Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bucuresti 2 !!
!
CUPRINS Capitolul 1. Prezentarea problemei !.!. A"e#are. Date generale. $adru legislativ !.2. De"euri munici%ale !.&. De"euri de %roduc'ie !.(. Progno#a %rivind generarea de"eurilor Capitolul 2. Date pri ind starea !actorilor de mediu pentru municipiul Bumbesti Jiu 2.!. A"e#area geografic) 2.2. $lima "i relieful 2.&. *esurse naturale 2.(. Vegeta'ia "i fauna 2.+. $alitatea factorilor de mediu Capitolul ". Proiectarea rampei ecolo#ice de de$euri Bumbesti%Jiu &.!. Pre#entarea ram%ei ecologice &.2. &.& &.+ ,ivelarea am%ri#ei $alculul volumelor de terasamente /e0nologia de nivelare.
&.(. Verificarea stabilit)'ii talu#ului %rin metoda f-"iilor. Metoda Fellenius Capitolul &. Constructii si lucrari ane'e (.! Platforma te0nologic) (.2 Drum de acces (.& Utilitati (.(. 1%erarea 2n de%o#it Capitolul (. )ucr*ri pentru protec+ia mediului +.!. Im%ermeabili#area de%o#itului de de"euri +.2. Sistemul de drena3 al de%o#itului de de"euri +.&. 4%urarea li5iviatului +.(. 4vacuarea ga#elor +.+. Aco%erirea final) Capitolul ,. Impactul depozitului asupra mediului 6.!. Protec'ia calit)'ii a%elor 6.2. Protec'ia calit)'ii aerului 2
6.&. Protec'ia calit)'ii solului "i subsolului 6.(. Protec'ia cadrului natural "i a vegeta'iei 6.+. Im%actul asu%ra %eisa3ului 6.6 Im%actul asu%ra mediului social7 economic "i al calit)'ii vie'ii 6.8 Monitori#area de%o#itului C-NC)U.II Biblio#ra!ie B. Piese desenate % Plan de ansamblu al de%o#itului % Ase#are geomembrana % Ase#are drenuri % Profil geote0nic % Profil longitudinal al de%o#itului % Profil transversal al de%o#itului % Profil %rin dig % Stabilitate de%o#it % ,ivelarea % 4tansarea si inc0iderea finala
&
1.1. /31./R1. D/01 41N1R/)1. C/DRU )14IS)/0I5 /eritoriul 3ude'ului 9or37 este situat 2n %artea de sud.vest a ':rii "i este str:b:tut de %aralela de (+; latitudine nordic: fiind a5at %e cursul mi3lociu al r-ului <iu7 care.l str:bate de la nord s%re sud. Are o su%rafa': de +6 !8( 0a =2.(> din teritoriul ':rii?7 2nvecin-ndu.se la nord cu 3ude'ul @unedoara7 2n nord.vest cu 3ude'ul $ara".Severin7 la sud.est cu 3ude'ul Dol37 la est cu 3ude'ul V-lcea iar la sud.vest cu 3ude'ul Me0edin'i "i o %o%ula'ie de &A!6(& locuitori7 densitatea fiind de 6A.(8 locuitoriBCm2 = la ! iulie 2 8?. Din totalul %o%ula'iei 3ude'ului7 +27D6> tr:ie"te 2n mediul rural7 %onderea %o%ula'iei feminine %er total 3ude' fiind de + 76>.
Una
nevalorificarea de"eurilor7 care negestionate cores%un#:tor at-t 2n mediul rural7 c-t "i 2n cel urban %ot aduce atingeri grave factorilor de mediu si s:n:t:'ii %o%ula'iei. Datorit: te0nologiilor "i instala'iilor 2nc: 2nvec0ite din industrie7 2n cadrul c:rora se face un mare consum de energie "i materiale 72n 3ude' sunt generate anual mari cantit:'i de de"euri. 1dat: generate7 de"eurile ar %utea fi reutili#ate 2n cadrul agentului economic generator7 tratate7 reciclate sau transferate c:tre o sta'ie de tratare 2n ca#ul de"eurilor %ericuloase sau c:tre un incinerator %entru reducerea volumului acestora. De"eurile nerecu%erate sunt7de obicei de%o#itate7 fiecare eta%: din gestiunea acestora %ut-nd %re#enta un %oten'ial risc %entru mediu. Mineritul7%etrolul7industria energetic:7 agricultura si activit:'ile gos%od:re"ti sunt surse im%ortante de generare a de"eurilor at-t din %unct de vedere cantitativ c-t "i din %unct de vedere al im%actului asu%ra mediului. $unoa"terea situa'iei %roducerii de de"euri "i a %racticilor curente de gestionare a acestora este im%ortant: %entru cunoa"terea %oten'ialelor riscuri %entru mediu si s:n:tatea uman:. 1.2. D131URI 2UNICIP/)1 Cantit6+i $i compozi+ie En cursul anului 2 8 in 3ude'ul 9or3 s.au generat %este 2(!D2+ mii tone =valoare a%ro5imativ:7 2ntruc-t anc0eta statistic: %entru gestiunea de"eurilor se 2nc0eie ulterior %red:rii acestui document?7 din care a%ro5imativ . &> re%re#int: de"euri colectate de munici%alit:'i "i DD.D8 > sunt de"euri generate de minerit7 industrie7 agricultur:7 construc'ii s.a. 0abel 1.1. Compozi+ia de$eurilor
Compozi+ia de$eurilor 7 89rtie: carton 7 Sticla 7 2etale 7 Plastice 7 0e'tile 7 2ateriale or#anice 7 /ltele 7 0otal
> !
!+
!2
+8
Din anali#a tabelului !.! se observ: c: cea mai mare cantitate o de'in de"eurile orfanice fermentabile7 ce re%re#int: un %rocent de +8>7 ceea ce recomand: ca odat: cu de%o#itul ": se construiasc: "i sta'ie de com%ostare.
Altele %
De$euri biode#radabile In general7 ca urmare a li%sei de amena3:ri "i a e5%loat:rii deficitare7 de%o#itele de de"euri actuale7 se numar: %rintre obiectivele determinante cu im%act "i risc %entru mediu "i s:n:tatea %o%ula'iei. Modific:rile de %eisa3 "i disconfortul vi#ual7 %oluarea aerului cu mirosuri ne%l:cute c-t "i a a%elor de su%rafa': sunt %rinci%alele forme de im%act determinate de acestea. In anul 2 a%ro5imativ:?. Du%: %rovenien'a lor deseurile urbane au inclus : de"euri mena3ere de la %o%ulatie G 6 A au fost colectate de c:tre munici%alit:'i D8.2 mii tone =valoare
de"euri mena3ere de la agentii economici G de"euri din servicii munici%ale =stradale7 %ie'e7 gr:dini7 %arcuri "i s%a'ii ver#i? G de"euri din constructii si demol:ri G
Ponderea de"eurilor urbane este de ++.(( > de"euri mena3ere de la %o%ulatie si ((.+6 > de"euri mena3ere de la agenti economici. $olectarea selectiv: a deseurilor mena3ere este in fa#a inci%ient:7 2n %rinci%alele ora"e ale 3ude'ului. De aceea a%ro5imativ &+ > din com%onentele de"eurilor mena3ere re%re#ent-nd materiale reciclabile =0-rtie7 carton7 materiale %lastice7 sticl: ? nu se recu%erea#: ci se elimin: %rin de%o#itare final: 2m%reun: cu celelalte de"euri urbane. De asemenea 'in-nd cont ca D!.& > din %o%ula'ia urban: beneficia#: de servicii de colectare a de"eurilor mena3ere "i de fa%tul c: 2n #ona rural: 2n general nu e5ist: servicii s%eciali#ate %entru colectarea "i trans%ortul de"eurilor se %ot estima urm:toarele date : /otal de"euri mena3ere generate 2n mediul urban ! +.6 mii tone din care colectate /otal de"euri ti% mena3er generate =urban "i rural estimativ? !(2 mii tone7 diferen'a
D872 mii tone "i necolectate A.( mii tone. de 2+.( > o re%re#int: cantit:'i de%o#itate ilegal72n locurile destinate acestui %roces. De$euri de ambalaje Pentru a sto%a infla'ia de gunoaie "i a controla distrugerea sau reciclarea acestora7 s.a stabilit c: cel care %roduce este "i cel care reciclea#: "i este obligat s: adune o %arte dintre de"eurile re#ultate din %rodusele sale "i s: le recicle#e. /o'i suntem r:s%un#atori de calitatea vie'ii noastre7 fiecare cet:'ean are obliga'ia de a selecta gunoiul mena3er "i a.l de%o#ita 2n %ubele s%eciale. *eciclarea re%re#int: %rocesarea unora dintre com%onentele de"eurilor 2n vederea transform:rii lor 2n %roduse utile. Pentru a nu ocu%a %rea mult s%atiu7 sticlele de %lastic se com%actea#: sau se taie f-"ii. 7 iar a%oi se vinde firmelor care se ocu%: cu reciclarea acestui material. Sco%ul Directivei D(B62B$4 %rivind ambala3ele "i de"eurile de ambala3e7 este de a armoni#a m:surile na'ionale %rivind managementul ambala3elor "i de"eurilor de ambala3e 2n vederea %revenirii sau minimi#:rii im%actului asu%ra mediului. Directiva urmareste7 de asemenea7 eliminarea barierelor 2n calea liberei concurente %e %ia'a unic: euro%ean:. Directiva D(B62B4$ stabile"te m:suri care au ca sco% 2n %rimul r-nd: %revenirea %roducerii de de"euri de ambala3e7 cre"terea gradului de reutili#are a ambala3elorG 8
cre"terea gradului de reciclare a de"eurilor de ambala3eG cre"terea gradului de valorificare a acestor de"euri.
Aceste m:suri includ cerin'e esen'iale %entru materialele din care sunt %roduse ambala3ele "i obiective %entru valorificarea "i reciclarea de"eurilor de ambala3e. 2odalit6+i de #estionare: 1biectivele anuale de valorificare7 res%ectiv de reciclare7 a de"eurilor de ambala3e se %ot reali#a: a?individual7 de c:tre o%eratorii economici7 %rin gestionarea de"eurilor de ambala3e generate "i a %ro%riilor ambala3e %reluateBcolectate de %e %ia':G b? %rin transferarea res%onsabilit:'ii c:tre un o%erator economic autori#at de Ministerul Mediului si 9os%od:ririi A%elor. 9estionarea ambala3elor "i de"eurilor de ambala3e trebuie s: fie astfel organi#at: 2nc-t s: nu introduc: bariere 2n calea comer'ului. 0ratarea si alori!icarea de$eurilor municipale In anul 2 8 au fost valorificate +D& t %lastic si A&A t 0-rtie "i carton . 8 nu s.a f:cut tratarea de"eurilor munici%ale . In 3ude'ul 9or3 7 2n anul 2
1liminarea de$eurilor municipale In 3udetul 9or3 7 nu se face eliminarea de"eurilor7 ci doar de%o#itarea acestora. $olectarea de"eurilor munici%ale se reali#ea#: 2n reci%iente s%eciale7 care sunt %re#entate 2n figura !.2..
In fiecare localitate urban: e5ist: c-te un de%o#it %entru de"euri7 A& > din de"eurile urbane sunt de%o#itate. In anul 2 o su%rafa': de !D.D+ 0a. De%o#itele de de"euri urbane au ca%acit:'i libere variabile7 care nu 2nde%linesc cerin'ele Directivei !DDDB&!B$44 si @.9. nr. &(DB2 + care av-nd 2n vedere ti%ul de"eurilor de%o#itate se2ncadrea#: 2n clasa HbI =de%o#ite de de"euri ne%ericuloase?7 s.au 2ntocmit bilan'uri de mediu nivel I "i II in vederea 2nc0iderii .$ele mai multe de%o#ite de de"euri urbane sunt mi5te7 acce%t-nd %entru de%o#itare at-t de"euri de ti% urban7 c-t "i de"euri industriale7 de obicei ne%ericuloase. Dintre de%o#itele de de"euri urbane7 din care !+> se g:sesc 2n interiorul localit:'ilor7 A > sunt am%lasate 2n afara ora"elor7 iar !+> se afl: %e malul a%elor. /oate de%o#itele de de"euri urbane din 3ude'ul 9or3 ocu%: su%rafe'e 2ntre .+ si &.+ 0a. In %rivin'a gradului de amena3are7 D > dintre de%o#ite nu beneficia#: de nici un fel de facilit:'i %entru %rotec'ia mediului. Pe l-ng: de"eurile mena3ere7 stradale7 comerciale7 datorit: activit:'ii deficitare a acestora7 %e de%o#itele or:"ene"ti sunt de%use "i de"euri industriale %ericuloase ce %ot conduce la %olu:ri ale a%elor de su%rafa': "i im%licit s: afecte#e s:n:tatea %o%ula'iei. Depozite de de$euri industriale De"eurile industriale generate de activit:'ile agen'ilor economici din 3ude'ul 9or3 sunt de%o#itate 2n mare %arte %e teren desco%erit 2n de%o#ite %ro%rii: ia#uri7 0alde7 %latforme7 ba#ine. Aceste statii de de%o#itare nu au fost reali#ate conform cerintelor @.9. nr. &(DB2 %unct de vedere al deseurilor admise si nici din %unct de vedere constructiv. + nici din A 2n 3ude'ul 9or37 erau inregistrate A de%o#ite urbane ocu%-nd
Unc0ea"ului? @aldele de #gur: "i cenu": de la $4 /U*$4,I =/urceni si Valea $e%lei? De%o#itul de #gur: "i cenu": S$ UA/AA Motru De%o#itul S$ A*/491 SA =Prea3ba? De%o#itul S$ MA$1FIF SA =*uncu.*ac0iti? Batal "lam /icleni.Parcul mare
Anumite categorii de de"euri %ericuloase7 res%ectiv uleiurile u#ate sunt stocate 2n condi'ii de siguran': la agen'ii economici colectori 2n vederea valorific:rii acestora. De"eurile de %rovenien': anorganic: =n:moluri de la tratarea a%elor industriale? sunt stocate 2n condi'ii de siguran': la agen'ii economici %roduc:tori 2n vederea g:sirii unor solu'ii %entru valorificare sau eliminare f:r: riscuri %entru mediu. 1.". D131URI D1 PR-DUCAI1 De$euri periculoase De"eurile %ericuloase re%re#int: o %roblemJ de im%ortan'J deosebitJ7 at-t %rin cantit:'ile de de"euri generate: c-t "i datoritJ diversitJ'ii com%o#i'iei. $antitatea de de"euri industriale %ericuloase generatJ a sc:#ut 2n ultimii ani datoritJ 2ncet:rii activit:'ii unor unit:'i economice. 4estionarea de$eurilor de produc+ie periculoase In 3udetul 9or3 au fost identificate %este + 2 tone utili#-nd noua list: a de"eurilor cca. !+ ti%uri de de"euri %ericuloase. Ma3oritatea de"eurilor %ericuloase au fost eliminate %rin de%o#itare. Princi%alele ti%uri de deseuri %ericuloase generate in anul 2 De"euri din industria %etrolului &8D tone Uleiuri u#ate 8! tone De"euri anorganice din c0imie !.+ tone De"euri de la fabricarea a#bestului + tone. 8 au fost :
9.96%
75.49%
Fig.1.3. Gestionarea deeurilor periculoase De$euri #enerate din acti it*+i medicale In 3udetul 9or3 e5ist: D unit:'i s%italice"ti7 care 2n cursul anului 2 t de"euri medicale %ericuloase s%italice"ti . In cursul anului 2 2n cursul anului 2 A7 conform @.9. nr.!2AB2 2 . %rivind incinerarea de"eurilor7 "i S%italul 6 7 au f:cut modificat: "i com%letat: %rin @.9. nr.26AB2 + nu a fost 2nc0is nici.un incinerator7 urm-nd ca A au generat 8+.&
<ude'ean nr.2 S%italele care au 2ncetat activitatea de incinerare 2n cursul anului 2 firme autori#ate.
contracte %entru %redare 2n vederea inciner:rii "i trans%ortul de"eurilor medicale %ericuloase cu S%italele Bumbe"ti <iu7 ,ovaci7 /g.$:rbune"ti7 S%italul de Pneumofti#ilogie
Dobri'a7 *ovinari7 Motru cu S$ 9UA*DIA, S*F $raiova %entru incinerare7 iar %entru trans%ortul de"eurilor medicale %ericuloase cu S.$. U,M4K S.*.F. /g. <iu G S*F SibiuG De asemenea au fost identificate toate cabinetele medicale %rivate de la nivelul 3udetulu 9or37 "i au fost consiliate 2n ceea ce %rive"te obliga'ia de a 2nc0eia contracte cu societ:'i aututori#ate 2n vederea trans%ortului "i inciner:rii de"eurilor medicale %ericuloase ce re#ult: din activitatea %ro%rie7 cu obliga'ia transmiterii cantit:'ilor %redate7 2n vederea monitori#:rii acestora la nivelul A.P.M. 9or3. De$euri de ecBipamente electrice $i electronice Im%actul asu%ra mediului %rodus de de"eurile de ec0i%amente electrice "i electronice este 2ngri3or:tor. aceste de"euri con'in substan'e deosebit de %ericuloase:@g7 Pb7 $r7 Br7 $F$ care !! S%italul /urceni a inc0eiat contract %entru incinerarea de"eurilor medicale %ericuloase cu S$ S/4*I$A*4 S*F Bucure"ti7 iar %entru trans%ort cu S$ 4$1S4*V /*A,S
diminuea#: sratul de o#on. Fiind at-t de %ericuloase aceste de"euri nu trebuie sa a3ung: la groa%a de gunoi7 trebuie colectate se%arat "i reciclate.U4 a dat directive care oblig: fabrican'ii s: organi#e#e reciclarea "i s: %roduc: a%arate ecologice cu o durat: de via': mai mare. 5eBicule scoase din uz VSU sunt ec0i%amente cu baterii auto care fac %arte din categoria de"eurilor %ericuloase din cau#a substan'elor c0imice %e care le con'in7 fiind to5ice. Se degradea#: 2ntr.o %erioada lung: de tim% 7 iar substan'ele eliberate %oluea#: solul7 a%ele "i aerul. De%o#itarea bateriilor auto trebuie f:cut: containere s%eciale7 re#istente le coro#iune. *eciclarea de"eurilor de cauciuc este necesar: %entru valorificarea materiei %rime %e care o con'in7 valorificarea energiei %rin ardere 2n industrie f:r: eliberare de ga#e to5ice. <ude'ul 9or3 are o re'ea de societ:'i comerciale distribuite %e tot teritoriul7 care "i.au de#voltat ativit:'ile de colectare "i recu%erare ve0icule scose din u# .Activitatea este viabil: din %unct de vedere economic dac: reciclarea se concentrea#: %e recu%erarea o'elului datorit: %re'ului ridicat "i cererii de o'el recu%rat din ve0icule scoase din u# =a%ro5imativ 6 > din greutate este o'el?. /o%itoriile v-nd otelul recu%erat c:tre turn:torii fie ele 2n *omania sau %este grani':. In cursul anului 2 A7 3udetul 9or3 a generat &&A ve0icule scoase din u#. Au fost autori#ate %entru colectarea ve0iculelor scoase din u#7 urmatoarele societati : S.$. F4*$*IS/ IMP4K S.*.F.din Munici%iul /g.. <iu G S.$. P4/*1M S4*VI$4 Bucure"ti L Sucursala $raiova7 sector /icleni G S.$. 4F4$/*I$A S.A. Bucure"ti . AIS44 din Munici%iul /g.. <iu . 1.&. 01NDINA1 PRI5IND 41N1R/R1/ D131URI)-R Pro#noza pri ind #enerarea de$eurilor municipale In conformitate cu %revederile Directivei cadru "i Directiva !DD6B4$ 7 s.a reali#at Strategia ,a'ional: de gestionare a de"eurilor . Deci#ia $onsiliului 4uro%ean nr. 2 gestionarea de"eurilor %rin : e5tinderea sistemului de colectare a de"eurilor 2n mediul urban "i rural G introducerea "i e5tinderea colect:rii selective la sursa de"eurilor G controlul activit:'ii de trans%ort de"euri G !2 &B&&B$4 %rivind stabilirea criteriilor "i %rocedurilor %entru acce%tarea de"eurilor la de%o#ite %revede 2nde%linirea obiectivelor "i 'intelor %entru
2ncura3area trat:rii 2n vederea valorific:rii %rin reciclare 7 neutrali#are G 2nc0iderea de%o#itelor neconforme cu cerin'ele U.4. G reducerea cantit:'ii de de"euri biodegradabile de%o#itate G 0abel 1.&. Indicele de producere a de$eurilor menajere > C#Dloc.an ?
2 ( "<@
2 + "@"
2 6 "@=
2 8 &;1
2 A &;(
2 D &;@
2 ! &1"
2 !! &1=
2 !2 &21
2 !& &2(
Pro#noza #enerar6rii de$eurilor de produc+ie @.9. nr. &(DB2 + . %rivind de%o#itarea de"eurilor7 %revede ca o%eratorul de%o#itelor s: fac: automonitori#area te0nologic: "i a calit:'ii factorilor de mediu "i monitori#area %ost2nc0idere %rin solicitarea autori#atiei integrate de mediu . 0abel 1.( Pro#noza cantit6+ilor de de$euri menajere colectate
Po%ulatie = nr. loc? Arie de aco%erire =>? Indice de generare =CgBloc.an? $antitate de"euri mena3ere colectate =tone ?
An
Imbun6t6+irea calit6+ii #estiunii de$eurilor In vederea 2mbun:t:'irii calit:'ii managementului de"eurilor este necesar: 2ntocmirea unei ba#e de date %entru colectarea selectiv: a de"eurilor 7 %entru valorificare %rin reciclare 7neutrali#are : selectarea loca'iei %entru statiile de sortare 7 %rocesare "i %retratare 2n #onele de generare a de"eurilor minimi#area distan'elor de trans%ort %rin utili#area sta'iilor de transfer
Pentru 2mbun:t:'irea calit:'ii managementului de"eurilor sunt necesare : organi#area "i sus'inerea de %rograme de educare "i con"tienti#are a %o%ula'iei G
!&
2mbun:t:'irea sistemului de colectare 7 %relucrare "i anali#are a datelor "i reducerea cantit:'ii de de"euri biodegradabile de%o#itate G In afara centrelor de colectare7 func'ionarea sistemului de management al de"eurilor
im%lic: e5isten'a unui de%o#it ecologic de de"euri unde sunt aduse de"eurile ce nu %ot fi reciclate. 1 astfel de ram%: este un s%a'iu unde %o'i arunca orice. De%o#itul ecologic trebuie s: cores%und: normelor euro%ene. 9:sirea unui alt teren %entru amena3area unei ram%e "i a unui de%o#it ecologic %entru resturile mena3ere "i de"euri se afl: 2n aten'ia Prim:riei Munici%iului /-rgu.3iu. Direc'ia de Servicii $omunale are ca obiect deactivitate %rest:rile de servicii %rivind ridicarea "i trans%ortul gunoiului stradal7 2ntre'inerea "i func'ionarea canali#:rii %luviale7 2ntre'inerea s%a'iilor ver#i7 %arcurilor "i gr:dinilor ora"ului7 %recum "i %lantarea materialului dendrofloricol $om%o#i'ia medie a de"eurilor mena3ere este urm:toarea: 0-rtie7 carton !2>7 sticl: 8>7 metale 6>7 %lastice !2>7 te5tile &>7 materiale organice (!>7 altele !D>. $a urmare a li%sei de amena3:ri "i a e5%loat:rii deficitare7 de%o#itul de de"euri re%re#int: unul dintre obiectivele recunoscute ca generatoare de im%act "i de risc %entru mediu "i s:n:tatea %ublic: .
2.1. /31./R1 41-4R/FICG 1rasul Bumbesti <iu este cu%rins intre %aralela (+;! M latitudine nordica si meridianul 2&;2 M longitudine estica la 3umatatea distantei dintre 4cuator si Polul ,ord in %lina #ona tem%erata. $a incadrare in 3udet7 teritoriul administrativ al orasului Bumbesti <iu se %lasea#a in %artea de nord a 3udetului si in #ona centrala a acestuia7 facand granita cu 3udetul @unedoara =la nord? si avand ca vecini munici%iul /ragu <iu =la sud? si comunele Musetesti si Balanesti =la est ?7 Sc0ela si /urcinesti =la vest?. Formele de relief intalnite in limitele teritoriale studiate sunt in cea mai mare %arte muntii =aici facandu.se demarcatia intre muntii Vulcan si muntii Parang ? care se continua catre sud cu #ona de dealuri. 1rasul Bumbesti <iu este strabatut de la ,ord la Sud de raul <iu. !(
Su%rafata administrativa totala a orasului Bumbesti <iu conform Planului Urbanistic 9eneral intocmit in anul 2 D era de 2!( 2.( 0a7 din care in intravilan !28+.&8 0a. 0a7 adica 2&.28>. Din su%rafata totala de 2!( 2.( 0a ternul agricol ocu%a (DA!.!
