Sunteți pe pagina 1din 4

CONSILIERE SCOLARA 1.11.

2004
curs 4

CARACTERISTICILE PERSONALE ALE CONSILIERULUI

Consilierul scolar trebuie


 sa aiba deprinderi sociale si pedagogice,
 sa fie capabil sa stabileasca cu usurinta relatii interpersonale
 sa reuseasca sa comunice cu orice tip de client indiferent de trasaturile de personalitate si de manifestarile
psihocomportamentale ale acestuia.
 sa aiba capacitatea de a asculta nu numai cu urechile ci cu toate simturile.
 sa poata face distinctia intre ceea ce este important si ceea ce este mai putin important in relatarile clientilor sai.

Printre caracteristicile personale ale consilierului descrise in literatura de specialitate cele mai semnificative sunt:
-calmul si rabdarea
-capacitatea de a asculta
-viziunea pozitiva asupra oamenilor
-deschiderea in relatiile cu cei din jur
-capacitatea de comunicare interpersonala si implicit de interrelationarte
-deschiderea la shimbare
-capacitatea de a tolera ambiguitatea
-simtul umorului
-onestitatea si sinceritatea
-capacitatea de asi recunoaste propiile greseli
-realismul
-capacitatea empatica care este la fel de importanta ca si ascultarea
-capacitatea de a accepta oamenii asa cum sunt ei cu calitatile si defectele lor

In afara de aceste caracteristici personale consilierul pentru a fi eficient trebuie sa dispuna de o baza teoretica solida. Problema
reala in ceea ce priveste pregatirea consilierului nu este aceea , daca trebuie sa plece de la teorie in procesul consilierii, important
este insa sa stie clar ce modele si teorii va utiliza si mai ales cum le va utiliza. In momentul in care isi va alege reactia de raspns
consilierul trebuie sa faca apel la teorie.
Consilierul rebuie sa reactioneze intotdeauna la afirmatiile clientului sau pornind de la intelegerea exacta a semnificatiei
acestora, de la intelegerea clara a ceea ce poate sa faca el in cazul respectiv. Consilierea este o actiune de sprijin deci este vorba
de o profesiune in care sunt implicati oameni, consilierul trebuie sa cunoasca foarte bine atat teoriile personalitatii cat si metodele
de cunoastere a personalitatii individului. Consilierii practicieni nu au nevoie sa aplice teste, probe pentru ca ei intuiesc
personalitatea individului de cand acesta intra pe usa, isi da seama cum reactioneaza la diferiti factori. Pregatirea consilierului
trebuie sa fie o pregatire cu caracter interdisciplinar. Caraterul teoretic si practic trebuie sa-l constituie teoriile de psihologie si
sociologie completate cu pedagogie, elemente de psihoterapie si asistenta sociala.

Competentele si atributiile consilierului scolar


Consilierul scolar indeplineste multiple roluri in institutia in care lucreaza, el este in acelasi timp educator, consultant in probleme
de educatie si instructie, mediator de conflicte si psiholog al elevilor profesorilor si parintilor.
Consilierul este specialistul care analizeaza, coreleaza, contureaza existenta scolara cu toate aspectele ei. El ofera profesorilor si
parintilor aceasta experienta tradusa si interpretata sub forma unor produse accesibile acestora.
Competentele si atributiile consilierului scolar se extind de la nivelul cel mai de jos care consta in adunarea datelor despre elevi
pana la nivelul comunitatii sociale in care traieste. Exista mai multe niveluri de competenta a consilierului scolar:
1.Culegerea datelor despre elevi pentru intocmirea inventarului personal al acestuia (dosar pentru fiecare elev).
2.Consilierea educationala si consilierea pentru cariera a elevilor
-rezolva probleme ce tin de viata psihica, dezvoltarea lor
-informatii despre potentialul eleviolr
-informatii despre reteaua scolara
-informatii despre cariera profesionala
3.Consilierea psihologica individuala
4.Consilierea de grup pe probleme de consiliere a carierei.
5.Consultant al personalului didactic si al conducerii scolii.

