SUPORT DE CURS

ANUL I Semestrul 2

Cluj Napoca 2010

1

CUPRINS:

CAP 1 SANATATEA SI EPIDE!IOLO"IA !EDIULUI CAP 2 ASPECTE PRI$IND !ODALITATI DE E$ALUARE A E%PUNERII CAP & !ETALE "RELE: PLU!'UL SI CAD!IUL CAP ( POLUANTI AT!OS)ERICI IRITANTI CAP * SOL$ENTII OR"ANICI CAP # CIANURI CAP , !AR-ETIN" SOCIAL

# 1& 2& (( +0 10#

CAP 1 SANATATEA SI EPIDE!IOLO"IA !EDIULUI

In fiecare an se elimina in mediul inconjurator cateva sute de substante noi care vin sa mareasca gama miilor de chimicale si a milioanelor de de mixturi deja existente si a formulelor si complexelor utilizate in scop comercial. Nu exista nici o indoiala ca unele substante reprezinta un pericol pentru starea de sanatate ca urmare a producerii, depozitarii utilizarii si distrugerii acestora. Diversitatea lor mare face ca sa le intalnim practic la tot pasul vietii noastre cotidiene, cresterea numarului si a combinatiilor posibile dintre ele reprezentand un risc potential pentru starea de sanatate a populatiei. Practicile industriale, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, produc efecte adverse asupra mediului si sanatatii atat prin eliberarea de poluanti in aer si apa cat si prin generarea, producerea de deseuri periculoase. In general, populatia din tarile in curs de dezvoltare se confrunta cu riscuri mari privind starea de sanatate comparativ cu tarile dezvoltate, urmare a expunerii mari la chimicale toxice si rate mai crescute ale accidentelor 1!". #misiile industriale polueaza multe rauri, lacuri, terenuri, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, unde controlul poluarii are foarte rar. Neluarea unor masuri si decizii care sa reduca poluarea si numarul de accidente majore, cum ar fi eliberarea masiva de xenobiotice in mediul ambiant, conduce la dezvoltarea de efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei. Prin acordarea unei atentii adecvate mijloacelor de preventie si protectie, se pot controla nivelele de expunere la contaminantii toxici si sriscurile pentru sanatate 1$,1!". Numai in cateva din tarile in curs de dezvoltare unele industrii cu pericol potential pentru mediu si sanatate sunt situate in afara zonelor cu densitate mare a populatiei. In %omania se acorda o imporatanta mult prea mica depozitarii in locuri controlate de reziduuri industriale periculoase si deseuri comerciale, ducand practic la lipsa implementarii preventiei pentru expunerea umana. #xista o lipsa serioasa de date cantitative in ceea ce priveste relatia dintre unii agenti poluanti din mediu si efectele asupra starii de sanatate. #ste deosebit de dificil sa se stabileasca o relatie intre emisiile industriale, mai ales expunerea de lunga durata si la concentratii mici ale acestora si sanatatea populatiei generale. &cest aspect se datoreaza mai ales implicarii unor factori care vin in completarea poluarii industriale ',1$,1!". (rebuie amintit si rolul important al urbanizarii care de obicei este asociat cu dezvoltarea unei economii mai productive si poate sa aduca beneficii majore pentru sanatate si mediu. )a urmare a $

concentrarii populatiei si activitatilor apar costuri mai mici legate de aprovizionarea cu apa si serviciile de sanatate, igiena, colectarea si tratarea deseurilor populatiei si a celor comerciale ',1!". In alte tari, inclusiv %omania, lipsa unei infrastructuri adecvate, a existentei unor servicii care sa asigure controlul poluarii, a problemelor de mediu si sanatate, face ca aceste costuri sa fie mult mai mari si de fapt sa fie transferate in domeniul de mediu si sanatate. *ai recent se resimte o crestere mare a constientizarii si intelegerii oamenilor fata de pericolul legat de expunerea la agentii fizici si chimici din mediu care pot sa afecteze sanatatea populatiei +,1!". &namneza sanatatii mediului este fundamentala in evaluarea efectelor asupra starii de sanatate asociate expunerii la agentii fizici si chimici din mediul inconjurator. )u alte cuvinte, acestea trebuie sa faca parte din anamneza medicala. ,copul este de a diagnostica si trata bolile de mediu, preveni aparitia unor asemenea probleme prin identificarea pericolelor de mediu, consilia pacientii in ceea ce priveste dezvoltarea unor comportamente preventive, descoperii relatii noi intre expunere si boala -". %ealizarea acestor deziderate necesita un sistem foarte bine pus la punct, mai ales din punct de vedere al resurselor umane si al comunicarii cu alte sectoare interdisciplinare. (rebuie pus accentul pe relatia dintre expunerea la agentii din mediu si sanatatea pacientilor. ,imptomele si bolile trebuie evaluate in termenii expunerii prezenta si trecute la agentii din mediu, iar sursele de expunere trebuie analizate in termenii impactului acestora asupra starii de sanatate ',1$,1!". #ste necesar un fond de cunostiinte pentru a cerceta bolile relationate mediului, iar acest lucru se poate realiza numai in echipa. &cest porces este un proces continuu, el trebuie imbunatatit la nivel national cu scopul intelegerii mai exacte vizavi de masurile si deciziile care trebuie implementate in domeniul vast al sanatatii mediului. #xista trei aspecte generale care trebuie luate in considerare. 1" incorporarea mediului si sanatatii intr/o politica macroeconomica0 2" analiza de cost beneficiu0 $" asistenta primara de sanatatea mediului. )ele doua din urma asigura o intelegere mai buna vizavi de includerea sanatatii mediului in decizii si programe de investitii in ceea ce priveste formularea si implementarea acestora. &sistenta primara de sanatatea mediului este un concept utilizat de factorii de decizie in elaborarea si implementarea de proiecte noi. Dezvoltat ca si o metodologie care sa promoveze dezvoltarea durabila la nivel comunitar, este de fapt un proces prin care grupuri locale sau comunitati se organizeaza ele insele, uneori cu sprijin din afara acestora, cu scopul de a/si utiliza cunostiintele si capacitatile lor pentru imbunatatirea si ingrijirea resurselor naturale si de mediu si in acelasi timp satisfacerea necesitatilor vietii cotidiene. De fapt, acest concept vine sa completeze asistenta medicala primara prin focalizarea atentiei asupra managementului resurselor naturale intelegand o promovare simultana a imbunatatirii starii de sanantate si durabilitate a mediului 1-". 1

2 veriga importanta a acestui proces este reprezentata de epidemiologia mediului, parte integranta a evaluarii riscului. #valuarea riscului in expunerea deliberata si3sau accidentala la diferitele substante eliberate in mediu este o conditie in dezvoltarea strategiei controlului poluarii si a protectiei sanatatii publice. #valuarea riscului si utilizarea lui sunt termeni care descriu activitatile fundamentale implicate in controlul mediului si protectia pentru sanatatea populatiei. #valuarea riscului este o activitate care apartine cercetatorilor care au competenta de a stabili care sunt problemele aparute in starea de sanatate a populatiei expuse la diferite noxe. Decizia in legatura cu modul de rezolvare a acestor probleme face parte din managementul riscului si apartine altor persoane 1,',1+". #valuarea riscului cuprinde urmatoarele patru etape. 1" identificarea pericolului0 2" evaluarea expunerii0 $" evaluarea relatiei doza/efect sau estimarea riscului0 1" caracterizarea riscului. Identificarea pericolului se poate realiza prin studii epidemiologice, teste pe animale de experienta si teste in vitro, structuri chimice similare sau activitati biochimice. ,tudiile epidemiologice au la baza conceptul de epidemiologie de mediu. #pidemiologia de mediu este stiinta care studiaza efectele produse de poluarea mediului asupra starii de sanatate a omului utilizand metode epidemiologice. ,/a mers pana acolo incat s/a creat o noua metodologie numita 4#pidemiologia Poluarii &erului4 si aceasta datorita faptului ca exista diferente majore intre unele principii de baza ale epidemiologiei mediului si epidemiologiei poluarii aerului 2,-,15,11". #ste unanim acceptat ca epidemiologia este o metodologie nu o specialitate. #ste o metoda utilizata de un spectru foarte larg de domenii3specialitati, de la economie la medicina, cu scopul de a obtine date referitoare la anumite relatii intre diferite fenomene, cum sunt bani investiti/profituri/cheltuieli de mediu, boli/expunere la agenti din mediu, etc. -,'". ,tudiile epidemiologice se clasifica dupa cum urmeaza. 1" ,tudii experimentale si semiexperimentale0 2" ,tudii geografice sau spatiale utilizand date agregate0 $" ,tudii temporale utilzand date agregate0 1" ,tudii transversale numitele si 6cross/sectional70 +" ,tudii 4panel40 !" ,tudii de cohorta0 -" ,tudii caz/control. )lasificarea se bazeaza pe distinctia dintre utilizarea datelor agregate de mediu si sanatate studii geografice, studii temporale" fata de cele individuale de expunere si efecte studii transversale, studii 6panel7, studii de cohorta, studii caz/control", prevalentei bolilor relationate mediului studii transversale" fata de incidenta acestora studii 6panel7, studii de cohorta" si prin selectia initiala si clasificarea populatiei studiate pe baza expunerii studii de cohorta" fata de efecte studii caz/control". ,e admite ca putine studii de mediu si sanatate efectuate pana in momentul de fata intra sub incidenta unui singur model si in acelasi timp un studiu poate fi inclus intr/un model diferit cand este vazut din perspective diferite -,8,15". ,tudiile experimentale si semiexperimentale nu fac obiectul acestui material. ,tudiile geografice sau spatiale utilizand date agregate se mai numesc si studii ecologice. ,tudiile ecologice se carcterizeaza prin faptul ca in loc de individ unitatea de observatie si analiza este reprezentata de un +

grup. 9n asemenea grup poate fi identificat ca si o arie ex. regiune miniera, vecinatatea unei intreprinderi", scoala, intreprindere, etc. In general se utilizeaza date despre starea de sanatate deja inregistrate morbiditate, adesea mortalitate". Datele legate de expunere sunt in general agregate si indirecte ex. emisii3imisii pe unitate de suprafata sau volum". Datorita faptului ca utilizeaza date deja existente costul acestor studii este in general scazut. In acelasi timp asociatiile dintre datele agregate de expunere si datele agregate de sanatate sunt dificil de interpretat in ceea ce inseamna etiologia procesului la nivel individual. De aceea, o asociere la nivel agregat nu inseamna o asociere la nivel individual ex.bronsita cronica asociata agentilor iritanti". *ai mult decat atat, in studiile care utilizeaza date agregate este dificil sa se urmareasca factorii de eroare. )u toate ca rezultatele acestor studii nu sunt foarte apreciate in cadrul epidemiologiei de mediu analitice, sunt foarte folositoare pentru scopuri descriptive si pot reprezenta o cale usoara si ieftina in generarea de ipoteze sau identificarea unor zone sau grupuri cu nivel scazut al starii de sanatate asociat unor expuneri la genti din mediu -". ,tudiile ecologice utilizand date geografice agregate sunt probabil cele mai publicate studii de sanatatea mediului. Date brute de sanatate din zone cu poluare intensa sunt comparate cu date de sanatate din zone martor, presupuse a fi curate sau mai putin poluate. 9neori se compara mai mult de doua zone geografice, caz in care clasificarea expunerii se face pe baza datelor existente de calitatea mediului. Diferentele dintre starea de sanatate intre diferitele zone sunt atribuite poluarii mediului, facandu/se prezumtia ca populatia din diferite zone este similara in ceea ce priveste toti factorii relevanti, o prezumtie de obicei neverificata si neverificabila tinand cont de datele existente. )and se compara un numar de zone suficient de mare, poate deveni posibila ajustarea datelor agregate pentru factori de confuzie. In general, numarul de zone comparate este mic, astfel, desi populatia de unde s/au cules datele agregate este mare, puterea statistica a studiului este redusa. ,/au publicat putine studii care au utilizat date geografice agregate, studii care sa raspunda de fapt modelului spatial. )hiar si in cazul studiilor descriptive, catagrafia bolilor relationate mediului, acest lucru este rar intalnit. De aceea, analiza spatiala si aplatizarea :a;esian poate fi o cerinta inaintea interpretarii datelor agregate -,15,1". ,tudiile temporale utilizand date agregate se mai numesc si studii seriate in timp sau 6time/ series7. De obicei sunt utilizate in epidemiologia mediului pentru a studia asocierea temporala intre calitatea mediului ex. calitatea aerului ambiental" si date agregate de sanatate. #fectele pe sanatate pot fi reprezentate de mortalitatea zilnica, date zilnice legate de spitalizari, etc. &stfel, chiar si la costuri relativ mici se pot pune in evidenta chiar si asocieri care au o putere statistica relativ mare. *etode de analiza prin regresie legate de gradele dintre succesiunea observatiilor sunt necesare in procerea datelor in cadrul acestor studii. Dezavantajul studiilor ecologice, care utilizeaza date agregate temporale, este comparabil cu cel al studiilor ecologice care utilizeaza date agregate geografice, cu toate ca factorii de eroare sunt mai putin implicati. (otusi, studiile temporale cuprind mai multe date finale de exemplu, !

valori zilnice de agenti din mediu, pe mai multi ani" si deci au o putere statistica mai mare decat cele geografice, chiar si in cazul compararii unui numar mai mic de zone, chiar doua zone. De asemenea, expunerea individuala este mai bine caracterizata de cunoasterea fluctuatiilor expunerii la intervale mici de timp 15,11". ,tudiile transversale se mai numesc 4cross/sectional4. ,tudiile transversale, numite de obicei de supraveghere sau prevalenta, utilizeaza date de expunere si sanatate care se obtin la celasi moment in timp. Practic, se compara prevalenta intre cei expusi si cei neexpusi sau mai putin expusi -". Indicatorii legati de expunere si cei legati de starea de sanatate sunt masurati la nivel individual uneori pe esantioane reprezentative, selectionate din cadrul populatiilor tinta. &ceste studii investigeaza prevalenta si nu incidenta. *odelul nu se recomanda a fi utilizat pentru afectiuni cu durata de latenta scurta sau pentru boli rare, deoarece in aceste situatii, o putere statistica suficienta s/ar putea obtine numai prin utilizarea unor esantioane mai mari. 9n avantaj major al acestor studii este timpul relativ scurt pe care il necesita. &cest model este in general aplicabil pentru expunerile care nu inregistreaza sau inregistreaza variatii mici in timp. Principala ipoteza este ca expunerea masurata la timpul la care se efectueaza studiul este aceeasi ca in trecut sau ca nu exista perioada de latenta, timp de inducere pentru acea boala, pe parcursul studiului. ,tudiile 4panel4 reprezinta un grup special de studii transversale. In aceste studii variatia temporala a starii bolii la nivel individual sau efectul advers este investigat cu variatia temporala a expunerii. In mod obisnuit aceasta se traduce prin masuratori repetate la nivel individual in ceea ce priveste efectele asupra starii de sanatate, intr/o cohorta mica, de obicei sub 155 de indivizi, pe o perioada scurat de timp luni" si date agregate de expunere. De obicei, aceste studii au la baza modele semiecologice, astfel se pot studia spre exemplu, debitul expirator maxim, simptomele resiratorii si utilizarea de medicamente. Deoarece acest tip de studii utilizeaza individul ca propriul sau control se diminueaza mult efectul negativ al variabilelor care se identifica ca factori de confuzie. 9n mare dezavantaj este reprezentat de necesitatea colaborarii stranse a indivizilor selectionati pe toata perioada studiului -". ,tudiile de cohorta sau studiile prospective sau asa numitele 4follo</up4 au un model in care statusul expunerii populatiei luate in studiu este cunoscut la momentul demararii studiului. ,ubiectii din cohorta luata in studiu nu prezinta afectiunea posibil a fi dezvoltata in relatie cu expunerea investigata. )ohorta este urmarita pe o anumita perioada de timp, iar riscul dezvoltarii bolii este comparat intre grupul expes si cel neexpus. Drept urmare, studiile de cohorta investigheaza incidenta bolii in relatie cu expunerea la poluanti din mediul ambiant -,15". In epidemiologia mediului, dar mai ales in epidemiologia poluarii aerului, cele mai multe studii de cohorta sunt prospective. ,pre exemplu, evaluarea expunerii se face la inceputul studiului iar populatia este urmarita secvential pentru a stabili -

care dintre indivizi dezvolta boala. In cazul bolilor rare si celor cu latenta mare, costurile acestor studii pot fi foarte mari. (rebuie urmarite populatii mari pe o perioada lunga de timp. ,tudiile de cohorta pot fi retrospective cand se utilizeaza date istorice ale expunerii pentru o cohorta care s/a urmarit cu scopul identificarii de noi cazuri de boala 1,!". &cest tip de studii de cohorta pot reduce costurile in mod considerabil. Problemele sunt legate de pierderea calitatii datelor si chiar a subiectilor. 9n argument extrem de puternic in sprijinul studiilor de cohorta este acela ca expunerea3cauza precede intotdeauna boala3efectul deoarece numai indivizii fara afectiuni sunt urmariti. *ai mult decat atat, in cazul studiilor prospective variatia expunerii poate fi evaluata in mod continuu sau la intervale variate de timp pe perioada urmaririi follo</up". ,tudiile caz/control sunt cele in care selectia populatiei se bazeaza pe statusul bolii de exemplu, inregistrarile din spital, registrul de cancer, bolile profesionale, etc." $,-". )ontrolul sau martorul se selectioneaza din cadrul populatiei generale, cum ar fi din aceeasi regiune geografica sau din aceeasi intreprindere, dar in lipsa bolii investigate. =rupul de cazuri este comparat cu grupul in care lipseste afectiunea in ce priveste expunerea anterioara. &cest model este eficace pentru bolile rare. )osturile sunt relativ favorabile in comparatie cu studiile de cohorta. Deoarece nu exista o selectie a expunerii aceasta metoda poate fi foarte folositoare in generarea de ipoteze pentru o varietate de factori de risc potentiali. :I:>I2=%&?I#

1. 2. $.

&(D,%, 9,& Dept.@ealth, *anaging hazardous materials incidents, +$8/18+35552+, 1''1..!31 :axter >&, ?inch ,A, >ipfert ?B, Cu D. / )omparing estimates of the effects of air pollution on human mortalit; obtained using different regression methodologies, 1''' :latter :*, %oeleveld N, Eielhuis =&, FerbeeG &>. / &ssessment of occupational exposure in a population based case/control stud;. comparing postal Huestionnaires <ith personal intervie<s. 2ccup #nviron *ed. 1''- Aan0+1 1".+1/'

1.

:ou;er A, @emon D. / %etrospective evaluation of occupational exposures in population/based case/control studies. general overvie< <ith special attention to job exposure matrices. Int A #pidemiol. 1''$022 ,uppl 2.,+-/!1

+. !. 8

:urgel :A, Duinlan PA. / )ontrol of occupational and environmental hazards. Nurse Pract ?orum. 1''+ Aun0! 2".-2/8 :urst;n I, Iromhout @. / & critiHue of :a;esian methods for retrospective exposure assessment. &nn 2ccup @;g. 2552 Aun01! 1".12'/$10 discussion 1$1/2

-. 8. '. 15.

)#), ,tud; design, #9% 11$1- #N )ummings P, Beiss N,. / )ase series and exposure series. the role of studies <ithout controls in providing information about the etiolog; of injur; or disease. Inj Prev. 1''8 *ar01 1".+1/#P&, 9,& ?ederal %egister, Proposed guidelines for ecological risG assessment, ,eptember ', 1''! =urzau #.,., )ucu *., #valuare, comunicarea si managementul riscului / &ctivitati fundamentale implicate in controlul mediului si protectia pentru sanatate publica, &cta *ed (rans., vol.I, nr.2, pag.$2/$-, 1''-

11. 12. 1$. 11.

>in @, *c)ulloch )#, *a;ne ,( / *aximum liGelihood estimation in the joint anal;sis of time/ to/event and multiple longitudinal variables. ,tat *ed. 2552 &ug $5021 1!".2$!'/82 2berdorster =, 9tell *A. / #ditorial. mathematical modeling in environmental health. #nviron @ealth Perspect. 2552 &ug0115 8".&115/1 2,@&, 9,& Dept.>abor, &ll about 2,@&, 25+!, 1''+ revised" ,ch<artz A, ,pix ), (ouloumi =, :acharova >, :arumamdzadeh (, le (ertre &, PieGarGsi (, Ponce de >eon &, PonGa &, %ossi =, ,aez *, ,chouten AP.*ethodological issues in studies of air pollution and dail; counts of deaths or hospital admissions. A #pidemiol )ommunit; @ealth. 1''! &pr0+ ,uppl 1.,$/11

1+. 1!. 1-.

9se of %isG &ssessment Bithin =overnment Departments, @,#, 1''! B@2,1''2. 2ur planet, our health, I,:N '2 1 1+!118 $, =eneva, 1''2 JJJ %ecent developments in the local environmental health field. 9rban @ealth Ne<sl. 1''! *ar0 28".8-/'2

'

CAP 2 ASPECTE PRI$IND !ODALITATI DE E$ALUARE A E%PUNERII

#xpunerea a fost definita de catre )omitetul pentru #fecte :iologice si *ecanisme de *ediu al ,ocietatii &mericane pentru (estarea *aterialelor ca si contactul cu un agent fizic sau chimic. &ltii o definesc ca si un eveniment cand o persoana vine in contact cu un poluant la o anumita concentratie pe o anumita perioada de timp. *agnitudinea expunerii este determinata de marimea concentratiei3cantitatii agentului care ajunge la nivelul granitei tesuturilor3organelor de contact cum sunt plamanii, pielea, intestinul 15". #valuarea expunerii reprezinta determinarea sau estimarea calitativa sau cantitativa a magnitudinii, frecventei, duratei si a caii de expunere. #valuarea expunerii poate lua in considerare expunerea trecuta, prezenta si viitoare pe baza a diferite tehnici, functie de fiecare faza de exemplu, modelare pentru expunerea viitoare, masurare pentru expunerea prezenta si cumulare biologica pentru expunerea trecuta" 15,1+,1-". #valuarea expunerii unui individ la un agent chimic cuprinde un complex de procese. )ontactul dintre individ si agentul chimic poate sa conduca la ingestie sau inhalatie. Daca se produce absorbtia agentului chimic se realizeaza asa/zisa doza absorbita. )and unele masuratori indica prezenta agentului chimic in tesuturi sau unele fluide sange, urina, etc.", se poate estima expunerea pe baza acestor date. Prezenta agentului chimic in probe biologice este cel mai direct indicator care demonstreaza existenta expunerii. In general, calea de expunere determina capacitatea3nivelul de absorbtie. #valuarea expunerii este compusa din doua faze. 1" evaluarea preliminara0 2" evaluarea in detaliu. #valuarea preliminara incepe prin a lua in calcul riscul care urmeaza a fi stabilit. In acest sens trebuie realizata o baza de date prin utilizarea unor date stiintifice deja existente si a unor informatii despre expunerea de la sursa intreprindere, distribuitor, etc.". &poi, trebuie identificata aria de expunere cea mai probabila sectie, proces, consumator, distribuitor, depozitare, apa si alimente, etc.". #valuarea preliminara a expunerii trebuie sa se bazeze pe date care provin din masuratori de mediu. )and exista un volum limitat de asemenea date, se pot realiza estimari prin modelare. De asemenea, cand nu exista date stiintifice complete, se pot face prezumtii si estima ordine de magnitudine care pot fi utilizate pentru a identifica aria de expunere. Datele de evaluare preliminara a expunerii pot fi combinate cu informatii despre toxicitate. )a un rezultat al acestei analize, se poate lua o decizie daca este necesara o evaluare a expunerii in detaliu sau daca nu mai sunt necesare alte informatii despre expunere, in functie de informatiile disponibile in fiecare arie necesare unei evaluari adecvate, natura calitativa si cantitativa a datelor, limite ale capacitatii de evaluare a expunerii 12,11". 15

#valuarea expunerii se bazeaza pe masuratori, modele de estimare prin simulare si prezumtii despre parametri utilizati in aproximarea conditiilor de expunere actuala. *asuratorile actuale trebuie folosite ori de cate ori acest lucru este posibil. &tat datele existente cat si prezumtiile contin grade diferite de incertitudini care influenteaza acuratetea evaluari expunerii. )a urmare, evaluarea incertitudinilor este o parte importanta a evaluarii expunerii. &naliza incertitudinilor poate varia in functie de scopul evaluarii, calitatea si cantitatea masuratorilor si tipul si complexitatea modelului matematic utilizat. )ele cinci topici majore care trebuie cuprinse in evaluarea expunerii sunt. 1" sursa0 2" caile de expunere0 $" masurarea3estimarea concentratiilor si durata0 1" populatia expusa0 +" analiza integrala a expunerii. &ceste cinci topici sunt in general aceleasi pentru evaluarea expunerii in cazul in care aceasta este globala, nationala, regionala, locala, specifica unei arii mici, asociata locului de munca sau alte conditii. De asemenea, se utilizeaza in evaluarea expunerii la chimicale sau radionuclizi cunoscuti sau a celor noi si este aplicabila atat pentru expunerea simpla cat si multifactoriala +,!,1". #valuarea expunerii trebuie sa cuprinda un rezumat care sa poata fi utilizat ca un raport in miniatura -,8,'". In continuare, evaluarea expunerii trebuie sa acopere urmatoarele faze. 1. Introducere &ceasta trebuie sa stabileasca scopul evaluarii expunerii si identificarii agentului care trebuie investigat, tipul surselor, caile de expunere si populatiile urmarite. 2. Date generale despre fiecare agent chimic sau mixturi a". Identificarea / structura si formula chimica / descrierea clasei contaminantilor si aditivilor / alte caracteristici utilizate pentru identificare b". Proprietati fizice si chimice. (rebuie acordata o atentie speciala aspectelor legate de comportamentul agentului in mediu. $. ,urse (rebuie descris punctul3locul unde substanta se presupune a fi eliminata in mediu, impreuna cu orice alta cale noua de patrundere in mediu punctul de intrare poate fi interior sau exterior". In multe cazuri populatiile expuse pot fi descrise numai la modul general. In general insa, pot fi disponibile mai multe aspecte cum sunt. a". Populatiile umane / marimea si caracteristicile populatiei tendinte, distributie pe varste si sex" / localizarea populatiei / habitatul, transportul, obiceiurile alimentare, locurile de munca, etc. 11

b". Populatiile neumane acolo unde este necesara urmarirea acestora in eventuala relatie cu populatiile umane" / marimea si caracteristicile populatiei ex. tendinte, specii" / localizarea populatiei / comportamentele populatiei. 1. &naliza integrala a expunerii &naliza integrala a expunerii combina estimarea concentratilor in mediu informatii legate de sursa si mecanisme" cu descrierea populatiei expuse, in functie de profilul de expunere. (rebuie obtinute date despre marimea populatiei, durata, frecventa, intensitatea expunerii si caile de expunere. #xpunerea trebuie asociata surselor. Pentru o evaluare mai detaliata, estimarea concentratiilor din mediu trebuie considerata in functie de distributia spatiala atat a subiectilor umani cat si a altor populatii din mediu. (rebuie estimat comportamentul si caracteristicile biologice ale populatiilor expuse la diferite profile ale concentratiilor. %ezultatele se pot prezenta sub forma de tabele sau grafice impreuna cu o estimare a incertitudinilor asociate acestor estimari 2,$,1". 21 CALCULUL E%PUNERII )alculul expunerii implica doua aspecte majore 15". 1. Identificarea populatiilor expuse si elementele critice ale ecosistemului. #stimarea concentratiilor din mediu trebuie sa delimiteze ariile geografice si factorii de mediu contaminanti. ,copul evaluarii este de a descrie subiectii umani si mediul pentru care trebuie calculata expunerea. Daca acest lucru nu se realizeaza, se poate evalua aria geografica si factorii de mediu contaminanti pentru a determina subiectii parte a populatiei. =radul, nivelul detaliilor, care trebuie utilizate in definirea distributiei populatiei expuse depinde de gradientul de concentratie in aria geografica respectiva. 2. Identificarea cailor de expunere. a" identificarea si descrierea cailor prin care substanta trece de la locul unde se produce, utilizeaza, elimina la nivelul sursei, transporta si ce mecanisme de mediu urmeaza pana la populatia tinta b" estimarea cantitativa a chimicalelor urmand fiecare cale de expunere. Distributia expunerii se poate estima pe baza distributiilor spatiale si temporale a concentratiilor din mediu si a populatiilor expuse, caracteristicile comportamentale si elementele critice ale ecosistemului. %ezultatele calculului expunerii trebuie prezentate sub o forma consistenta care sa 12

acopere aspectele legate de functia doza/raspuns care poate fi ulterior utilizata in evaluarea riscului. ,pre exemplu, daca se urmareste un risc pe sanatate cauzat de o expunere pe o perioada lunga de timp, ar trebui calculata media zilnica a expunerii pe perioada expunerii. Din contra, daca se urmareste un risc pe sanatate cauzat de o expunere pe o perioada scurta de timp, ratele expunerii se calculeaza la intervale scurte de timp, pentru a se asigura ca sunt urmarite varfurile riscului. *ulte evaluari ale expunerii sunt bazate pe mediile expunerii care se masoara pe perioada expunerii. Intervalul posibil al expunerii se imparte de regula in doua intervale si se numara situatiile de expunere pentru fiecare interval. %ezultatele se pot prezenta sub forma de tabele sau histograme. 2 populatie rezidenta intr/o arie specifica poate fi expusa la o substanta prin mai multa cai de expunere. Pentru fiecare cale, expunerea indivizilor poate fi determinata de suma contributiei fiecarei surse la calea de expunere respectiva. )and expunerea implica mai mult decat o cale de expunere, cantitatea relativa de substanta absorbita este in general dependenta de locul de contact3patrundere. 9rmare a acestui aspect, estimarea dozei totale absorbita trebuie sa ia in calcul aceste diferente dintre caile de expunere. #stimarea expunerii trebuie prezentata pentru fiecare cale de expunere semnificativa, iar rezultatele trebuie prezentate in tabele sub o forma care sa permita determinarea dozei totale externe de contact si a dozei totale absorbite. 22 DO.I!ETRIE U!ANA SI !ASURATORILE 'IOLO"ICE *asuratorile biologice de substante si metabolitii acestora in tesuturile si fluidele din organism pot fi utilizate pentru estimarea trecuta sau prezenta a expunerii la chimicale, in cazurile in care exista metode analitice disponibile. &semenea masuratori se pot utiliza pentru a estima expunerea umana daca substanta chimica 6lasa7 in organism indicatori de expunere. *ai mult decat atat, desi un raspuns poate fi detectat relativ usor in organism pentru unii compusi, atribuirea incarcarii organismului eliminarii specifice in mediu a compusului ar putea fi dificila ca urmare a capacitatii limitate de a obtine masuratori de mediu si date metabolice credibile 8,'". 2& ELA'ORAREA DE SCENARII SI PRO)ILE PENTRU E%PUNERE In functie de scopul evaluarii expunerii, expunerea totala poate fi fractionata intr/unul sau mai multe scenarii de expunere pentru a facilita cuantificarea. Pentru a cuantifica expunerea, fiecare scenariu trebuie sa includa sursele, caile, masuratorile si caracteristicile populatiei. 9neori investigarea unui singur scenariu ar putea fi necesara pentru scopul propus al evaluarii. De exemplu, evaluarea expunerii la cei care asigura stropirea cu pesticide ar putea lua in calcul numai scenariul ocupational 1$

care s/ar adresa numai celor care practica stropirea si populatiilor din vecinatatea acelei zone. #valuarea expunerii in jurul unei zone de depistare a deseurilor s/ar putea focaliza numai asupra scenariului depozitarii. #valuarea expunerii poate lua in calcul si alte scenarii. )u cat scopul evaluarii este mai extensiv si comprehensiv, cu atat se vor utiliza mai multe scenarii -,15". In general, este avantajos atunci cand se evalueaza expunerea sa se identifice scenariile de expunere, sa se cuantifice expunerea pentru fiecare scenariu si apoi sa se integreze scenariile pentru a estima expunerea totala. In aceasta analiza integrata a expunerii, sumarea expunerilor independente din diferite scenarii, separand caile de expunere, va duce adesea la impartirea subpopulatiilor functie de expunere. ,cenariile individuale trateaza de obicei expunerea la nivelul subpopulatiilor. Drept urmare, integrarea scenariilor sau analiza integrata a expunerii va avea adesea ca rezultat un profil al expunerii. Pentru fiecare subpopulatie expusa, profilul expunerii trebuie sa includa marimea grupului, date despre grup varsta, sex, etc.", sursa agentului, caile de expunere, frecventa si intensitatea expunerii pentru fiecare cale cutanata, respiratorie, etc.", durata expunerii si forma agentului atunci cand apare expunerea. (rebuie prezentate clar, pe larg, prezumtiile si incertitudinile asociate cu fiecare scenariu si profil. 2( E$ALUAREA INCERTITUDINILOR *etodele de caracterizare a incertitudinilor pentru evaluarea expunerii depind de parametrii estimati, tipul si complexitatea datelor existente si estimarea procedurilor utilizate. Nivelul incertitudinilor este intotdeauna legat de estimarea caracteristicilor populatiei. De exemplu, cand se estimeaza distributia expunerii populatiei, caracterizarea incertitudinilor trebuie sa se adreseze diferentelor posibile dintre estimarea distributiei expunerii si adevarata distributie a expunerii populatiei 11". #valuarea expunerii cuantifica contactul unei substante cu membrii populatiei afectate. *asurarea contactului de exemple, nivelul din mediu si doza absorbita" depinde de ceea ce este necesar pentru predictia riscului. 2 evaluare integrala a expunerii cuantifica acest contact pentru fiecare cale de expunere de exemplu, prin inhalare, ingestie si cutanata" si pentru toate tipurile de expunere de exemplu, expunere profesionala, etc.". In general, populatia expusa este impartita in subpopulatii in asa fel incat expunerea tuturor membrilor acelei subpopulatii poate sa fie atribuita aceleeasi surse. #xpunerea pentru fiecare membru al subpopulatiei este deci o suma a expunerilor datorate unor surse in puncte fixe si unor cai de expunere. #xpunerea masurata sau estimata pentru membrii subpopulatiei este ideal a fi utilizata pentru estimarea caracteristicilor si distributiei expunerii subpopulatiei. 9neori, informatii insuficiente impiedica realizarea unei estimari a distributiei expunerii subpopulatiilor, caz in 11

care se poate estima numai aspecte generale ale distributiei cum sunt media, valoarea minima si maxima, etc. 1,1$,1+-". In fiecare dintre cazuri, caracterizarea incertitudinilor legate de evaluarea expunerii cuprinde mai ales aspecte datorate datelor insuficiente sau procedurilor de estimare. Proportia membrilor unei populatii in subpopulatiile individuale si care se estimeaza in mod obisnuit, pot fi folosite prin combinarea distributiilor estimate pentru subpopulatii pentru a estima distributia expunerii populatiei totale. Incertitudinile legate de marimea subpopulatiei trebuie sa cuprinda aspecte referitoare la limite ale datelor si metodelor de estimare ca de altfel si tabele cu intervale de confidenta estimate pentru marimea populatiei, atunci cand este posibil. 2(1 E/aluarea 0a1ata pe 2ate 343t3ale l3m3tate #valuarea initiala a expunerii pentru o substanta poate fi bazata pe date limitate de expunere si3sau variabilele utilizate pentru modelul de prognoza a expunerii ex. o ecuatie care exprima expunerea ca functie a una sau mai multe variabile introduse in model". &ceste date pot sa fie date existente sau date obtinute dintr/un studiu initial, la scara mica. Date initiale limitate foarte frecvent sunt insuficiente ca sa permita estimarea in intregime a distributiei expunerii. In acest caz se estimeaza date generale ale distributiei cum sunt media, minim, maxim 11". Daca evaluarea se bazeaza pe masurarea expunerii, metodele utilizate pentru a caracteriza incertitudinile depind mei ales de datele rezultate din niste probe randomizate si pentru fiecare proba din esantion probabilitatea de a fi incluse in model este cunoscuta. Daca masurarea expunerii nu se bazeaza pe un esantion probabilistic, este necesara mentionarea ca nu poate fi evidentiat nici un rezultat statistic valid in esantionul urmarit. In caz contrar, rezultatul statistic obtinut trebuie descris explicit si justificat. #valuarea initiala a expunerii se poate baza pe date limitate, cum ar fi intervale estimate, pentru variabilele care se introduc in modelele de prognoza a expunerii. *odelele de prognoza a expunerii deriva din scenarii de expunere postulate, care descriu caile si sursele de contact cu membrii populatiei. Daca datele sunt suficiente numai pentru a sustine intervalele estimate pentru variabilele introduse in model, evaluarea expunerii se poate limita doar la o analiza de sensibilitate. ,copul analizei de sensibilitate ar fi sa identifice variabilele care influenteaza modelul si sa creeze relatii intre acestea in ceea ce priveste distributia expunerii. 2 astfel de analiza ar trebui sa estimeze intervalul de expunere care ar conduce la un model individual legat de variabilele introduse, variabile care ating nivele situate intre valorile minime si maxime posibile si alte variabile introduse care au valori fixe. ,e estimeaza valorile minime si maxime posibile ale expunerii. Pentru un astfel de tip de evaluare a expunerii, 1+

incertitudinile se caracterizeaza prin descrierea limitelor datelor utilizate pentru estimarea intervalelor posibile a variabilelor introduse in model si prin justificarea modelului. Austificarea modelului trebuie sa includa o descriere a scenariului de expunere, alegerii variabilelor introduse in model si forma functionala a sistemului. ,ensibilitatea legata de formularea modelului poate fi de asemenea investigata prin replicarea analizei de sensibilitate pentru modele alternative plauzibile. &naliza de sensibilitate se poate imbunatatii prin procesarea expunerilor prognozate care rezulta in urma tuturor combinatiilor posibile a variabilelor introduse. Daca fiecare din variabilele introduse are un singur set de valori posibile, se poate realiza un set al tuturor combinatiilor posibile pentru variabilele introduse si expunerea prognozata se poate procesa pentru fiecare combinatie. &ceasta prognoza a expunerii poate fi folosita pentru distributia expunerii prin numararea fiecarui nivel sau interval al expunerii. &ceasta este echivalenta cu estimarea distributiei expunerii care se bazeaza de fapt pe combinatii ale variabilelor introduse si care au un rol egal in model. &cest procedeu poate fi utilizat si in cazul transformarii variabilelor continue in variabile discrete si reprezentarea acestora prin puncte spatiale egale. )u cat spatiile devin mai mici si numarul de puncte mai mare, distributia expunerii care rezulta din numarul nivelelor de expunere este mai echivalenta cu estimarea distributiei expunerii care rezulta statistic din variabilele introduse independente si continui cu distributia uniforma a intervalelor estimate. #stimarea distributiei valorilor expunerii poate fi realizata prin simularea *onte )arlo. *etoda *onte )arlo consta intr/o generare intamplatoare a valorilor variabilelor introduse si utilizarea acestora in procesarea de nivele de expunere corespunzatoare, generand o distributie a expunerii prin multe interactiuni. Interpretarea statistica de baza a acestei distributii a expunerii trebuie facuta in termenii unor combinatii de variabile introduse si privite in mod egal. De exemplu, percentila '+ a acestei distributii trebuie sa reprezinte nivelul de expunere ce depaseste cu numai +K expunerea rezultata in urma tratarii tuturor combinatiilor variabilelor introduse in mod egal. Desi aceasta distributie a expunerii nu poate fi interpretata ca o estimare a distributiei populatiei, mai putin in cazul in care variabilele introduse sunt statistic independente si uniform distribuite, aduce informatii suplimentare pentru implementarea de masuri si reglementari. )aracterizarea incertitudinilor trebuie sa includa prezentarea limitarilor legate de date si justificarea modelului prezentat anterior. ,ensibilitatea modelului poate fi investigata prin estimarea distributiei expunerii care rezulta prin utilizarea aceleiasi distributii uniforme a variabilelor introduse cu modele alternative plauzibile si prin compararea percentilelor estimate.

1!

2(2

E/aluarea 0a1ata pe est3marea su03ect3/a a 23str30ut3e3 /ar3a03lelor Daca s/a formulat un model care exprima expunerea ca functie a una sau mai multe variabile,

metoda statistica matematica, cum ar fi simularea *onte )arlo, se poate utiliza pentru a estima distributia expunerii populatiei prin estimarea sumata a distributiilor rezultate in urma modelului de introducere a variabilelor. In mod ideal, modelul de introducere a variabilelor ar trebui sa reprezinte o validare empirica a probabilitatilor distributiei. )and se utilizeaza date cauzale legate de distributia variabilelor introduse pentru a estima distributia expunerii populatiei, incertitudinile se caracterizeaza prin justificarea modelului si distributia variabilelor introduse. (rebuie luate in calcul si modele alternative si3sau distributii alternative de variabile introduse. ,ensibilitatea acestor alternative poate fi investigata prin estimarea distributiei expunerii care rezulta din alternative plauzibile si compararea percentilelor distributiilor estimate ale expunerii. (oate datele disponibile, chiar daca acestea sunt limitate, trebuie utilizate pentru validarea distributiei prezumtive a variabilelor introduse si distributiei prezumtive a expunerii 11". 2(& E/aluarea 0a1ata pe 2ate pe4tru mo2elul 2e 34tro2ucere a /ar3a03lelor #valuarea expunerii bazata pe estimarea probabilitatii distributiei comune pentru modelul de introducere a variabilelor poate fi imbunatatita prin colectarea de probe pentru modelul de introducere a variabilelor pentru un esantion al populatiei. &stfel, distributia expunerii populatiei se poate estima prin procesarea expunerii expectate pentru fiecare membru a esantionului pe baza modelului. &ceasta expunere expectata poate fi folosita pentru a procesa direct intervalul de confidenta estimat al percentilelor pentru distributia expunerii. )a o alternativa, date din studii pot fi utilizate pentru a procesa intervalul de confidenta estimat al percentilelor pentru distributia variabilelor introduse, care poate fi ulterior utilizat pentru generarea de intervale de confidenta estimate al percentilelor pentru distributia expunerii. In fiecare dintre cazuri, intervalul estimat al percentilelor distributiei expunerii reprezinta o caracterizare cantitativa utila a incertitudinilor 11". )aracterizarea incertitudinilor evaluarii expunerii trebuie sa cuprinda aspecte de limitare a datelor si justificarea modelului utilizat pentru procesarea expunerii expectate. Neutilizarea unui esantion probabilistic poate reprezenta o sursa aditionala de incertitudine. 2rice prezumtie utilizata in procesarea intervalului de confidenta estimat, cum ar fi independenta modelului de introducere a variabilelor, trebuie explicata detailat si justificata. ,ensibilitatea modelului poate fi investigata prin estimarea distributiei expunerii pentru modele alternative plauzibile si compararea percentilelor estimate daca s/au cules date ale probelor legate de variabilele introduse pentru modele alternative. 1-

Datele disponibile despre expunere trebuie sa fie utilizate pentru validarea distributiei expunerii prognozate. 2(( E/aluarea 0a1ata pe 2ate 2e e5pu4ere 2 reducere importanta a incertitudinilor asociate evaluarii expunerii se poate realiza prin masurarea directa a expunerii pentru un esantion suficient de mare de indivizi din cadrul populatiei afectate. Nivelele masurate ale expunerii pot fi utilizate pentru a estima direct distributia expunerii populatiei si intervalele de confidenta ale percentilelor pentru distributia expunerii 11,1!,18".

:I:>I2=%&?I# 1. :aum ?. / %esearching public health. behind the Hualitative/Huantitative methodological debate. ,oc ,ci *ed. 1''+ ?eb015 1".1+'/!8 2. :latter :*, %oeleveld N, Eielhuis =&, FerbeeG &>. / &ssessment of occupational exposure in a population based case/control stud;. comparing postal Huestionnaires <ith personal intervie<s. 2ccup #nviron *ed. 1''- Aan0+1 1".+1/+' $. :ou;er A, @emon D. / %etrospective evaluation of occupational exposures in population/based case/control studies. general overvie< <ith special attention to job exposure matrices. Int A #pidemiol. 1''$022 ,uppl 2.,+-/!1 1. :rooGme;er %, )urriero ?). ,urvival curve estimation <ith partial non/random exposure information. ,tat *ed. 2552 ,ep $5021 18".2!-1/8$ +. #l/*asri @&, *umtaz **, )houdhar; =, )ibulas B, De %osa )(. / &pplications of computational toxicolog; methods at the &genc; for (oxic ,ubstances and Disease %egistr;. Int A @;g #nviron @ealth. 2552 *ar025+ 1/2".!$/' !. #P&, &ir Dualit; *anagement, 9.,. #nvironmental Protection &genc;, November 1''1 -. #P&, 9,& ?ederal %egister, Proposed guidelines for ecological risG assessment, ,eptember ', 1''! 8. ?ederal %egister, #nvironmental Protection &genc; Part II, Proposed =uidelines for )arcinogen %isG &ssessment, &pril2$, 1''! '. ?ederal %egister, #nvironmental Protection &genc; Part II, %eproductive (oxicit; %isG &ssessment =uidelines, 2ctober$1, 1''! 18

15. ?ederal %egister, #nvironmental Protection &genc; Part FI, =uidelines for #xposure &ssessment, *a;2', 1''2 11. I#@ report on 4&ir Pollution and @ealth. 9nderstanding the 9ncertainties4 *edical %esearch )ouncil, Institute for #nvironment and @ealth,1''1 12. Iubasie<icz *, ,tarz;nsGi E. / Problems of the evaluation of occupational exposure in epidemiologic case/control studies *ed Pr. 1'8'015 1".21!/+1 1$. >ipscomb A), Iedderis =>. / Incorporating human interindividual biotransformation variance in health risG assessment. ,ci (otal #nviron. 2552 &pr 80288 1/2".1$/21 11. %eichrtova #, ?oltinova A, (aGac >. / & non/traditional approach to risG assessment of respirator; exposure to outdoor air pollutants. A &erosol *ed. 1''+ ?all08 $".2$$/11 1+. ,te<art P. / #xposure assessment in communit;/based epidemiological studies. >ancet. 1''' *a; 2'0$+$ '1!-".181!/1!. ,te<art P&, ,te<art B?. / &n International #ffort to Improve *ethods of Data )ollection and #xposure &ssessment for )ommunit;/based )ase/)ontrol ,tudies of 2ccupational Disease. Int A 2ccup #nviron @ealth. 1''+ Aan01 1".$-/$8 1-. ,te<art P&, ,te<art B?. / 2ccupational case/control studies. II. %ecommendations for exposure assessment. &m A Ind *ed. 1''1 ,ep02! $".$1$/2! 18. (eschGe I, 2lshan &?, Daniels A>, De %oos &A, ParGs )=, ,chulz *, Faughan (>. / 2ccupational exposure assessment in case/control studies. opportunities for improvement. 2ccup #nviron *ed. 2552 ,ep0+' '".+-+/'$0 discussion +'1 1'. 9se of %isG &ssessment Bithin =overnment Departments, @,#, 1''!

1'

CAP & !ETALE "RELE: PLU!'UL SI CAD!IUL

&1 &11

PLU!'UL Plum0ul 34 me23ul 34co4jurator %aspandirea plumbului in natura si variatele lui utilizari, au facut din el un toxic larg raspandit.

In ultimii +5 de ani, utilizarea plumbului si implicit poluarea cu acest metal au crescut dramatic, asa cum a putut fi pus in evidenta in structuri succesive din ghetarii =roenlandei. &stfel, in straturile corespunzatoare revolutiei industriale anul 1-85" 1 g de gheata contine 15 g de plumb. Doua sute de ani mai tirziu, concentratia de plumb la 1 g de gheata este de 25 de ori mai mare 255 g". ,e apreciaza ca in ,9& se utilizeaza 1,$ milioane tone de plumb care elibereaza circa 155 555 t de plumb in aer si apa 25". Proportia plumbului in crusta terestra este de aproximativ de 25 mg3Gg cu variatii de pana la -5 mg3Gg, iar in apropierea soselelor pana la 1$8 mg3Gg. &pa poate contine pana la 5,+ mg3l. In atmosfera urbana, in apropierea unei turnatorii, se pot semnala concentratii de pana la 5,1 mg3m $. >egislatia romana stabileste pentru plumb o concentratie medie zilnica admisibila in aer de 5,555- mg3m $ ,(&, 12.+-1/8-" si respectiv o limita admisa in apa de baut de 5,5+ mg3dm$ ,(&, 1 $1231'--" $8,2-". (oxicitatea plumbului se poate manifesta ca atare prin particule fine respirabile si ca vapori la peste +555). ,unt toxici de asemena si oxizii sau sarurile de plumb. Prelucrarea plumbului la peste +555) in metalurgie, rafinariile de plumb, sudura ca si in alte tehnologii fabricarea placilor pentru acumulatori, industria sticlei aliaje cu alte metale" sau utilizarea unor saruri de plumb minium de plumb, litarga in industria ceramica, cromatul de plumb ca vopseluri, tetraetilul de plumb ca antidetonant al benzinei", sunt tot atatea procese industriale in care plumbul este intalnit ca factor cu bioagresivitate !,11,12,-!". *asurile de profilaxie ale expunerii la plumb vizeaza mentinerea concentratiei plumbului in zonele de munca sub limitele admise, prin masuri tehnice si organizatorice, etanseizare, captarea pulberilor, interzicerea utilizarii unor compusi foarte toxici ceruza, sulfatul de plumb", ca si umezirea si aspirarea permanenta a pulberilor in zonele de lucru, interzicerea muncii tinerilor in lucrari de vopsitorie cu acesti compusi ai plumbului si nerepartizarea femeilor de varsta procreativa in activitati cu expunere la orice forme toxice de plumb, monitorizarea starii de sanatate a personalului expus, reducerea cat mai mult a utilizarii benzinelor etilate cu plumb $1". 25

&12

!eta0ol3smul plum0ulu3 Nu se cunoaste o functie fiziologica a plumbului in organismul animal. 2mul acumuleaza

plumb in tesuturi, concentratia cea mai mare detinand/o populatia urbana si suburbana si cea mai redusa cea din mediul rural. &ceasta acumulare este corelata direct cu industrializarea si utilizarea benzinei cu plumb 1+,1-". Eilnic in organism patrund cantitati de 155/$55 g de plumb prin alimente, aerul contaminat, etc., ajungandu/se ca in corpul unui om adult sa se gaseasca in permanenta cam 255 mg de plumb cu oscilatii intre 155/+55 mg, variatia cantitatilor de plumb din organism fiind dependente de nivelul acestuia in mediul ambiant. In industrie, numeroase tehnologii creeaza conditiile unei supraincarcari a organismului cu plumb. In industria de prelucrare a plumbului, un muncitor poate absorbi in 8 ore de lucru pana la 155 g de plumb la care se adauga cele 255/$55 g absorbite prin alimente, apa sau aer ambiental $1,$'". )ea mai importanta cale de patrundere a plumbului in organism este calea respiratorie, accesibila mai ales pentru vaporii de plumb si particulele cu dimensiuni mai mici de + . >a nivel pulmonar se absorb +5/-5K din doza inhalata. &bsorbtia gastrointestinala a plumbului este de +/15K la adult si spre 15K la copii. Pe cale cutanata pot patrunde doar compusii organici tetraetilul de plumb" in cantitati suficiente pentru a putea genera o toxicitate sistemica 11,1'". Distributia plumbului in organism se realizeaza tricompartimental, respectiv compartimentul sanguin, oase si tesuturi moi. >a nivelul sangelui '+K din plumb se gaseste in hematii avand timpul de injumatatire de $+ de zile. )irca 15K din plumbul din organism se echilibreaza in tesuturile moi cu un timp de injumatatire de 15 de zile. &stfel, concentratia sanguina a plumbului nu reflecta cantitatea totala de plumb din organism. 2asele sunt principalul depozit de plumb din organism respectiv, pana la '5K din cantitatea de plumb. (impul de injumatatire a plumbului din oase este de 25/$5 de ani. Intre oase si sange exista totusi un proces de echilibrare, aproximativ -5K din plumbul sanguin provenind din depozitele osoase !". Depunerea si eliminarea plumbului in si din oase se face in paralel cu procesul similar al calciului. 9n regim alimentar sarac in calciu, fosfati, seleniu, zinc, poate favoriza cresterea absorbtiei plumbului. De asemena, fierul si vitamina D influenteaza absorbtia si eliminarea plumbului. #liminarea se produce pe cale renala prin filtrare si secretie tubulara, reprezentand principala cale de excretie -+K", caile secundare fiind fanerele, transpiratia, calea digestiva. Plumbul trece prin placenta si afecteaza fetusul si se regaseste si in secretia de lapte afectand astfel sugarul 1,1!".

21

&1&

I423cator3 03olo63c3 2e e5pu4ere la plum0 *asurarea continua a expunerii poate oferi date mai detaliate despre relatia doza/raspuns.