Defalcarea terenului agricol du%a folosinta si su%rfata ocu%ata este urmatoarea: arabil L !+A 0a =8.&A>?7 %asuni 2 +& 0a =D.+D>?7 fanete A260a =&.A6>?7 vii 26+ 0a =!.2(>?7 live#i 2+60a =!.2>?. Defalcarea terenului neagricol du%a folosinta si su%rafata ocu%ata este urmatoarea: %aduri !++!20a =82.(A>?7 a%e 2&+ 0a =!.!>?7 drumuri 2&(0a =!.!>?7 constructii &(!0a =!.6>?7 ne%roductiv D60a = .(+>?. Im%artit %e localitati intravilanul orasului este im%artit astfel: Bumbesti <iu 6( .+&0a7 $urtisoara 2+&.!60a7 Fa#aresti 6+.2A0a7Plesa !!6.8D0a7 /etila !DD.6!0a. 2.2. C)I2/ 3I R1)I1FU). 1 anali#a succinta a formelor de relief %lasea#a orasul Bumbesti <iu e5act la confluenta muntilor Valcan =catre vestul 3udetului? cu muntii Parang =catre estul 3udetului?7 #ona muntoasa se continua cu #ona de dealuri. $lima este in general tem%erat continentala cu o varietate de nuante determinate de circulatia atmosferica si de com%onentele de relief %re#ente si se caracteri#ea#a %rin urmatoarele %articularitati: .radiatia solara este in 3ur de ! an in sud. .tem%eratura medie anuala varia#a intre &;$ in #onele de munte7 A;$ in #ona colinara si cca ! ; $ in #ona de%resiunilor intracolinare. .tem%eratura medie a lunii ianuarie =cea mai friguroasa? este de .+;$ iar a lunii iulie =cea mai calduroasa? este de 22; $. .%reci%itatiile au o distributie neuniforma in teritoriu si scad de la nord la sud de la !D mmBan la cote de %este !6 m7 la D+ mmBan in #ona colinara in ma5ime in mai iunie si a%oi in noiembrie si minime in februarie .stratul de #a%ada are o re%artitie neuniforma7 in #ona montana inalta durea#a !A L 2 #ile cu grosimi ce %ot atinge A L D cm7 sca#and in #ona de deal de 6 L A #ile B an. .vanturile dominante sunt din directia nord L vest catre sud L est. Solurile intalnite in #ona de studiu sunt foarte variate si s%ecific formelor de relief %ornind de la #ona de munte cu soluri brune acide7 soluri brune %od#olice continuand in #ona !+ Ccal B cmc B an in nord si creste la cca !! Ccal B cmc B
2.". R1SURS1 N/0UR/)1 *eteaua 0idrografica din #ona orasului Bumbesti <iu este formata din raul <iu si afluentii acestuia7 curs de a%a ce strabate orasul7 dar si 3udetul de la nord la sud. Princi%alii afluenti ai <iului %e teritoriul orasului sunt: %araul Polatistea =su%rafata de ba#in de ! + Cm% si o lungime de ++ Cm? si %araul Sadu =su%rafata de ba#in de D+ Cm% si lungime de 2! Cm? care se regasesc %e %artea stanga la care se adauga alti numerosi afluenti mai mici %e ambele %arti ale <iului =%araiele $erbanasu7 $0itiu7 Porcului7 Bratcu7 etc.?. Densitatea 0idrografica este diferita %e diferitele eta3e ale reliefului %ornindu.se de la .8 L .A CmBCm% in #ona montana si a3ungand la .+ L .6 CmBCm% in #ona subcar%atica si la .( CmBCm% in #ona colinara. Unul din cele mai im%ortante obiective de investitii ale 3udetului L amena3area 0idrote0nica a raului <iu L care %e teritoriul orasului are ca obiectiv distinct lacul de acumulare Valea Sadului cu un volum %roiectat de &6 milioane mc si cu cele trei centrale 0idroenergetice %roiectate initial cu o %utere instalata de +8MN ca%acitati asu%ra carora s.a revenit de mai multe ori Amena3area 0idroenergetica a raului <iu7 sectorul defileu cu%rinde doua centrale %e derivatii7 du%a cum urmea#a: .$@4 Dumitra .$@4 Bumbesti. Sectorul de defileu al raului <iu cu%rins intre Five#eni si confluenta cu raul Sadu7 are o lungime de & Cm dis%unand de un %otential 0idroenergetic de +2 MN7 res%ectiv de o energie de (6 9O0Ban. Valorificarea acestui %otential %re#inta avanta3e multi%le7 cum ar fi: .%roducerea de energie din resurse regenerabile si ne%oluanteG .eliminarea in consecinta a unor %roducatori de energie ba#ata %e resurse fosile7 care %roduc o im%ortanta degradare a mediului =emisii de no5e7 degradari de teren %entru e5%loatarea lignitului7 0alde de steril sau cenuse? sau care necesita eforturi de im%ort =%etrol si B sau ga#e naturale? im%ovoratoare %entru economia nationalaG .imbunatatirea bilantului energetic national intr.o %ers%ectiva de de#voltare durabila intrucat orice %roductie de energie 0idroelectrica re%re#inta un castig absolut de energie !6
=economisind resursele fosile limitate?7 in tim% ce ne%roducerea sa re%re#inta o %ierdere irecu%erabila de energie. Fucr:rile com%le5ului 0idroenergetic <iu aflate 2n cea mai mare %arte %e teritoriul administrativ al ora"ului Bumbe"ti L <iu7 a devenit odat: cu a%robarea noii investi'ii7 res%ectiv galeria de aduc'iune Petro"ani L Bumbe"ti L <iu7una dintre cele mai im%ortante investitii a 3udetului 9or37lucrari care au fost atacate in anul 2 Amena3are Inter3udetean7in anul 2 +.In acest sens a fost a%robat Planul de +7 in vederea e5ecutarii lucrarii de interes national
PIAmena3area 0idroenergetica a *aului <iu %e sector Five#eni.Bumbesti 2.&. 51410/AI/ 3I F/UN/ Padurile ca structura si vegetatie forestiera reflecta s%ecificul formelor de relief %e care sunt de#voltate. In #ona montana se remarca o anumita Qeta3areQ %e altitudine a %rinci%alelor formatiuni forestiere si anume gorunete7 fagete7 amestecaturi de fag cu rasinoase7 molidisuri7 eta3are mai clara in muntii Parang si mai difu#a in muntii Vilcan. In #ona dealurilor subcar%atice se intalnesc7 cu o frecventa mai mare7 gorunete %e versantii insoriti si fagete %e versantii umbriti. In #ona Bratcu se gasesc cativa arbori de /isa care sunt ocrotiti %rin lege. Starea generala fito.sanitara a %adurilor se a%recia#a ca buna7 ma3oritatea arboretelor fiind relativ sanatoase7 cu toate ca au fost semnalate si unele atacuri ale daunatoarelor. Pe ansamblul %adurilor din teritoriul studiat7 %rocesul de stabilire fi#iologica a arborilor s.a accentuat mai ales du%a !DD+ afectand in %re#ent cca 2 > din arbori: . %aduri din gru%a I cu functiuni s%eciale de %rotectie a a%elor7 solului7 climei si a obiectivelor de interes national7 %aduri %entru recreere7 monumente ale naturii si re#ervatii. . %aduri din gru%a a II.a cu functiuni de %roductie si %rotectie7 in care se urmareste sa se reali#e#e in %rinci%al7 masa lemnoasa de calitate su%erioara si alte %roduse ale %adurii si7 7 %rotectia factorilor de mediu. Pe langa activitatile de ba#a7 ce constau in efectuarea im%aduririlor =cca .A0a anual?7 cresterea7 intretinerea si %rotectia %adurii7 organele silvice desfasoara si alte activitati de %roductie cum ar fi: colectarea fructelor de %adure7 vanatul7 %recum si van#area masei lemnoase =a3unsa la e5%loatare intr.un volum de ! .!!mii mc anual?.
!8
In continuare7 activitatea organelor silvice va trebui sa %una accent deosebit %e de#voltarea si valorificarea %adurii ca element constitutiv al %eisa3ului cu multi%le functiuni7 ca %rotectie im%otriva fortelor naturale cu rol distructiv "i %rotectia re#ervelor de a%a %otabila. Ince%and cu luna ianuarie 2 6 s.a instituit regimul de arie naturala %rote3ata si s.a a%robat incadrarea in categoriile de management cores%un#atoare %arcul national Defileul <iului in vederea conservarii diversitatii biologice. Astfel cu oca#ia lucrarilor de amena3are a fondului forestier7 toate %adurile incluse in %arcul national se incadrea#a in gru%a I functionala7 iar %adurile din #onele de conservare s%eciala se incadrea#a in categoriile functionale cores%un#atoare ti%ului I functional7 conform normelor te0nice in vigoare %entru amena3area %adurilor?. 2.(. C/)I0/01/ F/C0-RI)-R D1 21DIU. 1 anali#: a factorilor de mediu din ultimii ! ani indic: o sc:dere a coeficientului general de %oluare 2n ra%ort cu anul !DD 7 dar reducerile 2nregistrate sunt 2n cea mai mare m:sur: re#ultatul reculului din toate sectoarele economice7 ca urmare a cri#ei care caracteri#ea#: 2n ultimii ani industria rom-neasc:. Calitatea aerului Atmosfera este cel mai im%ortant vector de %ro%agarea %oluan'ilor7 ale c:ror efecte asu%ra com%onentelor mediului biotic "i abiotic se manifest: at-t local7 c-t "i la scar: global:. En %re#ent7 calitatea factorilor de mediu este anali#at: de Ins%ectoratul de Protec'ie a Mediului /-rgu.3iu7 care a efectuat 2n cursul anului 2 ,@&. 2 monitori#area %oluan'ilor S127 ,127 $oncentra'iile %entru %oluan'ii S127 ,127 ,@& nu au de%:"it %ragurile critice.
!A
Dintre factorii de mediu7 %onderea cea mai im%ortant: 2n rela'ia dintre starea de confort "i s:n:tate a %o%ula'iei %e de o %arte "i calitatea mediului 2n #onele locuite %e de alt: %arte7 o de'ine aerul.
Fig. 2.1. Morbiditatea prin bronit i bronsiolit acut !n principalele zone ale "udeului Ac'iunea factorilor de mediu asu%ra s:n:t:'ii este foarte divers:. Atunci cand intensitatea %olu:rii este mai mare7 ac'iunea asu%ra organismelor este imediat:. $el mai frecvent 2ns:7 ac'iunea factorilor de mediu are intensitate redus:7 determin-nd o ac'iune cronic:7 de durat:7 cuantificarea efectului fiind greu de evaluat. Poluarea atmosferei %roduce 2n %rimul r-nd afec'iuni la nivelul a%aratului res%irator. Disfuncionaliti li%sa instala'iilor %erformante de filtrare la unit:'ile economice ce evacuea#: mirosurile de la fermele de %:s:ri din teritoriu7 de la cresc:toria de %orci de l-ng:
direct 2n aer %ulberi 2n sus%ensie "i sedimentabileG localitatea Ie#ureni7 de la combinatul de cauciuc regenerat7 %recum "i fumul re#ultat din autoa%rinderea gunoaielor de la gro%ile de gunoi de %e teritoriul ora"uluiG circula'ia auto re%re#int: o %uternic: surs: de %oluare7 2n s%ecial %e arterele de
Fig. 2.2. Morbiditatea prin pneumonie !n principalele zone ale "udeului Calitatea apei !D
*esursele de a%a de su%rafata ale orasului sunt constituite din reteaua 0idrografica a raului <iu si a afluentilor acestuia. Daca raul <iu7 %rin %oluarea %e care o su%orta inainte de intrarea in 3udet are categoria a III.a de calitate7 ceilalti afluenti sunt de buna calitate si %ot constitui surse de alimentare cu a%a a localitatilor7 asa cum este acumularea de %e %araul Sadu. *esursele de a%a subterane sunt bogate in #ona studiata7 astfel ca intalnim o 0idrostructura com%le5a7 de mari dimensiuni in care se de#volta %e verticala o succesiune de ori#onturi acvifere. In %re#ent7 %entru orasul Bumbesti <iu ca%acitatea re#ervorului e5istent de com%ensare L inmaga#inare este de 25+ mc7 iar distributia se face %rintr.o retea a carei lungime totala este de mc7 cu o lungime de retele de ! Cm. Satul /etila A7 debitul total de a%a distribuit gos%odarii individuale si 8D agenti 26 Cm si care este montata %e o lungime de !& Cm de stra#i7 iar %entru satele $urtisoara si Fa#aresti inmaga#inarea se asigura de 25 + este alimentat de la %uturile care se afla in #ona. Prin instalatiile e5istente la sfarsitul anului 2 %entru u# %ublic7 beneficiind 2&D! a%artamente7 !8 economici. $anali#area si e%urarea a%ei u#ate se face numai %entru o mica %arte din %o%ulatia orasului7 deoarece reteaua de canali#are a a%elor mena3ere si %luviale7 re#olvata in sistem unitar are o lungim totala am%la de 8.2Cm si este montata %e !& Cm de stra#i.S.au demarat %rocedurile %entru e5ecutarea unei statii de e%urare . Agentul termic. Pentru gos%odariile individuale asigurarea caldurii necesare se face cu sobe cu combustibili soli#i sau cu ga#e naturale %rin centrale si convectoare de a%artament fiind desfiintat sietemul de incal#ire centrali#at. Alimentarea cu ga#e naturale %riveste atat consumatorii industriali cat si consumatorii casnici7 orasul avand a%robata functionarea distribuirii de ga#e. Anali#a situatiei din anul !DD6 evidentia un consum anual de !2D2 mii mc ga#e naturale din care ((!+mii mc ga#e naturale %entru %o%ulatie =atat %entru centrale termice7 cat si %entru gos%odariile %o%ulatiei?7 numarul consumatorilor casnici crescand foarte mult %ana in %re#ent. Infrastructura rutiera si de transport. 2 consumatorilor a fost de !(+8.+mc B #i7 din care !((D.&mc B #i %entru u# casnic si A.2mc B #i
Din %unct de vedere al accesibilitatii7 teritoriul orasului Bumbesti <iu are o buna accesibilitate atat de la centrul 3udetului =munici%iul /argu <iu?7 fata de care se afla la o distanta de !A Cm si de orasul ,ovaci7 fata de care se afla la o distanta de &8 Cm. *eteaua de cai rutiere din oras7 anali#ata in conte5tul legaturilor cu comunele invecinate si cu legaturile de trans%ort 3udetean7 este formata din: .D, 66 /argu <iu L PetrosaniG .D< 66+ care face legatura cu orasul ,ovaci si cu #ona de nord a 3udetuluiG .D$ !(D care face legatura cu comuna Sc0elaG .D$ 27 &7 &A care asigura legatura cu satele a%artinatoare. Fungimea totala a stra#ilor din intravilan este de ++.!! Cm din care !&.2&+ Cm re%re#inta drumul national7 A.82+ Cm drumul 3udetean si &&.!+ Cm este re%re#entat de stra#ile %ro%riu L #ise din orasul Bumbesti <iu =6.2 Cm? si de stra#ile rurale si drumurile locale =26.D+Cm?. $aile de comunicatie re%re#entate de caile ferate si caile rutiere au o densitate %este media %e 3udet7 fa%t ce demonstrea#a o data in %lus gradul de de#voltare al orasului. *eteaua de cai ferate este re%re#entata in %rimul rand de calea ferata normala ce traversea#a orasul de la nord la sud si care face legatura intre 1ltenia si Ardeal %rin defileul <iului cu un circuit sim%lu7 electrificat si cu o ca%acitate sca#uta de trans%ort. Energia electrica. Alimentarea cu energie electrica a localitatilor se asigura din sistemul energetic national %rin intermediul liniilor electrice a statiilor si %osturilor de transformare =F4A 22 RVParoseni L /argu <iu7 F4A !! RV Paroseni L Barsesti7 F4A !! RV Paroseni L Barbatesti7 res%ectiv statiile electrice de transformare !! B2 RV si %osturile de transformare?. 4ste de mentionat fa%tul ca in orasul Bumbesti <iu se afla un %roducator de energie electrica %rin centrala 0idroelectrica de %e raul Sadu cu o %utere instalata de !.( MN la care se vor adauga in viitor centralele aferente com%le5ului de lucrari 0idroenergetice de %e raul <iu.In general se a%recia#a ca %roblema alimentarii cu energie electrica este solutionata %entru intravilanele localitatilor cu mici e5tinderi de retea de 3oasa tensiune necesare %entru satul /etila. elecomunicatii. Pe teritoriul orasului Bumbesti <iu se afla im%ortante instalatii de telecomunicatii care deservesc nevoile locale7 ale 3udetului si la nivelul intregii tari. Astfel %entru telefonia interurbana teritoriul orasului este strabatut de cablul coa5ial /argu <iu L Petrosani si cablul cu fibre o%tice %e directia $raiova L /argu <iu L $aransebes. 2!
Pentru nevoile orasului a fost montata o centrala telefonica digitala cu o ca%acitate de !+ de %osturi telefonice la care se adauga inca + su%limentare. Din %unctul de vedere al telefoniei mobile7 teritoriul localitatii este aco%erit de antenele a %atru com%anii =Vodafone7 1range7 $osmote7 Sa%%?. !onstructii" terenuri. Pe teritoriul orasului Bumbesti <iu sunt (&28 locuinte re%arti#ate astfel: in orasul Bumbesti <iu &!!(7 in satul Plesa !A67 in satul Fa#aresti !+27 in satul /etila (A!7 in $urtisoara &D(. Su%rafata locuibila este de !!(((2m%. Su%rafata bilantului teritorial administrativ demonstrea#a caracterul montan al orasului du%a cum urmea#a: T T T T T T T T T T Arabile !+A .0a =8.&A>? Paduri !++!20a =82.(A>? Pasuni 2 +&0a =D.+D>? Fanete A260a =&.A6>? Vii 26+0a =!.2(>? Five#i 2+60a =!.2 >? A%e 2&60a =!.!>? Drumuri 2&(0a =!.!>? $onstructii &(!0a =!.6>? ,e%roductiv D80a = .(+>?.
Din su%rafata totala de 2!( 2.( 0a a teritoriului administrativ al orasului7 terenul agricol ocu%a (DA!.!0a =2&.28>?7 iar intravilanul !28+.&8 0a. Poten'ialul natural al solului "i subsolului teritoriului administrativ situea#: ora"ul Bumbe"ti . <iu %rintre localit:'ile cu resurse naturale deosebite7 fa%t ce a determinat o activitate economic: divers: "i com%le5:. Poten'ialul economic eviden'ia#: e5isten'a unor activit:'i economice com%le5e 2n domeniul industriei7 agriculturii "i silviculturii care ofer: ora"ului Bumbe"ti L <iu un loc a%arte 2n conte5tul economic al 3ude'ului. Princi%ala unitate industriala o re%re#inta UM SADU L care are ca obiectiv fabricarea de %roduse s%eciale %entru a%arare si %roduse economice de larg consum. Istoria acestei unitati infiintate in anul !D&A ca si eta%ele in care %roductia a cunoscut atat diversificari s%ecifice momentului dar si %erioade de avant sau stagnare fac din acest im%ortant obiectiv %entru oras %rinci%alul furni#or de locuri de munca %entru o #ona care de%aseste limita teritoriului administrativ studiat. 22
In randul unitatilor industriale se inscriu cele cinci cariere de materiale de constructii ale caror %roduse au cautare atat in 3udetul 9or37 cat si in afara acestuia la moderni#are drumuri7 cai ferate7 constructii industriale si civile7 etc. Mentionam ca in localitate se afla S$ Suin%rod SA Bumbesti <iu7 care are ca activitate cresterea si ingrasarea %orcilor7 avand ca%ital %rivat7 unde lucrea#a %este ! Preci#am de asemenea ca in luna mai 2 anga3ati. & s.a infiintat S$ Parc Industrial S*F Bumbesti
<iu7 la fosta UM Sadu II7 fiind sub tutela $onsiliului <udetean 9or3. Acest %arc industrial are o su%rafata de !A7D0a7 din care su%rafata construita este de ( > din total su%rafata si are toate utilitatile:retea de drumuri7 cale ferata7 alimentare cu a%a7 canali#are7 statie de e%urare7 ga#e naturale7 energie electrica7 in conclu#ie o infrastructura foarte %uternica. In oras sunt in evidenta a%ro5imativ 28 societati comerciale. De asemenea7 e5ista &2 Asociatii Familiale si !!! activitati %e %ersoane fi#ice. Societatile comerciale cu activitate sunt %rofilate %e %roductie industriala7 semifabricate7 %restari servici7 comert =cea mai mare %arte? 7 %roduse alimentare7 etc. 45ista si ca%acitati ne%use in valoare care au o infrastructura foarte buna si dotare aferenta la Parcul industrial Bumbesti <iu =Sadu II? . In localitate activea#a si Serviciul %ublic de gos%odarie comunala care se %reocu%a de gos%odarirea orasului. Fucrarile de investitii %entru constructia 0idrocentralelor de %e raul <iu vor incadra un numar de !+ anga3ati.
