Sunteți pe pagina 1din 5

Chirurgia OMF pediatric 1. Anestezia n regiunea OMF; indicaii i contraindicaii ctre anestezia local, general la copii, avantaje, dezavantaje.

*Anestezia-stare particulara creata cel mai des prin introducerea in organism a unor substante chimice, prin care se suprima in mod temporar perceperea sau transmiterea sensibilitatii dureroare. *Indicatii catre anestezia generala: copii necooperanti, cu excitatii psihomotorii, epileptici, alergici la anestezia locala,in interventii loborioase, copii handicapati, metoda de electie la copii sub virsta de 8 ani. *Contraindicatii anestezie generala : alergie la anestezie, starea generala in anumite stari patologice care pot expune la un risc crescut pacientul,deficiente organice, afectiuni respiratorii ca pneumonii, bronsite; anemie. *Avantajele anesteziei generale: permite realizarea tuturor tratamentelor dentare intr-o sedinta, nu solicita psihologic pacientul, asigura imobilitatea completa a pacientului , asigura controlul cailor respiratorii, respiratiei si circulatiei. *Dezavantajele anesteziei generale: necesita aparatura scumpa, necesita un grad de pregatire a pacientului, poate duce la complicatii majore, necesita personal cu inalta calificare. *Indicatiile anesteziei locale: interventii chirurgicale necomplicate: frenuloplastii, extractii dentare a dintilor cu rizoliza sau cu apexul neformat, incizii ale mucoasei ingivale la dintii cu eruptie dificila; la copii cu grad de anxietate redus, copii cu virsta mai mare de 8 ani. *Contraindicatii anestezie locala: stare de anxietate exagerata, afectiuni psihice, alergie la anestezie locala, in stari patologice ca diabet, epilepsie; procese infectioase prea intinse; durata interventiei de lunga durata. *Avantajele anesteziei locale :limiteaza anestezia la cimpul operator, nu necesita aparatura si pregatire speciala,tehnica de administrare simpla, asigura un cimp operator liber, ofera posibilitatea de colaborare cu pacientul, expune la mai putine riscuri vitale. *Dezavantajele anesteziei locale : nu se poate aplica la copii cu excitatii psihomotorii si anxiosi, limiteaza timpul interventiei, nu asigura o imobilitate a pacientului ce poate duce la anumite omplicatii. Solicita psihologic pacientul, la copiii necooperanti este mai deficil de efectuat. 2. Clasificarea i caracteristica metodelor de anestezie localo-regional la copii. *Anesteziile terminale neinjectabile: fizice (prin refrigerare, cu ajutorul curentului electric), chimice(prin aplicatie), ionoforeza *Anesteziile injectabile: -infiltratie(locala, la distanta, plexala, intrapapilara si interligamentara) -regionala(periferica, bazala, prin acupunctura) -serpinoasa infiltrativa (de tip Visnevski) *Anesteziile locale cu preanestezii: pregatirea psihologica, sustragerea psihologica, pregatirea narcopsihologica. *Anestezie locala combinata cu anestezie generala superficiala. 3. Anestezia neinjectabil, infiltrativ la copii; particulariti, indicaii. *Indicatiile anesteziei neinjectabile (topica): -extractia dintilor temporari in perioada de schimb fiziologic cu mobilitate de gradul II sau III -parte importanta in anestezia locala injectabila, cu scopul de a minimaliza senzatiile de durere la inteparea mucoasei -recomandata ca o etapa de pregatire a anesteziei injectabilecuu scopul de a sustrage atentia copilului -drenarea sau punctia abcesului gingival, anestezia mucoasei in caz de stomatita acuta -incizii ale mucoasei gingivale, la dintii cu eruptie dificila -amprentarea si fixarea aparatelor ortodontice -anestezierea mucoasei