Sunteți pe pagina 1din 5

Conf.Univ.dr. Zaharia Agripina PREPARAREA DINTILOR PENTRU RESTAURARI ESTETICE PRIN PLACARE CU FATETE Se mai numesc si fatete vestibulare.

Procedeul de fatetare (Veneer) a aparut de la ideea de sacrificiu minim de tesut dentar sanatos pentru a face corecturi estetice in zona frontala -Fatetele sunt jumatati de coroana care inlocuiesc smaltul dislocat de pe fata vestibulara si de pe fetele proximale (fatete moderne totale*). -Fateta totala (propusa de Rousse . S.! pentru fatetele care acopera atat fata vestibulara cat si intrea"a arie de contact intinzandu-se spre oral. -Fatetarea elimina prepararea circulara de pe fata orala Scurt i toric! confectionate la inceput din rasini acrilice (Fran# Faunce $%&!) ulterior din R'( apoi ceramica )nitial nu au avut succes si nu s-au impus. Fatetele din R'( pot fi realizate direct de catre medic in cavitatea orala a pacientului sau indirect in laborator pe baza unei amprente. Avanta"#$# fat#t#$or din co%po&it! -economie de tesuturi dentare -risc minim de iritatie pulpara -posibilitatea de relipiri* optimizari in caz de dezlipiri -efect estetic multumitor dar nu de durata Fatetele din compozit nu au transluciditate naturala dau aspectul d# $ip it d# viata* rezistenta scazuta la uzura si sunt susceptibile la retentia de placa. Fat#t#$# c#ra%ic# -cerinte conservative -stabilitate cromatica -biocompatibilitate -rezistenta la uzura -retentie scazuta de placa bacteriana -mimeaza transluciditatea dintelui natural asi"ura stabilitatea conturului si a culorii cu risc minim de iritatie "in"ivala -stabilitatea fatetelor s-a imbunatatit odata cu adoptarea conceptului de "ravare acida a ceramicii. Indicatii$# fat#t#$or co%po&it#'c#ra%ic# -prezenta de fisuri amelare -anomalii de forma -distrofii dentare de pe fata vestibulara -anomalii de forma (incisivul lateral) -inc+ideri de diasteme -dinti cu obturatii mari pe fata vestibulara dar cu fata orala indemna Contraindicatii! $

-predispozitie la carii dentare -i"iena bucala defectuoasa sau inexistenta -prezenta unor obturatii coronare masive -bruxismul Caract#ri tici g#n#ra$# )nainte de preparare fetei vestibulare se face i"ienizarea a intre"ii re"iuni* se indeparteaza eventualele obturatii frontale -suprafata preparata pentru fateta din compozit se va situa in "rosimea smaltului pentru un contact cat mai mare, -lipsita de zone retentive sau un"+iuri ascutite -suprafata preparata usor convexa spre mar"inea incizala cat si pe suprafetele proximale spre aria de contact -daca suprafetele proximale sunt necolorate si intacte preparatia va respecta suprafata de contact -mar"inea incizala se reduce cu $*--. mm nedepasind limita jonctiunii amelo-dentinare -preparatia se va prelun"i si pe fata palatinala pentru a proteja mar"inea fatetei si a preveni efectul de pana ce ar putea apare in cursul miscarilor de propulsie. -la periferia preparatiei ("in"ival* proximal si palatina) pra"ul va fi bine reprezentat si va fi rotunjit in c+anfrein. -adancimea de preparare cuprinsa intre !*/-!*& mm in functie de "radul de discromie al dintelui si pozitia dintelui -"ranulatia frezelor diamantate utilizate cuprinsa intre &! si $!! microni -nu se finiseaza ulterior -amprenta este una de corectie 01as+ tec+i2ue -cu elastomeri de sinteza in . consistente in special siliconi cu reactie de aditie sau polieteri -urmeaza realizarea fatetei provizorii fie prin adaptarea unei fatete prefabricate de policarbonat fixarea acesteia facandu-se cu ciment provizoriu fara eu"enol, -fatetele se pot face din toata "ama de R'( de laborator dar si din polisticle sau ceromeri. -adaptarea de finete este foarte importanta si se se elimina prin slefuire atenta la unele zone de contact de interfata. -evidentierea ariilor de contact se face cu ajutorul spra3-ului sau a unei pulberi de contact (stearat de zinc) care se aplica pe suprafata preparata a bontului peste care se preseaza usor cu de"etele si se roteste fateta. -punctele colorate apar pe suprafata interna a fatetei si se vor elimina prin slefuire obtinandu-se o suprafata mare de contact intim intre smalt si ceramica. -se izoleaza bonturile cu di"a, -se "raveaza suprafata amelara cu acid ortofosforic se spala si se usuca. -zonele de dentina descoperite se acopera cu un adeziv dentinar. -se fixeaxa adeziv si se utilizeaza cimenturi duale sau un ciment compozit cu initiere c+imica -cimentul se aplica in strat subtire iar aplicarea fatetei se face sub presiuni di"itale rotative - presiunea manuala un minut* cel putin. -aplicarea sursei luminoase se incepe dinspre palatinal astfel reactia de polimerizare va fi declansata de la nivel amelar iar in urma contractiei de polimerizare fateta va fi atrasa inspre suprafata de smalt preparata. -se fotopolimerizeaza $ minut. -pentru fiecare parte (din cele / directii) -se elimina excesul de ciment cu ajutorul unor instrumente diamantate fine, se verifica ocluzia si trece la manopera de finisare si lustruir# (gu%#) di curi) pa ta*.

