Farmacia Medievala din Europa Occidentala

In Europa Medievala, din cauza conditiilor social istorice ale feudalismului, dezvoltarea medicinei avea un ritm incetinit si un timp indelungat, singurele focare ale medicinii timpului erau unele manastiri catolice din Occident, inzestrate cu scoli, biblioteci si gradini. Se cunosteau operele unor medici mari ale antictatii. Galen se bucura de o autoritate indiscutabila recunoscuta si de biserica. Pe masura cresterii importantei economice si politice a oraselor, a infiintarii de scoli superioare in mai multe orase europene, manastirile isi pierd exclusivitatea lor in domeniul cultural. Clerici si laici se indeletniceau cu farmacia. a unele manastiri anumiti calugari aveau in gri!a lor atit cultivarea plantelor medicinale, cit si depozitul de medicamente, in ma!oritatea lor vegetale. Se stie ca in gradina cu plante medicinale a manastirii St. Galen s" a cultivat Carum carvi, #oeniculum, Ment$a piperita, %uta, Salvia, &anacetum etc. #armacistul din manastiri era de multe ori un medic, dedicat preocuparilor farmaceutice. El pastra medicamentele intr"un dulap special numit armarium pimentorium. Cele doua profesiuni insa nu s"au separat, desi diferentierea in sensul unei preocupari excluziv farmaceutice se contura din ce in ce mai mult. In aceasta privinta raminea, deocamdata, in urma fata de orientul apropiat. In conditiile acumularii cunostintelor farmaceutice, care s"au dezvoltat si datorita influentei farmaciei arabe, apar primii farmacisti laici numiti apot$ecarius, speciatorius. 'laturi de ei, viitorii farmacisti mai gasim si vinzatori de mirodenii si medicamente. In numeroase orase din apusul Europei secolului (II"lea si al (III"lea se desc$id oficine farmaceutice propriu zise. Ca exemplu la )eapole, Paris, #lorenta, la Praga etc. Ele au fost conduse de farmacisti, reprezentanti recunoscuti ai profesiunii " sora cu medicina. *e acum in colo in istorica lupta a omului pentru pastrarea sanatatii si vindecarea bolnavilor, farmacistul se gaseste alaturi de medic. Infiintarea farmaciilor, ivirea problemelor specifice ale profesiunii de farmacist, relatiile dintre medici si farmacisti, reglementarea modului de functionare a oficinelor, controlul calitatii medicamentelor si ingredientelor din care ele se preparau, pretul lor, au impus masuri !uridice si deontologice privind acticitatea farmaceuticii. 'paritia timpurie a unei asemenea legislatii isi gaseste explicatia in necesitatea prevenirii otravirilor si a altor eventuale aspecte negative ale dispensarii medicamentelor. Cronologic primele dispozitii !uridice de interes farmaceutice valabile intr"un oras au fost acelea din Montpellier datate din !urul anului ++,-. .uramintul pe care il fac farmacistii din Montpellier, este mai degraba enuntarea principiilor pe care trebuie sa le respecte farmacistul in activitatea sa, in spiritul si litera carora el este obligat sa depuna un !uramint profesional in fata autoritatilor publice. In consecinta farmacistul urma sa !ure ca va prepara medicamentele corect dupa normele prescrise si cuprinse in 'ntidotariu, le va face fara inselaciune, nu va practica arbitrar inlocuirea vreo unui ingredient cu altul decit numai cu aprobarea superiorilor corporatii sau a doi magistri in medicina numiti pentru acest scop si ca nu va modifica retele ordonate de medic. /a respecta intru totul modul de preparare a medicamentelor, emplastrelor,
+

