Domeniul public si proprietatea publica Reglementarea proprietatii in Constitutia Romaniei se regaseste in principal in 2 texte: 1.

Art 44 intitulat dreptul de proprietatea privata care este plasat in titlul II re eritor la drepturile!libertatile si indatoririle undamentale!re"ultand din continutul lui!din locul in care este plasat !ca el reglementea"a unul din drepturile undamentale ale cetateanului roman in actualul sistem constitutional si legal!respectiv dreptul de proprietate privata si ca el repre"inta un sediu special in reglementarea constitutional a proprietatii. 2. Art 1#$ care este situat in titlul I% al Constitutiei prin care se reglementea"a economia si inantele publice si este denumit &roprietatea. Din continutul lui si din locul in care este plasat!re"ulta ca el consacra componentele proprietatii!o vi"iune economica in mod preponderant si ca el repre"inta un sediu general in reglementarea constitutionala a proprietatii!ceea ce ace ca anali"a regimului proprietatii in sistemul actual sa se aca pornind de la sediul general adica art 1#$ din continutul caruia re"ulta: a. &rin alin I se consacra structura actuala a proprietatii care include 2 mari orme si anume &R'&RI()A)(A &*+,ICA -I &R'&RI()A)(A &RI%A)A. b. &rin alin al II lea!sunt preva"ute ca si modalitati de protectie a proprietatii publice aptul ca aceasta este in egala masura!garantata si ocrotita prin lege. Aceste orme de protectie se regasesc si in art 44 care priveste proprietatea privata. In acelasi alineat se mentionea"a titularii dreptului de proprietate publica si anume : -)A)*,. care detine proprietatea publica de interes national/ si *0I)A)(A AD1I0I-)RA)I% )(RI)'RIA,A .care este proprietara bunurilor de interes local/. )extul trebuie coroborat cu art # alin III din Constitutie care reglementea"a care este organi"area administrativ teritoriala in pre"ent!Romania iind organi"ata sub acest aspect in: C'1*0( -I 'RA-(.care sunt unitati administrativ teritoriale de ba"a/ si 2*D()(.care sunt unitati de nivel intermediar. Re"ulta ca la ora actuala Romania ace parte din categoria statelor care au un singur nivel intermediar intre nivelul de ba"a si cel central. &rocesul de revi"uire constitutionala care se a la in curs de derulare!isi propune printre alte obiective sa modi ice modul de organi"are administrativ teritoriala a Romaniei introducand un al doilea nivel intermediar3 respective R(4I*0I,(. Coroborand art 1#$ alin II cu art # alin # din Constitutie!re"ulta ca in sistemul actual urmea"a sa identi icam: a. ' proprietate publica a statului

b. ' proprietate publica a comunelor c. ' proprietate publica a oraselor.municipiilor/ d. ' proprietate publica a 5udetelor In contextual in care vor di in iintate regiunile!urmea"a in mod iresc ca in structura proprietatii publice sa ie introduce si acestea ca titular ale dreptului de proprietate publica. Din alin # al art 1#$ se reali"ea"a delimitarea s erei proprietatii publice utili"andu6se mai multe criteria: 1. Criteriul interesului public care vi"ea"a toate bogatiile de interes public ale solului!te7nica de redactare prin care se determina generic bogatii care in individuali"area lor!includ mai multe categorii de bunuri. &e langa acest criteriu!il regasim sip e cel al interesului national in categoria de bunuri!apele cu potential energetic de interes national. 2. (numerarea expresa a unor bunuri. (x: spatial aerian!pla5ele!marea teritoriala. #. )rimiterea la lege prin ormula ..si alte bunuri preva"ute de legea organic.. re"ultand ca legiuitorul constituent nu epui"ea"a s era bunurilor proprietate publica!recunoscand legiuitorului organic competenta de a extinde aceasta s era prin adaugarea altor bunuri. ,egea organica la care se trimite este legea nr 21# din 1889 care a su erit insa modi icari prin 0oul Cod Civil al Romaniei. ,egea contine insa in anexa bunurile care ormea"a s era celor # categorii de proprietate publica respectiv cea a statului!a comunelor si oraselor.municipiilor/ si a 5udetelor. In alin 4 se consacra caracterul inalienabil al proprietatii publice. Inalienabilitatea acesteia nu exclude insa existenta unor modalitati de punere a ei in valoare! iind vorba despre: 1. Darea in administrare care se poate ace numai catre o regie autonoma sau institutie publica: 2. Concesionarea : #. Inc7irierea: 4. Darea in olosinta gratuita!institutiilor de utilitate publica.di erite asociatii! undatii care des asoara activitate de interes general si li s6a con eri prin 7otararea 4uvernului statutul de utilitate publica/. In alin ; al art 1#$ declara caracterul inviolabil al proprietatii private care trebuie insa exercitat in conditiile legii organice. ,a o lege organic trimite si Constitutia prin art <# alin