Solul. En afara %ulberilor sedimentabile "i a funinginei emise de unele unit:'i economice7 calitatea solului este afectat: de de%o#it:rile necontrolate de re#iduri mena3ere "i industriale cu arie mare de r:s%-ndire %e teritoriul ora"ului7 datorate cu %rec:dere unor S*F.uri care nu au abonamente la serviciile de salubritate "i fermei de %:s:ri S$ I,S/A,/ S*F7 care de%o#itea#: de3ec'ii %e sol. 9roa%a de gunoi a ora"ului7 neamena3at: cores%un#:tor "i ne2m%re3muit:7 degradea#: solul %e o #on: mare. En afara su%rafetei de !7 + 0a teren destinat ini'ial de%o#it:rii de"eurilor urbane 2n %resent se constat: de%o#itarea necores%un#:toare a de"eurilor de.a lungul drumului de acces la de%o#it %e o su%rafa': a%ro5imat: la 7+ 0a En #ona B-rse"ti7 ca urmare a activit:'ii desf:"urate de S$ FAFA*94 L *1M$IM SA "i S$ FIB*1$IM SA7 solul %re#int: un caracter alcalin. En com%ara'ie cu anii %receden'i7 2n anul 2 2 se observ: o tendin': de sc:dere a alcalinit:'ii solului s%re valori normale. 2&
En #ona /-rgu.3iu se observ: o u"oar: alcalinitate a solului7 un con'inut ridicat de mangan "i se 2nregistrea#: valori mari ale indicatorilor a#ota'i "i amoniu. Spa+ii erzi Sonele ver#i ale ora"ului =ecologice7 agrementrecreative7 com%lementare? constituie un domeniu 2n care re#olv:rile urbanistice %rivind su%rafa'a "i distribu'ia vegeta'iei 2n intravilan sunt determinante %entru confortul cet:'enilor. Poten'ialul natural al solului "i subsolului teritoriului administrativ situea#: ora"ul Bumbe"ti . <iu %rintre localit:'ile cu resurse naturale deosebite7 fa%t ce a determinat o activitate economic: divers: "i com%le5:. Poten'ialul economic eviden'ia#: e5isten'a unor activit:'i economice com%le5e 2n domeniul industriei7 agriculturii "i silviculturii care ofer: ora"ului Bumbe"ti L <iu un loc a%arte 2n conte5tul economic al 3ude'ului. Princi%ala unitate industriala o re%re#inta UM SADU L care are ca obiectiv fabricarea de %roduse s%eciale %entru a%arare si %roduse economice de larg consum. Istoria acestei unitati infiintate in anul !D&A ca si eta%ele in care %roductia a cunoscut atat diversificari s%ecifice momentului dar si %erioade de avant sau stagnare fac din acest im%ortant obiectiv %entru oras %rinci%alul furni#or de locuri de munca %entru o #ona care de%aseste limita teritoriului administrativ studiat. In randul unitatilor industriale se inscriu cele cinci cariere de materiale de constructii ale caror %roduse au cautare atat in 3udetul 9or37 cat si in afara acestuia la moderni#are drumuri7 cai ferate7 constructii industriale si civile7 etc. Mentionam ca in localitate se afla S$ Suin%rod SA Bumbesti <iu7 care are ca activitate cresterea si ingrasarea %orcilor7 avand ca%ital %rivat7 unde lucrea#a %este ! Preci#am de asemenea ca in luna mai 2 anga3ati. & s.a infiintat S$ Parc Industrial S*F Bumbesti
<iu7 la fosta UM Sadu II7 fiind sub tutela $onsiliului <udetean 9or3. Acest %arc industrial are o su%rafata de !A7D0a7 din care su%rafata construita este de ( > din total su%rafata si are toate utilitatile:retea de drumuri7 cale ferata7 alimentare cu a%a7 canali#are7 statie de e%urare7 ga#e naturale7 energie electrica7 in conclu#ie o infrastructura foarte %uternica. In oras sunt in evidenta a%ro5imativ 28 societati comerciale. De asemenea7 e5ista &2 Asociatii Familiale si !!! activitati %e %ersoane fi#ice. Societatile comerciale cu activitate sunt %rofilate %e %roductie industriala7 semifabricate7 %restari servici7 comert =cea mai mare %arte? 7 %roduse alimentare7 etc. 45ista si ca%acitati ne%use in valoare care au o infrastructura foarte buna si dotare aferenta la Parcul industrial Bumbesti <iu =Sadu II? . 2(
In localitate activea#a si Serviciul %ublic de gos%odarie comunala care se %reocu%a de gos%odarirea orasului. Fucrarile de investitii %entru constructia 0idrocentralelor de %e raul <iu vor incadra un numar de !+ urismul# /eritoriul administrativ al orasului Bumbesti <iu7 se inscrie in arealul turistic montan si detine un valoros %otential turistic caracteri#at %rintr.un cadru natural generos %rin toate com%onentele sale dar si %rin im%ortante atractii turistice antro%ice. Fa aceasta se adauga %astrarea unor vec0i ocu%atii si mestesuguri7 a unor frumoase datini si obiceiuri %o%ulare. Sona aceasta cu%rinde o concentrare deosebita de obiective turitice7 atat in aria montana cat si in cea deluroaa si de%resionara subcar%atica ce se im%une %rin: .as%ecte %eisagistice de mare densitate si frumusete in care defileul <iului este de o deosebita frumuseteG .versantii sudici ai muntilor au mari dis%onibilitati %entru reali#area amena3arilor necesare %racticarii s%ortului de iarna la altitudini de !(+ L !+ .im%ortant fond cinegeticG .mu#eul de ar0itectura %o%ulara de la $urtisoaraG .manastirea Fainici si alte biserici de lemn cu valoare de monumenteG Deoarece accesul in #ona se asigura %e drumul national D, 68 si %rin alte drumuri moderni#ate se a%recia#a ca se %oate %ractica un turism com%le57 montan7 s%orturi de iarna7 rafting7 al%inism7 %escuit s%ortiv si vanatoare7 turism cultural. Structurile turistice de %rimire sunt reduse ca grad de confort si numar de locuri inregistrandu.se ca structuri organi#ate com%le5ul Fainici7 motel $astrul *oman si motel Visina. In acelasi tim% %rin Deci#ia Delegatiei Permanente a $onsiliului <udetean 9or37 nr. A2B!DD( s.au stabilit #one si monumente ala naturii din 3udetul 9or37 conform caruia7 %entru orasul Bumbesti <iu sunt nominali#ate urmatoarele #one care au un regim de %rotectie s%eciala stabilita %rin actele normative in vigoare: a?*e#ervatii forestiere: .Padurea $0itu L Bratcu %entru %adurea de conifere. .Padurea 9ornacel. satul Plesa L %entru %inul silvestru. b?*e#ervatii geologice: .Piatra QSfin5ul FainicilorQ. .Stancile de la *afaila. 2+ mG .areale forestiere e5tinse in #ona montana ca locuri ideale %entru recreere si odi0naG anga3ati.
$alitatea vegeta'iei este afectat: at-t de %oluare7 c-t "i de de#interesul unor membri ai comunit:'ii7 ceea ce im%une o sc0imbare radical: de o%tic: 2n rela'ia dintre administra'ia local: "i agen'ii economici %oluan'i7 %recum "i 2n strategia de %lanificare urban:. Dis!unc+ionalit6+i Fi%sa unor %erdele ver#i de %rotec'ie 2ntre sursele de %oluare "i #onele de locuitG dotarea s%a'iilor ver#i sub necesar7 mobilierul urban fiind insufficient .Deficitul foarte mare al s%a'iilor ver#i %ublice: sUuaruri7 gr:dini "i %arcuri7 av-nd 2n vedere fa%tul c: su%rafa'a acestora %e locuitor este de (72 m%Bloc7 fa': de un necesar de A. !2 m%Bloc %entru localit:'ile cu %-n: la ! locuitori .
".1. PR1.1N0/R1 De%o#itul de de"euri este amena3at la cca. 8Cm de munici%iul /-rgu <iu L #ona Bumbesti.<iu "i are ca%acitatea total: de + mc. de locuitori din In %rima eta%) num:rul de locuitori beneficiari este de cca.&+ munici%iul Bumbesti <iu si localitatile $urtisoara 7Fa#aresti7Plesa si /etila.
26
Su%rafa'a total) a de%o#itului este de + vor avea urm)toarele caracteristici: func'ionareG func'ionareG $om%artimentul !=$!? su%rafa'a
Focul de am%lasare a de%o#itului de de"euri este o #on: colinar: situat: la sud7 sud L est de localitatea $urtisoara la o cot: su%erioar: <iului cu + m. De%o#itulde de"euri Bumbesti.<iu este am%lasat 2n fosta microcarierei $urtisoara din care a fost e5tras c:rbune.Din %unct de vedere morfologic regiunea %re#int: un as%ect colinar av-nd forma'iunii sedimentare 2n fundament.En:l'imile absolute ale acestor dealuri varia#: dela 6 de de"euri Bumbesti.<iu are o su%rafa': de + L terenul ocu%at de groa%: V(8.+ L terenul ocu%at de drumuri V2+ din alte $F.uri. De%o#itul de gunoi are o form: %:tratic: cu dimensiuni de 2+ m l:'ime "i 2 m lungime7 dis%us sub forma unei tre%te cu 2n:l'imea de !+.2 m. Din 2n:l'imea tre%tei numai 8m se afl: deasu%ra su%rafe'ei morfologice a terenului 2n %artea nordic:7 iar 2n cea sudic: acesta se afl: la nivelul terenului. En anul !D86 acest teren a trecut lungime de %este & 2n administrarea $onsiliului Focal Bumbesti. <iu.Princi%alul curs de a%: din #on: este un afluent de drea%ta a <iului de Vest7 care are o m. De%o#itul de gunoi nu este vi#ibil de la distan':7 iar %rin am%lasarea acestuia 2n e5cava'ia microcarierei se reduce im%actul negativ asu%ra %eisa3ului7 re#ultat 2n urma e5ecu'iei acestei lucr:ri. m%7din care: m 2n #ona albiei minore a r-ului <iu7 %-n: la D+ m la contactul cu $ristalinul.Am%lasamentul %e care se g:se"te de%o#itul m% $F 8( $urtisoara nr. to%o =D6!. D6A?B! m% $F 8( $urtisoara nr. to%o =D6!. D6A?B2
L #ona situat: 2n %artea de est a gro%ii7 este e5%ro%riat: de la al'i %ro%rietari "i face %arte
28
Fig. 3.3. (cumulare de ap !n zona acti) a depozitului de deeuri $umbesti%&iu Astfel7 durata de func'ionare a 2ntregului de%o#it va fi de 2+ de ani. Du%) 2nc0idere7 2n func'ie de stabilitate7 de%o#itul va fi monitori#at minimum 2 de ani. 2A
terasamente etan$are drenaj sediu administrati plat!orm6 electronic6 de c9nt6rire $i cabin6 poart6 parcare pentru ma$in $i utilaje alei de acces sta+ie carburan+i bazin sp6lare ro+i rezer or ap6 remiz6 pentru utilaje bazin colector pentru le i#at bazin colector pentru apa tratat6 >permeat? bazine ap6 plu ial6 sta+ie pentru tratarea le i#atului !os6 idanjabil6 pentru apa menajer6 Hmprejmuire !oraje de obser a+ie lizier6 de protec+ie canale de #ard6 $i repro!ilare canale e'istente
$onform @9 &(DB2 a? b? c?
ne%ericuloase7 de"eurile admise la de%o#itare conform @9 &(D art. 8=2? fiind: de"euri munici%aleG de"euri ne%ericuloase de orice alt: origine7 care satisfac criteriile de acce%tare a de"euri %ericuloase stabile7 nereactive7 cum sunt cele solidificate7 vitrificate7 care
de"eurilor la de%o#itul %entru de"euri ne%ericuloaseG la levigare au o com%ortare ec0ivalent: cu a celor %rev:#ute la lit. b? "i care satisfac criteriile relevante de acce%tareG aceste de"euri %ericuloase se de%o#itea#: 2n celule se%arate.
".2. NI51)/R1/ 3I C/)CU)U) 5-)U2U)UI D1 01R/S/21N01. $onform a5elor de coordonate 51W7 2n %realabil7 nivelarea se va face numai %e direc'ia o5. Du%) ce aceste lucr)ri vor fi 2nc0eiate7 %e direc'ia oW se va reali#a o nivelare 2n coame7 %entru a favori#a scurgerea li5iviatului s%re drenurile absorbante. $oamele vor avea o %ant) de &>. $a "i metod) de calcul se va a%lica metoda %oliedrelor Marin *)dulescu Fa calculul nivel:rii 2n %lan 2nclinat %roblema fundament: o constituie determinarea %antei o%time de nivelare. $alculul %antei s.a efectuat utili#-nd urm:toarele rela'ii: 2D
I5 V IW V 2n care:
A n 2l A
=+0 ? = +0 ?
m 2l
I57 IW L %ante o%time de nivelare 2n %lanul 2nclinat %e direc'ia a5elor K "i XG n L num:rul %unctelor sau num:rul liniilorG m . num:rul %unctelor sau num:rul coloanelorG l L latura carouluiG Y0 L diferen'a %o#itiv: dintre cota terenului "i cota centroidului f-"iei: Y0 V S/ L S$. 1tapa I. Determinarea pantelor optime de ni elare pe direc+iile I $i J. Pantele sunt determinate cu metoda %oliedrelor M. *:dulescu. I5V .+> si IWV!. >
1tapa a II%a. Determinarea di!eren+ei de ni el proiectate ZSP*5 V I5[l ZSP*W V IW[l L %entru direc'iile care au num:r de %uncte f:r: so'. Pentru direc'iile care au num:r de %uncte cu so' va trebui s: se calcule#e "i:
S P*5 I 5 l = 2 2
S P*W 2 = 2
IW l
*
! !! !2 !& !( !+ !6 2 2! 22 2& 2( 2+ 26 & &! &2 && &( &+ +6 ( (! (2 (& (( (+ (6 + +! +2 +& +( ++ +6 6 6! 62 6& 6( 6+ 66 8 8! 82 8& 8( 8+ 86
&
Se observ: 2n figura de mai sus c: 2n centrul de greutate al su%rafe'ei este re%re#entat: cota centroidului Sc7V 228.D+. Aceast: cot: se ob'ine at-t %e direc'ia K7 c-t "i %e direc'ia X cu formula mediei aritmetice a cotelor fiec:rei direc'ii "i va re#ulta aceea"i cot: %e ambele direc'ii. $ota centroidului re%re#int: cota %roiectat: a centrului de greutate al su%rafe'ei nivelate "i este cota de la care se va %leca 2n calcularea cotelor %roiectate. Pentru calcularea cotelor %roiectate trebuie s: se fac: %reci#area c: terenul are o evolu'ie general: %e direc'ia K "i X. $alculul cotelor %roiectate %orne"te de la Sc7 din care7 %e direc'ia 5 se vor calcula consecutiv cotele %roiectate a %unctelor +3, -3, .3, /3, /+, .+, -+, ++, "i se vor 2nc0ide 2n S c sau +3 cu formulele: %e direc'ia K:
S(&P* = 0c SP* * B 2 S+&P* = S(&P* SP*5 S6&P* = S+&P* SP*5 S8&P* = S6&P* SP*5 S8(P* = S8&P* SP*W S6(P* = S8(P* + SP*5 S+(P* = S6(P* + SP*5 S((P* = S+(P* + SP*5 S(&P* = S((P* + SP*W
$elelalte cote %roiectate se vor calcula du%: aceea"i metodologie. $otele %roiectate sunt %re#entate 2n tabelul &.!. 0abelul ".1 Calculul cotelor proiectate Nr.punct &" (" ," =" =& ,& (& && "& 2& 1& 1" 2" "" 0 1R Nr.punct &!8.(+ =2 &!6.(+ ,2 &!+.(+ (2 &!(.(+ &2 &!(.(+ "2 &!+.(+ 22 &!6.(+ 12 &!8.(+ 11 &!A.(+ 21 &!D.(+ "1 &2 .(+ &1 &2 .(+ (1 &!D.(+ ,1 &!A.(+ =1 0 1R Nr.punct 0 1R Nr.punct &!(.(+ = &!+.!8 =, &!+.(+ , &!&.! ,, &!6.(+ ( &!!.82 (, &!8.(+ & &! .! &, &!A.(+ " &! .2& ", &!D.(+ 2 &! .62 2, &2 .(+ 1 &!2.8+ 1, &!6.62 1( &2 .(+ 1= &!A.(+ 2( &!D.(+ 2= &!8.(+ "( &!A.(+ "= &!6.(+ &( &!8.(+ &= &!+.(+ (( &!6.(+ (= &!(.(+ ,( &!+.(+ ,= &!&.(+ =( &!(.(+ == 0 1R &!(.(+ &!+.(+ &!6.(+ &!8.(+ &!A.(+ &!D.(+ &2 .(+ &2 .(+ &!D.(+ &!A.(+ &!8.(+ &!6.(+ &!+.(+ &!(.(+
&!
A%lic-nd aceast: metodologie se vor ob'ine cotele %roiectate %entru nivelarea su%rafe'ei 2n %lan 2nclinat %e ambele direc'ii. 1tapa a I5%a. Calculul Hn6l+imilor de umplutur6 $i ad9ncimilor de s6p6tur6. \ZSUS V S/ . SP* um%lutur: U: .ZSUS V S& L S&P*7 s:%:tur: S: YZSUS V S&2 L S&2P*. 1tapa a5%a. Calculul sumelor Hn6l+imilor de umplutur6 $i ad9ncimilor de s6p6tur6 ]=.ZSU? ^ ]=YZSS?. En %rinci%iu7 nivelarea terenului 2n %lan 2nclinat este terminat: din %unct de vedere teoretic. Dar7 2n momentul e5ecut:rii nivel:rii7 #ona de um%lutur: va avea %:m-ntul af-nat7 iar 2n #ona de s:%:tur:7 %:m-ntul va fi tasat. Pentru evitarea acestor influen'e se va calcula cota de e5ecu'ie S4K. 1tapa a 5I%a. Calculul cotei de e'ecu+ie >.1I? S4K V SP* \ =2 .& >?ZSUS Procentul de 2 .& > din ZSUS a fost ob'inut: din studii %edologice %rivind te5tura "i structura diferitelor ti%uri de sol. 1tapa a 5II%a. Calculul Hn6l+imii de umplutur6Ke'ecu+ie $i ad9ncimii de s6p6tur6% e'ecu+ie \SUSe5 V S/ L S4K. 1tapa a 5III%a. Calculul sumelor Hn6l+imilor de umplutur6 K e'ecu+ie $i ad9ncimilor de s6p6tur6 K e'ecu+ie.
= 0 = 0
2e* 3e*
? ?
= !.2 !.&
+2.D6 = !.2D8 ( .A( 1tapa a II%a. Calculul olumului de p6m9nt de umplutur6 $i s6p6tur6 '2 = '3 = 4 2 02 B 3 ' = = . 2? 2 6(.( ' = . 2+ 1dat: cu 2nc0eierea eta%ei a IK.a se ob'in to'i indicii de nivelare a su%rafe'ei: cotele %roiectate7 2n:l'imile de um%lutur:7 ad-ncimile de s:%:tur:7 cotele de e5ecu'ie7 2n:l'imile de um%lutur: de e5ecu'ie7 ad-ncimile de s:%:tur: de e5ecu'ie7 volumul de um%lutur: L s:%:tur: %e 2ntreaga su%rafa': "i s%ecific la 0ectar. &2
&&
ML.US
.1I
&2 .+A8+ &!D.6&8+ &!A.8A8+ &!8.6!2+ &!6.(A8+ &!+. A8+ &!2.DA8+ &2 .&62+ &!+. &8+ &!D.!!2+ &!&.8!2+ &!8.&A8+ &!!.DA8+ &!+.&!2+ &!D.AA8+ &!D.2!2+ &!A.(62+ &!8.!&8+ &!6. A8+ &!+.!&8+ &!2.D!2+ &!D.662+ &!D. &8+ &!A.&62+ &!8.&&8+ &!6.2A8+ &!+.&62+ &!&. &8+
N.USe'
.(!2+ .+62+ !. !2+ .(A8+ .!!2+ .!. A8+ . .!A8+ .(&8+ (.862+ .!. !2+ &.8A8+ .2.+A8+ !.6!2+ .2.A!2+ .2!2+ . .2!2+ . &8+ . .!&8+ .!. A8+ .!.!&8+ .!A8+ . .!62+ . .(&8+ . .262+ .!. &8+ . .(A8+ . .(62+ .862+
!. A8+ .!A8+ .(&8+ (.862+ !. !2+ &.8A8+ 2.+A8+ !.6!2+ 2.A!2+ .2!2+ .2!2+ . &8+ .!&8+ !. A8+ !.!&8+ .!A8+ .!62+ .(&8+ .262+ !. &8+ .(A8+ .(62+ .862+
&(
".". C/)CU)U) 5-)U2U)UI D1 01R/S/21N01 Pentru stabilirea cantit:'ii de lucr:ri7 res%ectiv a volumelor de terasamente s.au determinat elementele geometrice 2n sec'iuni longitudinale "i transversale "i s.au trecut 2n tabelele urm:toare volumele de terasamente %e ti%uri de lucr:ri. 0abel. ".". Calculul pro!ilului lon#itudinal al di#ului de Hmprejmuire al depozitului de de$euri punctNr. Distan+* cumulat* >m? Di!eren+* ni el pant*. Cota teren Cota proiectat6 Distan+* >m? par+ial* >m?8 .2+ !.2 !.& D.2 2 &.! !.6+ .8+ .(+ .6+ .D+ .&+ .&+ !.(+ 2.&+ 2.A+
&!6.A &!676 &!6.( &!6 &!+ &!( &!& &!2.A &!!.8 &!!.+ &!!.& &!! &!! &!2 &!2.8 &!& &!&.+
&!( &!&.A &!&.6 &!& &!2.A &!!.A &!!.+ &!!.& &! .2 & D.A & D.+ & D.& & D.2 &! &! .2 &! 7& &! .2
! ( ! 6 & 2+ ! 2 !+ 2+ ( D & ! ( !
. .
D D . ! . ! . 2 . .!!
De%o#itul de de"euri va fi 2m%re3muit de digul %erimetral 2n %artea de nord7 est "i sud7 2n %artea vestic) afl-ndu.se un talu# natural. $aracteristicile digului %erimetral: %entru ca %o#area geomembranei %e talu# s) fie %osibil)7 %anta interioar) a fost aleas) de !:(G %anta e5terioar) va fi de !:!.+ 2n)l'imea ma5im) a digului va fi de 6mG l)'imea la coronament este bV+mG lungimea total) a digului este de ! !!mG digul este reali#at din argil) bine com%actat).
&+
m&
>
1 2 " & ( , =
>m?
2 & ( + ( &
2 + D !( !D 22
. . . . . .
2 2 2 2 2 2
1 2 " & ( ,
>m?
+ + + + +
+ ! !+ 2 2+
.6 .6 .6 .6 .6
".&. 5eri!icarea stabilititatii taluzului prin metoda !asiilor K2etoda Fellenius $om%le5itatea fenomenelor naturale de instabilitate a masivelor de %)m-nt7 e5istent) %ractic a diferite ti%uri de ced)ri de teren7 %e #one cu 2ntinderi diferite necesit) o sistemati#are a acestor fenomene7 a cau#elor "i factorilor determinan'i %entru a se %utea reali#a o cuantificare a gradului de risc %e care 2l im%lic). A%ari'ia "i de#voltarea fenomenelor de instabilitate sunt asociate cu elemente caracteristice. Astfel7 %rimul semn al unei alunec)ri iminente 2l constituie fisurile ce a%ar la %artea su%erioar) a talu#ului sau versantului7 %er%endicular %e direc'ia de mi"care. Aceste fisuri se %ot um%le tre%tat cu a%a7 care se infiltrea#) 2n %)m-nt7 sl)bindu.i re#isten'a "i m)rindu.i greutatea. Se mai %ot observa "i fisuri 2nclinate de forfecare %e ambele laturi ale masei 2n mi"care ca "i o u"oar) refulare la %iciorul %antei. Alunec)rile de teren sunt o urmare a %erturb)rii st)rii de ec0ilibru dinamic 2n care se afl) versan'ii7 ec0ilibru men'inut7 %e de o %arte de ac'iunea factorilor de mediu =for'e active?7 iar %e &6
?5
& 6 D !2 !+
de alt) %arte7 de o%o#i'ia masivului la aceast) ac'iune =for'e re#istive?. 4c0ilibrul 2ntre for'ele active "i cele re#istive asigur) versantului o stare de re%aus sau de mi"care uniform). Dac) for'ele active le de%)"esc %e cele re#istive7 mi"carea versantului devine accelerat)7 %-n) la atingerea unei noi st)ri de ec0ilibru relativ. $onform unei clasific)ri generale7 se %ot 2nt-lni urm)toarele ti%uri mari de alunec)ri: !. versantului. 2. (lunec rile rotaionale7 care %ot fi: 1r buirile de maluri se %roduc 2n ca#ul maselor de %)m-nt sau roc)7 unde nu
este format) o su%rafa') de alunecare7 iar cedarea are loc datorit) ero#iunii la ba#a talu#ului sau
(lunec rile rotaionale simple L Fa %artea su%erioar) direc'ia su%rafe'ei de alunecare este foarte 2nclinat)7 %ractic vertical)7 iar la ba#a de multe ori ia na"tere o #on) de curgeri lente. (lunec rile multiple rotaionale 5 Sunt %rovocate ini'ial de o alunecare local) Datorit) naturii s%ecifice a %)m-ntului7 la scurt tim% du%) declan"area alunec)rii7 materialul remaniat 2"i mic"orea#) mult consisten'a7 transformandu.se uneori 2ntr.un fluid v-scos7 care 2nce%e s) curg). (lunec rile rotaionale successi)e 5 Sunt caracteri#ate de un num)r de alunec)ri rota'ionale de su%rafa'). 4le se declan"ea#) 2n #ona de ba#) "i se e5tind s%re %artea su%erioar) a versantului. &. (lunec rile de translaie se %roduc de.a lungul unor stratifica'ii a%ro5imativ
%aralele cu su%rafa'a terenului7 astfel 2nc-t mi"carea masei alunec)toare este %redominant de transla'ie Acestea se 2m%art 2n c)deri de blocuri7 alunec)ri de transla'ie sim%le7 alunec)ri de transla'ie multi%le "i alunec)ri cu e5tinderi laterale. (. Curgerile re%re#int) un ti% de alunecare a c)rei caracteristic) st) 2n fa%tul c)
materialul cedea#) %e masur) ce se de%lasea#) 2n 3os %e versant7 curg-nd ca un fluid v-scos. In func'ie de vite#a mi"c)rii "i de caracteristicile materialului se %ot deosebi curen'ii de %)m-nt de noroi7 de gro0oti" sau alunec)rile curg)toare. In ca#ul unui talu# de form) cunoscut)7 a c)rui stabilitate urmea#) s) fie verificat)7 se consider) o su%rafa') %osibil) de alunecare definit) %rin arcul de cerc cu centrul 2n %unctul 1 "i care trece %rin %iciorul talu#ului. Masa de %)m-nt care alunec) se 2m%arte 2n f-"ii %rin linii verticale. Fie o f)"ie oarecare i. Dac) se consider) c) for'ele normale "i tangen'iale care ac'ionea#) asu%ra for'elor laterale ale f-"iei sunt 2n ec0ilibru =ceea ce este ec0ivalent cu a admite c) fiecare f-"ie ac'ionea#) inde%endent de celelalte? 7 re#ult) c) asu%ra f-"iei ac'ionea#) greutatea 97 care trebuie ec0ilibrat) de for'ele care se de#volt) %e su%rafa'a de cedare ZA &8
aferent) f-siei. Su%rafa'a aferent) unei f-"ii este egal) cu: ZAV li [!7 2n care li re%re#int) lungimea arcului de cerc aferent f-"iei i. $alculul se efectuea#) %entru o lungime de talu# egal) cu unitatea: Ti = Gi sin ! 6 i = Gi cos ! For'ele Ti =Y?7 care tind s) %roduc) alunecarea sunt com%onente du%) direc'ia tangentei greut)'ilor Gi ale f-"iilor aflate la drea%ta verticalei care trece %rin centrul su%rafe'ei circulare. En mod conven'ional s.au notat cu =Y? ung0iurile _ de la drea%ta verticalei7 cu =.? cele aflate la st-ngaG semnul =.? nu afectea#) 2ns) valoarea func'iei trigonometrice. For'elor Ti =Y? care tind s) %rovoace alunecarea li se o%un: centrul f-"iei. For'ele de frecare7 Fi = 6 i tgi = Gi cos i tg G For'ele de coe#iune7 Ci = ci li G $om%onentele Ti =.? ale greut)'ilor f-"iilor aflate la st-nga verticalei7 duse %rin
Factorul de stabilitate =coeficientul de siguran')? se e5%rim) ca ra%ortul 2ntre momentul7 fa') de centrul 17 dat de for'ele Ti =.?7 Ci "i Fi care se o%un alunec)rii7 numit moment de stabilitate M 3 7 "i momentul dat de for'ele care tind s) %rovoace alunecarea7 numit moment de r)sturnare M r 7 astfel: Fs = moment de stabilitate R =Gi cos i tgi + Gi sin i =?? = moment de rasturnare R Gi sin i = +?
