Sunteți pe pagina 1din 94

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

Titlul proiectului de licen

Depozit de deseuri menajere pentru municipiul Bumbesti Jiu.

Indrumator : Prof. Dr. Ing. Gabriela Rosu Absolvent : Petre NNU

Bucuresti 2 !!
!

CUPRINS Capitolul 1. Prezentarea problemei !.!. A"e#are. Date generale. $adru legislativ !.2. De"euri munici%ale !.&. De"euri de %roduc'ie !.(. Progno#a %rivind generarea de"eurilor Capitolul 2. Date pri ind starea !actorilor de mediu pentru municipiul Bumbesti Jiu 2.!. A"e#area geografic) 2.2. $lima "i relieful 2.&. *esurse naturale 2.(. Vegeta'ia "i fauna 2.+. $alitatea factorilor de mediu Capitolul ". Proiectarea rampei ecolo#ice de de$euri Bumbesti%Jiu &.!. Pre#entarea ram%ei ecologice &.2. &.& &.+ ,ivelarea am%ri#ei $alculul volumelor de terasamente /e0nologia de nivelare.

&.(. Verificarea stabilit)'ii talu#ului %rin metoda f-"iilor. Metoda Fellenius Capitolul &. Constructii si lucrari ane'e (.! Platforma te0nologic) (.2 Drum de acces (.& Utilitati (.(. 1%erarea 2n de%o#it Capitolul (. )ucr*ri pentru protec+ia mediului +.!. Im%ermeabili#area de%o#itului de de"euri +.2. Sistemul de drena3 al de%o#itului de de"euri +.&. 4%urarea li5iviatului +.(. 4vacuarea ga#elor +.+. Aco%erirea final) Capitolul ,. Impactul depozitului asupra mediului 6.!. Protec'ia calit)'ii a%elor 6.2. Protec'ia calit)'ii aerului 2

6.&. Protec'ia calit)'ii solului "i subsolului 6.(. Protec'ia cadrului natural "i a vegeta'iei 6.+. Im%actul asu%ra %eisa3ului 6.6 Im%actul asu%ra mediului social7 economic "i al calit)'ii vie'ii 6.8 Monitori#area de%o#itului C-NC)U.II Biblio#ra!ie B. Piese desenate % Plan de ansamblu al de%o#itului % Ase#are geomembrana % Ase#are drenuri % Profil geote0nic % Profil longitudinal al de%o#itului % Profil transversal al de%o#itului % Profil %rin dig % Stabilitate de%o#it % ,ivelarea % 4tansarea si inc0iderea finala

&

C/PI0-)U) 1. PR1.1N0/R1/ PR-B)121I

1.1. /31./R1. D/01 41N1R/)1. C/DRU )14IS)/0I5 /eritoriul 3ude'ului 9or37 este situat 2n %artea de sud.vest a ':rii "i este str:b:tut de %aralela de (+; latitudine nordic: fiind a5at %e cursul mi3lociu al r-ului <iu7 care.l str:bate de la nord s%re sud. Are o su%rafa': de +6 !8( 0a =2.(> din teritoriul ':rii?7 2nvecin-ndu.se la nord cu 3ude'ul @unedoara7 2n nord.vest cu 3ude'ul $ara".Severin7 la sud.est cu 3ude'ul Dol37 la est cu 3ude'ul V-lcea iar la sud.vest cu 3ude'ul Me0edin'i "i o %o%ula'ie de &A!6(& locuitori7 densitatea fiind de 6A.(8 locuitoriBCm2 = la ! iulie 2 8?. Din totalul %o%ula'iei 3ude'ului7 +27D6> tr:ie"te 2n mediul rural7 %onderea %o%ula'iei feminine %er total 3ude' fiind de + 76>.

Fig.1.1 Judeul GORJ

Una

din stringentele %robleme de mediu cu care se confrunt: 3ude'ul 9or3 este

nevalorificarea de"eurilor7 care negestionate cores%un#:tor at-t 2n mediul rural7 c-t "i 2n cel urban %ot aduce atingeri grave factorilor de mediu si s:n:t:'ii %o%ula'iei. Datorit: te0nologiilor "i instala'iilor 2nc: 2nvec0ite din industrie7 2n cadrul c:rora se face un mare consum de energie "i materiale 72n 3ude' sunt generate anual mari cantit:'i de de"euri. 1dat: generate7 de"eurile ar %utea fi reutili#ate 2n cadrul agentului economic generator7 tratate7 reciclate sau transferate c:tre o sta'ie de tratare 2n ca#ul de"eurilor %ericuloase sau c:tre un incinerator %entru reducerea volumului acestora. De"eurile nerecu%erate sunt7de obicei de%o#itate7 fiecare eta%: din gestiunea acestora %ut-nd %re#enta un %oten'ial risc %entru mediu. Mineritul7%etrolul7industria energetic:7 agricultura si activit:'ile gos%od:re"ti sunt surse im%ortante de generare a de"eurilor at-t din %unct de vedere cantitativ c-t "i din %unct de vedere al im%actului asu%ra mediului. $unoa"terea situa'iei %roducerii de de"euri "i a %racticilor curente de gestionare a acestora este im%ortant: %entru cunoa"terea %oten'ialelor riscuri %entru mediu si s:n:tatea uman:. 1.2. D131URI 2UNICIP/)1 Cantit6+i $i compozi+ie En cursul anului 2 8 in 3ude'ul 9or3 s.au generat %este 2(!D2+ mii tone =valoare a%ro5imativ:7 2ntruc-t anc0eta statistic: %entru gestiunea de"eurilor se 2nc0eie ulterior %red:rii acestui document?7 din care a%ro5imativ . &> re%re#int: de"euri colectate de munici%alit:'i "i DD.D8 > sunt de"euri generate de minerit7 industrie7 agricultur:7 construc'ii s.a. 0abel 1.1. Compozi+ia de$eurilor
Compozi+ia de$eurilor 7 89rtie: carton 7 Sticla 7 2etale 7 Plastice 7 0e'tile 7 2ateriale or#anice 7 /ltele 7 0otal

> !

!+

!2

+8

Din anali#a tabelului !.! se observ: c: cea mai mare cantitate o de'in de"eurile orfanice fermentabile7 ce re%re#int: un %rocent de +8>7 ceea ce recomand: ca odat: cu de%o#itul ": se construiasc: "i sta'ie de com%ostare.

Sticla % Metale % Hrtie, carton % Plastice % Textile % Materiale organice %

Fig.1.1. Compoziia deeurilor

Altele %

0abel 1.2. Distribu+ia cantit6+ilor de de$euri total #enerate: 2;;<


Princi%alele ti%uri de de"euri De$euri municipale colectate 1 neselecti N6moluri de la sta+ii de epurare 2 >n6mol umed? De$euri din construc+ii $i demol6ri " /1/AF De"euri generate $odul de"eurilor 2; 1( ;1 1@ ;< ;( 1= ;1 ;= $antitate =tone? =122( % 1<= 8!(!2

0abel 1.". Pro#noza cantit*+ilor de de$euri menajere colectate


De"euri mena3ere "i Po%ula'ie asimilabile 2n amestec Agen'i economici De$euri din pie+e: #r6dini: parcuri $i spa+ii erzi /1/AF De"euri &+8&6 2A82 ,=,= 8!22+

De$euri biode#radabile In general7 ca urmare a li%sei de amena3:ri "i a e5%loat:rii deficitare7 de%o#itele de de"euri actuale7 se numar: %rintre obiectivele determinante cu im%act "i risc %entru mediu "i s:n:tatea %o%ula'iei. Modific:rile de %eisa3 "i disconfortul vi#ual7 %oluarea aerului cu mirosuri ne%l:cute c-t "i a a%elor de su%rafa': sunt %rinci%alele forme de im%act determinate de acestea. In anul 2 a%ro5imativ:?. Du%: %rovenien'a lor deseurile urbane au inclus : de"euri mena3ere de la %o%ulatie G 6 A au fost colectate de c:tre munici%alit:'i D8.2 mii tone =valoare

de"euri mena3ere de la agentii economici G de"euri din servicii munici%ale =stradale7 %ie'e7 gr:dini7 %arcuri "i s%a'ii ver#i? G de"euri din constructii si demol:ri G

Ponderea de"eurilor urbane este de ++.(( > de"euri mena3ere de la %o%ulatie si ((.+6 > de"euri mena3ere de la agenti economici. $olectarea selectiv: a deseurilor mena3ere este in fa#a inci%ient:7 2n %rinci%alele ora"e ale 3ude'ului. De aceea a%ro5imativ &+ > din com%onentele de"eurilor mena3ere re%re#ent-nd materiale reciclabile =0-rtie7 carton7 materiale %lastice7 sticl: ? nu se recu%erea#: ci se elimin: %rin de%o#itare final: 2m%reun: cu celelalte de"euri urbane. De asemenea 'in-nd cont ca D!.& > din %o%ula'ia urban: beneficia#: de servicii de colectare a de"eurilor mena3ere "i de fa%tul c: 2n #ona rural: 2n general nu e5ist: servicii s%eciali#ate %entru colectarea "i trans%ortul de"eurilor se %ot estima urm:toarele date : /otal de"euri mena3ere generate 2n mediul urban ! +.6 mii tone din care colectate /otal de"euri ti% mena3er generate =urban "i rural estimativ? !(2 mii tone7 diferen'a

D872 mii tone "i necolectate A.( mii tone. de 2+.( > o re%re#int: cantit:'i de%o#itate ilegal72n locurile destinate acestui %roces. De$euri de ambalaje Pentru a sto%a infla'ia de gunoaie "i a controla distrugerea sau reciclarea acestora7 s.a stabilit c: cel care %roduce este "i cel care reciclea#: "i este obligat s: adune o %arte dintre de"eurile re#ultate din %rodusele sale "i s: le recicle#e. /o'i suntem r:s%un#atori de calitatea vie'ii noastre7 fiecare cet:'ean are obliga'ia de a selecta gunoiul mena3er "i a.l de%o#ita 2n %ubele s%eciale. *eciclarea re%re#int: %rocesarea unora dintre com%onentele de"eurilor 2n vederea transform:rii lor 2n %roduse utile. Pentru a nu ocu%a %rea mult s%atiu7 sticlele de %lastic se com%actea#: sau se taie f-"ii. 7 iar a%oi se vinde firmelor care se ocu%: cu reciclarea acestui material. Sco%ul Directivei D(B62B$4 %rivind ambala3ele "i de"eurile de ambala3e7 este de a armoni#a m:surile na'ionale %rivind managementul ambala3elor "i de"eurilor de ambala3e 2n vederea %revenirii sau minimi#:rii im%actului asu%ra mediului. Directiva urmareste7 de asemenea7 eliminarea barierelor 2n calea liberei concurente %e %ia'a unic: euro%ean:. Directiva D(B62B4$ stabile"te m:suri care au ca sco% 2n %rimul r-nd: %revenirea %roducerii de de"euri de ambala3e7 cre"terea gradului de reutili#are a ambala3elorG 8

cre"terea gradului de reciclare a de"eurilor de ambala3eG cre"terea gradului de valorificare a acestor de"euri.

Aceste m:suri includ cerin'e esen'iale %entru materialele din care sunt %roduse ambala3ele "i obiective %entru valorificarea "i reciclarea de"eurilor de ambala3e. 2odalit6+i de #estionare: 1biectivele anuale de valorificare7 res%ectiv de reciclare7 a de"eurilor de ambala3e se %ot reali#a: a?individual7 de c:tre o%eratorii economici7 %rin gestionarea de"eurilor de ambala3e generate "i a %ro%riilor ambala3e %reluateBcolectate de %e %ia':G b? %rin transferarea res%onsabilit:'ii c:tre un o%erator economic autori#at de Ministerul Mediului si 9os%od:ririi A%elor. 9estionarea ambala3elor "i de"eurilor de ambala3e trebuie s: fie astfel organi#at: 2nc-t s: nu introduc: bariere 2n calea comer'ului. 0ratarea si alori!icarea de$eurilor municipale In anul 2 8 au fost valorificate +D& t %lastic si A&A t 0-rtie "i carton . 8 nu s.a f:cut tratarea de"eurilor munici%ale . In 3ude'ul 9or3 7 2n anul 2

1liminarea de$eurilor municipale In 3udetul 9or3 7 nu se face eliminarea de"eurilor7 ci doar de%o#itarea acestora. $olectarea de"eurilor munici%ale se reali#ea#: 2n reci%iente s%eciale7 care sunt %re#entate 2n figura !.2..

Fig. 1.2 Recipiente pentru colectarea dedeeurilor. Depozite de de$euri municipale

In fiecare localitate urban: e5ist: c-te un de%o#it %entru de"euri7 A& > din de"eurile urbane sunt de%o#itate. In anul 2 o su%rafa': de !D.D+ 0a. De%o#itele de de"euri urbane au ca%acit:'i libere variabile7 care nu 2nde%linesc cerin'ele Directivei !DDDB&!B$44 si @.9. nr. &(DB2 + care av-nd 2n vedere ti%ul de"eurilor de%o#itate se2ncadrea#: 2n clasa HbI =de%o#ite de de"euri ne%ericuloase?7 s.au 2ntocmit bilan'uri de mediu nivel I "i II in vederea 2nc0iderii .$ele mai multe de%o#ite de de"euri urbane sunt mi5te7 acce%t-nd %entru de%o#itare at-t de"euri de ti% urban7 c-t "i de"euri industriale7 de obicei ne%ericuloase. Dintre de%o#itele de de"euri urbane7 din care !+> se g:sesc 2n interiorul localit:'ilor7 A > sunt am%lasate 2n afara ora"elor7 iar !+> se afl: %e malul a%elor. /oate de%o#itele de de"euri urbane din 3ude'ul 9or3 ocu%: su%rafe'e 2ntre .+ si &.+ 0a. In %rivin'a gradului de amena3are7 D > dintre de%o#ite nu beneficia#: de nici un fel de facilit:'i %entru %rotec'ia mediului. Pe l-ng: de"eurile mena3ere7 stradale7 comerciale7 datorit: activit:'ii deficitare a acestora7 %e de%o#itele or:"ene"ti sunt de%use "i de"euri industriale %ericuloase ce %ot conduce la %olu:ri ale a%elor de su%rafa': "i im%licit s: afecte#e s:n:tatea %o%ula'iei. Depozite de de$euri industriale De"eurile industriale generate de activit:'ile agen'ilor economici din 3ude'ul 9or3 sunt de%o#itate 2n mare %arte %e teren desco%erit 2n de%o#ite %ro%rii: ia#uri7 0alde7 %latforme7 ba#ine. Aceste statii de de%o#itare nu au fost reali#ate conform cerintelor @.9. nr. &(DB2 %unct de vedere al deseurilor admise si nici din %unct de vedere constructiv. + nici din A 2n 3ude'ul 9or37 erau inregistrate A de%o#ite urbane ocu%-nd

$ele mai im%ortante dintre acestea sunt :

@aldele de #gur: "i cenu":

de la $4 *1VI,A*I =$icani.Beterega "i Balta

Unc0ea"ului? @aldele de #gur: "i cenu": de la $4 /U*$4,I =/urceni si Valea $e%lei? De%o#itul de #gur: "i cenu": S$ UA/AA Motru De%o#itul S$ A*/491 SA =Prea3ba? De%o#itul S$ MA$1FIF SA =*uncu.*ac0iti? Batal "lam /icleni.Parcul mare

Anumite categorii de de"euri %ericuloase7 res%ectiv uleiurile u#ate sunt stocate 2n condi'ii de siguran': la agen'ii economici colectori 2n vederea valorific:rii acestora. De"eurile de %rovenien': anorganic: =n:moluri de la tratarea a%elor industriale? sunt stocate 2n condi'ii de siguran': la agen'ii economici %roduc:tori 2n vederea g:sirii unor solu'ii %entru valorificare sau eliminare f:r: riscuri %entru mediu. 1.". D131URI D1 PR-DUCAI1 De$euri periculoase De"eurile %ericuloase re%re#int: o %roblemJ de im%ortan'J deosebitJ7 at-t %rin cantit:'ile de de"euri generate: c-t "i datoritJ diversitJ'ii com%o#i'iei. $antitatea de de"euri industriale %ericuloase generatJ a sc:#ut 2n ultimii ani datoritJ 2ncet:rii activit:'ii unor unit:'i economice. 4estionarea de$eurilor de produc+ie periculoase In 3udetul 9or3 au fost identificate %este + 2 tone utili#-nd noua list: a de"eurilor cca. !+ ti%uri de de"euri %ericuloase. Ma3oritatea de"eurilor %ericuloase au fost eliminate %rin de%o#itare. Princi%alele ti%uri de deseuri %ericuloase generate in anul 2 De"euri din industria %etrolului &8D tone Uleiuri u#ate 8! tone De"euri anorganice din c0imie !.+ tone De"euri de la fabricarea a#bestului + tone. 8 au fost :

9.96%

0.41% 14.14% Ulei ri !ate


"e#e ri anorganice $in c%i& ie "e#e ri $e la 'a(ricarea a!(est l i "e#e ri $in in$ stria )etrol l i

75.49%

Fig.1.3. Gestionarea deeurilor periculoase De$euri #enerate din acti it*+i medicale In 3udetul 9or3 e5ist: D unit:'i s%italice"ti7 care 2n cursul anului 2 t de"euri medicale %ericuloase s%italice"ti . In cursul anului 2 2n cursul anului 2 A7 conform @.9. nr.!2AB2 2 . %rivind incinerarea de"eurilor7 "i S%italul 6 7 au f:cut modificat: "i com%letat: %rin @.9. nr.26AB2 + nu a fost 2nc0is nici.un incinerator7 urm-nd ca A au generat 8+.&

D s: se inc0id: incineratoarele de la S%italul <ude'ean 8

<ude'ean nr.2 S%italele care au 2ncetat activitatea de incinerare 2n cursul anului 2 firme autori#ate.

contracte %entru %redare 2n vederea inciner:rii "i trans%ortul de"eurilor medicale %ericuloase cu S%italele Bumbe"ti <iu7 ,ovaci7 /g.$:rbune"ti7 S%italul de Pneumofti#ilogie

Dobri'a7 *ovinari7 Motru cu S$ 9UA*DIA, S*F $raiova %entru incinerare7 iar %entru trans%ortul de"eurilor medicale %ericuloase cu S.$. U,M4K S.*.F. /g. <iu G S*F SibiuG De asemenea au fost identificate toate cabinetele medicale %rivate de la nivelul 3udetulu 9or37 "i au fost consiliate 2n ceea ce %rive"te obliga'ia de a 2nc0eia contracte cu societ:'i aututori#ate 2n vederea trans%ortului "i inciner:rii de"eurilor medicale %ericuloase ce re#ult: din activitatea %ro%rie7 cu obliga'ia transmiterii cantit:'ilor %redate7 2n vederea monitori#:rii acestora la nivelul A.P.M. 9or3. De$euri de ecBipamente electrice $i electronice Im%actul asu%ra mediului %rodus de de"eurile de ec0i%amente electrice "i electronice este 2ngri3or:tor. aceste de"euri con'in substan'e deosebit de %ericuloase:@g7 Pb7 $r7 Br7 $F$ care !! S%italul /urceni a inc0eiat contract %entru incinerarea de"eurilor medicale %ericuloase cu S$ S/4*I$A*4 S*F Bucure"ti7 iar %entru trans%ort cu S$ 4$1S4*V /*A,S

diminuea#: sratul de o#on. Fiind at-t de %ericuloase aceste de"euri nu trebuie sa a3ung: la groa%a de gunoi7 trebuie colectate se%arat "i reciclate.U4 a dat directive care oblig: fabrican'ii s: organi#e#e reciclarea "i s: %roduc: a%arate ecologice cu o durat: de via': mai mare. 5eBicule scoase din uz VSU sunt ec0i%amente cu baterii auto care fac %arte din categoria de"eurilor %ericuloase din cau#a substan'elor c0imice %e care le con'in7 fiind to5ice. Se degradea#: 2ntr.o %erioada lung: de tim% 7 iar substan'ele eliberate %oluea#: solul7 a%ele "i aerul. De%o#itarea bateriilor auto trebuie f:cut: containere s%eciale7 re#istente le coro#iune. *eciclarea de"eurilor de cauciuc este necesar: %entru valorificarea materiei %rime %e care o con'in7 valorificarea energiei %rin ardere 2n industrie f:r: eliberare de ga#e to5ice. <ude'ul 9or3 are o re'ea de societ:'i comerciale distribuite %e tot teritoriul7 care "i.au de#voltat ativit:'ile de colectare "i recu%erare ve0icule scose din u# .Activitatea este viabil: din %unct de vedere economic dac: reciclarea se concentrea#: %e recu%erarea o'elului datorit: %re'ului ridicat "i cererii de o'el recu%rat din ve0icule scoase din u# =a%ro5imativ 6 > din greutate este o'el?. /o%itoriile v-nd otelul recu%erat c:tre turn:torii fie ele 2n *omania sau %este grani':. In cursul anului 2 A7 3udetul 9or3 a generat &&A ve0icule scoase din u#. Au fost autori#ate %entru colectarea ve0iculelor scoase din u#7 urmatoarele societati : S.$. F4*$*IS/ IMP4K S.*.F.din Munici%iul /g.. <iu G S.$. P4/*1M S4*VI$4 Bucure"ti L Sucursala $raiova7 sector /icleni G S.$. 4F4$/*I$A S.A. Bucure"ti . AIS44 din Munici%iul /g.. <iu . 1.&. 01NDINA1 PRI5IND 41N1R/R1/ D131URI)-R Pro#noza pri ind #enerarea de$eurilor municipale In conformitate cu %revederile Directivei cadru "i Directiva !DD6B4$ 7 s.a reali#at Strategia ,a'ional: de gestionare a de"eurilor . Deci#ia $onsiliului 4uro%ean nr. 2 gestionarea de"eurilor %rin : e5tinderea sistemului de colectare a de"eurilor 2n mediul urban "i rural G introducerea "i e5tinderea colect:rii selective la sursa de"eurilor G controlul activit:'ii de trans%ort de"euri G !2 &B&&B$4 %rivind stabilirea criteriilor "i %rocedurilor %entru acce%tarea de"eurilor la de%o#ite %revede 2nde%linirea obiectivelor "i 'intelor %entru

2ncura3area trat:rii 2n vederea valorific:rii %rin reciclare 7 neutrali#are G 2nc0iderea de%o#itelor neconforme cu cerin'ele U.4. G reducerea cantit:'ii de de"euri biodegradabile de%o#itate G 0abel 1.&. Indicele de producere a de$eurilor menajere > C#Dloc.an ?

/n I.4. >E4D)-C ./N?

2 ( "<@

2 + "@"

2 6 "@=

2 8 &;1

2 A &;(

2 D &;@

2 ! &1"

2 !! &1=

2 !2 &21

2 !& &2(

Pro#noza #enerar6rii de$eurilor de produc+ie @.9. nr. &(DB2 + . %rivind de%o#itarea de"eurilor7 %revede ca o%eratorul de%o#itelor s: fac: automonitori#area te0nologic: "i a calit:'ii factorilor de mediu "i monitori#area %ost2nc0idere %rin solicitarea autori#atiei integrate de mediu . 0abel 1.( Pro#noza cantit6+ilor de de$euri menajere colectate
Po%ulatie = nr. loc? Arie de aco%erire =>? Indice de generare =CgBloc.an? $antitate de"euri mena3ere colectate =tone ?

An

2;1 ; 2;1 1 2;1 2 2;1 "

"<=";< "<=";< "<=";< "<=";<

(=.=1 ,;.=1 ,".=1 ,,.=1

&1" &1= &21 &2(

@2"12 @<;(1 1;"<<" 1;@<;@

Imbun6t6+irea calit6+ii #estiunii de$eurilor In vederea 2mbun:t:'irii calit:'ii managementului de"eurilor este necesar: 2ntocmirea unei ba#e de date %entru colectarea selectiv: a de"eurilor 7 %entru valorificare %rin reciclare 7neutrali#are : selectarea loca'iei %entru statiile de sortare 7 %rocesare "i %retratare 2n #onele de generare a de"eurilor minimi#area distan'elor de trans%ort %rin utili#area sta'iilor de transfer

Pentru 2mbun:t:'irea calit:'ii managementului de"eurilor sunt necesare : organi#area "i sus'inerea de %rograme de educare "i con"tienti#are a %o%ula'iei G

!&

2mbun:t:'irea sistemului de colectare 7 %relucrare "i anali#are a datelor "i reducerea cantit:'ii de de"euri biodegradabile de%o#itate G In afara centrelor de colectare7 func'ionarea sistemului de management al de"eurilor

informa'iilor "i ra%ortarea %rivind gestiunea de"eurilor G

im%lic: e5isten'a unui de%o#it ecologic de de"euri unde sunt aduse de"eurile ce nu %ot fi reciclate. 1 astfel de ram%: este un s%a'iu unde %o'i arunca orice. De%o#itul ecologic trebuie s: cores%und: normelor euro%ene. 9:sirea unui alt teren %entru amena3area unei ram%e "i a unui de%o#it ecologic %entru resturile mena3ere "i de"euri se afl: 2n aten'ia Prim:riei Munici%iului /-rgu.3iu. Direc'ia de Servicii $omunale are ca obiect deactivitate %rest:rile de servicii %rivind ridicarea "i trans%ortul gunoiului stradal7 2ntre'inerea "i func'ionarea canali#:rii %luviale7 2ntre'inerea s%a'iilor ver#i7 %arcurilor "i gr:dinilor ora"ului7 %recum "i %lantarea materialului dendrofloricol $om%o#i'ia medie a de"eurilor mena3ere este urm:toarea: 0-rtie7 carton !2>7 sticl: 8>7 metale 6>7 %lastice !2>7 te5tile &>7 materiale organice (!>7 altele !D>. $a urmare a li%sei de amena3:ri "i a e5%loat:rii deficitare7 de%o#itul de de"euri re%re#int: unul dintre obiectivele recunoscute ca generatoare de im%act "i de risc %entru mediu "i s:n:tatea %ublic: .

C/PI0-)U) 2. D/01 PRI5IND S0/R1/ F/C0-RI)-R D1 21DIU P1N0RU 2UNICIPIU) BU2B1S0I%JIU

2.1. /31./R1 41-4R/FICG 1rasul Bumbesti <iu este cu%rins intre %aralela (+;! M latitudine nordica si meridianul 2&;2 M longitudine estica la 3umatatea distantei dintre 4cuator si Polul ,ord in %lina #ona tem%erata. $a incadrare in 3udet7 teritoriul administrativ al orasului Bumbesti <iu se %lasea#a in %artea de nord a 3udetului si in #ona centrala a acestuia7 facand granita cu 3udetul @unedoara =la nord? si avand ca vecini munici%iul /ragu <iu =la sud? si comunele Musetesti si Balanesti =la est ?7 Sc0ela si /urcinesti =la vest?. Formele de relief intalnite in limitele teritoriale studiate sunt in cea mai mare %arte muntii =aici facandu.se demarcatia intre muntii Vulcan si muntii Parang ? care se continua catre sud cu #ona de dealuri. 1rasul Bumbesti <iu este strabatut de la ,ord la Sud de raul <iu. !(

Su%rafata administrativa totala a orasului Bumbesti <iu conform Planului Urbanistic 9eneral intocmit in anul 2 D era de 2!( 2.( 0a7 din care in intravilan !28+.&8 0a. 0a7 adica 2&.28>. Din su%rafata totala de 2!( 2.( 0a ternul agricol ocu%a (DA!.!

