Mycoplasmoza si Ureaplasmoza

Familia Micoplasmaticeae este o grupa de microorganisme ce include 2 tipuri agenti infectiosi : Mycoplasma ce include 75 tipuri si Ureaplasma urealyticum-10 serotipuri.Sunt mi/o lipsite de perete cellular . n locul peretelui cellular au o mem!rana plia!ila ce acopera citoplasma si alte componente meta!olice " ce permit deplasarea in mediu . #lte caracteristici ce contri!uie la deose!irea de !acterii " c$lamidii " si %irusi sunt : dimensiunile foarte mici " diametru de 0"& microni 'sunt cele mai mici microorganisme capa!ile sa se deplase(e in mediu ) " au #*+ si #,+ " se multiplica in mediu acelular " nu necesita pentru multiplicare pre(enta aci(ilor nucleici ai ga(dei " dar necesita sterol si proteine nati%e pentru propagare " au meta!olism energetic intrinsic " iar cresterea lor este in$i!ata numai de #nticorpi specifici . Sunt re(istente la anti!ioticele ce distrug peretele cellular 'cum ar fi penicilinele ) " cit si la cele ce in$i!a meta!olismele 'tetracicline ) .

*intre cele & familii ta-onomic descrise ' Mycoplasmata " Spiroplasmataceae " #c$oleplasmataceae ) " patogene pentru om sunt numai cele din prima familie " care contin genul Mycoplasma " ce nu $idroli(ea(a urea " si Ureaplasma " ce $idroli(ea(a urea . n patologia umana o!stetricala si ginecologica se discuta 2 micoplasme : M . $ominis si Ureaplasma urealyticum. Mycoplasmele au fost suspectate a fi implicate in !olile tractului genital de cind ..*ienes si /. 0dsall " in 11&7 " le-au i(olat din a!cesele glandei 2art$olin . n 1134 Mc5orma6 7.M. si 8aylor ,o!inson *. au re%a(ut epidemiologia mycoplasmelor . 5oloni(area tractului genital feminin cu mycoplasme apare de la

nastere la o treime din nou-nascute " mai frec%ent cu M.Urealyticum decit cu M.9ominis " su! aspect su!clinic " si dispare cu cresterea in %irsta . #pro-imati% 22 : din fetele prepu!ertare au coloni(are cu mycoplasme " iar in postpu!ertate coloni(area se accentuea(a odata cu inceperea %ietii se-uale . Studii la gra%idele din +e;-<rleans au i(olat mycoplasmele la 50 : din ca(uri si ureaplasme la 30 : " desi " din punctual de %edere al patogenitatii " Ureaplasma este mai putin implicate in 28S . Incidenta : n conformitate cu ultimele date ale literaturii in 77"& : ca(uri infectia cu mycoplasma se determina in ma=oritatea ca(urilor ca infectie asociata . n cele mai multe ca(uri micoplasmele se asocia(a c$lamidiilor " tric$omonadelor " %irusilor " gonococilor " !acteriilor gram - si gram > " !acteriilor anaero!e etc. 5a si monoinfectie ureaplasma se intalneste la 12"3 :din !olna%i " insa asociata cu un mi/o se intilneste in 7?"5: ca(uri iar asociata cu mai multe mi/o @ 10"7: ca(uri . Ureaplasma se determina la &1"4 : paciente cu salpingo-ooforite cronice " in &0 : ca(uri la pacientele cu infertilitate " si la 21"1 : paciente cu a%orturi spontane .#utorii au notat frec%enta diagnosticarii ureaplasmei la pacientele insarcinate ce sufera de endocer%icite '&7"7 :) si colpite '50"3 :) . *easemenea destul de impunator este frec%enta depistarii ureaplasmei la pacientele insarcinate ce sufera de pielonefrite '??"7 :) " nafara de acesti indici autorii su!linia(a ca au depistat ureapplasma la pacientele insarcinate'14"? :) si cele care nu sunt insarcinate '21"1 :) fara procese inflamatorii ale organelor genitale" adica asimptomatice . Micoplasmele genitale pot fi gasite de-a lungul tractului genital inferior la femeile asimptomatice. n plus" micoplasmele au fost i(olate din urina" lic$idul seminal si din uretra distala la !ar!atii asimptomatici. U. Urealyticum este detectata la ni%elul %aginului la 40-30: din femeile mature se-ual"