buco-faringiene cu scopul de a eita reflexul de voma in timpul examenului sau manipulatiilor stomatologice. *Substantele utilizate in anestezia neinjectabila: -sol de dicaina(0,5-1%),copiilor dupa 10 ani, are o capacitate de resorbtie marita -sol de trimecaina 2-5% -sol de lidocaina si xilocaina 2-5%, spray-10% -ung.pirocaina 5%, plus metiluracil 5%, act 1-2 min, actiune 30-40 min. -paste analgezice: ung cu xilina, contralgin, contralgan. *Particularitatile anesteziei neinjectabile: -aplicare pe mucoasa uscata cu tampon steril cu anestezic, minim 1 min scurs bine pentru a evita prelingerea lui pe MB, absorbirea, glutitia sau aspirarea surplusului; poate fi aplicata prin lavaje bucale, instilatii, badijonari, masaj timpp de 1 min; nu se va frictiona mucoasa pentru a nu provoca ulceratii; timpul instalarii analgeziei 1-2 min, durata medie-10-15 min; anestezia se face pe portiuni mici ale mucoasei pentru a evita supradozarea. *Indicatiile anesteziei infiltrative:

-interventii chicurgicale de volum mic, de scurta durata si hemoragii minimale -frenuloplastii ale buzelor, limbii -interventii chrurgicale la apofiza alv si la nivelul tuturor dintilor primari la maxilar -interventii chirurgicale la nivelul apof alv la mandextractia dintilor cu rizoliza radiculara mai mult de 1/3 din lung ei -inlaturarea dintilor primari in segmentul anterior al mand -interventii chirurgicale la nivelul apof alv la dintii cu apexul neformat. *Particularitatile anesteziei infiltrative: -la copii predomina structura spongioasa a osului, compacta subtire a maxilarelor, numar mare de nervi si vase, prezenta mugurilor dentari, predomina substanta organica in raport cu cea neorganica, canalele Havers largi-permit o inalta permeabilitate pe suprafata procesului alv. -manipulatiile preanestezice si anestezice se vor efectua in afara cimpului de vedere a copilului -cu policele miinii stingi se fixeaza bine apof alv pentru a evita orice miscare brusca a copilului -locul de intepare in reg V a CB, pe plica de tranzitie, la nivelul apexului dintelui cauza, in muc mobila deasupra liniei mucogingivale cu un ac fin si scurt indreptat cu bizoul spre planul osos. -se inteapa mucoasa, se face o mica papula apoi se patrunde cu acul in profunzime apasind continuu, lent pe piston pentru a evita necroza fibromuoasei -apoi acul se indreapta paralel cu marginea gingivala strabatind tesutul submucos si depunind sol anestezica vestibular la 1 cm de apex cu orientare spre virful radacinii. -in anestezii plexale pot fi evitate introducerea acului prin fibromucoasa gingivala, inteparea acului cu bizoul in afara si virful spre planul osos, injectarea subperiostala a sol anestezice, si in tesutul lax. -orificiu infraorbital e situat la 1 cm de la virful radacinilor incisivilor de lapte, orificiu mentonier la virsta de 4-6 ani se proiecteaza aproape de virful radacinii primului molar de jos primar. 4. Particularitile tehnicii anesteziei mandibulare ( la spina spix, La - Gvardia) la copii; zona de anestezie, indicaii. *Indicatii anestezie la spina Spix: inlaturarea dintilor primari cu resorbtie radiculara pin la 1/3 din lung ei, inflamatii odontogene la nivelul apof alv, chisturi rad, tratament dentar, inlaturare muguri dentari. *Zona de anestezie: ramura mand la copii de 3-4 ani e de 2 ori mai mica decit la adulti, spatiu pterigomand mic si marunt cu cant mare de tes lax, nervii care traiecteaza spatiu mand sunt situati in apropiere unul de altul astfel sol anestezica se absoarbe rapid. Inteparea acului mai scurt pe plica pterigomand cu atit mai jos