Defalcarea terenului agricol du%a folosinta si su%rfata ocu%ata este urmatoarea: arabil L !+A 0a =8.&A>?7 %asuni 2 +& 0a =D.+D>?7 fanete A260a =&.A6>?7 vii 26+ 0a =!.2(>?7 live#i 2+60a =!.2>?. Defalcarea terenului neagricol du%a folosinta si su%rafata ocu%ata este urmatoarea: %aduri !++!20a =82.(A>?7 a%e 2&+ 0a =!.!>?7 drumuri 2&(0a =!.!>?7 constructii &(!0a =!.6>?7 ne%roductiv D60a = .(+>?. Im%artit %e localitati intravilanul orasului este im%artit astfel: Bumbesti <iu 6( .+&0a7 $urtisoara 2+&.!60a7 Fa#aresti 6+.2A0a7Plesa !!6.8D0a7 /etila !DD.6!0a. 2.2. C)I2/ 3I R1)I1FU). 1 anali#a succinta a formelor de relief %lasea#a orasul Bumbesti <iu e5act la confluenta muntilor Valcan =catre vestul 3udetului? cu muntii Parang =catre estul 3udetului?7 #ona muntoasa se continua cu #ona de dealuri. $lima este in general tem%erat continentala cu o varietate de nuante determinate de circulatia atmosferica si de com%onentele de relief %re#ente si se caracteri#ea#a %rin urmatoarele %articularitati: .radiatia solara este in 3ur de ! an in sud. .tem%eratura medie anuala varia#a intre &;$ in #onele de munte7 A;$ in #ona colinara si cca ! ; $ in #ona de%resiunilor intracolinare. .tem%eratura medie a lunii ianuarie =cea mai friguroasa? este de .+;$ iar a lunii iulie =cea mai calduroasa? este de 22; $. .%reci%itatiile au o distributie neuniforma in teritoriu si scad de la nord la sud de la !D mmBan la cote de %este !6 m7 la D+ mmBan in #ona colinara in ma5ime in mai iunie si a%oi in noiembrie si minime in februarie .stratul de #a%ada are o re%artitie neuniforma7 in #ona montana inalta durea#a !A L 2 #ile cu grosimi ce %ot atinge A L D cm7 sca#and in #ona de deal de 6 L A #ile B an. .vanturile dominante sunt din directia nord L vest catre sud L est. Solurile intalnite in #ona de studiu sunt foarte variate si s%ecific formelor de relief %ornind de la #ona de munte cu soluri brune acide7 soluri brune %od#olice continuand in #ona !+ Ccal B cmc B an in nord si creste la cca !! Ccal B cmc B

colinara cu soluri brune brune.

%od#olice si a3ungand in #ona de%resionara in care %redomina solurile

2.". R1SURS1 N/0UR/)1 *eteaua 0idrografica din #ona orasului Bumbesti <iu este formata din raul <iu si afluentii acestuia7 curs de a%a ce strabate orasul7 dar si 3udetul de la nord la sud. Princi%alii afluenti ai <iului %e teritoriul orasului sunt: %araul Polatistea =su%rafata de ba#in de ! + Cm% si o lungime de ++ Cm? si %araul Sadu =su%rafata de ba#in de D+ Cm% si lungime de 2! Cm? care se regasesc %e %artea stanga la care se adauga alti numerosi afluenti mai mici %e ambele %arti ale <iului =%araiele $erbanasu7 $0itiu7 Porcului7 Bratcu7 etc.?. Densitatea 0idrografica este diferita %e diferitele eta3e ale reliefului %ornindu.se de la .8 L .A CmBCm% in #ona montana si a3ungand la .+ L .6 CmBCm% in #ona subcar%atica si la .( CmBCm% in #ona colinara. Unul din cele mai im%ortante obiective de investitii ale 3udetului L amena3area 0idrote0nica a raului <iu L care %e teritoriul orasului are ca obiectiv distinct lacul de acumulare Valea Sadului cu un volum %roiectat de &6 milioane mc si cu cele trei centrale 0idroenergetice %roiectate initial cu o %utere instalata de +8MN ca%acitati asu%ra carora s.a revenit de mai multe ori Amena3area 0idroenergetica a raului <iu7 sectorul defileu cu%rinde doua centrale %e derivatii7 du%a cum urmea#a: .$@4 Dumitra .$@4 Bumbesti. Sectorul de defileu al raului <iu cu%rins intre Five#eni si confluenta cu raul Sadu7 are o lungime de & Cm dis%unand de un %otential 0idroenergetic de +2 MN7 res%ectiv de o energie de (6 9O0Ban. Valorificarea acestui %otential %re#inta avanta3e multi%le7 cum ar fi: .%roducerea de energie din resurse regenerabile si ne%oluanteG .eliminarea in consecinta a unor %roducatori de energie ba#ata %e resurse fosile7 care %roduc o im%ortanta degradare a mediului =emisii de no5e7 degradari de teren %entru e5%loatarea lignitului7 0alde de steril sau cenuse? sau care necesita eforturi de im%ort =%etrol si B sau ga#e naturale? im%ovoratoare %entru economia nationalaG .imbunatatirea bilantului energetic national intr.o %ers%ectiva de de#voltare durabila intrucat orice %roductie de energie 0idroelectrica re%re#inta un castig absolut de energie !6

=economisind resursele fosile limitate?7 in tim% ce ne%roducerea sa re%re#inta o %ierdere irecu%erabila de energie. Fucr:rile com%le5ului 0idroenergetic <iu aflate 2n cea mai mare %arte %e teritoriul administrativ al ora"ului Bumbe"ti L <iu7 a devenit odat: cu a%robarea noii investi'ii7 res%ectiv galeria de aduc'iune Petro"ani L Bumbe"ti L <iu7una dintre cele mai im%ortante investitii a 3udetului 9or37lucrari care au fost atacate in anul 2 Amena3are Inter3udetean7in anul 2 +.In acest sens a fost a%robat Planul de +7 in vederea e5ecutarii lucrarii de interes national

PIAmena3area 0idroenergetica a *aului <iu %e sector Five#eni.Bumbesti 2.&. 51410/AI/ 3I F/UN/ Padurile ca structura si vegetatie forestiera reflecta s%ecificul formelor de relief %e care sunt de#voltate. In #ona montana se remarca o anumita Qeta3areQ %e altitudine a %rinci%alelor formatiuni forestiere si anume gorunete7 fagete7 amestecaturi de fag cu rasinoase7 molidisuri7 eta3are mai clara in muntii Parang si mai difu#a in muntii Vilcan. In #ona dealurilor subcar%atice se intalnesc7 cu o frecventa mai mare7 gorunete %e versantii insoriti si fagete %e versantii umbriti. In #ona Bratcu se gasesc cativa arbori de /isa care sunt ocrotiti %rin lege. Starea generala fito.sanitara a %adurilor se a%recia#a ca buna7 ma3oritatea arboretelor fiind relativ sanatoase7 cu toate ca au fost semnalate si unele atacuri ale daunatoarelor. Pe ansamblul %adurilor din teritoriul studiat7 %rocesul de stabilire fi#iologica a arborilor s.a accentuat mai ales du%a !DD+ afectand in %re#ent cca 2 > din arbori: . %aduri din gru%a I cu functiuni s%eciale de %rotectie a a%elor7 solului7 climei si a obiectivelor de interes national7 %aduri %entru recreere7 monumente ale naturii si re#ervatii. . %aduri din gru%a a II.a cu functiuni de %roductie si %rotectie7 in care se urmareste sa se reali#e#e in %rinci%al7 masa lemnoasa de calitate su%erioara si alte %roduse ale %adurii si7 7 %rotectia factorilor de mediu. Pe langa activitatile de ba#a7 ce constau in efectuarea im%aduririlor =cca .A0a anual?7 cresterea7 intretinerea si %rotectia %adurii7 organele silvice desfasoara si alte activitati de %roductie cum ar fi: colectarea fructelor de %adure7 vanatul7 %recum si van#area masei lemnoase =a3unsa la e5%loatare intr.un volum de ! .!!mii mc anual?.

!8

In continuare7 activitatea organelor silvice va trebui sa %una accent deosebit %e de#voltarea si valorificarea %adurii ca element constitutiv al %eisa3ului cu multi%le functiuni7 ca %rotectie im%otriva fortelor naturale cu rol distructiv "i %rotectia re#ervelor de a%a %otabila. Ince%and cu luna ianuarie 2 6 s.a instituit regimul de arie naturala %rote3ata si s.a a%robat incadrarea in categoriile de management cores%un#atoare %arcul national Defileul <iului in vederea conservarii diversitatii biologice. Astfel cu oca#ia lucrarilor de amena3are a fondului forestier7 toate %adurile incluse in %arcul national se incadrea#a in gru%a I functionala7 iar %adurile din #onele de conservare s%eciala se incadrea#a in categoriile functionale cores%un#atoare ti%ului I functional7 conform normelor te0nice in vigoare %entru amena3area %adurilor?. 2.(. C/)I0/01/ F/C0-RI)-R D1 21DIU. 1 anali#: a factorilor de mediu din ultimii ! ani indic: o sc:dere a coeficientului general de %oluare 2n ra%ort cu anul !DD 7 dar reducerile 2nregistrate sunt 2n cea mai mare m:sur: re#ultatul reculului din toate sectoarele economice7 ca urmare a cri#ei care caracteri#ea#: 2n ultimii ani industria rom-neasc:. Calitatea aerului Atmosfera este cel mai im%ortant vector de %ro%agarea %oluan'ilor7 ale c:ror efecte asu%ra com%onentelor mediului biotic "i abiotic se manifest: at-t local7 c-t "i la scar: global:. En %re#ent7 calitatea factorilor de mediu este anali#at: de Ins%ectoratul de Protec'ie a Mediului /-rgu.3iu7 care a efectuat 2n cursul anului 2 ,@&. 2 monitori#area %oluan'ilor S127 ,127 $oncentra'iile %entru %oluan'ii S127 ,127 ,@& nu au de%:"it %ragurile critice.

!A

Dintre factorii de mediu7 %onderea cea mai im%ortant: 2n rela'ia dintre starea de confort "i s:n:tate a %o%ula'iei %e de o %arte "i calitatea mediului 2n #onele locuite %e de alt: %arte7 o de'ine aerul.

Fig. 2.1. Morbiditatea prin bronit i bronsiolit acut !n principalele zone ale "udeului Ac'iunea factorilor de mediu asu%ra s:n:t:'ii este foarte divers:. Atunci cand intensitatea %olu:rii este mai mare7 ac'iunea asu%ra organismelor este imediat:. $el mai frecvent 2ns:7 ac'iunea factorilor de mediu are intensitate redus:7 determin-nd o ac'iune cronic:7 de durat:7 cuantificarea efectului fiind greu de evaluat. Poluarea atmosferei %roduce 2n %rimul r-nd afec'iuni la nivelul a%aratului res%irator. Disfuncionaliti li%sa instala'iilor %erformante de filtrare la unit:'ile economice ce evacuea#: mirosurile de la fermele de %:s:ri din teritoriu7 de la cresc:toria de %orci de l-ng:

direct 2n aer %ulberi 2n sus%ensie "i sedimentabileG localitatea Ie#ureni7 de la combinatul de cauciuc regenerat7 %recum "i fumul re#ultat din autoa%rinderea gunoaielor de la gro%ile de gunoi de %e teritoriul ora"uluiG circula'ia auto re%re#int: o %uternic: surs: de %oluare7 2n s%ecial %e arterele de

trans%ort 2n comun "i de tran#it.

Fig. 2.2. Morbiditatea prin pneumonie !n principalele zone ale "udeului Calitatea apei !D

*esursele de a%a de su%rafata ale orasului sunt constituite din reteaua 0idrografica a raului <iu si a afluentilor acestuia. Daca raul <iu7 %rin %oluarea %e care o su%orta inainte de intrarea in 3udet are categoria a III.a de calitate7 ceilalti afluenti sunt de buna calitate si %ot constitui surse de alimentare cu a%a a localitatilor7 asa cum este acumularea de %e %araul Sadu. *esursele de a%a subterane sunt bogate in #ona studiata7 astfel ca intalnim o 0idrostructura com%le5a7 de mari dimensiuni in care se de#volta %e verticala o succesiune de ori#onturi acvifere. In %re#ent7 %entru orasul Bumbesti <iu ca%acitatea re#ervorului e5istent de com%ensare L inmaga#inare este de 25+ mc7 iar distributia se face %rintr.o retea a carei lungime totala este de mc7 cu o lungime de retele de ! Cm. Satul /etila A7 debitul total de a%a distribuit gos%odarii individuale si 8D agenti 26 Cm si care este montata %e o lungime de !& Cm de stra#i7 iar %entru satele $urtisoara si Fa#aresti inmaga#inarea se asigura de 25 + este alimentat de la %uturile care se afla in #ona. Prin instalatiile e5istente la sfarsitul anului 2 %entru u# %ublic7 beneficiind 2&D! a%artamente7 !8 economici. $anali#area si e%urarea a%ei u#ate se face numai %entru o mica %arte din %o%ulatia orasului7 deoarece reteaua de canali#are a a%elor mena3ere si %luviale7 re#olvata in sistem unitar are o lungim totala am%la de 8.2Cm si este montata %e !& Cm de stra#i.S.au demarat %rocedurile %entru e5ecutarea unei statii de e%urare . Agentul termic. Pentru gos%odariile individuale asigurarea caldurii necesare se face cu sobe cu combustibili soli#i sau cu ga#e naturale %rin centrale si convectoare de a%artament fiind desfiintat sietemul de incal#ire centrali#at. Alimentarea cu ga#e naturale %riveste atat consumatorii industriali cat si consumatorii casnici7 orasul avand a%robata functionarea distribuirii de ga#e. Anali#a situatiei din anul !DD6 evidentia un consum anual de !2D2 mii mc ga#e naturale din care ((!+mii mc ga#e naturale %entru %o%ulatie =atat %entru centrale termice7 cat si %entru gos%odariile %o%ulatiei?7 numarul consumatorilor casnici crescand foarte mult %ana in %re#ent. Infrastructura rutiera si de transport. 2 consumatorilor a fost de !(+8.+mc B #i7 din care !((D.&mc B #i %entru u# casnic si A.2mc B #i

Din %unct de vedere al accesibilitatii7 teritoriul orasului Bumbesti <iu are o buna accesibilitate atat de la centrul 3udetului =munici%iul /argu <iu?7 fata de care se afla la o distanta de !A Cm si de orasul ,ovaci7 fata de care se afla la o distanta de &8 Cm. *eteaua de cai rutiere din oras7 anali#ata in conte5tul legaturilor cu comunele invecinate si cu legaturile de trans%ort 3udetean7 este formata din: .D, 66 /argu <iu L PetrosaniG .D< 66+ care face legatura cu orasul ,ovaci si cu #ona de nord a 3udetuluiG .D$ !(D care face legatura cu comuna Sc0elaG .D$ 27 &7 &A care asigura legatura cu satele a%artinatoare. Fungimea totala a stra#ilor din intravilan este de ++.!! Cm din care !&.2&+ Cm re%re#inta drumul national7 A.82+ Cm drumul 3udetean si &&.!+ Cm este re%re#entat de stra#ile %ro%riu L #ise din orasul Bumbesti <iu =6.2 Cm? si de stra#ile rurale si drumurile locale =26.D+Cm?. $aile de comunicatie re%re#entate de caile ferate si caile rutiere au o densitate %este media %e 3udet7 fa%t ce demonstrea#a o data in %lus gradul de de#voltare al orasului. *eteaua de cai ferate este re%re#entata in %rimul rand de calea ferata normala ce traversea#a orasul de la nord la sud si care face legatura intre 1ltenia si Ardeal %rin defileul <iului cu un circuit sim%lu7 electrificat si cu o ca%acitate sca#uta de trans%ort. Energia electrica. Alimentarea cu energie electrica a localitatilor se asigura din sistemul energetic national %rin intermediul liniilor electrice a statiilor si %osturilor de transformare =F4A 22 RVParoseni L /argu <iu7 F4A !! RV Paroseni L Barsesti7 F4A !! RV Paroseni L Barbatesti7 res%ectiv statiile electrice de transformare !! B2 RV si %osturile de transformare?. 4ste de mentionat fa%tul ca in orasul Bumbesti <iu se afla un %roducator de energie electrica %rin centrala 0idroelectrica de %e raul Sadu cu o %utere instalata de !.( MN la care se vor adauga in viitor centralele aferente com%le5ului de lucrari 0idroenergetice de %e raul <iu.In general se a%recia#a ca %roblema alimentarii cu energie electrica este solutionata %entru intravilanele localitatilor cu mici e5tinderi de retea de 3oasa tensiune necesare %entru satul /etila. elecomunicatii. Pe teritoriul orasului Bumbesti <iu se afla im%ortante instalatii de telecomunicatii care deservesc nevoile locale7 ale 3udetului si la nivelul intregii tari. Astfel %entru telefonia interurbana teritoriul orasului este strabatut de cablul coa5ial /argu <iu L Petrosani si cablul cu fibre o%tice %e directia $raiova L /argu <iu L $aransebes. 2!

Pentru nevoile orasului a fost montata o centrala telefonica digitala cu o ca%acitate de !+ de %osturi telefonice la care se adauga inca + su%limentare. Din %unctul de vedere al telefoniei mobile7 teritoriul localitatii este aco%erit de antenele a %atru com%anii =Vodafone7 1range7 $osmote7 Sa%%?. !onstructii" terenuri. Pe teritoriul orasului Bumbesti <iu sunt (&28 locuinte re%arti#ate astfel: in orasul Bumbesti <iu &!!(7 in satul Plesa !A67 in satul Fa#aresti !+27 in satul /etila (A!7 in $urtisoara &D(. Su%rafata locuibila este de !!(((2m%. Su%rafata bilantului teritorial administrativ demonstrea#a caracterul montan al orasului du%a cum urmea#a: T T T T T T T T T T Arabile !+A .0a =8.&A>? Paduri !++!20a =82.(A>? Pasuni 2 +&0a =D.+D>? Fanete A260a =&.A6>? Vii 26+0a =!.2(>? Five#i 2+60a =!.2 >? A%e 2&60a =!.!>? Drumuri 2&(0a =!.!>? $onstructii &(!0a =!.6>? ,e%roductiv D80a = .(+>?.

Din su%rafata totala de 2!( 2.( 0a a teritoriului administrativ al orasului7 terenul agricol ocu%a (DA!.!0a =2&.28>?7 iar intravilanul !28+.&8 0a. Poten'ialul natural al solului "i subsolului teritoriului administrativ situea#: ora"ul Bumbe"ti . <iu %rintre localit:'ile cu resurse naturale deosebite7 fa%t ce a determinat o activitate economic: divers: "i com%le5:. Poten'ialul economic eviden'ia#: e5isten'a unor activit:'i economice com%le5e 2n domeniul industriei7 agriculturii "i silviculturii care ofer: ora"ului Bumbe"ti L <iu un loc a%arte 2n conte5tul economic al 3ude'ului. Princi%ala unitate industriala o re%re#inta UM SADU L care are ca obiectiv fabricarea de %roduse s%eciale %entru a%arare si %roduse economice de larg consum. Istoria acestei unitati infiintate in anul !D&A ca si eta%ele in care %roductia a cunoscut atat diversificari s%ecifice momentului dar si %erioade de avant sau stagnare fac din acest im%ortant obiectiv %entru oras %rinci%alul furni#or de locuri de munca %entru o #ona care de%aseste limita teritoriului administrativ studiat. 22

In randul unitatilor industriale se inscriu cele cinci cariere de materiale de constructii ale caror %roduse au cautare atat in 3udetul 9or37 cat si in afara acestuia la moderni#are drumuri7 cai ferate7 constructii industriale si civile7 etc. Mentionam ca in localitate se afla S$ Suin%rod SA Bumbesti <iu7 care are ca activitate cresterea si ingrasarea %orcilor7 avand ca%ital %rivat7 unde lucrea#a %este ! Preci#am de asemenea ca in luna mai 2 anga3ati. & s.a infiintat S$ Parc Industrial S*F Bumbesti

<iu7 la fosta UM Sadu II7 fiind sub tutela $onsiliului <udetean 9or3. Acest %arc industrial are o su%rafata de !A7D0a7 din care su%rafata construita este de ( > din total su%rafata si are toate utilitatile:retea de drumuri7 cale ferata7 alimentare cu a%a7 canali#are7 statie de e%urare7 ga#e naturale7 energie electrica7 in conclu#ie o infrastructura foarte %uternica. In oras sunt in evidenta a%ro5imativ 28 societati comerciale. De asemenea7 e5ista &2 Asociatii Familiale si !!! activitati %e %ersoane fi#ice. Societatile comerciale cu activitate sunt %rofilate %e %roductie industriala7 semifabricate7 %restari servici7 comert =cea mai mare %arte? 7 %roduse alimentare7 etc. 45ista si ca%acitati ne%use in valoare care au o infrastructura foarte buna si dotare aferenta la Parcul industrial Bumbesti <iu =Sadu II? . In localitate activea#a si Serviciul %ublic de gos%odarie comunala care se %reocu%a de gos%odarirea orasului. Fucrarile de investitii %entru constructia 0idrocentralelor de %e raul <iu vor incadra un numar de !+ anga3ati.

Solul. En afara %ulberilor sedimentabile "i a funinginei emise de unele unit:'i economice7 calitatea solului este afectat: de de%o#it:rile necontrolate de re#iduri mena3ere "i industriale cu arie mare de r:s%-ndire %e teritoriul ora"ului7 datorate cu %rec:dere unor S*F.uri care nu au abonamente la serviciile de salubritate "i fermei de %:s:ri S$ I,S/A,/ S*F7 care de%o#itea#: de3ec'ii %e sol. 9roa%a de gunoi a ora"ului7 neamena3at: cores%un#:tor "i ne2m%re3muit:7 degradea#: solul %e o #on: mare. En afara su%rafetei de !7 + 0a teren destinat ini'ial de%o#it:rii de"eurilor urbane 2n %resent se constat: de%o#itarea necores%un#:toare a de"eurilor de.a lungul drumului de acces la de%o#it %e o su%rafa': a%ro5imat: la 7+ 0a En #ona B-rse"ti7 ca urmare a activit:'ii desf:"urate de S$ FAFA*94 L *1M$IM SA "i S$ FIB*1$IM SA7 solul %re#int: un caracter alcalin. En com%ara'ie cu anii %receden'i7 2n anul 2 2 se observ: o tendin': de sc:dere a alcalinit:'ii solului s%re valori normale. 2&

En #ona /-rgu.3iu se observ: o u"oar: alcalinitate a solului7 un con'inut ridicat de mangan "i se 2nregistrea#: valori mari ale indicatorilor a#ota'i "i amoniu. Spa+ii erzi Sonele ver#i ale ora"ului =ecologice7 agrementrecreative7 com%lementare? constituie un domeniu 2n care re#olv:rile urbanistice %rivind su%rafa'a "i distribu'ia vegeta'iei 2n intravilan sunt determinante %entru confortul cet:'enilor. Poten'ialul natural al solului "i subsolului teritoriului administrativ situea#: ora"ul Bumbe"ti . <iu %rintre localit:'ile cu resurse naturale deosebite7 fa%t ce a determinat o activitate economic: divers: "i com%le5:. Poten'ialul economic eviden'ia#: e5isten'a unor activit:'i economice com%le5e 2n domeniul industriei7 agriculturii "i silviculturii care ofer: ora"ului Bumbe"ti L <iu un loc a%arte 2n conte5tul economic al 3ude'ului. Princi%ala unitate industriala o re%re#inta UM SADU L care are ca obiectiv fabricarea de %roduse s%eciale %entru a%arare si %roduse economice de larg consum. Istoria acestei unitati infiintate in anul !D&A ca si eta%ele in care %roductia a cunoscut atat diversificari s%ecifice momentului dar si %erioade de avant sau stagnare fac din acest im%ortant obiectiv %entru oras %rinci%alul furni#or de locuri de munca %entru o #ona care de%aseste limita teritoriului administrativ studiat. In randul unitatilor industriale se inscriu cele cinci cariere de materiale de constructii ale caror %roduse au cautare atat in 3udetul 9or37 cat si in afara acestuia la moderni#are drumuri7 cai ferate7 constructii industriale si civile7 etc. Mentionam ca in localitate se afla S$ Suin%rod SA Bumbesti <iu7 care are ca activitate cresterea si ingrasarea %orcilor7 avand ca%ital %rivat7 unde lucrea#a %este ! Preci#am de asemenea ca in luna mai 2 anga3ati. & s.a infiintat S$ Parc Industrial S*F Bumbesti

<iu7 la fosta UM Sadu II7 fiind sub tutela $onsiliului <udetean 9or3. Acest %arc industrial are o su%rafata de !A7D0a7 din care su%rafata construita este de ( > din total su%rafata si are toate utilitatile:retea de drumuri7 cale ferata7 alimentare cu a%a7 canali#are7 statie de e%urare7 ga#e naturale7 energie electrica7 in conclu#ie o infrastructura foarte %uternica. In oras sunt in evidenta a%ro5imativ 28 societati comerciale. De asemenea7 e5ista &2 Asociatii Familiale si !!! activitati %e %ersoane fi#ice. Societatile comerciale cu activitate sunt %rofilate %e %roductie industriala7 semifabricate7 %restari servici7 comert =cea mai mare %arte? 7 %roduse alimentare7 etc. 45ista si ca%acitati ne%use in valoare care au o infrastructura foarte buna si dotare aferenta la Parcul industrial Bumbesti <iu =Sadu II? . 2(

In localitate activea#a si Serviciul %ublic de gos%odarie comunala care se %reocu%a de gos%odarirea orasului. Fucrarile de investitii %entru constructia 0idrocentralelor de %e raul <iu vor incadra un numar de !+ urismul# /eritoriul administrativ al orasului Bumbesti <iu7 se inscrie in arealul turistic montan si detine un valoros %otential turistic caracteri#at %rintr.un cadru natural generos %rin toate com%onentele sale dar si %rin im%ortante atractii turistice antro%ice. Fa aceasta se adauga %astrarea unor vec0i ocu%atii si mestesuguri7 a unor frumoase datini si obiceiuri %o%ulare. Sona aceasta cu%rinde o concentrare deosebita de obiective turitice7 atat in aria montana cat si in cea deluroaa si de%resionara subcar%atica ce se im%une %rin: .as%ecte %eisagistice de mare densitate si frumusete in care defileul <iului este de o deosebita frumuseteG .versantii sudici ai muntilor au mari dis%onibilitati %entru reali#area amena3arilor necesare %racticarii s%ortului de iarna la altitudini de !(+ L !+ .im%ortant fond cinegeticG .mu#eul de ar0itectura %o%ulara de la $urtisoaraG .manastirea Fainici si alte biserici de lemn cu valoare de monumenteG Deoarece accesul in #ona se asigura %e drumul national D, 68 si %rin alte drumuri moderni#ate se a%recia#a ca se %oate %ractica un turism com%le57 montan7 s%orturi de iarna7 rafting7 al%inism7 %escuit s%ortiv si vanatoare7 turism cultural. Structurile turistice de %rimire sunt reduse ca grad de confort si numar de locuri inregistrandu.se ca structuri organi#ate com%le5ul Fainici7 motel $astrul *oman si motel Visina. In acelasi tim% %rin Deci#ia Delegatiei Permanente a $onsiliului <udetean 9or37 nr. A2B!DD( s.au stabilit #one si monumente ala naturii din 3udetul 9or37 conform caruia7 %entru orasul Bumbesti <iu sunt nominali#ate urmatoarele #one care au un regim de %rotectie s%eciala stabilita %rin actele normative in vigoare: a?*e#ervatii forestiere: .Padurea $0itu L Bratcu %entru %adurea de conifere. .Padurea 9ornacel. satul Plesa L %entru %inul silvestru. b?*e#ervatii geologice: .Piatra QSfin5ul FainicilorQ. .Stancile de la *afaila. 2+ mG .areale forestiere e5tinse in #ona montana ca locuri ideale %entru recreere si odi0naG anga3ati.