asimptomatice si M. hominis, la 21-5&:A ncidenta fiecBreia este oarecum mai mica la !ar!ati. #tit ureaplasma cat si M. hominis pot fi i(olate din lic$idul amniotic in pre(enta mem!ranelor intacte mai de%reme de sBptBmanile 12-20 de gestatie. Cina la 14: din i(olatele de U. urealyticum si pina la &0: din i(olatele de M. Hominis de la ni%elul aspiratului endotra$eal colectat la nastere de la nou nascuti a caror greutate la nastere este D 2 500 g sunt pro%enite de la nou nascutii %eniti pe lume prin operatie ce(ariana practicata la femeile cu mem!rane intacte. #cest aspect indica faptul ca do!andirea germenilor in uter este destul de frec%enta"cel putin la cei nascuti inainte de termen. U. urealyticum si M. hominis pot fi do!andite in uter fie pe cale ascendenta" secundar coloni(arii tractului genital al mamei" fie pe cale transplacentara din sangele mamei. #m!ele microorganisme au fost i(olate din sangele matern si din sangele cordonului om!ilical. ,ata transmiterii %erticale a acestor microorganisme la nou-nascuti %aria(a intre 1355:. ,ata coloni(Brii la copiii sanatosi nascuti la termen scade dupB %irsta de & luni. Mai putin de 10: din copiii mai mari Ei adultii fara e-perientB se-ualB pre(intB coloni(are fie cu ureaplasme" fie cu M. hominis. Patogenie : 8oate micoplasmele sunt para(ite la om" animale si plante. *esi unele micoplasme fac parte din flora normala" unele sunt patogene" determinand !oli cu e%olutie cronica" daca patrund in flu-ul sanguin si coloni(ea(a diferite (one. Ma=oritatea micoplasmelor sunt para(iti de suprafata ai epiteliilor tractului respirator si urogenital" ca Mycoplasma $ominis" Ureaplasma Urealyticum. #tasarea pe celula ga(da se reali(ea(a la ni%elul receptorilor sialoglicoproteici sau sialoglicolipidici" prin %arfurile aplati(ate ale micoplasmelor" unde se gasesc organitele de atasare care contin

proteine de ade(iune 'ade(ina ma=ora C1). #derenta este destul de mare" impiedicand eliminarea lor prin secretiile mucoaselor sau urina" producand c$iar sta(a ciliara" cu alterarea meta!olismului celulei-ga(da. #socierea stransa a micoplasmelor cu celula-ga(da reali(ea(a un mediu" in care concentratia meta!olitilor to-ici ela!orati de para(it initia(a si intretine le(iunea tisulara. n plus" deoarece micoplasmele nu au perete celular" s-a demonstrat ca mem!rana para(itului ar fu(iona cu cea a ga(dei. Patogenie : Fu(iunea mem!ranelor ar altera permea!ilitatea si compo(itia mem!ranelor celulei-ga(da" permitand intrarea in celula a en(imelor $idrolitice" cu producerea de le(iuni gra%e. +atura factorilor to-ici" care afectea(a suprafetele mucoaselor infectate de micoplasme este neclara. 8o-inele sunt rar depistate in micoplasme. 5ercetatorii considera ca produsul finit al meta!olismului micoplasmelor este responsa!il de le(iunea tisulara. Cero-idul de $idrogen" produsul finit al respiratiei micoplasmelor" a fost implicat ca factor patogen ma=or. Patogenie : Micoplasmele acti%ea(a macrofagele" induc productia de cito6ine si proliferarea limfocitelor. Croprietatile de superantigen ale unor componente ale celulei micoplasmale pot fi considerate" de asemenea" factori de patogenitate. Micoplasmele pot e%ita recunoasterea imuna" datorita %ariatiei antigenelor de suprafata. Faria!ilitatea antigenica" capacitatea de a suprima raspunsul imun al ga(dei" rata mica de proliferare si locali(area intracelulara ar putea e-plica natura cronica a infectiilor micoplasmatice si incapacitatea frec%enta a ga(dei de a suprima infectia prin raspunsuri imune si neimune Patogenie : #daptarea rapida a micoplasmelor la conditiile oferite de ga(da este adesea insotita de modificari rapide ale receptorilor de