1
6.Implicarea consilierului in comunitatea sociala- presupune seriozitate si implicare din partea consilierului.
Atributiile si responsabilitatile profesionale ale consilierului scolar au fost stabilite prima data de asociatia consilierilor
scolar din America:
1. Consilierul in colaborare cu altii ajuta la definirea obiectivelor si identificarea nevoilor elevilor, acorda asistenta informularea
planurilor de actiune, asista la dezvoltarea curiculumului si la evaluarea programului educational in scoala.
2. Responsabilitatea fundamentala a consilierului este consilierea individuala si de grup. El ajuta elevii sa-si dezvolte constiinta
de sine, abilitatea de comunicare, ideile, sentimentele, trebuintele si valorile. Consilierul furnizeaza informatii pertinente si
incearca sa dezvolte abilitatea elevilor in luarea deciziilor. Alte probleme in consiliere rezulta din particularitatile elevilor:
dizabilitati, supradotati, relationare, integrare, comunicare etc, conflicte din cadru scolar.
3. Consilierul este liderul si consultantul programului de evaluare al scolii. Consilierul organizeaza si coordoneaza culegerea
datelor despre elevi si parinti, face inregistrari si inventare, iar la final interpreteaza aceste date pentru elevi, profesori si parinti.
4. Consilierul asista elevii si parintii in intelegerea oportunitatilor educationale si profesionala. Consilierul raporteaza interesele
elevilor, aptitudinile si abilitatile lor la o gama larga de alegeri si proiecte. Consilierul asista elevii si parintii in intelegerea
nevoilor instructionale pentru viitoarea lor educatie si instruire profesionala. Consilierul se consulta cu conducerea scolii in ceea
ce priveste ofertele curiculare cu care se vine in intampinarea nevoilor si trebuintelor elevilor.
5. Recunoscindu-si propiile limite consilierul isi asuma responsabilitatea penru a face trimiteri la alti specialisti din comunitate.

CONSILIERE SCOLARA 8.11.2004


curs 5

6. Consilierul isi asuma responsabilitatea legata de plasare, acest lucru include ajutorul acordat elevilor si parintilor i alegerea
obiectelor de studiu si a cursurilor viitoare, in transferarea elevilor de la o scoala la alta si in final in transferarea de la scoala la
locul de munca. Acest lucru necesita consilierea elevului, evaluarea datelor, contactarea scolii spre care se duce si a altor persoane
din comunitate precum si comunicarea cu parintii. Comunicarea cu parintii permite cnsilierului sa puna in discutie a cresterii si
dezvoltarii copiilor. Consilierul ii va ajuta pe parinti sa-si formeze o imagine realista asupra copiilor si a planurilor de viitor a
acestora. El le va furniza date cu privire la cererea sociala existenta.
7. Consilierul actioneaza ca un consultant pentru conducerea unitatii scolare. El distribuie date despre elev, ajuta profesorii in
identificarea problemelor cu care se confrunta si colaboreaza cu ei pentru prevenirea unor astfel de probleme in procesul
educatiei.O mare parte din aceste atributii si responsabilitati pot fi asumate si de catre profesor dar numai de catre profesorul cu
experienta indelungata si cu o pregatire adecvata in stiintele pedagogice si in cele sociale in general.Intre consilierul scolar si
profesor sunt asemenari si suprapuneri de fond si de finalitate.

Astfel, apar o serie de deosebiri evidente intre consilier si profesor sub urmatoarele aspecte:
 Modalitatea de raportare la elev.
 Tipul de relatie care se dezvolta - profesor- elev o relatie educationala, asimetrica
- consilier-elev o relatie simetrica, mutuala, bazata pe reciprocitate si profund empatica.

 Tipul de activitate cu elevul: -profesor- activitate instructiv educativa


 Tipul de perceptie reciproca: - profesorul il percepe pe elev ca pe un subordonat;
- consilierul il percepe pe elev ca pe un individ cu calitatile si defectele lui.
 Feed-beck-ul folosit de fiecare parte.
 Prin urmare profesorii si consilierii a caror pregatire profesionala nu include si metodologia cunoasterii personalitatii si
studiul diferentelor individuale nu sunt pregatiti pentru actul de consiliere.