Imbunatatirea tehnicilor analitice au condus la reducerea erorilor in masurarea expunerii la plumb ca de altfel si a unor covariatii 11,!". Plumbemia totala este un test adecvat pentru o expunere recenta !". Einc/protoporfirina hematica constituie testul care evidentiaza efectele plumbului asupra maduvii hematopoetice pe perioada de 125 de zile precedente !". )el mai sensibil test al efectului toxic al plumbului este inhibitia dehidrazei acidului deltaaminolevulinic -8". (endinta actuala curenta privind determinarea concentratiei plumbului in organism si a efectelor asupra starii de sanatate se orienteaza spre tehnici minim invazive. (ehnica IL/%a; ?luorescence, total neinvaziva si care stabileste cu precizie dozarea plumbului depus in oase, deci o dozimetrie retrospectiva a acumularii plumbului in organism, este putin operanta dat fiind costurile ei $$,!". Din categoria tehnicilor minim invazive se utilizeaza frecvent determinarea plumbemiei din picatura de sange recoltata din deget >ead )are ,;stem". &ceasta metoda este utilizata tot mai mult in ,9&, prezentand o sensibilitate si o acuratete foarte mare, fiind in acelasi timp o metoda foarte actuala 1''-". *arGerii moleculari utilizati pentru evaluarea diferentelor individuale, a susceptibilitatii la expunerea la plumb sunt tot mai des utilizati, in ciuda complexitatii tehnicilor de masurare si a costurilor ridicate cromozomul 'H$1, genele alele 1 si 2" --". >egislatia romana stabileste concentratiile pentru indicatorii biologici la adultii expusi profesional la plumb si anume, plumburia la 1+5 g3g creatinina, plumbemia la 15 g3d>, &>& urinar la 15 mg31g creatinina si coproporfirine la 1+5 g31g creatinina. Pentru populatia generala, se aplica normele internationale ale 2rganizatiei *ondiale a ,anatatii 2*," care reglementeaza plumbemia la o valoare maxima admisa de 15 g3d>. &1( E7ectele asupra star33 2e sa4atate Plumbul genereaza efecte difuze in intregul organism ca urmare a legarii la nivelul unor structuri enzimatice, in special prin blocarea gruparilor tiolice. 9nul din efectele cele mai importante este blocarea sintezei hemului cu aparitia consecutiva a scaderii valorii hemoglobinei si aparitia anemiei. ,ensibilitatea copiilor la acest efect este mai mare decat a adultilor. 9n alt aspect al toxicodinamiei plumbului il reprezinta demielinizarea nervilor periferici cu scaderea vitezei de conducere la nivelul acestora. &stfel, apare neuropatia periferica. ,unt afectate functiile psihologice si neurocomportamentale. #ncefalopatia care poate apare este foarte frecvent intalnita in randul copiilor cu expunere la acest toxic. >a nivel renal, plumbul produce leziuni ale tubilor proximali si sindrom

22

?anconi cu aminoacidurie, fosfaturie, glicozurie si acidoza. &ceste leziuni renale sunt pana la un punct reversibile 1',1+". Din punct de vedere clinic, expunerile la plumb se caracterizeaza prin aparitia unor sindroame care pot fi de natura gastro/intestinala anorexie, greata, constipatie, jena sau dureri abdominale chiar intense de tip colicativ", nervoase vertij, fatigabilitate, cefalee, iritabilitate, tulburari de somn, neuropatii motorii pana la paralizie, encefalopatii", pseudoreumatismale artralgii, mialgii", sindrom anemic si renal !-". ,tudiile epidemiologice in domeniu au identificat faptul ca copii mici, femeile gravide si fetii sunt populatii sensibile, cu risc crescut in dezvoltarea efectelor expunerii cronice la plumb si la concentratii relativ mici !$". &u existat schimbari radicale in ceea ce priveste intelegerea efectelor plumbului asupra starii de sanatate in ultimii 25 de ani. In aceste studii au fost evidentiate corelatii stranse, mai ales la copii, intre expunerea la plumb ambiental si modificarile unor functii cognitive atentie, memorie, fatigabilitate, iritabilitate", ca de altfel si alte efecte la nivelul sistemului nervos central scaderea pragului auditiv, acuitatii vizuale, cresterea timpului de reactie, etc." 1+,1!,12". 9nii autori au constatat scaderi ale unor parametrii specifici testelor care masoara indici de dezvoltare mintala 18". In prezent, este deja certa asocierea dintre expunerea cronica la acest poluant si evolutia negativa a unor parametri somatici ai dezvoltarii fatului si copilului mic, cat si asocierea negativa dintre expunerea gravidei la plumb si durata perioadei de gestatie avorturi si nasteri premature" +". Indicii de dezvoltarea somatica, ca inaltimea si greutatea, pot fi modificati in sensul inregistrarii unei intarzieri in dezvoltare de aproximativ 1/1,+ ani 1'". #fectele expunerii cronice la plumb asupra aparatului renal, tensiunii arteriale, sistemului hematoformator au facut obiectul a numeroase studii, unele dintre acestea obtinand rezultate contradictorii !,12". Plumbul se pare ca duce la cresterea depunerilor de calciu intracelular, aspect evidentiat pentru toate tesuturile studiate pana in momentul de fata. %ecent s/a demonstrat faptul ca plumbul activeaza protein/ Ginaza ) la concentratii mai mici de picomoli !$,1!". (rebuie mentionat faptul ca in momentul de fata, la nivel international, se acorda un rol tot mai important implementarii unor strategii de comunicare, a unui marGeting social cu scopul diminuarii expunerii si scaderii riscului populatiilor cu susceptibiliate crescuta la plumb. &1* Part3cular3tat3 ale e5pu4er33 la plum0 34 Roma43a In %omania, plumbul se gaseste raspandit in toate zonele din tara. #xista zone cu nivele crescute ale plumbului in factorii de mediu cauzate de traficul auto, prezenta unor industrii de metalurgie 2$

neferoasa Elatna, :aia *are, )opsa *ica, etc." sau zone miniere bogate in minereuri neferoase 1',+5,+1,+2,1!,12,++". In %omania, studiile de evaluare a efectelor adverse ale plumbului asupra starii de sanatate la copii au vizat aproape in exclusuvitate zonele cu metalurgie neferoasa. &ceste regiuni se caracterizeaza prin nivele crescute ale plumbului anorganic in factorii de mediu. ,ituatia este diferita in cazul surselor reprezentate de traficul auto, unde avem de/a face cu forme organice ale plumbului, chiar daca efectele asupra starii de sanatate ale grupurilor populationale cu risc crescut sunt identice pentru cele doua cazuri mentionate anterior. In %omania principalele cai de expunere pentru grupul populational cu risc crescut, copii de 1/! ani, sunt reprezentate de sol si praful din locuinta, mai putin apa, alimente, etc. Doar in zonele in care se cultiva legume3zarzavaturi si unde exista pomi fructiferi trebuie acordata o atentie deosebita expunerii prin intermediul prafului depus pe suprafata acestora 1',+5,+1,+2,1!,++". >ucrurile se petrec oarecum diferit in cazul altor grupuri populationale cu sensibilitate crescuta, cum ar fi gravidele si femeile in perioada lactatiei. In general, in aceste cazuri expunerea se datoreaza mai ales unor conditii de munca necorespunzatoare, evident acolo unde concentratiile plumbului la locul de munca sunt crescute. In %omania exista putine studii care au evidentiat expuneri mari la plumb pentru aceste doua tipuri de populatii cu sensibilitate crescuta 1',+5,+2,1!,". Nu este mai putin adevarat ca datele referitoare la mobilizarea si transferul plumbului spre embrion3fat3sugar, atat la gravide cat si la femeile in lactatie nu se bazeaza la ora actuala pe evidente foarte clare. &1# Date compleme4tare 2espre e5pu4erea cop33lor la plum0 8CDC SUA9 Intoxicatia cu plumb a copiilor este una dintre cele mai comune si actuale probleme pediatrice, ea putand fi in totalitate prevenita. In momentul de fata se cunosc sursele si caile de expunere la plumb. Persistenta intoxicatiei cu plumb la copii, tinand cont de ceea ce se cunoaste actualmente, prezinta o provocare singulara si directa pentru autoritatile sanatatii publice, medicii curanti, agentiile de specialitate si societate 11". Declaratiile legate de problema plumbului, facute de )entrul pentru )ontrolul :olilor din ,9& )enters for Disease )ontrol M )D) 9,", confirma ca efectele adverse pe sanatate datorate plumbului apar la nivele din ce in ce mai scazute. Declaratii ale )D) 9, legate de problema plumbului, publicate in 1'8+, arata ca pragul de actiune pentru nivelul plumbului din sange a fost stabilit la 2+ g3d>, desi este cunoscut ca efectele adverse apar la un nivel mai scazut. In ultimii ani, datele stiintifice arata ca anumite efecte adverse pe starea de sanatate apar la copii la concentratii ale plumbului in sange in jur

21

de 15 g3d> si ele au devenit atat de covarsitoare incat necesita sa fie o forta determinanta privind modul de abordare a expunerii la plumb a copiilor 2!,2-". Deoarece o concentratie a plumbului de 15 g3d> este nivelul minim din interval la care efectele nu sunt identificate, activitatile primare de prevenire M interventiile pe mediu in cadrul comunitatilor extinse, precum si campaniile nutritionale si educationale M ar trebui sa fie directe pentru reducerea nivelului plumbului in sange, la cel putin 15 g3d>. Nivelele plumbemiei intre 15 si 11 g3d>, sunt in asa/zisa zona de granita. In timp ce scopul general este reducerea nivelului plumbului in sange la copii sub 15 g3d>, sunt totusi cateva motive care nu sunt in concordanta cu interventiile indreptate spre copii cu plumbemie intre 15/11 g3d>. In primul rand, masuratorile plumbemiei efectuate in laborator pot varia intre anumite limite, deci valoarea poate sa fie chiar sub 15 g3d>. In al doilea rand, interventiile efective pe mediu si medicale, pentru copii cu plumbemia cuprinsa in acest interval, nu au fost inca identificate si evaluate 25". &ctivitatile comunitare de prevenire trebuie sa fie demarate cand plumbemia depaseste 15 g3d>. #valuarile medicale si investigatiile de mediu, precum si remedierile trebuie facute pentru toti copii cu plumbemia mai mare sau egala cu 25 g3d>. (oti copii cu plumbemia mai mare sau egala cu 1+ g3d>, cer urmarire individuala, incluzand interventii nutritionale si educationale. *ai mult, in functie de disponibilitatea resurselor de mediu, investigarea si remediile trebuie aplicate copiilor cu plumbemia intre 1+/1' g3d>, daca aceste valori persista. )ea mai importanta prioritate continua sa o constituie copii cu valori ale plumbemiei ridicate 1'". Surse s3 ca3 2e e5pu4ere la plum0 In mediul inconjurator al unui copil plumbul este larg raspandit. )opii sunt expusi la plumbul provenit din diferite surse ca de exemplu, vopsele, benzina, cositor de lipit metale, etc." si prin diferite cai de contact ca de exemplu, aer, alimente, apa, praf si sol". Desi peste tot copiii sunt expusi la anumite cantitati de plumb provenite din aer, praf si sol, alimente, anumiti copii sunt expusi la surse care emit concentratii ridicate de plumb. Pentru copii de varsta prescolara din ,tatele 9nite, vopselele pe baza de plumb sunt cele mai raspandite si periculoase surse care au concentratie ridicata de plumb. Fopselele de interior pe baza de plumb continand pana la +5K plumb", au fost larg rapandite si utilizate pana prin anii N15. Desi, incepand din anii N+5 s/a observat un declin al utilizarii si fabricarii vopselelor de interior pe baza de plumb, totusi vopselele exterioare pe baza de plumb precum si o cantitate mai scazuta de vopsele de interior pe baza de plumb au continuat sa fie disponibile pana la mijlocul anilor N-5. Fopsele pe baza de plumb produse dupa anii N15 tind sa aiba o concentratie in 2+

plumb mult mai scazuta decat decat vopselele pe baza de plumb produse in perioada anterioara +,!,11". Ingestia repetata a substantelor nealimentare a fost implicata in cauzele de otravire cu plumb. *ult mai frecvent, copii inhaleaza sau ingera praf si sol contaminat cu plumb din vopsele care se exfoliaza datorita trecerii timpului si3sau care au fost mobilizate in timpul proceselor de renovare si intretinere. &cest praf de casa contaminat cu plumb, ingerat prin activitate normala repetitiva 6mana/ spre/gura7, este acum recunoscut ca un factor de contributie majora la cantitatea totala de plumb in organismul unui copil. Datorita rolului critic al prafului ca si cale de expunere, copii care locuiesc in case sub nivelul standard precum si in cele aflate in stare de renovare sunt in mod particular expusi la riscul intoxicatiei cu plumb 25". #ste greu de clasificat sursele de expunere la plumb ca importanta pentru sanatate luand in considarare numai criteriul numarului de persoane afectate. #xpunerea simultana la multiple surse de plumb este inevitabila. Diferitele surse de plumb sunt frecvent asociate cu grade diferite ale intoxicatiei cu plumb, ceea ce ar face necesara clasificarea dupa severitatea efectelor la fel ca si dupa frecventa. De asemenea, sursele difera ca distributie in randul populatiei sensibile 25". Populatia sensibila este in general cea din sectorul non/ocupational si este reprezentata de copii prescolari, fetusi prin expunere de la mama" si femeile gravide. )a urmare a impactului asupra sanatatii la aceste grupe de populatie, sursele de plumb pot fi combinate in doua grupe. primul si cel mai imoprtant grup este constituit de plumbul din vopsele, din praf si sol si din apa de baut. Pentru adulti plumbul din apa de baut este probabil sursa exogena cea mai importanta expunerea endogena la plumb poate sa apara in cazul mobilizarii plumbului si calciului din oase care apare in mod tipic in caz de fracturi". Plumbul din benzina si din alimente constituie in ,tatele 9nite al doilea grup, intr/un fel mai putin ingrijorator, desi organismul combina plumbul absorbit din toate sursele intr/o singura doza. ,coaterea plumbului din benzina reduce in mod semnificativ impactul plumbului asupra factorilor de mediu. 9tilizarea in continuare a benzinei cu plumb contribuie la riscul de expunere pentru populatia sensibila. Intr/o serie de tari din afara ,tatelor 9nite s/au luat masuri de control a benzinei cu plumb pana la interzicerea utilizarii ei. #valuarea cantitava a contributiei prafului si solului la incarcarea organismul cu plumb a fost subiectul a diverse studii, in plus, marimea particulelor, speciile chimice de plumb, compozitia solului si prafului sunt factori importanti care modifica pericolul reprezentat de plumbul din sol si praf, reflectat in aportul si absorbtia plumbului. )aile de expunere prin apa de robinet sunt multiple, in mod direct prin baut, prin bauturi preparate cu apa contaminata si alimente gatite cu apa contaminata. In multe tari dezvoltate din lume exista o productie si distributie de alimente complexa care permite contaminarea cu plumb. #xpunerea la plumb prin alimente poate sa fie mare 18,'+". 2!

S3mptomele 34to53cat3e3 cu plum0 &paritia simptomelor intoxicatiei cu plumb la copii cu nivelul plumbemiei ridicat constituie o urgenta medicala si copiii trebuie spitalizati. ,imptomele care pot sa indice alte afectiuni pedriatice trebuie sa fie identificate pentru ca ele sa nu fie omise. #ncefalopatia acuta datorata plumbului este caracterizata de cateva sau de toate aceste simptome. coma, crize, comportamente bizare, ataxia, apatie, voma, alterarea constientei si pierderea abilitatilor recent insusite. Indiferent daca una sau o combinatie a acestor simptome apar insotite de o crestere a plumbemiei, cazul reprezinta o urgenta medicala acuta. #ncefalopatia datorata plumbului este aproape intodeauna asociata cu un nivel al plumbemiei care depaseste 155 g3d>, desi in mod ocazional s/au intamplat cazuri in care nivelul plumbemiei sa fie mai scazut de -5 g3d>. )hiar daca aceste cazuri au fost rapid identificate si tratate s/au inregistrat alterari severe si permanente ale functionarii creierului in -5K pana la 85K din totalul cazurilor la copiii cu encefalopatii datorate contaminarii cu plumb. )opiii care prezinta contaminare simptomatica datorata plumbului cu sau fara encefalopatie prezinta o urgenta medicala acuta. In cazul in care un copil prezinta coma si convulsii cu o etiologie necunoscuta trebuie luat in considerare diagnosticul diferential precum si posibilitatea aparitiei encefalopatiei datorate intoxicatiei cu plumb 1+". Intoxicarea simptomatica cu plumb prezinta simptome similare cu cea a encefalopatiei cauzata de plumb, inafara de coma si crize. Intoxicarea simptomatica cu plumb fara encefalopatie este caracterizata de una sau de o combinatie a urmatoarelor simptome. reducerea activitatilor recreative, letargie, anorexie, voma sporadica, dureri abdominale intermitente si constipatie. &ceste simptome sunt de obicei asociate cu un nivel al plumbemiei de cel putin -5 g3d>, desi au existat anumite cazuri in care au fost asociate cu valori ale plumbemiei situate in jur de +5 g3d>. Daca nivelul plumbemiei este situat sub +5 g3d>, trebuie cautate alte simptome. Deoarece encefalopatia acuta cauzata de plumb poate aparea la orice copil care prezinta simptome, tratamentul si masurile de baza trebuie incepute imediat pe baza de urgenta 25". Plumbul poate fi caracterizat ca un toxic ce produce efecte adverse pentru majoritatea tesuturilor si organelor, cu efecte paralele asupra organelor tinta si proceselor metabolice. #xista in mod frecvent o mare intarziere intre momentul expunerii la plumb si manifestarile toxice, ceea ce impiedica identificarea relatiei cauzale intre fenomele functionale si celulare sau biochimice. Plumbul cauzeaza o pierdere accentuata, nespecifica, a functiei organelor fara manifestari patologice importante ale 2-

toxicitatii. Natura multifactoriala a toxicitatii asupra sistemului nervos, cardiovascular, osos si altele, complica stabilirea relatiei cauzale dintre procesele celulare si moleculare si disfunctia organica 1+". !o43tor31are In mod traditional, scopul principal al programului de monitorizare al copiilor intoxicati cu plumb a fost acela de a identifica copii asimptomatici intoxicati cu plumb precum si interventia cat de rapid posibil in scopul reducerii plumbemiei acestora. 9n beneficiu in plus al programelor de monitorizare este acela de indepartare a surselor de poluare din mediul copiilor expusi, cu un rezultat bun in preventia contaminarii copiilor care ar putea fi expusi in viitor datorita acestor surse. Deoarece concentrarea atentiei in preventia otravirii cu plumb este indreptata indeosebi catre preventia primara, un avantaj in plus prezentat de monitorizare este faptul ca datele generate pot fi utilizate in interventiile tinta in locurile cu copii cu risc crescut la intoxicatiile cu plumb !,12". In 1'81, ultimul an pentru care estimarile sunt valabile, se apreciaza ca intre $ si 1 milioane de copii cu varsta pana la ! ani in ,9& 1-K din copii intra in aceasta grupa de varsta" au avut plumbemia de peste 1+ g3d>. *ai mult, aproximativ -1K din cladirile locuite construite inainte de 1'85 contin vopsele pe baza de plumb definite ca mai mari sau egale cu 1 mg3cm 2". Programul de monitorizare necesita posibilitati de masurare a plumbemiei din probe capilare precum si utilizarea unor metode mai ieftine si mai usor de folosit in vederea determinarii plumbemiei. )opii care prezinta un risc ridicat de otravire cu plumb au prioritate maxima pentru monitorizare $$". )opii cu varsta cuprinsa intre ! si -2 de luni, care traiesc sau viziteaza frecvent cladiri vechi deteriorate, incluzand crese si gradinite, constituie grupul cu prioritate maxima. Datorita vopselelor cu concentratie ridicata pe baza de plumb utilizate in primele decenii ale acestui secol, cladirile construite inainte de 1'!5 prezinta cel mai mare interes si cel mai mare grad de periculozitate. )opii care locuiesc in case renovate sunt expusi de asemenea la un risc ridicat. De asemenea, gemenii, colocatarii, vizitatorii, precum si partenerii de joaca a copiilor intoxicati cu plumb pot sa prezinte expunere similara la plumb, deci si ei trebuie sa fie cu promptitudine monitorizati. In comunitatile cu o prevalenta ridicata a intoxicatiei cu plumb, departamentele de sanatate ar trebui sa considere monitorizarea 6door/to/door7, aceasta de cand multi copii cu plumbemie ridicata s/au intamplat sa lipseasca de la locurile de monitorizare fixate $+". )opii care au parinti care lucreaza sau au hobb;/uri care implica prezenta plumbului sunt de asemenea expusi la un risc ridicat de intoxicatie, precum si copii din comunitatile de pe langa topitoriile de plumb si cei aflati in vecinatatile industriilor care implica procesarea plumbului. In general, monitorizarea si evaluarea intoxicatiei cu plumb ar trebui sa se axeze pe copii sub varsta de -2 de luni si in mod particular pe copii mai tineri de $! de luni. )opii cu varsta prescolara 28

sunt cei care folosesc cel mai adesea obiceiul 6mana/la/gura7 si de aceea prezinta riscul cel mai ridicat la expunerea la plumb. &cestia prezinta de asemenea cea mai rapida dezvoltare a sistemului nervos, acest lucru facandu/i cei mai vulnerabili la efectele plumbului. >a copii cu dezvoltare intarziata retardati fizic si psihic", la care obiceiul 6mana/la/gura7 este mai frecvent decat la ceilalti copii, se observa o crestere a riscului de contaminare cu plumb chiar daca varsta lor depaseste -2 de luni. &cesti copii necesita o monitorizare mult mai frecventa in prima copilarie, care trebuie continuata neaparat si in primii ani de scoala $2". )opiilor care au accese inexplicabile, simptome neurologice, dureri abdominale, sau alte simptome care coincid cu cele ale intoxicatiei cu plumb trebuie sa li se determine plumbemia. In plus, posibilitatea intoxicarii cu plumb trebuie avuta in vedere pentru orice copil care prezinta probleme de crestere, intarziere in dezvoltare, hiperactivitate, dezordine comportamentala, pierderea auzului, anemie, etc. $!,18". E/aluarea 23a64ost3culu3 s3 ma4a6eme4tul me23cal pe4tru cop33 cu plum0em3a ma3 mare sau e6ala cu 20 6:2L )opii cu plumbemia cuprinsa intre 15 g3d> si 1' g3d> necesita monitorizari repetate. ?undamentul managementului clinic este compus dintr/o supraveghere clinica si de laborator foarte atenta, tratament medical in cazul in care este necesar si eradicarea surselor controlabile de expunere la plumbul din mediu. )el mai important factor in cazul managementului este reducerea drastica a expunerii copilului la plumb 2-,25". (oti copii cu plumbemie confirmata, mai mare sau egala cu 25 g3d>, necesita evaluare medicala. 9rgenta continuarii acestei evaluari medicale depinde de valoarea plumbemiei si de simptomele prezente 25". Decizia managementului institutional medical ar trebui efectuat in mod virtual intodeauna pe baza masuratorilor plumbemiei. Nici un alt test pentru monitorizare nu poate fi considerat test pentru diagnostic. Daca prima evaluare a fost facuta din probe de sange capilar, trebuie facuta si o plumbemie din sange venos pentru a confirma acest rezultat. )hiar daca primele investigatii de diagnostic au fost efectuate pe sange venos este de preferat sa se refaca testul inainte de a incepe terapia de chelare. Pentru copiii cu plumbemia mai mare sau egala cu -5 g3d> sau semene clinice de contaminare cu plumb, chelarea nu poate fi amanata pana la obtinerea rezultatelor testului de repetare 2-,25".

2'

&2 &21

CAD!IUL Ca2m3ul 34 me23ul 34co4jurator )admiul este un metal electropozitiv, prezent in minereurile de zinc, plumb si cupru sub forma

de sulfura de cadmiu. & fost descoperit ca element doar in anul 181- si a fost utilizat putin in industrie pana acum +5 de ani. In prezent este un metal foarte important avand multe aplicatii. )ea mai importanta utilizare este in galvanizare datorita proprietatilor lui noncorozive 2,$". ,ubstanta purificata se prezinta ca un metal lucios de culoare alb/argintiu, dar sub aceasta forma nu se prea gaseste in stare naturala. De obicei este intilnit in scoarta pamantului in combinatii cu clorul, oxigenul si sulful. 2xidul de cadmiu exista sub forma de mici particule in aer, ca fumuri, rezultat din procesele industriale ce presupun temperaturi inalte, in industria de metale neferoase sau minele de cupru, zinc sau plumb. #ste intens folosit in producerea de pigmenti, fabricile de baterii acumulatori", materiale plastice si ca absorbant neutronic in reactoarele nucleare 2,$". )admiul reprezinta o sursa importanta de poluare pentru mediul inconjurator alaturi de zinc si plumb, acestea provenind din topitoriile primare si secundare si din minerit. )admiul patrunde in mediu mai ales prin efluentii industriali 2,$". Pentru populatia generala, alimentele constituie cea mai importanta sursa de cadmiu. Nivele scazute de cadmiu s/au gasit in alimente de baza, in special in grane, cereale, alte vegetale legume", ce extrag in mod natural cadmiul din solurile contaminate, din diferiti fertilizatori si ingrasaminte cat si din apele freatice poluate. #ste cunoscuta intoxicatia grava cu cadmiu aparuta in Aaponia in bazinul Aintsu, provocata de descarcarile de ape uzate si contaminate de la o intreprindere de extractie miniera de zinc si caracterizata prin osteoalgii si fracturi frecvente la populatia din zona, numita boala 6itai/itai7 15". )ea mai intensa sursa de contaminare a aerului cu cadmiu provine din arderea reziduurilor fosile, carbune, a deseurilor citadine ce contin mase plastice, acumulatori pe baza de nichel si cadmiu. Deasemenea, poate patrunde in atmosfera din fluxurile tehnologice ale fabricilor de prelucrari neferoase de zinc, plumb sau cupru" si din turnatoriile de fier si otel. )a si majoritatea plantelor, tutunul contine cadmiu care este inhalat odata cu fumul tigarilor 2,$". )oncentratia cadmiului in apele de baut este in general mai mica de 1 g3l sau 1ppb. &pele freatice rar contin concentratii mari daca nu sunt contaminate in cadrul industriei extractive sau de

$5

prelucrare a neferoaselor. &ceste surse nu au cauzat intoxicatii chimice dar contribuie la acumularea cadmiului in organism $+". Nivelul zilnic de expunere la cadmiu prin alimente, apa sau aerul ambiental" este in jur de $5 g3zi si este de aproximativ 15 ori mai mic decat cel care poate genera afectari renale. Din aceasta cauza, intoxicatia acuta cu cadmiu este rar intilnita. 2 doza orala de +5 g3Gg este considerata un prag minim pentru aparitia unor semne de iritatie gastrica. #xpunerile cronice insa pot fi o problema, dat fiind faptul ca poluantul are tendinta de a se acumula in organism -2". Persoanele considerate cu cel mai mare risc sunt cele expuse profesional in industria metalelor neferoase, muncitorii in fabrici de acumulatori, de cabluri, de lampi incandescente cu vapori de cadmiu", ceramica, instrumente electrice, gravorii, muncitorii din fabricile de sticla, bijutierii, muncitorii din fabricile de vopseluri, de pesticide, de pigmenti. In general, nivelele de cadmiu sunt de mii de ori mai mari la locurile de munca decat in mediul ambiental !5,$2". )admiul este putin solubil in apa 1 mg3l", unde se mentine insa un timp indelungat deoarece timpul de injumatatire depaseste 255 zile. Din acest motiv, cadmiul se acumuleaza in organismele acvatice. (oxicitatea cadmiului din apa este influentata de duritatea apei, in sensul ca la duritati mari efectele sunt minime. )a urmare, datorita proprietatii de bioacumulare a cadmiului, acesta se acumuleaza din apa, aer si alimente la nivelul organelor interne ale animalelor si oamenilor 1,$+". In %omania, concentratia medie zilnica de cadmiu in aerul atmosferic ambiental este de 5,55552 mg3m$ ,(&, 12.+-1/8-", iar in apa de baut de 5,55+ mg3d m$ ,(&, 1 $1231'--". &22 !eta0ol3smul ca2m3ulu3 Pentru populatie, calea principala de incorporare este reprezentata de alimentatia zilnica. *ai putin de 15K din cadmiul ingerat este absorbit. In mod normal, dieta zilnica contine intre 1+ si -+ mg cadmiu, din care se absorb 5,+ pana la 2,+ mg. >a nefumatori in varsta de 1+ de ani continutul de cadmiu din organism variaza intre ' mg in ,9& si 1$ mg in Aaponia. )arnea si pestele contin de la 1 la +5 g3Gg, iar cerealele contin de la 15 la 1+5 g3Gg. )admiul este acumulat predominant in ficatul si rinichii animalelor. &bsorbtia cadmiului si plumbului de catre plante este mult mai intensa decat in cazul celorlalte metale. ?actorii care contribuie la prezenta in sol a cadmiului sunt depunerile din aer, apele de irigatie si ingrasamintele chimice. ?osfatul folosit ca ingrasamant contine deobicei mai putin de 25 g3Gg. &erul si apa din zonele situate in vecinatatea topitoriilor de zinc pot constitui surse suplimentare de expunere la cadmiu. &bsorbtia este intensificata de o dieta deficitara in calciu, fier si proteine. &bsenta calciului din dieta zilnica stimuleaza sinteza legaturilor dintre calciu si proteine, aceasta fiind urmata de intensificarea absorbtiei de cadmiu. Prezenta zincului si a cromului determina $1

scaderea absorbtiei cadmiului prin stimularea formarii metalotioninei. Patrunderea in organism pe cale cutanata este lipsita de semnificatie 1!,$1,-1". Dupa inhalare, 15/15K din cadmiu este absorbit in functie de dimensiunea particulelor si de forma chimica a compusului. Numai particolele cele mai mici ajung in alveole unde pot fi absorbite. In expunerea profesionala riscul este determinat de prezenta cadmiului in aer si fum, intrucat majoritatea cadmiului din aer este respirabil. ?umatul este o alta sursa de expunere cronica la cadmiu. 2 tigara contine de la 1 la 2 g de cadmiu, iar 15K din cadmiu continut intr/o tigara este inhalat 5,1 / 5,2 g cadmiu". ?umand unul sau mai multe pachete de tigari3zi se dubleaza cantitatea zilnica de cadmiu absorbita 1!". In organism, cadmiul este preluat in sange de catre o proteina transportoare, metaltioneina, sintetizata in limfocite. )admiul este eliminat in principal prin urina. %ata excretiei este mica, probabil datorita legaturii destul de puternice cu proteina transportoare cu care se regaseste reabsorbit din filtratul glomerular. )resterea eliminarii renale a cadmiului in urma expunerilor cronice se datoreaza reducerii reabsorbtiei la nivelul tubilor proximali, aceasta fiind o manifestare a nefrotoxicitatii cadmiului. )and apar leziunile renale, rata de excretie a cadmiului creste si cadmiuria nu mai reflecta nivelul cadmiului total din organism. >imita tolerabila biologica pentru cadmiu la adultii expusi profesional, conform legislatiei romane, este in urina de 1+ g3l si in sange de 1,+ g3155 ml 11". In sange, cadmiul circula leagat de proteinele plasmatice cu greutate moleculara mare albumina" si in eritrocite legat de hemoglobina. 2 mica parte a cadmiului din sange este transportata prin intermediul metalotioninei, sintetizata in limfocite. In cazul adultilor fara expunere profesionala, nivelul cadmiului din sange este in mod normal de 1 g3d>. Nou/nascutii au un continut scazut de cadmiu in organism, incarcatura corporala totala fiind de obicei mai mica de 1 mg. Placenta sintetizeaza metalotionina si poate fi considerata o bariera fata de concentratia de cadmiu a mamei, dar fatul poate fi expus odata cu cresterea expunerii mamei. >aptele de mama si laptele de vaca reprezinta surse minore de cadmiu pentru nou/nascut, mai mici de 1 g3Gg lapte. In general, copii si femeile au o rata de absorbtie mai mare decat celelalte categorii 2,$". Nivelul de cadmiu in sange reflecta expunerea recenta, in timp ce nivelul in urina pare mai legat de nivelul cadmiului total din organism. Din sange, toxicul trece in tesuturile moi unde se concentreaza mai ales in ficat, pancreas, glande suprarenale. Intre +5 si -+K din continutul organismului de cadmiu se afla in ficat si rinichi. In cazul expunerii continue, acumularea cadmiului in tesuturile moi si in special in rinichi creste progresiv pana la varsta de +5M!5 de ani dupa care continutul organismului de cadmiu incepe sa scada lent. Datorita acumularii la nivelul rinichilor, trebuie acordat un interes deosebit continutului de cadmiu din dieta zilnica. )ercetarile efectuate de ?riberg et al., 1'8! 11" in ,uedia au $2

demonstrat o crestere lenta, dar constanta in timp a cadmiului din zarzavat, cu consecinte asupra cresterii incarcaturii organismului in cadmiu. Depozitele de cadmiu sunt formate din complexul cadmiu/metaltioneina care nu este deci doar o proteina transportoare ci si un mecanism de detoxifiere al organismului. )admiul pare a nu se acumula in oase, iar bariera hemato/encefalica pare a limita depozitarea in sistemul nervos central. (impul de injumatatire al cadmiului in organism nu este cunoscut cu exactitate, variand intre 15 si $5 de ani. )admiul nu pare a avea un rol biologic in organismul uman, iar acumularea sa este o urmare a cresterii industrializarii. 2rice acumulare excesiva trebuie privita ca potential toxica 2,$". (oxicitatea cadmiului implica mecanisme cunoscute doar in parte cum ar fi, legarea de gruparile sulfhidril celulare, mecanisme enzimatice competitive cu zincul si seleniul si competitia cu calciul pentru ocuparea siturilor proteinelor regulatoare de tipul calmodulinei. )admiul este un metal toxic modern, acumularea lui in organism crescand odata cu inaintarea in varsta. $.2.$. #fectele ecologice #fectele ecologice acute se manifesta prin decesul animalelor, pasarilor sau pestilor, respectiv moartea sau reducerea vitezei de crestere a plantelor. &ceste efecte se manifesta dupa 2/1 zile dupa ce animalele sau plantele au ajuns in contact cu cadmiul. #fectele biologice cronice au un timp lung de latenta si includ scurtarea duratei de viata si afectarea reproducerii, reducerea fertilitatii, etc 1". &2( E7ectele asupra star33 2e sa4atate #fectele produse ca urmare a expunerii la cadmiu se clasifica in doua mari ategorii. efecte acute si cronice. In categoria efectelor acute produse ca urmare a ingestiei alimentelor cu un nivel mare de cadmiu, intra durerile de cap, febra, afectiunile pulmonare scurtarea duratei respiratiei, dureri la nivelul plamanilor, tuse", voma, crampe si diareea. Inhalarea fumului de cadmiu sau a altor materiale rezultate din incalzirea acestuia poate determina aparitia pneumoniilor sau a edemelor pulmonare. Ingestia accidentala produce greata, varsaturi, salivatie, dureri colicotive abdominale, diaree, urmate de insuficienta renala acuta si depreso cardio/pulmonara. Doza letala prin ingestie pentru om este intre $+5/8'5 mg 11,!8,!',-5". Principalul efect al expunerii la nivele mici de cadmiu sunt afectiunile cronice obstructive ale plamanilor si ale sistemului renal. ,e pot manifesta de asemenea si efecte la nivelul sistemului cardiovascular si osos 15,11,!2". #xpunerile profesionale cronice la cadmiu mai pot produce anemii, anosmie, ingalbenirea smaltului dentar si ocazional afectari hepatice. Nu exista concluzii certe ca expunerea numai la cadmiu poate produce hipertensiune arteriala inafara mecanismului de afectare renala 15,11". $$

#fectele expunerii cronice, ce pot apare in mediile industriale, sunt dependente de doza si conduce la manifestari ale disfunctiei tubilor renali, perturbarea metabolismului, calciului, fosforului, vitaminei D, dureri osteoarticulare si fracturi patologice pe teren osteoporotic sau de osteomalacie 15,$1". #xpunerea inhalatorie acuta la oxid de cadmiu fumuri" apare destul de rar si doar in mediul industrial si este cauza pneumoniilor chimice. #xpunerile cronice se asociaza cu afectarea functiei respiratorii prin producerea de emfizem si fibroza pulmonara cu scaderea capacitatii ventilatorii. &ceste afectari apar cu atat mai frecvent cu cat subiectii expusi sunt si fumatori, primul parametru care se modifica fiind scaderea volumului expirator maxim in prima secunda F#*," !5". #xperimental, inhalarea pare a fi asociata cu cresterea incidentei cancerului pulmonar, lucru ce apare ca posibil si in concluziile mai multor studii epidemiologice pe populatii expuse. De altfel, &gentia Internationala pentru )ercetari in )ancer International &genc; for %esearch on )ancer / I&%)" a clasificat cadmiul in categoria carcinogenilor posibili pentru om 2!,1'". >a nivelul pulmonar, toxicitatea cadmiului este proportionala cu timpul si nivelul expunerii. :olile obstructive pulmonare rezulta din bronsita cronica, fibroza progresiva a cailor respiratorii inferioare insotind distructiile alveolare care duc la emfizem. &fectiunile pulmonare se manifesta prin dispnee, reducerea capacitatii viatale si cresterea volumului rezidual 15". Patogeneza leziunilor pulmonare este turnover/ul si distructia macrofagelor alveolare. #nzimele eliberate astfel produc modificari ireversibile la nivelul membranei bazale alveolare manifestate prin rupturi de septe alveolare si fibroza interstitiala. ,/a demonstrat ca prezenta cadmiului are ca efect reducerea activitatii /1/antitripsinei, ceea ce determina toxicitatea la nivelul plamanului 15". Din punct de vedere clinic, expunerile inhalatorii acute se manifesta initial cu simptomatologie respiratorie, semne de iritatie la nivelul cailor respiratorii superioare urmate dupa ore sau zile de dureri toracice dispnee, cianoza, febra, tahicardie, greata. In functie de doza, poate apare ulterior un edem pulmonar acut. )admiul afecateaza in principal rinichii si sistemul osos. Nefrotoxicitatea se produce de obicei prin acumularile cronice. ,tudiile de specialitate sugereaza o perioada de aproximativ 15 ani de latenta pana la aparitia manifestarilor clinice, factorul principal fiind insa intensitatea expunerii. Proteinuria rezultata pare a fi ireversibila !2". In mod curent apare afectarea tubilor proximali renali care se manifesta ca un sindrom ?anconigen cu eliminari urinare de proteine cu greutate moleculara mica 2 / microglobuline, lizozinei". =lucozuria si aminoaciduria cresc la randul lor eliminarea urinara de calciu si fosfati si scad capacitatea de concentrare renala. )ea mai frecventa manifestare a expunerii cronice la cadmiu este $1

cresterea continutului de cadmiu din urina, proteinuria, aminoaciduria, glucozuria si cresterea reabsorbtiei tubulare a fosfatilor 15,!2". *odificarile morfologice sunt nespecifice si constau in degenerarea celulelor tubulare in stadiile initiale, progresand spre o reactie inflamatorie interstitiala urmata de fibroza. &naliza nivelului de cadmiu din rinichi in vivo prin metoda activarii cu neutroni si fluorescenta cu raze L a permis stabilirea relatiei dintre cadmiul renal si efectul produs !8". )oncentratia critica a cadmiului in cortexul renal care produce disfunctii tubulare la 15K din persoanele expuse cronic este de aproximativ 255 g3g si de $55 g3g la +5K din populatia expusa. Prezenta in ratia zilnica a 115/2!5 g cadmiu determina disfunctii renale la persoanele cu varsta mai mare de +5 de ani -5,-+". Prezenta cadmiului in organism afecteaza metabolismul calciului iar persoanele cu nefropatie pot avea calculi renali si excretie crescuta de calciu. &lterarea metabolismului calciului si fosforului pot conduce la formarea de litiaza renala si la demineralizari osoase. Proteinuria tubulara poate fi acompaniata de disfunctii glomerulare cu aparitia in urina de proteine cu greutate moleculara mare ca albumina, transferina, imunoglobuline Ig=" !2". &fectarea scheletului apare mai tirziu in expunerea cronica profesionala si include pseudofracturi si alte efecte cum sunt osteomalacia si osteoporoza. >eziunile osoase par a fi secundare cresterilor eliminarilor urinare de calciu si fosfor. >a aceste mecanisme se adauga scaderea activarii renale prin hidrolizare a vitaminei D $1". ,tudii epidemiologice au evidentiat rolul cadmiului in etiologia hipertensiunii esentiale. 2 cercetare recenta a pus in evidenta cresterea presiunii sistolice si diastolice la muncitorii expusi profesional la cadmiu. ,tudii efectuate in Aaponia au stabilit ca mortalitatea prin afectiuni crebrovasculare este dubla la persoanele care prezentau o proteinurie indusa de cadmiu cat si la populatia care locuia in zone poluate cu cadmiu !2". ,tudii epidemiologice efectuate la muncitorii din &nglia !'" si ,uedia 1'" expusi la cadmiu si nichel au pus in evidenta o incidenta crescuta a cancerului pulmonar si de prostata. Numeroasele cercetari efectuate au determinat ca recent I&%) 2!" sa includa cadmiul in categoria factorilor cancerigeni de categoria I pentru organismul uman". )admiul face parte dintre elementele incluse in >ista ,ubstantelor Periculoase cu %isc deosebit pentru ,anatate intrucat este recunoscut ca posibil cancerigen $-". &2* I423cator3 03olo63c3 2e e5pu4ere la ca2m3u )el mai important indicator al expunerii excesive la cadmiu este cresterea eliminarii cadmiului prin urina. >a populatia care nu este expusa la cadmiu eliminarea cadmiului prin urina este constanta in $+

timp si are valori de 1/2 g3zi, respectiv sub 1 g3g creatinina. >a personalul expus la nivele ridicate de cadmiu, cresterea eliminarii prin urina a cadmiului nu apare decat dupa saturarea metalotioninei 1". :I:>I2=%&?I#

1. &exander ?B, et al, :lood lead level during pregnanc;, Int. &rch. 2ccup. #nv. @lth. 18.$+/$', 1'81 2. &genc; for (oxic ,ubstances and Disease %egistr; &(,D%". 1'''. (oxicological profile for cadmium. &tlanta, =&. 9.,. Department of @ealth and @uman ,ervices, Public @ealth ,ervice $. &genc; for (oxic ,ubstances and Disease %egistr; &(,D%". (oxicological Profile for )admium. Draft for Public )omment. Public @ealth ,ervice, 9.,. Department of @ealth and @uman ,ervices, &tlanta, =&. 1''1. &merican )onference of =overnmental Industrial @;gienists &)=I@". 1''' (>Fs and :#Is. (hreshold >imit Falues for )hemical ,ubstances and Ph;sical &gents. :iological #xposure Indices. )incinnati, 2@. 1''' +. &mita; C, et al, @azards of developing homes of children <ith lead poisoning, &m. A. Dis. )hild. 111.-+8/-!5, 1'8!. &ngle )%, et al, Increased erithroc;te prtothoporfirines and blood lead / apilot stud; of children grouth paterns, A. (oxicol. #nv. @lth., 2!.11'/1+!, 1'8' -. &ngle )%, et al, 2maha childhood blood lead and environmental lead. & linear total exposure model, #nv.%es. $!.1!5/1-5, 1'81 8. &rnetz, :.:. and Nicolich, *.A. 1''5. *odeling of environmental lead contributors to blood lead in humans. Int. &rch. 2ccup. #nviron. @ealth. !2.$'-M152 '. &shle;, I. and *cInight, *.#. 1''$. >ead &batement in :uildings and %elated ,tructures. &,(* ,tandards for Identification and *itigation of >ead @azards. &,(* ,tandardization Ne<s 15. &ssennato, =., Paci, )., :aser, *.#., *olinini, %., )andela, %.=., &ltamura, :.*., and =eorgino, %. 1'8-. ,perm count suppression <ithout endocrine d;sfunction in lead exposed men. &rch. #nviron. @ealth. 12.+2M1211. :arson; A., et al, 2ngoing protein s;nthesis needed for 1,2+ deh;drocolecalciferol mediated increased of c;clic =*P in human sGin fibroblast, ?#:, >ett., 2$+.25-/215, 1'88

$!

12. :ascolo P., et al, Neurohumoral blood pressure regulation in lead exposure, #nv. @lth. Persp., -8.151/15!, 1'88 1$. :axter, P.A., ,amuel, &.*.,and @olGham, *.P.#. 1'8+. >ead hazard in :ritish stain glass <orGers. :r. *ed. A. 2'1.$8$ 11. :ecG, :.D. 1''2. ,;mposium overvie<. &n update on exposure and effects of lead. ?und. &ppl. (oxicol. 18.1M1! 1+. :ellinger D., et al, #nvironmental exposure to lead and cognitive defficits in children, N. #ngl. A. *ed., $25.+'+/+'!, 1'8' 1!. :ellinger D., et al, >o</level lead exposure and childrenNs cognitive function in the preschool ;ears, Pediatrics, 8-.21'/22-, 1''1 1-. :ellinger D., et al, >o</level lead exposure and infant development in the first ;ear, Neurobehav. (oxicol. (eratol. 8.1+1/1!1, 1'8! 18. :ellinger D., et al, Neurodevelopmental effects of lo</level lead exposure in children, pp 1'1/ 258, in @uman lead exposure, :oca %atur, )%) Press, 1''2 1'. :ellinger, D., >eviton, &., %abino<itz, *., Needleman, @., and Baternaux, ). 1'8!. )orrelates of lo</level lead exposure in urban children at 2 ;ears of age. Pediatrics. --.82!M8$$ 25. :enton, D. and :uts, A.P. 1''5. Fitamin3mineral supplements and intelligence. >ancet. $$+.11+8M11!5 21. :o;le #&, et al, (emporal variabilit; of lead in the <estern North &tlantic, Nature, $2$.$22/ $2+, 1'8! 22. :rod;, D.A., PirGle, A.>., Iramer, %.&., ?legal, I.*., *atte, (.D., =unter, #.B., and Paschal, D.). 1''1. :lood lead levels in the 9.,. population. Phase I of the (hird National @ealth and Nutrition #xamination ,urve; N@&N#, III, 1'88 to 1''1". A&*& 2-2.2--M28$ 2$. :ucher, @.,., )ooG, %.A., =u;att, =.@., >ang, A.D., )ooG, D.A., @atala, %., and @unt, D.>. 1''!. #ffects of dietar; calcium supplementation on blood pressure. & meta/anal;sis of a randomized controlled trial. A&*&. 2-+.151!M1522 21. )aplun #., et al, >ead in petrol, #ndeavor, 8.1$+/111, 1'81 2+. )ardenas, &., %oels, @., :ernard, &.*., :arbon, %., :uchet, A.P., >au<er;s, %.%., %osello, A., %amis, I., *utti, &., ?ranchini, I., ?elo, >.*., ,tolte, @., :e:roe, *.#., Nu;ts, =.D., (a;lor, ,.&., and Price, %.=. 1''$. *arGers of earl; renal changes induced b; industrial pollutants. II. &pplication to <orGers exposed to lead. :rit. A. Ind. *ed. +5.28M$! 2!. )D), 1''1. )enters for Disease )ontrol and Prevention. Preventing >ead Poisoning in Coung )hildren. 9.,. Department of @ealth and @uman ,ervices $-

2-. )D), 1''-a. ,creening Coung )hildren for >ead Poisoning. =uidance for ,tate and >ocal Public @ealth 2fficials. 9.,. Department of @ealth and @uman ,ervices 28. )D), 1''-b. 9pdate. :lood >ead >evelsO9nited ,tates 1''1M'1. )enters for Disease )ontrol and Prevention. *orbid. *ortal. BeeGl; %eport 1!.111M11+ 2'. )D), )hildhood blood lead and environmental studies report, 9,#P&, &tlanta, )D), 9, Dept. @lth., 1'8$ $5. )D), Preventing lead poisoning in ;oung children. & statement b; )D), &tlanta, 9, Dept. @lth., october 1''1 $1. )hamberlain, &.)., @eard, *.A., >ittle, P., Ne<ton, D., Bells, &.). and Biffen, %.D. 1'-8. Investigation into lead from motor vehicles. @ar<ell, 9nited Iingdom. 9nited Iingdom &tomic #nerg; &uthorit;0 %eport No. &#%#/%'1'8 $2. )harne;, #., Iessler, %., ?arfel, *., and AacGson, D. 1'8$. )hildhood lead poisoning. a controlled trial of the effect of dust/control measures on blood lead levels. N. #ngl. A. *ed. $5'.158'M15'$ $$. )hettle D%, et al, >ead in bone.,ampling and Huantitation using G x ra;s excited b; 15')d, #nv. @lth. Persp., '1.1'/++, 1''1 $1. )osgrove, #., :ro<n, *.A., *adigan, P., *cNult;, P., 2GonsGi, >., and ,chmidt, A. 1'8'. )hildhood lead poisoning, case stud; traces source to drinGing <ater. A. #nviron. @ealth. +2.$1!M$1' $+. )P,), 1''!. )onsumer Product ,afet; %evie<. >ead Paint on Public Pla;ground #Huipment. )onsumer Product ,afet; )ommission. 1 2". )%N. 1''-a. )ouncil for %esponsible Nutrition. ?acts about )alcium and )alcium Products. Aanuar; 2-, 1''$!. Dietrich, I.N., ,uccop, P.&., :ornschein, %.>. et al. 1''5. >ead exposure and neurobehavioral development in later infanc;. #nviron. @ealth Perspect. 8'.1$M1' $-. Dodson D), Dotson *, *cIl<ain (?, Coung D. / Implementing marGeting strateg; Part four". @ealth *arG D. 1''$011 1/2".1$/+$8. #P&, 1'8!. &ir Dualit; )riteria for >ead. #nvironmental Protection &genc;. %(P, N). 2ffice of &ir Dualit; Planning and ,tandards. #P&, 1'8'. ,upplement to the 1'8! #P& &ir Dualit; )riteria for >ead. &ddendum. Fol. 1. #P&3!5538/8'351+&. Bashington, D). 9.,. #nvironmental Protection &genc; 2ffice of @ealth and #nvironmental &ssessment. Pp. &1M &!$'. #P&, &ir Hualit; crireria for lead, #P&, 1''5

$8

15. #P& )alifornia, 1''-. (echnical ,upport Document for the Determination of Noncancer )hronic %eference #xposure >evels. Draft for Public )omment. 2ffice of #nvironmental @ealth @azard &ssessment, :erGele;, )& 11. #P&, 9,& ?ederal %egister, Proposed guidelines for ecological risG assessment, ,eptember ', 1''! 12. #P&. 1''5. %eport on the National ,urve; of >ead/:ased Paint in @ousings. :ase %eport. %eport No. #P& -1-/%'+/55$. Bashington, D). 2ffice of Pollution Prevention and (oxics 1$. ?ederal %egister, #nvironmental Protection &genc; Part FI, =uidelines for #xposure &ssessment, *a;2', 1''2 11. ?rieberg >., #linder ). =., Ijielstrom (., Nordberg =., )admium and @ealth, & (oxicological and #pidemiological &ppraisal. =eneral &spects. #ffects and %esponse, :oca %aton, ?>.)%) Press, 1'8!, vols. 1,2 1+. =o;er, %.&. 1'-1. >ead and the Gidne;. )urrent (opics in Patholog;. ++.11-M1-! 1!. =o;er, %.&. 1''5a. >ead toxicit;. from overt to subclinical to subtle health effects. #nv. @ealth Perspect. 8!.1--M181 1-. =o;er, %.&. 1''!. (oxic effects of metals. In )asarett and DoullPs (oxicolog;. (he :asic ,cience of Poisons, +th ed. ).D. Ilaassen, #d. *c=ra</@ill, Ne< CorG 18. =o;er, %.&. and %h;ne, :. 1'-$. Pathological effects of lead. Int. %ev. #xp. Path. 12.1M-1'. =urzau #,, et al, &specte privind poluarea cu metale grele in localitatea )opsa *ica. Impactul asupra starii de sanatate a populatiei in varsta de - /11 ani, ,ibiul *edical, $.-/11, 1''$ +5. =urzau #,, et al, #nvironmental health assessment of irritants and heav; metals in (rans;lvania, %omania, A. 2ccup. #nv. @lth. )##, 1.!$/!-, 1''+ +1. =urzau #,, et al, #valuarea riscului si a im pactului asupra populatiei infantile din :aia *are expusa la metale grele, &cta *ed. (rans., 1.2-/$5, 1''! +2. =urzau #,, et al, @ealth status of children aged - to 11 living in a polluted area Pb, )d", #nv.)ontam. in )##, 1!+/1!', 1''2 +$. =urzau #,, et al, @ealth status of children living in area polluted b; heav; metals, prot.BorG. #nv. @lth., 2!+/2!-, 1''2 +1. =urzau #,, et al, *anagement of environment and <orGplace hazards Pb". Disciplines, %oles and &pproaches, %estr. Publ, @lth. ,;st., (uft 9niv. 9,&, 81/8!, 1''$ ++. =urzau #,, et al, Elatna case stud;, #nv. BorG. @lth., #dit. Aoel (icGner, 21/2-, 1''+ +!. I&%) *onograph on the #valuation of %isGs to @umans. )admium, *ercur;, :erillium and the =lass Industr;, >;ons. International &genc; for %esearch on )ancer, 1''1, vol. +8 $'

+-. IP),3B@2. 1''+. #nvironmental @ealth )riteria 1!+. Inorganic >ead. Borld @ealth 2rganization, =eneva +8. Iaufman, &.,. 1''!. ID, lead levels, and inferences from research studies. ,ubmission to the Department of @ousing and 9rban Development. DocGet No., ?%/$182/P/51 +'. Ijiellstrom (., ?riberg >., %ahnster :., *ortalit; and cancer morbidit; among cadmium/ exposed <orGers, #nviron. @ealth Perspect, 28, p. 1''/251, 1'-' !5. National Institute for 2ccupational ,afet; and @ealth NI2,@". PocGet =uide to )hemical @azards. 9.,. Department of @ealth and @uman ,ervices, Public @ealth ,ervice, )enters for Disease )ontrol and Prevention. )incinnati, 2@. 1''!1. Needleman @>, et al, (he persistent threat of lead. & singular opportunit;, &m. A. Publ.@lth., -'.!1$/!1+, 1'8' !2. Noga<a I.,Ioba;ashi #., @onda %., & stud; of the relationship bet<een cadmium concentrations in urine and renal effects of cadmium, #nviron. @ealth Perspect., 28, p. 1!1/1!8, 1'-' !$. N%), 1''$. *easuring >ead #xposure in Infants, )hildren, and 2ther ,ensitive Populations. National %esearch )ouncil. Bashington, D.). National &cadem; Press !1. 2ccupational *edicine, #d. b; Aoseph >aDou, &ppleton Q >ange, Nor<alG, )onnecticut ,an *arco, )alifornia, 1''5 !+. 2ccupational ,afet; and @ealth &dministration 2,@&". 2ccupational ,afet; and @ealth ,tandards, (oxic and @azardous ,ubstances. )ode of ?ederal %egulations. 2' )?% 1'15.1555. 1''8 !!. 2tto, D., %obinson, =., :aumann, ,., ,chroeder, ,., *ushaG, P., Ileinbaum, D., and :oone, >. 1'8+. +/;ear follo< up stud; of children <ith lo</to/moderate lead absorption. #lectroph;siological evaluation. #nviron. %es. $8.1!8M18! !-. %abino<itz, *. 1''1. (oxicoGinetics of bone lead. #nviron. @lth Perspect. '1.$$M$!8. ,Gerfving ,., )hristoffersson A. 2., ,chutz &., et al., :iological monitoring b; in vivo L%? measurements of occupational exposure to lead, cadmium and mercur;, :iol. (race #lem. %es.,1$, p. 211/2+1, 1'8!'. ,orahan (., Baterhouse A. &. A., *ortalit; stud; of nicGel cadmium batter; <orGers b; the method of regression models in life tables, :r. A. Ind. *ed. 15, p. 2'$/$55, 1'8$.1'8$ -5. (hun *. A., 2sorio &. *., ,chober ,. et al., Nephropath; in cadmium <orGers. &ssessment of risG from airborne occupational exposure to cadmium, :r. A. Ind. *ed., 1!, p. !8'/!'-, 1'8'

15

-1. 9.,. Department of @ealth and @uman ,ervices. @azardous ,ubstances Data :anG @,D:, online database". National (oxicolog; Information Program, National >ibrar; of *edicine, :ethesda, *D. 1''$ -2. 9.,. Department of @ealth and @uman ,ervices. %egistr; of (oxic #ffects of )hemical ,ubstances %(#),, online database". National (oxicolog; Information Program, National >ibrar; of *edicine, :ethesda, *D. 1''$ -$. 9.,. #nvironmental Protection &genc;. Deposition of &ir Pollutants to the =reat Baters. ?irst %eport to )ongress. #P&/1+$3%/'$/5++. 2ffice of &ir Dualit; Planning and ,tandards, %esearch (riangle ParG, N). 1''1 -1. 9.,. #nvironmental Protection &genc;. Integrated %isG Information ,;stem Development, Bashington, D). 1''' -+. B@2 IP), #nvironmental @ealth )riteria 1$1. )admium, =eneva Borld @ealth 2rganization 1''2 -!. Bildt, I., #liasson, %., and :erlin, *. 1'8$. #ffects of occupational exposure to lead on sperm and semen. In %eproductive and Developmental (oxicit; of *etals. A.B. )larGson, =.?. Nordberg, P.%. ,ager, eds.". Plenum Press --. EeliGoff A(, et al, =enetic toxicolog; of lead compounds, )arcinogenesis, '.1-2-/1-$2, 1'88 -8. Eiemersel :., et al, Polimorfism of delta amino/levulinic acid dehidrase in lead / exposed <orGers, Int. &rch. 2ccup. #nv. @lth., +8.21+/21-, 1'8!8.151/15!, 1'88 I%I," on )admium. National )enter for #nvironmental &ssessment, 2ffice of %esearch and

CAP ( POLUANTI AT!OS)ERICI IRITANTI =rupul poluantilor atmosferici iritanti include un numar mare de substante, reprezentand totodata poluarea cu raspandirea cea mai mare. ?ara o delimitare precisa, cuprinde acei poluanti atmosferici care afecteaza cu precadere mucoasa cailor respiratorii si alveola pulmonara, precum si, la concentratii mai ridicate, conjunctiva si eventual corneea, efectele extrapulmonare fiind secundare. #fectele poluantilor iritanti asupra starii de sanatate pot fi clasificate in efecte acute imediate" si efecte cronice tardive". #fectele imediate, apar la concentratii relativ ridicate R 1 mg3m $ N22 , R 2 mg3m$ ,22" si se manifesta ca fenomene obstructive reversibile si fenomene de iritatie oculara. >a concentratii foarte mari apare intoxicatia acuta. 11

#fectele cronice sunt caracteristice expunerilor de lunga durata, la nivele moderate de poluare a aerului si sunt mult mai frecvent intalnite. &cestea, la nivelul aparatului respirator, se manifesta sub forma afectiunilor pulmonare obstructive cronice cu perioadele de acalmie sau de acutizare. In ipoteza unei relatii doza/efect cu prag, efectele produse de poluantii atmosferici pot fi clasificate in. efecte generale de la acute la cronice"0 efecte produse la nivelul unui anumit organ.

