Sunteți pe pagina 1din 7

Anatomia pielii

Pielea este formata din EPIDERM, DERM, HIPODERM. Epidermul este alcatuit din cinci straturi de celule suprapuse, denumite din profunzime spre suprafata :bazal sau germinativ, spinos, granulos, lucidum si cornos. !oate straturile provin din stratul germinativ, ale carui celule, pe masura ce se multiplica sunt impinse spre suprafata. Dermul este constituit dintr un tesut con"unctiv la#, format din trei componente principale: substanta fundamentala, fibrele con"unctive si celulele con"unctive. Hipodermul este constituit din tesut gras$tesut adipos%sub forma de lobuli delimitati de septuri fibroase provenite din derm. &ceste fibre conecteaza derma de organele aflate dedesubt, de e#emplu musc'ii. Glandele pielii (. Glandele sebacee: )a fiecare folicul pilos este ane#ata o glanda sebacee, situata in mai superficial fata de glanda sudoripara. Produsul lor, numit sebum, este format dintr o substanta de secretie grasoasa, pe care celula o colecteaza din grasimile din sange si care face ca firele de par si epiderma sa fie impermeabile. *.Glandele sudoripare; +e gasesc pe toata suprafata pielii, in adancul dermei, formate dintr o aglomerare de tubulete intortoc'eate $canale sudoripare%, avand rolul in reglarea temperaturii corporale. +ecretia glandelor sudoripare poarta numele de sudoare. Foliculii de par. : +unt tuburi lungi si inguste, fiecare continand cate un fir de par. Parul creste, pe masura ce se adauga noi celule la baza, din celulele care captusesc foliculul. ,elulele mai vec'i mor atunci cand se formeaza c'eratina in interiorul lor. LEZIUNI ELEMENTARE ALE IELII !I ANE"EL#R EI $%Le&iuni elementare in derm Inflamatia dermica$dermita% leziuni circulatoare- leziuni 'iperplazice- leziuni degenerative si neoplazice. & Tulburarile circulatoare : ,ongestia sau 'iperemia . Tulburari in'lamatoare ale dermului , Le&iunile de(enerati)e ale dermului: - necroza: necrobioza- gangrena - infiltratia pielii cu substante straine de structura tesutului cutanat. *.Le&iuni in'lamatoare ale epidermului In'lamatia ane*elor pielii Inflamatia foliculului pilos se traduce printr o pustula perifoliculara proeminenta, centrata de un fir de par. ,ontinutul pustulei este purulent sau seropurulent. +e poate intalni foliculita superficiala in care parul nu cade si foliculita profunda in care parul cade usor. /.Le&iuni elementare produse prin modi'icari de coloratie Pata sau macula leziune caracterizata printr o coloratie deosebita, care se formeaza pe piele intr un teritoriu circumscris sau difuz. Petele discromice se caracterizeaza prin aceea ca nu dispar la digitopresiune, sunt permanente sau trecatoare,nu sunt insotite de fenomene inflamatoare. +e pot intalni: - Pete hipercromice sau pigmentare, -Pete acromice, -Pete vasculare - Pete artificiale, Pete eritematoase -Petele vasculo-sangvine Pete purpurice 4.Le&iuni elementare solide - )eziunile elementare sunt provocate de procesele inflamatoare acute, sub acute si cronice$edem, infiltratie, 'iperplazie, 'ipertrofie si degenerescenta%. ,aracteristica lor comuna o constituie faptul ca sunt solide, au consistenta dura, sunt proeminente si nu contin lic'id. 1 laca urticata este o ridicatura circumscrisa, turtita sau emisferica,de culoare rosie sau albal, 1