CONSILIEREA PSIHOPEDAGOGICA IN SCOALA


Precizari: capitolul 3 cuprinde analizare abordarilor psihodinamice, abordarile cognitiv comportamentele, abordarile umaniste sau
experentiale.
Pana la mijlocul secolului 20 baza teoretica si metodologica a consilierii a constituito teoria „trasatura si factor”.
Pe parcurs s-au conturat alte teorii siabordari terapeutice:
1.Abordarile psihodinamice- Freud
2.Abordarile comportamentaliste
3. Abordarea experentialista
4.Abordarea eclectica- consilierii contemporani merg pe aceasta abordare.
 Secolul 20 cu teoria „trait and factor” a lui Parsons, teorie dezvoltata de urmasii lui.
 S-au conturat alte teorii: psihanaliza, freudienii, behavioristii (Watson), psihologie obiectiva (experimentalisti celebri).
2
 Beck a constatat ca ceva numerge in psihanaliza, a pus bazele terapiei cognitiv comportamentale care spune ca deseori
cauza nu este in evenimentul extern, ci in cap in sistemul cognitiv in modul in care a interpretat el evenimentul.
 Rogers cu consilierea centrata pe client, persoana.
 Filosofia umanista spune ca nu avem nevoie de tehnici de relatii pentru a ajuta un individ in consiliere.
 Pozitia nondirectivista in pedagogie, ideea interventiei a lovit in metoda pedagogica coercitiva traditionala
 In zilele noastre nu ne saisfac nici una din directiile:integrationista, pluralismul, eclectica- preluarea unor elemente
viabile din diverse abordari si construirea abordarii pe baza acestor elemente (filosofia si psihologie existentialista pe
fundalul careia se imprumuta tehnici din toate celelealte abordari).

Principiile consilierii in scoala

Principile consilierii constau in niste cerinte generale pe care trebuie sa le respectam in activitatea de consiliere.
1.Responsabilitatea pentru dezvoltarea clientului ii revine acestuia si nu consilierului. Consilierul trebuie sa manifeste respect
autentic pentru clientul sau. Acest lucru presupune ca el sa-l accepte pe client ca pe un individ unic cu calitatile si defectele sale
adica sa-i respecte atat dreptul de a avea succes cit si dreptul de a esua in activitatea de consiliere. Consilierul scolar trebuie sa-si
informeze clientul asupra faptului ca succesul sau in activitatea de consiliere poate interveni numai in conditiile in care el se va
implica activ in propia sa dezvolatare. In cazul esecului consilierul nu trebuie sa se autoblameze intrucat esecul poate fi generat de
cauze de ordin social (familie, grupul scolar, diverse grupuri informale).
2.Relatia de consiliere este una permisiva rezida din faptul ca cei doi parteneri pot intrerupe relatia de consiliere oricand
doresc acest lucru. Relatia educationala nu poate fi intrerupta. Permisivitate relaatiei de consiliere presupune
neingradirea de catre consilier a libertatii clientului de a avea propiile idei si convingeri. Daca nu respectam acest lucru
relatia de consiliere dobandeste dimensiuni coercitive. In cadrul relatiei de consiliere nu trebuie sa dam sfaturi, nu trebuie
sa convingem sau sa amenintam.
3.Consilierul trebuie sa gandeasca problema subiectului impreuna cu acesta. Conform acestui principiu consilierul trebuie sa faca
distinctia intre sintagmele a gandi, a gandi peste, a gandi pentru cineva. El trebuie sa accepte clientul ca individualitate unica asa
cum este el in realitate cu calitatile si defectele lui. El trebuie sa manifeste un respect real pentru drepturile clientului situandu-se
astfel pe pozitiile si rolurile unei societati democratice.

Scopurile consilierii psihopedagogice in scoala.

Consilierul are prin definitie un rol proactiv, adica un rol de preventie a unor stari de criza in viata elevilor si participativ la actul
de educatie. In cadrul consilierii scopurile urmate pot fi urmarite pot fi grupate in doua mari categorii: scopuri ale actului de
consiliere si scopuri ale procesului de consiliere.

• Scopurile activitatii de consiliere psihopedagogica se grupeaza pe patru nivele relativ distincte:


- scopuri undamentale
- scopuri formulate de parinti
- scopuri formulate de consilier
- scopuri formulate de elev

• La primul nivel se situeaza scopurile fundamentale, care au o aplicabilitate globala pentru toti cei aflati
inconsiliere. In ceea ce priveste elevul pe parcursul unui ciclu de scolaritate consilierul va urmarii ca iintreaga activitate de
consiliere sa permita elevului urmatoarele:
-sa-si exprime atitudinea cu privire la problemele emotionale dureroase.
-sa atinga un asemenea nivel de constientizare care sa ii permita sa isi priveasca propiile ganduri si sentimente sii sa poata vorbii
despre ele.
-sa se simta bine cu el insusi
-sa-si recunoasca limitele fortelor si capacitatilor sale si sa aiba o atitudine pozitiva fata de situatia reala.
-sa se adapteze confortabil la mediul in care traieste (familie, scoala, loc de munca).
-sa-si schimbe atitudinile si comportamentele care au consecinte negative fata de sine si fata de altii.
-sa-si exprime optiunile generale ale sale in concordanta cu ceea ce vrea, ceeea ce poate si ceea ce trebuie sa faca.

3
4