Fa calculul greut)'ii unei f-"ii i trebuie s) se 'in) seama de greut)'ile volumice ` ale diferitelor straturi %e care le str)bate f-"iaG 2n ca#ul talu#ului din %roiect este un singur strat de %)m-nt7 din argil) %r)foas)7 greutatea volumic) av-nd valoarea `V!A.+ CgfBmc.
adm $oeficientrul de siguran') admisibil Fs se ia egal cu !7&a!7+ 2n func'ie de im%ortan'a
/rebuie s) se verifice dac) %entru orice su%rafa') care trece %rin %iciorul talu#ului7 inegalitatea de mai sus este satisf)cut)7 deoarece %o#i'ia centrului 1 a fost arbitrar). Ar trebui deci efectuate 2ncerc)ri lu-nd "i alte centre %entru a verifica aceast) rela'ie. Pentru a reduce num)rul de 2ncerc)ri se %oate folosi urm)toarea metod) a%ro5imativ): se consider) c) centrele su%rafe'elor circulare de alunecare cele mai %ericuloase7 deci susce%tibile de a duce la coeficientii de siguran') cei mai mici7 se g)sesc situate %e o drea%t) definit) %rin %unctele M ! "i M 2 7 drea%ta lui Fellenius7 ale c)ror %o#i'ii 2n %lanul considerat se stabilesc astfel: !. %unctul M ! se g)se"te %e drea%ta de cota L@7 la distan'a de (7+[@ s%re amonte de
%roiec'ia B %e aceast) drea%t) a %iciorului aval B al diguluiG 2. %unctul M 2 se afl) la intersec'ia segmentelor M 2 B si M 2 A7 care fac ung0iurile
b! cu talu#ul "i res%ectiv b2 cu ori#ontala. 0abel ".,. 5alorile O1 si O2 Hn !unc+ie de Hnclinarea taluzului 1Pm O O1 O2 1P 1 (+o 2Ao &8o 1P1:( &&o(!M 26o &+o 1P2 26o&(M 2+o &+o 1P" !Ao2+M 2+o &+o 1P( !!o!DM 2+o &8o
$oeficientul de siguran') aferent fiec)rui centru se calculea#) cu metoda f-"iilor "i se re%re#int) la o scar) convenabil)7 lu-nd drea%ta M ! M 2 ca a5) de referin'). Se construie"te curba de varia'ie a coeficien'ilor de siguran').
adm /angenta la curb)7 %aralel) cu M ! M 2 7 define"te F3 min . Dac) F3 min c Fs 7 talu#ul adm este stabil7 iar verificarea se consider) 2nc0eiat). Dac) F3 min d Fs 7 urmea#) a se
ado%ta m)suri %entru 2mbun)t)'irea condi'iilor de stabilitate ale talu#ului. Modificarea condi'iilor de stabilitate ale talu#ului se %roduce atunci c-nd o su%rasarcin) a%licat) la %artea su%erioar) =fig. &.(.a? sau o deca%are la ba#) = fig.&.(.b? 2nr)ut)'esc condi'iile de stabilitate7 determin-nd ma3oritatea for'elor ce tind s) %rovoace alunecarea "i diminuarea celor care se o%un alunec)rii. Dim%otriv)7 o deca%are la %artea su%erioar) = fig.&.(.c? sau o su%ra2nc)rcare la %icior sub forma unei contrabanc0ete =fig. &.(.d? contribuie la s%orirea lui Fs . &D
Fa verificarea stabilit)'ii unui talu# se calculea#) factorul de stabilitate %entru cel %u'in trei cercuri de alunecare %entru a %utea trasa curba de varia'ie a coeficientului de siguran') a factorului de stabilitate7 curb) care trebuie s) aib) un minim. Se consider) un cerc de alunecare7 cu ra#a *7 fig.&.(.
$aracteristicile geote0nice sunt: $oeficientul de coe#iune: cV(+CPAG 9reutatea volumetric): `V!A.+ C,BmcG Ung0iul de frecare interioar): eV!8;. $alculul factorului de stabilitate se reali#ea#) %entru talu#ul cu %anta !:!.+7 2n)l'ime 8m7 l)'imea la coronament de + m "i l)'imea f-"iei FV2m7 conform tabelului &.(.!.a. Pentru a g)si valoarea minim) a factorului de stabilitate se mai aleg dou) centre de alunecare = 12 "i 1&? %entru care se face acela"i calcul ca %entru cercul ! =tabelul &.(.!.b "i tabelul &.(.!.c.? "i se determina factorul de stabilitate Fs 2 "i Fs & .
0abelul ".(. Calculul pentru eri!icarea stabilit*+ii taluzului%2etoda Fellenius Nr. ) 8 Q R CosR sinR !asie >m? >m? >CNDmc? ! !.+ 2 2 & 2 ( 2 + 2 6 2 8 ! SU2/ .( !.6 2.2 2.6 2.A 2.6 .! !A.+ !A.+ !A.+ !A.+ !A.+ !A.+ !A.+ 2 ! !A 26 &8 (A 6 .DDD . &(D .DA+ .!8( .D+! .& D .ADA .(&A .8DD .6 2 .66D .8(& .+ .A66 t#S .& .& .& .& .& .& .& ( 6 6 6 6 6 6 6 C CPa (+ (+ (+ (+ (+ (+ (+ 4 >N? !!.! +D.2 A!.( D6.2 ! &.6 D6.2 !.A+ N >N? 0 >N? li M >m? !.+ 2.! 2.2 2.& 2.6 &.2 !.A C >N? 68.+ D(.+ DD ! &.+ !!8 !(( A! =;,.(
&.&D& .&A8 !8.A(& ! .& ! 2&.6AA 2+.!+& 26.(&+ (2.!&6 2+.&& 62.&68 !D.6D& 8!.(88 .2A& !.6 2 11,.,,(21".&22
F3 =
F3 = &.A+8
0abelul ".,. Calculul pentru eri!icarea stabilit*+ii taluzului% 2etoda Fellenius Nr. ) 8 !asie >m? >m? ! !.+ .2 2 2 ! & 2 !.6 ( 2 !.A + 2 !.( SU2/
Fs =
R CosR sinR 2 D !6 2+ &+ .DDD . &(D .DAA .!+6 .D6! .286 .D 6 .(2& .A!D .+8(
C CPa (+ (+ (+ (+ (+
N >N?
0 >N?
!.6D8 .!D( !!.!A6 +.882 !8.( D !6.&&D !A.(6( 2A.!82 !2.DA2 2D.8&& ,(.11@(<@.&<<&
0abelul ".=. Calculul pentru eri!icarea stabilit*+ii taluzului% 2etoda Fellenius Nr. ) 8 Q !asie >m? >m? >CNDmc? ! 2 & ( + 6 R CosR sinR .DDD .DA+ .D( .A8+ .8AA .6(& .(A+ . &(D .!8( .&(2 .(AD .6!6 .866 .A8+ t#S .& 6 .& 6 .& 6 .& 6 .& 6 .& 6 .& 6 C CPa C li M >m? >N? (+ !6.6+ +. D .+A! !.+ 68.+ (+ 66.6 2 . 8( !!.+AA 2 D (+ D6.2 28.68! &2.D 2.! D(.+ (+ !2+.A &&.6A& 6!.+!6 2.& ! &.+ (+ !&&.2 &2.!!A A2. +! 2.+ !!2.+ (+ !&6.D 26.D&6 ! (.A6+ 2.D !& .+ (+ 2+.D &.A(( 22.66& &.& !(A.+ 1&@.&1, "1,.1,( =&= 4 >N? N >N? 0 >N?
!.+ .6 !A.+ 2 2 !.A !A.+ ! 2 2.6 !A.+ 2 2 &.( !A.+ 2D 2 &.6 !A.+ &A 2 &.8 !A.+ + 8 ! !.( !A.+ 6! SU2/ 6 + C = !(D.(2 + 8(8 F3 = &!6.!6+ T F3 = 2.A(
$onform re#ultatelor din tabele valoarea minim) a factorului de stabilitate este cosecin': talu#ul este stabil
F3 min V!7+2c!7+ 2n
(!
,ivelarea se %oate e5ecuta 2n condi'ii bune 2n %erioada de e var: "i toamn:. Se recomand: mobili#area terenului 2nainte de e5ecutarea nivel:rii 2n ca#ul c-nd este foarte uscat. Enainte de 2nce%erea e5ecu'iei nivel:rii7 lucr:rile %roiectate se materiali#ea#: 2n teren %rin dou: moduri: cu %ic0e'i b:tu'i la cot: "i semnali#area lor cu bali#e de !7( m colorate 2n ro"u %entru s:%:turi "i albastru %entru um%luturiG cu fi"e.re%er7 formate din vergele de fier %rev:#ute cu o travers: "i o t:bli':G traversa se fi5ea#: %e fi"a metalic: la !+.2 cm de la ba#:7 iar t:bli'a la %artea su%erioar:7 %e t:bli': se 2nscrie ad-ncimea de s:%:tur: sau um%lutur:. 45ecu'ia nivel:rii se face %e ben#i7 o band: fiind lucrat: de un gru% de &.( scre%ere. Finisarea nivel:rii se face cu autogrederul sau nivelatorul. /e0nologia clasic: de nivelare a terenurilor agricole este o lucrare e5tensiv: din %unct de vedere al consumurilor de tim%7 de munc: "i carburant7 iar %reci#ia reali#at: este relativ slab:. /e0nologia de nivelare folosind utila3e comandate cu laser 2nl:tur: %rinci%alele de#avanta3e ale metodelor actuale de nivelare7 ob'in-ndu.se 2n %rinci%al o %reci#ie de e5ecu'ie de \!.2cm7 f:r: a mai fi nevoie de rectific:ri "i finis:ri. 45ecutarea nivel:rii se face 2n general %e material=de"euri? cu umiditate de !+.!6>G nu se face nivelare %e soluri cu e5ces de umiditate. 3parea i deplasarea pm8ntului cu utila"e terasiere Fucr:rile de com%ensare re%re#ent-nd lucr:rile de s:%:tur:7 cu trans%ortul materialului %e distan'e mi3locii "i mici cu de%o#itare direct 2n um%lutur: se e5ecut: cu: scre%er sau autoscre%er7 buldo#er7 autogreder. Fa': de sistema de ma"ini e5cavator.autove0icule7 2n s%ecial7 autoscre%erul7 care are un domeniu de su%ra%unere %e o anumit: distan': de trans%ort7 %re#int: urm:toarele avanta3e: sc0eme te0nologice de mecani#are mai u"or de a%licat7 fiind eliminate 2ntreru%erile de a"te%tare ale e5cavatorului sau autove0iculelorG consum de mano%er: s%ecific: mai mic7 deoarece un scre%er reclam: un singur ma"inist fa': de un e5cavatorist =sau e5cavatorist cu a3utor %lus "oferii de %e autove0iculeG are ca%acitatea de a t:ia %:m-ntul 2n straturi de grosime mic:7 lucru care %ermite "i e5ecutarea lucr:rilor de nivel:riG este "i un utila3 a%reciat de 2m%r:"tiere "i com%actare a %:m-ntului 2n anumite limite. $u a3utorul scre%erelor se %ot e5ecuta s:%:turi 2n debleu sau um%luturi 2n rambleu av-nd ad-ncimi7 res%ectiv 2n:l'imi7 de %-n: la 6m7 func'ie "i de dimensiunile frontului de lucru. Peste !7+m ad-ncime sau 2n:l'ime sunt necesare a se reali#a ram%e %entru accesul utila3ului la %unctele de s:%are "i desc:rcare. 4ste indicat lucrul cu scre%erele %entru: (2
. .
lucr:ri de com%ens:ri7 la %latforme de %:m-nt7 %rin t:ierea su%ra2n:l':rilor lucr:rile de deco%ertare7 %rin 2nde%:rtarea stratului steril7 la #:c:mintele de balast7
=movilelor? "i um%lerea ad-nciturilor =gro%ilor?G %iatr:7 nisi%7 c:rbuneG En tim%ul s:%:turii %:m-ntului "i 2nc:rc:rii cu%ei7 scre%erul trebuie s: 2nving: cele mai mari re#isten'e. M:rimea tim%ului de 2nc:rcare a scre%erului de%inde de: ti%ul constructiv al scre%erului7 %uterea dis%onibil: a scre%erului7 natura %:m-ntului "i grosimea stratului de %:m-nt care se taie. Autoscre%erele cu dou: motoare "i cele cu elevator7 de regul: se 2ncarc: singure nea3utate. Scre%erele tractate "i autoscre%erele cu un singur motor sunt 2m%inse 2n tim%ul s:%:rii de un utila3 2m%ing:tor =buldo#er7 tractor? sau mai rar sunt trase de un autotractor. Din construc'ie7 toate scre%erele sunt %rev:#ute la %artea din s%ate cu un tam%on de 2m%ingere. $a metode de 2m%ingere la 2nc:rcare se folosesc: 2nc:rcarea cu 2ntoarcere 2n urm: a utila3ului 2m%ing:torG 2nc:rcarea dus.2ntorsG 2nc:rcarea 2n lan'7 care este cea mai r:s%-ndit: metod:.
(&
Accesul la de%o#it se va face %e un drum de e5%loatare %ietruit. Acest drum are o l)'ime de +m "i o lungime dea..Cm. Accesul 2n 2ncinta de%o#itului se va face %e o ram%) de acces reali#at) din %)m-nt com%actat cu %anta talu#ului de !:!.+ "i cu l)'imea de (m. Fungimea total) a ram%ei de acces va fi de &A m "i ea va com%artimenta %ractic incinta 2nc0is). &." U0I)I0/0I. $a utilit)ti7 %roiectul %revede: alimentarea cu a%) %otabil)G alimentarea cu energie electric)G evacuarea a%elor u#ate.
De%o#itul de de"euri va fi alimentat cu a%) %otabil) de la re'eaua or:"eneasc:. Punctul de racordare la re'eaua cu a%: %otabil: se afl: la intrarea 2n incinta de%o#itului de de"euri7 %e %artea st-ng: a drumului de acces. Alimentarea cu a%: %entru incendiu este asigurat: 2ntr.un ba#in desc0is cu VV2 geomembran:7 neted: %e ambele %:r'i7 cu %olietilen: P4@D7 cu grosimea de cca 27 mm. Volume de a%: autori#ate: #ilnic ma5im V &7 A mc #ilnic mediu V 27! mc anual V 7866+ mc din care: a%a %otabil:: f#i ma5 V 27 AmcB#i f#i mediu V!76 mcB#i a%a te0nologic: utili#at: la ram%a de s%:lare. f#i ma5 V !7 mcB#i f#i mediu V 7+mcB#i mc7 2ngro%at7 V V !676m 5 ! 76m 5 &7 m7 im%ermeabili#at cu geote5til %este care s.a montat o
(+
4vacuare a%elor u#ate se va reali#a %rin colectarea 2n canali#area %ro%rie "i conducerea 2ntr.un ba#in etan" betonat vidan3abil cu ca%acitatea de Dmc. F4vigatul va fi colectat 2n ba#inul de stocare levigat=VVA+ mc?7 va fi direc'ionat c:tre sta'ia de e%urare %ro%rie. De asemenea se va reali#e "i un sistem de canali#are %entru a%ele %luviale. Alimentarea cu energie electric: se reali#ea#: din re'eaua e5istent: 2n ba#a contractului 2nc0eiat cu S.$. $4S V-n#are S.A. $onsumul de energie electric: este 2.( COBan. Unitatea "i.a im%lementat m:suri de eficienti#are at-t %entru utila3e c-t "i %entru cl:diri. Pentru res%ectarea recomand:rilor BA/ %rivind utili#area eficient: a energiei7 se va avea 2n vedere: urm:rirea %eriodic: "i contori#area cantit:'ii de energie consumat:G func'ionarea cores%un#:toare a sistemului de 2nc:l#ireG asigurarea ilumin:rii s%a'iilor cu sisteme ce asigur: consum redus de energie.
Anual o%eratorul va 2ntocmi un ra%ort %rivind consumul de energie7 va identifica "i va a%lica m:surile de utili#are eficient: a energiei. &.&. -P1R/R1/ TN D1P-.I0U) D1 D131URI. /C-P1RIRI P1RI-DIC1. *ar de"eurile sunt livrate la sta'ia de salubri#are %e sortimente %ure7 de obicei g:sindu.se sub forma amestecurilor sau a cumul:rilor de com%onente diferite "i av-nd o structur: instabil:. Pot avea 2ns: "i o form: omogen: solid:7 semisolid: sau lic0id: sau %ot fi com%use din mai multe com%onente solide7 semisolide sau lic0ide. Printr.o e5aminare vi#ual: %ot fi considerate omogene urm:toarele de"euri care %ot fi %om%ate sau %ot curge: materiale %:stoaseG de"euri lic0ideG de"euri solide cu structur: granulat: sau fin: =de e5. din instala'iile de des%r:fuire
"i de e%urare a ga#ului de ardere de la instala'iile de incinerare?. /oate celelalte sunt eterogene sau omogenitatea lor nu %oate fi determinat: %rin control vi#ual7 astfel 2nc-t trebuie 2ncadrate 2n categoria eterogenelor. En ciuda acestei eterogenit:'i7 c0iar "i 2n cadrul unei "ar3e de livrare trebuie s: se reali#e#e o descriere a fiec:rui ti% de de"eu %e ba#a c-torva caracteristici c0imicofi#ice. De"eurile care %ot fi acce%tate 2n de%o#itul de de"euri sunt descrise 2n tabelul &.(. (6
1.
De"eurile din gru%a 2 7 De"euri munici%ale "i asimilabile din comer'7 industrie7
institu'ii7 inclusiv frac'iuni colectate se%arat7 din $atalogul 4uro%ean7 marcate cu K 2n tabelul de mai sus7 sunt de"euri %entru care e5ist: o metod: fe#abil: de valorificare "i se va %roceda 2n mod %rioritar la valorificarea acestora. 2. De"eurile de c0i%amente electrice "i electronicee . din gru%a 2 ! &6 L se su%un %revederilor @9 ((AB2 ". + sunt de"euri %entru care e5ist: metod: fe#abil: de valorificare "i se va & 8 . trebuie m:run'ite 2nainte de
%roceda 2n mod %rioritar la valorificarea acestora. De"eurile voluminoase= din gos%od:rii? L 2 de%o#itare7 s: fie re%arti#ate %e su%rafe'e mari7 2n mod uniform 2n cor%ul de%o#itului7 %arcurse de mai multe ori cu com%actorul7 asigur-nd 2n acest fel o bun: stabilitate de%o#itului. 0abel &.1 )ista de de$euri acceptate la depozitare $i condi+ii de depozitare Denumire de$eu Cod de$eu con!orm C1D
-.2. <(,D2;;2 De"euri munici%ale "i asimilabile din comer'7 industrie7 institu'ii7 inclusiv frac'iuni colectate se%arat @2rtie "i carton 2; ;1 ;1 De"euri biodegradabile de la buc:t:rii "i cantine Embr:c:minte /e5tile Uleiuri "i gr:simi comestibile Detergen'i7 altii dec-t cei s%ecifica'i la 2 ! 2D 4c0i%amente electrice "i electronice casate7 altele dec-t cele s%ecificate la 2 ! 2!7 2 ! 2& "i 2 ! &+ Femn7altul dec-t cel s%ecificat la 2 Materiale %lastice Metale De"euri de la cur:'itul co"urilor De"euri biodegradabile De"euri munici%ale amestecate De"euri din %ie'e De"euri stradale ,:moluri din fose se%tice De"euri de la cur:'area canali#:rii (8 ! &8 2; ;1 ;< 2; ;1 1; 2; ;1 11 2; ;1 2( 2; ;1 "; 2; ;1 ", 2; ;1 "< 2; ;1 "@ 2; ;1 &; 2; ;1 &1 2; ;2 ;1 2; ;" ;1 2; ;" ;2 2; ;" ;" 2; ;" ;& 2; ;" ;,
De"euri voluminoase
2; ;" ;=
69T:: Sub as%ectul %revederilor reglement:rilor legislative %rivind regimul de"eurilor7 care trans%un reglement:rile comunitare 2n domeniu7 se vor res%ecta urm:toarele condi'ii: ,u se vor acce%ta la de%o#itare urm:toarele ti%uri de de"euri: de"euri lic0ide G de"euri e5%lo#ive7 coro#ive7 o5idante 7 foarte inflamabile7 inflamabileG toate ti%urile de anvelo%e u#ate 2ntregi sau t:iate7 e5clu#-nd anvelo%ele folosite ca de"euri %ericuloase medicale sau alte de"euri clinice %ericuloase de la unit:'i
materiale 2n construc'ii 2ntr.un de%o#itG medicale sau veterinare orice alt ti% de de"eu care nu satisface criteriile de acce%tare7 conform Ane5ei +.
nr.& a @9 &(DB2
1%eratorul de%o#itului trebuie s: asigure toate m:surile necesare %entru ca de"eurile %e care le %reia 2n vederea de%o#it:rii 2nde%lineasc urm:toarele criterii: 1. 2. ". se reg:seasc 2n lista de"eurilor acce%tate %e de%o#it7 conform trans%ortate de societ:'i autori#ate cu e5ce%tia trans%ortatorilor 2nso'ite de documente doveditoare 2n conformitate cu normele autori#a'iei integrate de de mediuG %articulari7 care aduc de"euri 2n cantit:'i miciG legale "i cu cele im%use de o%eratorul de%o#itului. De"eurile te0nologice re#ultate din activitatea de e5%loatare a de%o#itului vor fi gestionate 2n conformitate cu natura lor: de"eurile reciclabile vor fi recu%erate "i revalorificate de"eurile nevalorificabile ne%ericuloase vor fi de%o#itate 2n de%o#it de"eurile nevalorificabile %ericuloase =%rovenite de la atelierul de re%ara'ii7 sta'ia
de e%urare? vor fi fi eliminate 2n func'ie de natura lor %rin firme autori#ateG 1%eratorul de%o#itului de de"euri trebuie s: asigure garan'ia financiar:7 conform legisla'iei 2n vigoare7 %entru siguran'a de%o#itului "i %entru res%ectarea cerin'elor de %rotec'ia mediului. Aceast: garan'ie va fi men'inut: %e toat: %erioada de o%erare7 2nc0idere "i urm:rire %ost2nc0idere a de%o#itului -pera+ii de depozitare Fa %rimirea trans%ortului de de"euri se va efectua un control de rece%'ie. $ontrolul de rece%'ie %oate fi efectuat numai de %ersoane s%eciali#ate "i const: din: (A
caracteristicile7 sursa de %rovenien': "i natura lor7 cod conform @9 A+AB2 de"eurilor.
c-nd e5ist: sus%iciuni7 %recum "i date %rivind identitatea %roduc:torului sau a destinatarului ins%ec'ia vi#ual: a de"eurilor la intrare "i la %unctul de de%o#itare7 "i du%: ca# + %rivind de%o#itarea
verificarea conform:rii cu descrierea %re#entat: 2n documenta'ia 2naintat: de destinator7 conform %rocedurii stabilite la %ct.&.! nivelul & din ane5a & la @9 &(DB2 de"eurilorG %:strarea 2n registrul de%o#itului a datelor %rivind cantit:'ile7 caracteristicile
de"eurilor7 natura "i originea lor7 data livr:rii7 identitatea %roduc:torului. Criterii de acceptare a de$eurilor Pot fi acce%tate f:r: a fi su%use unei test:ri7 de"eurile munici%ale care 2nde%linesc criteriile definite conform @9 &(DB2 colectate separat ; 1%eratorul la rece%'ia de"eurilor trebuie s: fie instruit astfel 2nc-t s: aib: com%eten'a necesar: %entru verificarea trans%orturilor de de"euri "i a documentelor 2nso'itoare "i %entru a sesi#a neconform:rile7 de e5em%lu: documentele 2nso'itoare sunt incorecte7 insuficiente sau necores%un#:toare7 deseurile trans%ortate nu cores%und cu cele descrise 2n documentele 2nso'itoare7 +7 care se reg:sesc 2n categoria 2 a Fistei 4uro%ene a de"eurilor ; <eseuri municipale si asimilabile din comer, industrie, instituii, inclusi) 7raciuni
sau nu se 2ncadrea#: 2n condi'iile im%use de autori#a'ia de mediu. En acest ca# de neconformare7 o%eratorul trebuie s: a%lice %rocedurile stabilite7 ve0iculul de trans%ort fiind direc'ionat c:tre o #on: s%ecial amena3at:7 unde va r:m-ne %-n: ce autoritatea de control a de%o#itului ia o deci#ie 2n ce %rive"te de"eurile trans%ortate. En Registrul depozitului vor fi consemnate toate neconform:rile 2nregistrate7 2m%reun: cu date referitoare la ac'iunile 2ntre%rinse. $riteriul %reliminar de acce%tare a de"eurilor 2n clasa de de%o#itare a de"eurilor ne%ericuloase7 ba#at %e caracteristicile de"eurilor7 ado%tat 2n %re#enta autori#a'ie: de"eul nu trebuie s: con'in: constituien'i %ericulo"i %rev:#u'i 2n Ane5ele !D "i s: nu aib: %ro%riet:'ile %ericuloase %rev:#ute 2n Ane5a !4 la 1U9 8AB2 modificat: %rin Fegea nr. (26B2 %rivind regimul de"eurilor7 a%robat: "i 67 a%robat: %rin Fegea 28B2 8. !7 modificat: de 1U9 6!B2
la de%o#itG.
