Sunteți pe pagina 1din 17
Capitola 1. NATURA $1 EVOLUTIA STIINTEI POLITICE 1. NASTEREA UNEI DISCIPLINE A schita evolu unei discipline ca stinfa polities este © ‘operate dificia si complex din dou moti Radacini profinde ‘in primal rind, penew 8 istrin sai storia celor care aw Itc eimai nod ened feud eu ere aor iscpline ea ilocofia polit seria dotinelr 3 nd police, Aeptulconstiuional si, mai recent, sociolgl, ma ales sotiologia politics. No este intimplitr, ane, co istorie propriu-is, adeva- ‘ata singel police nu exist, tn cada uno tentative, ma lls ‘vai putin mertrii (Easton 1983, Blum 1965, MacKenzie. 196? Suetton 1969, Rice 1984). S-ar putea sustine, in mod eer, ea dort evolu’ sale cronologie de mai bine de dv mit dean. it si din cauza competentlor variate pe care le pretinde, o isorie exhaust line olitce a devent impos, penta ed depagente capaci rit eretator. Cu foe acest, cine ved s aprotane deze va gas ei conribi foarte ule, deste diff ne el, tn stile lui Sola (1996), imond (1996) 3h, c refri aparte la real ile alien, Mortino (19895). 2.) inal doilea Find, evlutia sitet pottce are le oda ew def sc sedefinieaobiectli de analiza i cw elaborarea de 0 ten side noi metode pentru a atinge un maim de stint. Dea ‘engut tipo se ransforma sobs ce exe politica, yi eta {ce exe ina, asifel inet evita discipline post chiar rebue st fe asa analiza toemai prin rape la acste mod ts [Natura yi evolutia stintel politics Cantri 1979), dinte care nici una nu este definitivs ambele int incre predispuse a varia si aprindari ‘Sing politica are, asada, in cela simp, si r8dacin profnde ‘otr-un teeut indepaat, i origin recente. Reflecile sale au insoyt toate fazele dervoltiiexperientei de oreanizare lumii oseidentale in ‘cumitat 51 colectvitai, de la oragele-sate greveyt la provesele de nilieae supeanationale, Treptat, asemenea reflect au devenit tot mai specializate si autonome int-an ansamblu de raportri de colaborare side difereniere fats de alte discipline. Problema major cu care se confiunta cel care ii propune si ‘oconstituie evoluja singe: politice consti in individualizarea nei dite precise, a unei schimbar, a unui wasew reeunoseut,inainte de ‘ate Politica 58 fi fost studiasl cu metode apre-siinjtiog”, ulterior, Tolosiea_meiodei singifice devenind predominant si distinctiva Riscul uneiastol de operafuni este mare. El consti nw sma in dim nuarea contributor tuturor cereetitorilor le indelungata faz’ pre- slit, dar i in atibuirea unei valori probabil excesive analizei contemporanilr aogti si virtuilor metodeor since, Ba mai mult ined, no pole controverse pot s8 apari din insisi incercarea de a defini in mod eoneret metodssHingities. Mult mai fructuoast se aa sgadar susinerea si prezentarea une interprotr a glintei politice in smo daschs i in parte, eclectic. Produce istorice Stina polities eontemporand este produsul unui ansamble de reflect si analiz ale fenomenclorpolitice , asa cum se poste vedea din experienta politica oceidentala. Din cind in eind,cercetatoriis-au confruntat cu acesteFenomene, Find apel la metodele care le stateau Ia disparities studhind concrettematcile care li se prea mai semni- Ficatve, In aara de acesta, nici nul dinte et nu a tiut vreodata si nick macar na veut ~ admitind ed ar fl posibil ~ sf faea distineia lara intre momentul desriptiv si col prescriptiv, intr fapte gi valor Totus, din reflecile lor se pot deduce pina astizi problematicile mal importante ale dseipinei si se pot extrage din ele primele soup, cele