incon"urata de un 'alo eritematos. Intinderea ei variaza de la un bob de orez pana la dimensiuni mari. Durata ei este efemera, ea poate sa apara fara simptome subiective, insa de obicei este insotita de prurit ori usturime. 2 apula este o ridicatura circumscrisa a pielii, dura, rezistenta la palpare, rezolutiva si care nu contine lic'id. 0u lasa cicatrice. +%Tuberculul este o ridicatura circumscrisa, rotunda. &re evolutie lenta, adesea cu tendinta la necrobioza si formare de ulceratii. ,%Goma este o formatiune caracterizata printr un nodul, de obicei mai mare, la inceput dur, rotund, care prinde succesiv toate straturile pielii, avand punctul de plecare in 'ipoderm. Datorita fazelor ei evolutive, goma duce prin necroza la distrugerea pielii si la formarea unor ulceratii profunde. -%.erato&a se caracterizeaza printr o 'iperplazie circumscrisa, sau difuza a stratului cornos, care duce la ingrosarea acestui strat si la modificare consistentei tegumentului. ,and 1eratoza este generalizata, productia cornoasa este mai discreta $de e#emplu i'tioza%. /%Lic0eni'icarea se caracterizeaza printr o ingrosare e#cesiva a unui teritoriu cutanat mai mult sau mai putin limitat, suprafata acestuia prezentand un cadrila" cu cute adanci incrucisate in sensuri opuse. Ea poate fi primara sau secundara, cand este produsa prin frecare, scarpinat repetat, putand surveni, deci in bolile pruriginoase, cronice. 1%2e(etatia se caracterizeaza printr o e#crescenta moale, filiforma sau globuloasa, cu suprafata ramificata ca o conopida. 2egetatiile pot fi primitive$vegetatiile veneriene% sau secundare pe inflamatiile cronice$piodermita vegetanta%. 3%Tumoarea este o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatoare, care are tendinta sa persiste sau sa creasca. &ceasta definitie cuprinde o serie intreaga de leziuni foarte deosebite unele de celelalte si ca dimensiuni si ca substrat 'istologic. -%Le&iuni elementare cu continut lic0id $%2e&icula este o colectie de serozitate clara, circumscrisa, de forma emisferica cat un punct, sau o gamalie de ac. Evolutia se caracterizeaza prin ruperea plafonului veziculei si formarea unei eroziuni care se acopera cu o crusta. 0u lasa cicatrice. 4%5ula6 sau flictena este o colectie de serozitate circumscrisa de dimensiuni mai mari decat vezicula. +% ustula este o colectie circumscrisa a pielii cu continut lic'id purulent. Ea poate fi primara, cand continutul de lic'id a fost c'iar de la inceput purulent, sau secundara, cand pustula a rezultat din transformarea purulenta a unei vezicule sau bule. 3.Deseuri cutanate Deseurile cutanate sunt formatii morbide care rezulta din acumularea la suprafata pielii a secretiilor fiziologice sau patologice, sau de tesuturi necrozate ori de celule epiteliale care se desfac mai abundent de pe suprafata stratului cornos. $%!cuamele sunt mici fragmente, sfaramituri cornoase, care se desprind la suprafata epidermului. Dupa marimea lor intalnim scuame pitiriaziforme avand dimensiunile elementelor taratei$pitiriazis% scuame lameloase, cu diametrul pana la cativa centrimetri $psoriazis, dermatite e#foliative.% scuame in forma de lambouri cu dimensiuni mari $scarlatina, unele eritrodermii% 4%7rusta este o concretiune care se formeaza pe suprafata epidermului in urma uscarii secretiilor fiziologice ori patologice$serozitati, puroi, sange, sebum, paraziti%. ,rusta apare ca o faza din evolutia veziculelor, bubelor, pustulelor si ulceratiilor. Ea poate rezulta si din ingramadirea parazitilor. +%Escara sau sfacelul este leziunea care rezulta din necroza unei parti limitate a pielii. )eziunea are culoare neagra. Ea se elimina din piele lasand o ulceratie care se termina prin cicatrice $gangrena%. 2