2 relatie doza/efect cu prag presupune existenta unei valori a expunerii sub care efectele nu sunt decelabile. )resterea expunerii peste aceasta valoare este asociata cu cresterea intensitatii efectului biologic. De asemenea pot aparea alte efecte biologice ca rezultat al cresterii nivelului obisnuit al expunerii. In grupul poluantilor asfixianti intra relativ un numar mare de substante )2, @ 2,, cianuri, metan, etc." care prin diferite mecanisme fiziopatologice produc hipoxia sau anoxia tesuturilor organismelor animale. ( 1 CONSIDERATII !EDICALE (ractul respirator este cel mai expus la poluanti atmosferici si alti stimuli nocivi din aer, cum ar fi alergenii si aerul rece. &stfel necesitatea protectiei si a unui control complex nervos si umoral al functiilor cailor respiratorii, este evidenta. Poluarea aerului determina efecte asupra sanatatii, de la simptome minore respiratorii, pe perioade scurte, ale populatiei generale si3sau ale subgrupelor susceptibile, asociate cu expuneri pe termen scurt la concentratii de peaG ale poluantilor iritanti, pana la cresterea mortalitatii si3sau a morbiditatii in special respiratorie", in asociere cu episoade de mai multe zile de expunere ridicata sau sustinuta cu nivele relativ crescute ale poluarii aerului. In plus, pot sa apara efecte toxice specifice precum carcinogeneza si neurotoxicitatea. #fectele nocive respiratorii pot fi des privite ca inhibitia sau stimularea excesiva a unuia sau mai multor mecanisme de protectie. Datorita preexistentei unor modificari fiziopatologice in tractul respirator, subpopulatiile sensibile ca si cei cu astm sau alte boli pulmonare pot avea o scadere a capacitatii de a tolera acesti stimuli ocazionali. Nasul si caile respiratorii superioare

12

Principalele functii ale nasului sunt filtrarea si conditionarea aerului inhalat. In timpul respiratiilor linistite cea mai mare parte a aerului trece prin pasajele nazale. Particulele mari de + M 15 m cu diametrul aerodinamic sunt indepartate efectiv de firele de par si mecanismele de clearing mucociliar, iar diferiti poluanti gazosi ca dioxidul de azot, ozonul si in special dioxidul de sulf sunt absorbiti de suprafata mucoasei. Inainte de a ajunge in regiunea subglotica, temperatura, chiar si a aerului foarte rece inhalat este deja apropiata de temperatura corpului si acesta devine complet umidificat. &bsorbtia poluantilor atmosferici si conditionarea aerului sunt mai putin eficiente in mucoasa orala, laringiana si faringiana. %espiratia pe nas este insotita si de respiratia pe gura in timpul vorbirii, mai ales in timpul exercitiilor fizice si in obstructiile patologice ale nasului ex. rinite alergice". In marea majoritate a subiectilor sanatosi, punctul de trecere de la respiratia pe nas la cea pe gura este intre $5 M 15 litri3minut ceea ce corespunde la exercitii mici M moderate !, 1". Prin respiratia pe gura, expunerea cailor respiratorii inferioare la poluanti usori, particule si gaze, este potentata. Penetratia poluantilor in caile respiratorii tot mai periferice depinde nu numai de diametrul aerodinamic al particulelor si solubilitatea gazelor poluante, dar si de numarul de respiratii3minut ale individului. ,imilar pierderea de caldura si apa de pe peretii cailor aeriene este dependenta de temperatura si umiditatea aerului, dar si de frecventa respiratorie. In timpul respiratiilor ample de aer cald si uscat sau aer rece, racirea si uscarea peretilor cailor aeriene se extinde cel putin pana la a !/a generatie de bronhii si scaderea temperaturii la capatul distal al traheei poate depasi 1+ ) +". #ste evident ca respiratia pe nas este probabil cel mai eficient mecanism de protectie a cailor aeriene inferioare impotriva stimulilor nocivi din aerul respirat. 2bturarea continua a nasului si trecerea de la respiratia pe nas la cea pe gura, creste considerabil fractiunea poluantilor care ajung in plaman si expiratiile ample din timpul exercitiului comuta expunerea mai mult pe caile aeriene periferice. In timpul exercitiilor, efectul nociv asupra respiratiei produs de poluantii aerului poate fi suplimentat prin racirea si uscarea peretilor cailor aeriene. Tusea si bronhoconstrictia %eflexul de tuse asociat cu bronhoconstrictia sunt la originea unei indepartari eficiente a particulelor si mucusului din caile aeriene si a limitarii depozitarii particulelor inhalate. Iritatia continua a cailor aeriene cauzata de poluarea aerului poate altera pragul de tuse si creste sensibilitatea cailor respiratorii la stimuli bronhoconstrictori nespecifici ex. exercitii fizice si respiratia 1$

aerului rece". &lte conditii ca infectii virale, rinite alergice si in special astmul sunt cunoscute pentru cresterea sanatosi. sensibilitatii cailor aeriene la bronhoconstrictia nespecifica. &stmaticii prezinta bronhoconstrictie la inhalarea de dioxid de sulf si dioxid de azot mult mai prompt decat subiectii

Secretiile epiteliale, glandulare si clearance-ul mucociliar. ,ecretia de mucus si albumina a celulelor epiteliale si glandulare din caile respiratorii si exudarea proteinelor plasmatice inclusiv albumina" din microcirculatia cailor aeriene pot fi afectate de poluarea aerului. &ctivitatea secretorie a celulelor creste rapid, in cursul iritatiilor continuue, celulele se pot mari hipertrofia" si numarul celulelor secretorii poate creste hiperplazia". 9ltimele doua modificari descrise sunt semne morfologice caracteristice ale bronsitei cronice. )a un rezultat al acestor modificari este cresterea productiei de ,/mucoproteine si mucusul devine mai vascos. &lbuminele se pot comporta ca un radical liber purificator si protejeaza impotriva distructiilor tisulare produse de poluantii iritanti. )learance/ul mucociliar poate fi afectat in doua moduri. modificarea vascozitatii sau3si elasticitatii mucusului si modificarea miscarii cililor. Poluantii iritanti, de obicei, cresc secretia cailor respiratorii, dar in timpul expunerii de lunga durata si continue, exista tendinta de a produce mai mult mucus vascos, care este curatat mult mai incet decat mucusul normal. ,unt foarte putine informatii disponibile, despre efectele directe ale poluantilor aerieni asupra miscarii cililor. Inflamatia si hiperreactivitatea cailor respiratorii Poluantii atmosferici pot produce nu numai bronhoconstrictie acuta dar pot, de asemenea, creste sensibilitatea la alti stimuli bronhoconstrictori ex. agenti farmacologici, exercitiile si aerul rece". )aile respiratorii ale astmaticilor sunt de obicei mult mai sensibile decat cele ale subiectilor sanatosi. )aile respiratorii ale subiectilor cu rinita alergica sau infectii respiratorii recente au de asemenea, o reactivitate crescuta. )orelatia dintre testele fizice si farmacologice ale raspunsului bronhial au fost investigate mai detaliat, insa este necesara efectuarea de noi studii in acest domeniu. ,unt probe indirecte care arata ca hiperreactivitatea bronhica nespecifica este datorata inflamatiei peretilor cailor respiratorii. Disfunctiile epiteliului cailor respiratorii, edemul si aparitia celulelor inflamatorii in mucoasa cailor aeriene sunt semne uzuale ale inflamatiei. )elulele epiteliale sunt capabile sa promoveze inflamatia deoarece stimulii nocivi ex. poluantii aerieni si aerul rece" pot stimula producerea de mediatori fosfolipidici din membranele celulare. 9nii dintre acesti mediatori ex. 11

leucotriena :1" sunt chemotactici pentru celulele inflamatorii. Inflamatia este facilitata mai apoi de cresterea permeabilitatii microvasculare in peretii cailor respiratorii. &ceasta creste extravazarea proteinelor plasmatice si mediatorilor si stimuleaza producerea de celule inflamatorii. @ipereactivitatea bronsica observata in testele clinice si de laborator cu agenti farmacologici histamina, metacolina" este un indiciu al modificarilor calibrului cailor respiratorii produsa de inflamatia asociata. Doua componente diferite pot fi separate pe baza testului concentratie/raspuns la astmatici. alterarea sensibilitatii la agentii testati si alterarea raspunsului maxim de platou in curba concentratie/raspuns 8". )resterea sensibilitatii este gasita cand administrarea unei doze mici de agent bronhoconstrictor este tragaci pentru un raspuns dat pentru functia pulmonara. &ceasta poate fi datorata unor modificari variate in controlul nervos si umoral al musculaturii fine a cailor respiratorii. )resterea platoului de maxim in bronhoconstrictia indusa farmacologic pare a fi un semn pentru un proces inflamator mai sever, in special o obstructie a cailor respiratorii cauzata de edemul mucoasei. Macrofagele alveolare, sistemul limfatic si imunitar *acrofagele alveolare sunt responsabile de clearance/ul particulelor din regiunea pulmonara fara mecanism mucociliar. )learance/ul este foarte incet si depinde de marimea si forma particulelor ex. particulele de carbune, fibre minerale". 2 jumatate din timpul de clearance poate fi mai mare de 1 M 2 ani, pe cand in caile aeriene traheobronsice este in mod normal de ore sau zile. )ateva macrofage urca din zona neciliata in zona ciliata si ele sunt indepartate din caile aeriene de mecanismele de transport mucociliar. )ele mai multe macrofage sunt transferate prin sistemul limfatic in ganglionii limfatici traheobronhici $". %ezistenta la infectii virale si bacteriene poate fi alterata de influentele toxice ale poluantilor aerieni ex. dioxidul de azot" de productia locala de imunoglobuline si de functiile macrofagelor alveolare. Simptome respiratorii 2 varietate de simptome respiratorii pot fi produse de poluantii atmosferici. &cestea includ. tusea, expectoratia, iritatia substernala, <heezing, dispnee, iritatia gatului si congestie nazala. ,imptome variate pot avea fiziologie variata. De exemplu, tusea este mediata in special prin receptorii de iritatie, fibre nervoase mielinice, in timp ce dispneea este mediata de fibre ) nemielinice. %elatia dintre simptomele de iritatie, hiperreactivitatea bronsica si inflamatie este interesanta deoarece, in concordanta cu studii recente experimentale, mecanismele nervoase senzitive sunt importante nu numai in simptomatologie ci si in inflamatia cailor respiratorii. 1+

( 2 PUL'ERILE Pulberile se formeaza prin fragmentarea mecanica a unui corp solid sau prin oxidarea vaporilor ce rezulta din volatilizarea unui corp solid prin incalzire sau combustie in contact cu aerul, iar uneori din sublimarea consecutiva evaporarii. Proprietatile pulberilor tin de diametru, concentratia in aer, suprafata specifica si compozitia chimico/mineralogica a pulberilor inhalate. ?actorii etiologici favorizanti se refera la starea anatomo/functionala a arborelui traheobronsic, la prezenta simultana a gazelor si vaporilor iritanti in atmosfera si care impiedica desfasurarea procesului de autoaparare0 temperatura scazuta, umiditatea crescuta, viteze crescute ale curentilor de aer. )unoscind caracteristicile respective ale pulberilor putem aprecia riscul real sub aspectul patrunderii lor la nivel alveolar. %ecomandarea 2*,31'81 stabileste o metodologie unitara de evaluare a concentratiei pulberilor respirabile. &ceasta metodologie are in vedere aprecierea gravimetrica intr/un metru cub de aer a pulberilor care se incadreaza intr/o curba stabilita prin schema . '+ K din particulele cu un diametru de $,+ m0 +5 K din cele cu diametrul + m si nici o particula peste -,1 m. ,ub aspectul compozitiei mineralogice a pulberilor, o importanta deosebita privind bioagresivitatea lor, o au cele cu continut de ,i22 liber cristalin , metoda de stabilire a acestuia fiind difractografica sau in infrarosu. 6&cumularea7 pulberilor in plamini prezinta mari diferente individuale si necesita realizarea unor masuri de profilaxie specifice. In aparitia bolilor respiratorii generate de conditiile de mediu, de exemplu pneumoconioza, bronsita cronica etc" deosebim un factor etiologic principal si factori favorizanti, dintre care unii sunt proprii organismului iar altii tin strict de mediu. ?actorul etiologic principal este reprezentat de pulberile ce apar in cadrul diferitelor procese tehnologice. &cestea se definesc ca aerosoli de particule inerte, capabile sa ramina timp indelungat suspendate in aerul atmosferic si avand o suprafata mare raportata la volum. Pulberile sedimentabile Si Tn suspensie" pUtrund Tn organism prin aparatul respirator. Prin inspiraVie, odatU cu aerul pUtrunde Tn cUile respiratorii Si praful Tn suspensie. Prin expiraVie, odatU cu aerul este eliminatU cea mai mare parte a prafului pUtruns, dar o parte din praf este reVinutU. &ceastU reVinere are loc pe toatU lungimea cUii respiratorii. )hiar de la intrarea prin orificiile nazale aerul este filtrat de firele 1!

de pUr, Tn care particulele pot fi reVinute. ,uprafeVele cavitUVii nazale sunt acoperite de un strat de mucus Si lichid cu un important rol de reVinere. )ontactul este Tnlesnit de drumul foarte sinuos al curentului de aer. )ornetele nazale obligU aerul la o miScare Tn vWrtej Si deci la contactul repetat cu mucoasele. &cest impact reprezintU fenomenul de reVinere cel mai important. Particulele mici sub $ m, pUtrund pWnU in alveole, iar unele scapU din acest infundibul Si iau calea TntoarsU, fiind evacuate prin expiraVie. ProporVia reVinerii este dependentU de natura, concentraVia Si dimensiunea particulelor Si caracteristicile anatomice Si funcVionale ale plUmWnului. Pulberea reVinutU Tn alveole se acumuleazU Tn timp, dar o cotU parte se eliminU prin diferite mecanisme de evacuare, cum ar fi expulzarea ei Tnglobata Tn mucus Si secreVii produse de glandele rUspWndite pe toatU suprafaVa interioarU a cUilor respiratorii prin tuse", TndepUrtarea lentU prin miScarea cililor vibratili, Tnglobarea particulelor de praf de cUtre celulele cu funcVie de fagocitozU Si apoi evacuarea lentU din organism. ,uspensiile de pulberi pot avea asupra organismului uman urmUtoarele acViuni . aciunea toxic este realizatU de pulberi toxice prin mecanisme fiziopatologice . &ceastU acViune este semnificativU Tn special cWnd particulele conVin substanVe solubile sau care prin reacVii simple Tn mediu umed hidrolizU, formare de combinaVii complexe, oxidare, etc." dau naStere la compuSi chimici care se absorb prin membrana celularU a alveolelor Si pUtrund Tn circuitul sanguin. aciunea alergic aciunea fotodinamic , este realizatU de produSi ai cUrbunelui, smoala parafina, etc., care pot produce manifestUri nocive la nivelul tegumentelor Si a mucoaselor. aciunea cancerigen este realizatU de unele pulberi, care pot favoriza dezvoltarea neoformaViunilor maligne. aciunea infectant este realizatU de pulberi purtUtoare de agenVi patogeni bacterii sau virusuri". aciunea iritant este realizatU de pulberi care au acViune iritantU asupra pielii Si asupra mucoaselor cu care vin Tn contact. aciunea fibro ant sau pneumocancerigen este realizatU de particule de praf Tn suspensie care duc la apariVia unor fenomene patologice cum ar fi pneumoconiozele.

1-

(&

CARACTERISTICILE TO%ICOLO"ICE ALE UNOR POLUANTI !A;ORI <I CO!'INATII POLUANTE ALE ACESTORA

( & 1 Part3culele =4 suspe4s3e >3 smo6ul a. !escriere generala (ermenul de particule in suspensie se refera la particulele nespecifice fin divizate in forma solida sau lichida care sunt suficient de mici ca sa ramana in suspensie timp de ore sau zile, fiind capabile de a se deplasa pe distante mari in acest timp. &ceste particule in general au diametre efective aerodinamice" mai mici de 1 Xm, dar se pot extinde la mai mult de 15 Xm. *ai multe tipuri diferite de materiale pot fi incluse in termenul de particule in suspensie. 9n element comun este 4fumul4, continand hidrocarburi aromatice policiclice P&@", cateva dintre ele fiind cancerigene, care rezulta in urma arderii incomplete a carbunilor sau a altor combustibili. &lte componente ale particulelor in suspensie includ cenusa anorganica rezultata in cea mai mare parte din arderea carbunelui, sulfati sau nitrati rezultati ca si poluanti secundari in reactii atmosferice, prafuri fine rezultate de la turnatorii si alte procese industriale sau in anumite strazi aglomerate, reziduuri continand plumb rezultat in urma folosirii petrolului cu plumb si azbest din diferite surse. b. "fectele asupra sanatatii si evaluarea riscului %eferirile de mai jos se vor limita la efectele generale ale amestecurilor tipice, asa cum sunt ele gasite in mediile urbane, si efecte ale aerosolilor acizi. )um dioxidul de sulf apare de obicei impreuna cu particulele in suspensie, in cele mai multe studii, efectele particulelor in suspensie si ale dioxidului de sulf sunt luate in considerare, impreuna. #fectele lor acute au fost examinate in legatura cu schimbarile de zi cu zi ale mortalitatii in marile orase cum ar fi >ondra, a internarilor in spital, cu exacerbarea bolilor in randul subiectilor sensibili sau cu modificarile temporare ale functiilor pulmonare in randul grupurilor de copii sau de adulti. Nivelele concentratiilor medii zilnice ale poluantilor cu continut de dioxid de sulf si problemele particulare legate de efectele acute specifice asupra sanatatii umane, sunt evaluate pe baza observatiilor facute in studii epidemiologice. 18

,22 255

Particule Xg3m$" 255 gravimetric"

#fecte asupra sanatatii - 9soara si tranzitorie scadere a functiilor pulmonare ?F), ?#F1" la copii si adulti care poate dura 2 M 1 saptamani0 *agnitudinea efectului este de marimea a 2 M 1K din grupul in cauza. )restere a morbiditatii respiratorii in randul adultilor susceptibili cu bronsita cronica si posibil si a copiilor" )restere suplimentara a morbiditatii respiratorii )restere a mortalitatii printre batrani si bolnavi cronici

)lasificarea efectului moderat

2+5

2+5 fum negru"

moderat

155 +55

155 fum negru" +55 fum negru"

sever sever

9nele dintre observatiile rezumate in tabelul de mai sus s/au bazat pe masuratorile de 4fum4 metoda prin reflexie" in timp ce altele s/au bazat pe masuratori gravimetrice ale particulelor din aer. Daca relatia dintre fumul negru si praful gravimetric din aer variaza depinzand de caracteristicile surselor dominante, rezultatele studiilor, care au avut la baza una sau alta dintre metode, nu pot fi imediat comparate. >2#> prezentat in valorile de referinta ale calitatii aerului ale 2*, pentru #uropa sunt dupa cum urmeaza mai jos. >2#> pentru dioxidul de sulf si particule date de 2*, 1'8-" in Xg3m$ Particule in suspensie ?um =ravimetric 155 / / 155 ,22 155 #fecte asupra sanatatii )a medie anuala. cresterea simptomelor sau numarului bolilor respiratorii )a medie pe 21 de ore. scadere a functiei pulmonare

)omunitatea #uropeana a elaborat valorile de referinta in care media sau '8K din media pe 21 de ore a concentratiilor de dioxid de sulf este cuplata cu concentratia particulelor in suspensie fum" din aer.

1'

Valorile de referinta ale CE pentru concentratia SO 2 impreuna cu paticulele in suspensie Co4ce4trat3e SO2 *edia anuala *edia in timpul iernii '8K 85 Xg3m 125 Xg3m$ 1$5 Xg3m$ 185 Xg3m$ 2+5 Xg3m$ $+5 Xg3m$
$

Co4ce4trat3e part3cule 34 suspe4s3e R 15 Xg3m$ Y 15 Xg3m$ R !5 Xg3m$ Y !5 Xg3m$ R 1+5 Xg3m$ Y 1+5 Xg3m$

#ste posibil ca poluarea aerului cu dioxid de sulf3particule sa joace un rol complex in dezvoltarea pe termen lung a bolilor respiratorii, crescand riscul bolilor respiratorii acute in copilarie si apoi conducand la o crestere a riscului pentru simptome respiratorii la varsta adulta. #$%TI&'(" IN S'S#"NSI" )#M* )auzele si sursele aparitiei particulelor in suspensie sunt urmatoarele. procese de combustie care emit funingine arsa incomplet sau cenusa, materialele utilizate la maruntire, concasare, la slefuirea minereurilor, sau la incarcarea si minuirea materialelor uscate. ,e pot forma prin reactiile dintre gaze in atmosfera. Pot proveni din cauze naturale cum ar fi de exemplu. vulcanii, polenul, praful purtat de vant si fumul datorat incendiilor din paduri. Nivelele pulberilor in suspensie masurate in studiul )#,&% efectuat in ! tari europene sunt relativ mari in comparatie cu alte studii efectuate in alte parti ale #uropei si &mericii de Nord. ,/a constatat ca, concentratiile medii anuale de P*15 de la +8+ site/uri de culegere a probelor din ,tatele 9nite au scazut de la $1 g m/$ in 1'88 la 2! g m/$ in 1''+. %ezultate similare s/au gasit in )anada cu concentratii medii anuale P*15 intr/un domeniu de la ' g m/$ la site/ul din Parcul National pana la 15 g m/$ in sud/estul 2ntario si media anuala P* 15 si concentratiile P*2.+ din 11 site/uri urbane intre 1'8!/1''1 de 28 g m/$ si respectiv 11 g m/$. %ezultatele de la studiul P#&)# indica un interval de concentratii mari pe timp de iarna, pentru P*15 in #uropa, de la 1$ g m/$ in trei site/uri rurale scandinave, 11 g m/$ in 2landa, pana la '2 g m/$ in &tena, =recia. Nivelele concentratiilor constatate in timpul perioadei cu incalzire termica in studiul )#,&% si in studiul P#&)#, indica faptul ca in #uropa centrala si de est concentratiile medii P*15 sunt in general mai mari decat in ,candinavia si #uropa de vest. In 2landa, datele de la %eteaua Nationala de )alitate a &erului au aratat ca in perioada 1''$/ 1''8 concentratiile P*15 sunt in medie cu + g m/$ mai mari iarna decat vara. &ceasta este o diferenta +5

substantial mai mica decat cea observata in studiul )#,&%. &ceste rezultate sugereaza ca emisiile locale sau regionale din combustie si conditiile meteorologice mai putin favorabile joaca un rol important asupra concentratiilor P*15 si P*2.+ din timpul iernii de/a lungul #uropei centrale si de est. Fariabilitatea mai mare a concentratiilor de P* 15/2.+ poate fi explicata prin natura pulberilor in suspensie cu particule de marimi diferite. ,tudiile din ,tatele 9nite au aratat ca sursele de P* 2.+ tind sa fie de natura regionala si ca particulele mici pot ajunge la distante mari. &ceasta are ca rezultat o distributie relativ uniforma a concentratiilor de P*2.+ pe suprafete intinse. )oncentratiile de P*15/2.+ tind sa fie mai dependente de pulberile in suspensie emise de sursele locale cu o durata de existenta scurta in atmosfera, ceea ce cauzeaza o variabilitate mai mare la scara locala. Intr/un studiu efectuat de >eaderer et al.. 1'''" concentratiile pe 21 de ore ale P* 15 si P*2.+ dintr/un site regional in Finton, F& au fost semnificativ corelate cu masuratorile efectuate in aer liber la resedinte localizate la o distanta medie de separare de '! Gm. )hiar si valorile medii de la site/ul regional si cele de langa case nu au fost semnificativ diferite. N/au fost gasite corelari semnificative pentru P*15/2.+. %ezultatele noastre sustin aceste constatari deoarece s/au gasit coeficienti de corelatie Pearson semnificativ pozitivi pentru P* 15 si P*2.+ pentru majoritatea zonelor de studiu. Desi coeficientii de corelatie dintre zonele de studiu din cadrul aceleiasi tari au fost in general mai mari decat coeficientii de corelatie determinati pentru zonele de studiu din tari diferite, marimea ultimilor coeficienti arata faptul ca P* 15 si P*2.+ sunt un fenomen de proportii. In 1''8 noi valori limita de calitatea aerului pentru P* 15 au fost adoptate de 9niunea #uropeana #9" pentru protejarea sanatatii publice0 o valoare limita medie anuala de 15 g m/$ va deveni valabila pana in anul 255+. B@2 2555" nu furnizeaza concentratiile medii orientative ale P* 15 si P*2.+ pe termen scurt sau pe termen lung0 efectele asupra sanatatii sunt observate la nivele scazute si din datele curente nu reies cifre orientative. In locul cifrelor orientative B@2 furnizeaza estimarile de risc pentru diferitele efecte asupra sanatatii. Presupunand ca P*15 au asocieri similare cu efectele asupra sanatatii asa cum este descris de catre B@2 2555" poate fi estimat ca, bazandu/se pe concentratiile medii de P* 15 de !! g m/$ din zonele de studiu, la o medie de 1.!K a mortalitatii zilnice, decesul prematur este asociat cu variatia pe termen scurt a poluarii aerului cu pulberi. De asemenea +.+K din internarile zilnice in spital si 2$K din folosirea zilnica a bronhodilatatorului este asociata cu variatia pe termen scurt a nivelelor concentratiilor. Nivelele medii anuale de poluare a aerului cu particule, observate in cele 2+ de zone de studiu depasesc intervalele raportate in aceste studii vaste. In cazul in care aceste rezultate sunt aplicabile in

+1

#uropa centrala si de est, aceasta presupune ca o parte a sperantei de viata redusa, observata in aceasta regiune, ar putea fi atribuita poluarii aerului cu particule. )ateva studii din =ermania, Italia, (arile de Aos si #lvetia, indica faptul ca morbiditatea prin boli acute ale tractului respirator inferior la copii este asociata cu poluarea zilnica cu particule avand concentratia zilnica in jur de 1+5 g3m$. Pe baza acestor rapoarte si a rezultatelor catorva studii conduse in ,tatele 9nite, ne putem astepta la o crestere de $5/+5K in cazul morbiditatii respiratorii ca urmare a unei zile in care concentratia de P* in decursul a 21 de ore a depasit 125 g3m$ . In orase in care in mod frecvent se depaseste concentratia de 125 g3m$ , peste 21 K din episoadele de boli respiratorii la copii, se estimeaza ca pot fi atribuite poluarii. Daca copiii care traiesc in orase din #uropa, au o medie de patru episoade de boli sau simptome respiratorii pe an, asa precum indica datele din #lvetia, aceste estimari cresc de zece ori la 22/$1 milioane episoade de boli respiratorii la copii pe an, asociate cu poluarea" daca datele poluarii sunt extrapolate la toate orasele din regiunea de la vest de 9rali. )ateva studii care au asociat faptul ca mortalitatea zilnica si poluarea aerului permit asumarea unei cresteri de 1/-K a riscului decesului printre adultii mai varstnici in zilele cu nivelele totale de P* peste 125 g3m$. )alcule similare cu acelea pentru morbiditate, indica faptul in medie 5.'/1.!K din decese pot fi precipitate datorita excesului poluarii in orasele in care sunt date disponibile, cu o proportie care ajunge la $.1 K in orasele cel mai frecvent poluate. )u o medie a mortalitatii de 1555 la 155 555 de locuitori, acest lucru se concretizeaza in $ 555 M + 555 de decese pe an in orasele cu date existente, sau 2- 855 M 18 555 de decese daca distributia expunerii este extrapolata la toate orasele #uropei situate la vest de 9rali. #fectele cronice includ o scadere de $ K in medie a nivelului functiei pulmonare per +5 g3m$ iar media anuala a concentratiei totale de P* este de !5 g3m$. In orasele cu cele mai ridicate nivele de poluare observata, scaderea poate sa depaseasca +K din nivelele normale. acest lucru se poate intampla in :arcelona, in cateva orase din nordul Italiei, ,ofia si %use in :ulgaria precum si orasele >ituaniene 1,+ milioane de oameni sau 1+ K din populatia oraselor cu date disponibile". 9n studiu prospectiv din )alifornia a descoperit ca riscul aparitiei bolilor obstuctive ale cailor respiratorii a crescut de aproximativ 1.$ ori precum iar riscul pentru astm a crescut de 1.- ori per 1 555 de ore, pentru nivele totale de P* care depasesc 255 g3m$ intr/o perioada de 15 ani. Din moment ce datele privind concentratiile totale de P* pentru o ora nu au fost disponibile pentru aceste analize, aceste riscuri se presupune a fi asociate cu 155 zile per an, cu 21 ore de concentratii totale de P* care depasesc 1+5 g3m$. &ceasta este probabil o estimare conservativa , dar este necesar sa se ia in +2

considerare posibila interactiune dintre P* totale si alti poluanti, ca de exemplu oxidantii. &semenea situatie a fost inregistrata pentru mai mult de o patrime dintre rezidentii oraselor #uropene in care exista date referitoare la P* totale. In medie, -K din toate cazurile de boli obstructive ale cailor respiratorii precum si 1+ K din cazurile de astm pot fi atribuite expunerii la pulberile totale din aceste orase, proportiile atingand 11K si 2$K, respectiv in acele orase >ituaniene, in care cea mai mare parte a populatiei este expusa. Presupunand ca incidenta anuala a bolilor obstructive ale cailor respiratorii sunt 8 cazuri noi la 1 555 de oameni si cele de astm 1 cazuri la 1 555 de oameni, o estimare de 18 555 cazuri noi de boli obstructive ale cailor respiratorii precum si 18 555 de cazuri noi de astm pot fi atribuite excesului total de P* din orasele in care exista date. &ceste date sunt asteptate sa apara in :ulgaria, %epublica )eha, cateva orase din nordul Italiei, >ituania si %omania. Daca se presupune ca, datele sunt reprezentative pentru toate orasele din #uropa, numarul asteptat de noi cazuri de boli obstructive ale cailor respiratorii si astm, atribuit expunerii la P* totale, creste de la 1-! 555 la 18$ 555 respectiv, pe an. )and limita inferioara a intervalelor de confidenta pentru riscul relativ estimat in studiul din )alifornia este considerat 1.11 pentru amandoua tipurile de boli", expunerea la P* total poate sa determine pana la cel putin 2.8K din cazurile de boli obstructive ale cailor respiratorii si astm. $" #ste cunoscut faptul ca prezenta concomitenta a mai multor poluanti din aceeasi grupa conduce la aparitia fenomenului de sinergism in generarea efectelor asupra starii de sanatate. &cest fenomen, la fel ca si efectul de potentare, poate de asemenea sa apara in cazul existentei concomitente a mai multor poluanti din grupe ditferite. In cazul ambelor situatii sinergism sau potentare" efectele pot sa apara si in conditiile in care concentratiilie individuale ale poluantilor sunt sub concentratiile maxime admise de normele in vigoare. ( & 2 O53133 2e a1ot a. !escriere generala ,ursele majore ale emisiilor de oxizi de azot produse de om sunt arderile combustibililor fosili pentru transport, incalzire sau producerea energiei electrice. )ele mai multe surse emit un amestec de monoxid de azot si dioxid de azot. *onoxidul de azot este in general componentul major in punctul emisiei, dar este oxidat treptat in aer la dioxid de azot. *onoxidul de azot se pare ca are cateva efecte toxice la concentratii precum cele din mediu si aceasta documentatie se concentreaza pe dioxidul de sulf, desi datele de mediu fac uneori referiri la termenul N2x N2x este des folosit pentru a indica amestecul de oxizi de azot, reprezentati in principal de +$

monoxidul de azot si dioxidul de azot". &lti compusi cu interesare potentiala a sanatatii sunt acidul azotic si azotos. )oncentratiile de fond anuale" ale dioxidului de azot in zone urbane sunt de 25 M '5 Xg3m $. Nivelele langa strazi aglomerate pot fi mari de pana la 1555 Xg3m$, media de cateva minute. Nivele mai mari, de peste 2555 Xg3m$ ca medie pe o ora au fost gasite in bucatarii in timpul folosirii sobelor cu gaz sau altor instalatii cu combustibil M incalzitor de apa. b. "fectele asupra sanatatii si evaluarea riscului ,pre deosebire de dioxidul de sulf unde efectele expunerii la concentratii relevante sunt semnificativ relationate cu efectul bronhoconstrictor, dioxidul de azot produce mai putina bronhoconstrictie, dar mai multe leziuni in parenchimul pulmonar in special in regiunea centrolobulara. >2#> acceptat de grupul de experti 2*, implicati in stabilirea valorilor de referinta ale calitatii aerului a fost de +!5 Xg3m$ la $5 de minute de expunere, cu exercitii intermitente. 9nele studii au aratat modificari mici ale indicatorilor functiei pulmonare la nivele joase de expunere, dar semnificatia acestor modificari este discutabila. ,ubiectii normali nu par sa sustina modificarile indicatorilor functiei pulmonare sau simptomele de suferinta la expunerea la dioxid de azot in concentratii mai mici de 1885 Xg3m $ , cand sunt expusi in camera de studiu. &stmaticii sunt mai sensibili si modificarile functiei pulmonare pot fi gasite la +!5 Xg3m$. )resterea raspunsului bronhiilor poate fi produs la ambele grupuri de subiecti M astmatici si normali expusi la dioxid de azot. )omunitatea #uropeana a stabilit urmatoarele nivele pentru dioxidul de azot. Faloare limita. '8K din media pe ora Faloare de referinta. '8K din media pe ora Faloare de referinta. '8K din media pe ora 255 Xg3m$ 1$+ Xg3m$ +5 Xg3m$

2*, a propus limita pe ora de 155 Xg3m$ si o medie zinica de 1+5 Xg3m$. In functie de durata expunerii, efectele se pot clasifica in doua categorii. 1. efecte produse de expunerea de scurta durata 2. efecte determinarea de expunerea de lunga durata.

+a. "fecte produse la copii, de expunerea de scurta durata #xpunerea de scurta durata la N22 a copiilor, determinata de cresteri ale nivelului poluarii aerului, a condus la o incidenta crescuta a simptomelor la nivelul cailor respiratorii superioare 3+3. +1

)resterea concentratiei de N22 in aer pana la 18.+ g3m$ este asociata cu un 2dds %atio de 5,1 pentru tuse, evidentiata intr/un studiu efectuat pe populatia din ! orase &nglia", in timp ce cresteri pana la 1g3m$ au condus la episoade de <heezing in 2dds %atio1,52". +b. "fecte produse la adulti, de expunerea de scurta durata In ceea ce priveste efectul produs asupra adultilor ca urmare a expunerii de scurta durata la nivele mari de N22, dificultatea interpretarii datelor rezulta din imposibilitatea identificarii aportului particulelor in suspensie. ,tudii recente efectuate de &nderson 313 asupra efectelor produse de expunerea pe durata unei saptamani la nivele ridicate de smog si N22
,

in >ondra au evidentiat o

crestere cu 15K a mortalitatii generale in acest interval. &celasi studiu a pus in evidenta o crestere a spitalizarii ca urmare a afectiunilor respiratorii risc relativ. 1,1'" si a patologiei pulmonare obstructive risc relativ 1,1$", la persoanele cu varsta de peste !+ ani. De asemenea a fost descrisa cresterea numarului de apeluri la urgenta ale bolnavilor de astm, la populatia din ?ranta, ,pania si =recia 3+3. ,a "fecte produse la copii, de expunerea de lunga durata In general la copii afectiunile respiratorii sunt frecvente. De obicei acestea sunt clasificate in afectiuni ale cailor respiratorii inferioare )%I" care includ tusea persistenta, <heezing/ul, si afectiuni la nivelul cailor respiratorii superioare )%,". Din prima categorie cele mai frecvente afectiuni inregistrate la copii sunt. bronsitele, astmul bronsic si pneumonia. #xista relativ putine studii care vizeaza efectele produse asupra copiilor de expunerea de lunga durata la N22 in aerul atmosferic 3$3. ,b. "fecte produse la adulti, de expunerea de lunga durata *ajoritatea studiilor transversale efectuate la adulti ca urmare a expunerii de lunga durata la N22 in aerul atmosferic, vizau in primul rand simptome sau afectiuni la nivelul cailor respiratorii inferioare. Principala sursa de N22 era traficul rutier. ,/a demonstrat o crestere a bolilor respiratorii / in special bronsita cu tuse persistenta" la persoanele expuse la concentratii mari de N22 in atmosfera.

( & & !o4o532ul 2e car0o4 a. !escriere generala ++

*onoxidul de carbon este produs in general de combustia incompleta a substantelor care contin carbon. In zonele urbane sursele reprezentate de vehicule sunt de cea mai mare importanta. *onoxidul de carbon reprezinta, de asemenea un risc de interior si o cauza de moarte datorita intoxicarii, provocata de disfunctiile instalatiilor de incalzire, care pot apare frecvent. )oncentratia de fond a monoxidului de carbon este cuprinsa intre 5,51 si 5,2$ mg3m$. )oncentratia in zonele urbane depinde de densitatea traficului, topografie si conditiile meteorologice. PeaG/uri ale concentratiilor medii pe 8 ore de !5 mg3m $ au fost inregistrate ocazional. In general, concentratiile din zonele urbane sunt mai mici de 25 mg3m$. *onoxidul de carbon este un gaz incolor, cu densitatea d Z 5,'!- ", fara miros si gust, putin solubil in apa, solubil in etanol, cu caracter reducator puternic. )2 ia nastere prin arderea incompleta a combustibililor si, in general, a substantelor organice. Intoxicatia cu )2 cea mai frecventa dintre intoxicatiile cu gaze, poate fi profesionala, accidentala, voluntara. In conditiile mediului industrial, au loc intoxicatii in metalurgie arderea minereurilor", in mine, la utilizarea )2 in industria chimica, la sudura cu flacara oxiacetilenica. *onoxidul de carbon pare a fi de departe, cea mai frecventa cauza de intoxicatie atat in industrie cit si in general. *ii de persoane mor anual ca rezultat al acestei intoxicatii. )2 este usor absorbit din plamani in sange, unde prin legarea sa de hemoglobina duce la formarea carboxihemoglobinei, fiind astfel competitiv cu oxigenul. &finitatea hemoglobinei umane fata de )2 este de 215 de ori mai mare decat fata de 22. ?ormarea carboxihemoglobinei are doua efecte indezirabile. blocheaza transportul 22 prin inactivarea hemoglobinei si devierea spre stinga a curbei de disociere a hemoglobinei restante, toate conducind la o afectare a oxigenarii tesuturilor. In afara acestui mecanism principal, )2 actioneaza si asupra enzimelor tisulare celulare" care contin structuri de tip heminic precum mioglobina perturbindu/se metabolismul muschilor, in special al muschiului cardiac", citocrom oxidazele, citocromului P1+5 cu important rol in respiratia celulara". ,chimburile gazoase la nivel respirator sunt intens influentate de ventilatia alveolara, care este un factor variabil. )ind ventilatia alveolara creste de exemplu in timpul unor eforturi fizice, munca grea " rata absorbtiei creste si echilibrul gazelor cu mediul exterior este atins mai repede, comparativ cu situatia unei ventilatii normale. #ste evident rolul major in etiologia unei intoxicatii cu )2 pe linga concentratia acestuia in mediul de munca", al efortului fizic prestat de muncitorul respectiv. &bsorbtia )2 creste, de asemenea odata cu temperatura si umiditatea aerului ambiental. Prezenta altor noxe chimice exemplu. gazele iritante, oxizi de azot si sulf " simultan creste, de asemenea rata absorbtiei )2. #xista factori sinergici care diminueaza hematoza deci incetinirea eliminarii pulmonare a )2", de natura individuala. tuberculoza, silicoza, emfizemul, anemiile, insuficienta cardiaca, ateroscleroza. +!

&cesti factori trebuie luati in discutie, in evaluarea fiecarui caz de intoxicatie sau in aprecierea riscului expunerii pentru fiecare persoana. #liminarea )2 se face, deci tot prin plamini, dar este mai lenta decit absorbtia, ea variind direct proportional cu saturatia initiala si scazind pe masura ce concentratia de )2 din singe, diminua. Dupa unii cercetatori este posibil ca $5 K din concentratia totala de )2 absorbit, sa se combine cu diferite substante organice de exemplu enzimele mentionate", de o maniera reversibila. )ind )2 diminua in singe, ca urmare a eliminarii sale pulmonare, aceste combinatii disociaza, iar monoxidul de carbon eliberat va fi expirat. (rebuie mentionat faptul ca o sursa importanta de )2 o constituie ca in orice proces de ardere incompleta", fumatul. In functie de intensitatea acestui act, se considera ca, doar prin acest mecanism la marii fumatori se poate atinge o concentratie de pina la 1+ K care trebuie sa se tina seama in evaluarea riscului expunerii profesionale. #xista si o a treia sursa de )2 asa zis endogen", care provine din metabolizarea insasi a hemului si structurilor pirolice, dar dupa majoritatea specialistilor, nu poate depasi un procent de 5,+ K. 2data patruns in organism, )2 isi manifesta actiunea sa toxica prin mecanismul principal fiziopatologic de blocaj al transportului si utilizarii 22 de catre tesuturi, conducind la hipoxie si anoxie celulara. Desigur sistemele cele mai afectate vor fi cele mai avide de 2 2, sistemul nervos central, sistemul cardiovascular, ficatul, etc. &fectarea acestor organe determinind si tabloul clinic, simptomatic si functional al intoxicatului. In functie de concentratia )2 in mediu, care determina in mod fundamental concentratia de carboxihemoglobina, ne putem gasi in fata unor cazuri de deces rapid in rastimp de minute / )2@b !5 / -5 K" sau, in succesiunea descrescatoare a gravitatii, cazuri de coma mai mult sau mai putin profunda si prelungita )2@b +5/!5 K", pina la tablouri simptomatice cu cefalee severa frecvent bitemporala" cu caracter pulsatil, vertij, greata, slabiciune, manifestari cardiace . palpitatii, dispnee greutate in respiratie", dureri precordiale de tip anginos, infarcte miocardice. 9n aspect important de semnalat este ca la valori relativ mici de )2@b 1+/$5 K" predomina simptomatologia subiectiva, partial mentionata. )oncentratii admisibile in aerul zonelor de munca. medie. 25 mg3m$ aer0 de varf. $5mg3m$ aer. b. "fectele asupra sanatatii si evaluarea riscului +dupa unii 8/15 K" de carboxihemoglobina din intreaga cantitate de hemoglobina circulanta. #ste inca un aspect important, de

#fectele monoxidului de carbon asupra sanatatii au fost stabilite in detaliu de valorile de referinta ale calitatii aerului ale 2*, pentru #uropa. ,/a dovedit ca, este mai usor sa se defineasca nivele acceptabile pentru carboxihemoglobina decat nivele de siguranta pentru monoxidul de carbon. #ste acceptat ca, carboxihemoglobina la nefumatori nu ar trebui sa depaseasca $K. >a fumatori au fost atinse cu usurinta, nivele mult mai mari de carboxihemoglobina si acestia nu pot fi esential protejati de nivele daunatoare ale carboxihemoglobinei asupra sanatatii, de catre regulamentele de mediu privind concentratiile de monoxid de carbon. 2*, a stabilit urmatoarele nivele pentru concentratia de monoxid de carbon. 1. #xpunerea maxima permisa de 155 mg3m$ pe perioade ce nu depasesc 1+ minute0 2. Nivelele pentru perioadele de expunere indicate mai jos unde mg3m$ au fost rotunjite la cel mai apropiat 15" sunt. !5 mg3m$ pentru $5 minute0 $5 mg3m$ pentru o ora0

15 mg3m$ pentru 8 ore. ( & ( D3o532ul 2e a1ot 8NO29 ,e formeaza intotdeauna la arderea oricarui combustibil in aer, in urma acestui proces eliberandu/se azot si oxigen, care in aer se combina si se formeaza monoxidul si dioxidul de azot. &cestia poarta denumirea de oxid de azot termic mono/ sau di/". (emperatura de formare este foarte ridicata, in jur de 1155o). De asemenea atomii de azot legati organic din anumiti combustibili pot sa contribuie semnificativ la emisiile de N2x. &cestia poarta denumirea de oxizi de azot, de combustibil. ,ursele care emit oxizii de azot pot sa fie stationare sau mobile. )ea mai mare parte a emisiilor se fac sub forma de N2, dar sub actiunea razelor de soare acesta se poate combina cu oxigenul si se poate transforma in dioxid de azot. Dioxidul de azot este un gaz toxic, brun rosiatic. In atmosfera dioxidul de azot se poate transforma in acid azotic. De asemenea joaca un rol foarte important in formarea smogului fotochimic. )ateva studii epidemiologice indica o crestere a incidentei simptomelor iritante iritatia ochilor, gat rosu, si flegma", si o scadere trecatoare a functiei pulmonare, in zilele cu o crestere a nivelelor concentratiilor de N22 . :oli ale tractului respirator inferior la copii, care reclama o vizita medicala, reprezinta un efect din ce in ce mai serios datorat poluarii cu N2 2. 9n fapt bazat pe un studiu din =ermania indica cresterea incidentei bolilor tractului respirator inferior cu $5 M+5K , in zilele cu media +8

concentratiilor de N22 peste 1+5 g3m$. Proportia episoadelor cu afectiuni ale tractului respirator inferior, care pot fi atribuite dioxidului de azot, este de aceea estimata a fi intre 5.$/5.+K in toate orasele %egiunii de la vest de 9rali. In cazul :elgradului, care are 88 de zile pe an cu nivele de concentratie ridicate ale N22, rata imbolnavirilor tractului respirator inferior datorat episoadelor acestei poluari, atinge 11K. Daca, in medie, se detecteaza 2+ de cazuri la 155 de copii pe an, atunci 1- 555 M 2' 555 episoade de boala pe an pot fi atribuite cresterii nivelelor de N2 2 , in orasele monitorizate. Daca expunerea in orasele care au ramas este similara, numarul total de cazuri atribuite poluarii intense cu N22, la copii, ar trebui sa fie in intervalul de +8 555 M '' 555 pe an. 9rmatoarea concluzie se bazeaza pe analiza datelor unui studiu national condus in ,tatele 9nite in care se specifica faptul ca ne putem astepta la o scadere a nivelului functiei pulmonare in intervalul 2 M +K, in randul populatiei expuse la o medie anuala a concentratiei dioxidului de azot care depaseste !5 g3m$, in zonele poluate fata de zonele rezidentiale mai putin poluate deci exista o scadere cu +K pentru fiecare crestere cu 15 3m$ a concentratiei de N22". Informatiile disponibile privitoare la expunere indica faptul ca peste 1- milioane de oameni traiesc in orase unde exista asemenea nivele de N220 iar acesta e presupus a fi numarul minim de persoane afectate. )and situatia expunerii este extrapolata la toate orasele regiunii la vest de 9rali, numarul persoanelor cu deficiente ale functiei pulmonare creste pana la valoarea estimata de !5 de milioane. Procentajul se schimba, ceea ce indica efecte adverse clinice, care pot varia de la grup la grup si de la situatie la situatie. 2" 2 crestere a concentratiei zilnice medii de N2 2, de la 15 la '5 procente a fost asociata cu o crestere de -.-1K /5.$1 la 1!.15" in mortalitatea respiratorie. *odelele multi/poluanti sugereaza ca efectele particulelor si ozonului asupra mortalitatii datorate mai multor cauze si asupra celei cardiovasculare si efectul N22 asupra mortalitatii respiratorii sunt independente de efectele altor poluanti. )orelatia dintre N22 si particule, impreuna cu rezultatele modelelor multi/poluanti sugereaza ca asocierile pozitive pe care noi le/am observat intre N22 si mortalitatea zilnica datorata mai multor cauze pot fi datorate actiunii N22 ca o limita apropiata pentru particule. In orice caz, modelele multi/ poluanti au indicat faptul ca asocierea puternica intre N22 si mortalitatea respiratorie este independenta de efectele altor poluanti. #xpunerea la N22 poate cauza efecte toxice acute pulmonare si poate creste susceptibilitatea la infectii respiratorii. ,tudii recente de laborator sugereaza ca expunerea la N2 2 poate creste efectul bronhoconstrictor la alergeni aerieni comuni. 2xizii de azot au fost asociati cu mortalitatea zilnica respiratorie, la copiii din :razilia. 9n episod de poluare ridicata cu N2 2 in >ondra, in decembrie 1''1 a fost asociat cu o crestere a mortalitatii si morbiditatii, desi aceasta crestere ar putea fi tot atat de bine +'

atribuita particulelor, care au avut, de asemenea, concentratii ridicate in acele zile. Pe baza acestor rezultate, noi dorim sa luam in considerare o posibila asociere intre N22 si mortalitate. ( & * D3o532ul 2e sul7 a. !escriere generala Dioxidul de sulf este solubil in apa, iar intr/un mediu apos, pe suprafata particulelor din aer duce la formarea acidului sulfuric. ,chimbarile tipurilor de combustibili din #uropa de vest au dus la o scadere a emisiilor de dioxid de sulf in ultimii 15 M 25 de ani si concentratia medie anuala in cele mai multe dintre aceste tari este scazuta. PeaG/uri locale ale concentratiilor, pot sa apara pe durata scurta, fiind asociate cu surse punctiforme. In multe zone din #uropa de est folosirea combustibililor cu un continut mare de sulf, fara un control al emisiilor, de asemenea, duce la un nivel crescut de dioxid de sulf. (ransportul aerului poluat dinspre aceste arii duce cateodata la poluarea zonelor din #uropa de vest. b. "fectele asupra sanatatii si evaluarea riscului Dioxidul de sulf este un gaz iritant, care la concentratii mari la indivizii normali sau la concentratii mici la asmatici duce la bronhoconstrictie. Fariatii substantiale ale raspunsului de la persoana la persoana au fost inregistrate mai mult in relatie cu concentratia de dioxid de sulf decat cu durata expunerii. >2#> acceptat de 2*, este de 1555 Xg3m$ la o expunere de 15 minute. )ateva efecte asupra omului pot fi mentionate. 1. *iscarea creste raspunsul la o expunere standard0 2. &stmaticii sunt in general mai sensibili decat indivizii normali0 $. )u toate acestea >2#> a fost acceptat in scop practic si este ca un raspuns continuu si poate fi demonstrat la nivele joase de expunere, daca exista suficienti subiecti pentru studiu sau daca vor fi la indemana noi metode de investigatie. 2*, a aratat ca 1555 Xg3m$ este >2#>/ul care intereseaza sanatatea asmaticilor. *ai apoi a fost acceptat faptul ca un al doilea factor de siguranta ar asigura o protectie a sanatatii publice. &stfel a fost propusa valoarea de +55 Xg3m$ timp de 15 minute, ca valoare de referinta. (rebuie subliniat ca aceasta valoare de referinta a fost stabilita pentru protejarea sanatatii impotriva dioxidului de sulf ca atare si nu ia in considerare prezenta altor substante nocive din aer.