# litera 1.!potrivit caruia regimul general al proprietatii si regimul 5uridic al mostenirii. )extul trebuie coroborat cu cel al art 44 care reglementea"a regimul 5uridic al dreptului de proprietate privata in Romania!acesta!ca si proprietatea privata iind garantate in conditiile stabilite de lege. Ca si proprietatea publica!cea privat este in egala masura garantata si ocrotita. In orma initiala a Constitutiei!era garantat doar dreptul de proprietate !iar proprietatea privata era ocrotita!insa!pe ondul unor critici aduse textului anterior!el a ost modi icat mentionandu6se expres garantarea ca proprietatea privata este garantata!prevedere care este considerata esentiala intr6o democratie constitutional. &ana in anul 2==#!cetatenii straini si apatri"ii nu aveau voie sa detina terenuri in proprietate!in Romania. -i aceasta prevedere a ost criticata din perspectiva dobandirii de catre Romania a statutului de stat membru al *niunii (uropene in care sunt recunoscute ca libertati undamentale!libertatea de circulatie a persoanelor!a bunurilor si a serviciilor. &rin legea de revi"uire din 2==# s6a recunoscut cetatenilor straini si apatri"ilor!dreptul de dobandire a proprietatii asupra terenurilor insa numai in conditiile re"ultate din aderarea Romaniei la *niunea (uropeana sau din alte tratate internationale la care Romania este parte pe ba"a de reciprocitate in conditiile preva"ute de legea organica precum si prin mostenire legala. Daca art 1#$ alin ; consacra caracterul inviolabil al proprietatii private in conditiile legii!art 44 alin #6$ reglementea"a regimul exproprierii si al posibilitatii olosirii subsolului unor proprietati imobiliare pt lucrari de interes public. &rima lege a exproprierii a ost adoptata in 19$4.Al. I. Cu"a/ si reglementata in toate Constitutiile ulterioare cu exceptia celor din regimul totalitar. De esenta exproprierii potrivit si textului actual al Constitutiei!este ca ea se reali"ea"a numai pt cau"e de utilitate publica si presupune intotdeauna o despagubire care trebuie sa aiba caracter prealabil si drept! intreaga procedura iind preva"uta de lege. Cuantumul despagubirilor se stabileste de comun acord de catre parti.de expropriat si expropriator/ iar in ca" de neintelegere!7otaraste instanta de 5udecata. ' component importanta in regimul constitutional actual al proprietatii este interdictia ca averea dobandita licit sa nu poata i con iscata precum si pre"umtia cu privire la caracterul licit al dobandirii averii. Din anali"a regimului constitutional al celor 2 tipuri de proprietate.publica si privata/ re"ulta te"a potrivit careia in sistemul constitutional actual proprietatea privata este regula iar proprietatea publica!exceptia. Argumentele in avoarea acestei te"e sunt urmatoarele: 1. +unurile proprietate publica sunt expres si limitativ determinate de Constitutie si de legea organica la care aceasta trimite. In sc7imb!in proproetate private pot i