$alitatea vegeta'iei este afectat: at-t de %oluare7 c-t "i de de#interesul unor membri ai comunit:'ii7 ceea ce im%une o sc0imbare radical: de o%tic: 2n rela'ia dintre administra'ia local: "i agen'ii economici %oluan'i7 %recum "i 2n strategia de %lanificare urban:. Dis!unc+ionalit6+i Fi%sa unor %erdele ver#i de %rotec'ie 2ntre sursele de %oluare "i #onele de locuitG dotarea s%a'iilor ver#i sub necesar7 mobilierul urban fiind insufficient .Deficitul foarte mare al s%a'iilor ver#i %ublice: sUuaruri7 gr:dini "i %arcuri7 av-nd 2n vedere fa%tul c: su%rafa'a acestora %e locuitor este de (72 m%Bloc7 fa': de un necesar de A. !2 m%Bloc %entru localit:'ile cu %-n: la ! locuitori .

C/PI0-)U) ". PR-I1C0/R1/ R/2P1I 1C-)-4IC1 D1 D131URI BU2B1S0I JIU

".1. PR1.1N0/R1 De%o#itul de de"euri este amena3at la cca. 8Cm de munici%iul /-rgu <iu L #ona Bumbesti.<iu "i are ca%acitatea total: de + mc. de locuitori din In %rima eta%) num:rul de locuitori beneficiari este de cca.&+ munici%iul Bumbesti <iu si localitatile $urtisoara 7Fa#aresti7Plesa si /etila.

26

Su%rafa'a total) a de%o#itului este de + vor avea urm)toarele caracteristici: func'ionareG func'ionareG $om%artimentul !=$!? su%rafa'a

m% "i va fi 2m%)r'it 2n 2 com%artimente ce .28. m%72n:l'ime.!+mG! ani.tim% de

$om%artimentul 2=$2? su%rafa'a .2 .+

m%7 2n:l'ime. !&mG ! ani.tim% de

Focul de am%lasare a de%o#itului de de"euri este o #on: colinar: situat: la sud7 sud L est de localitatea $urtisoara la o cot: su%erioar: <iului cu + m. De%o#itulde de"euri Bumbesti.<iu este am%lasat 2n fosta microcarierei $urtisoara din care a fost e5tras c:rbune.Din %unct de vedere morfologic regiunea %re#int: un as%ect colinar av-nd forma'iunii sedimentare 2n fundament.En:l'imile absolute ale acestor dealuri varia#: dela 6 de de"euri Bumbesti.<iu are o su%rafa': de + L terenul ocu%at de groa%: V(8.+ L terenul ocu%at de drumuri V2+ din alte $F.uri. De%o#itul de gunoi are o form: %:tratic: cu dimensiuni de 2+ m l:'ime "i 2 m lungime7 dis%us sub forma unei tre%te cu 2n:l'imea de !+.2 m. Din 2n:l'imea tre%tei numai 8m se afl: deasu%ra su%rafe'ei morfologice a terenului 2n %artea nordic:7 iar 2n cea sudic: acesta se afl: la nivelul terenului. En anul !D86 acest teren a trecut lungime de %este & 2n administrarea $onsiliului Focal Bumbesti. <iu.Princi%alul curs de a%: din #on: este un afluent de drea%ta a <iului de Vest7 care are o m. De%o#itul de gunoi nu este vi#ibil de la distan':7 iar %rin am%lasarea acestuia 2n e5cava'ia microcarierei se reduce im%actul negativ asu%ra %eisa3ului7 re#ultat 2n urma e5ecu'iei acestei lucr:ri. m%7din care: m 2n #ona albiei minore a r-ului <iu7 %-n: la D+ m la contactul cu $ristalinul.Am%lasamentul %e care se g:se"te de%o#itul m% $F 8( $urtisoara nr. to%o =D6!. D6A?B! m% $F 8( $urtisoara nr. to%o =D6!. D6A?B2

L #ona situat: 2n %artea de est a gro%ii7 este e5%ro%riat: de la al'i %ro%rietari "i face %arte

28

Fig. 3.1. #ocalizarea oraului $umbesti%&iu

Fig. 3.2 'edere de ansamblu a depozitului de deeuri mena"ere $umbesti%&iu

Fig. 3.3. (cumulare de ap !n zona acti) a depozitului de deeuri $umbesti%&iu Astfel7 durata de func'ionare a 2ntregului de%o#it va fi de 2+ de ani. Du%) 2nc0idere7 2n func'ie de stabilitate7 de%o#itul va fi monitori#at minimum 2 de ani. 2A

Fucr)rile de construc'ie reali#ate 2n de%o#itul de de"euri sunt %re#entate 2n tabelul urm)tor:

1biect !. Incinta de de%o#itare a de"eurilor

1biect 2. Aria de servicii

1biect &. Fucr:ri %entru %rotec'ia mediului

terasamente etan$are drenaj sediu administrati plat!orm6 electronic6 de c9nt6rire $i cabin6 poart6 parcare pentru ma$in $i utilaje alei de acces sta+ie carburan+i bazin sp6lare ro+i rezer or ap6 remiz6 pentru utilaje bazin colector pentru le i#at bazin colector pentru apa tratat6 >permeat? bazine ap6 plu ial6 sta+ie pentru tratarea le i#atului !os6 idanjabil6 pentru apa menajer6 Hmprejmuire !oraje de obser a+ie lizier6 de protec+ie canale de #ard6 $i repro!ilare canale e'istente

$onform @9 &(DB2 a? b? c?

+7 art.(7 alin. B de%o#itul este 2ncadrat 2n de%o#it de de"euri

ne%ericuloase7 de"eurile admise la de%o#itare conform @9 &(D art. 8=2? fiind: de"euri munici%aleG de"euri ne%ericuloase de orice alt: origine7 care satisfac criteriile de acce%tare a de"euri %ericuloase stabile7 nereactive7 cum sunt cele solidificate7 vitrificate7 care

de"eurilor la de%o#itul %entru de"euri ne%ericuloaseG la levigare au o com%ortare ec0ivalent: cu a celor %rev:#ute la lit. b? "i care satisfac criteriile relevante de acce%tareG aceste de"euri %ericuloase se de%o#itea#: 2n celule se%arate.

".2. NI51)/R1/ 3I C/)CU)U) 5-)U2U)UI D1 01R/S/21N01. $onform a5elor de coordonate 51W7 2n %realabil7 nivelarea se va face numai %e direc'ia o5. Du%) ce aceste lucr)ri vor fi 2nc0eiate7 %e direc'ia oW se va reali#a o nivelare 2n coame7 %entru a favori#a scurgerea li5iviatului s%re drenurile absorbante. $oamele vor avea o %ant) de &>. $a "i metod) de calcul se va a%lica metoda %oliedrelor Marin *)dulescu Fa calculul nivel:rii 2n %lan 2nclinat %roblema fundament: o constituie determinarea %antei o%time de nivelare. $alculul %antei s.a efectuat utili#-nd urm:toarele rela'ii: 2D

I5 V IW V 2n care:

A n 2l A

=+0 ? = +0 ?

m 2l

I57 IW L %ante o%time de nivelare 2n %lanul 2nclinat %e direc'ia a5elor K "i XG n L num:rul %unctelor sau num:rul liniilorG m . num:rul %unctelor sau num:rul coloanelorG l L latura carouluiG Y0 L diferen'a %o#itiv: dintre cota terenului "i cota centroidului f-"iei: Y0 V S/ L S$. 1tapa I. Determinarea pantelor optime de ni elare pe direc+iile I $i J. Pantele sunt determinate cu metoda %oliedrelor M. *:dulescu. I5V .+> si IWV!. >

1tapa a II%a. Determinarea di!eren+ei de ni el proiectate ZSP*5 V I5[l ZSP*W V IW[l L %entru direc'iile care au num:r de %uncte f:r: so'. Pentru direc'iile care au num:r de %uncte cu so' va trebui s: se calcule#e "i:
S P*5 I 5 l = 2 2
S P*W 2 = 2

IW l

1tapa a III%a. Calculul cotelor proiectate Hn plan Hnclinat.

*
! !! !2 !& !( !+ !6 2 2! 22 2& 2( 2+ 26 & &! &2 && &( &+ +6 ( (! (2 (& (( (+ (6 + +! +2 +& +( ++ +6 6 6! 62 6& 6( 6+ 66 8 8! 82 8& 8( 8+ 86

&

Se observ: 2n figura de mai sus c: 2n centrul de greutate al su%rafe'ei este re%re#entat: cota centroidului Sc7V 228.D+. Aceast: cot: se ob'ine at-t %e direc'ia K7 c-t "i %e direc'ia X cu formula mediei aritmetice a cotelor fiec:rei direc'ii "i va re#ulta aceea"i cot: %e ambele direc'ii. $ota centroidului re%re#int: cota %roiectat: a centrului de greutate al su%rafe'ei nivelate "i este cota de la care se va %leca 2n calcularea cotelor %roiectate. Pentru calcularea cotelor %roiectate trebuie s: se fac: %reci#area c: terenul are o evolu'ie general: %e direc'ia K "i X. $alculul cotelor %roiectate %orne"te de la Sc7 din care7 %e direc'ia 5 se vor calcula consecutiv cotele %roiectate a %unctelor +3, -3, .3, /3, /+, .+, -+, ++, "i se vor 2nc0ide 2n S c sau +3 cu formulele: %e direc'ia K:
S(&P* = 0c SP* * B 2 S+&P* = S(&P* SP*5 S6&P* = S+&P* SP*5 S8&P* = S6&P* SP*5 S8(P* = S8&P* SP*W S6(P* = S8(P* + SP*5 S+(P* = S6(P* + SP*5 S((P* = S+(P* + SP*5 S(&P* = S((P* + SP*W

$elelalte cote %roiectate se vor calcula du%: aceea"i metodologie. $otele %roiectate sunt %re#entate 2n tabelul &.!. 0abelul ".1 Calculul cotelor proiectate Nr.punct &" (" ," =" =& ,& (& && "& 2& 1& 1" 2" "" 0 1R Nr.punct &!8.(+ =2 &!6.(+ ,2 &!+.(+ (2 &!(.(+ &2 &!(.(+ "2 &!+.(+ 22 &!6.(+ 12 &!8.(+ 11 &!A.(+ 21 &!D.(+ "1 &2 .(+ &1 &2 .(+ (1 &!D.(+ ,1 &!A.(+ =1 0 1R Nr.punct 0 1R Nr.punct &!(.(+ = &!+.!8 =, &!+.(+ , &!&.! ,, &!6.(+ ( &!!.82 (, &!8.(+ & &! .! &, &!A.(+ " &! .2& ", &!D.(+ 2 &! .62 2, &2 .(+ 1 &!2.8+ 1, &!6.62 1( &2 .(+ 1= &!A.(+ 2( &!D.(+ 2= &!8.(+ "( &!A.(+ "= &!6.(+ &( &!8.(+ &= &!+.(+ (( &!6.(+ (= &!(.(+ ,( &!+.(+ ,= &!&.(+ =( &!(.(+ == 0 1R &!(.(+ &!+.(+ &!6.(+ &!8.(+ &!A.(+ &!D.(+ &2 .(+ &2 .(+ &!D.(+ &!A.(+ &!8.(+ &!6.(+ &!+.(+ &!(.(+

&!

A%lic-nd aceast: metodologie se vor ob'ine cotele %roiectate %entru nivelarea su%rafe'ei 2n %lan 2nclinat %e ambele direc'ii. 1tapa a I5%a. Calculul Hn6l+imilor de umplutur6 $i ad9ncimilor de s6p6tur6. \ZSUS V S/ . SP* um%lutur: U: .ZSUS V S& L S&P*7 s:%:tur: S: YZSUS V S&2 L S&2P*. 1tapa a5%a. Calculul sumelor Hn6l+imilor de umplutur6 $i ad9ncimilor de s6p6tur6 ]=.ZSU? ^ ]=YZSS?. En %rinci%iu7 nivelarea terenului 2n %lan 2nclinat este terminat: din %unct de vedere teoretic. Dar7 2n momentul e5ecut:rii nivel:rii7 #ona de um%lutur: va avea %:m-ntul af-nat7 iar 2n #ona de s:%:tur:7 %:m-ntul va fi tasat. Pentru evitarea acestor influen'e se va calcula cota de e5ecu'ie S4K. 1tapa a 5I%a. Calculul cotei de e'ecu+ie >.1I? S4K V SP* \ =2 .& >?ZSUS Procentul de 2 .& > din ZSUS a fost ob'inut: din studii %edologice %rivind te5tura "i structura diferitelor ti%uri de sol. 1tapa a 5II%a. Calculul Hn6l+imii de umplutur6Ke'ecu+ie $i ad9ncimii de s6p6tur6% e'ecu+ie \SUSe5 V S/ L S4K. 1tapa a 5III%a. Calculul sumelor Hn6l+imilor de umplutur6 K e'ecu+ie $i ad9ncimilor de s6p6tur6 K e'ecu+ie.

= 0 = 0

2e* 3e*

? ?

= !.2 !.&

+2.D6 = !.2D8 ( .A( 1tapa a II%a. Calculul olumului de p6m9nt de umplutur6 $i s6p6tur6 '2 = '3 = 4 2 02 B 3 ' = = . 2? 2 6(.( ' = . 2+ 1dat: cu 2nc0eierea eta%ei a IK.a se ob'in to'i indicii de nivelare a su%rafe'ei: cotele %roiectate7 2n:l'imile de um%lutur:7 ad-ncimile de s:%:tur:7 cotele de e5ecu'ie7 2n:l'imile de um%lutur: de e5ecu'ie7 ad-ncimile de s:%:tur: de e5ecu'ie7 volumul de um%lutur: L s:%:tur: %e 2ntreaga su%rafa': "i s%ecific la 0ectar. &2

*e#ultatele calculului sunt %re#entate 2n tabelul &.2.

&&

0abel ".2. Calculul pantelor de ni elare $i a olumelor de terasamente


Nr. punct 1 2 " & ( , = 11 21 "1 &1 (1 ,1 =1 12 22 "2 &2 (2 ,2 =2 1" 2" "" &" (" ," =" .t &!(.2D &!&.( &!! &!2.( &!& &!6.8 &!2.( &!!.A &22.2 &!D.A &!A.2 &!(.A &!6.! &!+.! &!!.( &2 .8 &!D &!A.2 &!8.( &!A.( &!+.2 &!!.+D &!D.+ &!A.66 &!8.8D &!6.& &!&.! &!( .pr &!27&! &! .62 &! .2& &! 7! &!!.82 &!&.! &!+.!8 &!D.(+ &!A.(+ &!8.(+ &!6.(+ &!+.(+ &!(.(+ &!&.(+ &2 .(+ &!D.(+ &!A.(+ &!8.(+ &!6.(+ &!+.(+ &!(.(+ &2 .(+ &!D.2& &!A.(A &!8.(+ &!6.!+ &!&.! &!( %L.US !.DA8+ 2.2!2+ !.D!2+ 2.2!2+ 2.8!2+ &.DA8+ &.6!2+ !.862+ 2. 62+ 2.+!2+ 2. 62+ !.862+ 2.2A8+ 2.+&8+ .8!2+ .D&8+ !.!62+ !.&!2+ !.(62+ &.!!2+ !. &8+ .(!2+ . &8+ .!A8+ .262+ .!+ ML.US .1I &2 .!!2+ &!D.!A8+ &!A. A8+ &!8.!A8+ &!+.2A8+ &!&.8!2+ &!2.8A8+ &2 . &8+ &!D.!&8+ &!A.2A8+ &!8.!&8+ &!6. &8+ &!&.A!2+ &!2.+62+ &2 .6A8+ &!D.862+ &!A.A&8+ &!8.AA8+ &!6.D&8+ &!(.2A8+ &!&.!62+ &2 .+A8+ &!D.(62+ &!A.+!2+ &!8.+&8+ &!6.(!2+ &!(.8A8+ &!&.!A8+ N.USe' !.DA8+ 2.2!2+ !.D!2+ 2.2!2+ 2.8!2+ &.DA8+ &.6!2+ !.862+ 2. 62+ 2.+!2+ 2. 62+ !.862+ 2.2A8+ 2.+&8+ .8!2+ .D&8+ !.!62+ !.&!2+ !.(62+ &.!!2+ !. &8+ .(!2+ . &8+ .!A8+ .262+ . .262+ . .6A8+ . .!A8+ Nr. punct !( 2( &( (( +( 6( 8( !+ 2+ &+ (+ ++ 6+ 8+ !6 26 &6 (6 +6 66 86 !8 28 &8 (8 +8 68 88 .t &2!.! &2 .2 &!D.A &!A.! &!6.6 &!( &!2.A &2 .A &!D.A &!A.! &!8.+ &!(.A &!&.6 &!2.+ &2 .! &!D &!A.+ &!8 &!+ &!( &!&.! &!!D.+ &!A.6 &!A.! &!6.& &!+.A &!(.D &!&.A .pr &2 .(+ 2!D.(+ &!A.(+ &!8.(+ &!6.(+ &!+.(+ &!(.(+ &2 .(+ &!&.(+ &!D.(+ &!2.(+ &!A.(+ &!!.(+ &!8.(+ &2 .(+ &!D.(+ &!A.(+ &!8.(+ &!6.(+ &!+.(+ &!(.(+ &2 .(+ &!D.(+ &!A.(+ &!8.(+ &!6.(+ &!+.(+ &!(.(+ %L.US .(!2+ .+62+ !. !2+ .(A8+ .!!2+

ML.US

.1I
&2 .+A8+ &!D.6&8+ &!A.8A8+ &!8.6!2+ &!6.(A8+ &!+. A8+ &!2.DA8+ &2 .&62+ &!+. &8+ &!D.!!2+ &!&.8!2+ &!8.&A8+ &!!.DA8+ &!+.&!2+ &!D.AA8+ &!D.2!2+ &!A.(62+ &!8.!&8+ &!6. A8+ &!+.!&8+ &!2.D!2+ &!D.662+ &!D. &8+ &!A.&62+ &!8.&&8+ &!6.2A8+ &!+.&62+ &!&. &8+

N.USe'
.(!2+ .+62+ !. !2+ .(A8+ .!!2+ .!. A8+ . .!A8+ .(&8+ (.862+ .!. !2+ &.8A8+ .2.+A8+ !.6!2+ .2.A!2+ .2!2+ . .2!2+ . &8+ . .!&8+ .!. A8+ .!.!&8+ .!A8+ . .!62+ . .(&8+ . .262+ .!. &8+ . .(A8+ . .(62+ .862+

!. A8+ .!A8+ .(&8+ (.862+ !. !2+ &.8A8+ 2.+A8+ !.6!2+ 2.A!2+ .2!2+ .2!2+ . &8+ .!&8+ !. A8+ !.!&8+ .!A8+ .!62+ .(&8+ .262+ !. &8+ .(A8+ .(62+ .862+

.!!2+ .6A8+ .!A8+

&(

".". C/)CU)U) 5-)U2U)UI D1 01R/S/21N01 Pentru stabilirea cantit:'ii de lucr:ri7 res%ectiv a volumelor de terasamente s.au determinat elementele geometrice 2n sec'iuni longitudinale "i transversale "i s.au trecut 2n tabelele urm:toare volumele de terasamente %e ti%uri de lucr:ri. 0abel. ".". Calculul pro!ilului lon#itudinal al di#ului de Hmprejmuire al depozitului de de$euri punctNr. Distan+* cumulat* >m? Di!eren+* ni el pant*. Cota teren Cota proiectat6 Distan+* >m? par+ial* >m?8 .2+ !.2 !.& D.2 2 &.! !.6+ .8+ .(+ .6+ .D+ .&+ .&+ !.(+ 2.&+ 2.A+

1 2 " & ( , = < @ 1; 11 12 1" 1& 1( 1, 1=

&!6.A &!676 &!6.( &!6 &!+ &!( &!& &!2.A &!!.8 &!!.+ &!!.& &!! &!! &!2 &!2.8 &!& &!&.+

&!( &!&.A &!&.6 &!& &!2.A &!!.A &!!.+ &!!.& &! .2 & D.A & D.+ & D.& & D.2 &! &! .2 &! 7& &! .2

! ( ! 6 & 2+ ! 2 !+ 2+ ( D & ! ( !

! + 6 !2 !+ !8+ !A+ 2 + 22 2(+ 2A+ &8+ ( + (!+ (++ (6+

. .

D D . ! . ! . 2 . .!!

De%o#itul de de"euri va fi 2m%re3muit de digul %erimetral 2n %artea de nord7 est "i sud7 2n %artea vestic) afl-ndu.se un talu# natural. $aracteristicile digului %erimetral: %entru ca %o#area geomembranei %e talu# s) fie %osibil)7 %anta interioar) a fost aleas) de !:(G %anta e5terioar) va fi de !:!.+ 2n)l'imea ma5im) a digului va fi de 6mG l)'imea la coronament este bV+mG lungimea total) a digului este de ! !!mG digul este reali#at din argil) bine com%actat).

&+

0abel. ".&. Calculul pro!ilului trans ersal


Cota teren Cota proiectat6 punctNr. Di!eren+* ni el pant*. >m?8 Distan+* par+ial* Distan+* cumulat* >m?

m&
>

1 2 " & ( , =

&!A7+ &!A72 &!A &!8 &!6 &!6 &!6

&!67+ &!672 &!(7+ &!&7+ &!27+ &!27+ &!27+

>m?

2 & ( + ( &

2 + D !( !D 22

. . . . . .

2 2 2 2 2 2

.&+ .&+ .&+ . + !.6+ !.6+ !.D+

!8.+ !8.+ ! (2.+ A2.+ !!8

0abel. ".(.Calculul olumului de terasamente


Cota teren proiectat6Cota Cota a' dren Distan+* par+ial* Distan+* cumulat* >m? punctNr. Di!eren+a ni el >m? 5olum par+ial >mc? Cota !und tran$ee Sec+iune >mp? 5olum cumulat >mc?

1 2 " & ( ,

&!+7& &!+7+ &!+7A &!6 &!8 &!A

&!D &!D &!D &!D &!D &!D

&!+.28+ &!+.28+ &!+.28+ &!6.28+ &!8.28+ &!A.28+

&!+.( &!+.( &!+.( &!6.( &!8.( &!A.(

>m?