!5

Dioxidul de sulf si particulele in suspensie din aer au fost folosite in mod curent ca indicatori de poluare pentru compozitiile poluante generate de arderea combustibililor, iar valorile de referinta si standardele au rezultat din combinatia celor doua. #ste un poluant iritant de mica importanta in cazul arderii gazului metan. #ste produs prin arderea sulfului sau al oricarui material care contine sulf. ,ursa cea mai importanta este reprezentata de arderea combustibilului pentru producerea energiei electrice. )ombustibilul utilizat poate sa aiba aproximativ +K sulf. )ombustibilul cu continut scazut de sulf este acela care are mai putin de 1K sulf. 2 alta sursa importanta este reprezentata de topitoriile de metale neferoase. Dioxidul de sulf este un gaz otravitor, dar poate de asemenea sa reactioneze cu alte substante din mediu pentru a forma acidul sulfuric. &cidul sulfuric poate sa corodeze calcarul, metalul si imbracamintea si de asemenea poate sa aiba o contributie majora la ploaia acida. ,tudiile epidemiologice efectuate la )racovia si :arcelona indica faptul ca internarile ambulatorii si de urgenta datorate bolilor respiratorii, incluzand afectiunile pulmonare obstructive cronice exacerbate si astmul, sunt cu 1+ K mai multe in zilele cu concentratii de ,2 2 peste valoarea de 12+ g3m$ decat in zilele cu nivele de poluare mai scazuta sub -+ g3m$". (inand cont de frecventa si extinderea expunerii, proportia bolilor asociate pe intervale de timp cu expunerea, poate fi estimata la un interval care variaza de la 5.2K daca o astfel de poluare are loc in zone cu date disponibile", pana la 5.1K in toate cazurile daca datele privind poluarea urbana se extrapoleaza pentru toate orasele #uropei situate la vest de muntii 9ral". In cele mai multe cazuri, in orase se depasesc limitele B@2, iar in acelasi timp, 8K din episoadele bolilor respiratorii care necesita o vizita la centrele medicale pot fi atribuite poluarii cu nivele ridicate de ,2 2. Daca se presupune ca incidenta in grupurile populationale a bolilor respiratorii usoare la adulti este de 15K pe an, asa cum sugereaza datele din )racovia, ne putem astepta ca un numar de adulti de 8' 555M25+ 555 implicati in astfel de episoade si adresabilitatea la medici pe an in #uropa sa fie asociate cu poluarea. In :arcelona, apelarile la serviciile de urgenta este de aproximativ 1 la 1 555 de adulti per an0 deci ne putem astepta de la 1 555/8 555 de asemenea interventii pe an in regiune, care pot fi atribuite episoadelor de poluare. ( & # Aerosol3 Din punct de vedere fizic, fumul reprezinta un aerosol, mediul de dispersie fiind aerul, gazele necondensabile N2, @2, 22, )22, )2, )@1, acetilena in cantitati foarte mici", precum si substante organice sub forma vapori, inclusiv vaporii de apa. ?aza dispersata consta din substante organice sub

!1

forma de particule condensate, lichide cu diametrul de 5,1/5,58 , particule solide produse ca urmare a arderii incomplete a rumegusului, inclusiv particule de funingine si cenusa. %aportul dintre substantele organice sub forma de vapori si cele sub forma de picaturi este de 1.8 pentru fumul rece 25/2+ 5)" si de 15.1 atunci cand temperatura fumului este de 1555). ,ubstantele lichide care se gasesc, mai ales in solutie apoasa, sunt. acizii, aldehidele, cetonele si alcoolii. @idrocarburile aromatice si policiclice pot forma in fum emulsii, iar in parte se dizolva in acizi si alcooli. )lasele mai importante de substante organice gasite in fumul obtinut prin arderea mocnita a rumegusului sunt urmatoarele.

acizii

alifatici monocarboxilici. acid formic, acetic, propionic, butiric, izobutiric, valerianic,

izovalerianic, caproic, izocaproic, caprilic, caprinic, pelargonic, lingoceric0

acizi cetonici. acid cetoglutaric, acid levulinic, acid oxalacetic0 acizi alifatici dicarboxilici. acid malic, acid fumaric, acid succinic0 oxiacizi aromatici. acid rezorcinic, acid vanilinic0 aldehide aromatice si acetalii respectivi. aldehida formica, acetica, propionica, butirica, izobutirica,
valerianica, izovalerianica, metilvalerianica, acroleina, aldehida crotonica, dimetilacetat0

di si cetoaldehide. glioxalul, metilglioxalal0 aldehide heterociclice. furfural, metilfurfural, hidroxi/metilfurfural0 aldehide aromatice. benzaldehida, vanilina, ortovanilina, etilvanilina etc.0 hidrocarburi aromatice. benzen, toluen, $/1/benzpiren, 1,2 sau +,! dibenzantracen, fenantren, piren,
metil piren0

compusi heterociclici. furan, metil furan0 esterii acizilor monocarboxilici. metilformiat, metilacetat.
)antitatea de substante organice componente de afumare" din fum este in functie de felul lemnului rumegus", de umiditatea lemnului, temperatura de formare a fumului, aportul de aer, metoda de obtinere a fumului, prelucrarea fumului dupa obtinerea lui. !2

?elul lemnului . intereseaza in ce categorie de esenta se incadreaza acesta moale sau tare". Din lemne de esenta tare se obtine o cantitate mare de substante cu rol important in afumare, fata de rasini si funingine. )u cat lemnul contine mai multa lignina, cu atat cantitatea de substante utile din fum este mai redusa, pentru ca in procesul de formare a fumului se urmareste sa nu se depaseasca temperatura de aprindere a ligninei, care este de $+5/155o), deoarece se formeaza hidrocarburi policiclice care au actiune cancerigena. >emnul rumegusul" care contine cantitati mai mari de celuloza si hemiceluloze este mai bun, deoarece celuloza are punctul de aprindere la 285 o), iar hemiceluloza la 2-+o), deci, sub punctul de formare a hidrocarburilor policiclice cancerigene. 9miditatea lemnului rumegusului" cu cat este mai scazuta, cu atat se obtine o cantitate mai mare de fenoli, desi cantitatea de gudron din fum creste, iar cantitatea de substante condensabile scade. (emperatura de formare a fumului . >a temperatura de 2+5/2-+ o) are loc piroliza hemicelulozei care reprezinta 25/$5K din masa lemnului rumegusului" uscat de esenta tare0 la 285/$55 o) are loc piroliza celulozei, care reprezinta 1$/+$K din masa uscata a lemnului rumegusului", iar la $+5/155 o) are loc piroliza ligninei care reprezinta 18/21K din masa lemnului rumegusului uscat". )antitatea maxima de substante utile se formeaza in intervalul 2!-/$+5 5), iar intre $+5 si 1+5o) se formeaza o cantitate mai mare de gudron. )u cat creste temperatura cu atat pierderile de substante utile din fum sunt mai mari si cu atat creste mai mult fractiunea de gaze neutile )22, )2". &portul crescut de aer afecteaza negativ calitatea fumului din punct de vedere al componentilor utili. Densitatea fumului ?oarte deschis la culoare foarte putin dens" Deschis la culoare putin dens" )u densitate medie )u densitate mare )u densitate foarte mare inchis la culoare" )antitatea de substante de afumare, g3m$ 5,+ 5,+/1,5 1/2 2/1 R+

In prezenta unei cantitati mai mari de aer au loc reactii de oxidare mai intense si se formeaza cantitati mari de gudron. %ezulta ca aportul de aer la arderea mocnita a rumegusului determina densitatea fumului si respectiv continutul in componente de afumare. (otodata apar cantitati mai mari de hidrocarburi policiclice $,1/benzpiren".

!$

)omponentul

)ontinutul K fata de masa rumegusului 5,5! 5,1' 5,$1 5,1$ 1,85 1,51 +,28 / 21$+/2+-+

mg3mc fum $5/+5 185/2$5 1'5/255 11+/1!5 !55 / 12'+ 25/15

formaldehida alte aldehide cetone acid formic acid acetic si alti acizi alcool metilic gudron fenoli (otal

*etoda de obtinere a fumului. ?umul de calitate se obtine prin frictiune si fluidizare, fiind mai bogat in substante utile datorita temperaturii mai scazute de obtinere. Prelucrarea fumului este necesara pentru inlaturarea corpurilor solide nedorite care plutesc in fum rumegus nears, carbune de lemn, cenusa, funingine, gudroane". &cest lucru se realizeaza cu ajutorul unor decantoare cu sicane randament 15/!5K" sau cu separatoare/ciclon randament !5/85K". ( & , )reo43 In atmosfera, freonii sufera o serie de modificari si transportati de aer in straturile superioare participa, prin produsii de reactie fotochimici cu compusi cu azot si oxigen, la distrugerea scutului protector de ozon al Pamantului. Din acest motiv se urmareste reducerea si eliminarea freonilor din majoritatea domeniilor de utilizare. ?reoni de tip %+52/%151& sunt considerati freoni ecologici si nu intra sub incidenta tratatului de la *ontreal. ?reonii care sunt sub control )?)/11, )?)/12, )?)/11$, )?)/111, )?)/11+, @)?)/22, @)?)/12$, @)?/111 si @)?)/112" au putut fi utilizati pana in anul 2555.

( & ? Poluarea cu ac313 a aerulu3

!1

a. !escriere generala &erosolii acizi, in principal acidul sulfuric impreuna cu alti sulfati si posibil nitrati se pot forma in aer, in prezenta dioxidului de sulf si particulelor in suspensie si acestor aspecte 2*, le/a dat o importanta separata. ?ormarea este amplificata la umiditate mare, ca in ceata de pe vremuri din >ondra, cu urme de fier si mangan de la arderea carbunelui in particule, servind ca si catalizator. #ste, de asemenea, amplificata de procese fotochimice implicand dioxidul de azot si hidrocarburile volatile cu ozon ca produs. b. "fectele asupra sanatatii si evaluarea riscului #xpunerile experimentale la aerosoli de acid sulfuric acoperind un nivel al concentratiilor de la 155 la 1555 Xg3m$ asa cum sunt raportate de 2*, au condus la rezultate inconsistente, totusi au fost gasite modificari temporare ale functiilor pulmonare la astmatici, la nivelul cel mai de jos. &laturi de aerosolii acizi, se pot forma acizi gazosi ca acidul azotic si azotos al caror potential nociv asupra sanatatii omului este inca putin cunoscut, pentru concentratiile intalnite pe perioada episoadelor de smog din vara si iarna. ( & + @32ro6e4ul sul7urat In concentratii scazute hidrogenul sulfurat nu este nociv, dar prezinta un miros dezagrabil. Pragul de miros este de 1/1+ g3m$ pentru persoanele sensibile si mai ridicat pentru persoanele expuse repetat. >a concentratii mici hidrogenul sulfurat este oxidat in sange, trece in sulfati si nu se acumuleaza in organism. (otusi, se citeaza aparitia de afectiuni hepatice si renale la persoanele expuse cronic. Poate sa produca efecte oculare care sa includa conjunctivite, afectiuni ireversibile ale globului ocular, acestea fiind asociate la o expunere de 25 ppm. #xpunerea de scurta durata la @ 2,, intre limitele de + pana la 1+ ppm, poate duce la iritarea ochiului, efecte comune organismului uman si animal. Poate sa produca efecte oculare care sa includa conjunctivite, afectiuni ireversibile ale globului ocular asociate unei expuneri la nivele de 25 ppm. #xpunerea de scurta durata la @2, se considera intre limitele de + pana la 1+ ppm.

( & 10 "a1ul meta4

!+

)ombustia metanului conduce la eliberarea de cantitai mici de produsi de ardere toxici, spre deosebire de ceilalti combustibili fosili. *etanul este un gaz care, alaturi de dioxidul de carbon, joaca un rol important in efectul de sera, ca de altfel si in chimismul atmosferic datorita efectului asupra 2$ si 2@ troposferic. Principala cale de expunere este cea inhalatorie, care poate fi luata in considerare numai in urmatoarele conditii. /expunere profesionala la concentratii mari in spatii inchise, neventilate /expunere deliberata si3sau accidentala in spatii inchise, neventilate Practic gazul metan nu este o substanta toxica care sa produca efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei. #xista un studiu care a demonstrat ca expunerea eritrocitelor umane la metan si azot poate sa produca hemoliza acestora. *etanul poate produce la rumegatoare efecte asupra acizilor grasi. *etanul poate produce depresie asupra sistemului nervos central prin hipoxie in conditii de expunere masiva deliberata si3sau accidentala", iar extrem de rar tulburari de excitabilitate cardiaca. )ombustia metanului poate degaja monoxid de carbon mai ales in conditii de ardere incompleta" care poate deveni periculos pentru starea de sanatate, in conditii de spatiu inchis si neventilat. =azul metan este sursa de combustie cea mai putin nociva dintre combustibilii fosili, care pot fi utilizati in scopul generarii de energie termica pentru incalzirea locuintelor. &sociatiile intre gazul metan utilizat ca sursa de energie si starea de sanatate a populatiei generale sunt legate numai de prezenta in concentratii mari a produsilor rezultati in urma combustiei acestuia. ( & 11 Amo43acul #ste un gaz incolor, d Z 5,--1, cu miros intepator si puternic inecacios, foarte solubil in apa. In stare gazoasa moleculele de amoniac nu sint asociate, spre deoasebire de starea lichida. #ste prezent in apropierea platformelor de gunoi sau provenind in urma unor procese industriale din materia prima intermediara sau finita fabrici de acid azotic, amoniac, ingrasaminte azotoase, industria facrmaceutica, etc." &moniacul se poate gasi in aer sub forma de gaz N@$", aerosoli lichizi N@$2@" sau solizi sulfat de amoniu, clorura de amoniu, etc.". &moniacul in concentratii relativ ridicate este un iritant puternic al ochilor si cailor respiratorii superioare, efectul depinzand si de sarea formata. Prin mirosul caracteristic reprezinta un factor de disconfort.

!!

&moniacul se dizolva foarte usor in apa, cu degajare de caldura. Densitatea solutiei apoase de amoniac este mai mica decit a apei. >a temperatura obisnuita, amoniacul este un compus stabil. Disocierea acestuia in hidrogen si azot incepe abia la 1+5 5) si este favorizata de prezenta unor metale ca. fier, nichel, osmiu, zinc, uraniu. In solutie apoasa, numai o parte din amoniacul dizolvat se combina chimic cu apa, dind nastere la ioni de N@1[ si @2/. Din aceasta cauza si datorita faptului ca moleculele neionizate de N@12@ nu pot exista, amoniacul este o baza slaba. )antitatea de amoniac produsa in fiecare an de om, este extrem de mica in comparatie cu cea produsa in natura prin descompunerea materiei organice. &moniacul este foarte important atat pentru animale cat si pentru om. ,e gaseste in apa, sol si aer, constituind atat de necesara sursa de azot. &moniacul nu se mentine ca atare in mediul extern. Pentru ca amoniacul este reciclat natural, exista numeroase cai prin care el este transformat si incorporat, in aer el persistand aproximativ o saptamana. (oxocinetica / dupa patrunderea pe cale respiratorie, digestiva sau cutanata, amoniacul se dizolva in testurile cu care vine in contact, cu formare de N@ 12@, caustic. &bsobtia este redusa. Partial este neutralizat de acidul carbonic. (oxicodinamie / sub forma gazoasa amoniacul este iritant si caustic pentru mucoasa cailor respiratorii superioare de la hiperemie la necroza", membrana alveolocapilara edem pulmonar acut lezional", conjunctiva si cornee ulceratii", tegumente arsuri". ,ub forma de solutie N@ 12@" se comporta ca alcalii caustici. Doza letala ingerare" Z 15 ml N@ 12@. )oncentratia letala inhalare" Z $ mg N@$ 3 l aer + 555 ppm". )oncentratiile admisibile trecute in 6Normele cu privire la concentratiile admisibile de substante toxice si pulberi in atmosfera zonelor de munca 3 1''! 6 sunt. concentratie admisibila medie 1+ mg3m $ si concentratie admisibila de virf $5 mg3m$. &moniacul este un toxic cu un efect iritant extrem de puternic, efect care se manifesta foarte rapid la locul de contact. &vind o solubilitate foarte mare, este rapid detectat la nivelul mucoasei respiratorii superioare, conjunctivei, in concentratii destul de mici. &ceasta situatie prezinta insa si un avantaj, cel al autoalertarii foarte rapide a persoanei expuse, de aceea accidentele sunt mai rare. #xpunerile indelungate la doze chiar mici pot insa produce bronsite cronice, :P2). In mod particular, recent, s/au pus in evidenta in expunerea cronica la amoniac in concentratii medii, reactii inflamatorii oarecum specifice la nivelul irisului si corpului ciliar, reactii in care sunt implicate prostaglandinele ce cresc permeabilitatea corneei, prin scaderea rapida a presiunii intraoculare pe care o produc. &cest mecanism permite atingerea unor concentratii ridicate de toxic in !-

zona, legarea amoniacului de proteine si afluarea consecutiva a leucocitelor, declansindu/se astfel reactia inflamatorie. )ele mai importante efecte ale amoniacului asupra oamenilor se datoreaza proprietatilor sale iritative si corozive. #fectele pot fi limitate la iritarea ochilor si a tractului respirator, dar expunerile severe pot cauza arsuri, inclusiv la nivelul tractului respirator. In cazul expunerii prin inhalare amoniacul este temporar dizolvat in mucusul tractului respirator, dupa care este excretat in procentaj mare, in aerul expirat. 2 serie de efecte care au fost observate la om au fost observate si la animale, cum ar fi efectele hepatice si renale, dar cu toate acestea amoniacul nu este recunoscut ca un toxic primar pentru ficat sau rinichi. Nu se cunosc efecte sistemice primare, ca urmare a expunerii la amoniac sau solutii de amoniac, probabil datorita absorbtiei si metabolizarii rapide. Pot apare insa efecte sistemice serioase, ca urmare a leziunilor oculare, tegumentare sau gastrointestinale. &rsurile produse la nivelul tractului respirator, ca urmare a expunerii la concentratii crescute de amoniac, la fel ca si leziunile asociate si edemul mucoasei respiratorii, pot conduce la bronhopneumonie sau infectii respiratorii secundare. In ciuda potentialului toxic al amoniacului, expunerea cronica via aer, la locul de munca, la nivele scazute de amoniac, nu afecteaza functia pulmonara sau pragul sensibilitatii olfactive. Proprietatile iritative si corozive ale amoniacului inhalat si ingerat au fost dovedite prin studii pe animale. >eziuni moderate la nivel hepatic si leziuni renale au fost observate la animale si oameni, dar numai la concentratii aproape letale. ,tudiile pe animale au aratat ca expunerea continua a porcilor la concentratii de 15$ pana la 11+ ppm amoniac reduce consumul de hrana avand ca urmare scaderea in greutate, sugerand ca toxicitatea sistemica a amoniacului apare ca rezultat al expunerii cronice. ( & 12 'e4134a #xpunerea in interior3exterior la benzine3motorina se produce in principal pe cale respiratorie. Inhalarea este cea mai comuna cale de expunere la benzina. In general, mirosul benzinei reprezinta un mijloc adecvat de identificare a pericolului. Faporii pot provoca asfixiere numai in incaperi inchise sau slab ventilate. :enzina este o mixtura de hidrocarburi petrolifere continand parafine, olefine si hidrocarburi aromatice. Desi compozitia variaza, in general aceasta este reprezentata de parafine si naftene cu 1/12 carboni in proportie de -5K. 9nii dintre principalii aditivi sunt reprezentati de compusii organici de plumb. !8

>a temperatura camerei benzina este un lichid clar, cu punctul de fierbere in limite largi, de la $2 o) la 215o). *ulte dintre hidrocarburile din benzina se vaporizeaza rapid la temperatura camerei. :enzina este inflamabila la temperaturi de peste /1$o). )ele mai multe hidrocarburi din benzina sunt insolubile in apa. :enzina este produsa prin distilare, cracare din petrol, fiind utilizata in principal ca si combustibil pentru motoarele cu ardere interna. :enzina este un iritant mediu al mucoaselor, dar poate duce la injurii corneene cand vine in contact cu ochiul. )ontactul repetat si prelungit cu tegumentul poate duce la degresarea acestuia, cauzand depilare, fisuri si chiar arsuri. Pana si in aceste cazuri de contact direct absorbtia cutanata este redusa. :enzina este slab absorbita la nivelul tractului gastro/intestinal. In cazul aspiratiei pulmonare poate produce pneumonie chimica. )ele mai multe efecte adverse asupra starii de sanatate in expunerea acuta la benzina sunt cauzate de hidrocarburile componente. (otusi, persoanele care sunt expuse repetat si la concentratii masive exemplu. concentratii mari inhalate in spatii inchise, contact prelungit cu tegumentele" pot dezvolta intoxicatii cu plumb in cazul benzinei cu plumb".)ele mai cunoscute efecte sunt cele asupra sistemului nervos central, a aparatelor respirator, cardiovascular si renal, precum si asupra pielii si ochilor. &ceste efecte nu se produc decat in expuneri profesionale masive si accidentale sau deliberate. In expunerea cronica nu s/au evidentiat efecte adverse asupra starii de sanatate prin utilizarea in conditii normale a benzinei. Numai expunerea cronica si excesiva cum ar fi ingestia, inhalarea intentionata si abuziva poate cauza iritabilitate, tremor, greturi, insomnie, pierderea memoriei, confuzii, spasme musculare, alterarea acuitatii vizuale, inflamatii ale nervului optic, miscari involuntare ale ochilor, boli renale, modificari la nivelul sistemului nervos, encefalopatie la plumb, in cazul benzinei cu plumb". :enzina nu este inclusa intre toxicii reproductivi si de dezvoltare raportul 9.,. =eneral &ccounting 2ffice / =&2". Protectia in expunerea la benzina face referire numai la cazurile de expunere profesionala si accidentala sau deliberata la concentratii extrem de mari sau de lunga durata concentratii extrem de mari reprezentand acele concentratii care, asa cum s/a mentionat anterior, se realizeaza prin contact direct, ingestie, inhalare in spatii inchise". 9na dintre substantele nocive existente in benzina este reprezentata de tetraclorura de plumb. &ceasta substanta se gaseste in benzina in cantitati extrem de mici raportat la volum. Problemele legate de expunerea la plumb a populatiei generale asociate traficului se datoreaza arderii benzinei in motorul cu aprindere prin scanteie si nu eliberarii acestuia din benzina in mod spontan, cum se intampla in cazul depozitarii sau comercializarii benzinei. !'

( & 1& '3tumul (endinta cresterii volumului de marfuri transportate pe drumuri este este generalizata in majoritatea tarilor lumii, iar in conditiile actuale si in %omania. )resterea volumului de transporturi rutiere si racordarea acestora la complexul de retelelor de transport europene au impus masuri de urgenta si adoptarea unor strategii de lucrari in domeniul rutier.&ceste obiective necesita un volum omportant de de materiale de constructii, din care o pondere importanta o va avea bitumul. &sfaltul bitumul" este un amestec complex care contine parafine, hidrocarburi aromatice, compusi heterociclici care contin sulf, azot si oxigen. #misiile din asfaltul incalzit sunt formate dintr/un amestec complex care include vapori si fumuri. ?umurile sunt particule mici 1 m sau mai putin" rezultate din condendarea din starea gazoasa ca urmare a volatilizarii. :itumul este componenta de culoare inchisa din petrol si provine din hidrocarburile aromatice superioare prin condesare oxidativa si prin reactii de polimerizare. %aportul carbon3hidrogen in asfalt ete mare, ceea ce denota un grad de condensare avansat. =reutatea moleculara variaza intre 2+55/+$55. &sfaltul se precipita din pacura cu dizolvanti de ex. propan, benzina usoara sau acetona", in care este insolubil. ,e fabrica pe scara mare asfalt artificial prin sufare de aer in pacura asfaltoasa, concentrata si incalzita. ( & 1( Car0ura 2e calc3u )arbura de calciu nu este combustibil, dar formeaza gaze inflamabile la contactul cu apa sau cu aerul umed si prezinta riscul de aparitie al focului si exploziilor. In cazul expunerii acute prin inhalare, posibila in special in mediul industrial individul prezinta tuse, repiratie sacadata si greoaie precum si dureri de gat. >a contactul cu pielea apar dureri, eritem, iar in cazuri mai grave arsuri. >a nivel ocular apar dureri, eritem al ochiului si a zonei oculare, precum si vedere incetosata, iar in ultimul stadiu, se observa arsuri. Daca aceasta substanta este ingerata respiratia devine greoaie si apare socul sau colapsul. Pentru a preveni aceste inconveniente trebuie respectate cu strictete urmatoarele masuri. evitarea contactului cu apa, depozitarea substantei in sistem etans, iar echipamentul electric si de

-5

iluminat trebuie protejat contra exploziei. De asemenea, se impune igiena stricta si prevenirea dispersiei prafului. Pentru protectia individuala se recomanda masca de protectie, manusi, ochelari si salopeta. #ste intezis cu desavarsire fumatul, mancatul sau bautul in timpul lucrului. De asemenea, se impune spalatul mainilor inainte de masa. In cazul inhalarii, se recomanda ca pacientul sa fie transportat la aer proaspat, sa stea in pozitie semiridicata si sa se odihneasca. In urma contactului cu pielea, se indeparteaza hainele contaminate si se clateste pielea cu multa apa sau cu dusul. Daca substanta vine in contact cu ochii, cateva minute se clatesc cu multa apa, apoi se cheama medicul. In cazul ingerarii carburii de calciu, este interzis a se provoca voma, se clateste gura cu multa apa, se apeleaza medicul. Primul ajutor in caz de incendiu se realizeaza cu ajutorul unei pudre speciale, a nisipului uscat si este interzisa cu desavarsire utilizarea altor agenti. (amburul de racire se utilizeaza in cazul focului, iar daca se stropeste cu apa, trebuie evitat contactul apei cu carbura de calciu. )arbura de calciu nu este citata in literatura de specialitate ca fiind o substanta cu efecte asupra starii de sanatate in expunerea comuna. #a poate actiona acut, in cazuri accidentale. Insasi efectele expunerii cronice in mediul profesional sunt reduse si putin mentionate in literatura de specialitate. #xaminarea medicala a analizatorului olfactiv in relatie cu locul de munca este necesara deoarece organul olfactiv are functie de sprijin si protectie. Disfunctiile legate de simtul olfactiv rezultate la locul de munca sunt datorite traumelor, hipersenzitivitatii, intoxicatiilor acute si cronice, dar de cele mai dese ori, aceste disfunctii apar datorita inhalarii substantelor chimice. &ceste disfunctii sunt diferite in functie de cauza lor usoara hiposmie pana la anosmie, parosmie", cu diverse localizari respirator epitelial, nervos central" si combinatii cu alte disfunctii. In cadrul examenului rinologic, trebuie apreciata starea mucoasei nazale. Disfunctiile acesteia nu trebuiesc neaparat corelate cu modificarile simtului mirosului. 1-+ de pacienti au fost expusi la 15 substante sau clase de substante total diferite. ,/a demonstrat ca toate disfunctiile fiziologice nazale pot fi cauzate de substante toxice si non/toxice, ca de exemplu carbura de calciu cand efectul s/a obtinut in urma expunerii prelungite, la un nivel chiar mai scazut decat cel legal cerut 4concentratia maxima de absorbtie4. (ratamentul se incepe dupa incetarea expunerii. Parerea expertilior este bazata pe constatarile clinice, pe investigarile standard legate de miros, pe istoricul pacientului, pe istoricul ocupational si pe analiza conditiilor locului de munca. *ortalitatea totala si incidenta cancerului a fost studiata in randul barbatilor angajati la o fabrica care produce carbura de calciu. )ohorta a avut ca trasatura dominanta faptul ca angajatii la fabrica au avut o vechime de cel putin 18 luni din 1'+$ pana in 1'8$ si au fost clasificati tinanad cont de 15 categorii ocupationale. Din 1'+$ pana in 1'-5 au fost observati -'5 de barbati, iar incidenta cancerului in cohorta a fost comparata cu rata incidentei nationale. & fost gasit un exces semnificativ al cancerului -1

de colon rata standardizata a incidentei, ,I% Z 2.5'" si a cancerului de prostata ,I% Z 1.-8" si de asemenea o usoara crestere a cazurilor cancerului pulmonar printre muncitorii care lucrau la intretinerea furnalului ,I% Z 1.+!". Nu trebuie omis faptul ca procesul de fabricatie al carburii de calciu implica eliberarea in primul rand in mediul profesional si a altor poluanti sau combinatii poluante ale acestora, uneori cu efecte mult mai puternice decat substanta primara insasi. %edam mai jos cateva date generale despre efectele hidrocarburilor aromatice policiclice, substante care rezulta intr/o multitudine de procese industriale, in primul rand de combustie, inclusiv in procesul tehnologic de fabricatie a carbidului. ,/au trecut in revista evidentele epidemiologice privind relatia dintre @idrocarburile &romatice Policiclice @&P" si cancer. In anumite ramuri ale industriei si anumite meserii are loc o expunere intensa la @&P. Domeniile luate in discutie sunt productia de aluminiu, de carbura de calciu A producerea carbunelui negru, gazeificarea carbunelui, producerea cocsului, distilarea gudronului, turnatoriile topitoriile" de fier si otel, extractia sistului, impregnarea lemnului. De asemenea sunt expusi la @&P si nitro / @&P muncitorii care lucreaza in industria transportului. #xpunerea intensa la @&P creste riscul aparitiei cancerului pulmonar, tegumentar, de vezica urinara A care nu este posibil sa apara datorita expunerii la alte carcinogenice prezente in aceleasi industrii. Plamanul pare sa fie principalul organ tinta al carcinogenicitatii @&P si riscul crescut este prezent in majoritatea domeniilor de activitate insirate mai sus. In urma unei expuneri prelungite a tegumentului s/a observat o crestere a incidentei cancerului de piele. ( & 1* O532ul 2e calc3u 2xidul de calciu constituie materia prima in prepararea carburii de calciu. 2xidul de calciu este un compus higroscopic, si se prezinta sub forma de cristale albe sau pudra. ,olutia in apa este un mediu puternic alcalin. %eactioneaza violent cu apa si degaja caldura suficienta pentru a aprinde materiale combustibile. %eactioneaza puternic cu acizi, halogeni si metale. Nu este combustibil, inflamabil. In cazul incendiului extins toti agentii de stingere, cu exceptia apei se pot utiliza. ,e impune igiena stricta si prevenirea dispersiei prafului. In cazul inhalarii apare senzatia de arsura, tusea, respiratie sacadata, si dureri de gat. >a contactul cu pielea aceasta se usuca, se inroseste, apare senzatia de arsura iar in ultima instanta apare arsura si dureri. In cazul ochilor apar dureri, inrosirea ochiului si a zonei oculare, precum si vedere incetosata iar in ultimul stadiu se observa arsuri. Daca se ingera oxid de calciu apare sensatia de arsura, dureri si crampe abdominale, stare de voma si diaree. Pentru protectia individuala, se recomanda masca de protectie, manusi, ochelari si salopeta. #ste intezis cu desavarsire fumatul, mancatul sau bautul in timpul lucrului. In cazul inhalarii se -2

recomanda ca pacientul sa fie transportat la aer proaspat, si sa se odihneasca, este necesara ingrijirea medicala. In urma contactului cu pielea, se indeparteaza hainele contaminate si se clateste pielea cu multa apa sau cu dusul apoi se cheama medicul. Daca substanta vine in contact cu ochii, cateva minute se clatesc cu multa apa, apoi se cheama medicul. In cazul ingerarii gura trebuie clatita cu multa apa, este interzisa provocarea vomei, si administratrea de lichide. #ste necesara ingrijirea medicala. )ontactul repetat si prelungit cu pielea poate provoca dermatite, si afectarea plaminilor datorita expunerii la particulele de praf. &ceasta substanta poate provoca ulceratii si perforatii ale septului nazal, inflamatii si iritatii ale cailor respiratorii si in unele cazuri mai grave, chiar pneumonii. 9nii autori semnaleaza, la concentratii mai mari de ' mg3mc, lacrimarea si iritarea mucoaselor, in timp ce altii nu noteaza nici un fel de efecte la concentratii de '/15 mg3mc. 2xidul de calciu se obtine prin calcinarea carbonatului de calciu calcar", pentru a elimina dioxidul de carbon. 2xidul de calciu se utilizeaza ca material refractar, ca substanta lianta, si pentru tratarea solului in agricultura. >a fel ca si in cazul carburii de calciu, informatiile care au fost publicate, specific legate de efectele toxice ale oxidului de calciu asupra animalelor si oamenilor, sunt limitate. Falorile normate ale oxidului de calciu in mediul profesional s/au apreciat prin similitudine cu hidroxidul de sodiu, desi nu exista argumente cantitative si calitative care sa justifice aceasta analogie. In ansamblu atat carbura de calciu cat si oxidul de calciu sunt substante cu efecte, practic neraportate in mediul neprofesional. Prin natura lor ambele substante fac parte din clasa popuantilor iritanti, efectele lor aparand in mediul profesional si in principal in cazul expunerii acute. ( & 1# S3l3cat3 ,iliciul si silicatii sunt unii dintre compusii cei mai des intalniti in mod natural in scoarta terestra. #xpunerea acuta si cronica a muncitorilor la concentratii mari de substante iritante poate fi asociata astmului bronsic, dar expunerea la concentratii mici de substante iritante nu se asociaza, in mod semnificativ unor efecte adverse asupra starii de sanatate, evidentele stiintifice actuale nefiind concludente. #xpunerea semnificativa la silicati cristalini poate cauza boli pulmonare ca silicoza si a fost, in unele cazuri, asociata cancerului pulmonar, in timp ce efectele potentiale asupra starii de sanatate, a silicatilor amorfi dioxidul de siliciu fara structura cristalina" nu s/au studiat suficient. %ezultatele studiilor asupra silicatilor amorfi pe animale, spre deosebire de cele ale structurilor cristaline au aratat, ca ar putea exista efecte adverse, cum ar fi afectarea fibrinogenului in expunerea la unele forme de silicati, efecte -$

care ar fi putin importante si reversibile. In acelasi timp datele legate de aparitia3dezvoltarea unor cancere nu sustin aceasta asociere. Investigatiile epidemiologice legate de riscul cancerigen nu sunt semnificative deoarece efectele silicatilor amorfi si cristalini nu se pot separa. #xpunerea profesionala pentru siliciul respirabil limite mari. %ezultatele ultimelor studii au aratat ca o expunere la 5.5-+ mg3m $ praf de siliciu ar putea fi considerata ca N2&#> no observe adverse effect level / nivel la care nu apar efecte adverse ". Nu existe date care sa demonstreze o asociere intre expunerea comuna la praf de siliciu si boli respratorii sau cancer pulmonar. *uncitorii din sticlarii sunt expusi la fumuri iritante si anterior s/au raportat un numar semnificativ de simptome. ,/a efectuat un studiu, care a avut ca scop compararea muncitorilor din sticlarii In urma unor studii efectuate pe plan mondial, in ,9& s/a ajuns la concluzia ca, in cazul introducerii unor norme pentru protectia sanatatii populatiei, costurile ar fi mai mari decat beneficiile. *otiv pentru care, la acest moment, s/a propus ca fondurile sa fie utilizate pentru a efectua alte studii care sa demonstreze daca exista efecte in comunitate, in cazul expunerii la silicati cristalini, si mai ales unde sa se situeze valorile care se vor constitui in norme sau standarde. In ,9& aproximativ $ milioane de persoane sunt expuse la siliciu, mentionandu/se ca acestia sunt in totalitate muncitori. Principalul organ tinta este plamanul. (rioxidul de arsen &s22$, este forma care din punct de vedere toxicologic este cea mai importanta. )iclul din mediu al arsenului . topitoriile primare constituie unele din cele mai importante puncte de eliminare a arsenului in diferitele compartimente din mediu. &tmosfera este principala conducta pentru arsenul emis din sursele antropogenice spre celelalte compartimente ale mediului via umiditate si precipitatii uscate. (recerea arsenului in apele de suprafata poate fi urmata de transferul acestuia in sedimente. &semenea ciclu este compus dintr/o serie complexa de transformari chimice si biologice care au fost raportate ca producandu/se in diferitele compartimente ale mediului. 2 scurta analiza a 1! dintre cele mai importante studii, legate de expunerea profesionala la siliciu si expusi la iritanti cu muncitori din spital incadrati desemnati", intr/un grup socio/economic similar, avand aria de rezidenta similara, fiind situati in acelasi grup de varsta, avand acelasi sex, fiind fumatori sau nefumatori", si avand antecedente alergice similare cu muncitorii din sticlarii. &u fost comparate simptomele raportate, spirometria, antecedentele medicale si cele legate de angajare. ,/a investigat de asemenea si importanta hiperreactivitatii bronsice la inhalarea metacolinei si a tusei datorata inhalarii de acid citric. *uncitorii din sticlarii au prezentat simptome la nivelul tractului respirator , tuse si scurtarea intervalului de inspiratie si expiratie comparativ cu muncitorii din spital -1 5.$ mg3m$ 8 h, (B& " se considera a avea

studiati. ,/a observat un exces semnificativ al tusei la muncitorii din sticlarii datorat acidului citric si capsacinului. #xpunerea la cuartul respirabil, nu este asociata cu o crestere semnificativa a incidentei cancerului pulmonar la concentratii de 5.5+ mg3m $. #xista o relatie doza/raspuns intre expunerea la cuartul respirabil si riscul relativ al aparitiei silicozei si tuberculozei. 9n studiu efectuat in ?inlanda a indicat ca nivelul expunerii la cuart variaza intre 5.52/1.' mg3m$. Date experimentale &ceste date se considera a nu fi concludente. #xpunerea experimentala a animalelor la cantitati mari de praf de siliciu conduce in timp relativ scurt, la lipoproteinoza alveolara, indicand efecte similare cu cele evidentiate la organismul uman. )uartul are efecte directe asupra celulelor epiteliului alveolar, crescand permeabilitatea acestora si cauzand hipertrofia lor. )uartul cauzeaza obstructia cailor aeriene, emfizem, si poate conduce la efecte minore asupra imunitatii celulare. Instilarea intratraheala de praf de cuart induce tumori la sobolani, nu insa si la hamsteri. )uartul determina aparitia de micronuclei dar nu si modificari ale cromatinei in celulele mamiferelor, in vitro. Dioxidul de siliciu joaca un rol important in expunerea profesionala, dar nu si in cea comuna. Nu exista standard pentru dioxidul de siliciu in aerul ambiental, deoarece acesta nu reprezinta un xenobiotic important in expunerea comuna. ( & 1, A10est R3scur3le comparate ale cr3sol3tulu3 as0est s3 su0st3tue4t3lor acestu3aB O perspect3/a Europea4a Desi utilizarea azbestului amfibol a fost interzisa in cea mai mare parte a tarilor din #uropa datorita cunoscutelor efecte asupra plamanului si a pleurei, totusi crisolitul a ramas spre utilizare intr/un numar de produse larg utitlizate, mai ales azbocimentul si dizpozitivul de frecare placare" de la franele si ambreajele vehiculelor. Interzicerea crisolitului in tarile 9niunii #uropene pentru aceste ultime utilizari este in continuare sub supraveghere, si in acelasi timp acesta trebuie inlocuit cu alte materiale care au aceleasi proprietati dar nu sunt periculoase. Principalele materiale de substitutie utilizate in locul crisolitului sunt p/aramidleA alcool polivinilic PF&" si fibrele de celuloza0 acestea sunt materialele care sunt evaluate in materialul de fata. &fectiunile critice la nivelul plamanilor se datoreaza efectelor simultane determinate de concentratie si de expunere0 diametrul este carasteristica principala a fibrei care determina pericolul intrinsec0 tendinta materialului de a elibera fibre in aer este de asemenea foarte importanta. #ste general acceptat ca pentru a fi patogene la nivelul plamanului sau al pleurei -+

fibrele trebuiesc sa fie lungi, subtiri si rezistente, proprietatile chimice ale fibrei pot fi, de asemenea, foarte importante. In concluzie crisolitul este din punct de vedere intrinsec mult mai periculos decat p/ aramidele, PF& sau fibrele de celuloza si nu este justificata utilizarea lui in produsele pe baza de azbociment si materiale de frictiune, tanand cont de existenta substituentilor adecvati tehnic. )rec/e4ta scC3m0ulu3 2e Dcromat32e suror3E s3 a a0erat33lor cromo1om3ale la mu4c3tor33 234 7a0r3c3le 2e c3me4t #xpunerea la azbest mineral a fost asociata cu o larga varietate de efecte pe starea de sanatate incluzand cancerul pulmonar, mezoteliomul pleural si cancerul altor organe. ,/a aratat anterior ca probele de azbest de la o fabrica locala de azbest intensifica schimbul de cromatide surori ,)#s" si aberatiile cromozomiale in vitro, folosind limfocite umane. In studiul luat in discutie, 22 de muncitori de la aceeasi fabrica precum si lotul de control format din 12 persoane au fost investigati. >otul de control a fost ajustat din punct de vedere al varstei, sex/ului, si status/ului socio/economic. >imfocitele din circulatia periferica au fost insamantate si recoltate la 18 de ore, pentru studiul aberatiilor cromozomiale si la -2 de ore, pentru determinarea frecventei ,)#. *uncitorii din fabricile de azbest au avut o rata medie crescuta a ,)# si un numar crescut al aberatiilor cromozomiale, comparativ cu populatia de control. E5pu4erea ocupat3o4alaA 2e me23u s3 0ol3le pulmo4are 4espec373ce ,tudiile au aratat ca bolile pulmonare nespecifice reprezinta o problema majora ocupationala si de mediu. #xpunerea la praf mineral anorganic" ce de exemplu ciment si carbune brun precum si la praf organic bumbac, canepa, faina" cat si la mangan, gaze iritante, cauzeaza daune semnificative la nivelul tractului respirator superior. ,unt luate in considerare si efectele aditionale, posibile datorita suprapunerii expunerilor, expuneri combinate la praf si gaze iritante, susceptibilitatea individuala si mecanismele efectorii respiratorii nespecifice. Interpretarea rezultatelor este dificila deoarece factorii de confuzie nu pot fi controlati. *asurile pentru prevenirea afectarii plamanilor includ reducerea expunerii precum si preexminarea potentialilor angajati la fabricile cu acest profil. E/aluarea r3sculu3 la ca4cerul pulmo4ar al populat3e3 34 6e4eralA 2ator3ta pra7ulu3 2e a10est 234 me23u #valuarea riscului aparitiei cancerului pulmonar datorita expunerii la praful de azbest din mediu la populatia generala s/a bazat pe modelul de risc extrapolat de la concentratiile la locul de munca la cele existente in mediu. )oncentratiile fibrelor de azbest din aer masurate timp de 21 de ore variaza considerabil de la 5,1 f3l la 1,! f3l. %iscul aparitiei cancerului pulmonar datorita expunerii la praful de azbest din mediu, a populatiei generale a fost estimat la 22 cazuri p.a. &cesta pare a fi foarte scazut, tinand cont ca numarul de cazuri de deces datorate cancerului pulmonar in Polonia, in anul 1''2 a fost de 1- +55 mii. #xpunerea la azbest, datorata mediului si efectele pe starea de sanatate asociate sunt -!

limitate la vecinatatile fabricilor de azbest si sunt atribuite in primul rand utilizarii improprii a reziduurilor de la fabrici ca de exemplu, suprafetele soselelor locale si terenurile de sport din scoli" precum si eliminarilor neautorizate. *ezoteliomului pleural in randul locuitorilor din aceste zone pare sa fie endemic. &cest fapt a fost pus recent in evidenta in vecinatatea unei importante fabrici de ciment si asbest din Polonia. A10est : o cro4olo63e a or363433 s3 a e7ectelor pe starea 2e sa4atate In cele ce urmeaza subiectul destul de delicat si anume 4azbestul4 este tratat cronologic. modul in care 4mineralul magic4, cunoscut din cele mai vechi timpuri in #uropa si in &sia a devenit pe la sfarsitul secolului al LIL/lea o importanta resursa industriala, in mod special pentru industria navala din lumea intreaga0 modul in care efectele maligne ale acestuia au devenit gradual evidente pe tot parcursul acestui secol. *ass *edia a facut din asbest un 4ticalos4 notoriu, dar totusi el are proprietati si aplicatii folositoare societatii daca ele sunt corect controlate in aceelasi mod ca si restul substantelor periculoase industriale. 2 utilizare importanta a acestuia este in fabricile de tuburi de azbocimet, reprezintand un material ieftin utilizat pentru producerea de sisteme de alimentare cu apa si de eliminare a apelor reziduale, in cazul tarilor dezvoltate. In concluzie se face un apel pentru prudenta si nu pentru isterie, in legatura cu utilizarea fibrelor minerale de toate tipurile. E7ecte pe starea 2e sa4atate 2atorate poluar33 342ustr3ale a aerulu3: stu23u e7ectuat 34 La4casC3reA U2biectivul studiului. & fost acela de a determina daca incidenta crescuta a afectiunilor respiratorii la copiii care locuiesc langa o fabrica de ciment este mai mare decat la copiii care locuiesc in alte zone si deci daca substantele periculoase folosite la locul de munca influenteaza rata incidentei. Descrierea studiului. 9n lot de copii din populatia de langa fabrica de ciment zona de studiu" a fost comparat cu un lot de copii lot de control" care locuiau la o distanta intre ' si 1' Gm de locul de studiu aria de control". )aracteristicile amplasamentului . fabrica de ciment era asezata in partea de nord /est a unui oras mic din partea de est a >ancashire. *etodologia. Datele au fost colectate in urma completarii chestionarelor de sanatate. &ceste chestionare au fost aplicate in scoli primare, la familii care aveau copii unul sau mai multi", de varsta scolara +/11 ani". %ezultatele principale. &mbele loturi populationale. de studiu si de control au fost comparate in functie de raspunsurile date, sex si indicatorii socio/economici. Nu s/au gasit diferente semnificative in ce priveste incidenta astmului care a fost diagnosticat de un medic generalist" intre cele doua zone, cand s/a facut ajustarea pentru alergie guturai de fan". Incidenta durerilor de gat a fost semnificativ crescuta in zona in discutie, iar aceasta diferenta nu a putut fi explicata de alti factori. Pentru alti doi indicatori nespecifici ai afectarii aparatului respirator nas infundat si ochi rosii cu usturimi", s/a gasit o crestere semnificativa a incidentei lor in zona studiata. )oncluzii. %ezultatele indica faptul ca anumiti indicatori nespecifici ai --

starii de sanatate erau mult mai des modificati la copiii care locuiau langa fabricile de ciment. &cest fapt poate fi datorat emisiilor de la obiectiv. 2ricum, nu este posibil sa se traga concluzii ferme, deoarece nu exista date epidemiologice anterioare care sa ateste utilizarea deseurilor periculoase derivate din combustibil. E7ectele pe starea 2e sa4atate 2atorate e5pu4er33 ocupat3o4ale la pra7 34 7a0r3ca 2e c3me4t Portla42 2biectul acestui studiu a fost acela de a evalua relatia dintre expunerea ocupationala la praful din fabrica de ciment Portland si starea de sanatate a aparatului respirator. ,imptomele respiratorii precum si functia ventilatorie a fost studiata la un grup de +'1 barbati angajati la patru fabrici de ciment din Portland. Prevalenta simptomelor respiratorii cronice a fost mai ridicata la lotul expus fata de lotul de control. >a grupul expus s/a evidentiat a scadere semnificativa a capacitatii vitale )F" si a volumului expirator F#". &ceste date au sugerat ca expunerea ocupationala la praful de ciment poate duce la o prevalenta crescuta a simptomelor respiratorii cronice si la reducerea capacitatii ventilatorii. E7ecte relat3/e ocupat3o4ale cro43ce 2atorate pra7ulu3 la mu4c3tor33 234 tre3 7a0r3c3 et3op3e4e #fectele respiratorii datorate prafului in diferite sectii ale fabricilor de fire toarse, ciment, si tigarete, au fost studiate la 211 muncitori nefumatori femei si barbati, cu varste cuprinse intre 21/+- de ani. >otul de control utilizat a fost constituit dintr/un numar de 211 barbati si femei nefumatori sanatosi, cu varsta cuprinsa intre 25/+- ani, selectati din populatia generala. >a toti subiectii, cu sau fara simptome respiratorii au fost inregistrate, capacitate vitala fortata ?F)", volumul expirator maxim3secunda?#F1K", volumul de varf al debitului expirator P#?%", debitul expirator maxim ?#?" si debitul expirator maxim 2+/-+ ?*?2+/-+". >uand in considerare expunerile la toate tipurile de praf, de diverse concentratii, s/a determinat ca frecventa bolilor respiratorii a fost mai mare printre muncitorii expusi 15,+K la barbati si $!K la femei", decat la lotul de control 21,!+ la barbati si 18 K la femei". In cadrul subiectilor expusi, prevalenta simptomelor a fost numai cu 1,+K mai mare la barbati decat la femei. Indicatori principali de functionare a plamanilor, incluzand ?#F1, ?#F1K, ?#?/255/1,255 ml, ?*?2+/-+K, si P#?%, pentru subiectii expusi la toate tipurile de praf scade pronuntat, concentratia prafului fiind mult mai imporrtanta decat durata expunerii, ?*? fiind afectat usor dar constant. &proximativ $8,1K din subiectii expusi la praf, prezentau boli respiratorii, tuse cronica 21,-K", bronsite cronice 21,8K" si astm bronsic 21,2K". Falorile de control respective au fost ',5K, ',+K, si 8,+K. #xpunerea ocupationala la diferitele tipuri de praf poate conduce la aparitia diferitelor tipuri de boli respiratorii cu diferite rate de prevalenta. #fectele expunerii la praful de bumbac sau ciment asupra sanatatii aparatului respirator la subiectii expusi au fost mai semnificative pY 5,551" decat in cazul celor expusi la fumul de tigara pY 5,5+". -8