si la o distanta mai mica de supraf ocluzala a dintilor inf cu cit mai mic e copilul. Creasta temporala a mand se repereaza intraoral cu degetul mare si se sprijina pe mol inf, extraoral marg post a ramului mand se repereaza cu aratatorul, fixind bine ram mand. Seringa se localizeaza la comisura labiala opusa, pe supraf molarilor inf, intepatura se face medial de plica pterigomand introducind acul in profunzime pin la contactul cu supraf interna a ramului unde se depune anestezicul. Se anestezaza hemimand respectiva, dintii si parodontiu respectiv, hemibuza inf si pielea barbiei, muc vestibulara inf in afara de zona inervata de nervul bucal (reg geniana si muc V.inferioara la nivelul premol 2 si mol inf). *Anestezia tip La Gvardia e o modificare a anesteziei mandibulare directe, indicata copiilor necooperaili sau potential cooperabili. *Zona de anestezie: se repereaza intraoral marg ant a ram mand, extraoral marg post a mand. Se departeaza partile moi ale obrazului gura fiind inchisa, inteparea acului medial de marg ant a ram mand. Seringa se afla paralel cu planul ocluzal in vestibulul gurii, acul fiind impins in profunzime ant post la 1-1,5 cm, mentinind contact cu suprafata interna a ram mand. Inteparea in aceasta zona e indolora. 5. Anestezia general la copii, clasificare, anestezia i/m, i/v, inhalatorie prin intubare, combinat, indicaii, particularitile anesteziei generale n ambulatoriu la copii. *Clasificarea anesteziei generale la copii: -de scurta durata: inhalatorie, intravenoasa,mixta -de durata:balansata de intubatie, neuroleptanalgezia. *Indicatii: anomalii congenitale de cord, patologie hematologica, alergie la anestezia locala, pacienti cu handicap neurologic si dereglari psihice; care necesita multiple sedinte, copii cu dentofobii, anxiosi, necooperabili, slab adaptivi si neadaptivi, traumatisme dentare si oro facilae intinse, care nu au acces la asistenta stomatologica, copii de virsta frageda. *In ambulator anestezia generala se realizeaza la copii gr II ( dereglari de sistem moderate) si gr I (fara dereglari organice, psihologice, biochimice) dupa ASA. Medicul trebuie sa fie un specialist de categorie superioara, in

cabinetul stomatologic sa fie prezent utilajul necesar, sa fei un cabinet pentru recuperare postanestezica. *Anestezie i/v: tiopental, brevital, ketamina, ketaral, epontol, viadril. 6. Particularitile tehnicii anesteziei tuberale la copii; indicaii, zona de anestezie. *Anestezia la tuberozitate la copii nu se efectueaza: palatul dur al copilului e plat, vulnerabil si desparte cav orala de cav nazala printr-o placa subtire si fina, iar per inf e situat doar cu 1,5 cm mai jos de peretele inf al orbitei unde se gasesc mugurii dentari. *Indicatii: interventii asupra reg molarilor sup si a sinusului maxilar. Trebuie completata cu anestezia nevului palatin ant, iar pentru rad MV a mol 1 e necesara anestezia nerv alv sup si mijlociu sau anestezie plexala. *Zona de anestezie: sensibilitatea mol sup cu exceptia rad MV a mol 1, a parodontiului, gingivomuc V si portiunea corespunzatoare a max si sinusului max. Repere: creasta zigomaticoalv si mol 1 la copii sub 12 ani. Gura intredeschisa, se ridica cu degetul obrazul si se expune portiunea post a vestibulului, reperind creasta zigomaticoalv. Ac introdus deasupra rad mol 2 sau 1, la contact cu osul acul indarat, in sus si inauntru pe distanta egala cu jum din h max. Cu planul de ocluzie acul face un unghi de 45 grade. Complicaiile locale, generale n timpul anesteziei locoregionale la copii. *Complicatii locale: ruperea