+ + + + +

+ ! !+ 2 2+

!.+ !.+ !.+ !.+ !.+ !.+

.6 .6 .6 .6 .6

& & & & &

".&. 5eri!icarea stabilititatii taluzului prin metoda !asiilor K2etoda Fellenius $om%le5itatea fenomenelor naturale de instabilitate a masivelor de %)m-nt7 e5istent) %ractic a diferite ti%uri de ced)ri de teren7 %e #one cu 2ntinderi diferite necesit) o sistemati#are a acestor fenomene7 a cau#elor "i factorilor determinan'i %entru a se %utea reali#a o cuantificare a gradului de risc %e care 2l im%lic). A%ari'ia "i de#voltarea fenomenelor de instabilitate sunt asociate cu elemente caracteristice. Astfel7 %rimul semn al unei alunec)ri iminente 2l constituie fisurile ce a%ar la %artea su%erioar) a talu#ului sau versantului7 %er%endicular %e direc'ia de mi"care. Aceste fisuri se %ot um%le tre%tat cu a%a7 care se infiltrea#) 2n %)m-nt7 sl)bindu.i re#isten'a "i m)rindu.i greutatea. Se mai %ot observa "i fisuri 2nclinate de forfecare %e ambele laturi ale masei 2n mi"care ca "i o u"oar) refulare la %iciorul %antei. Alunec)rile de teren sunt o urmare a %erturb)rii st)rii de ec0ilibru dinamic 2n care se afl) versan'ii7 ec0ilibru men'inut7 %e de o %arte de ac'iunea factorilor de mediu =for'e active?7 iar %e &6

?5

& 6 D !2 !+

de alt) %arte7 de o%o#i'ia masivului la aceast) ac'iune =for'e re#istive?. 4c0ilibrul 2ntre for'ele active "i cele re#istive asigur) versantului o stare de re%aus sau de mi"care uniform). Dac) for'ele active le de%)"esc %e cele re#istive7 mi"carea versantului devine accelerat)7 %-n) la atingerea unei noi st)ri de ec0ilibru relativ. $onform unei clasific)ri generale7 se %ot 2nt-lni urm)toarele ti%uri mari de alunec)ri: !. versantului. 2. (lunec rile rotaionale7 care %ot fi: 1r buirile de maluri se %roduc 2n ca#ul maselor de %)m-nt sau roc)7 unde nu

este format) o su%rafa') de alunecare7 iar cedarea are loc datorit) ero#iunii la ba#a talu#ului sau

(lunec rile rotaionale simple L Fa %artea su%erioar) direc'ia su%rafe'ei de alunecare este foarte 2nclinat)7 %ractic vertical)7 iar la ba#a de multe ori ia na"tere o #on) de curgeri lente. (lunec rile multiple rotaionale 5 Sunt %rovocate ini'ial de o alunecare local) Datorit) naturii s%ecifice a %)m-ntului7 la scurt tim% du%) declan"area alunec)rii7 materialul remaniat 2"i mic"orea#) mult consisten'a7 transformandu.se uneori 2ntr.un fluid v-scos7 care 2nce%e s) curg). (lunec rile rotaionale successi)e 5 Sunt caracteri#ate de un num)r de alunec)ri rota'ionale de su%rafa'). 4le se declan"ea#) 2n #ona de ba#) "i se e5tind s%re %artea su%erioar) a versantului. &. (lunec rile de translaie se %roduc de.a lungul unor stratifica'ii a%ro5imativ

%aralele cu su%rafa'a terenului7 astfel 2nc-t mi"carea masei alunec)toare este %redominant de transla'ie Acestea se 2m%art 2n c)deri de blocuri7 alunec)ri de transla'ie sim%le7 alunec)ri de transla'ie multi%le "i alunec)ri cu e5tinderi laterale. (. Curgerile re%re#int) un ti% de alunecare a c)rei caracteristic) st) 2n fa%tul c)

materialul cedea#) %e masur) ce se de%lasea#) 2n 3os %e versant7 curg-nd ca un fluid v-scos. In func'ie de vite#a mi"c)rii "i de caracteristicile materialului se %ot deosebi curen'ii de %)m-nt de noroi7 de gro0oti" sau alunec)rile curg)toare. In ca#ul unui talu# de form) cunoscut)7 a c)rui stabilitate urmea#) s) fie verificat)7 se consider) o su%rafa') %osibil) de alunecare definit) %rin arcul de cerc cu centrul 2n %unctul 1 "i care trece %rin %iciorul talu#ului. Masa de %)m-nt care alunec) se 2m%arte 2n f-"ii %rin linii verticale. Fie o f)"ie oarecare i. Dac) se consider) c) for'ele normale "i tangen'iale care ac'ionea#) asu%ra for'elor laterale ale f-"iei sunt 2n ec0ilibru =ceea ce este ec0ivalent cu a admite c) fiecare f-"ie ac'ionea#) inde%endent de celelalte? 7 re#ult) c) asu%ra f-"iei ac'ionea#) greutatea 97 care trebuie ec0ilibrat) de for'ele care se de#volt) %e su%rafa'a de cedare ZA &8

aferent) f-siei. Su%rafa'a aferent) unei f-"ii este egal) cu: ZAV li [!7 2n care li re%re#int) lungimea arcului de cerc aferent f-"iei i. $alculul se efectuea#) %entru o lungime de talu# egal) cu unitatea: Ti = Gi sin ! 6 i = Gi cos ! For'ele Ti =Y?7 care tind s) %roduc) alunecarea sunt com%onente du%) direc'ia tangentei greut)'ilor Gi ale f-"iilor aflate la drea%ta verticalei care trece %rin centrul su%rafe'ei circulare. En mod conven'ional s.au notat cu =Y? ung0iurile _ de la drea%ta verticalei7 cu =.? cele aflate la st-ngaG semnul =.? nu afectea#) 2ns) valoarea func'iei trigonometrice. For'elor Ti =Y? care tind s) %rovoace alunecarea li se o%un: centrul f-"iei. For'ele de frecare7 Fi = 6 i tgi = Gi cos i tg G For'ele de coe#iune7 Ci = ci li G $om%onentele Ti =.? ale greut)'ilor f-"iilor aflate la st-nga verticalei7 duse %rin

Factorul de stabilitate =coeficientul de siguran')? se e5%rim) ca ra%ortul 2ntre momentul7 fa') de centrul 17 dat de for'ele Ti =.?7 Ci "i Fi care se o%un alunec)rii7 numit moment de stabilitate M 3 7 "i momentul dat de for'ele care tind s) %rovoace alunecarea7 numit moment de r)sturnare M r 7 astfel: Fs = moment de stabilitate R =Gi cos i tgi + Gi sin i =?? = moment de rasturnare R Gi sin i = +?

Fa calculul greut)'ii unei f-"ii i trebuie s) se 'in) seama de greut)'ile volumice ` ale diferitelor straturi %e care le str)bate f-"iaG 2n ca#ul talu#ului din %roiect este un singur strat de %)m-nt7 din argil) %r)foas)7 greutatea volumic) av-nd valoarea `V!A.+ CgfBmc.
adm $oeficientrul de siguran') admisibil Fs se ia egal cu !7&a!7+ 2n func'ie de im%ortan'a

construc'iei. Se cere 2nde%linit) condi'ia: Fs Fs adm &A

/rebuie s) se verifice dac) %entru orice su%rafa') care trece %rin %iciorul talu#ului7 inegalitatea de mai sus este satisf)cut)7 deoarece %o#i'ia centrului 1 a fost arbitrar). Ar trebui deci efectuate 2ncerc)ri lu-nd "i alte centre %entru a verifica aceast) rela'ie. Pentru a reduce num)rul de 2ncerc)ri se %oate folosi urm)toarea metod) a%ro5imativ): se consider) c) centrele su%rafe'elor circulare de alunecare cele mai %ericuloase7 deci susce%tibile de a duce la coeficientii de siguran') cei mai mici7 se g)sesc situate %e o drea%t) definit) %rin %unctele M ! "i M 2 7 drea%ta lui Fellenius7 ale c)ror %o#i'ii 2n %lanul considerat se stabilesc astfel: !. %unctul M ! se g)se"te %e drea%ta de cota L@7 la distan'a de (7+[@ s%re amonte de

%roiec'ia B %e aceast) drea%t) a %iciorului aval B al diguluiG 2. %unctul M 2 se afl) la intersec'ia segmentelor M 2 B si M 2 A7 care fac ung0iurile

b! cu talu#ul "i res%ectiv b2 cu ori#ontala. 0abel ".,. 5alorile O1 si O2 Hn !unc+ie de Hnclinarea taluzului 1Pm O O1 O2 1P 1 (+o 2Ao &8o 1P1:( &&o(!M 26o &+o 1P2 26o&(M 2+o &+o 1P" !Ao2+M 2+o &+o 1P( !!o!DM 2+o &8o

$oeficientul de siguran') aferent fiec)rui centru se calculea#) cu metoda f-"iilor "i se re%re#int) la o scar) convenabil)7 lu-nd drea%ta M ! M 2 ca a5) de referin'). Se construie"te curba de varia'ie a coeficien'ilor de siguran').
adm /angenta la curb)7 %aralel) cu M ! M 2 7 define"te F3 min . Dac) F3 min c Fs 7 talu#ul adm este stabil7 iar verificarea se consider) 2nc0eiat). Dac) F3 min d Fs 7 urmea#) a se

ado%ta m)suri %entru 2mbun)t)'irea condi'iilor de stabilitate ale talu#ului. Modificarea condi'iilor de stabilitate ale talu#ului se %roduce atunci c-nd o su%rasarcin) a%licat) la %artea su%erioar) =fig. &.(.a? sau o deca%are la ba#) = fig.&.(.b? 2nr)ut)'esc condi'iile de stabilitate7 determin-nd ma3oritatea for'elor ce tind s) %rovoace alunecarea "i diminuarea celor care se o%un alunec)rii. Dim%otriv)7 o deca%are la %artea su%erioar) = fig.&.(.c? sau o su%ra2nc)rcare la %icior sub forma unei contrabanc0ete =fig. &.(.d? contribuie la s%orirea lui Fs . &D

Fa verificarea stabilit)'ii unui talu# se calculea#) factorul de stabilitate %entru cel %u'in trei cercuri de alunecare %entru a %utea trasa curba de varia'ie a coeficientului de siguran') a factorului de stabilitate7 curb) care trebuie s) aib) un minim. Se consider) un cerc de alunecare7 cu ra#a *7 fig.&.(.

Fig.3.+. #ucr ri care modi7ic condiiile de stabilitate

$aracteristicile geote0nice sunt: $oeficientul de coe#iune: cV(+CPAG 9reutatea volumetric): `V!A.+ C,BmcG Ung0iul de frecare interioar): eV!8;. $alculul factorului de stabilitate se reali#ea#) %entru talu#ul cu %anta !:!.+7 2n)l'ime 8m7 l)'imea la coronament de + m "i l)'imea f-"iei FV2m7 conform tabelului &.(.!.a. Pentru a g)si valoarea minim) a factorului de stabilitate se mai aleg dou) centre de alunecare = 12 "i 1&? %entru care se face acela"i calcul ca %entru cercul ! =tabelul &.(.!.b "i tabelul &.(.!.c.? "i se determina factorul de stabilitate Fs 2 "i Fs & .

0abelul ".(. Calculul pentru eri!icarea stabilit*+ii taluzului%2etoda Fellenius Nr. ) 8 Q R CosR sinR !asie >m? >m? >CNDmc? ! !.+ 2 2 & 2 ( 2 + 2 6 2 8 ! SU2/ .( !.6 2.2 2.6 2.A 2.6 .! !A.+ !A.+ !A.+ !A.+ !A.+ !A.+ !A.+ 2 ! !A 26 &8 (A 6 .DDD . &(D .DA+ .!8( .D+! .& D .ADA .(&A .8DD .6 2 .66D .8(& .+ .A66 t#S .& .& .& .& .& .& .& ( 6 6 6 6 6 6 6 C CPa (+ (+ (+ (+ (+ (+ (+ 4 >N? !!.! +D.2 A!.( D6.2 ! &.6 D6.2 !.A+ N >N? 0 >N? li M >m? !.+ 2.! 2.2 2.& 2.6 &.2 !.A C >N? 68.+ D(.+ DD ! &.+ !!8 !(( A! =;,.(

&.&D& .&A8 !8.A(& ! .& ! 2&.6AA 2+.!+& 26.(&+ (2.!&6 2+.&& 62.&68 !D.6D& 8!.(88 .2A& !.6 2 11,.,,(21".&22

F3 =

F3 = &.A+8

6 + C = !!6.66+ + 8 6.+ 2!&.(22 T

0abelul ".,. Calculul pentru eri!icarea stabilit*+ii taluzului% 2etoda Fellenius Nr. ) 8 !asie >m? >m? ! !.+ .2 2 2 ! & 2 !.6 ( 2 !.A + 2 !.( SU2/
Fs =

Q >CNDmc? !A.+ !A.+ !A.+ !A.+ !A.+

R CosR sinR 2 D !6 2+ &+ .DDD . &(D .DAA .!+6 .D6! .286 .D 6 .(2& .A!D .+8(

t#S .& .& .& .& .& 6 6 6 6 6

C CPa (+ (+ (+ (+ (+

4 >N? +.++ &8 +D.2 66.6 +!.A

N >N?

0 >N?

!.6D8 .!D( !!.!A6 +.882 !8.( D !6.&&D !A.(6( 2A.!82 !2.DA2 2D.8&& ,(.11@(<@.&<<&

li M >m? !.6 2.2 2.& 2.+ 2.A

C >N? 8.2 D.D ! .&+ !!.2+ !2.6 ,".";

6 + C 6+7!2 + 6&7& = T AD7(A Fs = !7+2

0abelul ".=. Calculul pentru eri!icarea stabilit*+ii taluzului% 2etoda Fellenius Nr. ) 8 Q !asie >m? >m? >CNDmc? ! 2 & ( + 6 R CosR sinR .DDD .DA+ .D( .A8+ .8AA .6(& .(A+ . &(D .!8( .&(2 .(AD .6!6 .866 .A8+ t#S .& 6 .& 6 .& 6 .& 6 .& 6 .& 6 .& 6 C CPa C li M >m? >N? (+ !6.6+ +. D .+A! !.+ 68.+ (+ 66.6 2 . 8( !!.+AA 2 D (+ D6.2 28.68! &2.D 2.! D(.+ (+ !2+.A &&.6A& 6!.+!6 2.& ! &.+ (+ !&&.2 &2.!!A A2. +! 2.+ !!2.+ (+ !&6.D 26.D&6 ! (.A6+ 2.D !& .+ (+ 2+.D &.A(( 22.66& &.& !(A.+ 1&@.&1, "1,.1,( =&= 4 >N? N >N? 0 >N?

!.+ .6 !A.+ 2 2 !.A !A.+ ! 2 2.6 !A.+ 2 2 &.( !A.+ 2D 2 &.6 !A.+ &A 2 &.8 !A.+ + 8 ! !.( !A.+ 6! SU2/ 6 + C = !(D.(2 + 8(8 F3 = &!6.!6+ T F3 = 2.A(

$onform re#ultatelor din tabele valoarea minim) a factorului de stabilitate este cosecin': talu#ul este stabil

F3 min V!7+2c!7+ 2n

".( 018N-)-4I/ D1 1I1CU0/R1 / NI51)/RII.

(!

,ivelarea se %oate e5ecuta 2n condi'ii bune 2n %erioada de e var: "i toamn:. Se recomand: mobili#area terenului 2nainte de e5ecutarea nivel:rii 2n ca#ul c-nd este foarte uscat. Enainte de 2nce%erea e5ecu'iei nivel:rii7 lucr:rile %roiectate se materiali#ea#: 2n teren %rin dou: moduri: cu %ic0e'i b:tu'i la cot: "i semnali#area lor cu bali#e de !7( m colorate 2n ro"u %entru s:%:turi "i albastru %entru um%luturiG cu fi"e.re%er7 formate din vergele de fier %rev:#ute cu o travers: "i o t:bli':G traversa se fi5ea#: %e fi"a metalic: la !+.2 cm de la ba#:7 iar t:bli'a la %artea su%erioar:7 %e t:bli': se 2nscrie ad-ncimea de s:%:tur: sau um%lutur:. 45ecu'ia nivel:rii se face %e ben#i7 o band: fiind lucrat: de un gru% de &.( scre%ere. Finisarea nivel:rii se face cu autogrederul sau nivelatorul. /e0nologia clasic: de nivelare a terenurilor agricole este o lucrare e5tensiv: din %unct de vedere al consumurilor de tim%7 de munc: "i carburant7 iar %reci#ia reali#at: este relativ slab:. /e0nologia de nivelare folosind utila3e comandate cu laser 2nl:tur: %rinci%alele de#avanta3e ale metodelor actuale de nivelare7 ob'in-ndu.se 2n %rinci%al o %reci#ie de e5ecu'ie de \!.2cm7 f:r: a mai fi nevoie de rectific:ri "i finis:ri. 45ecutarea nivel:rii se face 2n general %e material=de"euri? cu umiditate de !+.!6>G nu se face nivelare %e soluri cu e5ces de umiditate. 3parea i deplasarea pm8ntului cu utila"e terasiere Fucr:rile de com%ensare re%re#ent-nd lucr:rile de s:%:tur:7 cu trans%ortul materialului %e distan'e mi3locii "i mici cu de%o#itare direct 2n um%lutur: se e5ecut: cu: scre%er sau autoscre%er7 buldo#er7 autogreder. Fa': de sistema de ma"ini e5cavator.autove0icule7 2n s%ecial7 autoscre%erul7 care are un domeniu de su%ra%unere %e o anumit: distan': de trans%ort7 %re#int: urm:toarele avanta3e: sc0eme te0nologice de mecani#are mai u"or de a%licat7 fiind eliminate 2ntreru%erile de a"te%tare ale e5cavatorului sau autove0iculelorG consum de mano%er: s%ecific: mai mic7 deoarece un scre%er reclam: un singur ma"inist fa': de un e5cavatorist =sau e5cavatorist cu a3utor %lus "oferii de %e autove0iculeG are ca%acitatea de a t:ia %:m-ntul 2n straturi de grosime mic:7 lucru care %ermite "i e5ecutarea lucr:rilor de nivel:riG este "i un utila3 a%reciat de 2m%r:"tiere "i com%actare a %:m-ntului 2n anumite limite. $u a3utorul scre%erelor se %ot e5ecuta s:%:turi 2n debleu sau um%luturi 2n rambleu av-nd ad-ncimi7 res%ectiv 2n:l'imi7 de %-n: la 6m7 func'ie "i de dimensiunile frontului de lucru. Peste !7+m ad-ncime sau 2n:l'ime sunt necesare a se reali#a ram%e %entru accesul utila3ului la %unctele de s:%are "i desc:rcare. 4ste indicat lucrul cu scre%erele %entru: (2

. .

lucr:ri de com%ens:ri7 la %latforme de %:m-nt7 %rin t:ierea su%ra2n:l':rilor lucr:rile de deco%ertare7 %rin 2nde%:rtarea stratului steril7 la #:c:mintele de balast7

=movilelor? "i um%lerea ad-nciturilor =gro%ilor?G %iatr:7 nisi%7 c:rbuneG En tim%ul s:%:turii %:m-ntului "i 2nc:rc:rii cu%ei7 scre%erul trebuie s: 2nving: cele mai mari re#isten'e. M:rimea tim%ului de 2nc:rcare a scre%erului de%inde de: ti%ul constructiv al scre%erului7 %uterea dis%onibil: a scre%erului7 natura %:m-ntului "i grosimea stratului de %:m-nt care se taie. Autoscre%erele cu dou: motoare "i cele cu elevator7 de regul: se 2ncarc: singure nea3utate. Scre%erele tractate "i autoscre%erele cu un singur motor sunt 2m%inse 2n tim%ul s:%:rii de un utila3 2m%ing:tor =buldo#er7 tractor? sau mai rar sunt trase de un autotractor. Din construc'ie7 toate scre%erele sunt %rev:#ute la %artea din s%ate cu un tam%on de 2m%ingere. $a metode de 2m%ingere la 2nc:rcare se folosesc: 2nc:rcarea cu 2ntoarcere 2n urm: a utila3ului 2m%ing:torG 2nc:rcarea dus.2ntorsG 2nc:rcarea 2n lan'7 care este cea mai r:s%-ndit: metod:.

(&

C/PI0-)U) & C-NS0RUC0II SI )UCR/RI /N1I1.


&.1 P)/0F-R2/ 018N-)-4ICG Paltforma te0nologic) va fi am%lasat) la intrarea 2n de%o#it7 va fi betonat) 2n 2ntregime "i %reva#ut) cu "an'uri de gard) care se vor desc)rca 2n ba#inul colector de la ram%a de s%)lare auto7 iar din acest ba#in 7 efluentul va fi condus 2n de#nisi%ator. $a dot)ri constructive7 2n cadrul %latformei au fost %rev)#ute: sediu administrativ %latform: electronic: de c-nt:rire "i cabin: %oart: %arcare %entru ma"inile %ersonalului "i utila3e alei de acces sta'ie carburan'i ba#in s%:lare ro'i re#ervor a%: remi#: %entru utila3e ba#in colector levigat din beton armat7 etan"at cu geomembran:7 cu VVA+ mcG ba#in colector %entru a%a tratat:=%ermeat? ba#in a%: %luvial: sta'ie %entru tratarea levigatului 2 sta'ii %entru tratare a%a mena3er: 2m%re3muire cu %or'i de acces fora3e de observa'ie: ((

li#ier: de %rotec'ie utila3e: com%actoare7 buldo#ere7 autovidan3: &.2 DRU2 D1 /CC1S.

Accesul la de%o#it se va face %e un drum de e5%loatare %ietruit. Acest drum are o l)'ime de +m "i o lungime dea..Cm. Accesul 2n 2ncinta de%o#itului se va face %e o ram%) de acces reali#at) din %)m-nt com%actat cu %anta talu#ului de !:!.+ "i cu l)'imea de (m. Fungimea total) a ram%ei de acces va fi de &A m "i ea va com%artimenta %ractic incinta 2nc0is). &." U0I)I0/0I. $a utilit)ti7 %roiectul %revede: alimentarea cu a%) %otabil)G alimentarea cu energie electric)G evacuarea a%elor u#ate.

De%o#itul de de"euri va fi alimentat cu a%) %otabil) de la re'eaua or:"eneasc:. Punctul de racordare la re'eaua cu a%: %otabil: se afl: la intrarea 2n incinta de%o#itului de de"euri7 %e %artea st-ng: a drumului de acces. Alimentarea cu a%: %entru incendiu este asigurat: 2ntr.un ba#in desc0is cu VV2 geomembran:7 neted: %e ambele %:r'i7 cu %olietilen: P4@D7 cu grosimea de cca 27 mm. Volume de a%: autori#ate: #ilnic ma5im V &7 A mc #ilnic mediu V 27! mc anual V 7866+ mc din care: a%a %otabil:: f#i ma5 V 27 AmcB#i f#i mediu V!76 mcB#i a%a te0nologic: utili#at: la ram%a de s%:lare. f#i ma5 V !7 mcB#i f#i mediu V 7+mcB#i mc7 2ngro%at7 V V !676m 5 ! 76m 5 &7 m7 im%ermeabili#at cu geote5til %este care s.a montat o

(+

4vacuare a%elor u#ate se va reali#a %rin colectarea 2n canali#area %ro%rie "i conducerea 2ntr.un ba#in etan" betonat vidan3abil cu ca%acitatea de Dmc. F4vigatul va fi colectat 2n ba#inul de stocare levigat=VVA+ mc?7 va fi direc'ionat c:tre sta'ia de e%urare %ro%rie. De asemenea se va reali#e "i un sistem de canali#are %entru a%ele %luviale. Alimentarea cu energie electric: se reali#ea#: din re'eaua e5istent: 2n ba#a contractului 2nc0eiat cu S.$. $4S V-n#are S.A. $onsumul de energie electric: este 2.( COBan. Unitatea "i.a im%lementat m:suri de eficienti#are at-t %entru utila3e c-t "i %entru cl:diri. Pentru res%ectarea recomand:rilor BA/ %rivind utili#area eficient: a energiei7 se va avea 2n vedere: urm:rirea %eriodic: "i contori#area cantit:'ii de energie consumat:G func'ionarea cores%un#:toare a sistemului de 2nc:l#ireG asigurarea ilumin:rii s%a'iilor cu sisteme ce asigur: consum redus de energie.

Anual o%eratorul va 2ntocmi un ra%ort %rivind consumul de energie7 va identifica "i va a%lica m:surile de utili#are eficient: a energiei. &.&. -P1R/R1/ TN D1P-.I0U) D1 D131URI. /C-P1RIRI P1RI-DIC1. *ar de"eurile sunt livrate la sta'ia de salubri#are %e sortimente %ure7 de obicei g:sindu.se sub forma amestecurilor sau a cumul:rilor de com%onente diferite "i av-nd o structur: instabil:. Pot avea 2ns: "i o form: omogen: solid:7 semisolid: sau lic0id: sau %ot fi com%use din mai multe com%onente solide7 semisolide sau lic0ide. Printr.o e5aminare vi#ual: %ot fi considerate omogene urm:toarele de"euri care %ot fi %om%ate sau %ot curge: materiale %:stoaseG de"euri lic0ideG de"euri solide cu structur: granulat: sau fin: =de e5. din instala'iile de des%r:fuire

"i de e%urare a ga#ului de ardere de la instala'iile de incinerare?. /oate celelalte sunt eterogene sau omogenitatea lor nu %oate fi determinat: %rin control vi#ual7 astfel 2nc-t trebuie 2ncadrate 2n categoria eterogenelor. En ciuda acestei eterogenit:'i7 c0iar "i 2n cadrul unei "ar3e de livrare trebuie s: se reali#e#e o descriere a fiec:rui ti% de de"eu %e ba#a c-torva caracteristici c0imicofi#ice. De"eurile care %ot fi acce%tate 2n de%o#itul de de"euri sunt descrise 2n tabelul &.(. (6

1.