siropurilor, prafurilor si tot ce prescriu medicii sau elevii lor. )u va vinde medicamente preparate de altii, decit in cazul in care acestia sunt din Montpellier si au depus acelasi !uramint. /a respecta cu severitate pretul stabilit al medicamentelor si se va feri sa aiba relatii de afaceri pentru vinzarea si revinzarea medicamentelor si nu va da cantitati si substante care pot dauna. #armacistul va depune !uramint in fata Consiliului 0orasului1 si vor !ura toti care apartin profesiunii, atit timp cit traiesc la Montpellier, si"si exercita profesiunea de especiador. *in 2.uramintul3 farmacistilor de la Montpellier rezulta ca libera exercitare a profesiunii lor era conditionata de un !uramint profesional, in acelasi timp si de credinta, de fidelitate fata de autoritatile orasenesti. Edictele lui #rederic II, imparat romano"german, au adus mai multe elemente noi si importante privind pe farmacisti si obligatiile lor deontologice. In paragraful 2*espre siropuri si electuarii3 legislatorul dispune ca in fiecare tinut supus !urisdictiei imperiului sa fie numiti doi barbati de incredere care sub !uramint sa controleze prepararea de catre farmacist al siropurilor si altor medicamente care numai dupa aceea pot fi vindute. #armacistul trebuie sa prepare medicamente, sub supraveg$erea medicilor, conform dispozitiilor legale si sa nu i se permita conducerea farmaciei daca nu a depus !uramintul ca le va prepara conform dispozitiilor amintite, fara inselatorie. In ce priveste pretul de vinzare a medicamentelor se stabileste ca farmacistul este indreptatit sa ia trei galbeni dupa o uncie din acele medicamente a caror pastrare in farmacie nu depaseste un an, in timp ce pentru celelalte care se pastreaza mai mult de un an, el are dreptul la 4 galbeni prouncie. #armacistii nu pot exista peste tot, ci in anumite orase ale imperiului. In capitolul 2*espre farmacisti3 din 2Statutele sau legile orasenesti din 'rles3 ce dateaza din anii ++45"+5-5, survine indicatia ca farmacistii sa lucreze dupa 'ntidotariu sau cum le"a prescris medicul. Inlocuirea ingredientelor din reteta nu se admite decit cu consultarea unuia sau a mai multor medici si se interzice vinzarea medicamentelor alterate. Se dispune ca farmacistii sa nu intretina relatii de afaceri cu medicii. *aca nu va respecta aceste dispozitii va fi amendat cu 6-- de solizi. 2Capitularele farmacistilor din /enetia3 din anul +57, au un pronuntat caracter de !uramint profesional si de fidelitate fata de autoritatile superioare ale orasului republica. #armacistul se obliga sub !uramint sa nu elibereze otravuri si abortive, sa nu prelungeasca in mod fraudulos boala cuiva prin medicamente nefolositoare, sa nu vinda medicamente straine inafara orasului. #armacistul !ura sa anunte autoritatile daca va afla ca cineva practica farmacie fara sa fi depus !uramint sau ca nu respecta normele legale ale profesiunii. egile si !uramintele de mai sus reprezinta urmarile si totodata consfintirea acelor sc$imbari care au survenit in Europa Occidentale datorita aparitiei farmacistilor si farmaciilor. )oua disciplina si reprenzentatii ei autorizati sint obligati sa"si exercite profesiunea respectind anumite norme, menite sa consolideze increderea in farmacisti si sa puna bolnavii la adapost fata de orice crima sau greseala posibila. Interzicerea tuturor relatiilor de afaceri dintre medici si farmacisti asigura probitatea profesionala a fiecaruia si in acelasi timp eficienta controlului farmacistilor incredintat medicilor. )umai farmacistului i se recunoaste dreptul de a avea o farmacie. Straduinta autoritatilor de apreciza !uridic drepturile si obligatiile medicilor si farmacistilor ca reprezentati a 5 profesiuni distincte s"au exprimat clar in 2.uramintul de la 8asel3 de la inceputul sec. al (I/"lea.
5