E7ectele pe starea 2e sa4atate a comu43tat3lor 234 aprop3erea cuptoarelor 2e c3me4tB s3mptome urmar3te 34 !32lotC3a4A Te5as )uptoarele de ciment reprezinta sursele majore de emisii toxice in aer. %eglementarile bazate pe concentratii demonstrate ale diferitelor chimicale specifice, precum si evaluarea riscului cu inerente limitari si incertitudini, reprezinta metode curente de prevenire a expunerii la nivelele de emisii de 4nesiguranta4. Datele de monitorizare sunt frecvent incomplete. &ceste limitari arata ca rezidentii din apropierea cuptoarelor de ciment sunt evaluati pentru efecte adverse pe starea de sanatate. &ceste studii raporteaza, in cazul locuitorilor din apropierea cuptoarelor de ciment din *idlothian, (exas, cresteri ale efectelor adverse asupra starii de sanatate0 aceste studii transversale utilizeaza probe randomizate si un chestionar de sanatate extensiv, care acopera 12 sisteme psihologice. Pentru determinarea diferentelor raportate la simptomele pe starea de sanatate intre comunitatea studiata *idlothian, (exas, nZ+8", si comunitatea de refereinta Baxahachie, (exas nZ+1". rezultatele obtinute indica o crestere semnificativa la simptomele respiratorii in cadrul comunitatii luate in studiu valoarea lui p 5,552". Desi numarul subiectilor selectati pentru comparatie este limitat, faptul ca numai efectele aparute pe sistemul respirator au fost semnificativ crescute, sustine eficacitatea acestei investigatii. #fectele adverse pe sistemul respirator au fost cele mai importante rezultate anticipate din expunerile cunoscute luate in considerare in cadrul investigatiilor. ,pecificitatea raspunsului acest studiu. I423cator33 2e r3sc 2atorat3 e5pu4er33 la pra7 s3 e7ectele pe starea 2e sa4atate la mu4c3tor33 234 7a0r3c3le 2e c3me4t 2 problema practica ce apare frecvent in domeniul cercetarii, in tarile dezvoltate, este lipsa unor documentatii demne de incredere cu privire la problemele ocupationale. Pentru a imbunatati situatia existenta, acest articol propune si evalueaza o metoda constituita din doua faze trepte", care estimeaza expunerea la particule. Prima faza tehnica utilizeaza grupul de interes, sau un grup omogen, pentru a reconstitui procesul de productie si pentru a estima nivelul expunerii la praf. & doua treapta aplica tehnica expunerii individuale anterioare, un index care acumuleaza expunerea curenta si anterioara. &ceasta metoda a fost aplicata la o fabrica de ciment din Portland, pentru a evalua nivelul expunerii la praf al muncitorilor si pentru a evalua inutilitatea, in cadrul asociererii dintre nivelul expunerii si frecventa efectelor pe starea de sanatate in mod particular, efecte respiratorii / care apar ca rezultat al unor astfel de expuneri". %ezultatele obtinute din analizele procesului de productie si al nivelelor de expunere determinate la muncitorii din fabricile de ciment, ne arata ca este posibil sa se reconstituie istoria expunerii la praful de ciment, pe parcursul expunerii ocupationale pentru fiecare muncitor in -' numai cresterea simptomelor respiratorii", indica faptul ca erorile subiectivitatea raspunsului", nu au fost un factor semnificativ in

parte. De asemenea, rezultatele ne arata ca expunerea estimata este relationata cu afectiunile respiratorii0 aproape toate afectiunile grave sunt determinate de expunere intensa si de lunga durata. ( & 1? Pra7ul 2e lem4 #fectele biologice ale expunerii la praful de lemn depind de compozitia lemnului si de continutul in microorganisme, care constituie un element inerent al prafului *acieje<sGa &. si colab.". #fectele iritante si rolul de alergen al prafului de lemn sunt recunoscute unanim de mult timp. &lergiile sunt cauzate de praful de lemn provenit de la speciile de arbori din zonele subtropicale, cum sunt cedrul rosu (huja plicata", lemn rosu ,eHuoia sempervicerens", (riplochiton sclerox;lon, cocabolla Dalbergia retussa" si altele. )opacii care cresc in climatul european cum sunt moliftul >arix", nucul Auglans regia", stejarul Duercus", fagul ?agus", pinul Pinus" sunt in mai mica masura surse de factori alergeni. #xpunerea profesionala la iritanti sau praf de lemn poate determina o incidenta crescuta a astmului bronsic, rinitelor, alveolitelor alergice, sindrom toxic al prafului organic, bronsite, dermatite alergice, conjunctivite. Praful de lemn reprezinta un factor de risc pentru adenocarcinomul cavitatii sinusului nazal in expunerea profesionala la praful de lemn. &denocarcinomul constituie aproximativ jumatate din numarul total de cancere induse de industria lemnului. ,e remarca de asemenea o incidenta crescuta a carcinomului cu celule scuamoase. %iscul maxim de cancer este inregistrat la muncitorii din industria mobilei, mai ales in cazul celor care sunt implicati in prelucrare mecanica si dulgherie. )ancerul cailor respiratorii superioare are o prevalenta crescuta si este produs ca urmare a expunerii la numeroase categorii de praf de lemn, dar cele mai cancerigene s/au dovedit a fi praful de lemn de stejar si fag. ,e presupune de asemenea ca expunerea la praful de lemn poate determnina o incidenta crescuta a altor tipuri de cancer, mai ales cel pulmonar si boala @odgGin. #fectele adverse ale microorganismelor, mai ales mucegaiuri si produsii lor metabolici, sunt alveolita alergica si sindromul toxic al prafului organic. &ceste microorganisme pot induce de asemenea aspergillomicoze, astm bronsic, rinite si dermatite alergice. $fectiuni -%( &naliza expusilor profesional in 1+ fabrici de mobila din &ustralia PetretsGii F.F., PetretsGii N. F." a condus la evidentierea unor variatii individuale extrem de mari in ceea ce priveste valorile expunerii la praf, in functie de locul de munca. Falorile medii in timp au fost de $,2 mg3m $ pentru muncitorii care desfasoara activitati mecanizate, +,2 mg3m $ pentru cei care confectioneaza mobila si $,+ mg3m$ pentru cei care asambleaza mobila. Desi se utilizeaza atat lemn de esenta moale cat si tare, nu s/ au inregistrat diferente semnificative intre diferitele categorii de muncitori. #valuarea riscurilor s/a efectuat pe baza unui chestionar elaborat de :ritish *edical %esearch )ouncil pentru a furniza 85

informatii despre simptomele legate de activitatea profesionala. &naliza datelor a demonstrat ca expusii profesional prezentau afectiuni 2%> si oculare semnificativ mai frecvente decat grupul martor. )u toate acestea, cu exceptia afectiunilor nazale, prevalenta simptomelor era slab corelata cu masuratorile gravimetrice ale expunerii la praf. &paritia simptomelor la nivelul cailor respiratorii superioare la muncitorii din fabricile de mobila a fost analizata pe baza unui chestionar la care au raspuns !-! muncitori din +5 fabrici Bilhelmsson :., Dreattner :.". ,/au obtinut urmatoarele rezultate. 25K dintre subiecti prezentau hipersecretii nazale si 15K, obstructii nazale, confirmate prin rinomanometrie la un numar semnificativ de muncitori. )learance/ul nazal a fost redus la +1K dintre muncitori. ,pirometria a evidentiat o reducere semnificativa a capacitatii vitale expiratorii fortate. )oncentratia medie de praf de lemn era de 2,5 mg3m$, variind intre 5,$5 si +,5! mg3m$. ?ibrele de densitate medie au fost recent introduse in industria mobilei. Intr/un studiu pilot @olmstrom *." s/au analizat caile respiratorii superioare la doua categorii de muncitori. o categorie care utiliza minim 13$ din timpul de lucru fibre cu densitate medie si celalalt grup, care prelucra fibre traditionale. Pentru prima categorie s/a evidentiat o reducere a simtului mirosului, iar frecventa obstructiilor nazale masurata prin rinomanometrie era mai mare. >a cel de al doilea grup activitatea mucociliara a fost mai redusa. >a ambele categorii capacitatea vitala fortata era redusa. Tumori na ale ,tudiile epidemiologice asupra cancerului sinusurilor nazale si paranazale au fost initiate la inceputul secolului. &ceste studii au evidentiat faptul ca anumiti agenti chimici cum sunt cromatii, compusii nichelului, alcoolul izopropilic si doua tipuri de expuneri profesionale praful de lemn in industria mobilei si expunerea la piele in fabricile de pantofi" sunt asociate cauzal cu cancerul nazal. 9n risc crescut a fost asociat cu cateva expuneri profesionale la metale, textile, materiale de constructii,etc." chiar in absenta unor agenti cauzali. %iscul relativ la muncitorii din fabricile de mobila este de $,1/+,' )omba P. si :elli P.". )ancerul nazal a fost evidentiat exclusiv la muncitorii din industria lemnului. In scopul prevenirii acestei afectiuni se impune reducerea prafului din mediul de lucru. 9n studiu caz/control *agnani ). si colab." a fost efectuat in Italia cu scopul investigarii asocierii dintre cancerul de sinus si activitatea in fabricile care prelucreaza lemnul. ,tudiul a fost efectuat pe un numar de $$ de subiecti cu cancere diagnosticate in intervalul 1'-!/1'88 11 adenocarcinoame, 11 cancere epidermoide, 1 cazuri de alte tipuri de cancere" si 1$1 cazuri la lotul martor. ,/a constat un exces al riscului in expunerea profesionala in industria lemnului si a mobilei 2dds ratio 2% Z 1.1, '+K )I Z 1.1,1/1$,1" si in industria pielariei. 2dds ratio pentru industria lemnului si mobilei a fost de 2% Z 22,5 '+K )I Z 1,1 M 121,5" pentru cancerele epidermoide. 81

:attista =. si colab. au urmarit riscul de aparitie a cancerului nazal ca urmare a expunerii muncitorilor din industria lemnului si mobilei din ,iena Italia". In acest sector lucreaza 1/-K din populatia masculina activa. >otul martor a inclus persoane de sex masculin diagnosticate ca avand cancer nazal intre anii 1'!$/1'81. Pentru fiecare pacient s/a utilizat un chestionar privind ruta profesionala. 2dds ratio asociata cu expunerea la praful de lemn a fost de +,1 1,-/1-,2" pentru toate carcinoamele si 8-,- 1',8/15-,$" pentru adenocarcinoame mucinoase. Principalele tipuri de lemn utilizate au fost. stejar, castan, plop si pin. Durata medie a expunerii a fost de 15 ani. Incidenta crescuta a adenocarcinomului nazal la muncitorii expusi la praf de lemn este unanim recunoscuta Bilhelmsson :., >undth". Incidenta anuala a adenocarcinomului nazal la expusii profesional in industria mobilei din B;combe in intervalul 1'+!/1'!+ a fost de +55/1555 ori mai mare decat pentru populatia neexpusa. Imbus @. %., D;son B. >." &celasi aspect a fost evidentiat si in studiile efectuate in ?ranta, &ustralia, Danemarca, ?inlanda, Italia si 2landa. 9n studiu efectuat in )arolina de Nord in intervalul 1'!1/1'-- a evidentiat o mortalitate prin cancer nazal de $,+ ori mai mare la muncitorii din fabricile de mobila comparativ cu populatia neexpusa. $fectiuni musculo-scheletale &fectiunile musculo/scheletale constituie o problema majora in industria lemnului si a mobilei. )hristiansen @. si colab. au utilizat rezultatele obtinute prin utilizarea unui chestionar aplicat unui numar de 281 angajati care isi desfasurau activitatea in sectiile de prelucrare a lemnului si vopsire. %ezultatele obtinute confirma frecventa mare a simptomelor la nivel musculo/scheletal. Prevalenta anuala a simptomelor este de 12K pentru partea inferioara a spatelui, iar pentru simptome la nivelul gatului si umerilor, 15K. $fectiuni ale cailor respiratorii *iller :. &. si colab. au efectuat un studiu de cohorta pe un lot de $1.581 barbati si femei angajati in fabricile de mobila si industria lemnului. >a sexul masculin s/a remarcat un exces semnificativ al mezoteliomului pleural, cu o rata de mortalitate standardizata de $,-, cu un interval de confidenta de 1,2/8,-, care insa nu poutea fi corelat cu un anumit tip de activitate. )ancerul nazal si al sinusurilor paranazale reprezinta un risc profesional cunoscut pentru muncitorii din industria mobilei. ,/a sugerat ideea ca si alte localizari ale cancerului pot fi asociate cu activitatea in industria lemnului in ,9&, ca de exemplu. cancer ale tractului gastrointestinal, cancer pulmonar si afectiuni maligne ale sistemului limfatic si hematopoetic #sping :., &xelson 2.". ,/a urmarit cancerul cailor respiratorii, cu exceptia cancerului nazal si cancere ale tractului digestiv la muncitorii din industria lemnului din ,uedia. ,/a constatat o incidenta de 1 ori mai mare a cancerului nazal in exces la muncitorii din industria lemnului. Nu s/a evidentiat o crestere a numarului de cazuri 82

de cancer ale tractului digestiv. &ndersen @. ). si colab. au analizat 18! cazuri de cancere nazale diagnosticate in intervalul 1'!+/1'-1 la o populatie de 2 milioane de persoane. ,/au evidentiat 1- cazuri de adenocarcinom, dintre care 2 cazuri la femei si 1+ la barbati. Dintre aceste cazuri, 12 puteau fi asociate unei expuneri profesionale la praf de lemn in industria mobilei. Perioada de latenta a fost de 28/+- ani. Dintre celelalte '' cazuri, 15 pot fi asociate expunerii la praf de lemn. )oncentratia de praf de lemn care a afectat !$K dintre muncitori depasea + mg3m2. >a concentratii de praf mai mari s/a constatat inflamarea urechii medii si numarul de muncitori cu mucostaze nazale a fost direct proportional cu concentratia de praf de lemn. Io<alsGa ,. si colab. au analizat un lot de 155 confectioneri de mobila cu o varsta medie de 11,! 12,8 ani care lucrau in fabrici de mobila si erau expusi la praf de lemn la concentratii care depaseau de -/8 ori limitele admise. ,/a utilizat de asemenea un lot martor format din persoane neexpuse. ,/a constatat o prevalenta mare a rinitelor cronice, faringitelor si laringitelor la lotul expus. Prelungirea duratei expunerii conduce la cresterea prevalentei acestor afectiuni. Nu s/a evidentiat nici un caz de alergie, neoplasm nazal sau al sinusului nazal care sa poata fi asociat expunerii la praful de lemn. $fectiuni dermatologice Prevalenta afectiunilor deramologice ca urmare a expunerii profesionale evidentiata la 1-' muncitori din industria mobilei din ,ingapore a fost de $,8K =an ,. >. si colab.". )ele mai frecvente afectiuni produse de praful de lemn au fost pruritul 1,!K" si dermatitele de contact 1,!K". Nu s/a evidentiat nici un caz de dermatita alergica. &tat pruritul cat si dermatitele apareau preponderent la nivelul mainilor si trunchiului. ,tudiul a evidentiat ca lemnul importat din partea de sud/est a &siei este un factor de risc redus pentru afectiunile dermatologice. (otusi in scopul prevenirii dermatitelor se impun masuri care vizeaza utilizarea unui echipament de protectie si o igiena personala adecvata. In decursul a 15 ani BilGinson D. ,. si colab. au evidentiat !-8 cazuri de dermatite, dintre care 121 erau datorate expunerii profesionale. 1K dintre cazuri erau de natura alergica, dar proportia acestei afectiuni variaza in functie de profilul activitatii din diferite industrii, valoarea maxima inregistrandu/se in industria lemnului. &plicarea unor teste specifice la alergeni a marit aceasta proportie la !1K. :I:>I2=%&?I#. 1. &(D,%, 9,& Dept.@ealth, *anaging hazardous materials incidents, +$8/18+35552+, 1''1 2. )#), ,tud; design, #9% 11$1- #N 8$

$. #P&, 9,& ?ederal %egister, Proposed guidelines for ecological risG assessment, ,eptember ', 1''! 1. #.,.=urzau, *.)ucu, #valuarea, comunicarea si managementul riscului/&ctivitati fundamentale implicate in controlul mediului si protectia pentru sanatate publica, acta med.(rans., vol.I, nr.2, pag.$2/$-, 1''+. 2*,, 2ur planet, our health, I,:N '2 1 1+!118 $, =eneva, 1''2 !. 2,@&, 9,& Dept.>abor, &ll about 2,@&, 25+!, 1''+ revised" -. I#@ report on 4&ir Pollution and @ealth. 9nderstanding the 9ncertainties4 *edical %esearch )ouncil, Institute for #nvironment and @ealth,1''1 8. ?ederal %egister, #nvironmental Protection &genc; Part II, Proposed =uidelines for )arcinogen %isG &ssessment, &pril2$, 1''! '. ?ederal %egister, #nvironmental Protection &genc; Part II, Proposed =uidelines for #cological %isG &ssessment, ,eptember ', 1''! 15. ?ederal %egister, #nvironmental Protection &genc; Part II, %eproductive (oxicit; %isG &ssessment =uidelines, 2ctober$1, 1''! 11. #P&, &ir Dualit; *anagement, 9.,. #nvironmental Protection &genc;, November 1''1 12. ?ederal %egister, #nvironmental Protection &genc; Part FI, =uidelines for #xposure &ssessment, *a;2', 1''2 1$. 9se of %isG &ssessment Bithin =overnment Departments, @,#, 1''! National >ibrar; Pub *ed M Bood<orGers,exposure to tannins, #cotoxilog; ,ervice, )anton of =eneva, ,<itzerland0 11. &ir )@I#? 1.5 Infobases &P/12 )ompilation of &ir Polutant #mision ?actors, vol. I0 1+. #nvironmental ,cience M #arth as a >iving Planet, Daniel :.:otGin, #d<ard &.Ieller, Aohn Bille; and ,ons, Inc., Ne< CorG, 9,&, 1''+, p.-8/81. 1!. #nvironmental #colog; / (he #cological #ffects of Pollution, Disturbance, and 2ther ,tresses , :ill ?reedman, &cademic Press ,an Diego, )&, 1''+ 9,& / Nitrogen Dioxide N22", p.18$ 1-. #nvironmental #colog; / (he #cological #ffects of Pollution, Disturbance, and 2ther ,tresses , :ill ?reedman, &cademic Press ,an Diego, )&, 1''+ 9,& Particulate *atter ,P*", p.18$ 18. &(,, @ealth effects of atmospheric acids and their precursors, %eport of the &(, <orGshop on the health effects of atmospheric acids and their precursors, &m. %ev. %espir. Dis., 111, p. 1!1/1!-, 1''1. 81 /,uspended

1'. :ates D. F., ,izto %., &ir pollution and hospital admission in ,outhern 2ntario0 the acid summer haze effect, #nviron. %es., 1$, p. $1-/$$1, 1'8-. 25. :rod; &. %., Davis =. ,., &lveolar macrophage toxicolog;, in. Bitschi @., Nettesheim P. ed.", *echanisms of respirator; toxicolog;, )%) press, )leveland, 2@, p. $/28,1'82. 21. Ileinman *. (., ,ulfur dioxide and exercise. relationships bet<een response and absorption in upper air<a;s, A. &ir Poll. )ontr. &ssoc., $1, p. $2/$-, 1'81. 22. *c?adden #. %. jr., %espirator; heat and <ater exchange. ph;siological and clinical implications, A. &ppl. Ph;siol., +1, p. $$1/$$!, 1'8$. 2$. %aabe 2. =., Deposition and clearance of inhaled aerosols, in. Bitschl @., Nettesheim P. ed.", *echanisms in respirator; toxicolog;, )%) Press, )leveland, 2@, 1, p. 2-/-!, 1'82. 21. ,ch<artz A., >ung function and chronic exposures to air pollution. a cross sectional anal;sis of N@&N#, II, #nviron. %es., +5, p. $5'/$21, 1'8'. 2+. ,terG P. A., :ell #. @., :ronchial h;perresponsiveness.. the need for a distinction bet<een h;perrensponsivit; and excessive air<a; narro<ing, #ur. %esp. A., 2, p. 2!-/2-1, 1'8'. 2!. Baller %. #., &tmospheric pollution, )hest, '! ,uppl". p. $!$/$!8, 1'8'. 2-. Borld @ealth 2rganization, &ir Dualit; =uidelines for #urope, #uropean ,eries No. 2$, B@2 )openhagen, 1'8-. 28. International )hemical ,afet; )ards, National Institute for 2ccupational ,afet; and @ealth NI2,@" )alcium )arbide 2'. International )hemical ,afet; )ards, National Institute for 2ccupational ,afet; and @ealth NI2,@" )alcium 2xide2$5. Ne< Aerse; Departament of @ealth, %ight to Ino< Program, )N $8!, (renteon, NA 58!2+/ 5$!8, 9,&, 1''!.!p. $1. :offetta P, AourenGova N, =ustavsson P, )ancer )auses )ontrol 1''- *a;0 8 $". 111/-2 $2. ?iGentsher %, ,eeber @, E. =esamte @;g 1'8' ?eb0 $+ 2" . -8 / 81 $$. Ijuus @, &ndersen &, >angard ,, :r A Ind *ed 1'8! &pr0 1$ 1" . 2$- / 12 $1. (oxicologic %evie< of ,elected )hemicals, 2,@& comments from the Aune 1' , 1'88 $+. #nvironmental ,cience M #arth as a >iving Planet, Daniel :.:otGin, #d<ard &.Ieller, Aohn Bille; and ,ons, Inc., Ne< CorG, 9,&, 1''+, p.-8/81. $!. #nvironmental #colog; Dioxide ,22", p.185 / (he #cological #ffects of Pollution, Disturbance, and / ,ulfur 2ther ,tresses, :ill ?reedman, &cademic Press ,an Diego, )&, 1''+ 9,&

8+

$-. #nvironmental #colog; / (he #cological #ffects of Pollution, Disturbance, and 2ther ,tresses , :ill ?reedman, &cademic Press ,an Diego, )&, 1''+ 9,& / Nitrogen Dioxide N22", p.18$ $8. #nvironmental #colog; / (he #cological #ffects of Pollution, Disturbance, and 2ther ,tresses , :ill ?reedman, &cademic Press ,an Diego, )&, 1''+ 9,& Particulate *atter ,P*", p.18$ $'. =.*organ, ,.)orbett, A.Blodarcz;G, P.>e<is / Poluarea aerului si mortalitatea zilnica in ,;dne;, &ustralia, 1'8' pana in 1''$/, &merican Aournal of Public @ealth, 1''8, Fol.88, No.+, p.-+'/-!1 15. &ir )@I#? 1.5 Infobases &P/12 )ompilation of &ir Polutant #mision ?actors, vol. I0 11. (oxic %elease Inventor; #P& 1''$0 12. ,anda FiSan, ,teliana )reVu, )ristina &lpopi/ *ediul TnconjurUtor poluare Si protecVie, #d. #conomicU, :ucureSti, 1''80 1$. *ihai *anoliu, )ristina Ionescu M Dezvoltarea durabilU Si protecVia mediului, :ucureSti, 1''8. 11. #nvironmental ,cience M #arth as a >iving Planet, Daniel :.:otGin, #d<ard &.Ieller, Aohn Bille; and ,ons, Inc., Ne< CorG, 9,&, 1''+, p.-8/81. 1+. #nvironmental #colog; / (he #cological #ffects of Pollution, Disturbance, and 2ther ,tresses , :ill ?reedman, &cademic Press ,an Diego, )&, 1''+ 9,& / ,ulfur Dioxide ,22", p.185 1!. #nvironmental #colog; / (he #cological #ffects of Pollution, Disturbance, and 2ther ,tresses , :ill ?reedman, &cademic Press ,an Diego, )&, 1''+ 9,& / Nitrogen Dioxide N22", p.18$ 1-. #nvironmental #colog; / (he #cological #ffects of Pollution, Disturbance, and 2ther ,tresses , :ill ?reedman, &cademic Press ,an Diego, )&, 1''+ 9,& Particulate *atter ,P*", p.18$ 18. =.*organ, ,. )orbett, A. Blodarcz;G, P. >e<is / Poluarea aerului si mortalitatea zilnica in ,;dne;, &ustralia, 1'8' pana in 1''$/, &merican Aournal of Public @ealth, 1''8, Fol.88, No.+, p.-+'/-!1 1'. &nderson @. %., >imb #. ,.et al., @ealth effects of an air pollution episode in >ondon, December 1''1, (horax, 1''+0 +5.1188/11'$. +5. :erglund *., :ostrom ). #., :;lin =., #<etz >., =ustafsson >., *oldeus P. et al., @ealth risG evaluation of nitrogen oxides, ,cand. A. BorG %nviron. @ealth 1''$0 1'.2. 8! /,uspended /,uspended

+1. >ove =. A., >an ,. P. et al., &cute respirator; illness in families exposed to nitrogen dioxide ambient air pollution in )hattannooga, (ennessee, &rch. #nviron. @alth 1'820 $-.-+/85. +2. ,. *anescu, *. )ucu, *ona >igia Diaconescu, )himia sanitara a mediului, #d. *edicala, :ucuresti, 1''1. +$. 9rsula &cGermann/>ibrich, =oran Pershagen, %egula %app, #pidemiological evidence of health effects of Nitrogen Dioxide, Proc. of BorGshopon @ealth #ffects of 2zone and Notrogen 2xides in an Integrated &ssessment of &ir Pollution, 1''!, 18/$5. +1. (oxic %elease Inventor; #P& 1''$0 ++. A. 2ccup #nviron *ed 1''' &ug0 11 8". !+1/!1 &lvear )alindo *=, *endez/%amirez I, Fillegas/%odriguez A&, )hapela/*endoza %, #slava/)ampos )&, >aurell &), ?acult; of *edicine, Department of Public @ealth, 9niversidad Nacional &utonoma de *exico, *exico )it;, *exico D.?. +!. #nviron @ealth Perspect 1''' &ug0 15- 8".!5-/11, @arisson P(, >ev; >,, PatricG =, Pigott =@, ,mith >> *edical %esearch )ouncil Institute for #nvironment and @ealth, 9niversit; of >eicester, >eicester, 9nited Iingdom. +-. :r A Ind *ed 1''1 ?eb0 18 2". 15$/+ ?atma N, Aain &I, %ahman D, I)*% )entre for &dvanced %esearch in =enetics, Department of *edicine, I=Ns *edical )ollege, >ucGno<, India. CAP * SOL$ENTII OR"ANICI ,olventii organici cuprind o categorie larga de substante cu proprietati chimice net diferite una de alta. In prezent se cunosc sute de solventi organici iar gama lor este in continua crestere, deoarece anual se sintetizeaza noi produsi destinati disolvarii sau extractiei substantelor care nu sunt solubile in apa. )ele mai frecvente aplicatii ale solventilor organici sunt. vopselele, lacurile, cernelurile, etc. ,toler; :.". &stazi este unanim recunoscuta importanta pe care o are expunerea profesionala la agentii toxici, in cadrul carora un loc aparte il au solventii organici, pentru care s/au elaborat doua categorii de norme pentru expunerea acuta 15 minute", respectiv cronica. )oncentratia maxim admisa in expunerea profesionala acuta a fost astfel stabilita incat sa nu existe riscul de aparitie al afectarii ireversibile a tesuturilor, narcoza pronuntata sau de reducere a eficientei in activitate. In expunerea cronica limitarea se refera la valoarea medie in timp a expunerii la solventul organic pe o durata de 8 ore zilnic, care sa nu produca efecte adverse. Doza de expunere admisa este exprimata in ppm sau masa pe unitatea de volum Ig3m$". 8-

* 1 CLASI)ICAREA SOL$ENTILOR OR"ANICI PROPRIETATI "ENERALE ,olventii organici sunt in general compusi chimici stabili care la temperatura camerei sunt in stare lichida. )ea mai importanta proprietate a solventilor organici este capacitatea de a dizolva substanta organica si posibilitatea de a fi indepartati apoi prin evaporare, ceea ce implica necesitatea de a avea un punct de fierbere scazut. *ajoritatea solventilor organici au o greutate mai mare ca aerul, motiv pentru care ei se acumuleaza la nivelul podelei. #xista mai multe criterii de clasificare a solventilor organici. similitudini chimice si structurale, afinitate pentru tesuturile grase, capacitatea de metabolizare, toxicitatea metabolitilor, actiunea la nivelul tesuturilor sau organelor sange, inima, ficat, rinichi, sistem nervos periferic sau central". ,olventii organici pot fi clasificati in doua mari categorii. hidrocarburi cu atomi nesubstituiti, respectiv substituiti. 9ltima categorie contine numai atomi de hidrogen si carbon solventi aromatici si alifatici". ,eria hidrocarburilor aromatice se bazeaza pe benzen, in timp ce la cei alifatici cativa atomi de hidrogen sau carbon sunt inlocuiti de alte elemente cum sunt clorul, flourul, sulful sau oxigenul, formand solventi halogenati respectiv oxigenati tabel 1". (abel 1. )lasificarea solventilor organici )lasa solventilor organici &romatici &lifatici @alogenati #xemple :enzen, toluen, etilen, stiren :utan, hexan, heptan, octan (ricloretan, 9tilizare *ateriale plastice, adezivi, agenti degresanti &dezivi, cerneluri,

combustibili cloroform, Degresanti, substante uscate de curatare sau sub forma de

tetraclorura de carbon 2xigenati

aerosoli *etanol, etanol, acetona si >acuri, cosmetice, substante metilbutilcetona care indeparteaza vopseaua

* 2 CAI DE E%PUNEREA !ETA'OLIS! SI RETENTIA SOL$ENTILOR OR"ANICI

88

Pentru ca un solvent sa aiba efect toxic, acesta trebuie sa patrunda in organism si sa interactioneze cu tesuturile si organele din acesta. )a urmare a volatilitatii mari a solventilor organici, principala cale de acces in organism o constituie inhalarea. Pe de alta parte, ca urmare a solubilitatii crescute a solventilor in tesutul gras, o altra cale de acces in organism este contactul cu pielea. In acest din urma caz, solventii dizolva straturile protectoare si grasimile, avand ca efect aparitia unor dermatite, sau favorizarea accesului spre sistemul vascular. Ingestia este cea mai rara cale de acces a solventilor organici in organism. Dupa inhalare, o mare parte din solvent este exhalat, restul fiind transportat catre sistemul circulator. Difuzia din plaman la nivelul vaselor capilare atinge rapid o stare de echilibru. ,olventul este transportat de sange, in special in zonele vascularizate creier". In timpul acestui transport solventul poate ramane nemodificat, sau poate suferi biotransformari. ,olventii se acumuleaza in special in tesututrile grase, de unde sunt excretati relativ rapid. Deoarece inhalarea este ruta principala de acces a solventilor organici, este evident ca o rata a respiratiei mai mare de exemplu in activitate fizica intensa" va determina o incorporare marita. In cazul ingestiei, solventii sunt absorbiti rapid si sunt transferati de la tractul gastrointestinal catre sistemului circulator. ,tudiul distributiei temporale a parametrilor de absorbtie, distributie si eliminare a substantelor toxice din organism se incadreaza in toxicocinetica. ,unt descrise modele matematice in care se urmareste variatia in timp a concentratiei substantei toxice. In general ecuatiile care descriu diferitele etape sunt functii exponentiale pentru procesul de exhalare, hiperbole pentru retentia in tesuturi si constante in cazul coeficientului de partitie sange/gaz. &u foat elaborate modele cu componente multiple care cuprind diferite organe, plaman, tesuturi cu vascularizare mare, muschii, tesutul adipos si ficatul. Numeroase toxine care afecteaza tesuturile vascularizate nu ajung la nivelul sistemului nervos central datorita actiunii barierei hemato/encefalice. Datorita solubilitatii solventilor organici in lipide, acestia pot afecta tesutul cortical. * & NEUROTO%ICITATEA SOL$ENTILOR OR"ANICI Neurotoxicitatea solventilor organici utilizati in industrie a fost amplu studiata. Priviti in

ansamblu solventii organici sunt raspunzatori de actiuni la nivelul sistemului nervos central, determinand o reducere a timpului de reactie si a memoriei de scurta durata ,toller; si colab." . Desi exista mari diferente intre efectele produse de solventii organici, este unanim recunoscut efectul lor narcotic. Dintre hidrocarburile aromatice, benzenul are cele mai toxice proprietati si 8'

importanta sa decurge si din faptul ca el este prezent sub forma de impuritate in alti solventi. In plus fata de efectul de narcotic, benzenul are un impact major asupra sistemului hematoformator, putand provoca anemie sau leucemie. (oluenul si xilenul sunt mai intens narcotice decat benzenul, dar nu produc efecte la nivelul sistemului hematologic. Dintre compusii alifatici, primii doi membri ai seriei metanul si etanul" nu au efecte toxice majore, ele actionand ca asfixianti prin inlocuirea oxigenului. *embrii superiori ai seriei, de la propan la octan, au proprietati de narcotic si de asemenea produc iritatii ale membranei mucoasei, hexanul fiind cel mai toxic. )omponentele mai grele ale acestei serii nu sunt destul de volatili pentru a determina narcoza chiar daca sunt incalziti tabelul 2". In schimb, efectul narcotic al solventilor volatili poate fi marit prin incalzire, in special daca activitatea se desfasoara in spatii inchise. 9n alt factor de risc il constituie gazele toxice formate prin incalzire fosgen, acid clorhidric". 9tilizarea pe o scara foarte larga a etanolului in bauturile alcoolice se datoreste toxicitatii sale reduse. )el mai potrivit indicator pentru carcinogenicitatea )& in aer, pare sa fie concentratia de :aP, concluzie a cunostintelor noastre actuale si a bazelor de date existente. Proportiile diferitilor )& detectati in diferitele emisii sau la locurile de munca par sa difere unele de altele si de cele din mediul inconjurator. *ai mult, carcinogenicitatea amestecurilor de )& pot fi influentate de efecte sinergice si antagonice ale altor compusi emisi impreuna cu )& in timpul combustiei incomplete. De asemenea trebuie recunoscut ca carcinogenicitatea compusilor cu 1/- cicluri aromatice acestea reprezentand majoritatea )& monitorizati in aer" sunt de preferinta atasate particulelor si doar o mica fractiune, care depinde de temperatura, este sub forma volatila. )ateva studii arata ca proprietatile toxicoGinetice ale :aP inhalat, atasat particulelor sunt diferite de acelea ale :aP pur si singur. 9tilizand un model liniarizat multistratificat, cea mai plauzibila unitate maxima de viata individuala estimata, asociata cu o expunere continua, cu valoarea de 1 g3m$ , pentru compusi ai benzenului solubili, din emisiile cuptoarelor de gatit in aerul ambiental, a fost de aproximativ !.2 x 15 /1 . ?olosind :aP ca indicator al amestecului general de )& provenit din emisiile cuptoarelor de gatit si din procesele de combustie similare din zona urbana, si o valoare raportata de 5,-1 K :aP in fractia solubila de benzen din emisiile cuptoarelor de gatit, a fost calculat riscul de aparitie a cancerului aparatului respirator care a fost de 8,- x 15/+ .

'5

* ( %ILENII Lilenii sunt hidrocarburi aromatice mononucleare, derivati ai benzenului, prin inlocuirea a doi atomi de hidrogeni cu doi radicali metil in doua din pozitiile orto, meta si para. #fectele toxice acute pot include moartea animalelor, pasarilor sau pestilor si moartea sau incetinirea dezvoltarii plantelor. #fectele acute sunt vizibile dupa 2/1 zile de la expunerea animalelor sau plantelor. Lilenul are o mare toxicitate acuta asupra vietii acvatice. Lilenul cauzeaza stricaciuni diferitelor culturi agricole si ornamentale. >a ora actuala exista putine date care sa permita evaluarea sau prognozarea efectelor pe termen scurt pe care le are xilenul asupra pasarilor sau asupra animalelor terestre. #fectele toxice cronice pot include scurtarea duratei medii de viata, probleme ale functiei de reproducere, scaderea fertilitatii si schimbari comportamentale. #fectele cronice apar cu mult dupa prima le" expunere i" la xilen. Lilenul nu persista in apa, timpul de injumatatire fiind mai mic de doua zile. Lilenul se concentreaza in tesuturi si in organele interne ale animalelor si oamenilor. * * ACETATUL DE $INIL SI NF'UTANOLFUL &cetatul de vinil este un ester lichid utilizat in producerea diferitilor polimeri. &cesti polimeri sunt utilizati la randul lor la fabricarea materialelor plastice, peliculelor de film si a lacurilor. &cetatul de vinil poate patrunde in mediu datorita descarcarilor industriale sau a manipularilor gresite. n/:utanol/ul este un alcool cu patru atomi de carbon cu catena liniara, este lichid colorat sau transparent, utilizat la producerea lacurilor si a latexului, ca material auxiliar in producerea anumitor materiale plastice, ca solvent pentru uleiuri, ca ingredient la parfumuri si aromatizanti, etc. n/:utanol/ul poate patrunde in mediu prin instalatiile de tratare a deseurile industriale si municipale sau prin manipulari gresite. #fectele toxice acute pot include moartea animalelor, pasarilor sau pestilor si moartea sau incetinirea dezvoltarii plantelor. #fectele acute sunt vizibile dupa 2/1 zile de la expunerea animalelor sau plantelor. &cetatul de vinil si n/butanol/ul au o mare toxicitate acuta asupra vietii acvatice. >a ora actuala exista putine date care sa permita evaluarea sau prognozarea efectelor pe termen scurt pe care le au cei doi compusi asupra pasarilor sau asupra animalelor terestre. #fectele toxice cronice pot include scurtarea duratei medii de viata, probleme ale functiei de reproducere, scaderea fertilitatii si schimbari comportamentale. #fectele cronice apar cu mult dupa prima le" expunere i" la cei doi compusi. '1

&cetatul de vinil si n/butanol/ul are o solubilitate mare in apa, timpul de injumatatire fiind intre 2 si 25 de zile. * # 'EN.ENUL :enzenul este termenul reprezentativ al seriei compusilor aromatici mononucleari, formula lui moleculara fiind )! @! . un ciclu hexagon regulat" de ! atomi de carbon, cele ! grupari )@ din benzen fiind echivalente. :enzenul este un lichid colorat cu un miros placut. &cesta este utilizat la fabricarea multor chimicale, ca solvent si se gaseste in benzina. *irosul este un indiciu al expunerii, concentratia la care benzenul poate fi detectat olfactiv fiind de 12,5 ppm. :enzenul se gaseste in natura in cantitati si concentratii mici. #l este o componenta a titeiului brut max. 5.1 g3l". Inhalarea vaporilor de benzen poate afecta sistemul nervos central, aceasta depinzand de concentratia si durata expunerii. ,imptomele acute ale intoxicatiei sunt ameteala, migrene, greata, toropeala, tulburari ale starii de constienta cu spasme si agitatie, in final rezultand pierderea cunostintei si axfixia. :enzenul lichid irita pielea si mucoasele si ar putea fi absorbit in piele. :enzenul poate cauza dereglarea ritmului cardiac, ceea ce ar putea conduce la decese. #xpunerea cronica provoaca distrugerea maduvei osoase. :enzenul este un toxic pentru sange. la muncitorii expusi s/au evidentiat modificari cromozomiale ale globulelor sanguine, iar la sobolani modificari cromozomiale ale globulelor sanguine si maduvei osoase. Provoaca cancer la oameni si tumori la sobolani si soareci. )omportarea in mediul natural &pa. :enzenul este o substanta puternic volatila, evaporarea pana la injumatatire dureaza intre 2,- si + ore . :enzenul are o solubilitate moderata in apa. )oncentratii intre 1 si 1555 mg pot fi amestecate cu un litru de apa. Degradarea la suprafata apei sau in apa este in functie de procesele biologice care au loc aerobe mai mult decat anaerobe". &er. :enzenul este o sursa moderata in formarea smogului. #l reactioneaza imediat cu radicalii 2@, care raman un timp concentrati in atmosfera cateva ore sau chiar zile". Degradarea benzenului in atmosfera primara este in functie de fototransformari. daca lungimea de unda este R2'5nm nu au loc reactii fotochimice. In troposfera timpul de injumatatire este intre - si 22 de zile cu o medie de 1$ zile. In troposfera joasa pana la aprox. 1/2 Gm", media valorilor pentru timpul de injumatatire a benzenului este intre $ si 15 zile. #valuarea expunerii

'2

,ursele de benzen din mediul inconjurator sunt reprezentate de. fumul de tigara, combustia si evaporarea benzinei care contine benzen, in proportie de pana la + K" si, de asemenea, industria petrochimica si procesele de combustie. )oncentratiile medii ale benzenului din aer, in mediul rural si urban sunt de aproximativ 1 g3m$ si respectiv +/25 g3m$ . >anga sursele de emisie si statiile de umplere pentru benzen, nivelele in aerul din interior si exterior sunt mai ridicate. )alea dominanta de expunere a populatiei la benzen o reprezinta inhalarea. ?umatul reprezinta o sursa generala pentru expunerea personala, in timp ce expunerea intensa dar de scurta durata se datoreaza emisiilor de gaze de esapament. In tarile dezvoltate unde folosirea autoturismelor reprezinta o necesitate a crescut foarte mult concentratia benzenului in aer din combustii si evaporari din emisii" ca urmare, aceasta sursa este mult mai insemnata decat fumatul. #valuarea riscului pe sanatate #fectele adverse pe sanatate, cele mai importante datorate unei expuneri prelungite la benzen sunt hematotoxicitatea, genotoxicitatea si carcinogenicitatea. Datorita expunerii cronice la benzen poate sa apara depresia functiei maduvei osoase, leucopenie, anemie, si3sau trombocitopenie, care duc la pancitopenie si anemie aplastica. ,caderea numarului celulelor hematologice si din maduva osoasa a fost demonstrata pe soareci in urma inhalarii unei concentratii mai joase decat $2 mg3m$ in timp de 2+ de saptamani. ,obolanii sunt mai putin sensibili decat soarecii. >a oameni, efectele hematologice sunt mult mai crescute la muncitorii care sunt expusi profesional la concentratii ridicate de benzen. ,caderea numarului de celule albe si rosii s/a raportat la nivele medii de aproximativ 125 mg3m $ , dar nu la 5,5$/5,5+ mg3m$ . ,ub $2 mg3m$ , efectele sunt puse foarte slab in evidenta. &lte efecte semnalate sunt cele asupra ficatului, sistemului imun si asupra pielii. =enotoxicitatea la benzen a fost studiata mai intensiv. :enzenul nu induce mutatii ale genelor in vitro, in schimb cateva studii au demonstrat inducerea aberatiilor numerice si structurale a doi cromozomi, dupa expunerea in vivo la benzen. )ateva studii efectuate pe oameni au demonstrat modificari cromozomiale in cazul subiectiilor expusi profesional, expunerea fiind mai scazuta decat 1/- mg3m$ . Datele obtinute in vivo ne arata ca benzenul este un toxic mutagen. )arcinogenicitatea benzenului a fost observata la oameni si la animalele de laborator. >a muncitorii expusi ocupational, a fost demonstrata o crestere a mortalitatii datorata leucemiei. )ateva tipuri de tumori, mai ales de origine epiteliala, au fost observate la soareci si sobolani dupa expunere orala si inhalare, la $25/'!5 mg3m$ 0 acestea incluzand tumori ale glandei E;mbal, ficatului, glandei mamare si

'$

cavitatii nazale. *odificari ale raportului limfoame3leucemii au fost de asemenea observate dar cu o frecventa mai scazuta. %ezultatele ne arata ca benzenul este un agent carcinogen. * , TOLUENUL (oluenul este un derivat al benzenului in care un atom de hidrogen este inlocuit cu o grupare metil. &ceasta substanta este materia prima in fabricarea derivatilor din benzen, produse farmaceutice, parfumuri, (N( si detergenti. #ste folosit la combustibili si ca dizolvant pentru lacuri si vopsele. ,erveste ca materie prima la producerea fenolului predominant in #uropa de Fest". (oluenul este periculos pentru apa. Din cauza volatilitatii sale este in parte eliberat in atmosfera dar solubilitatea sa in apa este suficienta pentru a polua apa de suprafata si de adancime. *are parte a toluenului care are un impact asupra mediului, patrunde in atmosfera din cauza presiunii mari a vaporilor. &bsorbtia are loc in materiile organice si in particulele argiloase. )apacitatea de absorbtie creste odata cu scaderea p@/ului. Daca nu este deversat in cantitati mari toluenul ce ajunge in sol trece in atmosfera si este subiectul transformarilor chimice si biodegradarii. (impul mediu de injumatatire este in aer de aprox.!5h reactia cu 2@". In timpul verii, in climatul nordic, toluenul ramane in atmosfera aprox.1 zile fata de cateva luni, iarna. >a tropice este intre cateva zile si cateva saptamani. #xperimentele de laborator au aratat ca toluenul ajunge in atmosfera cu un timp de injumatatire de + ore, de la adancimea de 1m a unui strat uniform de apa. 25K din cantitatea de toluen absorbita de sobolani, soareci si oameni este eliminata. &prox.85K este metabolizata in principal in acid benzoic via alcool benzilic3benzaldehida" si mici cantitati transformate in crezoli. &cumularea prin lantul trofic este foarte improbabila pentru ca toluenul este foarte putin persistent si foarte volatil. Faporii de toluen sunt periculosi in special in zone inchise, ca de exemplu sistemele de canalizare unde pot atinge presiunea de explozie. (oxicitatea pentru organismele acvatice este moderata. ,imptomele otravirii sunt inhibarea cresterii si reducerea ratei de reproducere. Deversarea toluenului poate cauza poluarea apelor, solului. #valuarea expunerii )oncentratiile medii de toluen in mediu pentru zonele rurale sunt, in general mai mici decat + g3m$ , in timp ce in mediul urban, concentratiile variaza in intervalul +/1+5 g3m$ . In apropierea surselor de emisii industriale, concentratiile pot fi mai ridicate.

'1

#valuarea riscului pe sanatate )ele mai ingrijoratoare efecte, toxicitatea fiind mai mare decat a benzenului, sunt cele asupra ,N) ,istemul Nervos )entral", datorate expunerii acute si cronice la toluen. (oluenul poate de asemenea sa cauzeze anomalii congenitale si in dezvoltarea somato/psihica. %ezultatele studiilor pe animale au evidentiat urmatoarele. intarzierea dezvoltarii fetale, anomalii ale scheletului si greutate mica la nastere. (otodata toluenul poate afecta reproducerea si activitatea glandelor endocrine la femei si la barbati. Deocamdata sunt date putine in legatura cu asocierea dintre expunerea ocupationala la toluen si avortul spontan. Datele animale si umane ne arata ca toluenul este ototoxic la concentratii mari. &u fost gasite si efecte senzoriale. Indicii, cum ca toluenul ar fi carcinogenic si genotoxic nu s/au pus in evidenta. )u exceptia cazurilor de abuz, toluenul produce efecte minime la nivelul ficatului si rinichiului. Nivelul minim de expunere cronica la toluen este univoc asociat cu scaderea functiei neurocomportamentale, el fiind de $22 mg3m$ 88 ppm". #fectele asupra ,N) si in general asupra oamenilor sunt sustinute de rezultatele obtinute in urma cercetarilor efectuate pe animale. De exemplu, puii de sobolani expusi fiecare la 155 sau +55 ppm toluen 1/28 de zile postnatal", au prezentat modificari histopatologice in hipocampus. In cazul femeilor expuse ocupational la toluen, la o concentratie de $22 mg3m $ 88 ppm" se produc rate ridicate de avort spontan si disfunctii menstruale. Interpretarile acestor observatii au fost impiedicate, totusi, de prezenta factorilor de confuzie. :arbatii expusi ocupational la toluen, la o concentratie de +/ 2+ ppm, au prezentat de asemenea modificari hormonale. Pentru expunerea de scurta durata, la 155 ppm ! ore de expunere", efectele pe subiecti nu au putut fi puse in evidenta. (otusi, au trebuit sa fie luati in considerare numerosi factori de confuzie. Nu a fost identificat un N2#> pentru efectele cronice datorate expunerii la toluen. * ? STIRENUL ,tirenul este un compus aromatic mononuclear, derivat din benzen, cu catena laterala nesaturata, avand formula moleculara )8@8 . )oncentratia de stiren in mediul rural este, in general, mai mica decat 1 g3m$ , in timp ce, in anumite locuri, in aerul interior poate sa fie de cateva g3m$. In zonele urbane nivelele concentratiilor nu depasesc in general 25 g3m$ , dar pot fi mult mai ridicate in casele nou construite pentru care s/au folosit materiale pe baza de stiren.

