Sunteți pe pagina 1din 5

Importanta pH-ului

Toate procesele vitale din organism se desfaoar la valori exacte ale pH-ului. Caracterul acid sau bazic al unei solutii poate fi pus in evidena folosind indicatori acido-bazici numii si indicatori de pH. Un indicator de pH este o substan care are o anumita culoare cnd se gsete in forma sa de acid i o alt culoare diferit cnd se gsete in form de baz con!ugat. "n organismul animal precum i #n organismul omului multe dintre reaciile c$imice sunt extrem de sensibile la pH-ul mediului de reacie. %entru meninerea constant a pH-ului in mediul intern organismul uman folosete ca mecanisme funcionale& 'eutralizarea acizilor i a bazelor de ctre soluii tampon (liminarea renal a excesului de acizi (liminarea functional a dioxidului de carbon cel mai frecvent produs de metabolism. )ngele uman are pH-ul cuprins #ntre * +,-* -.. %rin urmare el este uor bazic i numai in aceste condiii celulele sngelui ii pot indeplini funciile lor. /ac0 valoarea pH-ului sngelui nu se incadreaz0 #n intervalul amintit exist0 riscul morii& %rin com0 dac0 pH-ul este mai mic de *1 %rin tetanizare dac0 pH-ul este mai m are de * , 2tetanie contracii puternice involuntare ale muc$ilor3. 4inic$iul este un organ cu rol foarte important #n reglarea pH-ului. pHul urinei are valori normale intre 5 --,. 6ceast0 7pla!08 relativ larg0 a valorii pH-ului depinde de modul #n care rinic$iul elimin0 excesul de aciditate sau bazicitate din snge 2valoarea normal0 a pH-ului urinei este de 9 .3. pH-ul urinei variaz0 #n funcie de alimentaie1 este acid #n cazul alimentaiei bogate #n carne i bazic #n cazul unui regim vegetarian. )tomacul este un organ care prezinta secreii foarte acide 2pH:;3 valoarea aceasta scazut0 a pH-ului fiind legat0 de funciile sale digestive.<n timpul digestiei alimentele sunt prelucrate i cu a!utorul bilei i a sucului pancreatic 2pH=;3 .6rsurile pe care le simim uneori #n stomac se datoresc creterii acidit0ii. Hiperaciditatea este o tulburare funcional0 care se manifest0 prin creterea excesiv0 a cantit0ii de acid clor$idric din secreia gastric0 tulburare #ntlnit0 #n cazul gastritei i a ulcerului duodenal. Hipoaciditatea este o tulburare organic0 datorat0 sc0derii secreiei sucului gastric sub valorile normale i cauzat0 de unele boli de stomac.

Uneori pentru a elimina excesul de aciditate unele persoane consum0 7bicarbonat de sodiu8 2carbonat acid de sodiu3. >astritele acute sunt boli inflamatorii ale mucoasei gastrice cauzele lor fiind ingestia de alcool buturi concentrate substane toxice ca amoniacul mercurul acidul sulfuric sod caustic medicamente. %0rul i pielea sunt i ele p0ri ale organismului i se pare c0 ar trebuii s0 folosim produse cosmetice cu pH aproximativ - - deci slab acid pentru a neutraliza alcalinitatea introdus0 de ap0 sau detergeni. ?irul de p0r este format din catene lungi de aminoacizi iar #ntre aceste catene apar leg0turi formndu-se un polimer o molecul0 urias0 format0 din foarte muli aminoacizi care se repet0 unul dup0 altul. 6minoacizii sunt substane organice reprezentnd unitaile structurale de baz0 ale proteinelor. <ntre lanurile de aminoacizi pot ap0rea leg0turi de $idrogen de sulf sau puni saline 2de tip ionic3.Cnd ne sp0l0m pe cap punile de $idrogen se rup ele se vor reforma in alte poziii asigurnd trainicia p0rului nostru. /ac0 amponul folosit este foarte acid 2pH@;-.3 punile de $idrogen i cele saline nu se mai formeaz0 p0rul devine fragil si f0r0 str0lucire. /ac0 pHul este unul bazic 2, -3 d0uneaz0 de asemenea p0rului.
'atura soluiei