acului, caderea in faringe sau aspiratia lui, leziuni vasculare cu instalarea hemoragiei, leziuni ale nervilor-durere, anesteziere indelungata sau parestezii; absenta partiala sau totala a anesteziei, dureri si edem postanestezic, ulceratia si necroza mucoasei, comlicatii septice. *Complicatii generale : -accidente determinate de subst vasoconstrictorii: palpitatii, cefalee, tremuraturi, ameteli, constrictii toracice, transpiratii reci, piele de gaina, varsaturi, hipertensiune, pierderea cunostintei. Pin la 5 ani nu se foloseste adrenalina(predomina sis simpatic de inervare). Dupa 5 ani 1:1000. Tratament: nitrat de anil 5-10 pic, papaverina, diazepam injectabil. -soc toxic: paloarea tegumentelor, transpiratii, midriaza, greturi, cianoza, cunostinta pastrata. Tahicardie, TA si temp scazuta, respiratie superficiala. Apoi urmeaza inhibitia contiintei, colaps, convulsii.Tratament:stopare adm, eliberare cai aeriene, decubit lateral, capul in extensie ,mand mentinuta in subluxatie ant. -complicatii alergice: urticarie, prurit intens, rinita, astm, edem Quncke la nivelul buzelor, limbii, pleoapelor. -soc anafilactic: colaps brusc, bronhoconstrictie. Primul simptom senzatie de rau general. Edem pulmonar, dispnee, palpitatii, disfagie, crampe abdominale, voma ,diaree, uritcarie, prurit la nivelul buzelor, platului, miinilor, ochilor, inrosirea tegumentelor, lipotemie, colaps. Apare de la citeva sec pin la 2 ore. Tratament: incetare adm, resucitare imediat, pozitie verticala, eliberarea cailor resp sup, se maseaza intens abdomenul si extremitatile. TA se fizeaza la fiecare 3-4 min se adm oxigen incontinuu. Cnd apar semne de blocaj circular (tegument palid, rece) copilul se culca cu picioarele in sus. Local sol adrenalina ( 0,15-0,75 ml in 2-3 ml sol fiziologica), i/m sau i/v adrenalina 1:0000 0,1-0,3 ml. I/v prednisolon 3%, 2-5 mg/kg, dexametason 0,004 g. In tahicardie stropantin 0,05 %-0,06, 0,4-1,5 ml. Antihisdimedrol 1%, 0,1-1,5 ml, suprastin 2%, 0,1-1 ml. In edeme glotice diuretice-furosemid 2%, 0,03-0,02 ml/kg. -lipotemia:pierderea cunostintei, scaderea respiratiei, tendinta de a casca, transpiratii, paloarea fetei, uneori greturi. Ta scade usor, respiratie superficiala, puls initial crescut apoi slab, neregulat. -sincopa:pierderea totala a cunostintei. Forma albastra (respiratorie) cu cianoza si oprirea resp, puls imperceptibil. Sincopa alba(cardiaca) oprirea brusca a inimii, absenta pulsului, prabusirea TA, paloare generala, cianoza capilara. Tratament: pozitie orizontala, capul in jos, git in hiperextensie. Flagelarea fetei cu comprese umede, inhalare de nitrat de amil 5-10 pic. Oxigen, preparate cardiace (cofeinum natrii benzoas 10 %, cardiamin 0,1 ml la 1 an de viata. Resucitare cardiorespiratorie. Premedicaia ( preanestezia) la copii; indicaii, metode. *Premedicatie:totalitatea masurilor de pregatire psihica, fizica si medicamentoasa a bolnavului in vederea anesteziei. *Indicatii: copii necooperabili, anxietate , excitari psihoemotionale, in caz de reflexe exagerate, hipersalivatie, miscari dezordonate ale limbii, la bolnavi cu dureri mari, copii pin la 5 ani, copii cu dereglari de dezvoltare, retard mintal si fizic, care au nevoie de tratament indelungat. *Psihoterapia: colaboratori calmi, zimbitori, cu o atentie deosebita fata de copil. Iscarile prin incapere legate de pregatirea instrumentariului stomatologic tre sa fie minim si bine ascuns, discutii dintre colaboratori evitate. Comunicare verbala pe teme diverse, ce nonverbala la copii mici prin jocuri diverse. Prezenta parintilor nu e

7.

8.