ade(iune de pe suprafata celulei" pentru o legare si penetrare mai eficenta" si de modificari rapide ale proteinelor structurale" pentru a mima structurile antigenice ale ga(dei 'mimetism antigenic). Unele specii de Micoplasma" de e-. M. fermentans" M.penetrans" M.pirum au fost implicate drept cofactori infectiosi in infectia cu 9 F" fiind detectate in procent de cca 20 :. Specii patogene de Mycoplasma pot influenta patogene(a infectiei cu 9 F" prin acti%area sau supresia specifica si directa a sistemului imun" productia de superantigene" cu alterari ulterioare ale raspunsurilor imune" sau prin contri!utia la stressul o-idati%. Patogenie : *e asemenea" infectia cu 9 F ar putea creste suscepti!ilitatea altor pacienti la infectii cu diferite specii de micoplasme" de e-. M. fermentans. #ceste specii sunt capa!ile sa lege glicoproteina gp 120 din capsida 9 F permitand aderarea %irionilor 9 F" la suprafata micoplasmei. #cestia ar putea fi transportati direct la celula care e-prima receptori 5*4. *upa legarea de celula-tinta" micoplasmele stimulea(a acti%area celulei ga(da prin .-1 si 8+Fa" efectori cunoscuti ai reproducerii %irale. n plus" oligo(a$aridele micoplasmei pot prote=a %irionii 9 F-1 legati de raspunsul imun la ga(dei. TABLOUL CLINIC : Cerioada de incu!atie este de la &-5 (ile pina la 1 luna . Foarte des recidi%ea(a . nfectia mycoplasmatica asimptomatica decurge adesea fara semne si simptome su!iecti%e" dar ea poate fi acti%ata su! influenta di%ersilor factori endo- si e-ogeni . *e regula " decurge cu manifestari putin e%idente in ca(urile acute " cu o frec%enta inalta de complicatii si re(istenta semnificati%a la tratament . Tabloul clinic : 1.Mycoplasmo(a organelor genitale e-terne

Se e%identia(a forme acute "cronice si asimptomatice : Forma acuta-su!iecti% pacientii acu(a un usor prurit in regiunea organelor genitale e-terne " eliminari mucoase din %agin sin uretra . Forma 5ronica @ prurit periodic in regiunea organelor genitale e-terne " eliminari mucoase nesemnificati%e . Forma asimptomatica -*estul de des micoplasmo(a urogenitale la femei decurge fara semne o!iecti%e cit si su!iecti%e 'ceea ce si numim purtator de mycoplasma ) si se depistea(a doar prin in%estigatii de la!orator . 2.Mycoplasmo(a organelor genitale interne Mycoplasma determina endometrite " salpingite " ooforite " ane-ite. n functie de simptomatologia si decurgerea clinica nu se deose!este de le(iunile pe care le pro%oaca celelalte microorganisme . Ureaplasmo(a organelor genitale poate decurge atit acut cit si cronic " nu generea(a simptome specifice acestui agent patogen . Centru ureaplasma este caracteristic cursul latent " cel mai des intilnindu-se formele latente de infectie a sistemului reproducti% . Ureaplasma se determina la pacientele cu colpite " cer%icite'mai rar) " uretrite " insa cel mai des in asociere cu alti agenti patogeni. #cest agent este i(olat din continutul purulent al glandei %esti!ulare inflamate " al trompelor uterine in salpingitele acute " in procesele inflamatorii tu!o-o%ariene cu continut purulent si respecti% si in alte procese inflamatorii purulente ale !a(inului mic . Se e%identia(a asicierea ureaplasmei cu alti agenti patogeni 'in deose!i cu cei anaero!i) " ceea ce ingreunea(a sta!ilirea rolului sau ca factor etiologic primar sau secundar . iagnosticul : Gn la!orator pentru diagnosticarea infecHiilor cu micoplasmele genitale se utili(ea(I truse speciale care asigurI culti%area" identificarea Ji titrarea diferenHiatI 'adicI aprecierea

cantitati%I a microorganismului din pro!I) a celor doua specii de micoplasme. Se prele%ea(I produse patologice din uretra" col uterin " %agin " lic$id amniotic " iar in ca( de a%ort spontan sau copii nascuti morti @ organele produsului de conceptie . este foarte important ca tampoanele recoltate sI conHinI celule epiteliale deoarece micoplasmele adera la aceste celule. Se mai pot recolta la !ar!aHi urina primul =et Ji sperma. 5itirea pro!elor se face de la ca( la ca( la 24$ sau 43$. *eoarece aceste microorganisme pot fi pre(ente atKt Ln flora normalI" cKt Ji ca organisme patogene Ln cadrul infecHiilor urogenitale" tre!uiesc folosite criterii cantitati%e pentru interpretarea culturilor o!tinuHe. ,e(ultatul poate fi e-primat astfel: negati%" sla! po(iti% sau po(iti% Ln functie de cantitatea de microorganism i(olat" conduita terapeuticI fiind sta!ilitI de medicul clinician care ia Ln considerare Ji simptomatologia clinicI. Metode de diagnostic : *iagnosticul de certitudine se face prin e-amene de la!orator "ele culti%indu-se pe diferite medii cu mai mare usurinta decit %irusii sau unele !acterii anaero!e . ! "#$amene bacteriologice de i(olare a mycoplasmelor pe !a(a proprietatilor lor meta!olice . n ca(ul ureaplasmei se face testul la urea(a Metode de diagnostic : % " Metode serologice pentru e%identiere de anticorpi specifici fi-atori de complement " cu identificare fie prin metoda 0. S# " fie prin procedee de imunofluorescenta . #cesti anticorpi s-au e%identiat la =umatate din ca(urile cu salpingite fata de 10 : din femeile sanatoase . S-a discutat cresterea sau scaderea titrului de anticorpi in timpul !olii la mai mult de =umatate din !olna%ele cu M.$ominis in tractul genital inferior .