'+

#valuarea riscului pe sanatate ,tirenul este un gaz narcoticm, considerat ca si carcinogenetic3genotoxic, determinand, de asemenea, efecte neurologice si efecte asupra dezvoltarii. ,tudiile epidemiologice au condus la date care au aratat o crestere mica dar semnificativa a riscului pentru cancerul limfatic si hematopoetic0 aceste studii fiind efectuate la muncitorii din cateva ramuri ale industriei unde expunerea la stiren este 6 impletita7 cu expunerea la alte chimicale ca de exemplu . fabricile de cauciuc, de stiren3polistiren si cele pentru produse de fibre de sticla". 2 dovada folositoare pentru orice asociere intre expunerea la stiren si mortalitatea cauzata de cancerul limfatic si hematopoetic este limitata, aceasta limitare si neclaritatile existente fiind datorate lipsei de specificitate si absentei relatiei doza/raspuns. Numarul mic de bioexperimente de carcinogenicitate efectuate pe animale au furnizat date insuficiente pentru a demonstra ca stirenul este carcinogenic. ,tirenul a fost genotoxic in vivo si in vitro dupa o prealabila activare metabolica. Dupa baza de date disponibila, I&%) a clasificat recent stirenul in =rupa 2: 8posibil carcinogenic pentru oameni". &lte efecte ale expunerii la stiren sunt leziuni hepatice, disfunctii ale sistemului nervos periferic, disfunctii pulmonare si asupra reproducerii, efecte semnalate in cazul expunerii ocupationale. * + )OR!ALDE@IDA ?ormaldehida este un gaz incolor, cu miros puternic, inflamabil, cu mare capacitate de polimerizare in solutii apoase, efectele nocive asupra sanatatii umane fiind astazi bine cunoscute si documentate stiintific. ?ormaldehida este inclusa in categoria substantelor din clasa 2& agent probabil carcinogen pentru om" de catre &gentia Internationala pentru )ercetare a )ancerului I&%)". )a pentru toti agentii carcinogeni, nu exista o concentratie prag sub care expunerea nu prezinta risc, deci toate contactele cu aceasta substanta trebuie reduse cat mai mult posibil. ?ormaldehida este inclusa in lista substantelor periculoase de catre urmatoarele organisme. 2,@& &dministratia ,ecuritatii si ,igurantei in *unca din ,9&", NI2,@ institutul National pentru ,anatatea si ,ecuritatea *uncii din ,9&", &)=I@ )onferinta &mericana a Igienistilor =uvernamentali din Industrie", &gentia Internationala pentru )ercetare a )ancerului I&%)", 9,/#P& &gentia &mericana de Protectie a *ediului", Departamentul &merican pentru ,anatate si ,ervicii 9mane si alte organizatii. ?ormaldehida se gaseste in mediu ca rezultat al proceselor naturale cat si al activitatii umane. In aerul atmosferic formaldehida este gasita in zonele industriale, provenind din arderea incompleta a substantelor organice. ,e gaseste si in emisiile produse de traficul rutier si aerian. In aerul interior sursele sunt reprezentate de fumul de tutun, mobilele si materialele de constructie continand rasini, de plastic si parchet, vopsele, dezinfectanti, gaze rezultate in urma arderii combustibililor fosili pentru '!

incalzire si gatit, precum si din utilizarea ei ca agent de conservare si sterilizare. In tabelul de mai jos se prezinta principalele domenii si utilizari ale formaldehidei. Dome43u Industria de detergenti Industria cosmetica Industria alimentara Industria farmaceutica si a materialelor medicale *edicina Industria petroliera &gricultura Industria cauciucului Industria prelucrarii metalelor Industria pielariei Industria lemnului Industria fotografica (oxicitatea acuta Perceptia olfactiva si sensibilitatea la efectele iritante ale formaldehidei variaza in functie de individ. *irosul este perceput de la concentratii cuprinse intre 5,1 si 1 ppm. Iritatia este resimtita la concentratii intre 1 si $ ppm, se agraveaza rapid cu cresterea concentratiei, iar majoritatea indivizilor nu pot tolera o expunere prelungita la 1/+ ppm. >a 15/25 ppm semnele de iritatie severa ale mucoaselor oculare si respiratorii apar rapid dupa inceperea expunerii. #xpunerea scurta la o concentratie mai mare de +5 ppm poate duce la bronhospasm sever si leziuni caustice grave ala cailor respiratorii edem acut pulmonar, ulceratii traheale si bronsice". Ingestia de formaldehida este urmata de tulburari digestive a caror gravitate depinde de concentratia solutiei, la concentratii mari avand efecte caustice asupra mucoaselor digestive. Intoxicatia 'Dezinfectie, sterilizare, conservare =ermicid in industria petroliera, agent folosit in procesul de rafinare )onservarea semintelor,protectia furajelor impotriva parazitilor vegetali &ditivi si adezivi pentru cauciuc sintetic &genti anticorozivi,agenti de transport in procesele de galvanoplastie &ditivi pentru taninuri )onservant %evelatori Ut3l31are )onservanti in sapunuri,detergenti,agenti pt.curatare )onservanti in sapunuri,deodorante,sampoane,etc. &ditivi in lacuri de unghii si produse pt. igiena orala Inhibitori de proliferare a germenilor in productia de sucuri de fructe )onservant

sistemica cu formaldehida duce la afectari organice multiple, cu citoliza hepatica, coma, convulsii, tulburari cardiovasculare, hemoliza moderata si nefropatie tubulara. &plicatiile cutanate de formaldehida in solutie 1K sunt putin iritante. ,olutiile concentrate sunt caustice. (oxicitatea cronica ,tudiile efectuate asupra persoanelor expuse profesional la formaldehida au pus in evidenta o prevalenta crescuta a semnelor subiective de iritare a mucoaselor oculare si a cailor respiratorii, o patologie respiratorie cronica si leziuni ale epiteliului nazal. ?ormaldehida produce sensibilizari ale cailor aeriene si crize de astm dupa expuneri cronice la concentratii relativ scazute, intalnite chiar si in afara mediului profesional. ?ormaldehida este considerata agent probabil carcinogen pentru om clasa 2&". >ocalizarile cancerelor sunt variate. cavitate bucala, fose nazale, faringe, organe hematopoietice, creier, colon, prostata. * 10 ACRILONITRILUL &crilonitrilul este un compus volatil, inflamabil, fara culoare si cu miros caracteristic. #ste putin solubil in apa, miscibil cu cei mai multi compusi organici. &crilonitilul nu apare din surse naturale, prezenta lui in mediu fiind datorata exclusiv activitatilor industriale in general ca produs intermediar in productia de fibre acrilice sau cauciuc, adezivi, etc.". &lte surse de acrilonitril sunt reprezentate de procesele de combustie ale motoarelor mijloacelor auto si fumat. Dispersia acrilonitrilului in aer este strans legata de directia si intensitatea vantului, concentratiile scazant rapid cu distanta pe directia vantului. Degradarea acrilonitrilului in aer este in primul rand chimica prin reactie cu radicalii hidroxil din procesele fotochimice, rezultand acid hidrocianic. (impul de viata al acrilonitrilului in aer este scurt, variind intre '/$2 de ore. )oncentratiile la locul de munca sunt de departe cu mult mai mari decat in aerul ambiental, diferite de la tara la tara, in functie de fabrica si tipul de ocupatie. )ea mai mare concentratie raportata la un loc de munca a fost de !55 mg3m$. &portul de acrilonitril la persoanene neexpuse profesional locuind in vecinatatea intreprinderilor producatoare, in special pe directia vantului, poate fi apropiata de 25 \g 3zi pana la 15 \g 3zi la fumatori. Nu poate fi neglijata expunerea pe cale digestiva prin consumul alimentelor ambalate in recipiente din anumite tipuri de materiale plastice. Daca tigarile sunt tratate cu acrilonitril in scop fumigen, fumatul poate fi o importanta sursa de expunere neocupationala.

'8

#fecte toxicologice :arbatii expusi la locul de munca la concentratii de acrilonitril intre $+ / 225 mg3m$ timp de 25/1+ minute au acuzat dureri de cap, senzatie de 6piept incarcat7, iritatia ochilor, nasului si gatului, iritabilitate nervoasa. >a concentratii mai mari poate apare vertij, greata, varsaturi, tremor, miscari necoordonate, convulsii, diareee si icter, toate simptomele fiind reversibile. &paritia unor simptome a fost raportata in expunerea cronica la concentratii de 5.! / 11 mg3m$ )ontactul de scurta durata al pielii cu acrilonitrilul cauzeaza dermatita care poate persista pana la $ luni. Dermatita aparuta ca urmare a expunerii cronice la acrilonitril a fost frecvent observata. *odificarile hematologice au fost gasite la muncitorii expusi la 2.+/+ mg3m $, dar concluziile au fost formulate ca urmare a unui numar mic de observatii. &u fost de asemenea observate alterari ale functiei hepatice, care insa nu s/au regasit cand concentratia toxicului a scazut. )arcinogenitatea &u fost observate efecte teratogene la animale la concentratii ale acrilonitrilului de 1-1 mg3m$, in timp ce expunerea timp de doi ani a sobolanilor la 11 mg3m$ a condus la aparitia cancerelor. )inci din 12 studii epidemiologice efectuate au indicat un risc cancerigen in expunerea la acrilonitril. &lte studii au gasit corelatii intre expunerea la acrilonitril si un risc mare de aparitie a cancerului de plaman, precum si rata mare de mortalitate prin cancer de ficat si canal cistic. (oate studiile epidemilogice care au vizat carcinogenitatea acrilonitrilului la oameni au avut deficiente privind metodologia, esantionarea, factori de eroare expunerea la alti carcinogeni", durata etc. Pe baza dovezilor suficiente privind carcinogenitatea la animale si a dovezilor limitate a carcinogenitatii la oameni, acrilonitrilul a fost inclus in grupa 2 & I&%). )a urmare acrilonitrilul este tratat ca si carcinogen uman si nu pot fi stabilite limite de siguranta ale acestui toxic in mediu. * + Alt3 sol/e4t3 or6a43c3 D3o5a4ul Dioxanul este un compus heterociclic saturat, mai precis un eter ciclic care contine in ciclu" doi atomi de oxigen in pozitiile1,$ sau 1,+. Ii sunt recunoscute efecte asupra ficatului, rinichiului si este clasificat ca posibil carcinogen pentru oameni. >imita de 2+ ppm este considerata, in mediul ocupational, ca suficienta pentru inlaturarea riscurilor pe sanatate enumerate. ''

P3r3234a #ste un compus heterociclic aromatic mononuclear care contine in ciclu un atom de azot. Inhalarea, absorbtia la nivelul pielii si ingestia constituie caile de expunere. #fectele cronice asupra sanatatii umane constau in afectarea sistemului nervos central, ficatului si rinichiului. De asemenea afecteaza organismele acvatice. )ur7uralul #ste un compus heterociclic cu caracter aromatic, mononuclear, format din 1 atomi de carbon si unul de oxigen, avand o catena laterala pe care este grefata o grupare aldehidica /)@2". Dintre efectele cronice asupra organismului uman amintim cele asupra pielii si ficatului. #xperimentele pe animale urmaresc daca furfuralul este posibil carcinogen. Alca433 ,unt hidrocarburi saturate aciclice cu reactivitate chimica scazuta. &lcanii ) + M )8 includ pentanul, n/ hexanul, izomerii hexanului, n/heptanul, octanul si solventii obtinuti in urma rafinarii petrolului. &lcanii )+ M )8 prezinta acelasi grad de toxicitate. N/hexanul este toxic numai pentru sistemul nervos periferic, desi relatia doza M raspuns nu este inca bine definita. >ipsa dovezilor epidemiologice si toxicologice face dificila stabilirea unei limite a alcanilor )+ M )8 in mediul ambiant. Aceto4a &cetona este o cetona cu trei atomi de carbon, se prezinta sub forma unui lichid colorat, inflamabil, cu un miros aromatic. #ste utilizata in principal ca solvent pentru vopsele, lacuri, cerneluri, adezivi etc. &cetona poate patrunde in mediu prin instalatiile de tratare a deseurilor industriale si municipale sau prin manipulari gresite. #fectele toxice acute pot include moartea animalelor, pasarilor sau pestilor si moartea sau incetinirea dezvoltarii plantelor. #fectele acute sunt vizibile dupa 2/1 zile de la expunerea animalelor sau plantelor. &cetona are o toxicitate acuta usoara asupra vietii acvatice. &cetona poate cauza scaderi in dimensiuni si afectarea germinarii diferitelor culturi. #fectele toxice cronice pot include scurtarea duratei medii de viata, probleme ale functiei de reproducere, scaderea fertilitatii si schimbari comportamentale. #fectele cronice apar cu mult dupa prima le" expuner i" la acetona. &cetona are o solubilitate mare in apa, timpul de injumatatire fiind intre 2 si 25 de zile.

155

* 10 Co4trolul e5pu4er33 la compus3 or6a43c3 /olat3l3 #xpunerea la compusii organici volatili poate fi controlata de populatie prin urmatoarele mecanisme. )unostinte 2ricine lucreaza cu solventi ar trebui sa cunoasca numele, toxicitatea si pericolul pe care il au solventii utilizati. &ceste informatii trebuie oferite prin programe de educatie pentru angajatii intreprinderii respective cat si pentru membrii comunitatii. )ontrolul mecanic &cesta se poate realiza prin anumite metode pentru controlarea expunerii. ,ubstitutia reprezinta utilizarea unui solvent mai putin periculos de exemplu xilen sau toluen in loc de benzen, tetracloretilen in loc de tetraclorura de carbon pentru curatare uscata, tricloretan si fluorocarburi in loc de tricloretilena pentru degresare. Fentilarea de evacuare locala este de obicei realizata prin intermediul unor guri de absorbtie a vaporilor. Fentilarea de dilutie sau generala este suficienta circulatia aerului astfel incat nivelele de concentratie ale solventilor sa fie sub nivelul periculozitatii. #chipamentul de protectie trebuie utilizat atunci cand masurile mecanice sunt nefezabile, incapabile sa reduca expunerea, sau pe parcursul defectiunilor tehnice sau urgentelor. Programul de educatie pentru protectia muncitorilor si a comunitatii trebuie sa includa informatii referitoare la identificarea concentratiilor tuturor substantelor periculoase ce trebuie indepartate, alegera unui echipament de protectie adecvat, educarea muncitorilor pentru utilizarea acestuia, intretinerea si inlocuirea echipamentului. #chipamentul de protectie include manusi, sorturi, ochelari de protectie si masca de protectie. )remele protectoare pot preveni sau reface pierderile uleiurilor cutanate. &numite locuri de munca necesita utilizarea manusilor pentru protejarea pielii. In orice caz, cremele nu se recomanda ca substituenti ai manusilor. Pastrarea curateniei in locuinta are o valoare evidenta, dar practicarea acestui obicei este adeseori neglijata. Nu trebuie lasate carpele muiate in solvent sa se usuce si sa elimine vapori si trebuie inchise recipientele cu solventi cat mai ermetic.

151

:I:>I2=%&?I# 1. PetretsGii F.F., PetretsGii N. F., (he ph;siochemical characteristics of the dust formed during <ood <orGing and furniture manufacture and its effect on the development of pathological process in the upper respirator; tract, =igiena (ruda i Professionaln;e Eabolevaniia, 8, 11/12, 1''2 2. )hristiansen @., Pedersen *. :., ,jogard =., & national cross/sectional stud; in the Danish <ood and furniture industr; on <orGing postures and manual materials handling, #rgonomics, $8, 1, -'$/85+, 1''+ $. *iller :. &., :lair &., %eed A., #xtended mortalit; follo</up among men and <oman in a 9. ,. furniture <orGers union, &merican Aournal of Industrial *edicine, 2+, 1, +$-/+1', 1''1 1. *acieje<sGa &., BojtczaG A., :ielicho<sGa/);bula =., DomansGa &., DutGie<icz A., *oloczniG &., :iological effect of the exposure to <ood dust, *ed;c;na Prac;, 11, $, 2--/ 288, 1''$ +. )omba P., :elli P., #tiological epidemiolog; of tumors of the nasal cavities and the paranasal sinuses, &nnali dell Instituto ,uperiore di ,anita, 28, 1, 121/1$2, 1''2 !. Imbus @. %., D;son B. >., & revie< of nasal cancer in furniture manufacturing and <ood<orGing in North )alrolina, the 9nited ,tates and other countries, Aournal of 2ccupational *edicine, 2', ', -$1/-15, 1'8-. Bilhelmsson :., Dreattner :., Nasal problems in <ood furniture <orGers. & stud; of s;mptoms and ph;siological variables, &cta 2tolar;ngol., '8, +/!, +18/+++, 1'81 8. Bilhelmsson :.,>undth :., Nasal epithelium in <ood<orGers in the furniture industr;. & histological and c;tological stud;, &cta 2tolar;ngol., '8, $/1, $21/$$1, 1'81 '. :attista =., )avallucci ?., )omba P., Duercia &., Findigni )., ,artorelli #., & case/referent stud; on nasal cancer and exposure to <ood dust in the province of ,iena, Ital;, ,candinavian Aournal of BorG, #nvironment Q @ealth, ', 1, 2+/2', 1'8$ 15. *agnani )., )omba P., ?erraris ?., et al, & case/control stud; of carcinomas of the nose and paranasal sinuses in the <oolen textile manufacturing industr;, &rchive of #nvironmental @ealth, 18, 2, '1/'-, 1''$ 11. Finzents P., >aursen :., & national cross/sectional stud; of the <orGing environment in the Danish <ood and furniture industr; M air pollution and noise, &nn. 2ccup. @;g., $-, 1, 2+/ $1, 1''$

152

12. @olmstrom *., %osen =., Bilhelmson :., ,;mptoms, air<a; ph;siolog; and histolog; of <orGers exposed to medium/densit; fiber bioard, ,candinavian Aournal of BorG, #nvironment Q @ealth, 1-, !, 15'/11$ 1$. #sping :., &xelson 2., & pilot stud; on respirator; and digestive tract cancer among <ood<orGerers, ,candinavian Aournal of BorG, #nvironment Q @ealth, !, $, 251/25+, 1'85 11. 2lsen A., ,abroe ,., & case/reference stud; of neurops;chiatric disorders among <orGers exposed to solvents in the Danish <ood and furniture industr;, ,candinavian Aournal of ,ocial *edicine, ,upplementum, 1!, 11/1', 1'85 1+. BilGinson D. ,., :udden N. =., :antl; #. *., & 15/;ears revie< of an industrial dermatitis clinic, )ontact dermatitis, !, 1, 11/1-, 1'85 1!. ,abroe ,., 2lsen A., @ealth complaints and <orG conditions among lacGerers in the Danish furniture industr;, ,candinavian Aournal of ,ocial *edicine, -, $, '-/151, 1'-' 1-. &ndersen @. )., &ndersen I., ,olgaard A., Nasal cancers, s;mptoms and upper air<a; function in <ood<orGers, :ritish Aournal of Industrial *edicine, $1, $, 251/25-, 1'-18. Io<alsGa ,., ,ulGo<sGi B., :az;dlo/=olinsGa =., Diseases of the upper respirator; tract in furniture industr; <orGers, *ed. Pr., 11, $, 1$-/111, 1''5 1'. =an ,. >., =oh ). >., >ee ). ,. @ui I. @., 2ccupational dermatosis among sanders in the furniture industr;, )ontact Dermatitis, 1-, 1, 2$-/215, 1'825. ,toller; :., 2rganic solvents. @andbooG of @uman Performance, Fol. 1, I,:N 5/12/!+$+1/ !, &cademic Press, 1''2 21. ,toller; :. (., >ong/term )ognitive ,eHuelae of ,olvent Intoxication, Neurotoxicolog; and (eratolog; 18, 1, 1-1/1-!, 1''!

CAP # CIANURI # 1 CIANURILE IN !EDIUL INCON;URATOR )ianura este o substanta chimica larg utilizata in industrie si reprezinta un factor poluant major al mediului. )ompusii )N in care cianura poate fi gasita sub forma ionului )N / se clasifica in doua mari clase. cianuri simple si complexe. )ianurile simple se reprezinta prin formula generala & )N"x, unde prin & s/a notat un element alcalin sodiu, potasiu, amoniu" sau un metal, iar cu x s/a notat valenta lui &, care reprezinta numarul 15$

de grupari )N. In solutie apoasa, in cianurile alcaline simple, gruparea )N este prezenta sub forma ionica )N/" si moleculara @)N". In majoritatea apelor naturale gruparea @)N este predominanta. In solutiile de cianuri metalice, gruparea )N poate aparea de asemenea sub forma de complexe de anioni ai cianurilor metalice cu stabilitate variabila. *ajoritatea cianurilor metalice simple sunt slab solubile sau insolubile ])u)N, &g)N, En )N"2^ dar ele formeaza, in prezenta cianurilor alcaline, o larga varietate de cianuri metalice complexe foarte solubile. )ianurile complexe se gasesc sub multiple variante, dar in mod general cianurile metalo/ alcaline se reprezinta prin formula &;* )N"x. In aceasta formula & reprezinta metalul alcalin luat de ; ori, * este metalul greu ioni ferosi sau ferici, cadmiul, cuprul, nichel, argint, zinc, etc" iar x este numarul gruparilor )N. L este valenta lui & luata de ; ori plus cea a metalului greu. Disocierea initiala a fiecaruia dintre aceste cianuri complexe, alcalino/metalice, solubile conduce la formarea unui anion care este radicalul * )N"x;/. &cesta se poate disocia ulterior, in functie de anumiti factori, avand ca rezultat eliberarea de )N/ si formarea ulterioara a @)N. # 2 CIANURILE IN INDUSTRIA !INIERA )ianurile reprezinta un grup de substante chimice care contin carbon si nitrogen. #xista aproximativ 2555 de surse naturale de cianuri. Principalele forme de cianuri artificiale sunt acid cianhidric gaz", cianura de sodiu solida si cianura de potasiu. &nual, se utilizeaza peste un million de tone de cianuri reprezentand aproximativ 85K din productia anuala, in obtinerea substantelor chimice organice cum ar fi nitritii, n;lon/ul si plasticele acrilice. &lte aplicatii industriale includ galvanizarea, procesarea metalelor, calirea otelului, aplicatii fotografice si productia de piele sintetica. )ianurile sunt, de asemenea, utilizate in cantitati minime in industria farmaceutica. %estul de 25K din productia de cianuri este utilizata pentru obtinerea cianurii de sodiu, o forma solida de cianura, care este relativ usor de utilizat. Din aceasta peste '5K 18K din productia globala" este utilizata in industria miniera, mai ales pentru obtinerea aurului. )ianurile sunt utilizate in minerit pentru extragerea aurului si a argintului" din minereuri, in special minereuri sarace, si a celor ce nu pot fi tratate prin metode simple fizice, cum ar fi separarea prin diferenta de greutate. Prima uzina de cianurare s/a deschis in Noua Eeelanda, la *ina )ro<n in 188' si incepand din 1'51 procesele de cianurare au inceput sa fie utilizate in &frica de ,ud, &ustralia, ,tatele 9nite, *exic si ?ranta. In operatiile de minerit aurifer se utililizeaza solutii foarte diluate de cianura de sodiu 155 M +55 ppm". )ianura de sodiu se dizolva in apa unde, in conditii usoare de oxidare, dizolva aurul continut 151

de minereuri. ,e adauga metale ca zincul, sau carbon pentru recuperarea aurului si indepartarea acestuia din solutie. ,olutia reziduala este fie recirculata, fie indreptata spre un iaz de ape reziduale. Dupa ce se extrage aurul, in apa reziduala pot exista trei tipuri de compusi cianurati. cianura libera, complexe slab cianurate sau complexe puternic cianurate. Impreuna, cele trei tipuri de cianuri constituie _ cianura totala `. _ )ianura libera ` este termenul utilizat pentru descrierea ionului cian )N/" care este dizolvat in apa de procesare, si acidul cianhidric @)N" care este format in solutie. In conditii normale de temperatura si presiune, concentratiile de @)N si )N/ sunt egale, la o valoare a p@/ului de '.1. In timp ce solutiile ce contin cianura sunt utilizate in minerit deoarece reationeaza cu aurul, ele reactioneaza de asemenea, si cu alte metale cum ar fi ?e, )u, En, Ni, &g. )omplexele slab cianurate, adeseori denumite _ acid slab disociabil ` &,D" pot disocia in solutie producand concentratii semnificative de cianura libera in mediu. &ceste complexe &,D cuprind )d, )u, Ni, &g, si En. %ata in care aceste complexe disociaza depinde de complex, incluzand concentratia initiala a complexului cianurat, temperatura, p@/ul solutiei si intensitatea luminii. ,tudiul efectuat de *in A. ,. si colab. a avut ca obiectiv investigarea problemelor legate de drenajul in minerit, deseurile din activitatea de extractie, situatiile la minele metalifere parasite si evaluarea reactoarelor destinate drenarii apelor acide de mina. Investigatiile efectuate au demonstrat necesitatea remedierilor la minele abandonate (aechang, Imcheon, Iabong, )heong;ang, etc". )ompararea datelor analitice din zonele invecinate minelor abandonate, cu valorile admise conform legislatiei a condus la concluzia ca factorii poluanti sunt. &s, )d, Pb si cianurile. %ezultatele analizelor chimice ale apelor de drenaj au evidentiat ca poluanti majori &s, )d, )u, En, )r ![", ?e si p@/ul, ale caror valori se situau peste cele admise de legislatie. %eactorul cu ingrasaminte naturale balegar" inlatura ?e, )u, En, )d, Pb si &l in proportie de 155K. ,/a constatat ca inlaturarea metalelor se datoreaza reducerii sulfatului si hidrolizei. In plus acidul din drenaj a fost neutralizat pana la un p@ de peste +, in decurs de 155 de zile.

15+

# & TRATAREA DESEURILOR INDUSTRIALE CONTINAND CO!PUSI DE CIANURI Din punct de vederer istoric tehnica general acceptata de tratare fizico/chimica a deseurilor industriale continand compusi de cianuri este clorinarea alcalina. Na)N [ )l2 )N)l [ Na)l Primul produs de reactie al clorinarii este clorura de cianogen )N)l", care este un gaz cu mare toxicitate si solubilitate redusa. (oxicitatea )N)l poate depasi pe aceea a unei concentratii egale de cianura. >a un p@ alcalin, )N)l hidrolizeaza in ionul cianat )N2/", care are doar o toxicitate redusa. Nu se cunoaste o reactie naturala de reducere care poate converti )N2 a in )N/. Pe de alta parte, scaderea toxicitatii )N)l depinde de timp si de valoarea p@/ului. >a un p@ de ', daca clorul nu este in exces, )N)l poate persista timp de 21 ore. )N)l [ 2Na2@ Na)N2 [ Na)l [ @22 )N2/ se poate oxida ulterior cu clorul la un p@ neutru, formandu/se )22 si N2. 2Na)N2 [ 1Na2@ [ $ )l2 !Na)l [ 2)22 [ N2 [2@22 )N2/ poate fi, de asemenea, transformat prin acidulare in N@1[. 2Na)N2 [ @2,21 [ 1@22 N@1"2,21 [ 2Na@)2$ )lorinarea alcalina a compusilor de cianuri este relativ rapida, dar depinde in mod egal de constanta de disociere, care determina, de asemenea, toxicitatea. )omplexele metalice ale cianurilor ca de exemplu, cei ai nichelului, cobaltului si aurului" nu se disociaza usor. %eactia de clorinare necesita deci un timp mai lung si o cantitate semnificativa de clor in exces. )ianurile de fier, deoarece nu se disociaza, nu se oxideaza prin clorinare. #xista o corelatie intre proprietatile refractare ale complexelor amintite, rezistenta lor la clorinare si absenta toxicitatii. &stfel, este deosebit de avantajos sa se faca distinctie intre cianurile totale si cele care nu se pot clorina. )and se determina cianurile totale se masoara, de fapt, majoritatea cianurilor nedisociabile ca si cianurile legate de complexele care sunt usor disociabile si complexele cu stabilitate intermediara. )ompusii cianurilor care pot fi clorinate includ cianurile libere si acele complexe de cianuri care sunt potential disociabile, sau total sau in mare masura, si deci sunt toxice la concentratii mici, chiar la intuneric. (estul de clorinare este indicat la masurarea formelor usor disociabile ale cianurilor. 15!

)ianurile libere si potential disociabile pot fi, de asemenea, estimate daca se utilizeaza procedeul disocierii acide slabe. &ceste metode depind de o distilare riguroasa, dar solutia este doar usor acidulata si eliminarea cianurilor de fier este asigurata de adaugarea cat mai rapida a substantelor de precipitare in dispozitivul de distilare sau prin evitarea iradierii cu radiatii ultraviolete. #rocedeul clorurii de cianogen este utilizat cu testul colorimetric pentru cianurile care pot fi clorinate. (estul se bazeaza pe adaugarea cloraminei/( si are drept consecinta formarea unor complexe colorate cu acid barbituric. Daca nu se adauga cloramina/(, se masoara doar )N)l existent. )N)l este un gaz care hidrolizeaza dand nastere )N2/0 pastrarea probelor nu este posibila. Din acest motiv, cel mai bun procedeu este testarea nivelului )N)l, care poate fi efectuat in timpul recoltarii probei. 9neori se considera a fi utila si determinarea )N2/, cu toate ca toxicitatea sa este redusa. Prin acidulare, )N2/ se descompune in amoniac N@$". &moniacul molecular si complexele amoniacului cu metale sunt toxice pentru viata acvatica. Tiocianatul ,)N/" nu este foarte toxic pentru viata acvatica. (otusi, dupa clorinare, se formeaza )N)l, asa dupa cum s/a mentionat anterior. (iocianatul este biodegradabil, reactia producandu/se cu eliberare de amoniac. Desi agentii detoxifianti tipici utilizati in otravirea cu cianuri, determina formarea cianurilor, sunt posibile reactii biochimice ciclice care conduc la nivele detectabile de cianuri ca urmare a expunerii la tiocianat. (iocianatul poate fi analizat din probele pregatite pentru prelevarea cianurilor, dar proba poate fi pastrata prin acidulare cu acid sulfuric la un p@ 2. Deseurile solide pot contine doua tipuri de cianuri. a. )ianuri solubile. b. )ianuri insolubile. In numeroase mine de aur din ,tatele 9nite si )anada se cantitati insemnate de provenite din tratarea minereului aurifer. )ianurile eliberate trebuie recuperate si tratate pentru a proteja apa de potentialul pericol al contaminarii cu cianuri. In acest scop Bhite D. *. si colab. au testat un reactor secvential de biofilm ,::%" ca un sistem mobil, inchis capabil sa trateze acest curent de deseuri care contine cianuri diluate. *icrobii degradati de cianuri au fost imbogatiti in uzina municipala de tratare a deseurilor din ?airbanGs, &lasGa. &vand un ciclu de functionare de 18 ore, ,::% a fost capabil sa indeparteze 25 mg3l din cianurile din deseuri, cu un substrat de glucoza de 1+! mg3l. In medie sistemul pilot de 1'55 l a fost capabil sa trateze 5,+ mg cianuri3l.ora. ,::% este o metoda practica si economica de tratare, utilizabila in zonele reci0 mentionam ca necesitatile de energie sunt minime. Patil C. :. si colab. au folosit un consortiu bacterial capabil sa utilizeze cianurile metalice ca sursa de azot, in scopul dezvoltarii unui proces microbiologic destinat detoxificarii cianurilor de argint de deseurile prezente in apa, prin electrodepunere. Pentru un contactor biologic rotativ de 2- l %:)" 15-

care functiona continuu, sistemul poate atinge un randament de peste '',+K pentru o concentratie de cianura de argint de 5,1 mmol3l + mg3l cianura si 15 mg3l argint" intr/un timp de 15 ore cu o sursa de carbon solutie zaharata". Ionii de argint eliberati prin biodegradare au fost adsorbiti eficient de masa bacteriala. #fluentul tratat cu aceasta metoda poate fi descarcat in mediu, fapt confirmat prin analiza chimica si studiile efectuate pe pesti. # ( I!PACTUL CIANURILOR ASUPRA SANATATII U!ANE SI !EDIULUI )ianura este o otrava care actioneaza foarte rapid si impiedica utilizarea oxigenului la nivel celular. Puternica toxicitate a cianurilor asupra vietii acvatice a fost mult timp studiata si astfel s/a descoperit ca molecula @)N este principala cauza a toxicitatii cianurilor. (oxicitatea majoritatii solutiilor cu complexe cianurate testate asupra pestilor este atribuita in special @)N rezultat din disolutia formelor complexe. Desi nivelele acute ale toxicitatii variaza in functie de anumiti parametri cum ar fi anotimpul, specia, alti parametrii acvatici etc, concentratiile de cianuri libere de 5.55+ M 5.55$ mg3> sunt considerate nepericuloase pentru organismele acvatice. 9na dintre cele mai importante reactii ce afecteaza concentratia de cianuri libere este volatilizarea @)N. )ianura libera nu este rezistenta in majoritatea apelor de suprafata deoarece p@/ul acestor ape este de obicei, aproximativ 8, deci @)N se volatilizeaza si se disperseaza. 2xidarea biologica descompune cianurile libere in @)2$/ si N@$ producand prin nitrificari ulterioare N22/ si N2$/. &lti produsi de degradare cum ar fi ,)N / sunt, de asemenea, supusi degradarii biologice si producerii de @)2$/ , @,21/ si N@$. In prezent nu se cunosc date care sa demonstreze toxicitatea produsa de inhalarea acuta" a cianurilor. Din acest motiv limita admisa a fost stabilita prin analogie cu acidul cianhidric. In conformitate cu datele &)=I@ 1'-1" si Patt; 1'!$", o concentratie a acidului cianhidric de 115/1$+ ppm 125/1+5 mg3m$" poate fi fatala sau periculoasa pentru om, efectul punandu/se in evidenta la 5,+/1 ora sau mai tarziu. ?lur; si EerniG, 1'$1, Dudle; si colab., 1'12 au demonstrat ca omul tolereaza concentratii de 1+/+1 ppm +5/!5 mg3m$" cu durata intre o jumatate de ora si o ora, fara a se inregistra efecte imediate sau tardive. Nu exista date care sa stea la baza stabilirii ID@> pentru acidul cianhidric. Din acest motiv valoarea revizuita a normei pentru cianuri este de 2+ mg3m$ sub forma de )N", stabilita pe baza datelor furnizate de )la;ton si )la;ton privind toxicitatea produsa de administrarea acuta, orala la om. %ecomandarile 2*, sustin ca valoarea de 5.5- mg3> in apa de baut este considerata nepericuloasa pentru expunerea acuta si pe termen lung. 9niunea #uropeana Directiva 9niunii 158

#uropeene -+31153##=" specifica 5.5+ mg total )N pe litru. ,tandardul National 1$123'1 prevede pentru apa potabila, 5.51 mg3> cianuri libere. # ( 1 To53c3tatea c3a4ur3lor pe4tru me23ul ac/at3c Deosebita toxicitate asupra vietii acvatice a moleculelor de @)N este bine cunoscuta. &cidul cianhidric se formeaza in solutiile de cianuri, prin reactia )N / cu apa. (oxicitatea pentru pesti a majoritatii cianurilor complexe se datoreaza, in special acidului cianhidric care rezulta din disocierea complexelor. Prin metode analitice este posibil sa se faca distinctie intre acidul cianhidric si cianuri prezente in solutiile complexe. =radul de disociere al diferitelor complexe de metalocianuri, la echilibru, care nu poate fi atins un timp indelungat, creste cu scaderea concentratiei si a p@/ului. )omplexele de cianuri/zinc si cianuri/ cadmiu se disociaza aproape total in solutii foarte diluate, astfel ca aceste complexe pot fi foarte toxice pentru pesti, la orice p@. >a aceeasi dilutie a solutiilor disociatia complexelor nichel/cianuri este mult mai redusa, iar cele mai stabile complexe de cianuri sunt cele care se formeaza cu cuprul. (oxicitatea acuta la pesti a solutiilor diluate care contin anioni ai formelor complexe de argint/cianura sau cupru/ cianura poate fi datorata mai ales sau in intregime ionilor nedisociati, cu toate ca ionii complecsi sunt mult mai putin toxici decat @)N. Ionii complecsi de fier/cianura sunt foarte stabili si netoxici. >a intuneric, nivele de toxicitate acuta ale @)N se inregistreaza doar in solutii nu prea diluate. )u toate acestea acesti ioni complecsi sunt subiectul unei fotolize rapide si extinse, cu formare de )N@, ca urmare a expunerii directe la soare a solutiilor diluate. Descompunerea sub influenta luminii depinde de expunerea la radiatii ultraviolete si este redusa daca apa este iluminata slab, cum e cazul apele adanci, cu turbiditate mare sau cele care se gasesc in zone umbrite. Pierderile de @)N in atmosfera precum si activitatea de distrugere bacteriana si chimica au ca efect prevenirea cresterii concentratiilor de @)N la nivele periculoase. Din cele expuse, rezulta necesitatea distinctiei intre complexele de cianuri cu fier si cele legate in forme mai instabile, ca si intre complexele de cianuri si cianurile libere sau acidul cianhidric. Iang A. I. si colab. au efectuat un studiu pentru a determina toxicitatea cianurii si modificarile hemochimice ale Israel carp, );prus carpio reared, intr/un sistem de flux continuu timp de + saptamani. )rapul expus la o concentratie de cianura de peste 1+1 mg3ml si/a redus semnificativ concentratia de hemoglobina si valoarea hematocritului in cea de a 1/a saptamana. (otusi s/a inregistrat o crestere semnificativa a *)@ si *)F in saptamana a +/a, la o concentratie de cianuri de 28' m g3ml. )oncentratia redusa a calciului seric a fost inregistrata in ultima saptamana a experimentului la o concentratie de cianura de 1+1 mg3ml, in timp ce concentratia de magneziu din ser a inceput sa 15'

creasca din a 1/a saptamana la o concentratie de cianura de 28' m g3ml. Proteinele totale din ser si concentratiile de albumina si glucoza au descrescut semnificativ dupa 1 saptamani, la o concentratie de peste 1+1 mg3ml. 2 crestere semnificativa a activitatii =2(, =P( si >D@ in serul de crap a fost inregistrata dupa a treia saptamana la o concentratie de cianura de peste 1+1 mg3ml fara a se inregistra modificari tipice ale &I/P si amilazei. &ceste rezultate indica faptul ca pot fi afectate celulele rosii ale crapului, hemoglobina si hematocritul, concentratiile de calciu si magneziu, activitatea =2(, =P( si >D@ in ser, ca urmare a expunerii la concentratii de cianura, egale sau mai mari de 1+1 mg3ml. # ( 2 To53c3tatea c3a4ur3lor pe4tru om C3a4ura 2e so23u 8NaCN9 s3 c3a4ura 2e potas3u 8-CN9 ,e prezinta sub forma de cristale albe, cu miros de migdale amare, care se dizolva in apa, alcool etilic. Daca vine in contact cu acizi, pune in libertate @)N, de asemenea, in solutii apoase sau in atmosfera umeda, hidrolizeaza cu usurinta si pot pune in libertate @)N. ,int utilizate la galvanizare, intarirea otelului, extractia aurului si argintului din minereuri, producerea de nitril, fumigatia pomilor fructiferi, vapoarelor, vagoanelor de cale ferata, depozitelor, etc. )ompusii cian patrund in organism pe cale respiratorie dar si pe cale cutanata patrunderea pe cale cutanata este favorizata de temperatura ridicata din incaperea de lucru care produce vasodilatatie si transpiratii si de solutiile de continuitate ale pielii". In sange circula sub forma de solutie in plasma, nu legat de hemoglobina din eritrocite. Dar, daca in singe este prezenta methemoglobina, atunci ionul cian se combina cu fierul trivalent al methemoglobinei ceea ce favorizeaza formarea cianmethemoglobinei0 aceasta se transforma din nou in hemoglobina cu eliberare lenta a ionilor cian0 acest fapt are importanta in detoxifierea rapida a organismului de ionii cian, prin administrarea de substante methemoglobinizante0 methemoglobina formata se combina cu ionii cian, astfel ca acestia nu mai blocheaza sau blocheaza cantitati mici" de citocromoxidaza. &cest fapt are importanta diagnostica decelarea unor concentratii crescute de tiocianati in urina" dar mai ales terapeutica administrare de substante cu continut ridicat de sulf". ,e mai poate combina si cu trioze, rezultind cianhidrina. #liminarea compusilor cianici se face pentru unii compusi sub o forma nemodificata prin plamani, saliva, rinichi sau in cea mai mare parte sub forma de tiocianati. *ecanismul de actiune toxica principal al ionului cian M consta in inhibarea citocromoxidazei, enzima care activeaza oxigenul molecular transferat din plasma sanguina si/l face capabil de a se combina cu ionii @[. %ezulta blocarea fenomenelor de respiratie ceea ce face ca oxigenul transportat de 115

singele arterial sa nu mai fie utilizat de catre celule, prin urmare sangele venos prezinta o coloratie rosu/deschis, ca cel arterial. ,e creaza astfel o hipoxemie de tip metabolic spre deosebire de hipoxia de tip anemic M lipsa de hemoglobina capabila sa transporte oxigenul M cum se se intilneste in intoxicatia acuta cu )2. De mentionat, ca citocromoxidaza nu este distrusa prin actiunea ionului cian, ea putind sa/si reia imediat functia normala daca ionul cian se deplaseaza catre alta substanta, de exemplu methemoglobina. Datorita lipsei de oxigen la nivelul celulei este inhibata si sinteza moleculelor organice fosforate cu mare potential energetic, deci se opresc procesele de fosforilare a glucozei si se acumuleaza cantitati anomale de glucoza, difosfat, triozofosfati, acid adenilfosforic si acid adenilic. ,istemul nervos central prezinta o sensibilitate marcata la aceasta hipoxemie metabolica, astfel ca unii centrii nervosi respiratori, cardiaci, etc." isi opresc activitatea in prezenta unor concentratii crescute de ioni cian. *oartea in asemenea intoxicatii se produce prin paralizia centrului respirator prin asfixie", respiratia fiind suprimata cu mult inaintea opririi cordului se opreste in sistola". #xista unele variatii privind efectul toxic al componentilor acestui grup M este un toxic extrem de puternic si cu actiune foarte rapida, actiunea lui se datoreste ionului cian )N/". Intoxicatia acuta se manifesta diferit, in functie de intensitatea expunerii. Inhalarea de concentratii foarte mari letale", care ar corespunde ingerarii de $5/155 mg cianura de sodiu sau de potasiu, produce o intoxicatie fulgeratoare caracterizata prin. cefalee, ameteli, pierderea cunostintei, convulsii, moartea poate surveni in cateva minute prin paralizia centrului respirator si apoi prin oprirea activitatii inimii. Inhalarea in concentratii mari subletale" determina aparitia cefaleei, constrictie faringiana, ameteli, sialoree, greturi, varsaturi, senzatie de caldura in corp, slabiciune musculara, tahipnee apoi dispnee, tahicardie apoi bradicardie, cu tensiune arteriala normala. Daca muncitorul paraseste imediat locul de munca, fenomenele dispar, in functie de intensitatea lor, spontan sau3si prin tratament. Daca muncitorul nu paraseste locul de munca, slabiciunea musculara se accentueaza, apare bradipneea, bradicardia, midriaza, extremitati reci, poate aparea pierderea cunostintei, convulsii, relaxarea sfincterelor si moartea poate surveni prin oprirea respiratiei si a activitatii cordului. Inhalarea de concentratii joase determina aparitia unei intoxicatii acute usoare caracterizata prin cefalee, ameteli, greata, senzatie de sufocare, confuzie. &ceeasi simptomatologie se poate intilni in orele care urmeaza dupa recuperarea unui intoxicat grav. Incapacitatea de munca dureaza cel mult cateva zile, daca nu apar complicatii. In rare cazuri poate persista o simptomatologie reziduala timp de mai multe luni, constind din astenie fizica si intelectuala, tulburari de memorie. Daca toxicul a patruns prin piele, evolutia intoxicatiei este de obicei mai lenta, dar sunt posibile si forme grave cu pierderea rapida a cunostintei. 111

Daca compusii cianici sunt si iritanti se observa fenomene iritative ale conjunctivelor, mucoasei respiratorii si chiar edem pulmonar acut cianogenul, clorura de cianogen". &u fost semnalate complicatii sub forma de atelectazii pulmonare si pnenu/mopatii acute, foarte rar modificari #)= modificari ale undei P, subdenivelarea intervalului ,(". Pot aparea si sechele, in special sechele neurologice centrale datorita hipoxiei prelungite dar sunt exceptionale". Intoxicatia cronica se poate produce, dar este rar recunoscuta deoarece prezinta simptome si semne asemanatoare altor boli. ,e pare ca prezenta tiocianatilor in fluidele extracelulare este responsabila de intoxicatia cronica fenomenele sunt asemanatoare cu acelea datorate excesului de medicatie cu tiosulfat". & fost descrisa la galvanizatori dupa mai multi ani de expunere" si se manifesta prin slabiciune motorie a bratelor si membrelor inferioare, sindrom astenic, astenie, cefalee, ameteli accentuate, anxietate, iritabilitate", sindrom dispeptic inapetenta, greata, varsaturi matinale, jena epigastrica", eventual iritatie faringiana cu senzatie de uscaciune in git, dispnee, scadere in greutate, tulburari de vedere. ,/a atribuit intoxicatiei cronice, aparitia gusii coloide in unele cazuri, iar aparitia sclerozei diseminate, la unii muncitori expusi, a fost corelata cu demineralizarile produse experimental. >a un bolnav remis, administrarea de tiocianati a provocat revenirea intregii simptomatologii anterioare. # ( & E/aluarea e7ectelor c3a4ur33 2e so23u asupra sa4atat33 uma4e 9n studiu asupra efectelor adverse pe sanatate asociate expunerii la acidul cianhidric @)N" sau la sarurile anorganice ale cianurilor au pus in evidenta faptul ca cianurile se utilizeaza in special in industria exctractiva a metalelor, in controlul agricol prin pesticide, in stabilizarea cimentului, pielii si in sinteza maselor plastice, vopselelor de tiparit si in lustruirea metalelor. ?iziopatologia intoxicatiei consta in blocarea sistemului enzimatic citocrom ceea ce duce la oprirea productiei celulare de &(P, acidoza metabolica si scaderea consumului de oxigen. &ceste schimbari duc la afectarea sistemului cardiovascular si a sistemului nervos central. Intoxicatia acuta cu cianuri duce la coma si convulsii alaturi de aritmii cardiace. In urma expunerii cronice la cianuri s/a observat aparitia iritatiei pielii, dermatitelor, iritatiei cailor aeriene superioare, iar in urma expunerii la nivele crescute de cianuri au aparut tulburari neurologice si hipotiroidism. *anagementul intoxicatiei acute cu cianuri cuprinde inducerea methemoglobinemiei utilizand nitrit de amil sau nitrit de sodiu si intensificarea conversiei cianurilor in tiocianati prin administrare de tiosulfat de sodiu. &bsorbtia cianurilor alcaline in cantitati variind intre +5/155 mg, intr/o doza unica, poate fi urmata imediat de colaps si intreruperea respiratiei )la;ton si )la;ton, 1'82". ,/a demonstrat ca desi doza orala fatala variaza considerabil, in functie de prezenta sau absenta in stomac a alimentelor, 112

valoarea acesteia este de 1/2 mg3Gg )la;ton si )la;ton". De remarcat ca o doza orala de +5/155 mg sau de 1/2 mg3Gg este echivalenta unei expuneri standard a omului, cu o greutate corporala de -5 Gg, la o concentratie de +5 mg3m $ sub forma de )N" pe o durata de $5 minute, considerand o rata de traspiratie de +5 l3minut si o absorbtie de 155 K. &gentia de protectia mediului din ,tatele 9nite 9, #P&" detine numeroase date referitoare la experimentele pe animale expuse oral la cianuri. In 1'8+, ca urmare a studiilor efectuate 9, #P& a calculat baza pentru estimarea nivelelor acceptabile de expunere un N2#> de 15.8 mg )N/3Gg pentru femelele de sobolani expuse la hrana cu continut de cianuri @o<ard si @anzal, 1'++". Prin analogie pentru un om de -5 Gg s/a calculat un &I) pentru Na)N de 2.8 mg3zi. In urma unui studiu experimental asupra cainilor tratati cu capsule ce contin Na)N, pe baza leziunilor produse s/a calculat un ), de 11.1. Datele referitoare la expunerea la )N/ prin inhalare sunt extrem de reduse. ,/a estimat un &I) pe baza (>F de + mg3m$ dar acesta nu ar trebui sa fie adoptat datorita prezumtiei toxicitatii mai puternice, datorata expunerii pe calea aeriana. # ( ( E7ectele 31oc3a4at3lor asupra aparatulu3 resp3rator Potentiala expunere profesionala la diizocianati intre 1'-2 si 1'-1 a fost estimata la un numar de +5.555/155.555 de persoane. Potentialele efecte asupra tractului respirator asociate cu expunerea la izocianuri includ efecte acute sau pe termen lung datorate unui singur episod de supraexpunere, efecte respiratorii cronice datorate expunerii de lunga durata la nivele scazute, astm profesional si pneumopatii de hipersenzitivitate. #fectele adverse ale izocianatilor si caracteristicile clinice ale astmului indus de acestia se datoreaza in principal diizocianatilor de toluen (DI" si diizocianatului metilen difenil *IDI". Doi factori aparent predispozanti pentru astmul indus de izocianati sunt expunerea la mari cantitati de izocianat si infectii ale cailor respiratorii superioare. @iperreactivitatea cailor respiratorii la izocianati poate incepe cu caile aeriene mici. 2data ce un muncitor s/a sensibilizat la izocianati, inflamatia cailor aeriene pare sa joace un rol important in mentinerea raspunsului bronhospastic ce urmeaza unei expuneri repetate la agentul respectiv. #xista suficiente dovezi conform carora standardele curente pentru expunerea la 5.525 ppm izocianat este inadecvata pentru protejarea sanatatii aparatului respirator al muncitorilor. # ( * E7ectele c3a4ur3lor asupra s3stemulu3 4er/os ,istemul nervos central reprezinta unul dintre organele tinta, sub aspectul toxicitatii cianurilor. Pentru a studia mecanismul celular care guverneaza citotoxicitatea cianurilor ,hou C. si colab. au uitilizat 11$

culturi primare de neuroni corticali. Dupa o expunere la cianura de potasiu 155/$55 *" timp de 21 de ore, s/a constatat apoptoza neuronilor corticali. ,peciile reactive de oxigen %2," joaca un rol important in inducerea apoptozei neurale0 imediat dupa tratarea cu cianuri 155/$55 *" s/a evidentiat generarea %2, care au continuat sa aiba valori mari pe o durata de pana la $ ore. &ctivarea receptorilor neurali N*D& si influxul ulterior de )a2[ contribuie in parte la formarea %2, induse de cianuri, pana cand receptorul antagonic selectiv al N*D&, *I851 si chelatorul intracelular )a2[ :&P(& blocheaza generarea %2,. )a noutate este de subliniat ca in apoptoza neuronala un rol important il joaca, in faza tarzie de producere a %2,, dupa stimularea cu cianuri E/F&D, un inhibitor nespecific care blocheaza generarea %2, la o ora dupa tratarea cu cianura, dar nu are nici un efect asupra %2, care a fost generat imediat dupa tratarea cu cianura. ?actorul nuclear Gappa: N?/Gappa:", un factor de transcriptie redox/senzitiv a fost activat dupa tratarea cu cianura in functie de doza administrata. :locarea generarii %2, de catre *I'51, E/F&D si alti antioxidanti care blocheaza activarea N?/Gappa:, ,N+5, o peptida sintetica inhiba translocarea nucleara a N?/Gappa:, blocand moartea celulelor indusa de cianura. &ceste rezultate indica faptul ca N?/Gappa: joaca un rol important in apoptoza indusa de cianuri in neuronii corticali si arata ca acest inhibitor nespecific poate contribui partial la activarea N?/Gappa: dupa tratarea cu cianura, prin inducerea fazei tarzii a generarii %2,. #fectul dozelor subletale de cianuri asupra memoriei si asupra neurotransmitatorilor hipocampusului a fost studiata in experiente efectuate pe sobolani Bistar masculi din rasa &lbino. )ianurile reduc memoria concomitent cu reducerea nivelelor de dopamina si +/hidroxitriptamina in hipocamp. &cest efect este amplificat in conditiile unei malnutritii care precede administrarea cianurii. Intoxicatia cu cianura, care a fost utilizata ca model de epuizare a energiei terminatiilor nervoase simpatice cardiace, a determinat eliberarea norepinefrinei N#". )u toate acestea, efectul intoxicatiei cu cianura asupra eliberarii epinefrinei cardiace #pi" ramane necunoscut. 9tilizand microdializa cardiaca la sobolani, Ia<ada (. si colab. au masurat dializatul #pi si concentratia de N# ca indicatori ai nivelelor miocardice interstitiale de #pi si respectiv N#. &dministrarea locala a cianurii de sodiu $5m*" in proba de dializa a determinat atat cresterea nivelului de #pi cat si de N# de la 11,$.2,$ la $2,$.1,1 pg3ml si respectiv de la $$,!.!,1 la $8',5.-1,8 pg3ml valoare medie.,. #., pY5,51". &dministrarea locala a dezipraminei 155 mu*" are ca efect supresia raspunsului N# indus de cianura, fara a afecta raspunsul #pi. Din contra, administrarea locala de omega/conotoxina =FI& 15 mu*" suprima partial raspunsul N# indus de cianura si aboleste total raspunsul #pi.