#armaciile medievale erau dug$ene sau pravalii mai mult sau mai putin incapatoare, in care farmacistul si a!utoarele acestuia faceau toate operatiile de te$nica farmaceutica, depozitarea materialelor si vinzarea. Cu timpul farmaciile au fost organizate mai bine, asigurindu"se incaperi separate pentru materiale, laborator si oficina, in care se gaseau asezate vasele, cutiile si borcanele cu medicamente, servind totodata pentru primirea clientilor. /asele cu ingrediente erau marcate prin semne alc$imice conventionale, iar pentru vegetale se obisnuia indicarea denumirilor prescurtate. #armaciile mai inzestrate aveau aparate de distilat, diferite mo!are, site, balante etc. 9n timp se obisnuia trasmiterea verbala, directa, a retetelor de catre medic ceea ce a dat loc la multe incoveniente. Mai tirziu, datorita cresterii productiei de $irtie si ieftinirea ei, incepe incetatenirea retelor scrise si semnate de medic, trecute intr"un registru de catre farmacist. a farmacie se puteau cumpara nu doar medicamente preparate si plante medicinale, ci si za$aricale, coloranti, precum si condimente, indigene si orientale, ca intr"o bacanie. In tarile europene din sec. (II"(III"lea farmacistii s"au organizat in corporatii, ocupatia de farmacist fiind considerata o profesiune ca si cea de medic. 'ceste corporatii cuprindeau uneori pe farmacisti alaturi de medici, ca si pe comerciantii de diferite marfuri. Pregatirea profesionala a farmacistului se facea conform uzantei si pe baza unor dispozitii. /iitorul farmacist era obligat sa faca un stagiu lung, de mai multi ani, linga un farmacist cu reputatie si sa prezinte apoi in fata unei comisii, compuse din farmacisti si un medic, spre a fi examinat din punct de vedere profesional. *epunerea !uramintului se cerea de la fiecare farmacist. Contactul cu tarile arabe din Orient si 'pus 0Spania1 a trezit un viu interes pentru cultura medicala araba. Scoala medicala din Salerno 0 Italia de Sud1 a !ucat rolul unei verigi intre medicina, farmacia araba si cea europeana. Salerno a devenit cel mai important focar de cultura medicala din Europa Medievala. In cadrul acestei universitati se faceau prelegeri sistematice de medicina si farmacologie, se desfasura o activitate stiitifica"literara de insemnatate pentru toata Europa. Cu radacini inca in sec. al I("lea, scoala medicala din Salerno isi atinsese apugeul in sec. al (II"(III"lea. *atorita studiilor inalte si temeinice ce se faceau la Salerno, scoala s"a bucurat de un renume european, atagind numerosi elevi si medici din toate tarile. El a dobindit cu totul !ustificat epitetul de 2Civitas $ippocratica3. In straduinta lor de a imbunatati terapia, salernitanii au acordat o atentie deosebita preocuparilor de farmacologie si farmacognizie, izvoarele arabe oferindu"le in acest sens numeroase indicatii noi. Scrierile farmacologice salernitane au constituit modelele lucrarilor de acest gen din secolele urmatoare, pregatind astfel aparitia primelor farmacopei tiparite in timpul renasterii. *atorita activitatii lui Constantinus 'fricanul si continuatorilor sai, incepe procesul patrunderii medicinei arabe si raspindirea acesteia prin lucrarile medicale salernitane. O realizare importanta a scolii salernitane in domeniul farmacologiei a fost lucrarea 2'ntidotarius magnus3, care provine din sec. al (II"lea. Considerat ca pierdut, din secolul al (/I"lea, o copie a lui a fost gasita in colectia de manuscrise vec$i a bibliotecii universitare din 8asel. 'utorii acestui important 'ntidotariu sint necunoscuti. Se presupune ca unul dintre autorii lui ar fi fost .obannes 'fflatius elevul lui Contastinus 'fricanul. 'ntidotarius magnus contine peste ++-- prescriptii medicale, aran!ate alfabetic, uneori destul de complicate, avind titlurile lor indicate in limba greaca, ca si numele medicilor de la care ele provin.
6

a Salerno s"au redactat si alte lucari farmaceutice valoroase de catre autori ramasi anonimi cum este 2'lp$ita3, care cuprinde insirarea a 4:7 de medicamente din toate regnurile naturii, aran!ate alfabetic si indicarea instrumentarului farmaceutic precum si lucrarea 2*espre semnele calitatii medicamentelor3, una din primele lucrari medievale de farmacognozie. Medicii formati la scoala salernitana au contribuit la raspindirea experientei medicale si farmaceutice acumulate la Salerno. In decursul existentei seculare a scolii medicale din Salerno s"au cristalizat numeroase sfaturi si invataturi atit cu privire la sanatatea omului, igiena si dietetica, tratamentul unor afectiuni, cit si despre virtutile vindecatoare ale multor plante. Ele au fost redactate succind in versuri, pentru o mai facila memorizare, datind din !urul anului ++7-. ucrare caracteristica medicinei medicevale din Europa, 2%egimen sanitatis salernitanum3, valoroasa ca document al epocii precum si datorita observatiilor !udicioase pe care le cuprinde, a stirnit neincetat interesul medicilor si farmacistilor, din toate timpurile. %aspindirea si popularitatea de care s"au bucurat de"a lungul secolelor preceptele scolii medicale din Salerno si"a gasit ilustrarea in faptul patrunderii unora din ele c$iar si in medicina populara a mai multor natiuni de pe continent.

9niversitatea de Stat de Medicin; <i #armacie ,,)icolae &esetmi=anu>>

Catedra FARMACIA SOCIAL

Referat tiinific La istoria farmaciei al studentei Guidea /eronica Gr.:6-+ anul 6 #armacie

pe tema?

FARMACIA MEDIEVAL DIN EUROPA OCCIDENTAL

P%O#ESO%?

C$i<in;u 5-+-