De"eurile din gru%a 2 7 De"euri munici%ale "i asimilabile din comer'7 industrie7

institu'ii7 inclusiv frac'iuni colectate se%arat7 din $atalogul 4uro%ean7 marcate cu K 2n tabelul de mai sus7 sunt de"euri %entru care e5ist: o metod: fe#abil: de valorificare "i se va %roceda 2n mod %rioritar la valorificarea acestora. 2. De"eurile de c0i%amente electrice "i electronicee . din gru%a 2 ! &6 L se su%un %revederilor @9 ((AB2 ". + sunt de"euri %entru care e5ist: metod: fe#abil: de valorificare "i se va & 8 . trebuie m:run'ite 2nainte de

%roceda 2n mod %rioritar la valorificarea acestora. De"eurile voluminoase= din gos%od:rii? L 2 de%o#itare7 s: fie re%arti#ate %e su%rafe'e mari7 2n mod uniform 2n cor%ul de%o#itului7 %arcurse de mai multe ori cu com%actorul7 asigur-nd 2n acest fel o bun: stabilitate de%o#itului. 0abel &.1 )ista de de$euri acceptate la depozitare $i condi+ii de depozitare Denumire de$eu Cod de$eu con!orm C1D

-.2. <(,D2;;2 De"euri munici%ale "i asimilabile din comer'7 industrie7 institu'ii7 inclusiv frac'iuni colectate se%arat @2rtie "i carton 2; ;1 ;1 De"euri biodegradabile de la buc:t:rii "i cantine Embr:c:minte /e5tile Uleiuri "i gr:simi comestibile Detergen'i7 altii dec-t cei s%ecifica'i la 2 ! 2D 4c0i%amente electrice "i electronice casate7 altele dec-t cele s%ecificate la 2 ! 2!7 2 ! 2& "i 2 ! &+ Femn7altul dec-t cel s%ecificat la 2 Materiale %lastice Metale De"euri de la cur:'itul co"urilor De"euri biodegradabile De"euri munici%ale amestecate De"euri din %ie'e De"euri stradale ,:moluri din fose se%tice De"euri de la cur:'area canali#:rii (8 ! &8 2; ;1 ;< 2; ;1 1; 2; ;1 11 2; ;1 2( 2; ;1 "; 2; ;1 ", 2; ;1 "< 2; ;1 "@ 2; ;1 &; 2; ;1 &1 2; ;2 ;1 2; ;" ;1 2; ;" ;2 2; ;" ;" 2; ;" ;& 2; ;" ;,

De"euri voluminoase

2; ;" ;=

69T:: Sub as%ectul %revederilor reglement:rilor legislative %rivind regimul de"eurilor7 care trans%un reglement:rile comunitare 2n domeniu7 se vor res%ecta urm:toarele condi'ii: ,u se vor acce%ta la de%o#itare urm:toarele ti%uri de de"euri: de"euri lic0ide G de"euri e5%lo#ive7 coro#ive7 o5idante 7 foarte inflamabile7 inflamabileG toate ti%urile de anvelo%e u#ate 2ntregi sau t:iate7 e5clu#-nd anvelo%ele folosite ca de"euri %ericuloase medicale sau alte de"euri clinice %ericuloase de la unit:'i

materiale 2n construc'ii 2ntr.un de%o#itG medicale sau veterinare orice alt ti% de de"eu care nu satisface criteriile de acce%tare7 conform Ane5ei +.

nr.& a @9 &(DB2

1%eratorul de%o#itului trebuie s: asigure toate m:surile necesare %entru ca de"eurile %e care le %reia 2n vederea de%o#it:rii 2nde%lineasc urm:toarele criterii: 1. 2. ". se reg:seasc 2n lista de"eurilor acce%tate %e de%o#it7 conform trans%ortate de societ:'i autori#ate cu e5ce%tia trans%ortatorilor 2nso'ite de documente doveditoare 2n conformitate cu normele autori#a'iei integrate de de mediuG %articulari7 care aduc de"euri 2n cantit:'i miciG legale "i cu cele im%use de o%eratorul de%o#itului. De"eurile te0nologice re#ultate din activitatea de e5%loatare a de%o#itului vor fi gestionate 2n conformitate cu natura lor: de"eurile reciclabile vor fi recu%erate "i revalorificate de"eurile nevalorificabile ne%ericuloase vor fi de%o#itate 2n de%o#it de"eurile nevalorificabile %ericuloase =%rovenite de la atelierul de re%ara'ii7 sta'ia

de e%urare? vor fi fi eliminate 2n func'ie de natura lor %rin firme autori#ateG 1%eratorul de%o#itului de de"euri trebuie s: asigure garan'ia financiar:7 conform legisla'iei 2n vigoare7 %entru siguran'a de%o#itului "i %entru res%ectarea cerin'elor de %rotec'ia mediului. Aceast: garan'ie va fi men'inut: %e toat: %erioada de o%erare7 2nc0idere "i urm:rire %ost2nc0idere a de%o#itului -pera+ii de depozitare Fa %rimirea trans%ortului de de"euri se va efectua un control de rece%'ie. $ontrolul de rece%'ie %oate fi efectuat numai de %ersoane s%eciali#ate "i const: din: (A

verificarea documentelor care 2nso'esc trans%ortul de de"euri: cantitatea7 27 buletine de anali#:

caracteristicile7 sursa de %rovenien': "i natura lor7 cod conform @9 A+AB2 de"eurilor.

c-nd e5ist: sus%iciuni7 %recum "i date %rivind identitatea %roduc:torului sau a destinatarului ins%ec'ia vi#ual: a de"eurilor la intrare "i la %unctul de de%o#itare7 "i du%: ca# + %rivind de%o#itarea

verificarea conform:rii cu descrierea %re#entat: 2n documenta'ia 2naintat: de destinator7 conform %rocedurii stabilite la %ct.&.! nivelul & din ane5a & la @9 &(DB2 de"eurilorG %:strarea 2n registrul de%o#itului a datelor %rivind cantit:'ile7 caracteristicile

de"eurilor7 natura "i originea lor7 data livr:rii7 identitatea %roduc:torului. Criterii de acceptare a de$eurilor Pot fi acce%tate f:r: a fi su%use unei test:ri7 de"eurile munici%ale care 2nde%linesc criteriile definite conform @9 &(DB2 colectate separat ; 1%eratorul la rece%'ia de"eurilor trebuie s: fie instruit astfel 2nc-t s: aib: com%eten'a necesar: %entru verificarea trans%orturilor de de"euri "i a documentelor 2nso'itoare "i %entru a sesi#a neconform:rile7 de e5em%lu: documentele 2nso'itoare sunt incorecte7 insuficiente sau necores%un#:toare7 deseurile trans%ortate nu cores%und cu cele descrise 2n documentele 2nso'itoare7 +7 care se reg:sesc 2n categoria 2 a Fistei 4uro%ene a de"eurilor ; <eseuri municipale si asimilabile din comer, industrie, instituii, inclusi) 7raciuni

sau nu se 2ncadrea#: 2n condi'iile im%use de autori#a'ia de mediu. En acest ca# de neconformare7 o%eratorul trebuie s: a%lice %rocedurile stabilite7 ve0iculul de trans%ort fiind direc'ionat c:tre o #on: s%ecial amena3at:7 unde va r:m-ne %-n: ce autoritatea de control a de%o#itului ia o deci#ie 2n ce %rive"te de"eurile trans%ortate. En Registrul depozitului vor fi consemnate toate neconform:rile 2nregistrate7 2m%reun: cu date referitoare la ac'iunile 2ntre%rinse. $riteriul %reliminar de acce%tare a de"eurilor 2n clasa de de%o#itare a de"eurilor ne%ericuloase7 ba#at %e caracteristicile de"eurilor7 ado%tat 2n %re#enta autori#a'ie: de"eul nu trebuie s: con'in: constituien'i %ericulo"i %rev:#u'i 2n Ane5ele !D "i s: nu aib: %ro%riet:'ile %ericuloase %rev:#ute 2n Ane5a !4 la 1U9 8AB2 modificat: %rin Fegea nr. (26B2 %rivind regimul de"eurilor7 a%robat: "i 67 a%robat: %rin Fegea 28B2 8. !7 modificat: de 1U9 6!B2

Procedura de ace%tare a de"eurilor la de%o#itare const) 2n: Verificarea la locul de de%o#itareG (D

la de%o#itG.

Ins%ecatrea vi#ual) 2nainte "i du%) desc)rcare a fiec)rui trans%ort de de"euri adus Acce%tarea la de%o#itare a de"eului numai dac: este conform cu cel descris 2n generale "i test:rii de conformare7 res%ectiv cu cel %entru care sunt

cadrul caracteri#:rii acce%tat 2n de%o#itG

%re#entate documente 2nso'itoare. Dac: nu sunt 2nde%linite aceste condi'ii7 de"eul nu este 1bliga'ia %e care o are o%eratorul de a demonstra cu documente c: de"eurile au

fost acce%tate 2n conformitate cu condi'iile din autori#a'ie "i c: 2nde%linesc criteriile %entru clasa de de%o#it res%ectiv:7 la orice control efectuat de %rotec'ia mediului 1bliga'ia o%eratorului de a informa imediat generatorul "i autoritatea com%etent) %entru %rotec'ia mediului cu %rivire la refu#ul de a acce%ta de"eurile7 2n ca#ul 2n care de"eurile nu sunt acce%tate 2n de%o#it. P-n: la a%licarea m:surilor decise7 de"eurile r:m-n 2n #ona de securitate. Inter#icerea amestec)rii de"eurilor 2n sco%ul de a satisface criteriile de acce%tare 1%eratorul de%o#itului %:stre#: 2nregistr:rile cu %rivire la fiecare ti% de de"eu7 %entru o %erioad: de un an. 2odul de e'ploatare a depozitului P Modul s%ecific de e5%loatare utili#at de c)tre o%eratorul de%o#itului de%inde de natura de"eurilor acce%tate "i trebuie s) 'in) cont de: starea fi#ic) a de"eurilorG condi'iile meteo din momentul de%o#it)riiG cerin'ele s%eciale %entru evitarea riscurilor.

la o anumit: clas: de de%o#ite.

2etode de depozitare D desc*rcare Pentru de%o#itarea de"eurilor urbane %rocesul te0nologic este urm)torul: c-nt)rire %e %latforma electronic) de c-nt)rire7 am%lasat) la intrareG ins%ectia vi#ual) a com%o#i'iei de"eurilorG desc)rcarea la locul de de%o#itareG 2m%r)"tiere "i com%actare7 %entru reducerea volumuluiG a"ternere de straturi de aco%erire7 %eriodicG c-nt)rirea la ie"ire a autogunoierei f)r) 2nc)rc)tur).

Metoda de de%o#itare a de"eurilor munici%ale %ro%us) este de%o#itarea %e su%rafa') L %rin desc)rcarea "i com%actarea de"eurilor se formea#) o %latforma relativ ori#ontal) a carei 2n)l'ime ma5im: de obicei nu de%)"e"te 27+ m. Activitatea de desc)rcare %ro%riu.#is) a de"eurilor se su%une unor reguli stricte %e care trebuie s) le cunoasc) to'i lucr)torii de%o#itului7 %recum si conduc)torii ve0iculelor de trans%ort. Desc)rcarea unui trans%ort de de"euri este su%raveg0eat: "i controlat: de o %ersoan) instruit: 2n acest sco%. In ca#ul 2n care a%ar 2ndoieli cu %rivire la caracteristicile de"eurilor "i acce%tabilitatea acestora la de%o#itare7 va fi informat) imediat conducerea de%o#itului7 astfel 2nc-t s: fie luate m:surile necesare. Ni elarea si compactarea De"eurile desc)rcate vor fi imediat nivelate "i com%actate7 aceast) %ractic) av-nd mai multe avanta3e: creea#) %osibilitatea de%o#it)rii unei cantit)'i mai mari de de"euri 2n unitatea de volumG reduce im%actul determinat de 2m%r)"tierea gunoaielor %e diferite su%rafe'e7 %roliferarea insectelor7 a animalelor "i %)s)rilor "i a%ari'ia incendiilorG minimi#ea#a fenomenele de tasare %e termen scurt.

9perare !n depozit In ca#ul de%o#it)rii de"eurilor cu %oten'ial biodegradabil ridicat s.a calculat un grad de com%actare o%tim7 astfel 2nc-t densitatea stratului de de"euri s) nu 2m%iedice %rocesele de formare "i evacuare a levigatului "i a ga#ului de de%o#it. Valoarea densit)'ii de"eurilor com%actate de 7A tBmc este o%tim: %entru desf:"urarea normal: a %roceselor de biodegradare a de"eurilor.

+!

1%era'iunile de nivelare . modelare "i com%actare 2n straturi a de"eurilor 2n interiorul com%artimentului de de%o#itare se va face cu utilla3ele %ro%rii ale de%o#itului: buldo#er "i com%actor cu role din o'el. De%o#itarea se va face 2n %erimetre #ilnice bine stabilite "i delimitate 2ntr.un %lan de e5%loatare detaliat. De%o#itarea se va face 2n arii de 2+ m lungime "i !+ m l)'ime7 2n straturi com%actate de !7+ m7 %e toat) l)'imea de%o#itului. Fungimea de 2+ m a fost aleas) %entru a asigura o func'ionare eficient) a utila3elor de im%rastiere "i com%actare7 iar l)'imea de !+ m este im%us) de l)'imea lamei buldo#erului. Sona de de%o#itare #ilnic:7 res%ectiv celula #ilnic: de de%o#itare va avea o su%rafat: de cca. &8+ m%7 o 2n)l'ime de cca. !7+ m de gunoi com%actat "i un volum de +62 mc gunoi com%actat. 9radul de com%actare o%tim va a3unge la cca. 7A. 7D toBmc. Dis%unerea celulelor se va face intre'esut7 %recum c)r)mi#ile la o #id)rie7 %entru a asigura o stabilitate c-t mai bun) cor%ului de%o#itului 2n rambleu7 %e de o %arte "i %entru a %ermite infiltratrea a%ei din %reci%ita'ii c)tre sistemul de drena37 %e de alt) %arte.

/coperirea periodic6 Aco%erirea %eriodic: trebuie s) se reali#e#e mai ales 2n %erioadele cu tem%eratur: "i umiditate ridicate7 aceste conditii favori#-nd dega3area de mirosuri ne%l)cute "i %roliferare a d:un:torilor. $elulele #ilnice vor fi aco%erite cu un strat de %:m-nt sau de"euri inerte %rovenite din concasarea de"eurilor de construc'ii cu sco%ul de: a nu %ermite antrenarea de catre vant sau curentii de aer a deseurilor usoare a asigura infiltrarea a%elor din %reci%itatii catre sistemul de drena3 a asigura colectarea si evacuarea ga#elor de de%o#it de catre %uturile colectoare a %reveni a%aritia mirosurilor ne%lacute7 %roliferarea insectelor7 a %asarilor %entru a conferi de%o#itului un as%ect relativ estetic.

verticale7 care vor %enetra toata coloana de gunoi7 %ana la stratul filtrant de ba#a

Delimitarea zonelor de lucru Delimitarea #onei de lucru se va face %rin marca3e tem%orare: metoda este foarte sim%lu de a%licat7 dar necesit: un control strict7 %entru a evita am%lasarea incorect) a marca3elor "i deci desc)rcarea de"eurilor 2n afara #onei de lucru. Delimitarea #onelor de lucru #ilnice se va face 'in-nd cont de: +2

autovidan3:.

securitatea munciiG %revenirea efectelor de#agreabile =mirosuri7 insecte7 %asari7 im%act vi#ual?G su%rafata necesara %entru buna e5%loatare a de%o#ituluiG ti%ul si dimensiunea ve0iculelor de trans%ort deseuriG forma celulelor de de%o#itareG modul de eliminare a ga#ului si a levigatuluiG stabilitatea de%o#itului.

4c0i%amente mobile %entru e5%loaterea de%o#itului: com%actoare 7 buldo#ere7

Cerin+e $i metode de depozitareP Primul strat de de"euri de deasu%ra stratului de drena37 2n grosime de !m7 se de%un cu aten'ie7 f:r: com%actare. $om%actarea de"eurilor de%o#itate 2nce%e numai du%: ce stratul de de"euri de%:"e"te !m grosime. 4ste inter#is: de%o#itarea 2n %rimul strat de un metru de de"euri a de"eurilor masive7 voluminoase7 cele sub form: lic0id:7 m-loas:7 nisi%uri fine "i alte ti%uri de de"euri care %ot %enetra 2n sistemul de drena3 7 colmat-ndu.l. $elulele de de%o#itare trebuie um%lute re%ede7 %entru a se %utea instala sistemul de 2nc0idere7 evit-nd astfel formarea levigatului. De"eurile care %ot ridica %robleme din %unct de vedere al stabilit:'ii se de%un 2n

amestec cu de"euri stabile. ,:molul va fi re%arti#at uniform %e de%o#it 2n amestec cu de"eurile mena3ere 2n %ro%or'ie de !:! . 1%eratorii din #ona de desc:rcare trebuie s: %oarte ec0i%ament de %rotec'ie colorat7 u"or de recunoscut. Pre enirea riscurilor producerii unor accidente se realizeaz* ast!elP e5ecu'ia lucr)rilor s) se fac) cu res%ectarea strict) a %roiectuluiG m:surile cu%rinse 2n %lanurile de interven'ie 2n ca# de accidente7 avarii ce %ot avea im%act ma3or asu%ra s:n:t:'ii %o%ula'iei "i mediului 2ncon3ur:tor s) se res%ecteG sistemele de etan"are s) se a%lice numai du%: rece%'ia funda'iei de c:tre factorii res%onsabiliG a%rovi#ionarea cu materiale de etan"are s) se fac) simultan cu e5ecu'ia terasamentelorG canali#area %luvial: s) se e5ecute la cotele din %roiect "i din materialele %rev:#uteG re%arti#area de"eurilor 2n de%o#it astfel 2nc-t s: se asigure stabilitatea masei de de"euri "i a structurilor asociate7 2n s%ecial %entru evitarea alunec:rilorG +&

se vor asigura condi'ii minime de igien: la locul de munc:G dotarea %ersonalului muncitor cu ec0i%ament de %rotec'ieG construirea de re#ervor de combustibil semi2ngro%at 2n cuv: de beton7 %e radier metalicG se vor lua m:suri %entru eliminarea riscului de incendiu "i e5%lo#ii %rin e5isten'a unui %ic0et PSI "i asigurarea re#ervei intangibile de a%: necesar: %entru interven'ii 2n ca# de incendiiG construirea de re#ervor de combustibil semi2ngro%at 2n cuv: de beton7 %e radier metalicU se va inter#ice accesul %ersoanelor neautori#ate 2n incinta de%o#ituluiG se vor institui sisteme cores%un#:toare de siguran': "i %a#:. En vederea conform:rii cu cerin'ele 1U9 nr.!+2B2 integrat al %olu:rii7 a%robat: %rin Fegea nr. A(B2 mai bune te0nici %rin: im%lementarea unui sistem de management de mediu 2n e5%loatarea de%o#ituluiG elaborarea de instruc'iuni %entru o%erarea 2n ram%: "i instruirea %ersonalului ra'ionali#area colect:rii de"eurilor %rin colectarea selectiv: la surs: "i utili#area + %rivind %revenirea "i controlul

67 se va urm:ri introducera "i utili#area celor

%entru res%ectarea acestora unor sta'ii de transferG utili#area sistemelor de colectare levigat "i colectare ga# de de%o#it e5%loatarea celular: a de%o#itului "i 2naintarea frontului de lucru cu aducerea

cores%un#:toare celor mai bune %ractici la nivel mondialG tre%tat: la cota final: a su%rafe'elor introduse 2n e5%loatareG reali#area aco%eririi de%o#itului cu sistem de im%ermeabili#are7 sistem de drenare

a a%elor deasu%ra im%ermeabili#:rii7 strat de %:m-nt "i strat de sol fertil suficient %entru refacerea ecologic: a su%rafe'ei eliberate de sarcini te0nologiceG folosirea unei %roceduri de acce%tare7 control "i verificare a de"eurilor %-n: la trimiterea lor la celule de de%o#itare.

+(

C/PI0-)U) ( )UCRGRI P1N0RU PR-01J/R1/ 21DIU)UI


(.1. I2P1R21/BI)I./R1/ D1P-.I0U)UI D1 D131URI Acest de%o#it de de"euri se va construi 2ntr.o fost) carier) de argil) care are ba#a constituit) din 2 .& m de argil)7 ce are o %ermeabilitate de !! 1'ecutarea etan$*rilor din ar#il* 4tan":rile cu argil: constau 2n e5ecutarea unui ecran din argil: %e toat: su%rafa'a de de%unere a de"eurilor 2n sco%ul 2m%iedic:rii %:trunderii li5iviatului din de%o#it 2n sol. Enainte de e5ecutarea %ro%riu.#is: se efectuea#: unele anali#e mecanice7 fi#ice "i c0imice ale argilei7 at-t 2n stare natural) c-t "i 2n condi'iile unor solicit:ri similare celor din lucrare7 "i se %reg)te"te am%ri#a7 o%era'ie care const: 2n 2nde%:rtarea =de obicei cu buldo#erul? a obstacolelor7 tufi"urilor "i a de%unerilor vec0i. A%oi se trans%ort: argila7 f:r: im%urit:'i7 din carier: la lucrare "i se im%r:"tie 2n strat de !+a2 cm grosime. Dac: argila este uscat: se ume#e"te %-n: la
.D

mBs.

++

umiditatea o%tim: de com%actare7 umiditate care asigur: condi'ii o%time de %lasticitate7 com%resibilitate "i coe#iune. $om%actarea se face 2n straturi cu grosimi mai mici de !+ cm cu un com%actor greu =sau alt utila3 greu? %e %neuri. De#avanta3ele unei etan")ri cu argil) %ot fi : 2n tim% %ermeabilitatea argilei scade ca urmare a atacului c0imic efectuat de unele e5ist: riscul ca unele metale grele =fier7 crom? %re#ente 2n de"euri s: difu#e#e %rin

substan'e c0imice din de%o#it7 care alterea#: mineralele argiloaseG stratul de argil:G argila este sensibil: la cicluri de uscare . ume#ire fa%t ce %oate conduce la a%ari'ia

de fisuri 2n stratul de argil:7 2n s%ecial 2n %erioada de e5ecu'ie a etan":riiG aceste fisuri favori#ea#: fenomenele de infiltrare a li5iviatului din de%o#it 2n subteranG argila este sensibil: "i la fenomenele de 2ng0e' . de#g0e' re%etat7 care %ot genera cre"teri im%ortante ale %ermeabilit:'ii. Datorit) a%ari'iei 2n tim% a acestor de#avanta3e se va %ro%une o etan"are mi5t) : argil) L geomembran) @DP4 Sistem de etan$are cu #eosintetice $onsecin'ele serioase ale scurgerilor datotate reac'iilor levigatului cu geomembra. na sau degradarea ei %rematur: fac7 ca alegerea geomembranei 2n ca#ul de%o#itelor de de"euri s: fie mai critic: dec-t 2n ca#ul oric)rei alte a%lica'ii. Alegerea este mai dificil: din cau#a varia'iei mari a com%o#i'iei levigatului re#ultat din de"eurile solide. De aceea7 %entru alegerea geomembranei cores%un#:toare este necesar: testarea acesteia la contactul cu levigatul. ,enum:ratele determinari de acest fel7 2n care a fost utili#at levigat %ro%riu.#is sau sinteti#at =con'in-nd solven'i organici sau com%u"i c0imici agresivi? au condus la re#ultatul c: geomembrana utili#at: va fi o %olietilen:7 cu o densitate func'ie de densitatea levigatului. Astfel7 s.a a3uns la utili#area membranelor de @DP4 %entru etan"area de%o#itelor de de"euri solide. $u toate c: @DP4 are o re#isten': bun: =de dorit "i necesar:? alte caracteristici sunt mai %u'in de#irabile: Datorit: cristalinit:'ii ridicate7 %oate fi sensibil: la fisurare sub sarcin)G Datorit: coeficientului ridicat de e5%ansiune termic) 2m%reun) cu fa%tul c: este

foarte dens: =rigid:? este mai %u'in recomandabil: ca material de funda'ie G +6

Are un coeficient de frecare foarte sc:#ut7 care conduce la %robleme de stabilitate.

Pentru eliminarea acestor %robleme se utili#ea#: @DP4 te5turat. De"i %rocesul de te5turare difer:7 toate au ca re#ultat 2mbun:t:'irea frec:rii la su%rafa': G Are alungirea de deforma'ie asimetric: L mic) G 0eBnolo#ia de realizare a impermeabiliz*rii cu #eomembran* Su%rafa'a de im%ermeabili#at se 2m%arte in f:"ii de geomembrane ce trebuie 2mbinate 2n teren7 reali#ate dintr.o rol) 2ntreag: sau din f-"ii t:iate la fa'a locului. Pe durata instal:rii s%ecialistul firmei instalatoare va nota cu un cod de identificare fiecare f-"ie de geomembran: 2n concordan': cu %lanul de instalare.

Fig.-.1. 4nstalarea geomembranei Instalarea geomembranelor re%re#int: o %roblem: cu care se confrunt: muncitorii7 deoarece %e su%rafa'a argiloas: nu se %oate intra cu ma"ini de mare tona3. De asemenea7 trebuie %urtat: o 2nc:l':minte adecvat:7 care s: nu lase urme 2n sol. Astfel7 rolele grele de geomembran: nu %ot fi am%lasate dec-t 2n afara #onei de lucru. 4c0i%amentul cel mai %otrivit %entru manevrarea rolelor este e5cavatorul 0idraulic %rev:#ut cu dis%o#itiv de mani%ulare7 ce ridic: rolele de geomembran: 45cavatorul 0idraulic %oate a"terne geomembrana din e5teriorul #onei de construc'ie. 9eomembrana %oate fi derulat: 2n dou: moduri: a? b? am%lasarea rolelor %e su%ort "i 2m%ingerea manual: a geomembraneiG ridicarea geomembranei "i derularea acesteia 2n #ona de lucru.

Ambele te0nici de instalare se reali#ea#) manual 0abel. (.1. Speci!ica+iile teBnice ale #eomembranei 8DP1 Pro%riet:'i 9rosime Unitatea de m:sur: mm +8 Metoda de testare 4, IS1 22A6.& Valori nominale 27

Densitate gBcm Pro%riet:'i la trac'iune=fiecare direc'ie? *e#isten'a la ru%ere *e#isten'a la flua3 Alungire la ru%ere Alungire la flua3 *e#isten'a la sf-"iere *e#isten'a la %oansonare Stabilitate dimensional:=fiecare direc'ie? Durata de inducere a o5id:rii Friabilitate la tem%eraturi sc:#ute *e#isten'a la UV
&\

4, IS1 !!A&.!BA 4, IS1 +28.& MPa MPa > > , , > min $ >

g 7D(

loV+ mm loV+ mm IS1 &(.!BB=a? AS/M D (A&& DI, +&&887 !2 $B!0 AS/M D &AD+7 2 $7 12 %ur7 !atm AS/M D 8(6 AS/M D +AA+

g 7&+ g!8 g8 g !! g& g6D \2 g! . 88 g+

Ve0iculele cu ro'i sunt 2n general utili#ate %entru trans%ortul geomembranei %e "antier7 fiind mult mai indicate dec-t e5cavatoarele 0idraulice %rev:#ute cu console sau bra'e telesco%ice. Fiecare folie se va instala %e %o#i'ia indicat: 2n %lanul de instalare. 1rice modificare se %oate face de c:tre re%re#entantul firmei ada%t-ndu.se la condi'iile locale. 9eomembranele se %ot instala utili#-nd una din sc0emele: toate foliile se am%lasea#: conform %lanului de %o#are =A/4,hI4: toate foliile se foliile sunt instalate una c-te una "i sunt sudate imediat. orice combina'ie a celor dou: %rocedee.

vor fi5a %rin lestare cu saci um%lu'i7 cauciucuri7 etc.?.

Instalatorul va 2ntocmi un ra%ort de 2nregistrare7 %o#i'ionare7 datare a fiec:rei folii a"e#at: %e su%rafa'a ram%ei sanitare7 inclusiv a %or'iunilor de%o#itului. Fig. -.2. 3udarea geomembranei /cceptarea sistemului de etan$are Du%: finali#area lucr:rii7 "eful de "antier "iBsau te0nicianul care asigur: calitatea e5ecu'iei etan":rii vor +A mici de la col'urile

efectua o verificare final: =%e 3os? a su%rafe'ei7 %entru a confirma c: toate re%ara'iile au fost e5ecutate corect7 toate testele sunt acce%tate "i toate resturile materiale au fost 2nde%:rtate de %e su%rafa':. ,umai du%: ce "eful de "antier a efectuat aceast: verificare minu'ioas: "i clientul a rece%'ionat lucrarea7 se va trece la de%o#itarea de"eurilor. Sistemul de im%ermeabili#are va fi acce%tat de client dac:: Materialul a fost instalat 2n 2ntregime S.au efectuat toate verific:rile %entru suduri "i re%ara'ii7 s.au 2nc0eiat toate testele %rivind lucr:rile ascunse.