I#DERMITELE iodermitele inflamatii ale pielii datorate stafilococului si streptococului, germenii obisnuiti ai supuratiei. Infectiile cu stafilococ se intalnesc mai des la adulti, in timp ce infectiile cu streptococ se intalnesc mai des la copii. In anumite regiuni ale corpului, ca plicile, partile acoperite de par, germenii piogeni saprofiti sunt mult mai frecventi, datorita conditiilor de caldura, umiditate, pH si iritatie mecanica, care favorizeaza inmultirea si dezvoltarea microorganismelor. a.8oliculitele Foliculitele acute superficiale$impetigo% apar, mai ales in "urul diverselor plagi, arsurilor, al unor dermatoze microbiene, sau in urma pansamentelor umede prelungite. Foliculite acute profunde $urciorul % este foliculita genelor. &paritia nu se face brusc, ci este precedata de roseata, tumefactie si durere. Dupa ( * zile apare si pustula centrata pe un fir de par Foliculita narinelor este ocazionata de o rinita cronica, de epilate sau de o toaleta mai mult sau mai putin delicata a foselor nazale. Incepe prin mancarimi, senzatie de tensiune si roseata a narii interesate. ,and leziunea se e#tinde, ia nastere un furuncul al nasului care poate duce la complicatii. Foliculita subacuta si cronica profunda este o infectie a foliculilor pilo sebacei, cu evolutie cronica, care se poate localiza la barba, a#ila, regiunea pubiana, sau in orice parte acoperita a corpului de peri grosi. Foliculitele cronice alopecice sunt inflamatii cronice foliculare a barbii, care se prezinta sub forma unui placard, de obicei unilateral, a carui parte centrala este alopecica, datorita unui proces cicatriceal. &lopecia este definitiva. b.8urunculul 4urunculul este o inflamatie a foliculului pilo sebaceu, care intereseaza in mod constant glanda sebacee si tesuturile din "urul foliculului. Inflamatia se produce prin infectarea foliculului cu stafilococ. DERMATOZE Cauzele externe pot fi: traumatisme, intepaturi, praf; factorii termici$caldura, frigul, umiditatea%-radiatiile$lumina solara, razele rontgen, radiul%-factorii c'imici$medicamente substantele organice de origine animala, vegetala%,parazitii animali$acarieni, insecte% si parazitii vegetali $ciuperci patogene, microbi diversi% Cauze interne : alimentele, medicamentele si to#icele, microbii care dau infectii generale cu simptome cutanate sau infectii de focar. I% DERMAT#ZE R#8E!I#NALE Dermatozele profesionale sunt afectiuni cutanate care se intalnesc e#clusiv sau cu predominanta in legatura cu e#ercitarea unor anumite profesii si a caror cauza totala sau partiala rezultat din conditiile in care se e#ercita munca. In general cam 356 din bolile profesionale sunt dermatoze profesionale. &pro#imativ ( * 6 din muncitorii din domeniul c'imic, petrolier sunt afectati de astfel de dermatoze. In practica, cauza celor mai multe dermatoze profesionale, respectiv a to#idermiilor, dermitelor si eczemelor profesionale, ca si leziunilor ane#e ale pielii, ung'iilor, perilor, glandelor sudoripare si sebacee, sunt agentii c'imici. +ubstantele c'imice care provoaca dermatoze profesionale: acid sulfuric, azotic, clor'idric, o#alic, Hidrat de potasiu,,lorura de zinc, arsenic, saruri de arsenic, clor si produse clorate. In legatura cu importanta, localizarea si etiologia leziunilor se intalnesc: (.+tigmate profesionale, *.!o#idermii. /.Dermite, eczeme. 7.Melanodermii. 5.8eratodermii. 3.)eziuni prin agenti fizici si caustici c'imici. 9.Infectii profesionale. :.)ez. ale ane#elor pielii. Diagnosticul unei dermatoze profesionale comporta doua etape. In prima etapa se face 3