necesara, ei pot fi prezenti atunci cind preenta lor modifica comportamentul copilului si la copii sub 3 ani. *Sustragerea fiziologica: formarea unui focar dominant in scoarta cerebrala ,realizat prin actiunea factorilor asupra analizatorilor vizuali si auditivi. Medicul se va starui ca interiorul oficiului sa semene cu interiorul domiciliului: picturi cu eroi din povesti, jucarii, flori, utilijae audio si video. Colaboratorii au grija ca copii sa nu auda tipete sau plinsete din sala de tratament, nu e de dorit ca copii dupa tratament sa se intilneasca cu copiii care asteapta. *Preanestezia medicamentoasa : preintimpina si inlatura complicatiile si reactiile adverse, diminueaza fobia si modifica comportamentul copilului, diminua secretiile salivare. Sedative: barbiturice (Gardenal), tiopental, clorpromazina ( Largactil), Diazepam. Vagolitice:atropina, scopolamina. Analgezice: morfina, mialgin, demerol. 9. Extracia dentar la copii; indicaii, contraindicaii, particularitile tehnicii operaiei extraciei dentare la copii. *Extractia dentara-interventie chirurgicala efectuata cu scopul de a indeparta din alveola sa dintele are nu mai poate fi recuperat prin tratament conservator sau a carui existenta pe arcada impiedica fie eruptia,fie alinierea dintilor permanenti si stabilirea unei ocluzii ortognatice. *Indicatii: -extractii cu scop ortodontic, extractii in perioada de schimb fiziologic (mobilitatte grad II sau III), -extractia dintilor permanenti cind dintele e localizat in afara arcadei dentare si nu va afecta forma, contactele interdentare se pastreaza maximal, nu se vor produce schimbari in ATM. -extractii la prezenta anomaliilor si viciilor de dezvoltare, afectiuni dentare si ale tesuturilor limitrofe, anomalii de structura, de forma (macrodontia, anomalii de dezv a smaltului),dinti supranumerari, ectopii si inghesuiri dentare care nu se pot supune tratamentului ortodontic sau care prezinta afectuni ce nu se supun tratamentului terapeutic. -extractii dentare cu necroza pulpara si complicatiile lor: periodontite cronice, periostita acuta si cr odontogena, osteomielita, flegmoane si abcese odontogene, -extractii in traumatisme dentare si maxilare, in cazul proceselor tumorale (in bloc cu tesuturile limitrofe) *Contraindicatii relative: -afectiuni acute ale MB de origine virala si alergica; -sindroame hemoraice , leucozele acute (absolut), diabet zaharat II in stadiu de decompensare, afectiuni cardiace compensatorii, nefropatii insotite de cresterea TA, afectiuni hepatice, afectiuni reumatice cu interesare articulara sau cardiaca, adm indelungata de corticosteroizi. *Particularitatile: -se fac in raport cu perioada de virsta a copilului, cu perioadele de formare radiculara a dintilor primari, de inchidere a apexului, de resorbtie si schimb fiziologic - se folosesc instrumente de marima mai mica, corespunzatoare cavitatii orale -elevatoarele sunt inlocuite cu excavatoare stomatologice pentru a preintimpina extractia dintilor si a mugurilor dentari invecinati. -la inlaturarea dintilor primari nu se face sindesmotomia -insinuarea nu se face mai jos de coletul dentar, luxatiile nu au directii stricte, nu se face chiuretajul plagii alveolare. -extractia dintilor temporari: pentru dintii anteriori miscari in plan antero-posterior si de rotatie, pentru molari si premol la max miscari in directie palatina apoi spre vestibular alternate cu rotatii usoare si deplasari palatine de exarticulatie. La mol si premol mand deplasari spre V apoi spre L. -insinuarea clestelui in raport cu rezorbtia radiculara: pin la colet in resorbtie orizontala, si in regiunea radacinii neresorbabile in cazul resorbtiei verticale. 10. Complicaiile locale i generale n timpul operaiei extraciei dentare i dup extracie, profilaxia lor. *Complicatii locale in timpul extractiei dentare: fractura radiculara ( se lasa in alveola la copii), luxatia totala a mugurelu dentar, aspirarea dintelui exarticulat, lezarea partilor moi, a limbii; lezari osoase-fractura alveolei, a tuberozitatii maxilare, a mandibulei, luxatia mandibulei, deschiderea sinuslui, impingerea radacinilor in sinus maxilar, deschiderea sinuslui, leziuni ale nervilor sau vaselor sangvine cu instalarea hemoragiei. *Complicatii locale dupa extractie dentara : hemoragie postextractionala, alveolita postextractionala umeda sau uscata, creste alveolare cu exostoze, bride cicatriciale periosoase, dezechilibru ocluzoarticular. *Complicatii generale: diseminarea infectiei in organism in urma nerespectarii asepsiei sau neinlaturarea completa a resturilor radicuale infectate. *Profilaxia: aplicarea unei tehnici adecvate, prin folosirea unor instrumente si manopere adecvate, examen clinic si radiologic minutios, cunoasterea particularitatilor morfologice a coroanei si dintelui, a maxilarelor, gingivomucoasei si tesuturilor din imediata vecinatate a dintelui care va fi supus extractiei, curatirea munitioasa a plagii postextractionale, respectarea asepsiei si antiseptsiei.