Ins%ecatrea vi#ual) 2nainte "i du%) desc)rcare a fiec)rui trans%ort de de"euri adus Acce%tarea la de%o#itare a de"eului numai dac: este conform cu cel descris 2n generale "i test:rii de conformare7 res%ectiv cu cel %entru care sunt
%re#entate documente 2nso'itoare. Dac: nu sunt 2nde%linite aceste condi'ii7 de"eul nu este 1bliga'ia %e care o are o%eratorul de a demonstra cu documente c: de"eurile au
fost acce%tate 2n conformitate cu condi'iile din autori#a'ie "i c: 2nde%linesc criteriile %entru clasa de de%o#it res%ectiv:7 la orice control efectuat de %rotec'ia mediului 1bliga'ia o%eratorului de a informa imediat generatorul "i autoritatea com%etent) %entru %rotec'ia mediului cu %rivire la refu#ul de a acce%ta de"eurile7 2n ca#ul 2n care de"eurile nu sunt acce%tate 2n de%o#it. P-n: la a%licarea m:surilor decise7 de"eurile r:m-n 2n #ona de securitate. Inter#icerea amestec)rii de"eurilor 2n sco%ul de a satisface criteriile de acce%tare 1%eratorul de%o#itului %:stre#: 2nregistr:rile cu %rivire la fiecare ti% de de"eu7 %entru o %erioad: de un an. 2odul de e'ploatare a depozitului P Modul s%ecific de e5%loatare utili#at de c)tre o%eratorul de%o#itului de%inde de natura de"eurilor acce%tate "i trebuie s) 'in) cont de: starea fi#ic) a de"eurilorG condi'iile meteo din momentul de%o#it)riiG cerin'ele s%eciale %entru evitarea riscurilor.
2etode de depozitare D desc*rcare Pentru de%o#itarea de"eurilor urbane %rocesul te0nologic este urm)torul: c-nt)rire %e %latforma electronic) de c-nt)rire7 am%lasat) la intrareG ins%ectia vi#ual) a com%o#i'iei de"eurilorG desc)rcarea la locul de de%o#itareG 2m%r)"tiere "i com%actare7 %entru reducerea volumuluiG a"ternere de straturi de aco%erire7 %eriodicG c-nt)rirea la ie"ire a autogunoierei f)r) 2nc)rc)tur).
Metoda de de%o#itare a de"eurilor munici%ale %ro%us) este de%o#itarea %e su%rafa') L %rin desc)rcarea "i com%actarea de"eurilor se formea#) o %latforma relativ ori#ontal) a carei 2n)l'ime ma5im: de obicei nu de%)"e"te 27+ m. Activitatea de desc)rcare %ro%riu.#is) a de"eurilor se su%une unor reguli stricte %e care trebuie s) le cunoasc) to'i lucr)torii de%o#itului7 %recum si conduc)torii ve0iculelor de trans%ort. Desc)rcarea unui trans%ort de de"euri este su%raveg0eat: "i controlat: de o %ersoan) instruit: 2n acest sco%. In ca#ul 2n care a%ar 2ndoieli cu %rivire la caracteristicile de"eurilor "i acce%tabilitatea acestora la de%o#itare7 va fi informat) imediat conducerea de%o#itului7 astfel 2nc-t s: fie luate m:surile necesare. Ni elarea si compactarea De"eurile desc)rcate vor fi imediat nivelate "i com%actate7 aceast) %ractic) av-nd mai multe avanta3e: creea#) %osibilitatea de%o#it)rii unei cantit)'i mai mari de de"euri 2n unitatea de volumG reduce im%actul determinat de 2m%r)"tierea gunoaielor %e diferite su%rafe'e7 %roliferarea insectelor7 a animalelor "i %)s)rilor "i a%ari'ia incendiilorG minimi#ea#a fenomenele de tasare %e termen scurt.
9perare !n depozit In ca#ul de%o#it)rii de"eurilor cu %oten'ial biodegradabil ridicat s.a calculat un grad de com%actare o%tim7 astfel 2nc-t densitatea stratului de de"euri s) nu 2m%iedice %rocesele de formare "i evacuare a levigatului "i a ga#ului de de%o#it. Valoarea densit)'ii de"eurilor com%actate de 7A tBmc este o%tim: %entru desf:"urarea normal: a %roceselor de biodegradare a de"eurilor.
+!
1%era'iunile de nivelare . modelare "i com%actare 2n straturi a de"eurilor 2n interiorul com%artimentului de de%o#itare se va face cu utilla3ele %ro%rii ale de%o#itului: buldo#er "i com%actor cu role din o'el. De%o#itarea se va face 2n %erimetre #ilnice bine stabilite "i delimitate 2ntr.un %lan de e5%loatare detaliat. De%o#itarea se va face 2n arii de 2+ m lungime "i !+ m l)'ime7 2n straturi com%actate de !7+ m7 %e toat) l)'imea de%o#itului. Fungimea de 2+ m a fost aleas) %entru a asigura o func'ionare eficient) a utila3elor de im%rastiere "i com%actare7 iar l)'imea de !+ m este im%us) de l)'imea lamei buldo#erului. Sona de de%o#itare #ilnic:7 res%ectiv celula #ilnic: de de%o#itare va avea o su%rafat: de cca. &8+ m%7 o 2n)l'ime de cca. !7+ m de gunoi com%actat "i un volum de +62 mc gunoi com%actat. 9radul de com%actare o%tim va a3unge la cca. 7A. 7D toBmc. Dis%unerea celulelor se va face intre'esut7 %recum c)r)mi#ile la o #id)rie7 %entru a asigura o stabilitate c-t mai bun) cor%ului de%o#itului 2n rambleu7 %e de o %arte "i %entru a %ermite infiltratrea a%ei din %reci%ita'ii c)tre sistemul de drena37 %e de alt) %arte.
/coperirea periodic6 Aco%erirea %eriodic: trebuie s) se reali#e#e mai ales 2n %erioadele cu tem%eratur: "i umiditate ridicate7 aceste conditii favori#-nd dega3area de mirosuri ne%l)cute "i %roliferare a d:un:torilor. $elulele #ilnice vor fi aco%erite cu un strat de %:m-nt sau de"euri inerte %rovenite din concasarea de"eurilor de construc'ii cu sco%ul de: a nu %ermite antrenarea de catre vant sau curentii de aer a deseurilor usoare a asigura infiltrarea a%elor din %reci%itatii catre sistemul de drena3 a asigura colectarea si evacuarea ga#elor de de%o#it de catre %uturile colectoare a %reveni a%aritia mirosurilor ne%lacute7 %roliferarea insectelor7 a %asarilor %entru a conferi de%o#itului un as%ect relativ estetic.
verticale7 care vor %enetra toata coloana de gunoi7 %ana la stratul filtrant de ba#a
Delimitarea zonelor de lucru Delimitarea #onei de lucru se va face %rin marca3e tem%orare: metoda este foarte sim%lu de a%licat7 dar necesit: un control strict7 %entru a evita am%lasarea incorect) a marca3elor "i deci desc)rcarea de"eurilor 2n afara #onei de lucru. Delimitarea #onelor de lucru #ilnice se va face 'in-nd cont de: +2
autovidan3:.
securitatea munciiG %revenirea efectelor de#agreabile =mirosuri7 insecte7 %asari7 im%act vi#ual?G su%rafata necesara %entru buna e5%loatare a de%o#ituluiG ti%ul si dimensiunea ve0iculelor de trans%ort deseuriG forma celulelor de de%o#itareG modul de eliminare a ga#ului si a levigatuluiG stabilitatea de%o#itului.
Cerin+e $i metode de depozitareP Primul strat de de"euri de deasu%ra stratului de drena37 2n grosime de !m7 se de%un cu aten'ie7 f:r: com%actare. $om%actarea de"eurilor de%o#itate 2nce%e numai du%: ce stratul de de"euri de%:"e"te !m grosime. 4ste inter#is: de%o#itarea 2n %rimul strat de un metru de de"euri a de"eurilor masive7 voluminoase7 cele sub form: lic0id:7 m-loas:7 nisi%uri fine "i alte ti%uri de de"euri care %ot %enetra 2n sistemul de drena3 7 colmat-ndu.l. $elulele de de%o#itare trebuie um%lute re%ede7 %entru a se %utea instala sistemul de 2nc0idere7 evit-nd astfel formarea levigatului. De"eurile care %ot ridica %robleme din %unct de vedere al stabilit:'ii se de%un 2n
amestec cu de"euri stabile. ,:molul va fi re%arti#at uniform %e de%o#it 2n amestec cu de"eurile mena3ere 2n %ro%or'ie de !:! . 1%eratorii din #ona de desc:rcare trebuie s: %oarte ec0i%ament de %rotec'ie colorat7 u"or de recunoscut. Pre enirea riscurilor producerii unor accidente se realizeaz* ast!elP e5ecu'ia lucr)rilor s) se fac) cu res%ectarea strict) a %roiectuluiG m:surile cu%rinse 2n %lanurile de interven'ie 2n ca# de accidente7 avarii ce %ot avea im%act ma3or asu%ra s:n:t:'ii %o%ula'iei "i mediului 2ncon3ur:tor s) se res%ecteG sistemele de etan"are s) se a%lice numai du%: rece%'ia funda'iei de c:tre factorii res%onsabiliG a%rovi#ionarea cu materiale de etan"are s) se fac) simultan cu e5ecu'ia terasamentelorG canali#area %luvial: s) se e5ecute la cotele din %roiect "i din materialele %rev:#uteG re%arti#area de"eurilor 2n de%o#it astfel 2nc-t s: se asigure stabilitatea masei de de"euri "i a structurilor asociate7 2n s%ecial %entru evitarea alunec:rilorG +&
se vor asigura condi'ii minime de igien: la locul de munc:G dotarea %ersonalului muncitor cu ec0i%ament de %rotec'ieG construirea de re#ervor de combustibil semi2ngro%at 2n cuv: de beton7 %e radier metalicG se vor lua m:suri %entru eliminarea riscului de incendiu "i e5%lo#ii %rin e5isten'a unui %ic0et PSI "i asigurarea re#ervei intangibile de a%: necesar: %entru interven'ii 2n ca# de incendiiG construirea de re#ervor de combustibil semi2ngro%at 2n cuv: de beton7 %e radier metalicU se va inter#ice accesul %ersoanelor neautori#ate 2n incinta de%o#ituluiG se vor institui sisteme cores%un#:toare de siguran': "i %a#:. En vederea conform:rii cu cerin'ele 1U9 nr.!+2B2 integrat al %olu:rii7 a%robat: %rin Fegea nr. A(B2 mai bune te0nici %rin: im%lementarea unui sistem de management de mediu 2n e5%loatarea de%o#ituluiG elaborarea de instruc'iuni %entru o%erarea 2n ram%: "i instruirea %ersonalului ra'ionali#area colect:rii de"eurilor %rin colectarea selectiv: la surs: "i utili#area + %rivind %revenirea "i controlul
%entru res%ectarea acestora unor sta'ii de transferG utili#area sistemelor de colectare levigat "i colectare ga# de de%o#it e5%loatarea celular: a de%o#itului "i 2naintarea frontului de lucru cu aducerea
cores%un#:toare celor mai bune %ractici la nivel mondialG tre%tat: la cota final: a su%rafe'elor introduse 2n e5%loatareG reali#area aco%eririi de%o#itului cu sistem de im%ermeabili#are7 sistem de drenare
a a%elor deasu%ra im%ermeabili#:rii7 strat de %:m-nt "i strat de sol fertil suficient %entru refacerea ecologic: a su%rafe'ei eliberate de sarcini te0nologiceG folosirea unei %roceduri de acce%tare7 control "i verificare a de"eurilor %-n: la trimiterea lor la celule de de%o#itare.
+(
mBs.
++
umiditatea o%tim: de com%actare7 umiditate care asigur: condi'ii o%time de %lasticitate7 com%resibilitate "i coe#iune. $om%actarea se face 2n straturi cu grosimi mai mici de !+ cm cu un com%actor greu =sau alt utila3 greu? %e %neuri. De#avanta3ele unei etan")ri cu argil) %ot fi : 2n tim% %ermeabilitatea argilei scade ca urmare a atacului c0imic efectuat de unele e5ist: riscul ca unele metale grele =fier7 crom? %re#ente 2n de"euri s: difu#e#e %rin
substan'e c0imice din de%o#it7 care alterea#: mineralele argiloaseG stratul de argil:G argila este sensibil: la cicluri de uscare . ume#ire fa%t ce %oate conduce la a%ari'ia
de fisuri 2n stratul de argil:7 2n s%ecial 2n %erioada de e5ecu'ie a etan":riiG aceste fisuri favori#ea#: fenomenele de infiltrare a li5iviatului din de%o#it 2n subteranG argila este sensibil: "i la fenomenele de 2ng0e' . de#g0e' re%etat7 care %ot genera cre"teri im%ortante ale %ermeabilit:'ii. Datorit) a%ari'iei 2n tim% a acestor de#avanta3e se va %ro%une o etan"are mi5t) : argil) L geomembran) @DP4 Sistem de etan$are cu #eosintetice $onsecin'ele serioase ale scurgerilor datotate reac'iilor levigatului cu geomembra. na sau degradarea ei %rematur: fac7 ca alegerea geomembranei 2n ca#ul de%o#itelor de de"euri s: fie mai critic: dec-t 2n ca#ul oric)rei alte a%lica'ii. Alegerea este mai dificil: din cau#a varia'iei mari a com%o#i'iei levigatului re#ultat din de"eurile solide. De aceea7 %entru alegerea geomembranei cores%un#:toare este necesar: testarea acesteia la contactul cu levigatul. ,enum:ratele determinari de acest fel7 2n care a fost utili#at levigat %ro%riu.#is sau sinteti#at =con'in-nd solven'i organici sau com%u"i c0imici agresivi? au condus la re#ultatul c: geomembrana utili#at: va fi o %olietilen:7 cu o densitate func'ie de densitatea levigatului. Astfel7 s.a a3uns la utili#area membranelor de @DP4 %entru etan"area de%o#itelor de de"euri solide. $u toate c: @DP4 are o re#isten': bun: =de dorit "i necesar:? alte caracteristici sunt mai %u'in de#irabile: Datorit: cristalinit:'ii ridicate7 %oate fi sensibil: la fisurare sub sarcin)G Datorit: coeficientului ridicat de e5%ansiune termic) 2m%reun) cu fa%tul c: este
Pentru eliminarea acestor %robleme se utili#ea#: @DP4 te5turat. De"i %rocesul de te5turare difer:7 toate au ca re#ultat 2mbun:t:'irea frec:rii la su%rafa': G Are alungirea de deforma'ie asimetric: L mic) G 0eBnolo#ia de realizare a impermeabiliz*rii cu #eomembran* Su%rafa'a de im%ermeabili#at se 2m%arte in f:"ii de geomembrane ce trebuie 2mbinate 2n teren7 reali#ate dintr.o rol) 2ntreag: sau din f-"ii t:iate la fa'a locului. Pe durata instal:rii s%ecialistul firmei instalatoare va nota cu un cod de identificare fiecare f-"ie de geomembran: 2n concordan': cu %lanul de instalare.
Fig.-.1. 4nstalarea geomembranei Instalarea geomembranelor re%re#int: o %roblem: cu care se confrunt: muncitorii7 deoarece %e su%rafa'a argiloas: nu se %oate intra cu ma"ini de mare tona3. De asemenea7 trebuie %urtat: o 2nc:l':minte adecvat:7 care s: nu lase urme 2n sol. Astfel7 rolele grele de geomembran: nu %ot fi am%lasate dec-t 2n afara #onei de lucru. 4c0i%amentul cel mai %otrivit %entru manevrarea rolelor este e5cavatorul 0idraulic %rev:#ut cu dis%o#itiv de mani%ulare7 ce ridic: rolele de geomembran: 45cavatorul 0idraulic %oate a"terne geomembrana din e5teriorul #onei de construc'ie. 9eomembrana %oate fi derulat: 2n dou: moduri: a? b? am%lasarea rolelor %e su%ort "i 2m%ingerea manual: a geomembraneiG ridicarea geomembranei "i derularea acesteia 2n #ona de lucru.
Ambele te0nici de instalare se reali#ea#) manual 0abel. (.1. Speci!ica+iile teBnice ale #eomembranei 8DP1 Pro%riet:'i 9rosime Unitatea de m:sur: mm +8 Metoda de testare 4, IS1 22A6.& Valori nominale 27
Densitate gBcm Pro%riet:'i la trac'iune=fiecare direc'ie? *e#isten'a la ru%ere *e#isten'a la flua3 Alungire la ru%ere Alungire la flua3 *e#isten'a la sf-"iere *e#isten'a la %oansonare Stabilitate dimensional:=fiecare direc'ie? Durata de inducere a o5id:rii Friabilitate la tem%eraturi sc:#ute *e#isten'a la UV
&\
4, IS1 !!A&.!BA 4, IS1 +28.& MPa MPa > > , , > min $ >
g 7D(
loV+ mm loV+ mm IS1 &(.!BB=a? AS/M D (A&& DI, +&&887 !2 $B!0 AS/M D &AD+7 2 $7 12 %ur7 !atm AS/M D 8(6 AS/M D +AA+
Ve0iculele cu ro'i sunt 2n general utili#ate %entru trans%ortul geomembranei %e "antier7 fiind mult mai indicate dec-t e5cavatoarele 0idraulice %rev:#ute cu console sau bra'e telesco%ice. Fiecare folie se va instala %e %o#i'ia indicat: 2n %lanul de instalare. 1rice modificare se %oate face de c:tre re%re#entantul firmei ada%t-ndu.se la condi'iile locale. 9eomembranele se %ot instala utili#-nd una din sc0emele: toate foliile se am%lasea#: conform %lanului de %o#are =A/4,hI4: toate foliile se foliile sunt instalate una c-te una "i sunt sudate imediat. orice combina'ie a celor dou: %rocedee.
Instalatorul va 2ntocmi un ra%ort de 2nregistrare7 %o#i'ionare7 datare a fiec:rei folii a"e#at: %e su%rafa'a ram%ei sanitare7 inclusiv a %or'iunilor de%o#itului. Fig. -.2. 3udarea geomembranei /cceptarea sistemului de etan$are Du%: finali#area lucr:rii7 "eful de "antier "iBsau te0nicianul care asigur: calitatea e5ecu'iei etan":rii vor +A mici de la col'urile
efectua o verificare final: =%e 3os? a su%rafe'ei7 %entru a confirma c: toate re%ara'iile au fost e5ecutate corect7 toate testele sunt acce%tate "i toate resturile materiale au fost 2nde%:rtate de %e su%rafa':. ,umai du%: ce "eful de "antier a efectuat aceast: verificare minu'ioas: "i clientul a rece%'ionat lucrarea7 se va trece la de%o#itarea de"eurilor. Sistemul de im%ermeabili#are va fi acce%tat de client dac:: Materialul a fost instalat 2n 2ntregime S.au efectuat toate verific:rile %entru suduri "i re%ara'ii7 s.au 2nc0eiat toate testele %rivind lucr:rile ascunse.
Acce%tarea va fi indicat: %rin semnarea de c:tre toate %:r'ile im%licate a unui Certi7icat de acceptare. Se %oate reali#a acce%tarea %e %or'iuni a lucr:rii %entru a asigura avansarea lucr:rilor. Fa e5ecutarea im%ermeabili#:rii cea mai %reten'ioas: o%era'iune este reali#area sudurilor de monta3 a rolelor de geomembran: %entru a ob'ine o etan"are foarte bun: "i f:r: 2ntreru%ere %e toat: su%rafa'a com%artimentului ram%ei de de"euri =Fig.+.2.? !alculul grosimii geomembranei Pentru determinarea grosimii geomembranei se utili#ea#: formula: tnec V 2n care: . . % L %resiunea e5ercitat: de masa de de"euri7 %V`i@ G `. greutatea volumetric)7 `V!.2 C,BmcG @. 2n)l'imea stratului de %)m-ntG @V2 . m 5 L distan'a de mobili#are a @DP4 jadm L efortul de curgere al @DP4 kn L ung0iul de frecare dintre materialul de deasu%ra "i geomembran: kF L ung0iul de frecare dintre geomembran: "i materialul de dedesubt b L ung0iul talu#ului natural
%5 = tg n + tg F ? cos adm
Pentru stabilirea grosimii geomembranei necesare aco%eririi de%o#itului de de"euri Dealul $alului. /-rgu.<iu se folosesc urm:toarele date de ba#:: geomembran: din %olimer @DP4 2n:l'imea coloanei de %:m-nt 2 m +D
7+ m a. b. c.
greutatea volumetric) `V!.2 C, Bmc ung0iul de talu# . &+l stratul de drenare este a"e#at deasu%ra geomembranei "i este com%us dintr.un gBm% "i %ietri" s%:lat de r-u sort !6B&2 mm cu o grosime de
geote5til de %rotec'ie cu m V !2
geomembrana este a"e#at: %e de"euri com%actateG ung0iul de frecare geote5til.geomembran: este kn V 28l ung0iul de frecare geomembran:.teren natural este kF V !Al din testul de 2ncercare la 2ntindere 2n afara %lanului7 efortul de curgere al @DP4 distan'a de mobili#are %entru @DP4 la: grosimea necesar: a geomembranei se calculea#:: t= p * =tg n + tg # ? cos a 2m = 2mm
Su%rafa'a total) ce trebuie aco%erit) cu geomembran) se %oate calcula cu rela'ia: 3 geomembrana = 3C! + 3C 2 + 3C & + 3taluz + 3 ancorare 3 ancorare = #taluz latime ancorare 3 ancorare = ! !! 2.8 = 282D.8m 2 3 geomembrana = 2A++ + &82( + (!D! + A + 282D.8 = !!A(2D.8 m 2
(.2. SIS012U) D1 DR1N/J /) D1P-.I0U)UI D1 D1S1URI En sco%ul %rote3:rii mediului 2ncon3ur:tor7 i#olarea de"eurilor %rin intermediul unui strat de material argilos natural7 a fost 2nlocuit: cu sisteme de etan"are com%le5e care reduc semnificativ %oluarea a%ei7 aerului "i %:m-ntului 2n vecin:tatea de%o#itului. $a m:sur: de minimi#are a trans%ortului advectiv de %oluan'i lic0i#i din cor%ul de%o#itului 2n terenul de fundare7 res%ectiv7 a%a subteran:7 a a%:rut necesitatea reducerii sarcinii 0idraulice deasu%ra sistemului de etan"are. Solu'ia constructiv: const: 2n reali#area unui sistem de drenare a levigatului "i a a%elor din %reci%ita'ii care ms%al:I de"eurile %e %erioada um%lerii de%o#itului. 6
Solu+ii teBnice de realizare a sistemului de drenare a le i#atului Solu'iile te0nice7 utili#ate la ora actual: "i recomandate de agen'iile de mediu7 a%licate 2n sco%ul dren:rii7 colect:rii "i e%ur:rii levigatului %rodus 2n cor%ul de%o#itelor de de"euri sunt =figura (.2.!.?: strat drenant7 re'ea de drenuri "i colectoare7 re#ervor tam%on "i sta'ie de e%urare a levigatului. Sistemul de drenare a levigatului este dis%us deasu%ra sistemului de etan"are de ba#: "i7 de cele mai multe ori7 a celui de %e talu#. 4ste alc:tuit 2n general dintr.un strat de material granular cu %ermeabilitate ridicat:7 o alternativ: la aceast: solu'ie constituind.o utili#area geocom%o#itelor de drena3. Sistemul de drena3 alc:tuit din material %ermeabilitate recomandat de !