diagnosticul morfologic ca in oricare dermatoza. In etapa a doua, cea mai importanta, se stabileste daca leziunile sunt sau nu in legatura cu profesia si care anume sunt cauzele si patogenia lor. Tratamentul local este tratamentul obisnuit al leziunilor. &stfel, dermitele, eczemele, piodermitele, arsurile vor fi tratate in concordata cu stadiul si forma clinica. &rsurile c'imice necesita tratamente speciale. II% DERMAT#ZE ALERGI7E +ub numele de dermatoze alergice se desemneaza o serie de afectiuni cutanate produse prin ;sensibilizarea; organismului fata de anumite substante e#o sau endogene. !egumentul sensibilizat capata proprietatea de a reactiona fata de aceste substante intr un mod cu totul deosebit In acest grup de dermatoze intra eczema, urticaria, prurigourile, neurodermitele, unele eruptii profesionale si unele eritrodermii. Dermto&e aler(ice alimentare &cestea au manifestati clinice deosebit de variate$cel mai adesea sub forma de urticarie%, asa ca alimentul in cauza nu poate fi identificat numai dupa aspectul leziunilor. Intolerantele alimentare sunt precedate sau insotite adesea, dar nu obligatoriu, de tulburari generale si digestive$greata, varsaturi, diaree, temperatura, ameteala%. Printre alimentele cele mai des incriminate citam: carnea si pestele conservat, sarat, afumat- vanatul- branzeturile fermentate- ciupercile- capsunilecafeaua- alcoolul. ,a tratament se recomanda suprimarea alimentului in cauza, regim alimetar 'ipoto#ic si nealergizant$faino vegetarian%, medicatia nespecifica amintita la eruptiile medicamentoase, anti'istaminice, o#igenoterapia. <neori se incearca dupa disparitia eruptiei obisnuirea organismului cu alimentul respectiv, prin administrarea lui in doze minime si progresive. Ec&ema : in evolutia unui placard de de eczema deosebim cinci faze: .Faza eritematoasa, se caracterizeaza printr o roseata mai mult sau mai putin intensa, insotita de un edem de intensitate variabila !."eziculatia. Pe fondul de roseata descris nu intarzie sa apara numeroase vezicule de dimensiunile unui varf de ac, avand continut clar, transparent. #.Faza de zemuire este caracterizata prin ruperea veziculelor si revarsarea continutului lor la suprafata pielii. Prin uscarea acestui rezulta cruste de culoare cenusie galbuie sau bruna. 7.Faza de epiderm subtiat si lucios. Dupa un timp variabil, zemuirea inceteaza, crustele cad si nu se mai refac, iar epidermul subtiat continua sa ramana rosu, capatand un aspect neted, si lucios ca si cum ar fi uns cu un lac. $.Faza de descuamare. Placardul epidermizat se acopera de scuame lameloase sau furfuracee, care se reproduc un timp oarecare, pana ce pielea isi reia culoarea si aspectul normal. Tabloul eczemei prezinta uneori devieri de la tipul descris, fie prin scurtarea sau prelungirea peste masura a uneia sau mai multora din fazele descrise mai sus, fie prin modificarile imprimate eruptiei de regiunea unde ea se dezvolta. %imptomele subiective semnalam senzatia de arsura din perioada de inceput si pruritul care este aproape constant in toate stadiile evolutive ale eczemei, uneori devenind insuportabil. Eczema poate fi acuta, cand apare brusc, fiind insotita de un prurit accentuat, eritem intens, edem si veziculatie si cronica in care veziculatia si e#sudatia este mai redusa, predominand eczema uscata si uneori lic'enificarea. Eczema cronica evolueaza de obicei sub forma de izbucniri succesive.Cele mai cunoscute forme ale eczemei sunt: eczema vulgara, eczema papulo veziculoasa si eczema 7au&ele predispo&ante: -Ereditatea si predispozitia familiala- - &fectiunile viscerale' -&lterarea functiilor hepatice'-Factorii alimentari si tulburarile de nutritie' -Factorii alimentari si tulburarile de nutritie'-Deficitele alimentare' 4