clasice, Ca urmare 2 aeesiui motiv Fundamental, apoape orice tent CURS DE STHINTA POLITICA ‘iva imerpretativa de sinter trebuie st se fact pornind de tau ne tual de istrie a doctinelo si gir politice (Brecht 1959; Wolin 1960: Passerind'Entrves 1962) in coea ce ne priveste cate ‘vom uma vizeaz mai init ebiectul sini politie si apot meted Pane foes deta nce, ie de stad prprin, chiar ded mv excl laalizet pice a fox ientieat ners acre Se dobindese i se folosexteputerea, concerned distri oviins si eititatn exert sal. inst dfn ia aan ste oricieanalize pice, dela Arist! Ia Machel, de a Max Weber la polologitcontemporan (Barry 19%6. Bans 1995) Bincinslesc8/sau schimbat tence de analiza, finds ape a instrament prlute din pihoogia policy elaboraren anor ne matematice Je misorare spat e 0 ck mai cupingtoare sma ‘locrens foal a coepul sui in ase! mated proce sel de modernize de diferente sirectraté a imps o distinc mai clr inte puterea pied ate forme de puter, Da. pin la tid incbirte elsige Tete de cine deine pres de fll in are o excreta Gntbapase no Fort nonnaine a et $3 dtina patra si cum a eb sto eneeit?) sin cele care sn 3 {sti la bra anlizcorcontemporane ale pli ‘Saul Piterea pare un fenomen mai cuprinzitor dit alee, mai ge eral gi mai generalizat, mai eispindit gi mai ugor de earacterizat, Totusi ca obiget fundamental a analizei poitce. el a fost descor cs i eeu sar Jot experienta polities ocvidentala este cea care a avansat sia ae(ionat in aceasta Aipetie, in sensul cd a inrodus putemice diferente analitice prinre cercetitor, in confonitate cu procesele de fundamentare a statu pe cate eile analizau (le preconizau). $i in acest eaz storia doctr poltice sia dreptulai constituional sint in misurd si acd umn supra subiestului, Dac in primele analize clasice, de la Machiavelli Hobbes, problema este aceea de a crea ordinea politic, dar cu au 20 Natura gi evoluia state politics sul peri in eadrul anor gran bine definite (Mateucet (ANU lero, woblemna care se pune este cea a ted" unui stat ploulist (Locke), democratic (Tocqueville gi Federalist americani), hoster cael gi istorstit german’), eapabil si asigure o inelegere fn vTasele soviae (Kelsen), gata $8 decidd in. situai Pci), Din aceast Feat apar dou tli tl) teadiie anglo-saxons, care acorda mai mulatenfie proce- wh sia dectstuctri statulu: pe de alta pare taditie coni- ral dena a streturtor propri-zise ae statu adiea studile swsitnfionale. in prima dieetie, dreptal constitutional aproape nu-si rine foe, find ascuns de tabloul divers al practiclor, al tradiiloe, sl vommon le: ina doua, dreptul constitutional iese in prim plan ea lement fundamental al proceselor politics, fi asumi riseul dea teiica i de a crstaliza analizele police, de ale reduce, in cele din ‘unl dimensiun nationale Istorie yi reaitae fn acelasi timp, ereettori politi din oricare punet de vedere ‘wf aboedat problemele, s-au pus, de nenumrate oF, gi problema ‘metodei, aed a modalitailr pin ere Strings informa 8 Fe ana Figze gis le selecteze, pontry a le combina in generaliziti i expl- cai, De-a lung timpulu reste c8 sursa oviedrei date i a oriedret txplzai fost istora poliiditerpretats si folosité in me dite Sax uta spine @ pen fpr. epstemologil se produce cu ella care face telor”. De anc, mull ereetitor’ au urmat dtecia fui Machiavelli tn rea_metodei observatie: de exemplu clasica analizi a demo- ‘Ainefica, ficuta de Tocqueville. Totus, nu aceasta taza pentru cae istria va pierde roll siv de sursh fundamentaa