"i s.a 2ntocmit documenta'ia

Acce%tarea va fi indicat: %rin semnarea de c:tre toate %:r'ile im%licate a unui Certi7icat de acceptare. Se %oate reali#a acce%tarea %e %or'iuni a lucr:rii %entru a asigura avansarea lucr:rilor. Fa e5ecutarea im%ermeabili#:rii cea mai %reten'ioas: o%era'iune este reali#area sudurilor de monta3 a rolelor de geomembran: %entru a ob'ine o etan"are foarte bun: "i f:r: 2ntreru%ere %e toat: su%rafa'a com%artimentului ram%ei de de"euri =Fig.+.2.? !alculul grosimii geomembranei Pentru determinarea grosimii geomembranei se utili#ea#: formula: tnec V 2n care: . . % L %resiunea e5ercitat: de masa de de"euri7 %V`i@ G `. greutatea volumetric)7 `V!.2 C,BmcG @. 2n)l'imea stratului de %)m-ntG @V2 . m 5 L distan'a de mobili#are a @DP4 jadm L efortul de curgere al @DP4 kn L ung0iul de frecare dintre materialul de deasu%ra "i geomembran: kF L ung0iul de frecare dintre geomembran: "i materialul de dedesubt b L ung0iul talu#ului natural
%5 = tg n + tg F ? cos adm

Pentru stabilirea grosimii geomembranei necesare aco%eririi de%o#itului de de"euri Dealul $alului. /-rgu.<iu se folosesc urm:toarele date de ba#:: geomembran: din %olimer @DP4 2n:l'imea coloanei de %:m-nt 2 m +D

7+ m a. b. c.

greutatea volumetric) `V!.2 C, Bmc ung0iul de talu# . &+l stratul de drenare este a"e#at deasu%ra geomembranei "i este com%us dintr.un gBm% "i %ietri" s%:lat de r-u sort !6B&2 mm cu o grosime de

geote5til de %rotec'ie cu m V !2

geomembrana este a"e#at: %e de"euri com%actateG ung0iul de frecare geote5til.geomembran: este kn V 28l ung0iul de frecare geomembran:.teren natural este kF V !Al din testul de 2ncercare la 2ntindere 2n afara %lanului7 efortul de curgere al @DP4 distan'a de mobili#are %entru @DP4 la: grosimea necesar: a geomembranei se calculea#:: t= p * =tg n + tg # ? cos a 2m = 2mm

Solu'ia: este ja V !A 76CgBcm2 jadm V !7+mi!7AtBmc V 278tBm% 5 V 76A m

p = !.2 2 = 2.( 1a 2.( .6A t= = .+! + .&2? = . .A!D !A 6 Supra!ata de #eomembrana.

Su%rafa'a total) ce trebuie aco%erit) cu geomembran) se %oate calcula cu rela'ia: 3 geomembrana = 3C! + 3C 2 + 3C & + 3taluz + 3 ancorare 3 ancorare = #taluz latime ancorare 3 ancorare = ! !! 2.8 = 282D.8m 2 3 geomembrana = 2A++ + &82( + (!D! + A + 282D.8 = !!A(2D.8 m 2

(.2. SIS012U) D1 DR1N/J /) D1P-.I0U)UI D1 D1S1URI En sco%ul %rote3:rii mediului 2ncon3ur:tor7 i#olarea de"eurilor %rin intermediul unui strat de material argilos natural7 a fost 2nlocuit: cu sisteme de etan"are com%le5e care reduc semnificativ %oluarea a%ei7 aerului "i %:m-ntului 2n vecin:tatea de%o#itului. $a m:sur: de minimi#are a trans%ortului advectiv de %oluan'i lic0i#i din cor%ul de%o#itului 2n terenul de fundare7 res%ectiv7 a%a subteran:7 a a%:rut necesitatea reducerii sarcinii 0idraulice deasu%ra sistemului de etan"are. Solu'ia constructiv: const: 2n reali#area unui sistem de drenare a levigatului "i a a%elor din %reci%ita'ii care ms%al:I de"eurile %e %erioada um%lerii de%o#itului. 6

Solu+ii teBnice de realizare a sistemului de drenare a le i#atului Solu'iile te0nice7 utili#ate la ora actual: "i recomandate de agen'iile de mediu7 a%licate 2n sco%ul dren:rii7 colect:rii "i e%ur:rii levigatului %rodus 2n cor%ul de%o#itelor de de"euri sunt =figura (.2.!.?: strat drenant7 re'ea de drenuri "i colectoare7 re#ervor tam%on "i sta'ie de e%urare a levigatului. Sistemul de drenare a levigatului este dis%us deasu%ra sistemului de etan"are de ba#: "i7 de cele mai multe ori7 a celui de %e talu#. 4ste alc:tuit 2n general dintr.un strat de material granular cu %ermeabilitate ridicat:7 o alternativ: la aceast: solu'ie constituind.o utili#area geocom%o#itelor de drena3. Sistemul de drena3 alc:tuit din material %ermeabilitate recomandat de !
.(

granular =%ietri"? are un coeficient de

n!

.2

mBs =Manassero et.al.7 !DDA? "i o grosime de cca. + cm.

Prin dis%unerea materialului granular %este sistemul de etan"are7 trebuie avut: 2n vedere %osibilitatea %erfor:rii geomembranei7 res%ectiv7 trebuie luate m:suri 2n sco%ul %:str:rii integrit:'ii acesteia. Astfel7 la interfa'a strat drenant . geomembran: este obligatorie dis%unerea unui geote5til cu rol de %rotec'ie a geomembranei =figura (.2.2.?. Deasu%ra stratului drenant este dis%us 2n general un geote5til cu rol at-t de filtrare a levigatului c-t "i de se%arare a stratului drenant de cor%ul de%o#itului.

Figura -.3. (lctuirea sistemului de drenare i colectare a le)igatului

6!

*e'eaua de conducte de drena3 se construie"te deasu%ra sistemului de etan"are a ba#ei de%o#itului. Diametrul nominal al conductelor de drena3 =D,? nu trebuie s) fie mai mic de 2 mm7 materialul %entru fabricarea acestora fiind %olietilen) de 2nalt) densitate =P4@D?. Dimensiunile fantelor conductelor de drena3 se %roiectea#) 2n func'ie de diametrul %articulelor materialului de filtru 2n care acestea sunt 2nglobate. $onductele trebuie s) aib) %erfora'ii numai %e 2B& din sec'iunea transversal)7 r)m-n-nd la %artea inferioar) !B& din sec'iunea transversal) ne%erforat)7 %entru a fi asigurat) astfel "i func'ia de trans%ort a levigatului. Fungimea ma5im) a unei conducte ce constituie o ramur) a re'elei de drena3 este de 2 m. Pantele finale7 'in-nd cont de greutatea cor%ului de%o#itului "i de tasarea subsolului7 trebuie s) fie de minimum !> de.a lungul conductelor de drena3 "i de minimum & > 2n sec'iune transversal)7de.o %arte "i de alta a conductelor. Sistemul de colectare a levigatului cu%rinde: stratul de drena3 %entru levigat7 drenurile absorbante7 drenurile colectaore7 c)minele7 statia de %om%are7 re#ervorul de stocare7 conducta de eliminare %entru levigat7 instalatia de transva#are . 2n ca#ul tratarii %e un alt am%lasament.

At-t drenurile absorbante c-t "i cele colectoare trebuie sa fie confec'ionate din P4@D "i s) aib) un diametru nominal D, c 2 mm.

$)minele %entru levigat se am%lasea#) 2n afara su%rafe'ei im%ermeabili#ate de de%o#itare "i se construiesc din P4@D sau beton c)%tu"it la interior cu un strat de %rotec'ie 2m%otriva ac'iunii coro#ive a levigatului. Diametrul interior al c)minelor %entru levigat trebuie s) fie de minimum ! m7 iar instala'iile se am%lasea#) astfel 2nc-t s) %ermit) controlarea si cur)'area conductelor de colectare "i a celor de eliminare.

62

Figura -.+. 3trati7icaia la baza depozitului

Pom%ele %entru levigat trebuie s) fie confec'ionate din materiale re#istente la ac'iunea coro#iv) a levigatului. *e#ervoarele subterane se confec'ionea#) din P4@D sau beton7 cele de beton se c)%tu"esc la interior cu un strat de %rotec'ie re#istent la ac'iunea coro#iv) a levigatului. *e#ervoarele su%raterane se confec'ionea#) din beton sau o'el "i se c)%tu"esc la interior cu un strat de %rotec'ie re#istent la ac'iunea coro#iv) a levigatului. *e#ervoarele su%raterane se i#olea#) la e5terior 2m%otriva 2ng0e'ului. *e#ervoarele %entru levigat se dimensionea#) astfel 2nc-t s) aib) ca%acitate suficient) %entru stocarea unui volum de levigat egal cu diferen'a dintre volumul ma5im de levigat generat "i ca%acitatea instala'iei de tratare.. $onductele de eliminare %entru levigat trebuie s) fie confec'ionate din P4@D "i s) aib) un diametru nominal D, c 2 mm.

Primul strat de de"euri de deasu%ra stratului de drena37 2n grosime de ! m7 se de%une cu aten'ie7 f)r) com%actare "i cu evitarea circula'iei e5cesive a mi3loacelor de trans%ort %e acesta. $om%actarea de"eurilor de%o#itate 2nce%e numai du%) ce stratul de de"euri de%)"e"te ! m grosime. Primul metru de de"euri de%o#itate trebuie s) fie constituit din de"euri mena3ere cu granulo#itate medie. De"eurile masive7 voluminoase7 cele sub form) semilic0id)7 m-loas)7 nisi%urile fine "i alte ti%uri de de"euri care %ot %enetra 2n sistemul de drena3 colmat-ndu.l sunt inter#ise a se de%une 2n %rimul metru de deseuri deasu%ra drena3ului As%ectele de %roiectare a sistemului de drena3 constau 2n estimarea debitului de levigat. 6&

1stimarea cantit*+ii de le i#at $antitatea "i debitul de levigat %rodus 2n cor%ul de%o#itului de de"euri este influen'at: de o mul'ime de factori7 motiv %entru care nu se %oate elabora o metod: unic: de estimare a acestor %arametrii. Un rol im%ortant 2l au natura "i caracteristicile fi#ice "i c0imice ale de"eurilor de%o#itate. S%re e5em%lu7 de"eurile mena3ere vor genera o cantitate su%limentar: de levigat ca urmare a descom%unerii lor. Alegerea sistemului de drenare "i colectare a levigatului %oate modifica 2n mod semnificativ7 nu cantitatea de levigat7 dar debitul acestuia. Preci%ita'iile au cu siguran': cel mai mare rol 2n %roducerea levigatului7 motiv %entru care metodele de estimare a cantit:'ii de levigat difer: semnificativ 2n func'ie de am%lasamentul de%o#itului de de"euri. Alegerea ca valoare de calcul a unei %reci%ita'ii de o anumit: intensitate7 durat: "i frecven': trebuie f:cut: du%: o atent: anali#: a tuturor factorilor care contribuie la generarea levigatului. En %aralel cu %reci%ita'iile7 %erioada de 2nc0idere a de%o#itului =sau a unei celule a de%o#itului? %oate reduce cantitatea de levigat %rodus7 dar 2n detrimentul unui c0imism ridicat al de"eurilor de%o#itate. Enc0iderea unei celule du%: o %erioad: mare de tim% conduce la drenarea unei cantit:'i mari de levigat %e %erioada de e5%loatare a de%o#itului. M:sur:tori in situ efectuate la de%o#ite ecologice de de"euri au ar:tat c: debitul de levigat este ma5im 2n momentul 2nce%erii de%o#it:rii de"eurilor "i scade %e %erioada e5%loat:rii de%o#itului7 debitele 2nregistrate 2n momentul instal:rii sistemului de etan"are de su%rafa': fiind de cca. 2 n + > din debitul ma5im 2nregistrat. Acelea"i m:sur:tori au ar:tat c:7 du%: 2nc0iderea de%o#itului7 debitul de levigat colectat r:m-ne a%ro5imativ constant %entru o %erioad: de tim% semnificativ: =2n e5em%lul citat7 m:sur:torile au fost efectuate %entru o %erioad: %ost.2nc0idere de & ani? =Bona%arte7 !DD+?. Valoarea de calcul a debitului de levigat %entru care se vor dimensiona sistemul de drenare "i colectare7 ba#inele tam%on sau sta'iile de e%urare7 este e5%rimat: %e unitatea de su%rafa': de de%o#it oF&/.!F.2p "i se mai nume"te "i rat: de %ercolare oF/.!p.

Dimensionarea drenurilor

6(

Dimensionarea drenurilor s.a reali#at la debite %rovenite din %reci%ita'ia ma5im: 2n 2( ore cu asigurare ! >. Pentru munici%iul Bumbesti <iu du%: cum re#ult: din studiul climatic %reci%ita'ia este A& mm. $alculul debitului de levigat ce trebuie evacuat s.a f:cut %e ba#a rela'iei: fV US 2n care: U L debitul s%ecific de evacuare =drena3? S L su%rafe'ele aferente drenurilor Debitul s%ecific de evacuare se calculea#: cu rela'ia: ? li*i)iat = 2.8A = > 2.8A .6 8 V V!.62 lBs 0a T 82

@. %loaia de calcul cu sigurarea de ! >7 8 mG /. tim%ul de evacuare a a%ei7 82 oreG R. coefficient de scurgere a le5iviatului7 .6 3! = 3compartiment + 3taluz = 2A++ + & A! = ? 3! = !.62 &.!++ = +.!l B s 3compartiment + 3taluz = &82( + &( = ( 6( m 2 = (. 6(@a = &!++ m 2 = &.!++@a G

A2 = ? 3 2 = !.62 (. 6( = 6.+Al B s 3compartiment + 3taluz = (!D! + !6 Atotal = ? 3 = A! + A2 + A& Atotal = !.62 !!.+8 = !A.8(l B s Atotal = +.! + 6.+A + 8. = !A.8(l B s f total V1<.=& lDs A& = ? 3& = !.62 (.&+! = 8. l B s

= (&+! m 2 = (.&+!@a

Dimensionarea drenurilor s.a f:cut grafic %e ba#a debitelor calculate "i a %antei %roiectate. Valoarea diametrului a re#ultat din diagrama %entru dimensionarea 0idraulic) a conductelor7 du%) formula lui Manning. /oat) ba#a de%o#itului este s%ecial modelat) 2n coame7 astfel 2nc-t %anta su%rafe'ei c)tre drenurile absorbante este de &> iar catre drenul colector de 2> 0abel (.2. Dimensionarea drenurilor Dren Supra!a+ a 6+ Debit > m& B zi Pant a Diametru >mm?

1 2 " & ( , = < @ 1; 11 12 Colector1 Colector2

>Ba? .8 2 .A .A&2 .A&8 !. (! !. 2& !. + .D !. + !. 6 !.! !.22!

? D8.! & !! .6 !!+. &A !!+.82D !(&.A66 !(!.&88 !&A.A8D !2(.(!6 !(+.!+2 !(6.+&( !+2. 6( !6A.8D! 82&.8!& +(8.&DA

>7? 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+

Pentru c) interven'ia asu%ra drenurilor este dificil)7 drenurile se su%radimen.sionea#)7 2n general diametrul minim av-nd valoarea de 2 mmG 2n func'ie de calculul tabelar efectuat anterior7 s.a %ro%us ca diametrul %entru drenurile absorbante si cele colectoare s) fie de 2+ mm. Materialul din care sunt e5ecutate drenurile este P4@D =%olietilen) de 2nalt) densitate? cu %ere'i dubli:. %eretele din e5terior riflat %entru %reluarea 2nc)rc)rilor date de de"euri7 iar %eretele din interior neted7 %entru a nu favori#a sedimentarea materiilor 2n sus%ensie aflate 2n li5iviat. Fevigatul astfel colectat va fi evacuat gravita'ional 2n ba#inul colector %entru levigat. Calculul distan+ei dintre drenurile absorbante $alculul distan'ei dintre drenuri %resu%une studiul debitului s%ecific ce trebuie evacuat 2n dou) condi'ii: la 2nce%ut7 c-nd sistemul de drenuri este aco%erit doar cu ! m de strat %ermeabil =nisi%? "i %e m)sur) ce 2n)l'imea de de"euri cre"te. am ales 2n)l'imea de !D Y! m. Astfel %entru debite ce varia#) de la . !. 2 m& B zi @a s.a elaborat un tabel 2n care s.au determinat

distan'ele dintre drenuri. S.a utili#at formula @oog0oudt %entru %rofil omogen "i drenuri am%lasate %e stratul im%ermeabil: #2 = F. distan'a 2ntre drenuri7=m?G R. conductivitatea 0idraulic)G .D mB#iG D .ad-ncimea stratului im%ermeabil G !mG 0. sarcina sub care are loc curgerea =0V@.DV2 .!?G!DmG U. debitul unitar evacuat 66 A = d @ + ( = @2 ?

0abel (.". Calculul distan+ei dintre drenurile absorbante Nr.crt. 1 2 " & ( , = < @ 1; 11 )>m? U=m & B#ii0a? pentru 8V1m . + A.D(( . 8+ 8.& & .! 6.&2+ .2+ (. .+ 2.A2A .8+ 2.& D ! 2. !.2+ !.8AD !.+ !.6&& !.8+ !.+!2 2 !.(!( )>m? pentru 8V2;m !8A.AA+ !(6. +D !26.(D! A . +6.+6D (6.!AA ( . &+.888 &2.66 & .2&8 2A.2A(

*ra'ic l + ,-. )entr H/1&


0.0275 0.025 0.0225 0.02 0.0175 0.015 0.0125 0.01 0.0075 0.005 0.0025 0 0 10 20 30 40 50 + ,&. 60 70 80 90 100

- ,&c0 !i1%a.

Stratul drenant Pentru %revenirea colmat)rii "i asigurarea func'ion)rii lor7 drenurile vor fi 2ncon3urate de filtru invers. Alegerea "i dimensionarea filtrului se reali#ea#) folosind curba granulometric a solului care urmea#: a fi drenat. Prin curba granulometric se e5em%lific: m:sura 2n care %articulele de sol urmea#: a fi %rote3ate cu geote5til.

68

*ra'ic l + ,-. )entr H/20&


4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 20 40 + ,&. 60 80 100

$onductivitatea 0idraulic: a acestui sol7 de ti% argil) de RV! ! 0idrostatic:G d! V 7

- ,&c0!i1%a.

.D

mBs 2nc:rcat cu sarcin:

2mm7 d+ V 7 2!mm7 d6 V 7 &2mm7 dD V 7!2mm7 re#ult: c: acest sol

du%: DVNR se 2ncadrea#: la granulometria A7 adic: d( 7 6mm7 se a%lic: & criterii care sunt satisf:cute7 cel %u'in unul dintre ele7 solul are o mare mobilitate a %articulelor "i necesit: un geote5til %entru re'inerea lor. Criteriul 1P Pentru m:rimea %articulelor d calcul-ndu.l din curba granulometric: re#ult:: 7 6mm este necesar ca d6 Bd! d !+7

7 &2mm V !67 deci criteriul nu este satis7cut. 7 2mm

Criteriul 2P Particulele cu%rinse 2ntre 7 2mmddd 7!mm s: fie %este + >7 din curba granulometric: re#ult: doar &D>7 deci criteriul nu este satis7cut. Criteriul "P Plasticitatea solului din studiile de laborator7 are indicele l % d !+ "i7 2n func'ie cu ra%ortul: argilBpra7 V
! > V 7!6d 7+7 deci criteriul este satis7cut. 6&>

Din criteriul &7 re#ult: c: acest argila are o mare mobilitate a %articulelor "i este necesar un filtru din #eote'til sau din pietri$

6A

Fig. -.- 1ozarea geote*tilului. Pentru aceste soluri7 cu o mare mobilitate a %articulelor7 care vor fi %rote3ate cu un geote5til7 trebuie res%ectate condi'iile %entru coeficientul de 2nc:rcare 0idrostatic: $@ care trebuie s: fie: $@d! d+ G calcul-nd7 re#ult: 72!mm "i: $@ddD care este 7!2mm. Pentru siguran': alegem o valoare mai mic: cu 7A.!7 re#ult-nd: $@ V= 7! 7!2?mm7 cores%un#-ndu.i valoarea 7!mm. 9rosimea necesar: a geote5tilului este: =2+.+ ?$@7 deci: d V + 7! V +mm. Se alege un geote5til ti% 9/A grosimea 6mmG densitatea !7&A gBcm&G %ro%or'ia %orilor n V 7DG %ermeabilitatea Rf V D!
.&

7 cu urm:toarele caracteristici:

mBs la o 2nc:rcare de 2 RPa.

$onfirmarea eficien'ei filtrului din geote5til se face calcul-nd %rodusul nd$@ V 7D6 7! V 7+( mm2 V +7(! "i ra%ortul: C2 7 n d C>
.8

m2

( D ! ) =
+7 ( !
.2

& 2 8

= !+

! s2

V 6!

V 7 6

6D

4ficien'a geote5tilului este asigurat: dac:: Rf c Rsol 7 6D!


.&

!!

.D

mBsG 27!6!

.(

!! .D7

0abel (.&. Calculul Hn*l+imii de pietri$: respecti #eote'til necesar* stratului !iltrant de drenaj
PI10RI3 41-01I0I)

Coe!icient de !iltra+ie C>mDs? 4radientul Bidraulic: i 8 >m? 8>mm?

! !

D ! .

&

. ( !.62 ! 8 ; .+m . ( ! ( (;;

( !.62 ! 8 ; D . ( ! & &.(

(+m

$alculul su%rafe'ei de geote5til necesar) %entru a reali#a stratul drenant al de%o#itului de de"euri se face a%lic)nd formula de calcul a su%rafe'ei de geomembran): 3 geomembrana = 3C! + 3C 2 + 3C & + 3taluz + 3 ancorare 3 ancorare = #taluz latime ancorare 3 ancorare = ! !! 2.8 = 282D.8m 2 3 geomembrana = 2A++ + &82( + (!D! + A + 282D.8 = !!A(2D.8 m 2 Din motive economice s.a ales ca stratul drenant s) fie alc)tuit din %ietri" s%)lat de r-u sort !6B& mm. Din calculele reali#ate anterior stratul drenant va avea o grosime de .+ m (.". 1PUR/R1/ )III5I/0U)UI. Pentru a %rote3a mediul 2ncon3ur)tor7 a%a u#at) re#ultat) 2n urma drena3ului "i a activit)'ilor din de%o#it trebuie eu%rat) 2nainte de a fi evacuat) 2n P-r-ul Ia#u. Astfel7 acest de%o#it de de"euri necesit): deznisipator L e%urare a%e u#ate re#ultate de la s%:larea autove0iculelorG sta+ie de epurare pentru tratarea le i#atului 1 sta+ie de epurare pentru apa menajer6

Sta+ia de epurare pentru tratarea le i#atului este o sta'ie de e%urare modular:7 care func'ionea#: %e %rinci%iul osmo#ei inverse7 cu ca%acitatea de de 6 . D mcB#iG levigatul tratat va avea caracteristicile conform ,/PA !. Sta'ia de e%urare este modular:7 astfel volumul ce urmea#: a fi tratat s: %oat: fi m:rit7 dac: se dovede"te a fi necesar. 8

/ratarea levigatului se reali#ea#: 2n dou: tre%te: trea%ta mecanic:7 2n care are loc o reducere a valorii %@ "i %refiltrareG trea%ta biologic:7 2n care are loc %rocesul de tratare %ro%riu.#is %rin osmo#:

invers: "i nanofiltrare Procedeele mecanice de e%urare a levigatului =%ree%urarea? constau 2n re'inerea din influen') a substan'elor voluminoase7 de obicei nisi% "i materii aflate 2n sus%ensii astfel 2nc-t s) facilite#e e%urarea "i s) reduc) dimensiunea construc'22lor sta'iei de e%urare. *e'inerea acestor materii se face cu a3utorul: detergen'iG decantoarelor %rimare care sunt intsla'ii 2n care se de%un sus%ensiile de gr)tarelor ce re'ine elementele grosiereG sitelor ce re'in elementele de dimensiuni mai miciG de#nisi%atoarelor ce re'in nisi%ulG se%aratoarelor de gr)simi ce re'in gr)simi7 %roduse %etroliere "i s%uma de

dimensiuni mici. Prin osmo#) 2n'elegem trecerea lic0idelor %rintr.un %erete des%)r'itor. Acest fenomen 3oac) un rol foarte im%ortant %entru fiin'ele ale c)ror celule sunt 2ncon3urate de membrane semi%ermeabile. 1smo#a invers) este utili#at) de mul'i ani cu succes 2n 0idraulic) "i 2n te0nica a%elor u#ate. $a metod) %ur fi#ic) de des%)r'ire7 cu a3utorul unei membrane artificiale7 %re#int)7 2n com%aratie cu alte metode7 avanta3e diverse: a? ,u are selectivitate fa') de diferitele substan'e7 ci re'ine7 cu %u'ine e5ce%'ii7 toate substan'ele a%roa%e la fel de bine. De aceea este adecvat) "i %entru tratarea unor amestecuri com%licate de substan'e7 cum ar fi a%a de infiltra'ii de la ram%ele de de%o#itare. b? Pe l-ng) metoda eva%or)rii7 foarte scum%) din cau#a costurilor 2n energie7 este singura care mic"orea#) con'inutul 2n s)ruri al amestecului. c? Aceasta metod) nu necesita nici o substan') au5iliar)7 numai %entru cur)'area membranelor este necesar) din c-nd 2n c-nd utili#area detergen'ilor. Fa osmo#a invers) se ob'ine un concentrat care trebuie %relucrat 2n continuare %rin metode adecvate =de e5. eva%orare7 uscare? sau 2nde%artat %e alte c)i. In ca#ul unei %olu)ri accentuate a a%ei de infiltra'ii "i a unor %reten'ii ridicare 2n %rivin'a calit)'ii ac'iunii7 osmo#a invers) nu mai este destul de %erformant) singur:. Acest lucru este valabil 2ndeosebi %entru reten'ia amoniului7 care este de%endent de valoarea %@.ului. In acest ca#7 ar trebui utili#ate combina'ii de metode. 8!

Fig. -.. <i7erena dintre @idrog@idare la 7iltrare i la osmoza in)ers 1purarea le i#atului prin osmoza in ers* Diferen'a de ba#a 2ntre filtrarea normal) "i osmo#a invers) const) 2n aceea c)7 la filtrare7 substan'ele solide sunt 2nde%)rtate dintr.un lic0id7 2n tim% ce la osmo#a invers) dintr.un solvent. In ca#ul filtr)rii7 debitul lic0idului trebuie s) str)bat) 2n totalitate filtrul7 iar substan'ele solide r)m-n %e materialul de filtru. Membrana7 2n ca#ul osmo#ei inverse7 este str)b)tut) tangen'ial7 la o %resiune mare "i o vite#a ridicat). Debitul lic0idului se transform) atunci 2ntr.un debit scurs7 care se infiltrea#) %rin membrana7 se%ar-nd un debit de concentrat 2mbog)'it7 care trebuie sa fie inde%)rtat ulterior. 1 descriere matematic) a efectului osmo#ei inverse furni#ea#) a"a.numitul model al difu#iunii solutiilor. Fa ba#a acestui model stau urm)toarele %remi#e: a? $onform legii lui vanqt @off7 %resiunea osmotic) a unei solu'ii este %ro%or'ional) cu concentra'ia ei: rVbs$ r V %resiunea osmotica in bari b V coeficientul osmotic in bari s mtBCg $ V concentratia in CgBmt =!?

b? Debitul scurs %rin membrana semi%ermeabil) este %ro%ortional cu diferen'a de %resiune care %une totul 2n mi"care: e% V A =Z% u Zr? e% V debit scurs 2n mB0 A V constanta membranei 2n mB=0 s bari? % V %resiunea e5ercitat) 2n bari 82 =2?