- (nfectiile cronice si de focar$dentara, sinuzala, amigdaliana, colecistica, apendiculara% 7au&ele pro)ocatoare a%,auzele e#terne. traumatisme mici, frigul, caldura, radiatiile solare, vantul,agentii c'imici si medicamentosi b%,auzele interne:alimentare$ carnea,pestele,crustaceele,ouale,branzeturile,laptele% medicamentoase, metabolice. Tratamentul ec&emei +e recomanda ca in tratamenul eczemei sa se tina seama de urmatoarele principii: (.,ercetarea si eliminarea cauzelor care au favorizat sau determinat densibilizarea pielii. *.Eczema fiind o reactie centrala nervoasa cu un mecanism patogenic comple#, tratamentul trebui sa urmareasca intreruperea lantului fizio patologic, mai ales la nivelul sistemului nervos. /.Eczematosii se sensibilizeaza cu usurinta fata de substantele medicamentoase aplicate pe piele in scop terapeutic, motiv pentru care se recomanda multa prudenta in indicarea tratamentelor local VIROZELE CUTANEO-MUCOASE Herpesurile sunt niste afectiuni virale caracteristice prin eruptiuni pe piele,mucoase,grupate in vezicule pe fond hiperemiat in portiunile respective ale corpului.Distingem herpes simplu sau veziculos,care este cea mai raspindita si mai ine studiata forma nozologica, si herpes zoter sau zona zoster. HER E! !IM LE" Etiologie. !irionii herpetici tipici au dimensiuni de cca 1"# nm si sint alcatuiti dintr-un nucleotid dispus central ; aceasta reprezinta un $D% icatenar, o capsida proteica alcatuita din 1&2 capsomere si mem rana e'terna (peplos) Epidemiol: *ransmiterea herpesului : contact indirect cu materiile infectioase,si pe cale aerogena. $u fost descrise cazuri de infectarea transplacentara a fatuluiogie. +ontaminarea herpesului simplu se produce in ma,oritatea cazurilor prin pielea deteriorata sau prin mem ranele mucoase in contact direct cu olnavul de herpes sau cu purtatorul de virus , ori din saliva persoanelor fara fenomen vadite de infectie poate fi decelat virusul herpetic. An tomie p tologi! .-odificarile histologice in piele in caz de herpes simple' se caracterizeaza prin prezenta unor vezicule intraperdimale si su dermale formate de pe urma degenerarii alonate a celulelor din stratului spinos al epidermului. T "lo#l !lini!. Herpesul primar ,care deo icei se dezvolta la copii ,se manifesta mai frecvent su forma de gingivostomatita ulceroasa acuta. +eva mai rara se intilnesc vulvovaginite, .eratocon,unctivita, eruptiuni pe fata, trunchi, precum si uretrite , renite. $fectiunea se caracterizeaza prin aparitia unor eruptini viziculoase pe fond de hiperemie si edem si are o serie de simptome caracteristice doar pentru herpesul primar si care se disting de recidivele infectiei.din aceasta fac parte de utul acut al afectiunii, aria e'tinsa a leziunilor, prezenta unor fenomene generale pronuntate si afe rei,precum si sporirea rusca in volum a ganglionilor limfatici periferici. Deose it de grav , cu pronostic sever pentru viata , evoluiaza herpesul primar la nou-nascuti . $fectiunia survine de o icei in a4-/-a zi de lanastere, evoluiaza cu fe ra inalta si eruptiuni cutanate multiple. Di gno$ti! $i di gno$ti! di%e&enti l. +ele mai certe demonstratii de la orator ale naturii herpetice a afectiunii constau in izolarea virusului 0e linga izolarea virusului pentru confirmarea de la orator a diagnosticuli se aplica si testul citologoc, in cadrul caruia in lichidul veziculilor sau in frotiurile-amprente de pe fundul lor se constata celule gigante polinucleare. 1eactiile seroligice sint de folos in sta ilirea diagnosticului de herpes simple'. 0entru confirmarea diagnosticului se pot aplica de aseminea cercetari histologice, metoda imunofluorescenta si pro ele cutanate cu antigen specific. 2

T& t ment#l. unguentele antivirale : o'olina, te rofenon, onaften, gossipol, mego'ina , florinal. 3n caz de leziuni ale mucoaselor se ordoneaza clatiri cu solutii dezinfectante. 3n cazul infectiei coasociate secundare sint indicate anti iotice.*ratamentul local cu corticosteroizi nu da rezultatele scontate in toate formele de infectie herpetica, iar administrarea sistemica a glucocorticoizilor in toate formele de herpes este contraindicata.

