveni oricand, iar panica ce sar crea in jurul lichidarii unei societati bancare poate induce efecte negative asupra intregului sistem bancar. Masura luata de Fond are insa si o alta fateta: triplarea contributiilor la Fond inseamna reducerea lichiditatilor bancilor comerciale. Si prin aceasta, restrangerea plasamentelor pe
7

care le-ar putea face, in conditii de rentabilitate crescuta: imprumuturi pe piata monetara sau cumpararea de titluri de stat, plasamente sigure si cu venituri consistente. Pentru bancile care nu se scalda in lichiditate, decizia FGDSB poate induce efecte asupra nivelului dobanzilor la depozitele constituite de persoane fizice si juridice. Fondul de Garantare al Depozitelor in Sistemul Bancar a platit pana in aprilie 2000, 1.530 miliarde de lei (circa 60% din datorii) pentru 107.783 din deponenti Bankcoop (circa 20% din deponenti), a declarat Marin Predescu, directorul economic al Fondului. O buna parte din deponentii Bankcoop si-au lasat banii la BRD, banca prin intermediul careia se deruleaza plata comensatiilor.

Cine a platit pentru acest faliment? George Constantin Punescu s-a fcut nevzut, plecnd tocmai n SUA, de unde s-a ntors abia n 2002. La revenirea n ar dosarul Bankcoop era considerat nchis dup condamnarea la 10 ani de nchisoare a fostului presedinte al bncii, Alexandru Dinulescu, George Constantin Punescu fiind n mod surprinztor scos din cauz. Alexandru Dinulescu a fost inchis in anul 2004 si se afla si in prezent in penitenciarul Rahova - Bucuresti.

Bibliografie http://www.capital.ro/articol/marile-falimente-bancare-127657.html? utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=rss http://www.capital.ro/articol/bancile-comerciale-platesc-scump-falimentul-bankcoop2472.html http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/deponentii-de-la-bankcoop-isi-pot-recuperabanii-doar-dupafalimentul-bancii~ni1421 http://www.capital.ro/articol/actionarii-bankcoop-dau-ultimul-bal-2441.html http://www.capital.ro/articol/bankcoop-va-intra-pe-mana-lichidatorului-2514.html http://www.capital.ro/articol/la-bankcoop-depunatorii-au-devenit-recuperatori-decredite-3148.html http://www.capital.ro/cautare/tag/bankcoop-10923.html http://www.capital.ro/articol/la-bankcoop-depunatorii-au-devenit-recuperatori-decredite-3146.html