D#&avanta"#$# fat#t#$or d# co%po&it + modificari cromatice + atat la mar"inea "in"ivala cat si in restul zonei de inc+idere mar"inala + modifiocari cromatice ale fatetei insasi + deslipirea fatetelor + fracturile la nivelul mar"inii incizale Primul care a facut placarea dintilor naturali cu fatete in $%/! este medicul stomatolo" din (alifornia (+arles Pincus* pe el il preocupa problema aspectului dintilor si a cavitatii bucale la actorii de cinema. + -Pincus a inteles foarte bine importanta 45oll31ood smile6fiind parte inte"ranta a ima"inii si personalitatii individului. + el a vazut necesitatea realizarii unor restaurari temporare la actorii care nu doreau sa-si slefuiasca dintii naturali in vederea acoperii cu coroane definitive + Pincus creaza o alternativa si anume fatete subtiri din portelan ars care erau mentinute provizoriu pe dinti cu pulberi adezive cat timp actorii erau in fata camerei de filmat (aveau o rezistenta redusa iar te+nolo"ia fixarii permanente la structurile dentare lipsea). Arta p$acarii dinti$or a progr# at) # tapan# c t#hnici$#) au aparut conc#pt# %at#ria$# i # pot i%parti in , cat#gorii! + fatete confectionate direct din rasini compozite, + fatete confectionate indirect prefabricate sau in laborator din rasini acrilice* rasini compozite sau din portelan Fat#$# # pot conf#ctiona! -direct -indirect -cercetarile lui 7ounocore 87o1en cu privire la "ravajul acid al smaltului $%-- au condus la aparitia R( -$%&! te+nica placarii directe cu R'( capata popularitate - placarea cu R'( fotopolimerizabile este avantajoasa dar cu instabilitate cromatica rezistenta scazuta la uzura si absenta fluorescentei naturale FATETE CONFECTIONATE DIRECT -acuratetea morfolo"ica -suprafete netede au -opacitate buna de mascare -necesita finisare redusa FATETELE DIN CERA-ICA +ceramica "lazurata foarte mult folosita -abraziunea si rezistenta la colorare excelente -tolerate de tesutul "in"ival -esential pentru fixarea fatetelor din portelan este capacitatea acestuia de a fi "ravat acid si le"at de rasina compozita -9ratarea portelanului "ravat acid cu un a"ent silanic de cuplare a dus la o le"atura c+imica ce a imbunatatit le"atura mecanica dintre portelan si rasina compozita. PREPARAREA DINTELUI IN .EDEREA RECEPTARII UNEI FATETE -forma preparatiei depinde de modificarile culorii si se reflecta in localizarea zonelor proximale si de colet. Zona tatica d# vi&i/i$itat# /