.(
n!
.2
Prin dis%unerea materialului granular %este sistemul de etan"are7 trebuie avut: 2n vedere %osibilitatea %erfor:rii geomembranei7 res%ectiv7 trebuie luate m:suri 2n sco%ul %:str:rii integrit:'ii acesteia. Astfel7 la interfa'a strat drenant . geomembran: este obligatorie dis%unerea unui geote5til cu rol de %rotec'ie a geomembranei =figura (.2.2.?. Deasu%ra stratului drenant este dis%us 2n general un geote5til cu rol at-t de filtrare a levigatului c-t "i de se%arare a stratului drenant de cor%ul de%o#itului.
6!
*e'eaua de conducte de drena3 se construie"te deasu%ra sistemului de etan"are a ba#ei de%o#itului. Diametrul nominal al conductelor de drena3 =D,? nu trebuie s) fie mai mic de 2 mm7 materialul %entru fabricarea acestora fiind %olietilen) de 2nalt) densitate =P4@D?. Dimensiunile fantelor conductelor de drena3 se %roiectea#) 2n func'ie de diametrul %articulelor materialului de filtru 2n care acestea sunt 2nglobate. $onductele trebuie s) aib) %erfora'ii numai %e 2B& din sec'iunea transversal)7 r)m-n-nd la %artea inferioar) !B& din sec'iunea transversal) ne%erforat)7 %entru a fi asigurat) astfel "i func'ia de trans%ort a levigatului. Fungimea ma5im) a unei conducte ce constituie o ramur) a re'elei de drena3 este de 2 m. Pantele finale7 'in-nd cont de greutatea cor%ului de%o#itului "i de tasarea subsolului7 trebuie s) fie de minimum !> de.a lungul conductelor de drena3 "i de minimum & > 2n sec'iune transversal)7de.o %arte "i de alta a conductelor. Sistemul de colectare a levigatului cu%rinde: stratul de drena3 %entru levigat7 drenurile absorbante7 drenurile colectaore7 c)minele7 statia de %om%are7 re#ervorul de stocare7 conducta de eliminare %entru levigat7 instalatia de transva#are . 2n ca#ul tratarii %e un alt am%lasament.
At-t drenurile absorbante c-t "i cele colectoare trebuie sa fie confec'ionate din P4@D "i s) aib) un diametru nominal D, c 2 mm.
$)minele %entru levigat se am%lasea#) 2n afara su%rafe'ei im%ermeabili#ate de de%o#itare "i se construiesc din P4@D sau beton c)%tu"it la interior cu un strat de %rotec'ie 2m%otriva ac'iunii coro#ive a levigatului. Diametrul interior al c)minelor %entru levigat trebuie s) fie de minimum ! m7 iar instala'iile se am%lasea#) astfel 2nc-t s) %ermit) controlarea si cur)'area conductelor de colectare "i a celor de eliminare.
62
Pom%ele %entru levigat trebuie s) fie confec'ionate din materiale re#istente la ac'iunea coro#iv) a levigatului. *e#ervoarele subterane se confec'ionea#) din P4@D sau beton7 cele de beton se c)%tu"esc la interior cu un strat de %rotec'ie re#istent la ac'iunea coro#iv) a levigatului. *e#ervoarele su%raterane se confec'ionea#) din beton sau o'el "i se c)%tu"esc la interior cu un strat de %rotec'ie re#istent la ac'iunea coro#iv) a levigatului. *e#ervoarele su%raterane se i#olea#) la e5terior 2m%otriva 2ng0e'ului. *e#ervoarele %entru levigat se dimensionea#) astfel 2nc-t s) aib) ca%acitate suficient) %entru stocarea unui volum de levigat egal cu diferen'a dintre volumul ma5im de levigat generat "i ca%acitatea instala'iei de tratare.. $onductele de eliminare %entru levigat trebuie s) fie confec'ionate din P4@D "i s) aib) un diametru nominal D, c 2 mm.
Primul strat de de"euri de deasu%ra stratului de drena37 2n grosime de ! m7 se de%une cu aten'ie7 f)r) com%actare "i cu evitarea circula'iei e5cesive a mi3loacelor de trans%ort %e acesta. $om%actarea de"eurilor de%o#itate 2nce%e numai du%) ce stratul de de"euri de%)"e"te ! m grosime. Primul metru de de"euri de%o#itate trebuie s) fie constituit din de"euri mena3ere cu granulo#itate medie. De"eurile masive7 voluminoase7 cele sub form) semilic0id)7 m-loas)7 nisi%urile fine "i alte ti%uri de de"euri care %ot %enetra 2n sistemul de drena3 colmat-ndu.l sunt inter#ise a se de%une 2n %rimul metru de deseuri deasu%ra drena3ului As%ectele de %roiectare a sistemului de drena3 constau 2n estimarea debitului de levigat. 6&
1stimarea cantit*+ii de le i#at $antitatea "i debitul de levigat %rodus 2n cor%ul de%o#itului de de"euri este influen'at: de o mul'ime de factori7 motiv %entru care nu se %oate elabora o metod: unic: de estimare a acestor %arametrii. Un rol im%ortant 2l au natura "i caracteristicile fi#ice "i c0imice ale de"eurilor de%o#itate. S%re e5em%lu7 de"eurile mena3ere vor genera o cantitate su%limentar: de levigat ca urmare a descom%unerii lor. Alegerea sistemului de drenare "i colectare a levigatului %oate modifica 2n mod semnificativ7 nu cantitatea de levigat7 dar debitul acestuia. Preci%ita'iile au cu siguran': cel mai mare rol 2n %roducerea levigatului7 motiv %entru care metodele de estimare a cantit:'ii de levigat difer: semnificativ 2n func'ie de am%lasamentul de%o#itului de de"euri. Alegerea ca valoare de calcul a unei %reci%ita'ii de o anumit: intensitate7 durat: "i frecven': trebuie f:cut: du%: o atent: anali#: a tuturor factorilor care contribuie la generarea levigatului. En %aralel cu %reci%ita'iile7 %erioada de 2nc0idere a de%o#itului =sau a unei celule a de%o#itului? %oate reduce cantitatea de levigat %rodus7 dar 2n detrimentul unui c0imism ridicat al de"eurilor de%o#itate. Enc0iderea unei celule du%: o %erioad: mare de tim% conduce la drenarea unei cantit:'i mari de levigat %e %erioada de e5%loatare a de%o#itului. M:sur:tori in situ efectuate la de%o#ite ecologice de de"euri au ar:tat c: debitul de levigat este ma5im 2n momentul 2nce%erii de%o#it:rii de"eurilor "i scade %e %erioada e5%loat:rii de%o#itului7 debitele 2nregistrate 2n momentul instal:rii sistemului de etan"are de su%rafa': fiind de cca. 2 n + > din debitul ma5im 2nregistrat. Acelea"i m:sur:tori au ar:tat c:7 du%: 2nc0iderea de%o#itului7 debitul de levigat colectat r:m-ne a%ro5imativ constant %entru o %erioad: de tim% semnificativ: =2n e5em%lul citat7 m:sur:torile au fost efectuate %entru o %erioad: %ost.2nc0idere de & ani? =Bona%arte7 !DD+?. Valoarea de calcul a debitului de levigat %entru care se vor dimensiona sistemul de drenare "i colectare7 ba#inele tam%on sau sta'iile de e%urare7 este e5%rimat: %e unitatea de su%rafa': de de%o#it oF&/.!F.2p "i se mai nume"te "i rat: de %ercolare oF/.!p.
Dimensionarea drenurilor
6(
Dimensionarea drenurilor s.a reali#at la debite %rovenite din %reci%ita'ia ma5im: 2n 2( ore cu asigurare ! >. Pentru munici%iul Bumbesti <iu du%: cum re#ult: din studiul climatic %reci%ita'ia este A& mm. $alculul debitului de levigat ce trebuie evacuat s.a f:cut %e ba#a rela'iei: fV US 2n care: U L debitul s%ecific de evacuare =drena3? S L su%rafe'ele aferente drenurilor Debitul s%ecific de evacuare se calculea#: cu rela'ia: ? li*i)iat = 2.8A = > 2.8A .6 8 V V!.62 lBs 0a T 82
@. %loaia de calcul cu sigurarea de ! >7 8 mG /. tim%ul de evacuare a a%ei7 82 oreG R. coefficient de scurgere a le5iviatului7 .6 3! = 3compartiment + 3taluz = 2A++ + & A! = ? 3! = !.62 &.!++ = +.!l B s 3compartiment + 3taluz = &82( + &( = ( 6( m 2 = (. 6(@a = &!++ m 2 = &.!++@a G
A2 = ? 3 2 = !.62 (. 6( = 6.+Al B s 3compartiment + 3taluz = (!D! + !6 Atotal = ? 3 = A! + A2 + A& Atotal = !.62 !!.+8 = !A.8(l B s Atotal = +.! + 6.+A + 8. = !A.8(l B s f total V1<.=& lDs A& = ? 3& = !.62 (.&+! = 8. l B s
= (&+! m 2 = (.&+!@a
Dimensionarea drenurilor s.a f:cut grafic %e ba#a debitelor calculate "i a %antei %roiectate. Valoarea diametrului a re#ultat din diagrama %entru dimensionarea 0idraulic) a conductelor7 du%) formula lui Manning. /oat) ba#a de%o#itului este s%ecial modelat) 2n coame7 astfel 2nc-t %anta su%rafe'ei c)tre drenurile absorbante este de &> iar catre drenul colector de 2> 0abel (.2. Dimensionarea drenurilor Dren Supra!a+ a 6+ Debit > m& B zi Pant a Diametru >mm?
? D8.! & !! .6 !!+. &A !!+.82D !(&.A66 !(!.&88 !&A.A8D !2(.(!6 !(+.!+2 !(6.+&( !+2. 6( !6A.8D! 82&.8!& +(8.&DA
>7? 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+ 2+
Pentru c) interven'ia asu%ra drenurilor este dificil)7 drenurile se su%radimen.sionea#)7 2n general diametrul minim av-nd valoarea de 2 mmG 2n func'ie de calculul tabelar efectuat anterior7 s.a %ro%us ca diametrul %entru drenurile absorbante si cele colectoare s) fie de 2+ mm. Materialul din care sunt e5ecutate drenurile este P4@D =%olietilen) de 2nalt) densitate? cu %ere'i dubli:. %eretele din e5terior riflat %entru %reluarea 2nc)rc)rilor date de de"euri7 iar %eretele din interior neted7 %entru a nu favori#a sedimentarea materiilor 2n sus%ensie aflate 2n li5iviat. Fevigatul astfel colectat va fi evacuat gravita'ional 2n ba#inul colector %entru levigat. Calculul distan+ei dintre drenurile absorbante $alculul distan'ei dintre drenuri %resu%une studiul debitului s%ecific ce trebuie evacuat 2n dou) condi'ii: la 2nce%ut7 c-nd sistemul de drenuri este aco%erit doar cu ! m de strat %ermeabil =nisi%? "i %e m)sur) ce 2n)l'imea de de"euri cre"te. am ales 2n)l'imea de !D Y! m. Astfel %entru debite ce varia#) de la . !. 2 m& B zi @a s.a elaborat un tabel 2n care s.au determinat
distan'ele dintre drenuri. S.a utili#at formula @oog0oudt %entru %rofil omogen "i drenuri am%lasate %e stratul im%ermeabil: #2 = F. distan'a 2ntre drenuri7=m?G R. conductivitatea 0idraulic)G .D mB#iG D .ad-ncimea stratului im%ermeabil G !mG 0. sarcina sub care are loc curgerea =0V@.DV2 .!?G!DmG U. debitul unitar evacuat 66 A = d @ + ( = @2 ?
0abel (.". Calculul distan+ei dintre drenurile absorbante Nr.crt. 1 2 " & ( , = < @ 1; 11 )>m? U=m & B#ii0a? pentru 8V1m . + A.D(( . 8+ 8.& & .! 6.&2+ .2+ (. .+ 2.A2A .8+ 2.& D ! 2. !.2+ !.8AD !.+ !.6&& !.8+ !.+!2 2 !.(!( )>m? pentru 8V2;m !8A.AA+ !(6. +D !26.(D! A . +6.+6D (6.!AA ( . &+.888 &2.66 & .2&8 2A.2A(
- ,&c0 !i1%a.
Stratul drenant Pentru %revenirea colmat)rii "i asigurarea func'ion)rii lor7 drenurile vor fi 2ncon3urate de filtru invers. Alegerea "i dimensionarea filtrului se reali#ea#) folosind curba granulometric a solului care urmea#: a fi drenat. Prin curba granulometric se e5em%lific: m:sura 2n care %articulele de sol urmea#: a fi %rote3ate cu geote5til.
68
- ,&c0!i1%a.
.D
du%: DVNR se 2ncadrea#: la granulometria A7 adic: d( 7 6mm7 se a%lic: & criterii care sunt satisf:cute7 cel %u'in unul dintre ele7 solul are o mare mobilitate a %articulelor "i necesit: un geote5til %entru re'inerea lor. Criteriul 1P Pentru m:rimea %articulelor d calcul-ndu.l din curba granulometric: re#ult:: 7 6mm este necesar ca d6 Bd! d !+7
Criteriul 2P Particulele cu%rinse 2ntre 7 2mmddd 7!mm s: fie %este + >7 din curba granulometric: re#ult: doar &D>7 deci criteriul nu este satis7cut. Criteriul "P Plasticitatea solului din studiile de laborator7 are indicele l % d !+ "i7 2n func'ie cu ra%ortul: argilBpra7 V
! > V 7!6d 7+7 deci criteriul este satis7cut. 6&>
Din criteriul &7 re#ult: c: acest argila are o mare mobilitate a %articulelor "i este necesar un filtru din #eote'til sau din pietri$
6A
Fig. -.- 1ozarea geote*tilului. Pentru aceste soluri7 cu o mare mobilitate a %articulelor7 care vor fi %rote3ate cu un geote5til7 trebuie res%ectate condi'iile %entru coeficientul de 2nc:rcare 0idrostatic: $@ care trebuie s: fie: $@d! d+ G calcul-nd7 re#ult: 72!mm "i: $@ddD care este 7!2mm. Pentru siguran': alegem o valoare mai mic: cu 7A.!7 re#ult-nd: $@ V= 7! 7!2?mm7 cores%un#-ndu.i valoarea 7!mm. 9rosimea necesar: a geote5tilului este: =2+.+ ?$@7 deci: d V + 7! V +mm. Se alege un geote5til ti% 9/A grosimea 6mmG densitatea !7&A gBcm&G %ro%or'ia %orilor n V 7DG %ermeabilitatea Rf V D!
.&
7 cu urm:toarele caracteristici:
$onfirmarea eficien'ei filtrului din geote5til se face calcul-nd %rodusul nd$@ V 7D6 7! V 7+( mm2 V +7(! "i ra%ortul: C2 7 n d C>
.8
m2
( D ! ) =
+7 ( !
.2
& 2 8
= !+
! s2
V 6!
V 7 6
6D
!!
.D
mBsG 27!6!
.(
!! .D7
0abel (.&. Calculul Hn*l+imii de pietri$: respecti #eote'til necesar* stratului !iltrant de drenaj
PI10RI3 41-01I0I)
! !
D ! .
&
(+m
$alculul su%rafe'ei de geote5til necesar) %entru a reali#a stratul drenant al de%o#itului de de"euri se face a%lic)nd formula de calcul a su%rafe'ei de geomembran): 3 geomembrana = 3C! + 3C 2 + 3C & + 3taluz + 3 ancorare 3 ancorare = #taluz latime ancorare 3 ancorare = ! !! 2.8 = 282D.8m 2 3 geomembrana = 2A++ + &82( + (!D! + A + 282D.8 = !!A(2D.8 m 2 Din motive economice s.a ales ca stratul drenant s) fie alc)tuit din %ietri" s%)lat de r-u sort !6B& mm. Din calculele reali#ate anterior stratul drenant va avea o grosime de .+ m (.". 1PUR/R1/ )III5I/0U)UI. Pentru a %rote3a mediul 2ncon3ur)tor7 a%a u#at) re#ultat) 2n urma drena3ului "i a activit)'ilor din de%o#it trebuie eu%rat) 2nainte de a fi evacuat) 2n P-r-ul Ia#u. Astfel7 acest de%o#it de de"euri necesit): deznisipator L e%urare a%e u#ate re#ultate de la s%:larea autove0iculelorG sta+ie de epurare pentru tratarea le i#atului 1 sta+ie de epurare pentru apa menajer6
Sta+ia de epurare pentru tratarea le i#atului este o sta'ie de e%urare modular:7 care func'ionea#: %e %rinci%iul osmo#ei inverse7 cu ca%acitatea de de 6 . D mcB#iG levigatul tratat va avea caracteristicile conform ,/PA !. Sta'ia de e%urare este modular:7 astfel volumul ce urmea#: a fi tratat s: %oat: fi m:rit7 dac: se dovede"te a fi necesar. 8
/ratarea levigatului se reali#ea#: 2n dou: tre%te: trea%ta mecanic:7 2n care are loc o reducere a valorii %@ "i %refiltrareG trea%ta biologic:7 2n care are loc %rocesul de tratare %ro%riu.#is %rin osmo#:
invers: "i nanofiltrare Procedeele mecanice de e%urare a levigatului =%ree%urarea? constau 2n re'inerea din influen') a substan'elor voluminoase7 de obicei nisi% "i materii aflate 2n sus%ensii astfel 2nc-t s) facilite#e e%urarea "i s) reduc) dimensiunea construc'22lor sta'iei de e%urare. *e'inerea acestor materii se face cu a3utorul: detergen'iG decantoarelor %rimare care sunt intsla'ii 2n care se de%un sus%ensiile de gr)tarelor ce re'ine elementele grosiereG sitelor ce re'in elementele de dimensiuni mai miciG de#nisi%atoarelor ce re'in nisi%ulG se%aratoarelor de gr)simi ce re'in gr)simi7 %roduse %etroliere "i s%uma de
dimensiuni mici. Prin osmo#) 2n'elegem trecerea lic0idelor %rintr.un %erete des%)r'itor. Acest fenomen 3oac) un rol foarte im%ortant %entru fiin'ele ale c)ror celule sunt 2ncon3urate de membrane semi%ermeabile. 1smo#a invers) este utili#at) de mul'i ani cu succes 2n 0idraulic) "i 2n te0nica a%elor u#ate. $a metod) %ur fi#ic) de des%)r'ire7 cu a3utorul unei membrane artificiale7 %re#int)7 2n com%aratie cu alte metode7 avanta3e diverse: a? ,u are selectivitate fa') de diferitele substan'e7 ci re'ine7 cu %u'ine e5ce%'ii7 toate substan'ele a%roa%e la fel de bine. De aceea este adecvat) "i %entru tratarea unor amestecuri com%licate de substan'e7 cum ar fi a%a de infiltra'ii de la ram%ele de de%o#itare. b? Pe l-ng) metoda eva%or)rii7 foarte scum%) din cau#a costurilor 2n energie7 este singura care mic"orea#) con'inutul 2n s)ruri al amestecului. c? Aceasta metod) nu necesita nici o substan') au5iliar)7 numai %entru cur)'area membranelor este necesar) din c-nd 2n c-nd utili#area detergen'ilor. Fa osmo#a invers) se ob'ine un concentrat care trebuie %relucrat 2n continuare %rin metode adecvate =de e5. eva%orare7 uscare? sau 2nde%artat %e alte c)i. In ca#ul unei %olu)ri accentuate a a%ei de infiltra'ii "i a unor %reten'ii ridicare 2n %rivin'a calit)'ii ac'iunii7 osmo#a invers) nu mai este destul de %erformant) singur:. Acest lucru este valabil 2ndeosebi %entru reten'ia amoniului7 care este de%endent de valoarea %@.ului. In acest ca#7 ar trebui utili#ate combina'ii de metode. 8!
Fig. -.. <i7erena dintre @idrog@idare la 7iltrare i la osmoza in)ers 1purarea le i#atului prin osmoza in ers* Diferen'a de ba#a 2ntre filtrarea normal) "i osmo#a invers) const) 2n aceea c)7 la filtrare7 substan'ele solide sunt 2nde%)rtate dintr.un lic0id7 2n tim% ce la osmo#a invers) dintr.un solvent. In ca#ul filtr)rii7 debitul lic0idului trebuie s) str)bat) 2n totalitate filtrul7 iar substan'ele solide r)m-n %e materialul de filtru. Membrana7 2n ca#ul osmo#ei inverse7 este str)b)tut) tangen'ial7 la o %resiune mare "i o vite#a ridicat). Debitul lic0idului se transform) atunci 2ntr.un debit scurs7 care se infiltrea#) %rin membrana7 se%ar-nd un debit de concentrat 2mbog)'it7 care trebuie sa fie inde%)rtat ulterior. 1 descriere matematic) a efectului osmo#ei inverse furni#ea#) a"a.numitul model al difu#iunii solutiilor. Fa ba#a acestui model stau urm)toarele %remi#e: a? $onform legii lui vanqt @off7 %resiunea osmotic) a unei solu'ii este %ro%or'ional) cu concentra'ia ei: rVbs$ r V %resiunea osmotica in bari b V coeficientul osmotic in bari s mtBCg $ V concentratia in CgBmt =!?
b? Debitul scurs %rin membrana semi%ermeabil) este %ro%ortional cu diferen'a de %resiune care %une totul 2n mi"care: e% V A =Z% u Zr? e% V debit scurs 2n mB0 A V constanta membranei 2n mB=0 s bari? % V %resiunea e5ercitat) 2n bari 82 =2?
Aceasta se determin) din %resiunea e5ercitat) minus diferen'a %resiunilor osmotice %e ambele %)r'i ale membranei.
Fig. -./ 1rocese posibile ale osmozei c? /recerea s)rurilor %rin membrana arat) c-t de mult se de%)rtea#) membrane real) de una ideal). Debitul de s)ruri scurse este inde%endent de %resiune "i %ro%or'ional cu diferen'a concentra'iilor de %e ambele %)r'i ale membranei: es V B =$F u $%? V e% $% es V debitul de saruri scurs in CgB=mv s 0? B V constanta membranei in mB0 $F V concentratia la alimentare $% V concentratia du%a scurgere? =&?
De aici re#ult) c) reten'ia la osmo#a invers) este de%endent) de desf)"urarea %rocesului: R = =! R= C1 ? ! CF > =(?
p !
> $ p + (
*eten'ia se determin) din ra%ortul concentra'iilor la scurgere "i al concentratului "i se a%ro%ie "i 2n ca#ul membranelor im%erfecte la o %resiune crescut) de ! 2n sc0imb o evolutie linear)7 dac) %resiunea %rocesului de%)"e"te clar %resiu.nea osmotic).