Aceasta se determin) din %resiunea e5ercitat) minus diferen'a %resiunilor osmotice %e ambele %)r'i ale membranei.

Fig. -./ 1rocese posibile ale osmozei c? /recerea s)rurilor %rin membrana arat) c-t de mult se de%)rtea#) membrane real) de una ideal). Debitul de s)ruri scurse este inde%endent de %resiune "i %ro%or'ional cu diferen'a concentra'iilor de %e ambele %)r'i ale membranei: es V B =$F u $%? V e% $% es V debitul de saruri scurs in CgB=mv s 0? B V constanta membranei in mB0 $F V concentratia la alimentare $% V concentratia du%a scurgere? =&?

De aici re#ult) c) reten'ia la osmo#a invers) este de%endent) de desf)"urarea %rocesului: R = =! R= C1 ? ! CF > =(?

p !

> $ p + (

* V reten'ia membranei >. Debitul scurs arat)

*eten'ia se determin) din ra%ortul concentra'iilor la scurgere "i al concentratului "i se a%ro%ie "i 2n ca#ul membranelor im%erfecte la o %resiune crescut) de ! 2n sc0imb o evolutie linear)7 dac) %resiunea %rocesului de%)"e"te clar %resiu.nea osmotic).

8&

(.&. 15/CU/R1/ 4/.1)-R In toate ram%ele 2n care sunt de%o#itate gunoi mena3er se a3unge7 du%) o scurt) %erioad) de tim%7 %rin %rocese microbiene de descom%unere7 la crearea bioga#ului.$om%onentele organice din de"euri7 ca de e5. resturi de alimente7 de m-ncare7de"euri ver#i7 te5tile7 0-rtie7 lemn etc.7 sunt descom%use %rin activit)'i bacteriale.In %rinci%al se formea#) metan =$@(? "i mono5id de carbon =$12?. A%ar "i altecom%onente ga#oase7 2ns) numai 2n %ro%or'ie redus). 4ste vorba 2n %rinci%al de com%onente ga#oase7 care7 datorit) %ro%riet)'ilor lor c0imico.fi#ice7 a%ar 2n aceast) fa#) din materialele de%o#itate. *e#ult) aici o cot) mare de 0idrocarburi clorurate "i fluorurate =@$F$l?. Poten'ialul %rinci%al de risc 2n ca#ul ga#elor din ram%e const) 2n %ericolul de e5%lo#ie "i de asfi5iere7 dac) bioga#ul se emite necontrolat. Mai mult7 materialele mirositoare din bioga# re%re#int) un deran3 %entru localit)'ile 2nvecinate. $om%onentele to5ice au efecte negative asu%ra oamenilor "i animalelor7 c-t "i asu%ra vegeta'iei a%)rute 2n cursul recultiv)rii su%rafe'ei ram%ei de de%o#itare.

Fig. -.D <escompunerea anaerob a substanelor organice Un alt %ericol %e care ga#ul de la ram%a de de%o#itare 2l %oate constitui este transformarea lui 2n agen'i ai modific)rilor climatice nou observate. Fa a%ari'ia efectului de ser)7 ga#ul metan 8(

are o influen') de &2 de ori mai mare dec-t cea a dio5idului de carbon =$12?. Pro%or'ia metanului re#ultat de la ram%ele de gunoi este estimat) la A.!A> din cea a metanului eliberat 2n 2ntreaga lume. Din motivele %re#entate mai sus este obligatoriu ca ga#ul re#ultat de la ram%a de gunoi7 dac) se afl) 2ntr.o cantitate considerabil)7 s) fie colectat "i 2nde%)rtat %e c)i ned)un)toare. Fa un con'inut de umiditate convenabil7 com%onenta care se %oate descom%une biologic a de"eurilor %oate fi transformat)7 2n condi'ii anaerobe7 cu a3utorul microorga.nismelor7 2n metan "i dio5id de carbon. A%a din %reci%ita'ii infiltrat) 2n de"euri creea#) condi'iile de mediu necesare7 dac) li%se"te o i#ola'ie a su%rafe'ei. .In mediul anaerob din interiorul unui de%o#it de de"euri7 organismele trebuie s). "iaco%ere nevoia de energie %entru divi#iunea celular)7 %rin fosfori#are. Urm)toarea figur) 2nf)'i"ea#) %rocesele com%le5e care conduc la ru%erea leg)turilor %olimerice %-n) c-nd se a3unge la formarea metanului 9a#ul de la ram%ele de de%o#itare mai con'ine urme de ga#e care a3ung la ram%a o dat) cu de"eurile livrate ode e5. @$$l=F?p sau care sunt %roduse ale reac'iilor c0imice sau bioc0imice =de e5. combinatiile sulfului?. Sarcinile 2nde%)rt)rii te0nice a ga#elor sunt: *educerea drastic) a emisiilor ur-t mirositoareG Im%iedicarea migr)rii ga#elor din #ona de de%o#itare =mai ales in ca#ul ram%elor de de%o#itare sau al celor 2ngro%ate? G Im%iedicarea migr)rii ga#elor 2n interiorul cl)dirilor7 %rotec'ia 2m%otriva e5%lo#iilor7 *educerea drastic) sau 2m%iedicarea afect)rii vegeta'iei 2n cadrul %lant)rilor de recultivare. Compozi+ia #azului din depozitul de de$euri 9a#ul de la ram%) ini'ial7 uscat7 care este 2n mod normal saturat7 const) a%roa%e e5clusiv =cca. DD> din volum? din cele dou) com%onente inodore7 metan $@( =+ .6 > din volum? "i dio5id de carbon $12 =( .+ > din volum?. $elelalte com%onente care7 2nsumate de%)"esc numai rar !> din volum7 sunt totu"i decisive %entru efectul ga#ului ca substan') ur-t mirositoare =2n s%ecial merca%tani7 amoniac7 sulfuri? sau d)un)toare. 4fectul d)un)tor %oate fi evaluat din %ers%ectiva %olu)rii atmosferei =de e5.concentra'ii de ga# inadmisibile %entru %ersonalul de la ram%a de de%o#itare "i %entru%lante? sau a %re3udicierii %osibilit)'ilor de utili#are a ga#elor =@2S7 0idrocarburi?. $om%o#itia ga#ului de la ram%a de de%o#itare varia#a 2n func'ie de v-rsta ram%ei7%roducerea de $12 2nce%-nd imediat du%) de%o#itare7 iar formarea metanului du%) o 8+

fa#) scurt) de fermenta'ie anaeroba acid).Incinerarea sau valorificarea ga#ului de la ram%a de de%o#itare %oate fi reali#at) la scara industrial) numai du%a atingerea mfa#ei metan stabileH. Intrarea 2n fa#a metan stabil) este caracteri#ata %rin fa%tul c) se ob'ine ra%ortul: Metan ! Dio5id de carbon Acum e5ist) suficient ga# metan %entru un %roces inde%endent de incinerare.

Fig. -.1E Modi7icarea compoziiei gazului de la rampa dedepozitare !n 7unctie de timp FFar?u@arBRo)ers,1D/3G 0abel (.& Componentele #azoase identi!icate la rampele de depozitare Componente Metan Dio5id de carbon Mono5id de carbon Amoniac @idrogen 15igen A#ot Acid sulfuric 4til. merca%tan Acetalde0Wd Acetona Ben#ol Alcani fara metan @$$l Formula cBimic* $@ ( $1 2 $1 ,@ ( @2 12 ,2 @ 2S $ 2 @ +S@ $@ &$@1 $ 2 @ 6 $1 $6 @ 6 $ n @ 2nY2 $5@W$l# Caz de la rampa ini+ial + . 6 > din vol. ( . + > din vol. Inter alul concentra+iilor . 8 > din vol. . + > din vol. L 2.A> din vol. L .&+ %%m L &.6 > din vol. L !A > din vol. L A2.+> din vol L 8 %%m L !2 %%m !+ %%m ! %%m . 8 %%m L .+ %%m & L6 mgBm &

86

Metanul este %urt)torul de energie al ga#ului de la ram%). Are o valoare caloric) de &+7+ M<Bmtn. $onform com%o#i'iei ga#ului colectat de la ram%) %oate fi calculate valoarea caloric). Deoarece la o valorificare termic) elementele ignifuge7 inerte7 adic) 2n %rinci%al $12 "i a#otul7 trebuie s) fie inc)l#ite "i ele7 %entru un ga# cu ++ > $@(7 &6 > $127 A > ,2 "i ! > 12 re#ult) o valoare caloric) minim) de: Val.cal. V !A7+ M<Bmtn. Aburii de a%) 3oac)7 la reducerea valorii calorice7 un rol subordonat7 deoarece ga#ul de la ram%) 2nainte de valorificare este eliberat de condens. Principii ale colect*rii #azelor la rampa de depozitare In %re#ent e5ist) sisteme ori#ontale "i verticale de evacuare a ga#elor. In 9ermania s.au folosit %-n) la ora actual) cu %rec)dere sisteme verticale %entru evacuarea ga#elor de la ram%ele de de%o#itare. QSub%resiunea %oate fi numai at-t de mare7 2nc-t rarefierea aerului s) r)m-n) su%ortabil). 45%erien'a a ar)tat c) la %u' nu ar trebui s) de%)"easc) & %-n) la + mbar Q o/ABASA*A, si *4//4,B4*94*7 !DA8p. In %ractica evacu)rii ga#elor se folosesc ca%t)ri s%ecifice de ga#e at-t mai mari7 c-t "i mai reduse %rin reglarea suflantelor. Sistemele verticale de evacuare a ga#elor au o #on) de influen') 2n form) de cerc. 4stimarea #onei de influen') "i a gradului de ca%tare a acesteia se face du%) urm)toarele ecuatii: Ac 7 put = @1 ?c 7 put At 7 put = ?t 7 put R2 @ R2 = AC 7 put ?t 7 put H @ 7 = m& n B @ ? = m & n B @? = H ! H 2 ? =m 2 ?

Ac 7 put P ca%tarea de ga# =%uterea de suc'iune? a %u'ului de ga# =mtnB0? @1 P lungimea %erforat) a conductei drenate =m? ?c 7 put P ca%tarea s%ecific) de ga# =mtnBm 0? At 7 put P %roduc'ia de ga# 2n #ona de influen') a %u'ului =mtnB0? ?t 7 put : %roductia de ga# s%ecific) 2n #ona de influen') a %u'ului =mtnBmt 0? RI ra#a de influen') a %u'ului =m? @: 2n)l'imea ram%ei7 0% Y ( m7 c-te 2 m interval de sigurna') sub stratul de H:gradul de colectare a ga#ului fcBft =.? 7: factor care 'ine cont de restul su%rafe'ei dintre cercurile 2n cea mai dens) 88

aco%erire sau deasu%ra ba#ei =m?

de%o#itare "i su%rafa'a total).

$antit)'ile de ga# calculate du%) model se refer) la ga# 2n stare normal). $a%aci.tatea unui agregat de suc'iune trebuie totu"i ra%ortat) la cantitatea de ga# 2n condi'iile de func'ionareG acest lucru se refer) la ca%acitatea f)cliilor de ga#.

Fig. -.11. 0ona teoretic de in7luen a unui pu de gaz Pe l-ng) elementele verticale de colectare a ga#elor =%u'uri? sunt 2ncor%orate 2n cor%ul de"eurilor "i elemente de colectare ori#onatale =drena3e? sau o combina'ie din cele dou). 1lementele unei instala+ii de eliminare a #azului din depozitul de de$euri a. Hlemente de colectare a gazului 4lementele de colectare a ga#ului ilustrate sunt: %unctifotme 2n %lan vertical liniare 2n %lan ori#ontal.

Pentru colectarea ga#ului de la ram%) c-t mai a%roa%e %osibil de locul de formare7 2n cor%ul de"eului se 2ncastrea#) colectori de ga# "i ace"tia sunt su%u"i sub%resiunii de cca. 2+u& mbar. $olectorii de ga# sunt 2nf)'i"a'i de cele mai multe ori ca mdrena3e de ga#H ori#ontale sau ca m%u'uri de ga#H verticale7 =cu conducta de conducere a ga#ului %erforat) integrat)? "i com%letate 2n anumite situa'ii %rin cor%uri de %ietre7 %rin care ga#ele %ot circula. In ca#uri individuale7 8A

camerele de evacuare a ga#elor sunt create 2n cor%ul de de"euri7 din material cu granula'ie mare si mai t-r#iu %erforate "i evacuate de ga#e. Pu'urile de ga# trebuie s) fie %rev)#ute cu o conducta central) w 2 mm7 care s) fie 2ncon3urat) de %ietre =granula'ie !6 B &2 mm?. 4lementele de colectare 2n %lan ori#ontal sunt de e5. straturile de eliberare a ga#elor sau de drena3 de sub stratul i#olator de la su%rafa'a unei ram%e de de%o#itare.

Fig. -.12 Hlemente ale unei instalaii de e)acuare a gazelor de la o ramp de depozitare Aceste straturi7 la fel ca "i cor%ul din %ietre7 trebuie sa con'in) c-t mai %u'in carbonat de calciu7 %entru a nu se a3unge la degradare7 %rin interven'ia c0imic) a a%ei7 de infiltra'ii acide sau a condensului de ga# de la ram%). Conductele de colectare a #azului $onductele de colectare a ga#ului unesc elementele de colectare a ga#ului cu locurile =sta'iile? de colectare a ga#ului.$onductele de colectare se %ot conecta fle5ibil de %u'ul de ga#7 deoarece 2n aceste sectoare ne %utem a"te%ta la de%uneri de de"euri. Fa locurile de racordare se g)sesc adesea instala'ii de colectare a %robelor "i de 2nc0idere. $onductele de colectare a ga#ului nu trebuie s) fie sub w! mm7 iar vite#a de curgere a ga#ului nu trebuie s) de%)"easc) ! mBs. Pentru %rotec'ia 2m%otriva %unctelor de leg)tura mai %rofunde7 unde se %ot face de%uneri "i condensul de ga# se %oate aduna7 leg)turile de colectare subterane nu trebuie instalate sub o %anta de +>. 8D

Fig. -.13 1u de gaz cu loc de m surare i racordare Puncte de colectare a #azului In %unctele de colectare a ga#ului se 2nt-lnesc conductele de colectare. Aici se instalea#) de obicei arm)turi de reglare =%resiune7 debit volumic? "i se a"ea#) ec0i%a.mente de m)surare "i su%raveg0ere. Dac) %unctul de colectare se %lasea#) 2n %unctul relativ de ad-ncime al conductelor de colectare aferente7 se %oate duce c)tre un centru condens de ga# din sistemul de leg)turi. 4tanseitatea la ga# a sistemului la aceea"i eliberare de condens se ob'ine %rin construc'ii de conducte scufundate7 asem)n)toare sifoanelor. Separarea condensului $ondensul de ga# a%are 2n sistemul de leg)turi %rin r)cirea ga#ului sub forma de va%ori de a%). Poate fi 2ns) "i %reluat7 direct 2naintea instala'iilor de com%actare7 %rintr.o se%arare turbionar).Fa calcularea cantit)'ii de condens7 r)cirea ga#ului cald de la ram%a %oate fi de la ++;$ la 2 ;$. Astfel se formea#) cca. ! Instala+ii de captare a #azelor In instala'iile de ca%tare a ga#elor se reali#ea#) o cre"tere a %resiunii ga#ului cu cca ! u!& mbar =ga#ul de la ram%a intr) 2n sta'ie cu cca. u+ mbar sub%resiune "i iese cu cca. YA mbar su%ra%resiune?. 9a#ul este condus din instala'iile de e5trac'ie c)tre cele de valorificare A g condensBmt de ga# de la ram%a.

=motor cu ga#7 turbin) cu ga#7 ca#ane? sau c)tre f)cliile de ga#. Instala'iile de e5trac'ie a ga#elor trebuie %rev)#ute7 din cau#a riscului de e5%lo#ii 2n ca#ul unei modific)ri a amestecului de ga#e7 cu %osibilit)'i de anali#a %ermanent) "i de %rotec'ie /rderea #azulu din depozitul de de$euri Dac) valorificarea ga#ului de la ram%a de de%o#itare nu este %osibil)7 acesta trebuie descom%us7 %rin ardere la tem%eraturi 2nalte de cca. !.2 ;$72n %)r'ile sale com%onente neto5ice. Astfel sunt distruse lan'uri lungi de leg)turi to5ice. In %lus7 %rin ardere este 2nl)turat metanul7 un im%ortant ga# de ser). Bioga#ul colectat va fi ars controlatG arderea ga#elor on.situ se va reali#a %rin intermediul unui ar#:tor agrementat7 %rev:#ut cu o %rotec'ie metalic: %erforat: cu ca%ac. Ar#:torul se va am%lasa la cca.&m fa': de cota final: de 2nc0idere a de%o#itului7 %entru a evita orice contact al fl:c:rii cu su%rafa'a de%o#itului. (.( /C-P1RIR1/ FIN/)G Du%: e5%irarea %erioadei de e5%loatare7 c-nd nivelul de um%lere al de%o#itului a a3uns la cota %roiectat:7 se va %roceda la 2nc0iderea acestuia./e0nologia de 2nc0idere a de%o#itului va fi 2n conformitate cu 1rdinul MAPM nr.8+8B2 ( %entu a%robarea ,ormativului te0nic %entru de%o#itarea de"eurilor cu modific:rile "i com%let:rile ulterioare. $riteriile de %roiectare a aco%eririi finale trebuie s: aib: 2n vedere: minimi#area infiltra'iei din %reci%ita'iiG asigurarea unui bun drena3 de su%rafa':G re#isten'a la ero#iuneG controlul migra'iei ga#elor din de%o#itG se%ararea de"eurilor de agen'ii de contaminareG %rotec'ia estetic:G utili#area stratului de aco%erire.

*educerea infiltra'iilor din %reci%ita'ii la un sistem de aco%erire bine %roiectat se reali#ea#: %rintr.un drena3 de su%rafa': foarte bun care s: minimi#e#e scurgerile de su%rafa':7 %ierderile de sol "i ero#iunile7 s: m:reasc: trans%ira'ia %lantelor din #ona r:d:cinilor stratului vegetal de aco%erire "i %rin reducerea %ercola'iilor7 folosind material %:m-ntos. Stabilirea unui strat vegetal s:n:tos este vital: %entru %rote3area sistemului de aco%erire 2m%otriva ero#iunii. /rebuie7 2ns:7 %lantate s%ecii de %lante cu r:d:cin: scurt: %entru a nu %ericlita straturile filtrante de dedesubt. Pentru 2nc0iderea de%o#itului se recomand: mai multe solu'ii.

A!

Aco%eririle finale ale de%o#itului sunt utile 2n %revenirea %:trunderii a%elor 2n cor%ul de%o#itului "i %roducerea de infiltra'ii7 dar 2n acela"i tim% contribuie "i la o%rirea evacu:rii 2n sus %e vertical: a ga#elor din de%o#it.

Fig -.13 (coperire 7inal cu geomembran, strat drenant i pm8nt. Alternativa de de%o#itare a de"eurilor mena3ere "i de ti% mena3er 2n ram%e7 c0iar cu res%ectarea tuturor normelor ecologice de construc'ie "i e5%loatare7 %re#int: o serie de inconveniente din care se men'ionea#:: %rocesul de o5idare al de"eurilor se face 2n mod lent "i necontrolat7 cu im%lica'ii

negative asu%ra mediului 2ncon3ur:torG indiferent de calitatea foliei i#olante "i de drena3e e5ist: %osibilitatea 2n tim% de infiltra'ie a lic0idelor nocive 2n %-n#a freatic:G ocu%: o su%rafa': mare de teren care ar %utea fi folosit: mult mai eficient7 2n %lus o su%rafa': limitrof: mare din 3urul ram%ei nu se %oate folosi 2n sco%uri re#iden'ialeG du%: ce a fost 2nc0is: "i aco%erit: cu %:m-nt7 locul fostei ram%e este inutili#abil

%entru %erioade mari de tim%G En eta%a de 2nc0idere se va asigura im%ermeabili#area de%o#itului %rin: reali#area 0idroi#ola'iei alc:tuit: dintr.un strat de im%ermeabili#are din %:m-nt argilos cu grosimea minim: de 7+ m G e5ecutarea unui sistem de drena3 a a%ei din aco%eri"ul de%o#itului format din:

re'ea de drenuri absorbante "i colectoare7 strat drenant cu grosimea mai mare de 7+ m7 geote5til cu rol de %rotec'ie "i filtrareG se vor asigura m:surile necesare %entru stabili#area ram%eiG

Se va reface structura solului %rin: aco%erirea de%o#itului cu un strat cu grosimea de minim !m7 com%us din %:m-nt

steril min. 7& m %:m-nt vegetalG

A2

du%: reabilitare se va %rote3a su%rafa'a %rin %lantarea de %lante ierboase7 graminee

"i alte s%ecii vegetale cu r:d:cini su%erficiale %entru a nu se deteriora stratul de etan"are .

strat vegetal 0,2 m pamant 0,8m geotextil de separare 800 g strat drenant din pietris geotextil 1200g geomembrana 2,5 mm strat de acoperire deseuri

Fig. -.1+. 3traturile de acoperire 7inala M:sura este recomandat: %entru: evitarea %:trunderii a%elor %luviale in cor%ul de%o#itului ceea ce conduce la evitarea 2m%r:"tierii de c:tre v-nt sau curen'i a materialelor mai u"oareG evitarea mirosurilorG 2ncadrarea 2n %eisa3.

mic"orarea cantit:'ii de levigat re#ultatG

A&

C/PI0-)U) ,. I2P/C0U) D1P-.I0U)UI /SUPR/ 21DIU)UI


,.1. PR-01CAI/ C/)I0GAII /P1)-R Problema cea mai im%ortant: care se %une la construc'ia "i e5%loatarea unui de%o#it de de"euri mena3ere este evitarea %olu:rii a%ei freatice sau a a%elor de su%rafa':. Poluarea %oate fi %rovocat: de dis%ersia levigatului re#ultat din s%:larea masei de de"euri de%o#itate de a%ele din %reci%ita'ii. Pentru a 2m%iedica %:trunderea 2n a%a freatic: a e5filtra'iilor din de%o#it7 se va reali#a etan"area ba#ei de%o#itului cu un sistem de im%ermeabili#are. $olectarea levigatulului se va asigura %rin sistemul de drena3 de la ba#a de%o#itului.Se va asigura colectarea levigatului de la ba#a de%o#itului "i %om%area acestuia la sta'ia de tratare levigat.4vacuarea li5iviatului se va face 2n e5teriorul celulelor7 2ntr.un ba#in din beton armat7 etan"at cu geomembran: cu volumul util de A+ mc7 aco%erit cu 2nvelitoare din %oliester armat cu fibr: de sticl:G din acest ba#in levigatul va fi %om%at 2n sta'ia de e%urare %ro%rie 2n vederea e%ur:rii.Se vor monta %om%e "i dis%o#itive care s: asigure evacuarea continu: a levigatului din sistemul de drena3 "i se vor lua m:suri %entru 2ntre'inerea "i verificarea sistemului de drenare a a%elor u#ate %e toat: durata de via': a obiectivului. Sistemul de drena3 este com%us din: sistem de drenuri absorbante aco%erite cu un strat drenant din %ietri" s%:lat de r-u7 drenurile absorbante sunt conducte din P4@D cu fante7 av-nd Dn 2+ mm7

cu grosimea de 7+ m %este generatoarea su%erioar:G lungimea total: ( + m7 am%lasate la distan'a de & m7 cu o %ant: de 2.&>G dren colector 2n care se descarc: drenurile absorbante7 %o#i'ionat la ba#a talu#ului levigatul colectat %rin sistemul de drena3 va fi evacuat gravita'ional 2n ba#inul

e5terior al digului %erimetral de %e latura de est a am%lasamentuluiG %entru levigat7 etan"at cu geomembran:7 din beton armat7 cu VVA+ mcG %om%area levigatului din ba#in 2n sta'ia de e%urare se va reali#a %rint.o sta'ie de A%ele e%urate7 la ie"irea din sta'ia de e%urare se vor 2nscrie 2n %arametri calitativi %rev:#u'i de de @9 &+2B2 + . ,ormativ ,/PA !. A%ele %luviale se vor colecta %rin canale de gard: dis%use %e laturile de%o#itului7 la ba#a digurilor %erimetrale7 %rin rigole %entru a%a %luvial: 2n #ona s%a'iului administativ "i vor fi A(

%om%are dotat: cu !Y! %om%e %entru a%e u#ate

deversate 2n cele 2 ba#ine de a%: %luvial:7 fiecare cu o ca%acitate de +

mcG a%a %uvial: care se

scurge de %e versan'ii vec0ii cariere de argil: va fi colectat: %rin cele 2 canale e5istente $n! "i $n2 care vor fi re%rofilate "i amena3ate7 "i deversat: 2n canalul e5istent la calea ferat: B-rse"ti. A%ele %luviale conven'ional curate vor fi evacuate %rin canale ce vor avea %ante de scurgere cores%un#:toare ce vor fi men'inute 2n stare de func'ionare %rin cur:'ire %eriodic:. A%ele %rovenite din ba#inul %entru s%:lare ro'i du%: ce trece %rintr.un decantor "i se%arator de gr:simi sunt colectate 2n ba#inul etan" vidan3abil e5istent 2n aria de servicii. De asemenea se vor asigura condi'ii de %revenire a 2ng0e':rii a%elor u#ate acumulate 2n ba#inul de colectare. Pentru ca de"eurile u"oare antrenate de curen'i de aer sau v-nt7 s: nu afecte#e a%ele de su%rafa': 2nvecinate=r-ul Ia#u?7 se vor utili#a garduri mobile 2n #ona activ: de de%o#itare. De"eurile sosite la de%o#it vor fi verificate7 iar cele necores%un#)toare =s%italice"ti7 to5ice "iBsau %ericuloase? vor fi refu#ate. In vederea asigur)rii monitoringului calit)'ii "i nivelului a%ei freatice 2n #ona de%o#itului se vor e5ecuta & fora3e de observa'ie am%lasate 2n amonte "i aval de obiectiv la o adincime medie de 2 m=2 fora3e? "i & m=! fora3?. Sta'ia de %ree%urare mecano. biologic: ce va avea o ca%acitate de +.! mcB#i "i %resiune de o%erare de & .6+ barG du%: e%urare a%a va fi evacuat: 2n canalul de la nivelul c:ii ferate "i mai de%arte 2n %-r-ul Ia#u sau va fi utili#at: 2n sco% mena3er. Se inter#ice orice deversare de a%e u#ate7 re#iduuri sau de"euri de orice fel 2n a%ele de su%rafa': sau subterane7 %e sol sau 2n subsol. ,.2. PR-01CAI/ C/)I0GAII /1RU)UI Princi%ala %roblem: care %oate a%:rea la un de%o#it de de"euri este e5%lo#ia metanului. Fimita minim: de e5%lo#ie a metanului este de cca. +>. 45ist: numeroase e5em%le de e5%lo#ii la de%o#itele de de"euri. De asemenea7 au e5istat situa'ii c-nd ga#ele de ram%: s.au acumulat subteran 2n gos%od:riile sau cl:dirile 2nvecinate7 e5ist-nd %osibilitatea ca aceste ga#e s: ias: la su%rafa': %rin cr:%:turi. Datorit: acestor %robleme este recomandabil ca fiecare de%o#it de de"euri s: aib: instala'ii de recu%erare a bioga#ului. 4misiile de ga#e de la de%o#itele de de"euri %ot avea un im%act negativ asu%ra vegeta'iei care se de#volta %e aco%eri"ul sau 2n a%ro%ierea de%o#itului. $-nd 2n de%o#it nu mai sunt aduse de"euri =la 2nc0iderea acestuia?7 %entru a reduce fenomenul de ero#iune7 acest aco%eri" trebuie 2nierbat. 4misiile de ga# 2nde%:rtea#: o5igenul din #ona r:d:cinilor vegeta'iei7 ceea ce conduce la moartea vegeta'iei din #on:. A+