& " PC' ( " Analiza de imuno)ermentare 'in ureaplasmo(a) M<,2 * 8#80# S M<,8#. 8#80# C0, +#8#.# U. urealyticum repre(inta o cau(a frec%enta a corioamnionitei $istologice. ,aportarile unor ca(uri indi%iduale aduc do%e(i con%ingatoare ale faptului ca" cel putin la unii indi%i(i" U.urealyticum singura poate determina a%ort spontan si nastere prematura. ,ata de i(olare placentara a ureaplasmelor este in%ers proportionalB cu %arsta gestationalB si greutatea lanastere a fetilor. M. hominis in%adea(a" de asemenea" frec%ent corioamniosul si lic$idul amniotic" dar este rar gasit in a!senta altor organisme" in special ureaplasme. *e aceea" este neclar daca M. hominis singur determina corioamnionitB $istologicB sau amnionitB clinicB. U. urealyticum este singurul microorganism frec%ent i(olat din S+5 si tractul respirator inferior la nou-nascuti" in Special la aceia nascuti prematur si cu o greutate D 1 000 g. (olarea microorganismului in cultura pura din lic$idul pleural" !iopsia pulmonara si tesuturile pulmonare o!tinute la autopsia nou-nascutilor cu pneumonie" impreuna cu reproducerea de le(iuni $istologice similare in plamanul soarecelui nou-nascut si al puilor prematuri de primate inoculate cu aceste tulpini do%edesc ca acest microorganism determina pneumonie la nou-nascuti. Cneumonia ureaplasmica poate a%ea un rol in de(%oltarea !olii cronice pulmonare. n timp ce aparitia $idrocefaliei clinic semnificati%B si a meningitei este %aria!ila in infectiile S+5 cu U. urealyticum si M. hominis" este clar faptul cB in anumite ca(uri microorganismele determina aceste afectari. M. Hominis este" de asemenea" o cau(a de septicemie" pneumonie" pericardita. adenitB si a!cese ale tesutului su!cutanat la nou-nascuti.

+F058 .0 0M8,#/0+ 8#.0 .# 5<C S #*U.8 n timp ce U. urealyticum Si M. hominis ramin tipic locali(ate la ni%elul tractului genital inferior" am!ele microorganisme pot determina afectiuni e-tragenitale. nfectiile e-tragenitale au fost raportate la am!ele se-e si la un spectru larg de %arste '14-7? ani). nfectia diseminata a fost raportata la persoane altfel sanatoase" dar cele mai multe infectii urmea(a mane%relor din (ona genitourinara sau traumatismelor de la acest ni%el sau se pot de(%olta la indi%i(ii cu imunodepresie su!iacenta. #!ilitatea M. hominis de a infecta suturile c$irurgicale sau sediile traumatice este !ine documentata. Crimitorii de transplant cardiopulmonar de(%olta frec%ent infectie sternala cu M. hominis, care asocia(a mediastinitB si empiem. M. Hominis a fost identificat in ca(urile de meningitB secundare traumatismelor si in a!cesele cere!rale la pacientii imunodeprimati. n plus" M. hominis a fost raportat ca o cau(a a nfectiilor respiratorii inferioare si pneumoniei la pacientii cu munosupresie si alte tare organice. U. urealyticum este cau(a principala a !olii sinopulmonare si a insuficientei pulmonare progresi%e la pacientii cu agamaglo!ulinemie.. #tit U. urealyticum, cit si M. hominis au fost i(olate din lic$idul pericardic si/sau tesuturile pericardice ale pacientilor cu re%arsate pericardice mari" care au necesitat drena= c$irurgical. #u fost raportate endocardita prote(elor %al%ulare si infectia persistenta si fatala a torentului sang%in" cau(ate de M. hominis. Ceritonita secundara transplantelor de organ si diali(ei renale se pot datora" deasemenea" infectiei cu M. hominis. #m!ele microorganisme sunt cau(e frec%ente de !acteriemie postpartum" endometritB si infectie a suturii postce(ariene. M. hominis a fost asociat"