Ealoare pH

)uc de Aet l0mie . +

Bust 5

Capte 9-

Dere -

)aliv0 *

6pa m0rii ,-

6p0 de sp0lare F

Ba!oritatea proceselor metabolice din organism genereaz0 direct sau indirect cantit0i apreciabile de ioni H + ceea ce face ca ele s0 fie considerate - #n ansamblu - drept procese produc0toare de acizi. /intre acestea fac parte #n primul rnd c0ile catabolice fundamentale ale principiilor imediate 2glucide lipide proteine3. 6stfel& a3 >licoliza calea iniial0 de degradare a glucozei din metabolismul glucidic conduce la formarea de acid piruvic sau de acid lactic. ?iecare molecul0 de glucoz0 2cu 9C3 conduce la cte dou0 molecule de acid piruvic sau lactic i fiecare din aceti acizi elibereaza prin disocierea carboxilului lor ioni de $idrogen. b3 <n metabolismul lipidelor degradarea trigliceridelor are ca rezultat - #nc0 de la prima etap0 de desfacere $idrolitic0 a acestora - eliberarea acizilor grai constitutivi. Ulterior degradarea oxidativ0 a acizilor grai duce la formarea corpilor cetonici 2 acidul - $idroxibutiric i acidul acetoacetic3 precum i la cantitai apreciabile de bioxid de carbon care - ca i #n cazul precedent - genereaz0 ioni HG din acidul carbonic corespunz0tor.

c3 <n cazul metabolismului proteic formarea ureei - ultimul catabolit al proteinelor din organismul uman - este un proces generator de acizi. /e asemenea degradarea oxidativa a aminoacizilor provenii din proteine este i ea generatoare de acizi. )pre exemplu din degradarea oxidativ0 a metioninei se elibereaz0 - #n final -cantit0i aprecibile de protoni. . Hrana datorit0 unor componeni alimentari reprezint0 i ea o surs0 de ioni HG #n organism. )pre exemplu fosforul din alimente - #n urma degrad0rilor $idrolitice i oxidative din organism - este transformat #n acid fosforic 2 sau anionul H.%A5 care disociaz0 ca acid3. 6stfel prin oxidarea complet0 a fosfolipidului complex numit lecitin0 rezult0 cantit0i mari de protoni. /ei obinerea de baze #n organism are loc #n mai mic0 masur0 produsul final de oxidare #n ma!oritatea degrad0rilor este baza anionica HCA+ care se formeaz0 #n cantit0i apreciabile. %e de alt0 parte ma!oritatea alimentelor vegetale din $ran0 sunt considerate surse alcalinizante tocmai pentru c0 #n urma degrad0rilor genereaza baze anionice de felul bicarbonatului innd seama de cele menionate aici se #ntelege c0 organismul este confruntat #n permanen0 cu numeroase tendine acidifiante i alcalinizante care-i amenin0 p0strarea constant0 a pH-lui mediului intern. <mpotriva acestor tendine organismul Hse apar0H prin utilizarea sistemelor tampon i prin alte mecanisme fiziologice. %arametrul mediului intern numit pH2reprezinta logaritmul cu semn sc$imbat al concentraiei H + 3 este unul dintre parametrii biologici a c0rui valoare normal0 pentru organismul uman este cuprins0 #ntre limite foarte apropiate& * +--* 5.. Eariaia foarte restrnsa a valorii normale a pH-lui #n comparaie cu variaia valorii altor parametrii ai $omeostazei mediului intern rezult0 din faptul c0 ma!oritatea enzimelor ce controleaz0 metabolismul celular au un pH optim de aciune cu limite foarte apropiate i dependent de valorile lui extracelulare. /in acest motiv meninerea pH-ului mediului intern este o condiie obligatorie pentru desf0urarea activit0ii metabolice a organismului. %entru #ndeplinirea acestei condiii ec$ilibrul acido-bazic prezint0 mecanisme complete i rapide legate de desf0urarea funciilor vitale ale organismului. Tendinele de variaie #n sensul creterii sau sc0derii pH-ului #n diferite condiii de activitate a organismului sunt controlate prin intermediul sistemului tampon ale sngelui si prin intermediul activit0ii diferitelor organe 2#n special rinic$iul si pl0mnul3. )istemul tampon este format fie dintr-un acid slab i sarea sa cu o baz0 tare fie dintr-o baz0 slab0 i sarea sa cu un acid puternic. /eoarece tendina de cretere a acidit0ii 2sc0derea pH-ului3 este preponderent0 #n organismul uman sistemele tampon antiacide sunt bine reprezentate. Unele sisteme tampon din organism sunt constituite numai din substane anorganice iar altele din substane organice 2mai mult sau mai puin