11. Infeciile regiunii oro-maxilo-faciale la copii; definiie, clasificare, etiologie, patogenie, particulariti imunologice. *Definitie: proces rezultat de patrunderea si dezvoltarea in organism a unor agenti patogeni si din reactia tesuturilor la acest atac. *Clasificare: -procese infectioase a tesuturilor moi: limfadenita , abces, flegmon, adenoflegmon; -procese infectioase a tesutului osos: periostita, osteita, osteomielita. -procese infectioase a dintilor si tesuturilor periodontale: pulpita, periodontita, pericoronarita, alveolita. *Etiologie: -patrunderea micoorganismelor in tesuturile reg OMF, virulenta crescuta a acestora; -reactivitate diminuata a organismului; -leziuni dentoparodontale: pungi parodontale, necroza pulpara; -leziuni traumatice, fizice , chimice; -tumorile maxilarelor mai des chisturi suprainfectate; -corpi straini patrunsi accidental in mucoasa; -complicatiile extractiei dentare -complicatiile anesteziei loco regionale, nerespectarea asepsiei, antisepsiei -complicatiile diferitor tratamente. -tratament indelungat cu antibiotice sau corticosteroizi. *Patogenia: -faza alterativa: modificari distrofice si necrotice. Se elaboreaza substante bilogic active care actioneaza asupra vaselor sangvine si determina aparitia reactiilor exudative. -faza exudativa: dilatarea vaselor sis microcirculator si dereglarea circulatiei singelui, exudarea plasmei, migrarea elem figurate ale singelui. -faza proliferativa: multiplicarea elementelor celulare in focarul inflamator, finalizarea procesului inflamator prin formarea de tesut conjunctiv fibrilar. *Particularitatile imunologice: -la copii imunitatea dobindita pin la o anumita virsta inca nu este stabilita, astfel sensibilitatea organismului este marita si copilul este expus la diverse infectii. Se caracterizeaza prin reactii difuze si incapacitatea de limitare a proceselor patologice in limitele unui tesut. 12. Periostita acut purulent a maxilarelor la copii; etiopatogenia, clinic, tratament, profilaxia. *Periostita (abces vestibular): afectiune inflamatorie a periostului, cauzata de infectiile tes dentare si parodontale. *Etiologie: de origine dentara, cu flora microbiana caracteristica gangrenei pulpare: stafilococi, betastreptococi, eneterococi, anaerobi. *Patogenie periostite purulente : este stadiul subperiostal al abcesului V. Evolueaza din cea acuta seroasa. Lichidul purulent din reg periapicala dentara traverseaza osul prin canalele osoase si tesutul meducalr. Lichidul se acumuleaza sub periost si formeaza abcesul subperiostal, are loc erodarea treptata a periostului si patrunderea lichidului submucos. Trecerea formei seroase in purulenta la copii e un proces destul de rapid, evolutie in cteva ore. *Clinica: tumefactia umple santul V, bombare in dreptul a 2 sau 3 dinti pe partea V a apof alv. Fluctuenta la palpare. Dintele cauza mobil. Copilul limiteaza functia maxilarelor reflector, capul in pozitie antalgica. Exooral tumefactie cu asimetrie accentuata, edeme a partilor moi palpebrale, plicei nazolabiale, buzei sup, reg submand. Abcesul V in reg incisivilor centrali sup e insotit de tumefactia si edemul accentuat a intregii buzesup-buza de tapir. Cel din reg caninca se manifesta prin tumefactia pleoapei inf si reg geniene, din reg molarilor-tumefactie geniana marcata care deformeaza obrazul. Proce in reg unghiului mand provoaca trismus, in reg mol mand duce la tumefierea obrazului cu extindere spre reg submand. SG: insomnie, neliniste, febra 38, VSH crescut, leucocitoza, limfopenie, in urina urme de proteine. *Diagn.dif:furuncul, adenoflegmon, osteomielita acuta odontogena, pulpita ac difuza. *Tratament: chirurgical si medicamentos. Sub anestezie generala. Dintii primari infectati se extrag, cei permanenti doar atunci cind coroana e ramolita. Inciziile de pe plica de tranzitie mari, cu decolari periostale la nivelul a 2-3 dinti. 