111

# ( # Alte e7ecte ale c3a4ur3lor asupra sa4atat33 #fectul histotoxic al actiunii cronice a cianurilor asupra inimii, plamanului si tesutului pancreatic, modificari ale unor enzime coroborative si modificarile metabolice a fost studiat de 2Golie N. P. si colab. la sobolanii albi Noua Eeelanda, utilizand metode colorimetrice, enzimatice si histochimice. ,/au utilizat doua loturi de sobolani carora li s/a administrat prin ingestie timp de 15 luni cianuri anorganice cu [-52 ppm. Nu s/au evidentiat diferente semnificative intre variatia amilazei serului si glucoza din sange la animalele carora li s/a administrat cianura prin ingestie fata de cele din lotul martor. #xamenul histologic al tesutului pancreatic si al cordului nu a evidentiat modificari patologice si nu au existat diferente semnificative intre cele doua loturi in ce priveste activitatea aspartat transaminazei serice si aspectul histologic al tesutului cardiac. (otusi, s/au evidentiat descresteri semnificative pY5,51" in ce priveste activitatea fosfatazei alcaline in plamanii animalelor carora li s/au administrat cianuri, precum si o crestere semnificativa a activitatii serice a enzimelor pY5,5+". #xaminarea histologica a tesutului pulmonar la animalele tratate cu cianuri a evidentiat zone cu edem si necroza. &ceste rezultate sugereaza existenta diferentelor in susceptibilitatea tesuturilor la efectele toxice ale expunerii cronice la cianuri. ,e pare ca expunerea cronica la cianuri nu predispune la diabet, in conditiile unei ingestii adecvate de proteine. 9n studiu asupra a 8$ de subiecti 2+ barbati si +- femei" cu varste cuprinse intre 25/+8 ani, angajati la o intreprindere de echipamente de masura din Polonia, a evaluat efectele expunerii profesionale cronice la solventi organici, cianura de hidrogen si alti factori fizici zgomot, vibratii si campuri electromagnetice" asupra concentratiilor intra/ si extracelulare de magneziu, zinc, cupru si calciu. ,ubiectii au fost impartiti in patru grupuri . =rupul & M 2+ persoane expuse la solventi organici, =rupul : M 21 persoane expuse la cianura de hidrogen, =rupul ) M 1' persoane expuse la zgomot si vibratii si =rupul D M 8 persoane expuse la campuri electromagnetice. ,/au colectat probe de sange de la fiecare persoana determinandu/se concentratiile de magneziu, zinc, cupru si calciu. )oncluziile studiului au fost urmatoarele . 1" expunerea la solventi organici induce scaderea calciului si zincului din organism si acumularea intracelulara de magneziu 0 2" expunerea la acid cianhidric induce scaderea zincului intracelular si acumularea intracelulara de magneziu si zinc $" expunerea la zgomot si vibratii induce scaderea calciului, magneziului si cuprului precum si acumularea intracelulara de magneziu (9 expunerea la campuri electromagnetice nu induce schimbari semnificative in concentratiile ionilor. 11+

E7ecte asupra sa4atat33 uma4e ale c3a4ur3lorA 34 e5pu4erea cro43ca "xpunerea cronica si cancerul Nu s/au efectuat studii privind carcinogenicitatea cianurilor la oameni si la animale. =enotoxicitatea Nu exista date disponibile provenite din studii efectuate pe subiecti umani, in ceea ce priveste genotoxicitatea cianurilor. ,tudiile in vitro efectuate cu cianura de potasiu nu au evidentiat nici o activitate mutagenica in S. t.phimurium sau ". coli De ?lopa 1'81", si orice cianuri sub forma de cianura de potasiu au dat teste negative pentru Salmonella (&'-, (&'8, (&155, si (&1+$+ N(P, 1''$". Nu a fost pusa in evidenta genotoxicitatea intr/un studiu in vivo ,efectuat cu cianura de potasiu pe soareci ?riedman, 1'-!". In concluzie, nu sunt disponibile studii efectuate pe subiecti umani, iar studiile efectuate in vitro au evideniat in primul rand rezultate negative. Nu exista motive structurale care sa sugereze existenta genotoxicitatii la cianuri. (oxicitatea reproductiva Nu exista date privind efectele cianurilor asupra functiei reproducatoare la oameni. 9n singur studiu efectuat pe animale raporteaza cresterea reabsorbtiei la sobolani ca urmare a expunerii orale la dieta cassava ,ingh, 1'81". Deoarece cateva populatii umane utilizeaza radacinile de cassava ca principala sursa de hrana in dieta lor, informatiile ulterioare privind aceasta observatie pot fi folositoare pentru aceste populatii. )resterea in greutate a gonadelor a fost gasita la masculii de sobolani in cea de/ a '5 a zi a administarii orale de cianura de cupru si cianura de potasiu si argint =erhart 1'8-". #fecte reproductive, ce includ scaderi in greutate ale canalului epididimar si testiculului, au fost notate la sobolani expusi timp de 1$ saptamani, la cianura de potasiu din apa de baut N(P, 1''$". &cest studiu a fost utilizat ca baza pentru N%* oral intermediar. (oxicitatea pentru dezvoltare Nu exista studii efectuate privind efectele asupra dezvoltarii, la indivizii expusi la cianuri, pe orice cale. ,tudiile legate de dezvoltare, efectuate pe animale au fost realizate utilizand numai calea orala de expunere si s/au obtinut rezultate contradictorii. #fectele teratogenice datorate expunerii la cianuri au fost observate la sobolani si hamsteri alimentati cu dieta pe baza de cassava ?raGes, 1'8!", in timp ce la porcii si sobolanii alimentati cu dieta pe baza de cassava singura sau suplimentata cu cianura de potasiu nu au fost descoperite astfel de efecte (e<e si *aner, 1'81". *ai mult, retardul in crestere a fost singurul efect pus in evidenta la sobolanii intarcati din a doua generatie, in cadrul unui studiu efectuat pe doua generatii, care au fost supusi unei expuneri orale la cianura de potasiu. 11!

Imunotoxicitatea Nu exista date privind efectele imunologice la oameni sau la animale ca urmare a expunerii inhalatorii, expunerii orale sau expunerii tegumentare la cianuri. Neurotoxicitatea ,istemul nervos central este un organ tinta important in ce priveste toxicitatea cianurilor la oameni si animale urmand expunereii prin cele trei cai posibile. #xpunerea la nivele ridicate de cianuri, prin inhalare acuta si in functie de forma duc rapid la deces, care este precedat de dispnee, convulsii si depresia sistemului nervos central ,ingh, 1'8'". #fectele neurologice si comportamentale au fost observate la oameni dupa o expunere cronica prin inhalare a acidului cianhidric, la locul de munca )handra, 1'88". In mod particular, ar trebui studiata relatia dintre modificarile morfologice, ca de exemplu, demielinizarea, si functiile de invatare si memorie. Stu233 ep32em3olo63ce s3 2e 2o13metr3e uma4a #xpunerea umana la nivele scazute ale cianurilor este comuna. ?umul de tigara si cel rezultat din arderea combustibililor contin cianuri ?iGsel, 1'81". *ai mult, muncitorii sunt expusi la cianuri in cadrul diferitelor ramuri industriale :alnc, 1'8+". Desi cateva studii raporteaza efecte neurologice si tiroidiene, la muncitori expusi cronic ocupational, relatiile dintre doze si efecte nu sunt cunoscute, iar efectele pot fi confundate cu altele, datorate expunerii simultane la alte substante chimice. In mod similar, corelatiile exacte intre expunerea de mediu si nivelul cianurilor in sange si urina, nu a fost stabilit. De aceea studiile ocupationale si de mediu, care ar trebui sa furnizeze date legate de nivelele expunerii si concentratiile gasite in fluidele din corp, ar fi utile. &ceste studii ar fi de folos pentru a stabilii relatia cauza3efect, relatie care poate sa conduca la o viitoare monitorizare a populatiei expuse la nivele scazute de cianuri, provenite din alimentatie sau locuri contaminate cu reziduri. *ai mult, in studiile asupra starii de sanatate, se include determinarea tiocianatul urinar ca biomarGer, in acest mod populatia putand fi informata asupra pericolului. ,tudiile, care examineaza expunerea la cianuri via consumare de cassava, nu sunt importante din moment ce cassava este consumata strict regional0 cercetari recente au evidentiat ca o alta substanta, care se gaseste in cassava, ar putea fi mai degraba un agent neurotoxic, decat cianurile. 2basi, 1''1"

11-

'3omarGer33 2e e5pu4ere s3 e7ect '3omarGer3 2e e5pu4ere )oncentratiile cianurilor si metabolitilor acestora, tiocianatii, pot fi determinate in tesuturi, urina si sange. In timp ce anumite cantitati de cianuri pot fi intotdeauna identificate in tesuturile umane, in urina si aerul expirat, prezenta cianurilor poate fi detectata numai in cazul expunerii la doze ridicate. )ianurile sunt metabolizate in organism la tiocianati, printr/o reactie care este catalizata de rhodanaza si mercaptopiruvat sulf transferaza. &nsell, >e<is, 1'-5". '3omarGer3 2e e7ect Nu au fost identificati biomarGeri, care sa fie folositori, pentru identificarea efectelor de inductie, datorate expunerii la cianuri. 2rganul tinta in ce priveste toxicitatea cianurilor este sistemul nervos central, dar expunerea la alte substante chimice poate sa aiba acelasi efect.

:I:>I2=%&?I# 1. &non;mous, @ealth assessment for &>,)2 &naconda National Priorities list, N(I, P:'5/ 155$$5, 1''5 2. &nsell *., >e<is ?. &. ,., & revie< of c;anide concentrations found in human organs. & surve; of literature concerning c;anide metabolism, normal, non/fatal, and fatal bod; c;anide levels, A. ?orensic *ed., 1-, 118/1++. 1'-5 $. &(D,%3)D), ,ubcommittee$ report on biological indicators of organ damage. &genc; for (oxic ,ubstances and Disease %egistr;, )enters for Disease )ontrol and Prevention, &tlanta, =&, 1''5 1. :allant;ne :., &cute s;stemic toxdicit; to c;anides and c;anogens, A. (oxicol. )utan, 2cular (oxicol., 2, 11'/12', 1'8$b +. :lanc P., @ogan *., *allin I., et al., );anide intoxication among silver/reclaiming <orGers, A. &m. *ed. &ssoc., 2+$, $!-/$-1, 1'8+ !. :onsall A. >., ,urvival <ithout seHuelaHe follo<ing exposure to +55 mg3m$ of h;drogen c;anide, @um. (oxicol., $, +-/!5, 1'81 -. :ouchbeille )., :ories &., 2liver P., Degradation of thioc;anate b; a bacterial co/culture, :iotechnol >et, 1!, 1, 12+/1$5, 1''1 a 8. :ouchbeille )., :ories &., 2liver P.,et al., *icrobial degradation of metal complexed c;anides and thioc;anate from mining <aste<ater b #nviron. Poll. 81, 1, +'/!-, 1''1

118

'. :ro<n P. D., *orra *A. A., Ion chromatographic determination of ,)N in soils, A. agric. ?d )hem, $', 122!/1228, 1''1 15. )handra @., =upta :. N., =hargavaH ,. I., et al., )hronic c;anide exposure. & biochemical and industrial h;giene1 stud;, A. &nal. (oxicol., 1, 1!1/1!+, 1'85 11. )handra @., =upta :. N., *athur N., (hreshold limit value of c;anide. & %#&PP%&I,&> IN Indian context, Indian A. #nviron. Protection, 8, 1-5/5-1, 1'88 12. )hen ,. @., Bu ,. *., Iou @. ,. et al., #lectron/capture gas chromatographic determination of c;anide, iodide, nitrite, sulfite and thioc;anate anions b; phase/transfer/catal;zed derivatization <ith pentafluorobenz;l bromide, A. &nal. (oxicol., 18, 2, 81/8+, 1''1 1$. )icerone %. A., Eellner %., (he atmospheric chemistr; of h;drogen c;anide @)N", A. =eoph;s. %es. 88, 15!8'/15!'!, 1'8$ 11. )ole %. @. ?redericG %. #., @easl; %. P. et al., Preliminar; finding of the priorit; pollutant monitoring project of the nation<ide urban runoff program, A. Bater Pollut )ontrol ?ed., +!, 8'8/'58, 1'81 1+. De ?lora ,., 1'81, ,tud; of 15! organic and inorganic compounds in the ,almonella3microsome test, )arcinogenesis, 2, 28$/2'8, 1'81 1!. De ?lora ,., )amoirano &., Eanacchi P., et al, 1'81, *utagenicit; testing <ith (&'- and (&152 at $5 DN&/damaging compounds, negative <ith other ,almonella strains, *utat. %es., 1$1, 1+'/1!+, 1'81 1-. #l =ha<abi ,. @., =aafar *. &., #l/,aharti &. &., et al., )hr+onic c;anide exposure. & clinicalm radioisotope and laborator; stud;, :r. A. Ind. *ed., $2, 21+/21', 1'-+ 18. ?ielding *., PacGham %. ?., 2rganic compounds in drinGing <ater and public health, A. Inst. Bater #ng. ,ci., $1, $+$/$-+, 1'-1'. ?iGsel A., )ooper )., #schendoreder &., et al., #xposure and risG assessment for c;anide, #P&311531/8+3558, N(I, P:8+/225+-2, 1'81 25. ?raGes %. &., ,harma %. P., Billhite ). )., e1t al., #ffect of c;anogenic gl;cosides and protein content in cassava diets on hamster prenatal development, ?undam. &ppl. (oxicol., -, 1'1/1'8, 1'8!a 21. ?riedman *. &., ,taub A., Inhibition of mouse testicular DN& s;nthesis b; mutagens and carcinogens as a potential simple mammalian assa; for mutagenesis, *utat. %es., $-, !-/-!, 1'-!. 22. =affne; A. ,., ,treit =. #., ,pall B. D. et al., :e;ond acid rain M do soluble oxidants and organic toxins interact <ith ,22 and N2L t!o increase ecos;stem effects, #nviron. ,ci. (echnol., 21, +1'/+2$, 1'811'

2$. =erhart AA. *., Ninet;/da; oral toxicit; stud; of cooper c;anide Iag )N" 2 in ,prague/Da<le; %ats, D;namac )orporation, %ocGville, I((%I Project No. >5!18$, ,tud; No. $, 1'8-a 21. =erhart AA. *., Ninet;/da; oral toxicit; stud; of cooper c;anide Iag )N" 2 in ,prague/Da<le; %ats, D;namac )orporation, %ocGville, I((%I Project No. >5!18$, ,tud; No. $, 1'8-b 2+. =rosse D. BB., (reatment technolog; for hazardous <astes, part IF. & revie< of alternative treatment process for metal/bearing hazardous <aste$ streams, A. &ir+ Pollut )ontrol &ssoc, $!, !5$/!11, 1'8! 2!. @azDat, Database. &genc; for (oxic ,ubstances and Disease %egistr; &(,D%", &tlanta, =&, 1''! 2-. @enr; ). AA., @allocG %. A., @ill #. ?., );anide and migrator; birds at gold mines in Nevada, 9,&, , #cotoxicolog;, $, 1, 1+/+8, 1'11 28. @o<ard A. B., @anzal %. ?., )hronic toxicit; for rats of food treated <ith h;drogen c;anide, agricultural and ?ood )hemistr;, $, $2+/$2', 1'++ 2'. @uiat I. >., );anide from mineral processing. Problems and research needs, )onf. );anide and #nvironment, (uscon, &E., December 1'81, Published b; =eotechnical #ngineering Program, )olorado ,tate 9niversit;, ?ort )ollins, )2 !+/81, 1'81 $5. Aacangelo . A. =., Patania N. >., %eagan I. *., et al., 2zonation. &ssessing its rolem in the formation and control of disinfectation b;/products, A. &m. Bater BorGs &ssoc., 81, -1/81, 1'8' $1. AacGson >. )., :ehavioral effects of chronic sublethal dietar; c;anide in an animal model0. Implications for human consuming cassava, @um. :iol., !5, +'-/!11, 1'88 $2. Aaramillo ., De Eafra %. >., :arret A., et al., *easurements of stratospheric h;drogen c;anide and *c*urdo ,tation, &ntarctica. ?urther evidence of <ater stratospheric subsidenceb A. =eoph;s. %es., '1, 1!, --$/1!, ---, 1'8' $$. AenGs B. %., );anides, In. =ra;son, *. ed. IirG/2thmer enc;clopedia of chemical technolog;, Ne< CorG, NC0 Aohn Bile; and ,ons, Inc., $5-/$$1, 1'-' $1. Ino<les ). A., );anide utilization and degradation b; microorganisms, In. );anide compounds in biolog;, )I:& foundation s;mposium, 115, Bile;, )hichester, $/1+, 1'88 $+. Irasner ,. B., *c=uire *. A., Aacangelo A. =., et al., (he occurrence of disinfectation b;/ products in 9. ,. drinGing <ater, A. &m. Bate1r BorGs &ssoc., 81, 11/+$, 1'8' $!. Iumar P., Das *., Iumar &., @ealth status of <orGers engaged in heat treatment case hardening plant and electroplating at c;anide bath, Indian A. #nviron. Prot., 12, $, 1-'/18$, 1''2 125

$-. Iushi &., *atsumato (., Coshida D., *utagen from the gaseous phase of protein p;rol;zate, &gric. #nviron. *icrobiol., +8, !, 2522/252', 1''2 $8. *udder (. I., BhitlocG A. >., :iological treatment of c;anidation <aste <aters, *iner *etallurg. Proc., &ug. , 1!1/1!+, 1'81 $'. *;ers F. :., %emedial activities at the *iami Drum ,ite1, ?lorida, National )onference of *anagement of 9ncontrolled @azardous Baste ,ites, $+1/$+-, 1'8$ 15. N(P, National (oxicolog; Program (echnicaHl %eport on toxicit; studies of sodium c;anide )&, No. 11$/$$/'" administered in drinGing <ater to ?$113N rats and :!)$?1 mice, NI@ Publication '1/$$8!, 9. ,. Department of @ealth and @uman ,ervices, public @ealth ,ervice, National Institute of @ealth , m1''$ 11. 2bidoa 2., 2basi ,. )., )oumarin compounds in cassava diets. 2 health implications of scopoletin in gari, Plant ?ood for human Nutrition, 11, 28$/28', 1''1 12. 2h;a (., Ianno ,., ?ormation of );anogen chloride during the chlorination of <ater containing aromatic compounds and ammonium ion, A. Pharm. ,ci., -!, 11, 1'81$. 2suntoGun :. 2., )hronic c;anide neurot!oxicit; and neuropath; in Nigerians, Plant ?oods for @uman Nutrition, 2, 21+/2!!, 1'-2 11. Peden N. %., (aha &., *c,orle; P. D., et al., Industrial exposure to h;drogen c;anide. Implications for treatment, :r. *ed. A., 2'$, +$8, 1'8! 1+. PhilbricG D. A., @opGin A. :., @ill D. )., et al., #ffe1cts of prolonged c;anide in <hole blood and its application to the stud; of conversion of c;anide to thioc;anate, )lin. )hem., 1', m1!!/ 1-1, 1'-' 1!. %a<ling =. D., ,amfield *., (extile plant <aste <atter toxicit;, #nviron. ,ci. (echnol., 1$, 1!5/1!1, 1'-' 1-. %ohmann ,. 2., *iller %. >., ,cot #. &., et al., (racing a riverPs toxic pollution. & case/stud; of the @udson, *c)ooG &.,., ed., Ne< CorG, NC, Inform report no. 1+1, 1'8+ 18. ,cott A. ,., &n overvie1< of c;anide treatment methods for gold mill effluent+s, )onf. );anide and #nvironment, (uscon, &E, December 1'81, Published b; =eotechnical #ngineering Program, )olorado ,tate 9niversit;, ?ort )ollins, )2, $5-/$$5, 1'8+ 1'. ,ingh :. *., )oles N., >e<is P., et al., (he metabolic effects of fatal c;anide poisoning, Postgrad. *ede. A., !+, '2$/'2+, 1'8' +5. (e<e 2. 2., *aner A. @., >ong/term and carr;/over effect of dietar; inorganic c;anide I)N" in the life c;cle$ perfor+mance and metabolism of rats, (oxicol. &ppl. Pharmacol., +8, 1/-, 1'81 a 121

+1. (e<e 2. 2., *aner A. @., performance and pathoph;siological changes in pregnant pig fed cassava diets containing different level of c;anide, %es. Fer. ,ci., $5, 11-/1+1, 1'81b +2. (oxicological Profile for )C&NID# update", 9. ,. Department of @ealth Q @uman ,ervices, Public @ealth ,ervice, ,eptember 1''+$. FenGataramani #. ,., &hler %. )., )orbo P., :iological treatment of lundfill of leachates, )%) )rit. %ev. #nviron. )ontrol, 11, $$$/$-!, 1'81

, !AR-ETIN" SOCIAL ScC3m0area soc3ala mo2ele 2e scC3m0are Implementarea unui program de schimbare sociala necesita transmiterea cunostintelor si a noilor seturi de competente potentialilor subiecti care il vor adopta. &cestora trebuie sa li se ofere modele de urmat care sa descrie cunostinte, valori si abilitati necesare. #xista numeroase modalitati de implementare a principiilor de modelare, unele mai eficiente altele mai putin eficiente. )ele mai impresionante rezultate au fost obtinute prin abordarea tridimensionala / modelarea competentelor dorite, reglementari referitoare la anumite abilitati, aplicatii generale ale noilor modalitati ce verifica valoarea lor functionala. Implementarea unor modele de difuziune eficace in scopul schimbarilor comportamentale este un proces in etape. ,/au efectuat numeroase cercetari referitoare la modelel de schimbare eficiente. 9n mo2el 2e 237u13u4e de succes utilizat in schimbarea sociala cuprinde mai multe faze. 1. selectia unei comunitati pentru introducerea inovatiei sau a schimbarilor comportamentale 2. crearea unor conditii premergatoare schimbarii informarea populatiei" $. implementarea unui program demonstrativ eficient pentru adoptarea inovatiei sau a schimbarilor comportamentale in scolile din aceste comunitati" 1. utilizarea puterii exemplului care a avut succes pentru dispersarea inovatiei sau a schimbarilor comportamentale in alte comunitati in urma evaluarii rezultatelor programului pilot" Introducerea unei inovatii sau a unor noi comportamente este eficienta atunci cand se introduce in comunitatile in care oamenii sunt dornici sa o incerce, cel putin provizoriu. )onditiile premegatoare schimbarii sunt create prin cresterea nivelului de constientizare a populatiei in legatura cu beneficiile inovatiei, ale noilor practici in imbunatatirea calitatii vietii. )oncentrarea pe schimbarea atitudinilor ca mijloc principal al promovarii inovatiilor sau al schimbarilor comportamentale presupune faptul ca atitudinile determina comportamentul. &cesta abordare nu este intotdeauna urmata de succes. )ercetarile sugereaza faptul ca schimbarile 122

comportamentale si ale atitudinilor sunt cel mai adesea eficiente atunci cand se creeaza anumite conditii care sa sprijine comportamentul dorit. Daca noile practici au avut succes, cei care le/au adoptat isi modifica atitudinile in concordanta cu noul comportament. (eoria social/cognitiva se refera la motivatia pentru schimbare ca fiind o problema a factorilor cognitivi care regleaza motivatia si actiunea umana si nu o problema care tine de atitudini :andura, 1'8!". &cesti factori includ credintele legate de eficienta, diferite forme ale expectantelor, aspiratiilor si dificultatilor percepute. Presiunea sociala nu este suficienta pentru promovarea unui comportament. %eceptivitatea populatiei trebuie stimulata prin crearea unor conditii optime pentru invatarea unor noi comportamente, oferirea de resurse si initiative pozitive pentru adoptarea acestora precum si acordarea unui sprijin in sistemul social care sa le sustina. Daca un sistem centralizat nu permite evaluari critice ale deciziilor din partea publicului, apare riscul unor judecati gresite ce pot avea consecinte sociale dezastruoase. :arnett, 1'!-, Aanis, 1'-2". Daca avantajele inovatiei nu sunt imediate este necesara sustinerea comportamentului adoptat pana cand valoarea sa inerenta devine vizibila. &ceasta se poate realiza prin beneficii financiare, privilegii speciale, recunoastere sociala si alte statuturi ce confera recunostinta. ,uccesul obtinut de catre cei care au adoptat un nou comportament poate fi utilizat pentru incurajarea altora, in scopul adoptarii noului comportament. In primele faze ale diseminarii, mass media poate juca un rol important in evidentiarea schimbarilor prin stimularea interesului pentru noile practici, invatarea noilor deprinderi, publicarea rezultatelor. %ecomandarile verbale nu sunt suficiente pentru adoptarea inovatiilor0 in acest scop sunt necesare instructaje, resurse si recompense. #ste importanta instruirea liderilor populatiei tinta, care la randul lor sa disemineze informatiile. Imbunatatirea unui comportament este realizata mai rapid prin recompensarea performantei si nu prin criticarea deficientelor. Impactul soc3al al 34o/at33lor In cazul in care tehnologiile moderne sunt introduse fara sa tina cont de conditiile sociale care controleaza accesul la ele, dezvoltarea programelor care au intentia de a imbunatati calitatea vietii, poate duce la exacerbarea problemelor sociale. =oss 1'-'" sustine ca diseminarea unui program ar trebui evaluata din punct de vedere al distributiei sociale, al beneficiilor precum si a utilitatii lui globale. &ceasta ridica problema echitatii. Ferdictul pentru utilitatea unei inovatii este determinat in cele din urma de sistemul de valori. &ceeasi distributie a beneficiilor poate fi vazuta favorabil sau nu, in functie de perspectiva din care este judecata. perspectiva utilitara sau perspectiva echitatii. )and difuziunea inovatiei este vazuta din 12$

perspectiva echitatii, provocarea consta in crearea premizelor sociale care ofera tuturor oportunitatea de a se bucura de beneficiile inovatiei. (eoria auto/eficientei abordeaza distributia echitabila a beneficiilor in termenii crearii oportunitatilor de beneficiere de pe urma rezultatelor inovatiei. &ceasta se poate realiza prin cultivarea talentelor, sporirea increderii in sine a populatiei in legatura cu utilizarea noilor tehnici, oferirea resurselor necesare care ii ajuta sa obtina succesul. Comu43carea 34o/at33lor s3 237u1area soc3ala a 32e3lor s3 pract3c3lor soc3ale (eoria socialMcognitiva analizeaza difuzarea sociala a ideilor, valorilor si practicilor sociale in termenii a trei procese si a factorilor care ii guverneaza :andura 1'8!". &ceastia includ achizitionarea de cunostinte referitoare la noile cai si valoarea lor functionala, adoptarea noilor practici comportamentale si difu area lor prin diferite retele sociale. Determinantii psihosociali si mecanismele de modelare determina masura in care se adopta inovatiile. Audecatile umane, valorile si conduita sunt adeseori alterate de modelarea prin televiziune fara a astepta o influenta intermediara, anterior adoptarii si modelarii noilor comportamente. ,chimbarile induse de media releva faptul ca atat nivelul preexistent cat si cel indus al auto/eficientei percepute, joaca un rol de influentare in adoptarea si difuzarea sociala a practicilor comportamentale. )u cat eficienta perceputa a populatiei este mai puternica, cu atat mesajele transmise de media vor spori increderea in capacitatile sale si vor incuraja adoptarea practicilor benefice. 2btinerea cunostintelor si a deprinderilor este necesara, dar nu suficienta pentru adoptarea inovatiilor. 9n anumit numar de factori determina punerea in practica a celor invatate. 2amenii adopta ceea ce valorizeaza, insa ei opun rezistenta fata de inovatiile care le violeaza standardele morale si sociale sau ceea ce este in conflict cu conceptiile lor. )u cat o inovatie este mai compatibila cu normele sociale si valorile personale, cu atat adoptarea acesteia este mai rapida. Inovatiile care pot fi incercate pe scala mai mica si necesita costuri si efort minim sunt mai usor adoptate fata de cele care necesita eforturi si costuri mari precum inovatiile pe scala larga. Nu toate inovatiile sunt benefice, iar rezistenta la ele nu este in mod necesar disfunctionala. 9nii oameni sunt mai conservatori si nu adopta cu usurinta inovatiile. &ltii sunt mai putin rezistenti la inovatii si le adopta cu usurinta. 2 persoana este mai dornica sa invete noi practici in urma contactelor de scurta durata si inovatiile se extind mai usor in cadrul grupurilor cu coeziune mai mare comparativ cu cele cu legaturi sociale slabe.

121

Eleme4te care su0m34ea1a e73c3e4ta colect3/a ,ocietatea contemporana trece prin numeroase schimbari tehnologice si sociale care ofera oportunitati, provocari si constrangeri unice. )eea ce este nou este schimbarea accelerata a tehnologiilor si informatiilor precum si globalizarea extensiva a interdependentei umane. (ehnologia computerizata si fortele pietei globale restructureaza si relocalizeaza munca de care depinde viata oamenilor. &ceste transformari creaza schimbari sociale, economice si politice. *ulte dintre activitatile umane degradeaza factorii de mediu si ecosistemele care asigura mentinerea calitatii vietii. Noua dimensiune a schimbarii, care are consecinte pe termen lung, necesita o atentie deosebita si gasirea solutiilor pentru problemele sociale. In scopul atingerii acestui obiectiv este necesara unirea eforturilor oamenilor care au abilitatile, simtul eficacitatii colective, precum si dorinta de a contura propriul lor viitor. #xista numerosi factori care submineaza dezvoltarea eficientei colective. Fiata in societatea contemporana este in mod continuu influentata de interdependenta transnationala si de puterea capitalului international. )eea ce se petrece din punct de vedere economic si politic intr/o parte a lumii poate afecta bunastarea populatiei in alta parte a lumii. Interconexiunea transnationala in dezvoltarea vietii umane poseda noi provocari pentru schimbarea si adaptarea sociala. Puterea fortelor transnationale in economia mondiala M care afecteaza securitatea pietei muncii, nivelul somajului, veniturile si chiar valoarea monedelor nationale M au o influenta deosebita. Numeroase sondaje de opinie au fost efectuate periodic in scopul evaluarii perceptiei populatiei asupra eficacitatii politice, increderea in institutiile sociale si cum apreciaza competenta celor aflati la conducere. Populatia vede ineficienta in leadership si guvernare ca specifica pentru propriile lor institutii, dar problema este mondiala. Comu43carea r3sculu3 s3 perspect3/a relat33lor cu pu0l3cul $bordarea contaminarii fi ico-chimice a mediului din perspectiva relatiilor cu publicul are componente specifice, dupa cum este vorba de un incident sau episod acut cu emisii sau deversari de varf" sau un proces de durata mai lunga. In ambele cazuri, in contextul comunicarii cu autoritatile, agentul economic ia masuri tehnice si organi atorice de interventie privind limitarea la sursa, prevenirea extinderii contaminarii si limitarea efectelor asupra personalului si populatiei din zona". (otodata, in aceasta privinta, se impun si actiuni din perspectiva relatiilor cu publicul actiuni de marGeting social" si de comunicare a riscului chiar si in cazul contaminarilor minimale sau in afara emisiilor de varf, dar mai ales in situatii de avarie, tinand seama de beneficiarul ultim al echilibrului intre om si mediu. 12+

Prezentam in continuare un model si o tactica de comunicare a riscului pentru sanatate, tinand seama de gravitatea acestuia. I4 ca1ul emisiilor co4t34ue sau 34term3te4teA 2e 34te4s3tate sca1utaA cu u4 pote4t3al re2us 2e per3cl3tare a sa4atat33 pu0l3ce, sesizabile de catre un numar semnificativ de persoane care se simt periclitate sau deranjate si care au formulat, eventual, plangeri verbale sau scrise", se procedeaza la informarea lor selectiva privind. informatii legate de lipsa pericolului real pentru sanatate0 calitatea si prestigiul surselor acestor informatii dispensar, agentie, centru, institut medical sau tehnic"0 natura poluantilor si nivelele momentane si cumulate ale acestora in factorii de mediu aer, apa", gradul si aria de raspandire a poluantilor harta raspandirii locale"0 sublinierea faptului ca normele regulamentare si legale nu sunt depasite0 masurile tehnice si organizatorice luate de catre agentul economic pentru reducerea in continuare a nivelelor de contaminare0 descrierea actiunilor de informare a publicului, aflate in curs sau preconizate0 mentionarea autoritatilor locale sau nationale care cunosc problema si care au fost antrenate in modalitati de supraveghere si limitare a emisiilor potential toxice0 numarul canalelor de informare poate fi restrans la un minimum necesar. autoritate medicala, inspectorat,

I4 ca1ul emisiilor 2e 34te4s3tate ma3 mareA cu pote4t3al 2e per3cl3tare a sa4atat33 pu0l3ceA pe langa masurile de mai sus, cu modificarile necesare, legate de efectele dovedite pe starea de sanatate la concentratiile efective din zona, inclusiv comunicarea hartii distributiilor locale, se vor inscrie si urmatoarele actiuni. comunicarea masurilor de siguranta ce pot fi luate la nivel individual, familial sau comunitar, de limitare a contaminarii organismului a inhalarii, ingestiei sau contaminarii pielii" sau a mediului cu poluantii specifici0 largirea si multiplicarea canalelor de comunicatie, cu includerea scolilor si educatorilor, cu antrenarea medicilor de familie si familiilor potential afectate, aflate in ariile de contaminare si in cele limitrofe0 comunicarea anticipata a masurilor ce trebuie luate in cazul unui incident de contaminare fi ico-chimica a mediului, pe categorii de responsabili si de populatie expusa0 12!

comunicarea unor informatii, cu rol de 6activare7 a memoriei colective privind beneficiile economice ale activitatii cu efecte poluante si ocuparii fortei de munca etc. cu scopul cresterii 6acceptabilitatii7 sursei cu potential poluant".

I47ormat33le ecolo63ce s3 comu43carea cu pu0l3cul 2 strategie moderna a protectiei sanatatii si mediului se bazeaza pe implicarea comunitatii in toate activitatile referitoare la managementul de mediu. &ceasta poate fi realizata numai prin comunicarea sociala adecvata intre furnizor, autoritati si cetateni. Prin urmare, educatia autoritatilor locale este necesara pentru a se atinge scopurile legate de constientizarea aspectelor de mediu si implicarea comunitatii in procesul de luare a deciziilor. Pe de alta parte, credibilitatea autoritatilor depinde de implicarea cetatenilor si accesul acestora la informatiile de care au nevoie. )ooperarea cu cetatenii si punerea la dispozitia lor a informatiilor necesare, sporeste increderea acestora in autoritati si in institutiile de mediu. In scopul rezolvarii problemelor de sanatate si mediu intr/un mod eficient, prezentam intr-un cadru mai larg comunicarea cu comunitatea, ce decurge conform diagramei de mai jos. #rocesul comunicarii ,9%,& D# IN?2%*&(I IIIII# F#@I)2>9> IN?2%*&(I !ass me23a 34 spr3j34ul sa4atat33 #I %#)#P(2%I ?eedbacG

In prezent, pentru influentarea atitudinilor si comportamentelor, inclusiv a 6acceptarii7 noxelor chimice, societatea se sprijina tot mai mult pe utilizarea mijloacelor de comunicare in masa si mai putin pe canalele traditionale, implicand comunicarea directa, fata in fata si prin viu grai. Pentru difu area informatiilor, educarea publicului, formarea atitudinilor si pentru stimularea sau descura0area unor comportamente legate de profilaxie, sunt utilizate tot mai mult televiziunea, radioul, ziarele si alte 12-

periodice, precum si afisele. ,pre deosebire de dezvoltarea exploziva a mijloacelor tehnice legate de comunicarea in masa, ramura a stiintelor socio/umane care se ocupa de modul in care publicul raspunde mesajelor cu adresabilitate de masa, s/a dezvoltat mult mai putin. Practic, deocamdata nu exista cunostinte clar structurate privind avantajele sau, eventual, efectele negative ale unui anumit tip de comunicare in masa. In timp ce publicul este expus continuu unor mesaje tiparite si de tip audio/vizual, consecintele lor sunt in mare masura necunoscute. #ste adevarat ca anumite mesaje de reclama comerciala, de exemplu, sunt verificate in legatura cu efectele lor asupra consumatorilor, insa rezultatele nu au o utilitate sociala prea mare deoarece ele raman, de obicei, confidentiale. Pe de alta parte, numeroase mesaje privind educatia pentru sanatate sau cele referitoare la protectia muncii emise de institutii publice nu sunt urmarite in legatura cu efectelor lor. #le raman in mare masura necunoscute. *esaje de acest tip pot sa nu aiba, in fapt, nici un efect sesizabil asupra populatiei sau pot duce la manifestari contrare comportamentelor dorite. In absenta fa ei de evaluare a unui program de sanatate, aceste efecte nu vor putea fi determinate niciodata. De1/oltarea uma4a Dezvoltarea umana este un proces de extindere a posibilitatilor oamenilor. In principiu, aceste posibilitati pot fi infinite si se pot schimba cu timpul. Dar la toate nivelele de dezvoltare, posibilitatile esentiale ale omului sunt acelea de a avea o viata sanatoasa, de a dobandi cunostinte si de a avea acces la resursele necesare pentru asigurarea unui standard decent de viata. Daca aceste nevoi esentiale nu sunt satisfacute, multe alte posibilitati raman inacccesibile. Dezvoltarea umana insa, nu se opreste aici. 2ptiuni suplimentare, apreciate de multi oameni, variaza de la libertatea politica, economica si sociala pana la oportunitati de a fi creativ si productiv si de a se bucura de autorespect si de garantia drepturilor umane. Dezvoltarea umana are doua aspecte. formarea abilitatilor umane M imbunatatirea starii de sanatate, a cunostintelor si deprinderilor M si utilizarea acestor abilitati M pentru activitati recreative, in scopuri productive sau pentru a fi activ in domeniul cultural, social si politic. Daca scala dezvoltarii umane nu echilibreaza aceste doua aspecte, poate rezulta o considerabila frustrare umana. )onform conceptului de dezvoltare umana, un venit decent reprezinta o dorinta importanta a individului. Dar acesta nu reprezinta cel mai important aspect al vietii lor, dezvoltarea trebuie deci sa fie mai mult decat expansiunea venitului si a bunastarii, ea trebuie sa se concentraze asupra oamenilor. Programul de Dezvoltare al Natiunilor 9nite, %aportul Dezvoltarii 9mane, Ne< CorG, 1''5" Participarea individuala. 2rganizatiile trebuie sa fie incurajate sa foloseasca metode participative la intalnirile lor. Personalul de organizare si proiectare trebuie sa organizeze intalniri generale pentru a permite actualizari ale progresului, exprimarea unor nemultumiri, idei si feedbacG/ul 128

de la populatie. 2amenii vor gasi alte refugii daca aceste oportunitati nu sunt incluse in planul de dezvoltare. >uarea deciziilor. Punctul cel mai critic in procesul de luare a deciziilor este reprezentat de etapa de planificare a procesului. Planificarea necesita un timp si o energie considerabila de ambele parti. &vantajul este acela ca in momentul luarii deciziei finale, propunerea va fi rezultatul muncii comune a comunitatii si planificatorilor. )omunitatea are un rol esential in implementarea si functionarea cu succes a proiectului. &ceasta interactiune ar trebui sa opereze in fiecare punct semnificativ al luarii deciziei. Implementarea. Participarea la implementarea proiectului se poate face cu ajutorul individual, reciproc prin grupuri sau familii" sau prin angajarea unor specialisti. ,prijinul individual sau reciproc are o istorie mult mai lunga decat participarea in planificare sau luarea deciziilor. In acest caz insa este bine sa se cunoasca daca familiile au abilitatile necesare, capacitatea de a le dobandi, timpul necesar si resursele financiare pentru a 6construi7 sau a oferi infrastructura necesara. In final, modul de participare poate cuprinde toate cele amintite culminand cu ceea ce este cunoscut sub denumirea de 6imputernicire, autorizare, acreditare, abilitare7 empo<erment". Definitia lexicala a acestui termen este de 6a oferi autoritatea oficiala sau puterea legala7. Imputernicirea definita de lucratorii comunitari este capacitatea de a/ti lua destinul in propriile maini. Implicarea reprezinta faptul ca oamenii au 6trezit7 propria istorie, si/au realizat propria situatie si potential, au dobandit capacitatea de a analiza in termenii propriului lor sistem de valori si sunt capabili sa actioneze individual sau in grup. Imputernicirea, deci, ar trebui sa fie scopul final al participarii comunitare. &ceasta este speranta viitorului pentru oameni si guvernele lor. CO!UNICAREA DE !ASA )omunicarea de masa joaca un rol important in promovarea 6modernizarii7 in randul populatiei. *ijloacele de comunicare in masa sunt cel mai des utilizate in acest scop. >iderii comunitari, expertii din domenii diferite transmit prin aceste modalitati schimbarile pe care adoptarea noilor idei si tehnologii le pot aduce vietii oamenilor. %adioul, televiziunea si cinematograful mobil, de asemenea, au jucat un rol important in zonele rurale, fiind unul dintre cele mai populare mijloace de comunicare in masa, in societatile din vest. Posterele, pliantele si alte materiale publicitare au fost, de asemenea, un mijloc mult utilizat fiind cunoscut sub denumirea de 6suport pentru dezvoltarea comunicarii7, de catre ?&2. Deoarece dezvoltarea a fost centralizata fara consultarea prealabila a populatiei, adeseori solutiile nu au fost adecvate. Planificarea centralizata a privat populatia de participarea la planurile de 12'

dezvoltare comunitara. Dezvoltarea devine o responsabilitate a guvernului. In timp ce in trecut, fermierii mentineau sistemele de irigare comune, ei au inceput sa fie dati la o parte de autoritatile locale si regiile atuonome de apa si canalizare care au inceput sa rationalizeze apele. )and canalele de irigatie s/au spart, fermierii au asteptat autoritatile sa vina sa le repare in loc sa rezolve ei problema, deoarece considerau ca acestea nu le apartin. Daca muncitorii acestor regii nu veneau sa repare canalele acestea erau abandonate. In general exista patru mo2al3tat3 237er3te 2e part3c3pare care pot fi observate in majoritatea proiectelor de dezvoltare care necesita participare comunitara. &cestea sunt descrise mai jos. Part3c3pare 34 3mpleme4tare M 2amenii sunt incurajati in mod activ si mobilizati sa participe la realizarea proiectelor. >i se dau anumite responsabilitati si sarcini precise sau li se cere sa contribuie cu anumite resurse0 Part3c3parea 34 e/aluare M >a incheierea proiectului oamenii sunt invitati sa critice succesul sau esecul acestuia0 Part3c3parea la 0e4e73c33 M 2amenii participa cu placere atunci cand au anumite beneficii, cum ar fi introducerea canalizarii, examene medicale gratuite, un camion care sa le transporte produsele la piata gratuit, intalniri intr/o sala nou a primariei satului0 Part3c3pare la procesul 2e luare a 2ec3133lor M 2amenii initiaza, discuta, conceptualizeaza si planifica activitati pe care le vor face ca si comunitate. 9nele dintre acestea pot fi legate de domenii de dezvoltare cum ar fi construirea unei scoli, folosirea ingrasamintelor sau a apelor reziduale. &lte discutii pot fi politice, cum ar fi coruptia oficialilor, sprijinul candidatilor parlamentari, rezistenta la presiunea elitelor. (otusi altele pot fi culturale sau politice M organizarea unei sarbatori traditionale, rugaciuni pentru combatera secetei, unele avand ca scop doar crearea unei bune dispozitii. Procesul de comunicare participativa nu este un panaceu pentru dezvoltare. &stfel de procese nu sunt adecvate pentru rezolvarea tuturor tipurilor de probleme, in orice context sau la orice moment. *ama al carei copil moare de diaree nu va dori sa 6participe7. ,unt necesare si solutiile si interventiile pe termen scurt. )onceptele aparent opuse de 6participare7 si 6manipulare7 pot fi vazute din mai multe perspective. )ei care doresc sa 6vanda7 solutii 6populatiei tinta7 pot fi acuzati ca sunt manipulatori si ei pot, de asemenea, sa introduca o serie de noi premize culturale. 2ricum, comunicatorul social participativ poate sa intervina intr/o comunitate cu un anumit aspect al realitatii si un anumit set de valori, sperand ca oamenii vor ajunge sa perceapa opresiunea in modul in care el o vede. &ceasta abordare poate fi, de asemenea, considerata manipulativa.

1$5

Pretul pe care oamenii il platesc pentru a lua parte la proces este adeseori omis. &deseori, se presupune ca populatia nu are altceva mai bun de facut cu timpul sau. Pentru fiecare ora de 6participare7 exista un cost oportun, si anume faptul ca cetateanul poate fi mai productiv daca participa intr/o alta activitate, comparativ cu beneficiile pe termen scurt sau pe termen lung ale proiectului. )omunicatorul social trebuie sa ia in considerare acest fapt cand intra in comunitate. )omunicarea pentru facilitarea unei actiuni poate tinde spre urmatoarele obiective. crearea unei intelegeri clare asupra actiunii care va avea loc feedbacG/ul care sa asigure faptul ca actiunea este acceptata si sprijinita de ideal" toti membrii comunitatii si daca nu, gasirea unor alternative comunicarea finalitatii actiunii oferirea de sprijin si publicitate adecvata pe masura ce actiunea este implementata informarea membrilor comunitatii asupra progresului procesului de implementarea a actiunii raportarea impactului actiunii adunarea si impartasirea reactiilor membrilor comunitatii, la actiunile desfasurate planificarea urmatoarelor etape de actiune recapitularea intregului proces

!asur3 ale e73c3e4te3 mesajelor 34 comu43carea 2e masa *odificari in planul atitudinilor pot duce la schimbari comportamentale si invers. ,tudiile au aratat ca, dupa adoptarea unui anumit comportament, in urma unei stimulari moderate, individul isi poate modifica atitudinea privind acel comportament. *odificarea atitudinii este descrisa adeseori ca un proces iterativ. un mesaj poate aduce o schimbare minora de atitudine privind un produs sau un anumit comportament, suficienta pentru ca persoana sa doreasca sa incerce acel produs sau comportament. 9lterior, contactul sau practica directa care urmeaza il determina pe individ sa/si modifice sau sa/si consolideze atitudinea initiala, fapt ce duce la noi elemente de practica, ce au, la randul lor, noi efecte asupra atitudinii. In multe domenii, relatia dintre cunostinte si comportament este, de asemenea, slaba, similar cu relatia dintre atitudine si comportament. De exemplu, fumatorii sau bautorii in exces nu sunt mai putin constienti de pericolul antrenat de obiceiul lor decat ceilalti. In acest caz, gradul de constientizare nu implica in mod automat o modificare in comportament.

1$1

2 serie de alti indicatori de eficienta sunt si mai problematici. #valuarea de catre specialisti a eficientei mesajului nu ofera in mod necesar predictii corecte privind modificarile comportamentale produse de mesaj, chiar in conditiile consultarii unui esantion larg de experti. Din acest motiv, atunci cand se pune problema aprecierii efectului sugestiv al unor mesaje, nu exista o alternativa suficient de valida la verificarea efectiva, obiectiva, in teren, a modificarilor comportamentale, la populatiile implicate. In sfarsit, este important de observat ca obtinerea unui efect comportamental nu implica in mod necesar o apropiere de obiectivul 4final4 urmarit, deoarece afectiunile sau accidentele legate de stilul de viata nu depind exclusiv de anumite comportamente. ?umatul nu este singurul obicei daunator care poate duce la decese timpurii legate de stilul de viata, asa cum purtarea centurii de siguranta sau abtinerea de la conducerea auto sub influenta alcoolului nu garanteaza lipsa accidentelor rutiere mortale. &celeasi consecinte pot deriva si din alte cauze, astfel incat reducerea morbiditatii sau mortalitatii pe baza adoptarii anumitor comportamente devine evidenta numai atunci cand alti factori raman constanti. #racticarea unui anumit comportament preventiv recomandat prin actiuni specifice poate sa nu fie eficienta, daca nu sunt adoptate si alte masuri suplimentare de evitare a riscului. In scopul determinarii calitatii si efectelor acestui tip de mesaje, se pot utiliza numerosi indicatori. a. aprecieri ale atractivitatii mesajului de catre un esantion de subiecti0 b. aprecieri ale eficientei mesajului de catre un esantion de subiecti0 c. aprecieri ale eficientei mesajului de catre un esantion de specialisti0 d. numarul de persoane expuse mesajului0 e. gradul de memorare a mesajului de catre public0 f. modificari in planul informarii si cunostintelor celor expusi mesajului0 g. modificari ale unor atitudini sau intentii comportamentale exprimate de receptori0 h. modificari ale unor comportamente auto/evaluate0 i. modificari ale unor comportamente in conditii experimentale, de laborator0 j. modificari ale unor comportamente observate in conditiile vietii reale0 G. modificari in domeniul obiectivului 4final4, cum ar fi imbunatatiri in planul 4sanatatii4 sau al 4calitatii vietii4 de exemplu, reducerea ratei accidentelor sau a mortalitatii legate de stilul de viata". In mod evident, relevanta acestor criterii in raport cu atingerea obiectivelor finale urmarite de asigurare a protectiei sau sanatatii" poate varia foarte mult. (otodata, se poate constata uneori un dezacord intre membrii comunitatii sau intre diferitele categorii sociale in privinta naturii acestor obiective 4finale4. 1$2

Faliditatea redusa a unor indicatori intermediari de eficienta, folositi in mod obisnuit este determinata de numerosi factori. De exemplu, relatia intre atitudini si comportamentul observabil este adeseori destul de slaba. 2 cauza ar putea fi natura neadecvata a procedeului de masurare a atitudinilor. &lta explicatie rezida in faptul ca un anumit comportament este influentat si de alti factori decat atitudinile, cum ar fi perceptia individului privind normele adoptate de ceilalti si presiunea sociala ce rezulta de aici. CO!UNICAREA RISCULUI SI E)ECTUL PLACE'O De multa vreme societatea a cunoscut si a utilizat efectele pozitive potentiale asupra starii de sanatate ale credintelor si afectelor. In medicina, acestea au fost denumite efecte placebo. 9n mit spune ca daca o boala se vindeca cu ajutorul unui placebo, boala se gaseste in 6mintea pacientului7. &devarul este insa ca medicatia placebo pot avea efecte pozitive pe scara larga, nu doar in cazul afectiunilor psihice, ci si a altor afectiuni. In unele cazuri, cum ar fi angina pectorala, procedurile placebo s/au dovedit a fi de doua ori mai eficiente decat tratamentul chirurgical. ,tudiile au demonstrat ca puterea efectului placebo in medicina este de ++K in majoritatea procedurilor de tratament. #fectul placebo poate functiona si in sens negativ si anume, daca exista o conceptie conform careia un anumit factor va influenta negativ sanatatea, atunci acel factor poate sa aiba efecte adverse asupra sanatatii. #xista numeroase cercetari conform carora impunerea unui risc inacceptabil este suficienta pentru a produce efecte adverse asupra sanatatii fizice si psihice. ,tressul psihologic al indivizilor expusi cronic la un risc ambiental sau de consum este acccentuat si in cazul in care exista o expunere redusa la acel agent. %eactiile la factorii de stress minori pot fi considerate normale in procesul de adaptare la schimbarile de mediu, dar reactiile ample ale unor indivizi la factori stressori semnificativi sunt in general considerate ca daunatoare sanatatii, in special atunci cand expunerea este de durata. In interpretarea factorilor de stres este important aspectul psihologic, cum ar fi, de exemplu, conceptia familiei sau comunitatii asupra calitatii apei de baut. #xpunerea cronica la un factor de risc considerat chiar minor poate provoca reactii semnificative de stres. &ceasta ilustreaza faptul ca aparitia problemelor de sanatate mentala si fizica nu necesita prezenta efectiva a expunerii ci doar perceptia unui 6pericol7 neacceptat de catre populatie. #fectele adverse asupra starii de sanatate pot fi influentate de factorii psihologici, care sunt reali si nu exista doar 6in imaginatia publicului7. &stfel de efecte pot fi influentate prin informare, consiliere, experienta personala a expunerii la risc sau analiza efectiva a unor parametri ai apei potabile, iar intensitatea si directia influentarii acestor efecte negative nu pot fi stabilite doar pe baza de 6bun simt7, fiind necesar un efort specializat in acest sens. 1$$

Principii ale unei actiuni de comunicare a riscului si de modificare a atitudinilor Procesul comuncarii riscului trebuie considerat ca expresia unui sistem cu autoreglaj care functioneaza conform teoriei generale a comunicarii. Proiectarea unei comunicari eficiente va lua in considerare toate segmentele implicate in urmatoarea secventa. caracter3st3c3le surse3 mesajelor sa aiba credibilitate si atractivitate, sa se precizeze raportarea ei la receptori"0 co4t34utul mesajulu3 in relatie cu sursa acestuia, in relatie cu trebuintele si valorile receptorilor, relatia cu contraargumentele posibile, claritatea concluziilor, caracterul de impact eficient al mesajului"0 structura mesajulu3 ordinea elementelor mesajului, raportul intre emotie si rationalitate, intre atitudine si comportament"0 ca4alul 2e comu43cat3e se vor analiza tipurile de mijloace de comunicare, atributele lor, rolul experientei nemijlocite a receptorului in legatura cu continutul mesajului, analizarea si tratarea contradictiilor posibile"0 receptorul se va tine cont de extremismul si intensitatea convingerilor anterioare, de caracteristicile demografice si de personalitate ale receptorului".

Act3u4ea 2e !AR-ETIN" SOCIAL 34 /e2erea comu43car33 corecte a r3sculu3A 342ucer33 u4or mo2373car3 comportame4tale s3 sca2er33 43/elulu3 a453etat33 2e 6rup 2:I#)(IF9> &)(I9NII. reducerea atitudinii de respingere si riscului expunerii la agenti bacterieni cu efecte posibile asupra sanatatii intr/o populatie tinta, prin intermediul activitatilor proprii ale populatiei vizate N&(9%& P%2=%&*9>9I D# ,&N&(&(#. programul va fi intocmit in scopul declansarii anumitor activitati preventive ce apar ca niste 6modificari comportamentale7 in raport cu practicile anterioare", in directia evaluarii stresului, adaptarii la stres si limitarii raspunsurilor dezadaptative daunatoare persoanei in plan bio/psiho/social. *etodologia va tine seama de urmatoarele aspecte.