detinute orice bunuri cu exceptia celor inter"ise de lege sau pt care legea stabileste conditii speciale .armele de oc/. 2. &roprietatea publica poate i detinuta numai de catre stat sau de catre unitatea administrativ teritoriala. &reci"am ca statul si unitatea administrativ teritoriala detin 2 tipuri de proprietati care ormea"a si cele 2 domenii ale lor: a. &roprietate publica6 I se aplica un regim de drept public in central caruia se a la inalienabilitatea b. &roprietatea privata6care ormea"a domeniul privat al statului si al unitatii administrativ teritoriale caruia I se aplica normele de drept privat daca prin lege nu se prevede alt el. #. +unurile proprietate publica sunt supuse normelor de drept public!au un regim 5uridic speci ic!in sensul ca : a. -unt inalienabile .nu pot i instrainate/ b. -unt insesi"abile .nu pot ace obiectul urmaririi si executarii silite/ c. -unt imprescriptibile atat sub aspect al prescriptiei extinctive!cat si a prescriptiei ac7i"itive.u"ucapiunea/. &rescriptia extinctiva !dreptul la actiune privind un bun proprietate publica nu se stinge indi erent cat timp el nu a ost exercitat. -ub aspectul prescriptiei ac7i"itive!un bun nu poate i dobandit in proprietate publica indi erent de perioada in care el s6a a lat in posesia de buna credinta a unei persoane. &reci"am ca in dreptul privat unctionea"a principiul con orm caruia posesia de buna credinta asupra bunurilor mobile valorea"a titlu de proprietate. In ceea ce priveste bunurile imobile!daca posesia se exercita in anumite perioade de timp.1=6 1;62=6#= de ani/ ea atrage dobandirea proprietatii!e ect al u"ucapiunii 4. In ceea ce priveste bunurile private!acestea sunt supuse unui regim de drept privat in sensul ca sunt alienabile!sesi"abile si prescriptibile.

21>;>2=1#

Domeniul public si proprietatea publica - continuare -

9 intrebari ;6$ intrebari teoretice legea organica etc 2 intrebari practice 6 grile

0otiunile de domeniu public si proprietate publica nu sunt identice! intre ele existand o relatie de la intreg la parte. Domeniul public cuprinde in primul rand bunurile proprietate publica dar in a ara acestora in sintagma de domeniu public in sensul larg al termenului se mai includ si acele bunuri private care prin semni icatia lor culturala! istorica! economica! stiinti ica! sociala 5usti ica apartenenta la domeniul public si guvernarea pe langa normele de drept privat si de anumite norme de drept public de natura sa le prote5e"e si sa le perpetue"e existenta. (x : un bun cultural .o opera de arta/ poate i detinut in proprietate d orice persoana i"ica sau 5uridica inclusiv de stat si unitatea administrativ teritoriala. &roprietarul insa! cand este o persoana privata! are anumite obligatii ata de bun in sensul de a6l pastra in mod corespun"ator! de a6l conserva si de a nu6l instraina decat dupa ce statul si6a exercitat un drept de preemtiune la cumparare iar in ca"ul in care nu s6a concreti"at prin dobandirea de catre stat in virtutea acestui drept! bunul poate i instrainat in mod liber.

&adurile indi erent de titularul lor! persoana i"ica! 5uridica! stat! alcatuiesc impreuna ondul silvic al romaniei. &roprietarii lor! indi erent cine sunt! au obligatia sa asigure masurile de conservare si intretinere si sa dispuna prin taiere de bunul respectiv numai in anumite limite si cu anumite proceduri. ,a el terenurile care indi erent de detinator alcatuiesc ondul unciar al romaniei iar titularului dreptului de proprietate ii revin anumite obligatii care di era in unctie de categoria de teren. (x : daca terenul este agricol! are obligatia sa il cultive! sa il intretina : daca ace pArte din perimetrul construibil are obligatia sa respecte anumite reguli.