13. Periostita cronic a maxilarelor la copii; etiopatogenie, clinic, tratament, profilaxia. *Periostita cr : proces inflamator a maxilarelor cu dinamica lenta, caracterizat prin tumefierea traptata , indolora a osului. *Etiologie: tratament nerational endodontic, evolutie cronica cind insoteste periodontita cronica, tratament nerational a periostitelor acute si formelor cronice de osteomielita sau dupa traumatism. La copii se intilnesc forma simpla care cedeaza la tratament endodontic , si forma productiva prin formarea hiperostozelor. *Clinic: ingrosarea cortico periostala periferica localizata, asemanatoare unui chist radicualr. Se determina la palpare. Partile moi limitrofe usor tumefiate, tegumentele nusi modifica culoarea.

*Diagn.dif: osteomielita cronica productiva , tumorile benigne ca sarcomul, osteomul, displazia fibroasa. *Tratament: lichidarea focarelor cronice periapicale. Dintii cauza primari se inlatura, permanenti se trateaza. Nu se adm antibiotice. Fizioterapie, ionoforeza cu tinctura de iodura de potasiu, comprese cu sol de dimexid, sulfanilamide, vit. 14. Osteomielita maxilarelor la copii; definiia, clasificare, etiopatogenie, particularitile evoluiei clinice a osteomielitei la copii. *Osteomielita: proces declansat de patrunderea germenilor patogeni la nivelul tes osos, provocind procese supurative intinse, cu dezvoltarea zonelor de osteonecroza. *Clasificare: dupa mec de patrundere-odontogene, hematogene, traumatice. In raport cu evolutia clinica acute si cronice (specifice-tuberculoase, sifilitice, actinomicotice si nespecifice-distructive, proliferative, distructiv-proliferative). *Etiologie: patrunderea germenilor patogeni-stafilococi, streptococi din focarele periapicale, in 80 % mol de lapte si 1 mol permanenti, rar in urma chisturilor radiculare supurative. *Patogenia: incepe cu un proces de supurate ce provoaca necroza osoase. Procesul infectios trece etapele de congestie, supuratie, necroza, reparatie. *Particularitatile evolutiei la copii: -risc crescut de diseminare in circulatie pentru copiii mici favorizat de surmenarea fizica, procese cronice, infectii virale, infectii contagioase frecvente (scarlatina, rujeola). -formele grave generalizate se intilnesc la copii in perioada epidemiilor virale de iarna -particularitatile de virsta ale sis neurologic si limfatic, sistemul dentar, patomorfologia si functia maxilarelor favorizeaza raspindirea procesului inectios. -intensitatea raspindirii procesului in os e direct proportionala cu schimbarile fiziologice ale osului in perioada de crestere, formare, erupere, schimb dentar. -mineralizarea insuficienta a maxilarelor, predominarea subst organice, structura tes spongios fragil, corticala subtiata inlesneste raspindirea difuza. Astfel la copii nu intilnim osteomielita acuta cu localizarea in apof alv. -procesul infectios se extinde cu citeva zile inainte de aparitia semnelor clinice: la max spre peretele ant, mugurii dentari si sutura maxilo malara; la mand-spre unghiul mand si ramul mand. -cu cit mai mic e copilul cu atit mai grav e evolutia la maxilar si mai usor