de ‘materiale pe baza evora s se formuleze gencralizri gi teoi CURS DE STIINTA POLITICA Teoria ettetor (Oda ce s-au consolidat formajionile stata, cereetitoii cont ‘nena ig vor indveptaatenia caine modaliajie de formar de schim- ‘hare, de infos a claselor conducitoare. Se va initia, ase, o dree- tie de analiza, cu rezultate semmificative mai ales In context italian (abhi 1969), axa pe clasa polities, e va cAuta sa duca mai departe problematicile wadijonale-ale peri sistaului, urmarind si dobin seas o cit mai mare conereete go cit mai mare aderenf la realitate, Analizele lui Mosca, Pareto si Michels, ceretitari de specalti dite- Fite (respoctiv dreptal constitutional, conomia politics si analiza orga hizafilor), reprezints probabil uitimele contribu elasice care pot f rnumits, fr ce prin aceasta st le minimalizim important, pre-sing- fice, Din contr, lenra elitelor toema datorit carts elozanei sale, pune bazele unei boaate $i fecunde dreoii de eeretare,dizectie turmata eu rezullate apreciabile 3 atti (Putnam 1976; Stoppino 1989; Sola 1993), ‘Astfel, Ia sfitgital secolului al XIX-lea incepe in. Europa central o adevdraté revoluie sinffics, ale cred efecte in fizicd (Cinsten), in psihanalizk Freud), in flozofiaanalitica (Witgenstein Si Cereul de le Viena) vor influent ati stele sociale, ct sista politic. Mai ales pent acestea din urmatensiunile metodologice sin ‘nai puternice, entry e8 se manifesta ambitia dea ita single nat- rale, de a prelua dela ele tehnicie de investigate, de a realiza expli- caf $i generlizavi bazate pe prinipiul eauzi-efect,avind potere de lege stiffie, La ineeputal secoului, marele sociolog german Max ‘Weber partcips la migcarea de reinnote metodologied, se bucurs de aprecieri experimenteaza noi metode si elaboreazd perspective anali= tice originale [Weber 1922] Unifcarea yimelor Duph accasti perioadd, pln de entuziasm gi de provoctr. stings politic, até a sing autonoma, nu reayeste sh se aime tn nod durabil riscind chiar 38 dispars. Pe de_o part, fascism nazismul vor nimici orice reflec polities vor face si dea inapoi eu in contextele respective, toate sinfele socal, in timp Natura si evolutia stlingel potitice venus acercetitorilor gear’ va nm nmi ae “is atcha iglesia SUA” Pe de al parts, sc stv un site ee nae cor soc, ba eit & ei lr” ral uel metode coma Asepae ag CUM v2 me ual probe ati Ono. Newrah in Emily of Faas, 192) Se presupene nee ss ing plitin ae ramon se re edn nvr =p esse ts polite ona pied, repel const ese si Gp a eeonomh pole, eae in qeeneatha marl vee in pla o sina spat Saino the testi cae vor dice lao antes uta pol in acl tmp. vor aunt pragma, Pe stfu vim marfexre a anon pet pen expe stand dite toil at de important, cn a News Des, rok sta! (ona rin Trt preven ea 0 reve Feit) tat snoring rianren ure raze poole ti care concen mal sem amine = ‘eetbatn 1942) pede a putes a exine analia srtropsogel NSM ap oer dein afar sr (Eaton 199), dar apo col poli ‘pare se viet noes Je a efi bisa in police epee net ptere, nits Paes ebuia 8 e we thick nu peas ne reaul Tn mod tauooge a saree ecite fa sat manent 0 seve pottca ae. Pp sil, De eit no define» pale aca ange if li sce Dvd Lino 0 ccivfate d= So ana de val pen scale cba neu tol de raportul cu staiul. De aici ji propunerea “metodologica_a_une este plite [essen 19Cza, 1D6S] adh a ine analae SE in cnt Se complxiates inratnilor dine componetee ca ps te sere fe eae, ring se scecinl a [Urban 1971 fne-an moda pei, pe un mode care observ Inputs fadick 2