8&
(.&. 15/CU/R1/ 4/.1)-R In toate ram%ele 2n care sunt de%o#itate gunoi mena3er se a3unge7 du%) o scurt) %erioad) de tim%7 %rin %rocese microbiene de descom%unere7 la crearea bioga#ului.$om%onentele organice din de"euri7 ca de e5. resturi de alimente7 de m-ncare7de"euri ver#i7 te5tile7 0-rtie7 lemn etc.7 sunt descom%use %rin activit)'i bacteriale.In %rinci%al se formea#) metan =$@(? "i mono5id de carbon =$12?. A%ar "i altecom%onente ga#oase7 2ns) numai 2n %ro%or'ie redus). 4ste vorba 2n %rinci%al de com%onente ga#oase7 care7 datorit) %ro%riet)'ilor lor c0imico.fi#ice7 a%ar 2n aceast) fa#) din materialele de%o#itate. *e#ult) aici o cot) mare de 0idrocarburi clorurate "i fluorurate =@$F$l?. Poten'ialul %rinci%al de risc 2n ca#ul ga#elor din ram%e const) 2n %ericolul de e5%lo#ie "i de asfi5iere7 dac) bioga#ul se emite necontrolat. Mai mult7 materialele mirositoare din bioga# re%re#int) un deran3 %entru localit)'ile 2nvecinate. $om%onentele to5ice au efecte negative asu%ra oamenilor "i animalelor7 c-t "i asu%ra vegeta'iei a%)rute 2n cursul recultiv)rii su%rafe'ei ram%ei de de%o#itare.
Fig. -.D <escompunerea anaerob a substanelor organice Un alt %ericol %e care ga#ul de la ram%a de de%o#itare 2l %oate constitui este transformarea lui 2n agen'i ai modific)rilor climatice nou observate. Fa a%ari'ia efectului de ser)7 ga#ul metan 8(
are o influen') de &2 de ori mai mare dec-t cea a dio5idului de carbon =$12?. Pro%or'ia metanului re#ultat de la ram%ele de gunoi este estimat) la A.!A> din cea a metanului eliberat 2n 2ntreaga lume. Din motivele %re#entate mai sus este obligatoriu ca ga#ul re#ultat de la ram%a de gunoi7 dac) se afl) 2ntr.o cantitate considerabil)7 s) fie colectat "i 2nde%)rtat %e c)i ned)un)toare. Fa un con'inut de umiditate convenabil7 com%onenta care se %oate descom%une biologic a de"eurilor %oate fi transformat)7 2n condi'ii anaerobe7 cu a3utorul microorga.nismelor7 2n metan "i dio5id de carbon. A%a din %reci%ita'ii infiltrat) 2n de"euri creea#) condi'iile de mediu necesare7 dac) li%se"te o i#ola'ie a su%rafe'ei. .In mediul anaerob din interiorul unui de%o#it de de"euri7 organismele trebuie s). "iaco%ere nevoia de energie %entru divi#iunea celular)7 %rin fosfori#are. Urm)toarea figur) 2nf)'i"ea#) %rocesele com%le5e care conduc la ru%erea leg)turilor %olimerice %-n) c-nd se a3unge la formarea metanului 9a#ul de la ram%ele de de%o#itare mai con'ine urme de ga#e care a3ung la ram%a o dat) cu de"eurile livrate ode e5. @$$l=F?p sau care sunt %roduse ale reac'iilor c0imice sau bioc0imice =de e5. combinatiile sulfului?. Sarcinile 2nde%)rt)rii te0nice a ga#elor sunt: *educerea drastic) a emisiilor ur-t mirositoareG Im%iedicarea migr)rii ga#elor din #ona de de%o#itare =mai ales in ca#ul ram%elor de de%o#itare sau al celor 2ngro%ate? G Im%iedicarea migr)rii ga#elor 2n interiorul cl)dirilor7 %rotec'ia 2m%otriva e5%lo#iilor7 *educerea drastic) sau 2m%iedicarea afect)rii vegeta'iei 2n cadrul %lant)rilor de recultivare. Compozi+ia #azului din depozitul de de$euri 9a#ul de la ram%) ini'ial7 uscat7 care este 2n mod normal saturat7 const) a%roa%e e5clusiv =cca. DD> din volum? din cele dou) com%onente inodore7 metan $@( =+ .6 > din volum? "i dio5id de carbon $12 =( .+ > din volum?. $elelalte com%onente care7 2nsumate de%)"esc numai rar !> din volum7 sunt totu"i decisive %entru efectul ga#ului ca substan') ur-t mirositoare =2n s%ecial merca%tani7 amoniac7 sulfuri? sau d)un)toare. 4fectul d)un)tor %oate fi evaluat din %ers%ectiva %olu)rii atmosferei =de e5.concentra'ii de ga# inadmisibile %entru %ersonalul de la ram%a de de%o#itare "i %entru%lante? sau a %re3udicierii %osibilit)'ilor de utili#are a ga#elor =@2S7 0idrocarburi?. $om%o#itia ga#ului de la ram%a de de%o#itare varia#a 2n func'ie de v-rsta ram%ei7%roducerea de $12 2nce%-nd imediat du%) de%o#itare7 iar formarea metanului du%) o 8+
fa#) scurt) de fermenta'ie anaeroba acid).Incinerarea sau valorificarea ga#ului de la ram%a de de%o#itare %oate fi reali#at) la scara industrial) numai du%a atingerea mfa#ei metan stabileH. Intrarea 2n fa#a metan stabil) este caracteri#ata %rin fa%tul c) se ob'ine ra%ortul: Metan ! Dio5id de carbon Acum e5ist) suficient ga# metan %entru un %roces inde%endent de incinerare.
Fig. -.1E Modi7icarea compoziiei gazului de la rampa dedepozitare !n 7unctie de timp FFar?u@arBRo)ers,1D/3G 0abel (.& Componentele #azoase identi!icate la rampele de depozitare Componente Metan Dio5id de carbon Mono5id de carbon Amoniac @idrogen 15igen A#ot Acid sulfuric 4til. merca%tan Acetalde0Wd Acetona Ben#ol Alcani fara metan @$$l Formula cBimic* $@ ( $1 2 $1 ,@ ( @2 12 ,2 @ 2S $ 2 @ +S@ $@ &$@1 $ 2 @ 6 $1 $6 @ 6 $ n @ 2nY2 $5@W$l# Caz de la rampa ini+ial + . 6 > din vol. ( . + > din vol. Inter alul concentra+iilor . 8 > din vol. . + > din vol. L 2.A> din vol. L .&+ %%m L &.6 > din vol. L !A > din vol. L A2.+> din vol L 8 %%m L !2 %%m !+ %%m ! %%m . 8 %%m L .+ %%m & L6 mgBm &
86
Metanul este %urt)torul de energie al ga#ului de la ram%). Are o valoare caloric) de &+7+ M<Bmtn. $onform com%o#i'iei ga#ului colectat de la ram%) %oate fi calculate valoarea caloric). Deoarece la o valorificare termic) elementele ignifuge7 inerte7 adic) 2n %rinci%al $12 "i a#otul7 trebuie s) fie inc)l#ite "i ele7 %entru un ga# cu ++ > $@(7 &6 > $127 A > ,2 "i ! > 12 re#ult) o valoare caloric) minim) de: Val.cal. V !A7+ M<Bmtn. Aburii de a%) 3oac)7 la reducerea valorii calorice7 un rol subordonat7 deoarece ga#ul de la ram%) 2nainte de valorificare este eliberat de condens. Principii ale colect*rii #azelor la rampa de depozitare In %re#ent e5ist) sisteme ori#ontale "i verticale de evacuare a ga#elor. In 9ermania s.au folosit %-n) la ora actual) cu %rec)dere sisteme verticale %entru evacuarea ga#elor de la ram%ele de de%o#itare. QSub%resiunea %oate fi numai at-t de mare7 2nc-t rarefierea aerului s) r)m-n) su%ortabil). 45%erien'a a ar)tat c) la %u' nu ar trebui s) de%)"easc) & %-n) la + mbar Q o/ABASA*A, si *4//4,B4*94*7 !DA8p. In %ractica evacu)rii ga#elor se folosesc ca%t)ri s%ecifice de ga#e at-t mai mari7 c-t "i mai reduse %rin reglarea suflantelor. Sistemele verticale de evacuare a ga#elor au o #on) de influen') 2n form) de cerc. 4stimarea #onei de influen') "i a gradului de ca%tare a acesteia se face du%) urm)toarele ecuatii: Ac 7 put = @1 ?c 7 put At 7 put = ?t 7 put R2 @ R2 = AC 7 put ?t 7 put H @ 7 = m& n B @ ? = m & n B @? = H ! H 2 ? =m 2 ?
Ac 7 put P ca%tarea de ga# =%uterea de suc'iune? a %u'ului de ga# =mtnB0? @1 P lungimea %erforat) a conductei drenate =m? ?c 7 put P ca%tarea s%ecific) de ga# =mtnBm 0? At 7 put P %roduc'ia de ga# 2n #ona de influen') a %u'ului =mtnB0? ?t 7 put : %roductia de ga# s%ecific) 2n #ona de influen') a %u'ului =mtnBmt 0? RI ra#a de influen') a %u'ului =m? @: 2n)l'imea ram%ei7 0% Y ( m7 c-te 2 m interval de sigurna') sub stratul de H:gradul de colectare a ga#ului fcBft =.? 7: factor care 'ine cont de restul su%rafe'ei dintre cercurile 2n cea mai dens) 88
$antit)'ile de ga# calculate du%) model se refer) la ga# 2n stare normal). $a%aci.tatea unui agregat de suc'iune trebuie totu"i ra%ortat) la cantitatea de ga# 2n condi'iile de func'ionareG acest lucru se refer) la ca%acitatea f)cliilor de ga#.
Fig. -.11. 0ona teoretic de in7luen a unui pu de gaz Pe l-ng) elementele verticale de colectare a ga#elor =%u'uri? sunt 2ncor%orate 2n cor%ul de"eurilor "i elemente de colectare ori#onatale =drena3e? sau o combina'ie din cele dou). 1lementele unei instala+ii de eliminare a #azului din depozitul de de$euri a. Hlemente de colectare a gazului 4lementele de colectare a ga#ului ilustrate sunt: %unctifotme 2n %lan vertical liniare 2n %lan ori#ontal.
Pentru colectarea ga#ului de la ram%) c-t mai a%roa%e %osibil de locul de formare7 2n cor%ul de"eului se 2ncastrea#) colectori de ga# "i ace"tia sunt su%u"i sub%resiunii de cca. 2+u& mbar. $olectorii de ga# sunt 2nf)'i"a'i de cele mai multe ori ca mdrena3e de ga#H ori#ontale sau ca m%u'uri de ga#H verticale7 =cu conducta de conducere a ga#ului %erforat) integrat)? "i com%letate 2n anumite situa'ii %rin cor%uri de %ietre7 %rin care ga#ele %ot circula. In ca#uri individuale7 8A
camerele de evacuare a ga#elor sunt create 2n cor%ul de de"euri7 din material cu granula'ie mare si mai t-r#iu %erforate "i evacuate de ga#e. Pu'urile de ga# trebuie s) fie %rev)#ute cu o conducta central) w 2 mm7 care s) fie 2ncon3urat) de %ietre =granula'ie !6 B &2 mm?. 4lementele de colectare 2n %lan ori#ontal sunt de e5. straturile de eliberare a ga#elor sau de drena3 de sub stratul i#olator de la su%rafa'a unei ram%e de de%o#itare.
Fig. -.12 Hlemente ale unei instalaii de e)acuare a gazelor de la o ramp de depozitare Aceste straturi7 la fel ca "i cor%ul din %ietre7 trebuie sa con'in) c-t mai %u'in carbonat de calciu7 %entru a nu se a3unge la degradare7 %rin interven'ia c0imic) a a%ei7 de infiltra'ii acide sau a condensului de ga# de la ram%). Conductele de colectare a #azului $onductele de colectare a ga#ului unesc elementele de colectare a ga#ului cu locurile =sta'iile? de colectare a ga#ului.$onductele de colectare se %ot conecta fle5ibil de %u'ul de ga#7 deoarece 2n aceste sectoare ne %utem a"te%ta la de%uneri de de"euri. Fa locurile de racordare se g)sesc adesea instala'ii de colectare a %robelor "i de 2nc0idere. $onductele de colectare a ga#ului nu trebuie s) fie sub w! mm7 iar vite#a de curgere a ga#ului nu trebuie s) de%)"easc) ! mBs. Pentru %rotec'ia 2m%otriva %unctelor de leg)tura mai %rofunde7 unde se %ot face de%uneri "i condensul de ga# se %oate aduna7 leg)turile de colectare subterane nu trebuie instalate sub o %anta de +>. 8D
Fig. -.13 1u de gaz cu loc de m surare i racordare Puncte de colectare a #azului In %unctele de colectare a ga#ului se 2nt-lnesc conductele de colectare. Aici se instalea#) de obicei arm)turi de reglare =%resiune7 debit volumic? "i se a"ea#) ec0i%a.mente de m)surare "i su%raveg0ere. Dac) %unctul de colectare se %lasea#) 2n %unctul relativ de ad-ncime al conductelor de colectare aferente7 se %oate duce c)tre un centru condens de ga# din sistemul de leg)turi. 4tanseitatea la ga# a sistemului la aceea"i eliberare de condens se ob'ine %rin construc'ii de conducte scufundate7 asem)n)toare sifoanelor. Separarea condensului $ondensul de ga# a%are 2n sistemul de leg)turi %rin r)cirea ga#ului sub forma de va%ori de a%). Poate fi 2ns) "i %reluat7 direct 2naintea instala'iilor de com%actare7 %rintr.o se%arare turbionar).Fa calcularea cantit)'ii de condens7 r)cirea ga#ului cald de la ram%a %oate fi de la ++;$ la 2 ;$. Astfel se formea#) cca. ! Instala+ii de captare a #azelor In instala'iile de ca%tare a ga#elor se reali#ea#) o cre"tere a %resiunii ga#ului cu cca ! u!& mbar =ga#ul de la ram%a intr) 2n sta'ie cu cca. u+ mbar sub%resiune "i iese cu cca. YA mbar su%ra%resiune?. 9a#ul este condus din instala'iile de e5trac'ie c)tre cele de valorificare A g condensBmt de ga# de la ram%a.
=motor cu ga#7 turbin) cu ga#7 ca#ane? sau c)tre f)cliile de ga#. Instala'iile de e5trac'ie a ga#elor trebuie %rev)#ute7 din cau#a riscului de e5%lo#ii 2n ca#ul unei modific)ri a amestecului de ga#e7 cu %osibilit)'i de anali#a %ermanent) "i de %rotec'ie /rderea #azulu din depozitul de de$euri Dac) valorificarea ga#ului de la ram%a de de%o#itare nu este %osibil)7 acesta trebuie descom%us7 %rin ardere la tem%eraturi 2nalte de cca. !.2 ;$72n %)r'ile sale com%onente neto5ice. Astfel sunt distruse lan'uri lungi de leg)turi to5ice. In %lus7 %rin ardere este 2nl)turat metanul7 un im%ortant ga# de ser). Bioga#ul colectat va fi ars controlatG arderea ga#elor on.situ se va reali#a %rin intermediul unui ar#:tor agrementat7 %rev:#ut cu o %rotec'ie metalic: %erforat: cu ca%ac. Ar#:torul se va am%lasa la cca.&m fa': de cota final: de 2nc0idere a de%o#itului7 %entru a evita orice contact al fl:c:rii cu su%rafa'a de%o#itului. (.( /C-P1RIR1/ FIN/)G Du%: e5%irarea %erioadei de e5%loatare7 c-nd nivelul de um%lere al de%o#itului a a3uns la cota %roiectat:7 se va %roceda la 2nc0iderea acestuia./e0nologia de 2nc0idere a de%o#itului va fi 2n conformitate cu 1rdinul MAPM nr.8+8B2 ( %entu a%robarea ,ormativului te0nic %entru de%o#itarea de"eurilor cu modific:rile "i com%let:rile ulterioare. $riteriile de %roiectare a aco%eririi finale trebuie s: aib: 2n vedere: minimi#area infiltra'iei din %reci%ita'iiG asigurarea unui bun drena3 de su%rafa':G re#isten'a la ero#iuneG controlul migra'iei ga#elor din de%o#itG se%ararea de"eurilor de agen'ii de contaminareG %rotec'ia estetic:G utili#area stratului de aco%erire.
*educerea infiltra'iilor din %reci%ita'ii la un sistem de aco%erire bine %roiectat se reali#ea#: %rintr.un drena3 de su%rafa': foarte bun care s: minimi#e#e scurgerile de su%rafa':7 %ierderile de sol "i ero#iunile7 s: m:reasc: trans%ira'ia %lantelor din #ona r:d:cinilor stratului vegetal de aco%erire "i %rin reducerea %ercola'iilor7 folosind material %:m-ntos. Stabilirea unui strat vegetal s:n:tos este vital: %entru %rote3area sistemului de aco%erire 2m%otriva ero#iunii. /rebuie7 2ns:7 %lantate s%ecii de %lante cu r:d:cin: scurt: %entru a nu %ericlita straturile filtrante de dedesubt. Pentru 2nc0iderea de%o#itului se recomand: mai multe solu'ii.
A!
Aco%eririle finale ale de%o#itului sunt utile 2n %revenirea %:trunderii a%elor 2n cor%ul de%o#itului "i %roducerea de infiltra'ii7 dar 2n acela"i tim% contribuie "i la o%rirea evacu:rii 2n sus %e vertical: a ga#elor din de%o#it.
Fig -.13 (coperire 7inal cu geomembran, strat drenant i pm8nt. Alternativa de de%o#itare a de"eurilor mena3ere "i de ti% mena3er 2n ram%e7 c0iar cu res%ectarea tuturor normelor ecologice de construc'ie "i e5%loatare7 %re#int: o serie de inconveniente din care se men'ionea#:: %rocesul de o5idare al de"eurilor se face 2n mod lent "i necontrolat7 cu im%lica'ii
negative asu%ra mediului 2ncon3ur:torG indiferent de calitatea foliei i#olante "i de drena3e e5ist: %osibilitatea 2n tim% de infiltra'ie a lic0idelor nocive 2n %-n#a freatic:G ocu%: o su%rafa': mare de teren care ar %utea fi folosit: mult mai eficient7 2n %lus o su%rafa': limitrof: mare din 3urul ram%ei nu se %oate folosi 2n sco%uri re#iden'ialeG du%: ce a fost 2nc0is: "i aco%erit: cu %:m-nt7 locul fostei ram%e este inutili#abil
%entru %erioade mari de tim%G En eta%a de 2nc0idere se va asigura im%ermeabili#area de%o#itului %rin: reali#area 0idroi#ola'iei alc:tuit: dintr.un strat de im%ermeabili#are din %:m-nt argilos cu grosimea minim: de 7+ m G e5ecutarea unui sistem de drena3 a a%ei din aco%eri"ul de%o#itului format din:
re'ea de drenuri absorbante "i colectoare7 strat drenant cu grosimea mai mare de 7+ m7 geote5til cu rol de %rotec'ie "i filtrareG se vor asigura m:surile necesare %entru stabili#area ram%eiG
Se va reface structura solului %rin: aco%erirea de%o#itului cu un strat cu grosimea de minim !m7 com%us din %:m-nt
A2
"i alte s%ecii vegetale cu r:d:cini su%erficiale %entru a nu se deteriora stratul de etan"are .
strat vegetal 0,2 m pamant 0,8m geotextil de separare 800 g strat drenant din pietris geotextil 1200g geomembrana 2,5 mm strat de acoperire deseuri
Fig. -.1+. 3traturile de acoperire 7inala M:sura este recomandat: %entru: evitarea %:trunderii a%elor %luviale in cor%ul de%o#itului ceea ce conduce la evitarea 2m%r:"tierii de c:tre v-nt sau curen'i a materialelor mai u"oareG evitarea mirosurilorG 2ncadrarea 2n %eisa3.