de asemenea" cu pneumonia postpartum si artrita. #pro-imati% 20: din persoanele cu agamaglo!ulinemie de(%olta inflamatie articularaA do%e(ile sugerea(a faptul ca micoplasmele pot fi responsa!ile pentru ma=oritatea ca(urilor.Mai mult" am!ele microorganisme pot determina artritB in alte tipuri de imunosupresie sau la alti pacienti tarati 'de e-." aceia cu prote(e articulare). n cele mai multe ca(uri raportate" artrita a fost persistenta" durind de la cite%a luni pina la mai mult de un an. #rtrita agresi%a" ero(i%a" poate e%olua in ciuda terapiei antiinflamatorii si a su!stitutiei cu gamaglo!uline. # fost raportata osteomielita asociata cu infectia in%a(i%a cu aceste microorganisme. Tratamentul : 8erapia anti!acteriana: 0ritromicina 0"25 gr. *e 4 ori/(i in decurs de 14 (ile sau in do(a de 0"5 gr. *e 4 ori/(i in decurs de 7 (ile Spiramicina ',o%amicina) & mln.M0 de 2 ori /(i in decurs de 10-14 (ile 2. 8ratament local : Supo(itoare %aginale cu tetraciclina si eritromicina " cite 100 mg timp de 10-14 (ile &. Stimularea re(istentei organismului: Fitamine :Materna " Cregna%it " Fitrum Crenatal Criterii de indicare a terapiei etiotrope in depistarea mycoplasmelor * sunt : Manifestari clinice infectioase inflamatorii in caile urinare sau alte organe Manipulatii in%a(i%e cum ar fi : nasteri"a%orturi " introducerea contraceptiei i/uterine etc.

nfertilitatea " atunci cind nu se depistea(a alt agent patogen care ar putea duce la infertilitate /ra%idelor @ in ca( de risc de nastere prematura sau a%orturi spontane in anamne(a Tratamentul la gra+ide : Sanarea mycoplasmei si ureaplasmei la gra%ide si in infectiile intrauterine se reali(ea(a cu 0ritromicina 0"2 gr. *e 4 ori/(i in decurs de 5-7 (ile 'dupa saptamina a 12-a de gra%iditate) n infectiile asociate : gonoree-ureaplasma " c$lamidiiureaplasma " tric$omonade-ureaplasma " ureaplasma-gardenerella sau in asocierea a & infectii " sau mai multe se tratea(a in primul rind infectia gonoreica apoi tratam celelalte infectii . n ca( de infectie c$lamidio(a-ureaplasmo(a se indica unul sau un complede preparate ' tetraciclina " sulfanilamide " etc) " dar in do(e suficiente pt a elimina am!ele infectii .

n ca( de infectie ureaplasmica la pacientii cu sifilis tratamentul ureaplasmo(ei se reali(ea(a in comple- " la sfirsitul etapei primei perioade de tartament a sifilisului se incepe tratamentul ureaplasmo(ei. Crimele anali(e de control se %or reali(a peste 7-3 (ile de la finisarea tratamentului " in continuare @ in decurs de & cicluri menstruale #nali(ele de la!orator tre!uie efectuate mai !ine inainte de menstruatie sau dupa 1-2 (ile dupa finisarea menstruatiei

Complicatiile sarcinii" nfectiile cu mycoplasma si ureaplasma pot pro%oca urmatoarele complicatii in sarcina : 5orioamnionita #%ortul spontan +astere prematura

Ureaplasma in%adea(a ca%itatea amniotica si initia(a procese inflamatorii intense " ea fiind depistata prin imunofluorescenta in (onele de inflamatie placentara si corioamnion .#ceste manifestari pot fi destul de silentioase fara nici o clinica e%identa .Mycoplasma insa in urma studiilor s-a confirmat ca ea de una singura nu poate in%ada corioamnionul sau lic$idul amniotic in a!senta altui agent patogen .,especti% daca a in%adat nu determina manifestari clinice e%idente la fel ca ureaplasma nsa am!ele infectii pot pro%oca endometrita postpartum si posta%ort " uneori insotite de !acteriemie. Masuri pro)ilactice : Utili(area contracepti%elor de !ariera nu este o solutie deoarece aceste mi/o coloni(ea(a in mod normal tractul urogenital inferior <peratia ce(ariana la fel nu este o metoda de profila-ie deoarece infectia poate fi contractata in utero c$iar si in ca(ul mem!ranelor fetale intacte .