H4105 675*41 Etiologie. Herpes zoster , sau zona zoster este cauzat de virusul varicella-zoster. 8neori se in olnavesc de herpes zoster maturii care au fost in contact cu un copil ce sufera de varicela pidemiologie. $fectiunea se transmite prin contact si pe cale aerogena prin picaturi. ' togenie.6ona zoster este considerata ca o infectie infectie repetata pe fond de imunitate, ela orata in urma contactului organismului cu virusul in antecedente. 5e considera ca virusul in stare latenta se afla in ganglionii nervosi si in timpul reactivatiei infectie avanseaza pe traectul nervului spre piele, unde cauzeaza eruptii caracteristice. T "lo#l !lini!. 3n cazurile tipice afectiunea incepe cu dureri la nivelul viitoarei localizari a eruptiei.3ntensitatea durerilor este variata si din cauza lipsei in primele zile a modificarilor cutanate sindromul doloric deseori este luat drept o manifestare a altei afectiuni. De o icei, peste 3-2 zile dupa aparitia durerilor in focarul lezional se instaleaza edem si hiperemie cutanta, pe fonul carora apar elemente nodulare grupate mici.0apulele e'ista un timp scurt si se transforma in vezicule umplute cu un continut transparent. 3n continuare lichidul din vezicule devine opalescent, apoi opac din cauza acumularii neutrfilelor in el. De o icei, veziculele apar in valuri, din care cauza in perioada de stare a olii putem o serva eruptii aflate la diferite etape de evolutie. 0rocesul se e'tinde pe o suprafata mare si se localizeaza pe traiectul nervilor,eruptiile situindu-se mai frecvent unilateral pe pelea toracelui. -a,oritatea veziculelor cu timpul se transforma in cruste, iar unele se rup de la sine, insa mai frecvent din cauza uni traumatism , lasind eroziuni.Dupa caderea crustelor si epitelizarea eroziunilor procesul se rezolva, lasind o usoara roseala a pielii. Durata totala a afectiunii constituie 2-3 saptamini. Di gno$ti! $i di gno$ti! di%e&enti l. *a loul clinic tipic de o icei este suficient pentru sta ilirea diagnosticului. 3n ma,oritatea cazurilor diagnosticul ; diferential se face intre zona zioster si herpes simple' veziculos.-etoda principala de la orator consta in izolarea virusului. Drept material pentru cercetare servaste lichidul prelevat din vazicule proaspete, lichidul cefalorahidian, singele, lava,ele din vesti ului faringian. T& t ment. 5arcina principala in tratarea zonei zoster consta in a ,ugula cit mai curind eruptiile cutanate. *ratamentul local consta in respectarea regimului si in aplicarea solutiilor de vopsele de anilina, precum si a diferitelor unguente. 5e folosesc aplicatii de interferon si interferogene. 3n caz de asociere a infectiei piococice se adm. anti iotice.. 2ERU7I 2ULGARE !erucile (negii, alunitele) sunt e'crescente papilare si hiper.eratozice e dimensiuni varia ile. 4le sunt datorate unui ultravirus sau inframicro . !eruca vulgara apare in general la copii si adulti, tineri pe fata dorsala a degetelor si mainilor, mai rar pe palme, la a piciorului genuchi, coate, etc. %umarul lor este diferit, uneori numai 2-3, alteori sunt foarte numeroase. 4le sunt izolate sau grupate. 5e prezinta ca niste ridicaturi rotunde, de dimensiuni varia ile, de la o gamalie de ac pana la un o de mazare si mai mare. 5uprafata lor este conve'a sau aproape plana, adesea neregulata la centru, prezentand niste ridicaturi verucoase. +uloarea verucilor este cenusie-gal uie, runa &

sau negricioasa. +onsistenta lor este tare, aspra. 7 data aparute, verucile cresc si persista indefinit, rareori se vindeca spontan.