A&
cu grosimea de 7+ m %este generatoarea su%erioar:G lungimea total: ( + m7 am%lasate la distan'a de & m7 cu o %ant: de 2.&>G dren colector 2n care se descarc: drenurile absorbante7 %o#i'ionat la ba#a talu#ului levigatul colectat %rin sistemul de drena3 va fi evacuat gravita'ional 2n ba#inul
e5terior al digului %erimetral de %e latura de est a am%lasamentuluiG %entru levigat7 etan"at cu geomembran:7 din beton armat7 cu VVA+ mcG %om%area levigatului din ba#in 2n sta'ia de e%urare se va reali#a %rint.o sta'ie de A%ele e%urate7 la ie"irea din sta'ia de e%urare se vor 2nscrie 2n %arametri calitativi %rev:#u'i de de @9 &+2B2 + . ,ormativ ,/PA !. A%ele %luviale se vor colecta %rin canale de gard: dis%use %e laturile de%o#itului7 la ba#a digurilor %erimetrale7 %rin rigole %entru a%a %luvial: 2n #ona s%a'iului administativ "i vor fi A(
scurge de %e versan'ii vec0ii cariere de argil: va fi colectat: %rin cele 2 canale e5istente $n! "i $n2 care vor fi re%rofilate "i amena3ate7 "i deversat: 2n canalul e5istent la calea ferat: B-rse"ti. A%ele %luviale conven'ional curate vor fi evacuate %rin canale ce vor avea %ante de scurgere cores%un#:toare ce vor fi men'inute 2n stare de func'ionare %rin cur:'ire %eriodic:. A%ele %rovenite din ba#inul %entru s%:lare ro'i du%: ce trece %rintr.un decantor "i se%arator de gr:simi sunt colectate 2n ba#inul etan" vidan3abil e5istent 2n aria de servicii. De asemenea se vor asigura condi'ii de %revenire a 2ng0e':rii a%elor u#ate acumulate 2n ba#inul de colectare. Pentru ca de"eurile u"oare antrenate de curen'i de aer sau v-nt7 s: nu afecte#e a%ele de su%rafa': 2nvecinate=r-ul Ia#u?7 se vor utili#a garduri mobile 2n #ona activ: de de%o#itare. De"eurile sosite la de%o#it vor fi verificate7 iar cele necores%un#)toare =s%italice"ti7 to5ice "iBsau %ericuloase? vor fi refu#ate. In vederea asigur)rii monitoringului calit)'ii "i nivelului a%ei freatice 2n #ona de%o#itului se vor e5ecuta & fora3e de observa'ie am%lasate 2n amonte "i aval de obiectiv la o adincime medie de 2 m=2 fora3e? "i & m=! fora3?. Sta'ia de %ree%urare mecano. biologic: ce va avea o ca%acitate de +.! mcB#i "i %resiune de o%erare de & .6+ barG du%: e%urare a%a va fi evacuat: 2n canalul de la nivelul c:ii ferate "i mai de%arte 2n %-r-ul Ia#u sau va fi utili#at: 2n sco% mena3er. Se inter#ice orice deversare de a%e u#ate7 re#iduuri sau de"euri de orice fel 2n a%ele de su%rafa': sau subterane7 %e sol sau 2n subsol. ,.2. PR-01CAI/ C/)I0GAII /1RU)UI Princi%ala %roblem: care %oate a%:rea la un de%o#it de de"euri este e5%lo#ia metanului. Fimita minim: de e5%lo#ie a metanului este de cca. +>. 45ist: numeroase e5em%le de e5%lo#ii la de%o#itele de de"euri. De asemenea7 au e5istat situa'ii c-nd ga#ele de ram%: s.au acumulat subteran 2n gos%od:riile sau cl:dirile 2nvecinate7 e5ist-nd %osibilitatea ca aceste ga#e s: ias: la su%rafa': %rin cr:%:turi. Datorit: acestor %robleme este recomandabil ca fiecare de%o#it de de"euri s: aib: instala'ii de recu%erare a bioga#ului. 4misiile de ga#e de la de%o#itele de de"euri %ot avea un im%act negativ asu%ra vegeta'iei care se de#volta %e aco%eri"ul sau 2n a%ro%ierea de%o#itului. $-nd 2n de%o#it nu mai sunt aduse de"euri =la 2nc0iderea acestuia?7 %entru a reduce fenomenul de ero#iune7 acest aco%eri" trebuie 2nierbat. 4misiile de ga# 2nde%:rtea#: o5igenul din #ona r:d:cinilor vegeta'iei7 ceea ce conduce la moartea vegeta'iei din #on:. A+
1 alt: %roblem: im%ortant: cau#at: de de%o#itele de de"euri o re%re#int: mirosul ga#elor emise. En tim% ce metanul "i dio5idul de carbon sunt ga#e f:r: miros7 ga#ul emis de de"eurile solide or:"ene"ti con'ine o mare cantitate de com%onente cu miros %uternic7 care 2ns: nu sunt to5ice 2n concentra'ii mici. Mirosurile sunt emise at-t 2n fa#a de e5%loatare7 c-t "i du%: 2nc0iderea de%o#itului7 atunci c-nd de%o#itele fie nu sunt %rev:#ute cu sisteme adecvate de colectare a ga#elor7 fie atunci c-nd sistemele de colectare nu sunt e5%loatate cores%un#:tor. Mirosurile %rovenite de la de%o#itele de de"euri %ersist: %e distan'e de !76 Cm sau c0iar mai mult %e distan'a %redominant: a v-ntului. Pentru a asigura %rotectia mediului 2ncon3ur)tor se vor lua urm)toarele m)suri: se va asigura colectarea bioga#ului7 conform %revederilor din %roiect7 2n + eta%e7
%e m:sur: ce se um%le de%o#itul "i grosimea stratului de gunoi a3unge la cota %roiectat: %entru fiecare eta%: de am%lasare a %u'urilor de bioga#G 2n %rimele ( eta%e se vor construi %u'urile de colectare a ga#elor de de%o#it =& buc?G eta%a a +.a va consta 2n construirea sistemului de conducte de leg:tur: 2ntre %u'uri7 a suflantei7 a sistemului de cur:'ire a ga#elor "i gru%ului generator al facleiG bioga#ul colectat va fi ars controlatG arderea ga#elor on.site se va reali#a %rin intermediul unui ar#:tor agrementat7 %rev:#ut cu o %rotec'ie metalic: %erforat: cu ca%ac. Ar#:torul se va am%lasa la cca.&m fa': de cota final: de 2nc0idere a de%o#itului7 %entru a evita orice contact al fl:c:rii cu su%rafa'a de%o#itului. sistemul de colectare a ga#ului trebuie s: fie am%latasat i#olat fa': de sistemele de %u'urile de colectare a ga#elor vor fi stabilite astfel 2nc-t construirea lor s: nu
drena3 "i evacuare a levigatuluiG afecte#e desf:"urarea o%era'iunilor de de%o#itare7 com%actare7 nivelare "i s: fie asigurat accesul la ele %entru 2ntre'inere "i monitori#areG acesteaG materialele cu risc de de#voltare e5cesiv: a %rafului vor fi ume#ite imediat du%: se va %lanta o %erdea de %rotec'ie vegetal: %e latura de est a de%o#itului. se vor asigura condi'ii %entru eliminarea %osibilit:'ilor de autoa%rindere %rin utili#area de autove0icule "i de utila3e ale c:ror emisii res%ect: legisla'ia 2n
aco%erirea %eriodic: a de"eurilor com%actate cu un strat de %:m-nt sau materiale inerteG vigoare7 %recum "i 2ntre'inerea motoarelor7 2n vederea reducerii emisiilor de %oluan'i genera'i de
A6
,.". PR-01CAI/ S-)U)UI 3I SUBS-)U)UI Solul "i subsolul %ot fi influen'ate de construirea7 e5%loatarea "i 2nc0iderea de%o#itului de de"euri din mai multe %uncte de vedere: de%o#itarea necores%un#)toare a de"eurilor7 e5ecu'ia terasamentelor7 slaba im%ermeabili#are a de%o#itului ce %oate duce la infiltra'ia li5iviatului "i astfel la %oluarea solului "i a subsolului. De%o#itul de de"euri va fi am%lasat %e un strat gros de argil: "i marn: de a%ro5. 2 .& m ad-ncime. Fucr:rile de terasamente vor consta 2n escavarea "i modelarea ba#ei de%o#itului=strat de argil:?7 iar %:m-ntul re#ultat va fi utili#at %entru reali#area digurilor %erimetrale "i de com%artimentare. Digurile %erimetrale vor fi diguri din %:m-nt7 cu 2n:l'imi de 0V2m7 m intV!:&G me5tV!:2. Fungimea estimativ: a digurilor va fi de !. !!ml "i se vor e5ecuta din straturi de argil: bine com%actat:G ba#a de%o#itului va fi modelat: 2n coame "i cu %ante cores%un#:toare=min &> c:tre drenurile absorbante "i 2> c:tre #ona de colectare "i %om%are? %entru a %ermite func'ionarea o%tim: a sistemului de drena3 %entru levigat. Fa ba#a talu#urilor e5terioare ale de%o#itului se va reali#a canalul de gard: ce va avea sec'iune tra%e#oidal:7 va fi etan"at cu %ereu din beton "i va avea o lungime total: de ! 22ml. $om%artimentele vor fi delimitate de digurile de com%artimentare7 ce vor fi reali#ate din anvelo%e u#ate um%lute cu nisi%7 a"e#ate %e 2.& r-nduri sub form: de trunc0i de %iramid: 7 %este care se 2ntinde geomembrana. Fungimea acestuia FV&((ml. Sistemul de etan"are combinat: este format din: geomembran: din @DP4 cu gV 2mmG geote5til cu mV!2 gBm%G
strat drenant de %ietri"G sort !6B&2mm7 cu grosimea de + cmG geote5til se%arator de staturi cu mV2 gBm% %este stratul drenantG
Fa e5ecutarea im%ermeabili#:rii ba#ei "i talu#urilor de%o#itului se vor res%ecta %rescri%'iile te0nice 2n leg:tur: cu 2mbinarea membranei c-t "i substan'ele folosite la aceast: o%era'iune. Du%: e5ecutarea lucr:rilor de im%ermeabili#are se va verifica etan"eitatea 2mbin:rilor geomembranei. 9eomembrana este %rinci%alul material de etan"are.
A8
Fa 2nc0iedrea de%o#itului se va asigura im%ermeabili#area stratului de aco%erire %rin: strat de sus'inere 7 cu o grosime de min. 7+ m din de"euri din construc'ii concasate strat de drena3 %entru ga# cu Cg!5! .(mBs din nisi%7 cu o grosime de & cm geote5til de %rotec'ie7 mg6 gBm%
geomemban: cu gV2mm sau + cm strat mineral de argil: geocom%o#it drenant cu geote5til %e %artea su%erioar: strat de %:m-nt argilos7 nisi% sau %ietri"7 cu grosimea de A+cm strat vegetal=sol? de !+cm grosime ga#on7 vegeta'ie re#istent: la ero#iune
Silnic trebuie s) se verifice starea "i buna func'ionare a amena3)rilor din incita de%o#itului =starea geomembranei "i a geote5tilului 2n #onele de ancorare7 func'ionarea sistemului de drena3 a levigatului7 com%ortarea talu#urilor celulelor?. Solul e5cavat 2n cursul lucr:rilor de amena3are va fi fi trans%ortat imediat %e am%lasamentul c:ruia este destinat=reali#area celulelor viitoare sau 2nc0iderea celulei e5istente a de%o#itului ecologic?. Scurgerile carbutran'ilor si lubrifian'ilor se vor %reveni %rin verificarea te0nic) aa utila3elor. *e%ara'iile "i sc0imbul de ulei al utila3elor se vor e5ecuta 2n #ona atelierului de re%ara'ii e5istent %e o %latform: betonat:. Fucr:rile de reabilitare a sectoarelor um%lute cu de"euri vor 2nce%e imediat ce %rocesul destabili#are a de"eurilor %ermite acest lucru. /raseul de acces la de%o#it va fi su%raveg0eat %entru a se evita riscul de desc:rcare necontrolat: a de"eurilor 2n alte #one dec-t cele amena3ate. ,.&. PR-01CAI/ F/UN1I 3I 51410/AI1I Pentru a evita afectarea bioti%urilor 2nvecinate se va reali#a o %erdea verde %e latura de est a de%o#itului %rin amena3:ri %e r-nduri succesive din arbu"ti "i arbori cu 2n:l'imi "i coronamente diferite. Pe celelalte trei laturi7 de%o#itul este 2ncon3urat de li#ier) de %)dure. In urma lucr:rilor de 2nc0idere "i reamena3are se va reface vegeta'ia "i se vor amena3a #one ver#i 2n s%a'iile care delimitea#: diferite activit:'i din incint:. Pe terenurile eliberate de sarcini te0nologice se vor recultiva %lante ierboase . Pentru o%era'iile de de#insec'ie si derati#are se va a%ela la firme s%eciali#ate.
AA
,.(. I2P/C0U) /SUPR/ P1IS/JU)UI Pentru a restr-nge efectul asu%ra %eisa3ului7 %rin grafice de lucr:ri7 se vor %revede
e"alon:ri de e5ecu'ie7 astfel 2nc-t %or'iunea 2nce%ut: s: fie terminat: integral "i redat: #onei 2ntr. o %erioad: c-t mai scurt: de tim%. Pe m:sura atingerii cotei de e5%loatare a diferitelor %or'iuni din de%o#it se vor efectua o%era'ii de reconstruc'ie ecologic::co%ertare7 2ns:m-n'are 2n vederea red:rii terenului 2n circuitul natural. /alu#urile se vor 2nierba "i %lanta cu arbu"ti. Se vor lua m:suri %entru a se evita de%o#itarea necontrolat: a de"eurilor 2n afara de%o#itului. ,.,. I2P/C0U) /SUPR/ 21DIU)UI S-CI/): 1C-N-2IC 3I /) C/)I0GAII 5I1AII. 45%loatarea unui de%o#it de de"euri este asociat: 2n %re#ent 2n *om-nia cu o serie de evenimente "i situa'ii caracteristice: %oluare7 mirosuri "i de#agrementeG sc:derea valorii %ro%riet:'ilorG a%ari'ia %o%ula'iilor umane nomadeG a%ari'ia de s%ecii de animale o%ortuniste ="obolanii7 %esc:ru"ii?.
Studiile "i anc0etele sociologice efectuate %-n: 2n %re#ent au eviden'iat 2n D > dintre ca#uri o 2m%otrivire a localnicilor cu %rivire la am%lasarea unor noi de%o#ite de de"euri. Princi%ala e5%lica'ie a fenomenului este re%re#entat: de slaba informare "i cunoa"tere a modului de reali#are7 e5%loatare "i %rotec'ie a unui de%o#it controlat de de"euri. Pe de alt: %arte7 li%sa organi#:rii civice7 facilitea#: %er%etuarea traiului 2n %romiscuitate7 de cele mai multe ori refu#-ndu.se cu bun: "tiin': investi'iile cone5e =drum de acces7 re'ele de a%a.canal si c0iar electricitate?. 1rdinul Ministrului S:n:t:'ii %entru a%robarea ,ormelor de igien: "i a recomand:rilor %rivind mediul de via': al %o%ula'iei7 %revede c: distan'a de %rotec'ie sanitar: %-n: la un de%o#it controlat de de"euri s: fie de minim ! m. Av-nd 2n vedere fa%tul c: cele mai a%ro%iate locuin'e se afl) la distan'a de 8 Cm fa': de limita am%lasamentului studiat7 acestea nu vor fi afectate din cau#a lucr:rilor de amena3are "i de e5%loatare ale de%o#itului. 1 alt: %roblem: im%ortant: cau#at: de de%o#itele de de"euri o re%re#int: mirosul. En tim% ce metanul "i dio5idul de carbon sunt ga#e f:r: miros7 ga#ul emis de de"eurile solide or:"ene"ti con'ine o mare cantitate de com%onente cu miros %uternic7 care 2ns: nu sunt to5ice 2n concentra'ii mici. Mirosurile sunt emise at-t 2n fa#a de e5%loatare7 c-t "i du%: 2nc0idere AD
de%o#itului7 atunci c-nd de%o#itele fie nu sunt %rev:#ute cu sisteme adecvate de colectare a ga#elor7 fie atunci c-nd sistemele de colectare nu sunt e5%loatate cores%un#:tor. Mirosurile %rovenite de la de%o#itele de de"euri %ersista %e distante de !76 Cm sau c0iar mai mult %e direc'ia %redominant: a v-ntului7 %roduc-nd disconfort locuitorilor din #ona 2nvecinat: am%lasamentului. Pentru a areduce im%actul de%o#itului de de"euri asu%ra mediului social7 economic "i al calit:'ii vie'ii se vor lua urm)toarele m)suri: se va reduce riscul de antrenare a sus%ensiilor7 mirosurilor de#agreabile7 2nmul'irea se vor reali#a instala'ii de s%:lare "i de#infec'ie a ve0iculelor "i utila3elor care
vectorilor de agen'i %atogeni sau a %:s:rilor7 %rin aco%erirea %eriodic: cu material inertG %:r:sesc am%lasamentul de%o#ituluiG se vor res%ecta normele te0nice de igien: "i de securitate %entru trans%ortul de"eurilor
"i %entru utila3ele folosite 2n acest sco%7 %entru a nu fi afectat traficul %e sectoarele drumurilor na'ionale de acces s%re de%o#itG se va im%lementa un sistem adecvat %rivind te0nica securit:'ii munciiG se va introduce un sistem urm:rire "i %a#:.
,.= 2-NI0-RI./R1/ D1P-.I0U)UI Perioada de urm:rire %ost2nc0idere este stabilit: de autoritatea com%etent: %entru %rotec'ia mediului. Aceast: %erioad: este de minimum & ani "i %oate fi %relungit: dac: %rin %rogramul de monitori#are %ost2nc0idere se constat: c: de%o#itul nu este 2nc: stabil "i %re#int: un risc %oten'ial %entru factorii de mediu. Monitori#area %ost2nc0idere vi#ea#: urm:toarele as%ecte: L stabilitatea talu#urilor acestuia "i a versantului estic al microcarierei care vine 2n contact cu de"eurileG L asigurarea canali#:rii a%elor 2n #ona de%o#ituluiG L starea cores%un#:toare a "an'urilor de colectare a a%elor %luviale din %artea sudic: a de%o#ituluiG L e5isten'a gardului de 2m%re3muire al de%o#itului7 a gradului de aco%erire cu #gur: "i steril a de"eurilorG L ca%tarea "i drenarea a%elor unor i#voare din %erimetrul de%o#itului s%re ba#inul de colectareG L monitori#area levigatului7 a a%elor de su%rafa': "i a aerului7 %rin anali#e c0imice %entru a se urm:ri influen'a activit:'ii de%o#itului asu%ra factorilor de mediu. Monitori#area gener:rii7 emisiei "i migr:rii ga#ului din 0alda de de"euri se face 2n situ %rin as%irarea ga#elor %rintr.un D
dis%o#itiv de m:surare fi5 sau %ortabil re%re#entat %rintr.un dis%o#itiv de as%ira'ie cu %om%a ac'ionat: manual sau cu %om%: ac'ionat: electric. Pe durata m:sur:torilor se vor 2nregistra: L locul "i ad-ncimea %unctelor de monitori#areG L citiri ale mediilor "i ma5imelor ob'inute la instrumentele %ortabileG L condi'iile de microclimat din momentul efectu:rii m:sur:torilor. De%o#itul de de"euri Bumbesti.<iu este am%lasat 2n fosta microcarier: $urtisoara din care s.a e5tras c:rbune7 situat: %e valea cu acela"i nume la o cot: su%erioar: V:ii <iului cu + m7 iar fa': de cartierul de locuin'e din ora"ul Bumbesti la o distan': de !2 m est. Din 0alda de de"euri re#ult: o serie de com%u"i organici volatili7 to5ici7 care %ot afecta negativ starea de s:n:tate a %o%ula'iei din #on:. Po%ula'ia din vecin:tatea de%o#itului %oate fi e5%us: la riscul unor 2mboln:viri at-t datorit: unor eventuale %olu:ri biologice7 2n s%ecial %olu:rilor cu dio5ine7 furani7 @2SG $@(G$127 c-t "i a unor com%u"i de fermenta'ie =aci#i gra"i volatili7 aci#i aminici7 alde0ide7 amoniac7 etc.? ace"tia din urm: fiind %rodu"i metabolici. $onform @9 &(DB2 de%o#itul 2ncadrat 2n clasambI 2"i inc0eie activitatea 2n anul 2 D. +7
Posibilele emisii de ga#e "i %resiune atmosferic: %recum "i nivelul a%ei subterane se vor m:sura lunar 2n %erioada de func'ionare "i la 6 luni 2n fa#a de %ost2nc0idere. Monitori#area %ost2nc0idere vi#ea#: urm:toarele as%ecte: L stabilitatea talu#urilor acestuia "i a versantului estic al microcarierei care vine 2n contact cu de"eurileG L asigurarea canali#:rii a%elor 2n #ona de%o#ituluiG L starea cores%un#:toare a "an'urilor de colectare a a%elor %luviale din %artea sudic: a de%o#ituluiG L e5isten'a gardului de 2m%re3muire al de%o#itului7 a gradului de aco%erire cu #gur: "i steril a de"eurilorG L ca%tarea "i drenarea a%elor unor i#voare din %erimetrul de%o#itului s%re ba#inul de colectareG L monitori#area levigatului7 a a%elor de su%rafa': "i aaerului7 %rin anali#e c0imice %entru a se urm:ri influen'a activit:'ii de%o#itului asu%ra factorilor de mediu.Parametrii c0eie care trebuie urm:ri'i 2n toate fora3ele "i i#voarele din %erimetru sunt: con'inutul de o5igen7 valoare p@7 conductivitate7 nitri'i7 amoniu.
D!
C-NC)U.II
Activitatea de colectare7 trans%ort "i de%o#itare a de"eurilor din ora"ul Bumbesti.<iu este asigurat: de 8 %ersoane din care %e am%lasamentul ram%ei se afl: 2n %ermanen': administratorul7 %a#nicul de%o#itului "iconduc:torii auto de %e utila3ele de trans%ort. Enc:rcarea se reali#ea#: cu auto2nc:rc:toare frontale7 iar trans%ortul cu autobasculante. Sistemul de desc:rcare este 2n str-ns: corela'ie cu activitatea de 2m%ingere "i nivelare a de"eurilor %e ram%a de gunoi a ora"ului. $olectarea "i 2nc:rcarea re%re#int: + > din activitatea de gestionare a de"eurilor mena3ere. Activitatea de de%o#itare %ro%riu.#is: %resu%une desc:rcarea de"eurilor din autobasculante7 2m%ingerea "inivelarea acestora cu a3utorul 2nc:rc:toarelor frontale.De"eurile au un caracter eterogenG acestea sunt de%o#itate 2n strate cu grosimi de !7+ m7 aco%erite cu #gur: =%rovenit: de la centralele termice ale ora"ului? "i de"euri re#ultate din construc'ii7 com%actate cu 2nc:rc:toarele frontale. Su%rafa'a de%o#itului este aco%erit: cu #gur: "i steril 2n %ro%or'ie de A >7 as%ect care conduce la diminuarea 2n mod substan'ial a mirosurilor "i a %osibilit:'ii de antrenare de v-nt a de"eurilor sau de incendiere a acestor De%o#itul de de"euri Bumbesti.<iu este am%lasat la circa! m sud de limita localit:'ii $urtisoara. En a%ro%ierea de%o#itului se g:sesc c-teva locuin'e aflate la distan'e de circa + m fa': de gardul 2m%re3muitor. Fa': de centrul civic al localit:'i7 de%o#itul se afl: Ia o distan': de + de cartierul de locuin'e din ora"ul Bumbesti la o distan': de !2 m m sud.est7 iar fa':
est. Singurele obiective afectate de de%o#it sunt locuin'ele situate 2n imediata a%ro%iere7 "i mai ales c-nd 2n mod accidental sunt a%rinse 0-rtiile.cartoanele7 te5tilele7 %lasticul7 con'inute de gunoaie. En ca#ul de%o#itului de de"euri =gestionat de c:tre S.$ 91S$1MF1$ S.A Bumbesti? nu se a%lic: nicio te0nologie %entru neutrali#area "i valorificarea de"eurilor stocate. Datorit: fa%tului c: %erimetrul actual al de%o#itului nu este 2m%re3muit cores%un#:tor7 o serie de de"euri u"oare sunt antrenate de v-nt "i 2m%r:"tiate %e terenurile limitrofe %roduc-nd %e l-ng: o %oluare %eisagistic:7 o %oluare de fond a solului "i subsolului %rin degradarea lent:7 2n tim% a acestora. En %re#ent7 levigatul %rodus ca urmare a %ercol:rii ram%ei de c:tre a%ele meteorice "i umiditatea de"eurilor7 %rin scurgere liber: s%re aval7 %roduce %rin infiltrare %oluarea solului "i D2
subsolului. Se im%une reali#area 2n aval de latura nordic: a ram%ei a unui drena3 cu "an' colector "i ba#in de stocare a levigatului ce va fi vidan3at "i trans%ortat %eriodic la sta'ia de e%urare or:"eneasc:. En %artea estic: a de%onei se afl: creat: o acumulare de a%: %e o su%rafa': de + m%7 alimentat: dintr.un i#vor "i din a%ele care s%al: frontul estic al ram%ei7 iar din cau#a ad-ncimii mari "i contactului nem:rginit cu gunoaiele %roduce infiltra'ii 2n de%onie7 cu %olu:ri semnificative a a%elor subterane. Po%ula'ia din vecin:tatea de%o#itului %oate fi e5%us: la riscul unor 2mboln:viri at-t datorit: unor eventuale %olu:ri biologice7 2n s%ecial %olu:rilor cu dio5ine7 furani7 @2SG $@(G$127 c-t "i a unor com%u"i de fermenta'ie =aci#i gra"i volatili7 aci#i aminici7 alde0ide7 amoniac7 etc.? ace"tia din urm: fiind %rodu"i metabolici. Din 0alda de de"euri activea#: 2n #on:. /otodat:7 diferi'i agen'i %atogeni7 e5isten'i 2n %rodusele organice de natur: vegetal: "i animal: au un a%ort substan'ial 2n r:s%-ndirea unor boli. Pre#en'a insectelor care au ca bioto% %rinci%al %latformele de gunoi neigienice7 s%oresc riscul contamin:rii oamenilor "i animalelor. Un alt mod de transmisie a infec'iilor se reali#ea#: %e cale natural: re#ultat: din rela'iile trofice dintre ro#:toare "i du"manii lor naturali. De aceea7 2n combaterea lor nu se vor a%lica metode ba#ate %e %r:d:torism7 ci aten'ia se va concentra %e metode genetice =sterili#area masculilor7 2ncruci":ri 2ntre s%ecii folosind 0ormonii?. En %erimetrul localit:'ii Bumbesti7 e5ist: o #on: de %rotec'ie natural:7 a c:rei limit: sudic: este situat: %e culmea 2n:l'imilor care str:3uesc ba#inul 2n %artea nordic:. Du%: 2nc0iderea de%o#itului7 %entru integrarea lui 2n ecosistem se va reali#a 2nierbarea su%rafe'ei acestuia cu %lante L graminee L "i %lantarea unor s%ecii re#istente la factorii %oluan'i7 2n vederea refacerii structurii solului "i a bioceno#ei7 2n %aralel cu eliminarea surselor de %oluare "i cu introducerea tre%tat: a acestor terenuri 2n %eisa3ul natural al #onei. De asemenea se recomand: reali#area unei %erdele vegetale de %rotec'ie %rin %lantarea mai multor eta3e de arbori "i arbu"ti cu de#voltare ra%id:. Pe %erioada de func'ionare a de%o#itului sunt stabilite m:suri de su%raveg0ere "i monitori#are a de%o#itului %ro%riu.#is c-t "i a factorilor de mediu care vor fi influen'a'i de e5isten'a acestuia. $onform @9 &(DB2 %ost2nc0idere al de%o#itului7 conform autori#a'iei integrate de mediu. + o%eratorul de%o#itului este res%onsabil de 2ntre'inerea7 su%raveg0erea7 monitori#area "i controlul re#ulta o serie de com%u"i organici volatili7 to5ici7 care %ot afecta negativ starea de s:n:tate a %ersonalului care
D&
343+45*6A748 !. Studiu de evaluare a riscului %rivind de%o#itul de de"euri Bumbesti L<iu7 <ud. 9or3 2 2. Fodor7 D.7 Baican7 9. 4mpactul industriei miniere asupra mediului7 4d. Infomin7 Deva7 2 !. &. @1/x*y*4 nr. &(D din 2! a%rilie 2 + %rivind de%o#itarea de"eurilor. 8. (. Proiect te0nic %entru ob'inerea autori#a'iei de gos%od:rire a a%elor %entru de%o#itul de de"euri Bumbesti din <ud. 9or3 I,$D I,S4M4K7 Sadu L 2 urbane7 4d. Matri5 *om7 Bucuresti7 2 6 & +. ,.,. Antonescu7 Dan Paul Stanescu7 Fetitia Po%escu L 9estiunea si tratarea deseurilor 6. Planul ,ational de 9estionare a Deseurilor 8. 9abriela *osu /artarea si valorificarea deseurilor 4ditura B*4,7 . 2 A. Planul *egional de 9estionare a Deseurilor %entru *egiunea Vest D. Strategia <udeteana de 9estionare a Deseurilor %entru 3udetul $aras Severin (.
D(