complexe3. <n ordinea complexitaii lor crescnde principalele sisteme tampon din organism sunt& ;3 sistemul tampon acid carbonic-bicarbonat .3 sistemul tampon al fosfailor +3 sistemul tampon al unor acizi organici i 53 sistemul tampon al $emoglobinei. ;3 /intre sistemele tampon din organism cel mai important i mai rapid controlat este sistemul bicarbonatIacid carbonic 2 HCA+ ICA.3. "mportana sa deosebit0 rezult0 din faptul c0 pe de o parte CA. este produs continuu de c0tre metabolismul celular iar pe de alt0 parte acesta formeaz0 cu apa #n prezena an$idrazei carbonice acidul carbonic 2H . CA + 3 care disociaza uor HCA+ i H + . 6cest sistem cuprinde exces de componen0 bazic0 2bicarbonat3. <ntr-adev0r concentraia bicarbonatului de sodiu din snge este de .J de ori mai mare dect cea a acidului carbonic. /atorit0 acestui fapt sistemul tamponeaz0 eficient acizii realiznd p0strarea constant0 a pH-ului mediului intern 2sngelui3. Un alt aspect care confer0 sistemului tampon bicarbonatIacid carbonic o importan0 functional0 deosebit0 este posibilitatea de reglare foarte rapid0 a concentraiei lui sanguine datorit0 controlului respiraiei care se realizeaz0 prin valoarea presiunii lui pariale din sngele arterial prin intermediul c$emoreceptorilor periferici din sinusul carotidian i ai celor centrali din sistemul nervos. 6stfel o cretere a presiunii partiale a CA. i implicit a concentraiei sangiune a H + 2acidoza3 va determina creterea frecvenei respiratorii i eliminarea excesului de CA.. <n condiiile sc0derii presiunii pariale a CA. 2alcaloza3 frecvena respiratorie scade. /in mecanismele prezentate rezult0 c0 funcia respiratorie are o importan0 deosebit0 #n meninerea ec$ilibrului acido-bazic al organismului. .3 )istemul tampon al fosfailor se afl0 att #n celule ct i #n spaiul extracelular. (ficiena lui este mare1 #n special #n celule unde concentraiile KH.%A5 i K.H%A5 sunt de asemenea mari. <n spaiul extracelular componenii sistemului sunt fosfaii de sodiu 2'aH. %A5 i 'a.H%A53 corespunz0tori celor de potasiu intracelulari. )istemul tampon al fosfailor din compartimentul extracelular este mai putin eficient dect cel constituit din acid carbonic i bicarbonat. Trebuie reinut #nsa c0 #n saliva ambele sisteme tampon 2acid carbonic - bicarbonat de sodiu si fosfat monosodic - fosfat disodic3 sunt deosebit de eficiente pentru meninerea constant0 a pH-ului salivar. +3 )istemele tampon ale unor acizi organici sunt constituite #n special din& acid lactic si lactat alcalin acid piruvic si piruvat alcalin acid acetoacetic i o sare a sa alcalina..

53 )istemul tampon al $emoglobinei. Hemoglobina #i poate exercita aciunea tampon #n special datorit0 faptului c0 cuprinde - #n partea sa proteic0 - multe resturi de $istidina. 6cesta este un aminoacid cu nucleu imidazolic care avnd capacitatea s0 accepte i s0 cedeze H + la un atom de azot din $eterociclul sau poate funciona ca baza sau ca acid. Hemoglobina intr0 #n constituia a doua sisteme tampon& a3$emoglobina acida - $emoglo-binat de potasiu b3oxi$emoglobina - oxi$emoglobinat de potasiu. 6tt sistemul care cuprinde $emoglobina ct i cel care cuprinde $emoglobina oxidat0 2oxi$emoglobina3 reprezint0 cele mai importante sisteme tampon cu componente proteice din snge. /ac0 mecanismele respiratorii nu pot compensa perturb0rile ec$ilibrului acido-bazic functia de excretie renal0 reprezint0 urmatorul mecanism de control al pH-ului mediului intern. 4inic$iul intervine #n acest proces att prin reabsorbia i sinteza bicarbonatului ct si prin secreia H + sub forma acizilor nevolatili - pentru fiecare mol de H + eliminat prin urin0 se reabsoarbe sau se sintetizeaz0 un mol de HCA+ . ?uncia rinic$iului #n controlul ec$ilibrului acido-bazic este mai lent0 i depinde #n special de valoarea pH-ului sanguin. /eci rinic$iul #n funcie de valoarea pH-ului sanguin elimina fie excesul de acizi fie excesul de baze.