Constatam ca exista bunuri proprietate privata care ac parte din domeniul public in sensul larg al termenului. Apartenenta unui bun privat la proprietatea publica repre"inta o orma de restrangere a exercitiului unui drept undamental respectiv dreptul de proprietate privata care este reglementat si garantat prin art 44 din constitutie! restrangere care este posibila in con ormitate cu art ;# care crea"a cadrul constitutional in limitele caruia exercitiul oricarui drept undamental si al oricarei libertati poate i restrans si anume :

6 restrangerea sa se aca numai prin lege .legea codului unciar nr 19 din 1881! legea apelor! codul silvic/ 6 restrangerea sa ie determinata de nevoia de aparare a securitatii nationale! a ordinii! a sanatatii! a moralei publice! a drepturilor si libertatilor cetatenesti! des asurarea instructiei penale precum si prevenirea unor evenimente naturale deosebite! de"astre! calamitati etc 6 restrangerea sa ie necesara intr6o societate democratica 6 principiul proportionalitatii dintre masura de strangere si cau"a care a determinat6o 6 aplicarea in mod nediscriminatoriu 6 sa nu se aduca atingere existentei dreptului sau libertatii insasi.

De initia D'1(0I*,*I &*+,IC

Domeniul public cuprinde in sensul larg al termenului! ansamblul bunurilor mobile sau imobile! publice sau private care prin natura lor sau prin vointa legiuitorului trebuie conservate si transmise generatiilor viitoare repre"entand valori destinate a i olosite in interes public! direct sau prin intermediul unui serviciu public care se a la in proprietatea sau in pa"a unei persoane 5uridice de drept public si care sunt guvernate de norme de drept public exclusiv sau in combinatie cu norme ale dreptului privat.

)RA-A)*RI :

6? domeniul public cuprinde in sensul larg al termenului bunuri care pot i detinute atat in proprietate publica sau privata pe care natura lor sau vointa legiuitorului le con era destinatia de a i transmise si conservate generatiilor viitoare. &rin aceasta trasatura ele se deosebesc de celelalte bunuri care pot i consumate in substantialitatea lor! titularul lor poate bene icia cum doreste. (xista insa bunuri care interesea"a nu doarmpre"entul ci si viitorul a carui existenta este conditionata de perpetuarea lor sau care dau identitate materiala sau spirituala unui popor.

6? necesitatea conservarii este 5usti icata de aptul ca bunurile respective satis ac un interes public. Acest lucru se reali"ea"a ie direct ie indirect printr6un serviciu public .serviciu public de transport in comun pentru utili"area aceleiasi cai de comunicatie/

6? bunurile din domeniu public sunt guvernate intotdeauna de un regim de drept public sau de putere publica! acesta putand i :

1. (xclusiv de drept public pt bunurile proprietate publica din domeniu public 2. 1ixt de drept public si de drept privat pentru bunurile proprietate privata care apartin domeniuli public cumpreci"area ca regulile de drept public au un rol predominant. #. +unurile domeniului public presupun intotdeauna existenta uneimpersoane morale demdrept public care exercita : a/ un drept de proprietate publica in ca"ul bunurilor publice din domeniul public b/ un drept de pa"a si protectie pentru bunurile private carenapartin de dreptul public. (x : ministerul culturii exercita un asemenea drept pentru bunurile din patrimoniul cultural national : mnisterul mediului! exercita acest drept asupra bunurilor care ormea"a mediul incon5urator etc.

Aceasta structura a domeniului public care include in s era sa atat bunuri pulice cat si bunuri private este evocata min doctrina prin ormula -CARA A D'1(0IA,I)A)II &*+,IC(! ea relevand includereamin domeniul public a unor bunuri care ca si titular! ca si regim 5uridic sunt di erite dar pe care le uneste destinatia inala! aceea de a satis ace unminteresmpublic