suprafata vestibulara a dintelui 8zona "in"ivala si ambrazura vestibulara -pacientul se "aseste in scaun si o iluminare corespunzatoare* buzele complet retractate se deosebeste semnificativ de zona dinamica de vizibilitate din cursul functiei normale. Zona dina%ica d# vi&i/i$itat# a a%/ra&urii v# ti/u$ar# depinde de perspectiva observatorului influentata de umbrele structurilor invecinate. 7uza* conturul dintilor invecinati* pozitia lor* ar+itectura "in"ivala precum si controlul* culoarea si pozitia dintelui sunt factori ce se au in vedere. :ona dinamica de vizibilitate a $;/ "in"ivale depinde de pozitia buzei in timpul zambetului maxim (linia surasului) Prepararea dintilor se face diferentiat in functie de modificarile cromatice. -ODIFICARI CRO-ATICE -INORE S$#fuir#a %arginii inci&a$# -sa asi"ure circa $ mm "rosime ceramicii -daca restaurarea finala va avea o 'V cu !*- mm mai lun"a decat a dintelui se va slefui din dinte !*mm -daca alun"im dintele cu $ mm se va rotunji mar"inea incizala si se va crea o linie terminala -forma cap la cap a liniei terminale asi"ura "rosimea suficienta ceramicii la mar"ini pentru a preveni fractura. -linia terminala usor inclinata spre "in"ival (&- "rade fata de suprafata vestibulara) creste astfel rezistenta la deplasarea vestibulara a restaurarii in urma oboselii R(, -se realizeaza santuri de orientare la nivelul mar"inii incizale cu un instrument diamantat cilindric -santurile de orientare sunt unite folosind instrumentul diamantat cilindric pentru a stabili pozitia finala a mar"inii. -ideal conturul incizal al viitoarei restaurari sa fie identic cu conturul incizal minus $ mm ce s-a slefuit, -se asi"ura o "rosime e"ala a portelanului -se rotunjesc muc+iile incizale pentru a r#duc# tr# +u$ int#rn S$#fuir#a r#ductiona$a v# ti/u$ara -se slefuieste !*- mm-!*& mm dintii maxilari -!*/ mm dintii mai mici mandibulari -trebuie sa existe o "rosime uniforma a smaltului -uneori este necesara prepararea si in dentina care trebuie sa fie sub -!< din suprafata totala. -linia terminala se situeaza in intre"ime in smalt pentru ca sa nu apara probleme la fixare. -se traseaza santurile de orientare la nivelul suprafetei vestibulare cu instrument diamantat cilindric, -se unesc apoi pentru o reducere uniforma, S$#fuir#a $a niv#$u$ upraf#t#i pro0i%a$# +linia terminala proximala sa fie sub forma de c+anfrein exceptand zonele de diastema cand are forma de pana. +Zona d# contact pro0i%a$ +daca diferenta de culoare dintre dintele distal de preparare este minima linia terminala proximala in c+anfrein va fi plasata usor vestibular (!*. mm de zonele de contact ale dintilor adiacenti din urmatoarele ratiuni! -controlul adaptarii mar"inale in faza de proba se face mai usor -accesul pentru finisare este mai usor -accesul pentru i"ienizare este mai facil -evaluarea inte"ritatii mar"inale se face cu usurinta. Se poate colora interfata dinte restaurare =

Zona d# u/ punctu$ d# contact -este zona care nu este vizibila cand dintele este privit dinspre fata vestibulara si de aceea de multe ori ramane nepreparata -din pozitia oblica devine vizibila si impune prepararea acestei zone S$#fuir#a $a niv#$u$ $ini#i t#r%ina$# gingiva$# -se prefera terminatia in c+anfrein -liniile terminale supra"in"ivale ofera aceleasi avantaje ca si liniile terminale proximale care se termina vestibular fata de zonele de contact. -amprentarea este mai facila cand zona terminala este supra"in"ivala -posibilitatea ca mar"inea restaurarii sa se "aseasca in smalt -dezavantajul pozitionarii terminatiei supra"in"ivale este vizualizarea mar"inii restaurarii in caz de colorari ulterioare. -indicatia majora cand linia sarasului este coborata -daca in timpul surasului se vede toata mar"inea dentara va fi plasate !.$ mm in santul "in"ival -ODIFICARI CRO-ATICE -A1ORE d#o #/iri! -extinderea prepararea interproximale in zona de contact pana la jumatate din profunzimea ambrazurii vestibulare -linia terminala "in"ivala se poate extinde $ mm in santul "in"ival fara afectarea latimii biolo"ice -se admit si terminatii supra"in"ivale daca linia surasului permite -profunzimea slefuirii suprafetei vestibulare poate fi crescuta la !*& mm daca "rosimea smaltului permite 9e+nicianul dentar confectioneaza fatetele pe baza unui model de lucru frecvent pe un model refractar Fixarea fatetei se face prin colaj.