1$1

necesitatea intelegerii clare a riscurilor reale ale expunerii la nivelele actuale ale contaminarii chimice si bacteriologice din zona si a cunoasterii concrete a perceptiilor populatiei in legatura cu aceasta0 necesitatea folosirii mai multor canale de informare si formare a atitudinilor0 necesitatea implicarii directe a populatiei tinta in procesul de elaborare a mesajelor informative0 necesitatea informarii despre program a intregii comunitati si obtinerea sprijinului ei pentru populatia tinta.

ETAPELE act3u433 2e marGet346 soc3al: 7ormularea strate63e3 ancheta formativa initiala pe baza de chestionar privind cunostintele, atitudinile si deprinderile populatiei / ).&.D./ , a motivatiilor si obstacolelor subiective care trebuie depasite, analiza rezultatelor, stabilirea obiectivelor de lucru" pro3ectarea pla4ulu3 2e act3u4e stabilirea continutului mesajelor educative, a nuantelor, a tonului si adecvarii lor, a caracteristicilor psiho/demografice ale receptorilor, stabilirea canalelor de comunicare, a distributiei si frecventei mesajelor, pretestarea, revizuirea si testarea mesajelor, analizarea prin ancheta a 6nivelului7 initial al ).&.D., redactarea mesajelor" apl3carea pro6ramulu3 de comunicare recrutarea si instruirea agentilor comunicarii, transmiterea mesajelor" e/aluarea re1ultatelor supravegherea comunicarii, post/evaluarea periodica, aprecierea finala prin repetarea anchetei ).&.D. si comparatia cu rezultatele pre/testarii" PARTICIPAREA PU'LICA IN LUAREA DECI.IILOR In luarea deciziilor referitoare la o comunitate, implicarea comunitatii este esentiala. &ceste fapt este important pentru acceptarea schimbarilor in 6peisajul comunitar7 si 6construirea7 unei perceptii pozitive a publicului fata de agentul schimbarii de exemplu, modificarea procesului tehnologic de epurare a apei, inlocuiri de conducte etc.". )at de satisfacatoare poate fi participarea publicab Publicului trebuie sa i se acorde o participare adecvata in cadrul procesului de schimbare. &ceasta va include informarea asupra costurilor si a datelor tehnice precum si informatii asupra expunerii, starii de sanatate, a riscurilor si a consecintelor posibile.

1$+

Populatia trebuie informata obiectiv de catre specialisti cu autoritate in domeniu, in legatura cu riscurile asupra starii de sanatate, la care este expusa. *ass media trebuie implicata si informata corect, deoarece populatia are tendinta de a adopta informatiile promovate de catre aceasta, ca fiind reale. #ste necesara o dezbatere publica in care sa se expuna date stiintifice referitoare la riscurile pentru starea de sanatate a populatiei, prezentate intr/o forma accesibila publicului larg. Impl3carea s3 spr3j34ul comu43tat33 (oate programele guvernamentale si industriale implica reflectarea caracteristicilor locale si culturale ale comunitatii. In ,tatele 9nite, sondajele de opinie au evidentiat faptul ca exista divergente insemnate intre opiniile publicului si cele ale expertilor, referitoare la prioritizarea riscurilor de exemplu, din punctul de vedere al expertilor, poluarea aerului reprezinta cel mai important risc pentru sanatatea publica, in timp ce pentru public deseurile periculoase sunt in fruntea listei". #xista cateva recomandari practice pentru prioritizarea riscurilor in cadrul programelor de sanatate si mediu. 9tilizarea unor 34strume4te variate pe4tru re2ucerea r3scur3lor: / masuratori stiintifice si tehnice cercetare si dezvoltare" / stimularea pietei taxe de poluare, autorizari de functionare, raspundere legala" / reglementari legislative / intarirea si cooperarea interinstitutionala si internationala 9tilizarea prioritatilor pe baza riscului in procesul 2e pla4373care strate63ca / evaluarea periodica a concluziilor si datelor pe termen lung / analiza din perspective diferite ex. poluanti, surse" 9tilizarea prioritatilor pe baza de risc in procesul 2e 0u6etare Im0u4atat3rea cal3tat33 2atelor colectate s3 a meto2elor 2e a4al31a care evalueaza, compara si reduc diferitele riscuri de mediu Im0u4atat3rea comu43car33 intre autoritati si populatie / instruirea profesionistilor pentru identificarea si reducerea riscului / educarea publicului in domeniul cauzelor poluarii si a reducerii surselor de poluare / corelarea politicii economice cu cea de mediu $alor31area resurselor 4aturale si considerarea efectelor globale asupra mediului din perspectiva unei dezvoltari durabile. 1$!

PARTICIPAREA COMUNITARA Participarea comunitara se defineste ca. a. implicare voluntara in luarea deciziilor si implementarea acelora care le afecteaza in mod direct viata b. activitati desfasurate de catre familiile cu venituri reduse, cu sau fara asistenta, pentru imbunatatirea conditiilor de viata Participarea comunitara astfel definita a existat intotdeauna sub o forma de ajutor reciproc, in comunitatile de dimensiuni reduse. (otusi, odata cu urbanizarea rapida din multe tari in curs de dezvoltare, participarii comunitare i s/a acordat mai multa atentie si a capatat noi dimensiuni si uneori intelesuri contradictorii. Participarea comunitara este uneori vazuta din exterior mai degraba ca 6un instrument7 care aduce schimbarea, in special in asezarile sarace. 9na din limitele acestei perspective este constituita de accentul pus pe organizarea din exterior a interventiilor de 6mobilizare7 a saracilor pentru dobandirea planurilor si programelor concepute de catre altii, apoi sprijinul acordat pentru 6imputernicirea7 barbatilor si femeilor din comunitate pentru determinarea tipului, gradului si directiei de schimbare necesare si dorite M care reprezinta principiul de baza al democratiei. Fazuta din perspectiva comunitatii, problema nu este una de dezvoltare a capacitatii de participare a acesteia in sectorul programelor publice, dar se cauta sprijinul sectorului public si privat pentru dezvoltarea propriilor prioritati Or6a431at33le comu43tare Initiate local si auto/conduse organizatiile comunitare au inceput sa apara in toata lumea. #meregenta acestor initiative este in special un semn de speranta pentru participarea in cadrul unui 6parteneriat7cu guvernul a sectorului comercial privat si sectorului voluntar. ?iecare comunitate are propria sa istorie si caracteristici. (ipurile si componenta organizatiilor variaza, de asemenea, in functie de comunitate. 9nele organizatii se fixeaza in jurul unui subiect iar altele pot sa realizeze o functie de coordonare pentru un spectru mai larg de actiuni din comunitate. 2ricare ar fi forma organizatiei, este util de cunoscut originea si componenta grupului de lucratori ai organizatiei. #ste organizatia reprezentativa pentru comunitateb Daca comunitatea este heterogena ex. un amestec cultural, etnic, rasial sau persoane cu venituri reduse", reflecta aceasta organizatie diversitatea comunitatiib 1$-

)are sunt obiectivele comunitatiib ?unctioneaza intr/un mod participativb ,e ocupa de saracia dezorganizata precum si de saracia organizatab )are sunt realizarile lorb )e este necesar pentru a imbunatati capacitatea ei organizationalab Primeste sprijin tehnic sau financiar din partea agentiilor externe, donatii, guvern, 2N=/urib

Mobilizarea si ridicarea nivelului de constientizare1 9na dintre primele actiuni ale agentiilor cand introduc un program3proiect intr/o comunitate este 6mobilizarea7 oamenilor. &ceasta reprezinta de obicei, recrutarea suporterilor pentru ideea nou introdusa si se numeste participare. #ste nevoie de un singur pas sa impingi intreaga comunitate spre. a. ridicarea nivelului de constientizare referitor la problema si solutiile considerate, precum si alte temeri sau probleme ale comunitatii b. evaluarea 6receptivitatii7 comunitatii ca intreg c. identificarea preliminara a 6actorilor7 potentiali in programul propus 9n rol important in acest proces il pot avea 2N=/urile deoarece ele cunosc mai bine cine sunt persoanele cu influenta in comunitate, precum si cele care de obicei nu se implica in procesele de dezvoltare ca beneficiari si3sau actori ex. saracii". 2N=/urile pot avea o valoare deosebita in incurajarea prezentei vocale si active a femeilor M nu de la inceput, ci pe parcursul procesului. ?emeile de obicei nu ies in fata, si numai daca se depune un efort constient din partea profesionistilor si a politicienilor de a le include, ele nu vor fi lasate pe dinafara. Implicarea membrilor comunitatii 2 metoda utila de a identifica cine anume din comunitate se va implica si cum, in procesul de planificare, implementare si mentinere a proiectelor o reprezinta pregatirea 6profilului comunitatii7. 9rmarind faza de ridicare a nivelului de constientizare, rezidentii comunitatii ar trebui sa fie implicati in colectarea datelor pentru elaborarea profilului comunitar, prin cunostintele lor despre teritoriu. Informatiile despre comunitate pot sa fie deja documentate, dar daca nu exista o harta a comunitatii, rezidentii pot sa ajute la desenarea ei. Profilurile anterioare puteau omite nume si componenta organizatiilor din comunitate. &cestea vor fi date importante pentru stadiile ulterioare ale procesului de dezvoltare participativa.

1$8

Ale6erea u4u3 st3l 2e re1ol/are al co47l3ctulu3 Pentru a fi in armonie cu spiritul si practica participarii comunitare, cel mai adecvat mod de rezolvare al conflictelor este cel colaborativ. &cesta implica modele de comunicare participativa, interactiva in rezolvarea de probleme si in luarea deciziilor. 2ricum stilul adecvat depinde de situatie. )ei care se afla in conflict de exemplu conducerea unei intreprinderi si o comunitate sau o organizatie non/guvernamentala" trebuie sa aiba capacitatea de a utiliza oricare dintre stiluri, in functie de situatie.

Stiluri de rezolvare a con lictelor a. Competitia 2amenii care in mod obisnuit utilizeaza stilul competitiv vor putea observa ca ceilalti oameni reactioneaza negativ daca sunt pusi intr/o situatie castig3pierdere. )ompetitivii sunt adeseori fortati sa exprime furie sau agresivitate daca sunt frustrati. Daca aceasta situatie apare in mod frecvent, oamenii tind sa evite conflictul si deci, interactiunea cu adversarii, si prin urmare nu vor oferi informatii. b. Acomodarea 9tilizarea in exces a acestui stil determina aparitia riscului de auto/convingere ca ideilor, nevoilor si temerilor personale, nu li se acorda atentia cuvenita. )ei care adopta acest stil tind sa fie rezervati si tacuti neaducand nici o contributie. In cadrul grupurilor adeseori, isi pierd influenta si chiar respectul. 9nul dintre riscurile adoptarii acestui stil il reprezinta esecul in stabilirea relatiilor interpersonale. c. Evitarea 9nii oameni presupun ca nu exista consecinte negative asociate stilului de evitare. #i au credinta ca daca nu se angajeaza intr/un conflict, nu vor experimenta consecinte nefaste, insa acest lucru nu este adevarat. #vitarea conflictului poate crea probleme pentru ambele parti. Persoana care refuza sa participe la luarea deciziilor va fi putin implicata in acest proces. Decizia se va lua fara input/ ul contributia" acestei persoane, iar rezultatul poate fi un nivel scazut de implicare a ambelor parti precum si o implementare defectuasa a obiectivelor. & nu evita niciodata conflictul poate avea de asemenea consecinte negative. )ei care confrunta toate situatiile de conflict pot crea ostilitate si pot rani sentimentele celorlalti. evitarea selectiva a conflictului este o tactica inteligenta. &ceasta necesita abilitatea de a cantari orice conflict potential in termenii importantei sale si daca angajarea in aceasta situatie va face mai mult bine decat rau.

1$'

!. COMPROMISU" )ei care adopta intotdeauna compromisul nu isi vor putea satisface nevoile. De asemenea, ei pot sa fie atat de prinsi de tacticile de negociere incat sa piarda din vedere aspectele, principiile si valorile importante. 2ricum cei care nu accepta compromisul niciodata nu isi ofera ocazia dezvoltarii abilitatilor de negociere pentru acele situatii in care compromisul este acceptabil din punct de vedere etic sau inevitabil din punct de vedere realistic. E. CO"A#ORAREA Procesul colaborarii necesita mai mult timp si energie decat oricare dintre celelalte stiluri. 9nele aspecte nu merita costurile pe care le implica obtinerea unui consens M unele conflicte sunt minime si nu merita efortul de a fi rezolvate. )olaborarea este istovitoarea daca consuma multa energie ce ar putea fi utilizata pentru alte aspecte. In orice caz, ideile creative pentru rezolvarea problemelor se nasc in urma colaborarilor. )ei care nu utilizeaza colaborarea, neaga ideile inovatoare si solidaritatea in implementarea acestora. Dintre toate cele cinci stiluri, colaborarea implica cele trei stadii ale procedurilor de re olvare a conflictelor. "xplorarea1 1. constientizarea conflictului 2. identificarea nevoilor, temerilor si obiectivelor Stabilirea obiectivelor1 $. analiza situatiilor si a consecintelor pentru fiecare parte 1. selectarea solutiei optime, care indeplineste cel mai bine nevoile si dorintele, precum si indeplinirea fiecarei parti Act3u4ea: Implementarea deciziei si evaluarea rezultatelor. Stilurile de mana$ement al con lictelor sunt mai mult sau mai putin adecvate in unctie de natura problemei si de caracteristicile partilor implicate. Toata lumea poate adopta oricare dintre aceste stiluri. Ceea ce este necesar este de apt dezvoltarea abilitatilor de e%plorare a situatiilor con lictuale si ale$erea celui mai adecvat mod de actiune. PERCEPTIE:CO!UNICARE:!AR-ETIN" SOCIAL

115

De ce este necesar studiul I&P ca fundament de comunicareb )a sa comunici cu un individ sau grup de indivizi trebuie sa realizezi in primul rand un limbaj comun. (rebuie sa se inteleaga ca ceea ce este rational pentru evaluator trebuie sa fie la fel de rational pentru cel care lucreaza la sinterizare sau familia lui sau societatea in care traieste. &ceste evaluari te ajuta sa apreciezi cam 6ce fel7 de mesaje, 6cum7 trebuie ele structurate, in 6ce mod7 se pot transmite si cum trebuie culese si interpretate 6feed/ bacG/urile7 de la acestia. )u alte cuvinte, cum se poate modela comunicarea astfel incat perceptia 6receptorului7 sa nu denatureze intentia 6emitatorului7. ,e realizeaza practic un circuit in care informatiile trebuie sa curga la fel de bine si fara interferente, in ambele sensuri. #xperienta americana a demonstrat in ultimele decenii ce performante si ce modificari mari se pot realiza in schimbarea atitudinii si comportamentului celor expusi la metale grele, in special plumb. ,i sa nu uitam realizarea fantastica in ceea ce priveste scaderea drastica a bolilor coronarine cronice si a accidentelor vasculare cerebrale in ,9& prin implementarea a trei masuri profilactice. schimbarea comportamentului alimentar, a atitudinii fata de fumatul activ si pasiv si a atitudinii fata de sedentarism. #xperienta noastra arata chiar si acolo unde s/au initiat studii I&P, care au stat la baza elaborarii unor programe de comunicare, ca nu s/au obtinut rezultatele scontate mai ales datorita aparitiei interferentei in ceea ce priveste asigurarea fluxului continuu intre. 7emitator7 si 6receptor7 si invers. &ceasta duce la un consum neadecvat al resurselor si la un cost/beneficiu sub cel prognozat. In comunicare, relatiile dintre realitate si perceptie influenteaza intelegerea. Pentru a intelege mai bine conceptul de comunicare, trebuie sa intelegem atat realitatea cat si comunicarea. %ealitatea poate fi privita ca fiind constituita din doua elemente. tangibile si intangibile. #lementele tangibile sunt considerate cele care sunt aceleasi pentru toate persoanele. #le sunt obiective si verificabile0 sunt elemente sau lucruri cum ar fi timpul, distanta, spatiul, greutatea si miscarea. #lementele intangibile sunt legate de lumea noastra subiectiva, perceptia noastra individuala le determina0 doi oameni trebuie sa aiba aceeasi perceptie credinte, atitudini si valori" pentru a fi de acord. )omunicarea este un proces. &cest proces depinde de folosirea instrumentelor de interpretare / atat verbale cat si nonverbale. Instrumentele verbale includ vorbirea si ascultarea0 cele nonverbale includ timpul, locul, spatiul si limbajul corporal. ,emnificatia este cea care reprezinta o bariera in comunicare. ,emnificatiile sunt transmise prin limbaj, prin intermediul vorbirii si ascultarii. ?iecare implica o aptitudine diferita. 9n vorbitor trebuie sa inteleaga clar ce vrea sa spuna0 astfel o problema de comunicare poate fi atribuita incompetentei ascultatorului. &tunci cand oamenii asculta ei trebuie sa/si foloseasca aptitudinile de ascultare la fel cum un vorbitor trebuie sa/si foloseasca aptitudinile. &scultatorii trebuie sa participe activ pentru o buna comunicare. (otusi, noi putem auzi multe lucruri si sa nu ascultam cum trebuie. )el care comunica 111

poate sa/i spuna celui expus ca trebuie sa se concentreze mai mult asupra acestui lucru. Persoana poate spune da, dar fara a lua nici o masura, deoarece nu a inteles mesajul de aceeasi maniera cu cel care l/a comunicat. In acest caz comunicarea nu a fost eficace si nu este eficienta, intrucat va duce la costuri suplimentare. &scultarea este eficace atunci cand ascultatorul poate repeta corect ceea ce a spus vorbitorul, cand ascultatorul participa activ impreuna cu vorbitorul si evalueaza ceea ce s/a spus, si cand exista feed/bacG spre vorbitor. #ste de altfel un proces activ de 4dat si luat4. #xemplul concludent este folosirea mastii respiratorii, alte masuri de control al expunerii cum ar fi rotarea pe diferite sectii, necesitatea existentei si utilizarii dusurilor si schimbarea hainelor la sfarsitul lucrului, etc. )omunicarea conecteaza doua lumi. lumea fizica a lucrurilor si lumea sociala a atitudinilor, valorilor si perceptiei. #xistam intr/o lume a impresiilor, incercam sa transformam impresiile in simboluri si apoi in idei, plasam aceste lucruri in domeniul experientei proprii cat de implicati am fost in astfel de programe, ce rezultate am obtinut, etc.". 9n ascultator poate sa spuna unui vorbitor 4ce vrei sa spui4 sau 4nu stiu4 daca nu intelege ceea ce vorbitorul incearca sa comunice. &cest lucru poate fi numit 4fericirea ignorantei7 sau 4puterea gandirii negative4. )uvintele pot avea semnificatie in comunicare atunci cand se afla in vocabularul interlocutorului. )hiar si atunci semnificatia pe care o au depinde de anii de viata, experienta si cultura ascultatorului sau cititorului. &numite cuvinte au semnificatii diferite sau mai multe sensuri ceea ce poate fi o bariera in comunicare. De exemplu, o persoana care a completat un formular intr/un studiu I&P la rubrica 4lungimea rezidentei4, tradusa identic in sase limbi, a completat 4zece metri4. De fapt i se cerea 4de cat timp locuiti la aceasta adresa4. %ezulta ca uneori cuvintele pot fi bariere ale semnificatiilor. 9n exemplu concludent este acela cand nu se realizeaza bine comunicarea din vina vorbitorului sau a cailor persoanele intermediare" si copiii care au beneficiat de tratament de chelare se reintorc la putin timp in acelasi mediu. 9n lucru deosebit de important este dat de aspectul cumulativ al perceptiilor. Datorita acestui fapt uneori, este destul de dificil sa se reanalizeze strategia, planul de comunicare, atunci cand apar situatii noi. In acelasi timp, asa cum am mai amintit, acest proces este un proces continuu si supus in permanenta unor schimbari. Noi trebuie sa ne amintim ca suntem la fel intr/un sens. Noi nu suntem complet rationali si adesea ne comportam de o maniera irationala. Daca vrem sa comunicam bine, trebuie sa recunoastem ca aceasta comunicare are loc numai atunci cand suntem constienti de diferentele dintre realitatea faptica si cea perceputa.

112

De fapt, comunicarea sta la baza unui asa/zis 4marGeting social4 care are ca si obiectiv schimbarea de comportamente. In promovarea schimbarii comportamentului si in elaborarea de necesitati, marGeting/ul social utilizeaza acel procedeu de 4feed/for<ard4. Ne deplasam la locul de munca sa vedem ce stiu si ce vor muncitorii, lucru care se poate prin aceste studii I&P. *arGeting/ul social mai necesita creativitate nu numai in structurarea mesajului dar si in implementarea calitatii si in dezvoltarea strategiei de programe. )u toate ca exista multe deosebiri intre educatia traditionala pentru sanatate si marGeting/ul social urmatoarele patru diferente sunt mai importante. /viziunea, inca de la inceput, a utilizarii metodei 6feed/for<ard7 /focalizarea asupra schimbarii comportamentului /marimea necesitatii si ecuatia 6marGeting/ului7 /7angajarea7 creativitatii In ,9& marGeting/ul social este o disciplina acceptata tot mai mult de cei care lucreaza in preventie si control. Prezinta urmatoarele avantaje. /imbunatateste cost/eficacitatea unui program prin reorientarea nevoilor /construieste aliante, coalitii intre sectorul public si privat si relatii bune in cadrul programului /conduce la impacte pozitive asupra starii de sanatate deoarece se acopera necesitatile 6consumatorilor de sanatate7. In ,9& si in alte tari, se stie deja destul pentru a face marGeting/ul social indispensabil in atingerea telurilor sanatatii publice. )u alte cuvinte marGeting/ul social este noul imperativ pentru sanatatea publica. I!PLE!ENTAREA STRATE"IEI DE CO!UNICARE RE)ERINTE SPECIALE PLU!'UL SI CIANURILE ,trategia de comunicare va cuprinde. a. informarea factorilor de deci ie si a populatiei despre re ultatele studiilor efectuate masuratori de mediu, parametri biologici pe subiecti,etc."0 b. efectele in timp, pe termen scurt si lung asupra starii de sanatate, datorate expunerii2 c. tipurile de comportament la risc din partea celor implicati0 d. beneficiile si3sau pierderile financiare, economice ale celor expusi la risc0 e. eventuale solutii practice pentru rezolvarea problemei0 In scopul schimbarii atitudinilor, practicilor si a comportamentelor legate de contaminarea cu plumb trebuie realizata o comunicare mai eficienta a riscului la urmatoarele categorii populationale. copii, 11$

parinti, educatori3profesori, comunitate, autoritati locale, autoritati nationale In scopul scC3m0ar33 at3tu2343lorA pract3c3lor s3 a comportame4telor legate de contaminarea cu metale grele si cianuri ar trebui urmati cativa pasi pentru realizarea unei comunicari mai eficiente a riscului. 1. ,ensibilizarea copiilor, parintilor, a cadrelor didactice si a populatiei in general, cu privire la subiectul 6intoxicatia cu metale grele si cianuri7 printr/o informare corecta asupra situatiei existente si in ce priveste rezultatele studiului. 2. #ducarea copiilor cu privire la comportamentele dezirabile, referitoare la prevenirea contaminarii cu metale grele si cianuri. $. ,chimbarea atitudinilor, credintelor cu privire la consecintele negative sau pozitive ale unor actiuni, comportamente legate de igiena personala, a alimentatiei, curatenia locuintei si a gradinitei3scolii. 1. ,chimbarea importantei relative a unor consecinte in particular, de exemplu, spalatul pe maini ca pricipala metoda de prevenire a contaminarii cu metale grele. +. Incurajarea si sustinerea comportamentului dorit prin supraveghere, oferirea de recompense, organizarea de concursuri, investigare, asigurarea apei si sapunului pentru spalatul mainilor. *esajele transmise populatiei vor cuprinde informatii referitoare la poluarea cu metale grele si respectiv cianuri, sursele acesteia, modalitatile de expunere ale copiilor, modalitatile de investigare a intoxicatiei cu plumb, metodele de prevenire a acesteia. In acest caz, mesajele vor cuprinde imagini semnificative reprezentand copii care duc la gura mainile murdare, jocul cu nisip, consumul de fructe nespalate, dar si stergerea prafului cu carpa umeda, spalarea mainilor, a fructelor si legumelor, joaca in spatii verzi. *esajele transmise vor cuprinde informatii referitoare la poluarea cu metale grele si cianuri. ,e va accentua faptul ca plumbul de gaseste peste tot in jurul nostru si de asemenea, ca uzinele de metalurgie neferoasa sunt responsabile de poluarea cu compusi ai plumbului si alte substante toxice. ,e vor aminti eforturile de scadere a cantitatii de plumb, prin instalarea de filtre noi la uzinele de metalurgie neferoasa, dar si insuficienta acestor eforturi pentru reducerea poluarii, datorita expunerii istorice la metale grele. Intre sursele poluarii aerului, solului si apei, cu plumb se vor aminti autovehiculele, vopselele, produsele ceramice si cosmeticele pe baza de plumb. &vand in vedere faptul ca este important cine este ales sa transmita mesajul, purtatorii de cuvant vor fi. persoane respectate si experti credibili in domeniu0 persoane considerate de catre audienta lideri de opinie, demni de incredere0 parinti si profesori care pot indeplini aceasta sarcina prin insasi pozitia lor de Dmo2elE pentru copii. 111

%iscul perceput reprezinta anxietatea simtita de catre grupul tinta cu privire la adoptarea unei idei, comportament sau datorata imposibilitatii de anticipare a rezultatelor si a temerilor legate de eventualele consecinte negative. &bordarea temelor legate de igiena personala este necesar sa fie efectuata cu precautie pentru a nu provoca reactii de aparare sau negativism, in recunoasterea anumitor comportamente indezirabile. In scopul constientizarii pericolului expunerii la plumb se vor sublinia efectele contaminarii cu metale grele si cianuri a copiilor, care sunt cei mai expusi si care inghit mult mai usor praf si pamant. )a e7ecte ale co4tam34ar33 cu plum0 vor fi mentionate. a" pentru concentratii scazute ale plumbului in sange. reducerea coeficientului de inteligenta dificultati de citire si invatare hiperactivitate si probleme comportamentale afectarea functiei vazului tulburari de crestere pierderea auzului b" pentru concentratii ridicate ale plumbemiei. anemie tulburari ale functiei creierului, ficatului, rinichiului, nervilor, stomacului coma, convulsii si chiar moarte. )a e7ecte ale co4tam34ar33 cu c3a4ur3 vor fi mentionate. a" pentru expunerea la concentratii reduse de cianuri iritatii ale pielii dermatite iritatii ale cailor respiratorii superioare aritmii cardiace tulburari neurologice convulsii hipotiroidism coma

b" pentru expunerea la concentratii crescute de cianuri -

11+

,e va sublinia faptul ca aceste tulburari sunt pe termen lung si potential ireversibile, si sunt intensificate prin expuneri repetate si acumulatarea plumbului in organism. Cop33 nu vor spune niciodata ca nu se spala pe maini deoarece apa de la robinet este foarte rece sau ca la grupul sanitar conditiile igienice sunt precare, dar acest lucru poate fi prevenit prin montarea unor robineti de apa calda si pastrarea curateniei in grupurile sanitare. &cestora, precum si parintilor li se va explica cum atingerea cu gura a mainilor si jucariilor murdare cu praf sau pamant atat in interiorul locuintei cat si in exterior, consumul alimentelor cazute pe jos si a fructelor nespalate, joaca cu mingea sau alte jucarii in aer liber urmata de contactul mainilor murdare cu gura, joaca cu pamant sau nisip, reprezinta cele mai importante cai de contaminare cu plumb. De asemenea, &oaca in apropierea iazurilor de decantare sau baia in apa acestor iazuri' reprezinta cele mai importante cai de expunere la metale grele si cianuri. Invatarea noilor comportamente se poate realiza extrem de usor prin mo2elul perso4al. In acest sens, un rol esential il au profesorii si parintii. In randul copiilor aceste comportamente se pot modela cu ajutorul activitatilor ludice, organizate la clasa sau in timpul liber, in excursii, iesiri in zone cu spatii verzi, distribuirea de materiale informative, jucarii, carti de colorat pe aceste teme, vizionare de materiale educationale sau filme de scurt metraj, pe aceste teme. Par34t3lor li se va explica ce pot face pentru a/si proteja copii de contaminarea cu metale grele sau cianuri. In urma aplicarii unor chestionare parintilor, s/a constata o ingrijoratoare lipsa de cunostinte referitoare la caile de patrundere in organism a metalelor grele si cianurilor, a efectelor acestora asupra sanatatii, a igienei personale si alimentare. &cestora li se vor oferi informatii referitoare la pericolul pe care il reprezinta plumbul. De asemenea, parintilor li se va explica faptul ca grupul de varsta cel mai expus la riscul de contaminare cu plumb, este reprezentat de catre copii, iar efectele contaminarii3intoxicatiei cu plumb sunt pe efecte pe termen lung si ireversibile. Par34t33 vor fi educati asupra necesitatii pastrarii curateniei locuintei si a stergerii prafului cu carpa umada si maturare cu matura umeda sau folosirea aspiratorului cu saci de hartie. De asemenea, se va sublinia importanta stergerii prafului cu carpa umeda cel putin de doua ori pe saptamana, nu doar in locurile obisnuite ci si in zonele mai greu accesibile deasupra si dedesubtul mobilierului", precum si importanta efectuarii curateniei in locurile de joaca ale copilului, atat in interiorul locuintelor cat si in exteriorul acesteia, spalare saptamanala a jucariilor, evitarea utilizarii jucariilor textile, asigurarea ca acesta nu consuma alimente cazute pe jos, in casa sau afara. 9n rol important il va avea supravegherea copilului pentru a nu se juca cu nisip sau pamant, sau in apropierea zonelor cu trafic auto intens si in apropierea iazurilor de decantare. 11!

#ste importanta, de asemenea, sublinierea necesitatii schimbarii hainelor de serviciu la intoarcerea acasa, a curatarii zilnice a incaltamintei si a igienei personale, a respectarii tuturor masurilor de prevenire a contaminarii cu plumb. ,e va recomanda spalarea separata a hainelor persoanelor care sunt expuse profesional la plumb. Par34t33 vor fi informati si asupra modalitatii de recunoastere a aparitiei intoxicatiei cu plumb la copii reducerea apetitului, cefalee, dureri de stomac, tulburari de somn, iritabilitate, nervozitate" sau ale intoxicatiei cu cianuri iritatii ale pielii, dermatite, iritatii ale cailor respiratorii superioare, aritmii cardiace, convulsii, coma" Par34t33 vor fi sfatuiti sa se adreseze medicului de familie sau scolar intrucat cea mai eficienta metoda de diagnosticare este determinarea concentratiei de plumb din sange. Dupa obtinerea rezultatului analizelor, parintii vor fi sfatuiti asupra conduitei necesare. In cazul copiilor neintoxicati, se va sugera continuarea protejarii copilului impotriva prafului si pamantului contaminat si repetarea analizei dupa cel mult un an. Parintilor copiilor intoxicati li se vor indica modalitatile de reducere a contaminarii si recomandarile de specialitate, din partea personalului medical, alaturi de indicatia de repetare a analizei periodic, la un interval de ! luni. >a nivel comunitar se vor prezenta modalitatile de protejare a organismului copiilor fata de intoxicatia cu plumb. asigurarea ca mainile copiilor sunt curate tot timpul si nu sunt murdare cu pamant sau cu praf taierea unghiilor copiilor o data pe saptamana stersul prafului cu carpa umeda, maturatul cu matura umeda si spalarea pe jos, zilnic curatarea jucariilor de praf si pamant obisnuirea copiilor sa nu manance alimente sau dulciuri cazute pe jos, legume sau fructe nespalate interdictia de a se juca cu pamant sau nisip supravegherea copiilor spre a nu duce la gura mainile murdare sau prafuite si obisnuirea acestora de a se spala pe maini si de a nu isi suge degetele oferirea alimentelor bogate in calciu lapte" si fier legume si zarzavaturi bine spalate, cereale, oua, carne" supravegherea cu atentie a copiilor mici pentrua nu roade obiecte acoperite cu vopsele ce contin plumb folosirea apei de la robinet dupa ce a curs $5/!5 de secunde si nefolosirea apei calde la gatit sau pentru consum

11-

implicarea comunitatii in sensul crearii unor locuri de joaca la gradinite, scoli, in jurul blocurilor, curate si lipsite de praf indepartarea pamantului contaminat sau intoarcerea acestuia pe o adancime de eventual 15cm in locurile de joaca, acoperirea cu asfalt, beton sau dale de piatra sau cu iarba spalarea strazilor Parintii, si in special mamele vor fi informate referitor la colectareaA stocarea s3 ut3l31area ape3 si anume. cum se poate contamina apa sursele de apa utilizate de comunitate 1. Ce poate face mama pentru ca apa colectata de la o fantana3put si care urmeaza a fi consumata de

copil, sa fie curata spalarea mainilor inainte de atingerea galetii cu ajutorul careia se colecteaza apa spalarea galetii inainte de colectarea apei in acesta acoperirea galetii ce contine apa pentru a nu se contamina in timpul transportului spalarea recipientului in care se pastreaza apa in locuinta spalarea polonicului3recipientului cu care se scoate apa din galeata acoperirea polonicului3recipientului cu care se scoate apa din galeata spalarea mainilor inainte de a oferi spre consum copilului, apa 2 De ce trebuie spalate mainileb pentru a fi curate pentru a diminua riscurile contaminarii alimentelor pentru a diminua riscurile imbolnavirii, in urma consumului de alimente cu mainile murdare pentru a diminua riscul imbolnavirii celorlalti membruii ai familiei ce consuma alimentele preparate cu mainile murdare & Ca42 trebuie spalate mainileb cat de des posibil intotdeauna cu sapun si apa dupa utilizarea toaletei dupa curatarea toaletei inaintea pregatirii alimentelor

- inainte de alimentarea copilului 118

inainte de masa inainte de colectarea apei ( Cum trebuie spalate mainileb cu sapun si apa curenta de la robinet sau turnata de catre cineva" cu mult sapun pe palme si pe incheieturi curatind bine unghiile cu sapun si apa curata pastrand unghiile scurte 9n rol important il are informarea ca2relor 232act3ce s3 a perso4alulu3 2e ser/3c3u s3

implicarea activa a acestora in procesul de schimbare a atitudinilor perceptiilor si comportamentelor. Influentele socio/culturale care evolueaza din relatiile formale si informale ale individului cu ceilalti au un impact deosebit asupra comportamentului. &cestea implica influenta personala, a grupului de referinta, a familiei, a clasei sociale, a culturii si subculturii. In acest sens, un rol important il va avea abilitatea educatorului de a face fata la diferentele culturale existente intre majoritate si minoritati. Incercarea de a obtine o schimbare comportamentala legata de igiena personala a unor copii de romi va fi mai dificila, insa prin adoptarea unei atitudini pozitive, lipsita de prejudecati, prin accentuarea laturilor comportamentale pozitive si oferirea de exemple dezirabile, este posibila o ameliorare si o imbunatatire a acestui aspect. ,e va sublinia necesitatea spalarii pe maini a copiilor, invatarea acestora sa se spele singuri pe maini, ori de cate ori vin de afara, de la joaca, precum si inaintea fiecarei mese. De asemenea, se va insista asupra taierii unghiilor cel putin o data pe saptamana. 9n rol important in evitarea contaminarii cu metale grele il are curatarea zilnica a incaltamintei si schimbarea obligatorie a hainelor de gradinita sau de joaca, afara la intrarea in casa. Comu43carea 34terperso4ala co4s3l3erea reprezinta cea mai puternica sursa de informare pentru individ deoarece implica in mod obisnuit prietenii si persoanele de incredere. &cestea vor fi in special parintii si educatorii. ,e va insista asupra educarii de la egal la egal 8Dpeer e2ucat3o4E9. Din randul copiilor se vor identifica 6liderii lor de opinie7 care vor fi instruiti pentru a disemina informatiile si care vor contribui la modelarea comportamentului dorit. >a randul lor par34t33A se vor asigura ca fructele si legumele consumate de copii vor fi spalate suficient, prin frecare sub jet de apa cel putin 15 minute si vor fi curatate inainte de consum. )opiii vor trebui sa invete sa faca acelasi lucru cu fructele sau legumele culese de ei insisi sau primite de la alte persoane.

11'

"rupur3le 2e re7er34ta au, de asemenea, un rol important in schimbarea atitudinilor si adoptarea de noi comportamente. &sociatiile profesionale, sindicatele, organizatiile neguvernamentale, joaca aici un rol esential. &cestea vor asigura existenta unor servicii de screening, vor contribui la identificarea pattern/urilor de expunere si vor asigura dezvoltarea unui plan de profilaxie primara precum si coordonarea activitatilor de preventie si serviciilor de follo</up. De asemenea, or6a431at33le 4e6u/er4ame4tale, asociatiile cu profil umanitar, pot efectua activitati de strangere de fonduri in scopul donarii de echipamente aspiratoare cu pungi de hartie", jucarii lavabile, suplimente de vitamine, haine pentru familiile cu venituri reduse. &ceste organizatii pot desfasura programe recreational educative in gradinita sau in tabere si excursii. I47lue4ta 7am3l3e3 asupra individului este incontestabila. )opiii invata sa se comporte prin imitatia adultilor cat si prin experienta personala sau prin influenta celor de aceeasi varsta. Din acest motiv educarea parintilor va ocupa un loc esential. &cest proces se poate desfasura la locul de munca sau in scoli. ,e poate sugera parintilor si educatorilor sa atraga atentia oricarui copil care se joaca in praf sau cu pamant, sa inceteze jocul si sa/l sfatuiasca sa mearga sa se spele pe maini. Clasa soc3ala reprezinta de asemenea un factor de influentare a comportamentului. De aceea, in informarea parintilor, in elaborarea mesajelor se va tine cont de nivelul educational, de pregatirea profesionala a acestora si de clasa sociala careia ii apartin. >i se va explica parintilor ce inseamna o alimentatie sanatoasa si protectia fata de efectele contaminarii cu metale grele si cianuri. ,e va insista asupra alimentelor bogate in calciu si fier cum ar fi laptele si zarzavaturile cu frunzele de culoare verde inchis spanacul, urzicile, macrisul", ca elemente ce pot contribui la apararea organismului impotriva efectelor contaminarii cu plumb. ,e va recomanda ca aceste alimente sa provina din zone nepoluate. !arGet346Ful comportame4tulu3 soc3al 2biectivele programului de schimbare educationala si comportamentala vizeaza urmatoarele. revizuirea datelor si informatiilor existente, internationale si locale, cu liderii comunitari, in scopul imbunatatirii intelegerii consecintelor expunerii copiilor la metale grele si cianuri din mediu asigurarea ca mesajele cheie referitoare la efectele pe starea de sanatate si reducerea expunerii si a cailor de expunere, sunt credibile determinarea rolurilor potentiale si a responsabilitatilor organizatiilor implicate in dezvoltarea si implementarea unui program de schimbare comportamentala care se ofere mesaje concrete pentru parinti si copii

1+5

2 mare parte dintre organizatiile nonprofit sunt implicate in strategii de marGeting menite sa schimbe comportamentele indivizilor, grupurilor sau intregii natiuni, in felul in care agentii de marGeting cred ca ar fi eficient pentru populatia tinta sau pentru societate ca intreg. Prin aplicarea unor programe de sanatate pe termen mediu si lung se poate realiza. testarea copiilor pentru determinarea plumbemiei de la varsta de 1/2 ani si in mod curent pana la varsta de ! ani identificarea simptomelor care indica posibilitatea intoxicatiei cu plumb dureri gastrice, cefalee, lipsa apetitului, tulburari in ritmul somn/veghe, iritabilitate" identificarea simptomelor care indica posibilitatea intoxicatiei cu cianuri iritatii ale pielii, dermatite, iritatii ale cailor respiratorii superioare, aritmii cardiace, tulburari neurologice, convulsii, coma" asigurarea unei diete corecte mese regulate" si consumarea suplimentelor de vitamine, fier, calciu !55/855mg3zi", lactate si vegetale respectarea conditiilor de igiena, in special spalatul pe maini inainte de masa, inainte si dupa joaca, inainte de culcare si curatarea minutioasa a fructelor si legumelor reducerea si eliminarea posibilelor surse de plumb vopsea, sol, apa, hrana" interzicerea accesului copiilor la produse pe baza de plumb creioane, jucarii" practicarea regulata a curateniei in locuinte si in jurul acestora, inclusiv stergerea umeda a prafului de pe toate suprafetele mobilierului, in interiorul acestuia, pe terase, dusumele, cu detergenti care contin fosfati, cel putin de doua ori pe saptamana incurajarea populatiei sa participe la actiuni care vor aduce beneficii 6tuturor7 cum ar fi crearea unor locuri de joaca pentru copiii din zonele poluate, lipsite de praf si particule de pamant contaminate cu plumb0 parintilor care poseda curte sau gradina li se va recomanda sa/si sfatuiasca copii sa se joace numai pe iarba sau pe suprafete asfaltate sau betonate, unde este mai putin praf sau pamant interzicerea frecventarii zonelor din apropierea iazurilor de decantare, de catre copii, in scop recreational interzicerea efectuarii de bai in apa iazurilor sau a raurilor din zona interzicerea utilizarii apei din iazuri sau din raurile din zona, in scopuri menajere sau pentru animale organizarea unor excursii, tabere de vara pentru copii, in scopul scoaterii din mediul poluat dezvoltarea ofertei / incercarea de a cauta cea mai buna oferta pentru a satisface o nevoie utilizarea indemnurilor, incurajarilor, stimulentelor / oferirea de mici cadouri, jucarii, harti de colorat cu teme 1+1

educative pentru a creste nivelul motivational al copiilor, crearea unor anunturi publicitare, a unor filme de scurt metraj pentru copii cu scop educational" ,chimbarea cu succes a comportamentului social va tinti o implicare ridicata, continua, atat individuala cat si de grup. ,chimbarea comportamentala continua este mai dificila deoarece indivizii trebuie sa se dezobisnuiasca de vechile obiceiuri, sa invete altele noi, sa ramana cu noi tipare comportamentale. La 43/el comu43tarA se vor prezenta modalitatile de protejare a organismului copiilor fata de intoxicatia cu metale grele si cianuri. organizarea unor intalniri cu membrii comunitatii pentru informarea acestora si ridicarea gradului de constientizare a problemei afisarea de placute in locurile cu pamant, nisip si in apropierea iazurilor, care sa interzica joaca copiilor0 reclame pentru consumul alimentelor bogate in calciu produse lactate" si fier legume, zarzavaturi, cereale, oua, carne"0 spoturi radio si (F locale pentru incurajarea stergerii umede a prafului si maturarea umeda0 spalarea si3sau stropirea zilnica a strazilor cu apa0 asfaltarea drumurilor de acces si a celor din cadrul comunelor si satelor implicarea autoritatilor locale si a liderilor de grup astfel incat comportamentele dorite sa devina norme sociale. La 43/el 4at3o4al sunt recomandate urmatoarele strategii de preventie a contaminarii cu metale grele si cianuri. examinarea integrata a aspectelor de mediu, sanatate publica, economice si legale, in scopul elaborarii unor strategii fezabile si comprehensive pentru implementarea la nivel local incurajarea legislatiei si a aplicarii acesteia pentru reducerea sau eliminarea produselor pe baza de plumb cum ar fi benzina, vopselele, produsele ceramice, sticlaria, portelanul, tevile retelelor de apa, cutiile de conserve, etc. dezvoltarea colaborarilor nationale si internationale in scopul asigurarii analizelor de laborator performante, pentru determinarea plumbemiei si a altor indicatori ai contaminarii cu metale grele si cianuri precum si ai existentei acestora in mediu sprijinirea imbunatatirilor tehnologice0 determinarea costurilor si beneficiilor pe termen lung pentru retehnologizare si reducerea emisiilor de cianuri si a eliminarii metalelor grele in mediu 1+2

 reglementarea legislativa a expunerii profesionale la la metale grele si cianuri imbunatatirea serviciilor de ingrijire medicala in cazul intoxicatilor cu metale grele dezvoltarea politicilor de mediu prin participarea tuturor liderilor comunitari cu interes direct in reducerea expunerii la metale grele si cianuri. agentii guvernamentale, mici intreprinzatori, uzine, sindicate, oameni implicati in sanatatea publica, grupuri de mediu si comunitate. :I:>I2=%&?I# 1. &exander ?B, et al, :lood lead level during pregnanc;, Int. &rch. 2ccup. #nv. @lth. 18.$+/$', 1'81 2. &mita; C, et al, @azards of developing homes of children <ith lead poisoning, &m. A. Dis. )hild. 111.-+8/-!5, 1'8$. &ngle )%, et al, Increased erithroc;te prtothoporfirines and blood lead / apilot stud; of children grouth paterns, A. (oxicol. #nv. @lth., 2!.11'/1+!, 1'8' 1. &ngle )%, et al, 2maha childhood blood lead and environmental lead. & linear total exposure model, #nv.%es. $!.1!5/1-5, 1'81 +. :oguest P&, et al, #nvironmental exposure to lead and children,s intelligence at the age of seven ;ears. (he Port Pirie cohort stud;, N. #ngl. A. *ed. $2-.12-'/1281, 1''2 !. :arson; A., et al, 2ngoing protein s;nthesis needed for 1,2+ deh;drocolecalciferol mediated increased of c;clic =*P in human sGin fibroblast, ?#:, >ett., 2$+.25-/215, 1'88 -. :atuman F., et al, )ontribution of lead to h;pertension <ith renal impairement, N. #ngl. A. *ed., $5'.1-/21, 1'8$ 8. :ellinger D., et al, Neurodevelopmental effects of lo</level lead exposure in children, pp 1'1/ 258, in @uman lead exposure, :oca %atur, )%) Press, 1''2 '. :ellinger D., et al, >o</level lead exposure and infant development in the first ;ear, Neurobehav. (oxicol. (eratol. 8.1+1/1!1, 1'8! 15. :ellinger D., et al, >o</level lead exposure, social class, and infant development, Neurotoxicol. (eratol. 1501!-/+5-, 1'88 11. :ellinger D., et al, #nvironmental exposure to lead and cognitive defficits in children, N. #ngl. A. *ed., $25.+'+/+'!, 1'8' 12. :ellinger D., et al, >o</level lead exposure and childrenNs cognitive function in the preschool ;ears, Pediatrics, 8-.21'/22-, 1''1

1+$

1$. :ellinger D., et al, >o</level lead exposure, intelligence and academic achievement. & long term follo</up stud;, Pediatrics, '5.8++/8!1, 1''2 11. :ergoni N, et al, %elationship bet<een lead exposure indicators and neroph;chological performance in children, Dez. *ed. )hild. Neurol., $1.181/1'5, 1'8' 1+. :ernard :, et al, #nvironmental lead exposure and the Gidne;, )lin. (oxicol., 2!.1/$1, 1'88 1!. :inder ,., et al, #stimated soil ingestion. (he use of trece elements in estimating the ammount of soil ingested b; ;oung children, &rch. #nv. @lth., 11.$11/$1+, 1'8! 1-. :ogden A., et al, Dieter; lead and calcium. #ffects in blood pressure and renal neoplasia in <istar rats, A. Nutr., 121.-18/-28, 1''1 18. :ornshein %>, et al, #xterior surface dust lead, interior house dust lead and childhood lead exposure in an urban environment, (race ,ubst. #nv. @lth., 25.$22/$$2, 1'81'. :ascolo P., et al, Neurohumoral blood pressure regulation in lead exposure, #nv. @lth. Persp., -8.151/15!, 1'88 25. :o;le #&, et al, (emporal variabilit; of lead in the <estern North &tlantic, Nature, $2$.$22/ $2+, 1'8! 21. )aplun #., et al, >ead in petrol, #ndeavor, 8.1$+/111, 1'81 22. )D), #ast @elena, *ontana child lead stud;, summer 1'8$, finnal repdort jul; 1'8!, &tlante, )D), 9, Dept. @lth, 1'8! 2$. )D), )hildhood blood lead and environmental studies report, 9,#P&, &tlanta, )D), 9, Dept. @lth., 1'8$ 21. )D), Preventing lead poisoning in ;oung children. & statement b; )D), &tlanta, 9, Dept. @lth., october 1''1 2+. )hettle D%, et al, >ead in bone.,ampling and Huantitation using G x ra;s excited b; 15')d, #nv. @lth. Persp., '1.1'/++, 1''1 2!. )oone; =@, et al, >o< level exposures to lead. (he ,;dne; lead stud;, Dev. *ed. )hild. Neurol., $1.!15/!1'.1'8' 2-. )osgrove #F, et al, )hildhood lead poisoning. )ase stud; traces source to drinGing <ater, A. #nv. @lth, +2.$1!/$1', 1'8' 28. Davis A*, et al, %isG assessment of the developmental neurotoxicit; of lead, Neuro. (oxicol., 11. 28+/2'2, 1''5 2'. Davis ,., et al, Duantitative estimates of soil ingestion in normal children bet<een the ages of 2 and - ;ears. Population based/estimates using aluminum, silicon and titanium as soil trace elements, &rch. #nv. @lth., 1+.112/122, 1''5 $5. #P&, &ir Hualit; crireria for lead, #P&, 1''5 1+1

$1. ?ederal %egister, 9,&, Proposed guidellines for neurotoxicit;, #P&, 1''+ $2. ?ederal %egister, 9,&, =uidellines for exposure assessment, #P&, 1''2 $$. ?ederal %egister, 9,&, Proposed guidellines for ecological risG assessment, #P&, 1''! $1. =urzau #,, et al, @ealth status of children living in area polluted b; heav; metals, prot.BorG. #nv. @lth., 2!+/2!-, 1''2 $+. =urzau #,, et al, @ealth status of children aged - to 11 living in a polluted area Pb, )d", #nv.)ontam. in )##, 1!+/1!', 1''2 $!. =urzau #,, et al, &specte privind poluarea cu metale grele in localitatea )opsa *ica. Impactul asupra starii de sanatate a populatiei in varsta de - /11 ani, ,ibiul *edical, $.-/11, 1''$ $-. =urzau #,, et al, #nvironmental health assessment of irritants and heav; metals in (rans;lvania, %omania, A. 2ccup. #nv. @lth. )##, 1.!$/!-, 1''+ $8. =urzau #,, et al, Elatna case stud;, #nv. BorG. @lth., #dit. Aoel (icGner, 21/2-, 1''+ $'. =urzau #,, et al, #valuarea riscului si a im pactului asupra populatiei infantile din :aia *are expusa la metale grele, &cta *ed. (rans., 1.2-/$5, 1''! 15. =urzau #,, et al, *anagement of environment and <orGplace hazards Pb". Disciplines, %oles and &pproaches, %estr. Publ, @lth. ,;st., (uft 9niv. 9,&, 81/8!, 1''$ 11. *ahaffe; I&, et al, Dieter; and environmental leaHd human health effects, #lsevier, 1'8+ 12. *arcovae A., et al, >ead activates protein Ginase ) in immature rat brain microvasser, (oxic. &ppl. Pharm., '!011/2$, 1'88 1$. *oore *%, et al, & prospective stud; of the results of changer in environmental lead exposure in children in =lassgo<, :oston, Ilu<er, $-1/$-8, 1'8' 11. Needleman @>, et al, (he persistent threat of lead. & singular opportunit;, &m. A. Publ.@lth., -'.!1$/!1+, 1'8' 1+. N%), 9,&, *easuring lead exposure in infants, children and other sensitive populations, Bash. D), N&P, 1''$ 1!. Paglia D#, et al, #ffects of lo< level lead exposure on p;rimidin / +N/nucleotidase and other er;throcites enz;mes, A. )lin. Invest., +!1.11!1/11!', 1''-+ 1-. PirGle A>, et al, (he decline in blood lead levels in the 9nited ,tates, A&*&, 2-2.281/2'1, 1''1 18. ,ch<arz A., et al, >ead and minor hearing impairment, &rch. #nv. @lth., 1!.$55/$5!, 1''1 1'. ,ielbergeld #I, et al, *echanism of lead neurotoxicit;, or looGing be;ong the lampport, ?&,#: A., !.$251/$25!, 1''2 +5. Fander &A, et al, )hronic effects of lead on renin/angiotensin s;stem, #nv. @lth. Persp., -8.--/ 8$, 1'88 +1. B@2, #valuation of certain food additives and contaminats, B@2, =eneva, 1'8' 1++

+2. EeliGoff A(, et al, =enetic toxicolog; of lead compounds, )arcinogenesis, '.1-2-/1-$2, 1'88 +$. Eiemersel :., et al, Polimorfism of delta amino/levulinic acid dehidrase in lead / exposed <orGers, Int. &rch. 2ccup. #nv. @lth., +8.21+/21-, 1'8!8.151/15!, 1'88

1+!