1 alt: %roblem: im%ortant: cau#at: de de%o#itele de de"euri o re%re#int: mirosul ga#elor emise. En tim% ce metanul "i dio5idul de carbon sunt ga#e f:r: miros7 ga#ul emis de de"eurile solide or:"ene"ti con'ine o mare cantitate de com%onente cu miros %uternic7 care 2ns: nu sunt to5ice 2n concentra'ii mici. Mirosurile sunt emise at-t 2n fa#a de e5%loatare7 c-t "i du%: 2nc0iderea de%o#itului7 atunci c-nd de%o#itele fie nu sunt %rev:#ute cu sisteme adecvate de colectare a ga#elor7 fie atunci c-nd sistemele de colectare nu sunt e5%loatate cores%un#:tor. Mirosurile %rovenite de la de%o#itele de de"euri %ersist: %e distan'e de !76 Cm sau c0iar mai mult %e distan'a %redominant: a v-ntului. Pentru a asigura %rotectia mediului 2ncon3ur)tor se vor lua urm)toarele m)suri: se va asigura colectarea bioga#ului7 conform %revederilor din %roiect7 2n + eta%e7

%e m:sur: ce se um%le de%o#itul "i grosimea stratului de gunoi a3unge la cota %roiectat: %entru fiecare eta%: de am%lasare a %u'urilor de bioga#G 2n %rimele ( eta%e se vor construi %u'urile de colectare a ga#elor de de%o#it =& buc?G eta%a a +.a va consta 2n construirea sistemului de conducte de leg:tur: 2ntre %u'uri7 a suflantei7 a sistemului de cur:'ire a ga#elor "i gru%ului generator al facleiG bioga#ul colectat va fi ars controlatG arderea ga#elor on.site se va reali#a %rin intermediul unui ar#:tor agrementat7 %rev:#ut cu o %rotec'ie metalic: %erforat: cu ca%ac. Ar#:torul se va am%lasa la cca.&m fa': de cota final: de 2nc0idere a de%o#itului7 %entru a evita orice contact al fl:c:rii cu su%rafa'a de%o#itului. sistemul de colectare a ga#ului trebuie s: fie am%latasat i#olat fa': de sistemele de %u'urile de colectare a ga#elor vor fi stabilite astfel 2nc-t construirea lor s: nu

drena3 "i evacuare a levigatuluiG afecte#e desf:"urarea o%era'iunilor de de%o#itare7 com%actare7 nivelare "i s: fie asigurat accesul la ele %entru 2ntre'inere "i monitori#areG acesteaG materialele cu risc de de#voltare e5cesiv: a %rafului vor fi ume#ite imediat du%: se va %lanta o %erdea de %rotec'ie vegetal: %e latura de est a de%o#itului. se vor asigura condi'ii %entru eliminarea %osibilit:'ilor de autoa%rindere %rin utili#area de autove0icule "i de utila3e ale c:ror emisii res%ect: legisla'ia 2n

aco%erirea %eriodic: a de"eurilor com%actate cu un strat de %:m-nt sau materiale inerteG vigoare7 %recum "i 2ntre'inerea motoarelor7 2n vederea reducerii emisiilor de %oluan'i genera'i de

desc:rcare folosind a%a curat:G

A6

,.". PR-01CAI/ S-)U)UI 3I SUBS-)U)UI Solul "i subsolul %ot fi influen'ate de construirea7 e5%loatarea "i 2nc0iderea de%o#itului de de"euri din mai multe %uncte de vedere: de%o#itarea necores%un#)toare a de"eurilor7 e5ecu'ia terasamentelor7 slaba im%ermeabili#are a de%o#itului ce %oate duce la infiltra'ia li5iviatului "i astfel la %oluarea solului "i a subsolului. De%o#itul de de"euri va fi am%lasat %e un strat gros de argil: "i marn: de a%ro5. 2 .& m ad-ncime. Fucr:rile de terasamente vor consta 2n escavarea "i modelarea ba#ei de%o#itului=strat de argil:?7 iar %:m-ntul re#ultat va fi utili#at %entru reali#area digurilor %erimetrale "i de com%artimentare. Digurile %erimetrale vor fi diguri din %:m-nt7 cu 2n:l'imi de 0V2m7 m intV!:&G me5tV!:2. Fungimea estimativ: a digurilor va fi de !. !!ml "i se vor e5ecuta din straturi de argil: bine com%actat:G ba#a de%o#itului va fi modelat: 2n coame "i cu %ante cores%un#:toare=min &> c:tre drenurile absorbante "i 2> c:tre #ona de colectare "i %om%are? %entru a %ermite func'ionarea o%tim: a sistemului de drena3 %entru levigat. Fa ba#a talu#urilor e5terioare ale de%o#itului se va reali#a canalul de gard: ce va avea sec'iune tra%e#oidal:7 va fi etan"at cu %ereu din beton "i va avea o lungime total: de ! 22ml. $om%artimentele vor fi delimitate de digurile de com%artimentare7 ce vor fi reali#ate din anvelo%e u#ate um%lute cu nisi%7 a"e#ate %e 2.& r-nduri sub form: de trunc0i de %iramid: 7 %este care se 2ntinde geomembrana. Fungimea acestuia FV&((ml. Sistemul de etan"are combinat: este format din: geomembran: din @DP4 cu gV 2mmG geote5til cu mV!2 gBm%G

strat drenant de %ietri"G sort !6B&2mm7 cu grosimea de + cmG geote5til se%arator de staturi cu mV2 gBm% %este stratul drenantG

strat drenant din nisi% cu grosimea de min. 7+ mG

Fa e5ecutarea im%ermeabili#:rii ba#ei "i talu#urilor de%o#itului se vor res%ecta %rescri%'iile te0nice 2n leg:tur: cu 2mbinarea membranei c-t "i substan'ele folosite la aceast: o%era'iune. Du%: e5ecutarea lucr:rilor de im%ermeabili#are se va verifica etan"eitatea 2mbin:rilor geomembranei. 9eomembrana este %rinci%alul material de etan"are.

A8

Fa 2nc0iedrea de%o#itului se va asigura im%ermeabili#area stratului de aco%erire %rin: strat de sus'inere 7 cu o grosime de min. 7+ m din de"euri din construc'ii concasate strat de drena3 %entru ga# cu Cg!5! .(mBs din nisi%7 cu o grosime de & cm geote5til de %rotec'ie7 mg6 gBm%

geomemban: cu gV2mm sau + cm strat mineral de argil: geocom%o#it drenant cu geote5til %e %artea su%erioar: strat de %:m-nt argilos7 nisi% sau %ietri"7 cu grosimea de A+cm strat vegetal=sol? de !+cm grosime ga#on7 vegeta'ie re#istent: la ero#iune

Silnic trebuie s) se verifice starea "i buna func'ionare a amena3)rilor din incita de%o#itului =starea geomembranei "i a geote5tilului 2n #onele de ancorare7 func'ionarea sistemului de drena3 a levigatului7 com%ortarea talu#urilor celulelor?. Solul e5cavat 2n cursul lucr:rilor de amena3are va fi fi trans%ortat imediat %e am%lasamentul c:ruia este destinat=reali#area celulelor viitoare sau 2nc0iderea celulei e5istente a de%o#itului ecologic?. Scurgerile carbutran'ilor si lubrifian'ilor se vor %reveni %rin verificarea te0nic) aa utila3elor. *e%ara'iile "i sc0imbul de ulei al utila3elor se vor e5ecuta 2n #ona atelierului de re%ara'ii e5istent %e o %latform: betonat:. Fucr:rile de reabilitare a sectoarelor um%lute cu de"euri vor 2nce%e imediat ce %rocesul destabili#are a de"eurilor %ermite acest lucru. /raseul de acces la de%o#it va fi su%raveg0eat %entru a se evita riscul de desc:rcare necontrolat: a de"eurilor 2n alte #one dec-t cele amena3ate. ,.&. PR-01CAI/ F/UN1I 3I 51410/AI1I Pentru a evita afectarea bioti%urilor 2nvecinate se va reali#a o %erdea verde %e latura de est a de%o#itului %rin amena3:ri %e r-nduri succesive din arbu"ti "i arbori cu 2n:l'imi "i coronamente diferite. Pe celelalte trei laturi7 de%o#itul este 2ncon3urat de li#ier) de %)dure. In urma lucr:rilor de 2nc0idere "i reamena3are se va reface vegeta'ia "i se vor amena3a #one ver#i 2n s%a'iile care delimitea#: diferite activit:'i din incint:. Pe terenurile eliberate de sarcini te0nologice se vor recultiva %lante ierboase . Pentru o%era'iile de de#insec'ie si derati#are se va a%ela la firme s%eciali#ate.

AA

,.(. I2P/C0U) /SUPR/ P1IS/JU)UI Pentru a restr-nge efectul asu%ra %eisa3ului7 %rin grafice de lucr:ri7 se vor %revede

e"alon:ri de e5ecu'ie7 astfel 2nc-t %or'iunea 2nce%ut: s: fie terminat: integral "i redat: #onei 2ntr. o %erioad: c-t mai scurt: de tim%. Pe m:sura atingerii cotei de e5%loatare a diferitelor %or'iuni din de%o#it se vor efectua o%era'ii de reconstruc'ie ecologic::co%ertare7 2ns:m-n'are 2n vederea red:rii terenului 2n circuitul natural. /alu#urile se vor 2nierba "i %lanta cu arbu"ti. Se vor lua m:suri %entru a se evita de%o#itarea necontrolat: a de"eurilor 2n afara de%o#itului. ,.,. I2P/C0U) /SUPR/ 21DIU)UI S-CI/): 1C-N-2IC 3I /) C/)I0GAII 5I1AII. 45%loatarea unui de%o#it de de"euri este asociat: 2n %re#ent 2n *om-nia cu o serie de evenimente "i situa'ii caracteristice: %oluare7 mirosuri "i de#agrementeG sc:derea valorii %ro%riet:'ilorG a%ari'ia %o%ula'iilor umane nomadeG a%ari'ia de s%ecii de animale o%ortuniste ="obolanii7 %esc:ru"ii?.

Studiile "i anc0etele sociologice efectuate %-n: 2n %re#ent au eviden'iat 2n D > dintre ca#uri o 2m%otrivire a localnicilor cu %rivire la am%lasarea unor noi de%o#ite de de"euri. Princi%ala e5%lica'ie a fenomenului este re%re#entat: de slaba informare "i cunoa"tere a modului de reali#are7 e5%loatare "i %rotec'ie a unui de%o#it controlat de de"euri. Pe de alt: %arte7 li%sa organi#:rii civice7 facilitea#: %er%etuarea traiului 2n %romiscuitate7 de cele mai multe ori refu#-ndu.se cu bun: "tiin': investi'iile cone5e =drum de acces7 re'ele de a%a.canal si c0iar electricitate?. 1rdinul Ministrului S:n:t:'ii %entru a%robarea ,ormelor de igien: "i a recomand:rilor %rivind mediul de via': al %o%ula'iei7 %revede c: distan'a de %rotec'ie sanitar: %-n: la un de%o#it controlat de de"euri s: fie de minim ! m. Av-nd 2n vedere fa%tul c: cele mai a%ro%iate locuin'e se afl) la distan'a de 8 Cm fa': de limita am%lasamentului studiat7 acestea nu vor fi afectate din cau#a lucr:rilor de amena3are "i de e5%loatare ale de%o#itului. 1 alt: %roblem: im%ortant: cau#at: de de%o#itele de de"euri o re%re#int: mirosul. En tim% ce metanul "i dio5idul de carbon sunt ga#e f:r: miros7 ga#ul emis de de"eurile solide or:"ene"ti con'ine o mare cantitate de com%onente cu miros %uternic7 care 2ns: nu sunt to5ice 2n concentra'ii mici. Mirosurile sunt emise at-t 2n fa#a de e5%loatare7 c-t "i du%: 2nc0idere AD

de%o#itului7 atunci c-nd de%o#itele fie nu sunt %rev:#ute cu sisteme adecvate de colectare a ga#elor7 fie atunci c-nd sistemele de colectare nu sunt e5%loatate cores%un#:tor. Mirosurile %rovenite de la de%o#itele de de"euri %ersista %e distante de !76 Cm sau c0iar mai mult %e direc'ia %redominant: a v-ntului7 %roduc-nd disconfort locuitorilor din #ona 2nvecinat: am%lasamentului. Pentru a areduce im%actul de%o#itului de de"euri asu%ra mediului social7 economic "i al calit:'ii vie'ii se vor lua urm)toarele m)suri: se va reduce riscul de antrenare a sus%ensiilor7 mirosurilor de#agreabile7 2nmul'irea se vor reali#a instala'ii de s%:lare "i de#infec'ie a ve0iculelor "i utila3elor care

vectorilor de agen'i %atogeni sau a %:s:rilor7 %rin aco%erirea %eriodic: cu material inertG %:r:sesc am%lasamentul de%o#ituluiG se vor res%ecta normele te0nice de igien: "i de securitate %entru trans%ortul de"eurilor

"i %entru utila3ele folosite 2n acest sco%7 %entru a nu fi afectat traficul %e sectoarele drumurilor na'ionale de acces s%re de%o#itG se va im%lementa un sistem adecvat %rivind te0nica securit:'ii munciiG se va introduce un sistem urm:rire "i %a#:.

,.= 2-NI0-RI./R1/ D1P-.I0U)UI Perioada de urm:rire %ost2nc0idere este stabilit: de autoritatea com%etent: %entru %rotec'ia mediului. Aceast: %erioad: este de minimum & ani "i %oate fi %relungit: dac: %rin %rogramul de monitori#are %ost2nc0idere se constat: c: de%o#itul nu este 2nc: stabil "i %re#int: un risc %oten'ial %entru factorii de mediu. Monitori#area %ost2nc0idere vi#ea#: urm:toarele as%ecte: L stabilitatea talu#urilor acestuia "i a versantului estic al microcarierei care vine 2n contact cu de"eurileG L asigurarea canali#:rii a%elor 2n #ona de%o#ituluiG L starea cores%un#:toare a "an'urilor de colectare a a%elor %luviale din %artea sudic: a de%o#ituluiG L e5isten'a gardului de 2m%re3muire al de%o#itului7 a gradului de aco%erire cu #gur: "i steril a de"eurilorG L ca%tarea "i drenarea a%elor unor i#voare din %erimetrul de%o#itului s%re ba#inul de colectareG L monitori#area levigatului7 a a%elor de su%rafa': "i a aerului7 %rin anali#e c0imice %entru a se urm:ri influen'a activit:'ii de%o#itului asu%ra factorilor de mediu. Monitori#area gener:rii7 emisiei "i migr:rii ga#ului din 0alda de de"euri se face 2n situ %rin as%irarea ga#elor %rintr.un D

dis%o#itiv de m:surare fi5 sau %ortabil re%re#entat %rintr.un dis%o#itiv de as%ira'ie cu %om%a ac'ionat: manual sau cu %om%: ac'ionat: electric. Pe durata m:sur:torilor se vor 2nregistra: L locul "i ad-ncimea %unctelor de monitori#areG L citiri ale mediilor "i ma5imelor ob'inute la instrumentele %ortabileG L condi'iile de microclimat din momentul efectu:rii m:sur:torilor. De%o#itul de de"euri Bumbesti.<iu este am%lasat 2n fosta microcarier: $urtisoara din care s.a e5tras c:rbune7 situat: %e valea cu acela"i nume la o cot: su%erioar: V:ii <iului cu + m7 iar fa': de cartierul de locuin'e din ora"ul Bumbesti la o distan': de !2 m est. Din 0alda de de"euri re#ult: o serie de com%u"i organici volatili7 to5ici7 care %ot afecta negativ starea de s:n:tate a %o%ula'iei din #on:. Po%ula'ia din vecin:tatea de%o#itului %oate fi e5%us: la riscul unor 2mboln:viri at-t datorit: unor eventuale %olu:ri biologice7 2n s%ecial %olu:rilor cu dio5ine7 furani7 @2SG $@(G$127 c-t "i a unor com%u"i de fermenta'ie =aci#i gra"i volatili7 aci#i aminici7 alde0ide7 amoniac7 etc.? ace"tia din urm: fiind %rodu"i metabolici. $onform @9 &(DB2 de%o#itul 2ncadrat 2n clasambI 2"i inc0eie activitatea 2n anul 2 D. +7

Posibilele emisii de ga#e "i %resiune atmosferic: %recum "i nivelul a%ei subterane se vor m:sura lunar 2n %erioada de func'ionare "i la 6 luni 2n fa#a de %ost2nc0idere. Monitori#area %ost2nc0idere vi#ea#: urm:toarele as%ecte: L stabilitatea talu#urilor acestuia "i a versantului estic al microcarierei care vine 2n contact cu de"eurileG L asigurarea canali#:rii a%elor 2n #ona de%o#ituluiG L starea cores%un#:toare a "an'urilor de colectare a a%elor %luviale din %artea sudic: a de%o#ituluiG L e5isten'a gardului de 2m%re3muire al de%o#itului7 a gradului de aco%erire cu #gur: "i steril a de"eurilorG L ca%tarea "i drenarea a%elor unor i#voare din %erimetrul de%o#itului s%re ba#inul de colectareG L monitori#area levigatului7 a a%elor de su%rafa': "i aaerului7 %rin anali#e c0imice %entru a se urm:ri influen'a activit:'ii de%o#itului asu%ra factorilor de mediu.Parametrii c0eie care trebuie urm:ri'i 2n toate fora3ele "i i#voarele din %erimetru sunt: con'inutul de o5igen7 valoare p@7 conductivitate7 nitri'i7 amoniu.

D!

C-NC)U.II

Activitatea de colectare7 trans%ort "i de%o#itare a de"eurilor din ora"ul Bumbesti.<iu este asigurat: de 8 %ersoane din care %e am%lasamentul ram%ei se afl: 2n %ermanen': administratorul7 %a#nicul de%o#itului "iconduc:torii auto de %e utila3ele de trans%ort. Enc:rcarea se reali#ea#: cu auto2nc:rc:toare frontale7 iar trans%ortul cu autobasculante. Sistemul de desc:rcare este 2n str-ns: corela'ie cu activitatea de 2m%ingere "i nivelare a de"eurilor %e ram%a de gunoi a ora"ului. $olectarea "i 2nc:rcarea re%re#int: + > din activitatea de gestionare a de"eurilor mena3ere. Activitatea de de%o#itare %ro%riu.#is: %resu%une desc:rcarea de"eurilor din autobasculante7 2m%ingerea "inivelarea acestora cu a3utorul 2nc:rc:toarelor frontale.De"eurile au un caracter eterogenG acestea sunt de%o#itate 2n strate cu grosimi de !7+ m7 aco%erite cu #gur: =%rovenit: de la centralele termice ale ora"ului? "i de"euri re#ultate din construc'ii7 com%actate cu 2nc:rc:toarele frontale. Su%rafa'a de%o#itului este aco%erit: cu #gur: "i steril 2n %ro%or'ie de A >7 as%ect care conduce la diminuarea 2n mod substan'ial a mirosurilor "i a %osibilit:'ii de antrenare de v-nt a de"eurilor sau de incendiere a acestor De%o#itul de de"euri Bumbesti.<iu este am%lasat la circa! m sud de limita localit:'ii $urtisoara. En a%ro%ierea de%o#itului se g:sesc c-teva locuin'e aflate la distan'e de circa + m fa': de gardul 2m%re3muitor. Fa': de centrul civic al localit:'i7 de%o#itul se afl: Ia o distan': de + de cartierul de locuin'e din ora"ul Bumbesti la o distan': de !2 m m sud.est7 iar fa':

est. Singurele obiective afectate de de%o#it sunt locuin'ele situate 2n imediata a%ro%iere7 "i mai ales c-nd 2n mod accidental sunt a%rinse 0-rtiile.cartoanele7 te5tilele7 %lasticul7 con'inute de gunoaie. En ca#ul de%o#itului de de"euri =gestionat de c:tre S.$ 91S$1MF1$ S.A Bumbesti? nu se a%lic: nicio te0nologie %entru neutrali#area "i valorificarea de"eurilor stocate. Datorit: fa%tului c: %erimetrul actual al de%o#itului nu este 2m%re3muit cores%un#:tor7 o serie de de"euri u"oare sunt antrenate de v-nt "i 2m%r:"tiate %e terenurile limitrofe %roduc-nd %e l-ng: o %oluare %eisagistic:7 o %oluare de fond a solului "i subsolului %rin degradarea lent:7 2n tim% a acestora. En %re#ent7 levigatul %rodus ca urmare a %ercol:rii ram%ei de c:tre a%ele meteorice "i umiditatea de"eurilor7 %rin scurgere liber: s%re aval7 %roduce %rin infiltrare %oluarea solului "i D2

subsolului. Se im%une reali#area 2n aval de latura nordic: a ram%ei a unui drena3 cu "an' colector "i ba#in de stocare a levigatului ce va fi vidan3at "i trans%ortat %eriodic la sta'ia de e%urare or:"eneasc:. En %artea estic: a de%onei se afl: creat: o acumulare de a%: %e o su%rafa': de + m%7 alimentat: dintr.un i#vor "i din a%ele care s%al: frontul estic al ram%ei7 iar din cau#a ad-ncimii mari "i contactului nem:rginit cu gunoaiele %roduce infiltra'ii 2n de%onie7 cu %olu:ri semnificative a a%elor subterane. Po%ula'ia din vecin:tatea de%o#itului %oate fi e5%us: la riscul unor 2mboln:viri at-t datorit: unor eventuale %olu:ri biologice7 2n s%ecial %olu:rilor cu dio5ine7 furani7 @2SG $@(G$127 c-t "i a unor com%u"i de fermenta'ie =aci#i gra"i volatili7 aci#i aminici7 alde0ide7 amoniac7 etc.? ace"tia din urm: fiind %rodu"i metabolici. Din 0alda de de"euri activea#: 2n #on:. /otodat:7 diferi'i agen'i %atogeni7 e5isten'i 2n %rodusele organice de natur: vegetal: "i animal: au un a%ort substan'ial 2n r:s%-ndirea unor boli. Pre#en'a insectelor care au ca bioto% %rinci%al %latformele de gunoi neigienice7 s%oresc riscul contamin:rii oamenilor "i animalelor. Un alt mod de transmisie a infec'iilor se reali#ea#: %e cale natural: re#ultat: din rela'iile trofice dintre ro#:toare "i du"manii lor naturali. De aceea7 2n combaterea lor nu se vor a%lica metode ba#ate %e %r:d:torism7 ci aten'ia se va concentra %e metode genetice =sterili#area masculilor7 2ncruci":ri 2ntre s%ecii folosind 0ormonii?. En %erimetrul localit:'ii Bumbesti7 e5ist: o #on: de %rotec'ie natural:7 a c:rei limit: sudic: este situat: %e culmea 2n:l'imilor care str:3uesc ba#inul 2n %artea nordic:. Du%: 2nc0iderea de%o#itului7 %entru integrarea lui 2n ecosistem se va reali#a 2nierbarea su%rafe'ei acestuia cu %lante L graminee L "i %lantarea unor s%ecii re#istente la factorii %oluan'i7 2n vederea refacerii structurii solului "i a bioceno#ei7 2n %aralel cu eliminarea surselor de %oluare "i cu introducerea tre%tat: a acestor terenuri 2n %eisa3ul natural al #onei. De asemenea se recomand: reali#area unei %erdele vegetale de %rotec'ie %rin %lantarea mai multor eta3e de arbori "i arbu"ti cu de#voltare ra%id:. Pe %erioada de func'ionare a de%o#itului sunt stabilite m:suri de su%raveg0ere "i monitori#are a de%o#itului %ro%riu.#is c-t "i a factorilor de mediu care vor fi influen'a'i de e5isten'a acestuia. $onform @9 &(DB2 %ost2nc0idere al de%o#itului7 conform autori#a'iei integrate de mediu. + o%eratorul de%o#itului este res%onsabil de 2ntre'inerea7 su%raveg0erea7 monitori#area "i controlul re#ulta o serie de com%u"i organici volatili7 to5ici7 care %ot afecta negativ starea de s:n:tate a %ersonalului care

D&

343+45*6A748 !. Studiu de evaluare a riscului %rivind de%o#itul de de"euri Bumbesti L<iu7 <ud. 9or3 2 2. Fodor7 D.7 Baican7 9. 4mpactul industriei miniere asupra mediului7 4d. Infomin7 Deva7 2 !. &. @1/x*y*4 nr. &(D din 2! a%rilie 2 + %rivind de%o#itarea de"eurilor. 8. (. Proiect te0nic %entru ob'inerea autori#a'iei de gos%od:rire a a%elor %entru de%o#itul de de"euri Bumbesti din <ud. 9or3 I,$D I,S4M4K7 Sadu L 2 urbane7 4d. Matri5 *om7 Bucuresti7 2 6 & +. ,.,. Antonescu7 Dan Paul Stanescu7 Fetitia Po%escu L 9estiunea si tratarea deseurilor 6. Planul ,ational de 9estionare a Deseurilor 8. 9abriela *osu /artarea si valorificarea deseurilor 4ditura B*4,7 . 2 A. Planul *egional de 9estionare a Deseurilor %entru *egiunea Vest D. Strategia <udeteana de 9estionare a Deseurilor %entru 3udetul $aras Severin (.

D(

S-ar putea să vă placă și