la mand, cu vorsta acest raport se schimba. -la copii perioada de trecere a formelor acute in cronice e mai scurta, osteomielitele cr se intilnesc mai rar. 15. Osteomielita odontogen acut la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Etiologie: patrunderea germenilor patogeni-stafilococi, streptococi din focarele periapicale, in 80 % mol de lapte si 1 mol permanenti, rar in urma chisturilor radiculare supurative. *Patogenia: incepe cu un proces de supurate ce provoaca necroza osoase. Procesul infectios trece etapele de congestie, supuratie, necroza, reparatie. *Clinic: debut brusc, SG- neliniste, excitare, insomnie, febra, frisoane, tahicardie, adinamie, posibile vome, convulsii, tulb GI. Local tumefatia perimand sau perimax e difuza, tegumente congestive, luciase, destinse, insotite de flegmoane a spatiilor profunde si superficiale perimax. La maxila poate antrena si sinusurile paranazale. La mand se afecteaza reg submand, submentoniera, reg cervicala. Prezente adenitele acute si periadenitele. Endobucal: mucoasa tumefiata, pe toata semiarcada v si o, hipersalivatie, disfagie, trismus. Dintii in cauza cu algii, mobili cu elim purulente din parodontiu. Rg: demineralizare, stergerea desenului trabecular, largirea spatiilor medulare, corticala subtiata pe alocuri erodata. Leucocitoza, limfopenie, neutrofiloza. *Diagh dif: periostite acute odontogene, procese inflam a parotidei, sarcoame. *Tratament: chirurgical si terapeutic. Dintii cauzali la extractie. Abcesele se deschid cu incizii si decolari largi a periostului. Evacuarea lichidului purulent in stationar sub anestezie generala. 16. Osteomielita odontogen cronic la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Etiopatogenia: se dezvolta dupa 3-4 luni de la debutul osteomielitei acute. Au loc procese distructive ale subst osoase: lezarea elem oasoase, cu formarea focarelor de necroza, paralel au loc reactii de osteogeneza pe cale endoosoasa si periostala la copii. -distructiva: consecinta oastemielitei ac, pe fondul starii generale si locale alterate. Clinic SG ameliorata, leucocitoza, eozinofilie. Local ameliorare, dar se mentine tumefactia moderata a partilor moi, indolora. Pe mucoasa apar fistule. Osul diminuat de periost, rugos, sechestre mobile de diferite marimi. Rg sectoare difuze de resorbtie a subst corticalei si maduvei osoase, sclerozarea sechestrului, inconjurat de o zona transparenta. Tratament: sechestrectomie cind sunt sechestre mari fara tendinta spre resorbtie, prezenta muguri dentari mortiificati.

-distrucitv proliferativa: alterarea proceselor de distructie in forma de sechestre mici si multiple si proliferare osoasa. Sechestrele se resorb sau se elimina prin incizii de drenare. Paralel are loc si o osteogenerare periostala stratificata. Rg alterarea sectoarelor de opacitate si sclerozare. -proliferativa (Garri): la 12- 15 ani. Cauza agenti microbieni atipici cu virulenta scazuta, folosirea irationala a AB, deprimarea sis imun. Clinic: nu afecteaza SG, la debut simptome locale atenuate. Evolutie 1-2 ani, cu fistule intraorale sau aexoorale, care se pot deschide spontan. In perioada de exacerbare pot fi semne clinice locale de inflamatie. Rg: ingrosarea difuza a osului din contul stratificarii periostale, urmata de modificari structurale si osteogeneza endoosoasa. Tratament: complex (chirurgical, stomatologic, terapeutic). Chirurgical se elimina focarul periapical, tesutul osos de pe corticala mand si modelarea reliefului mand. 17. Osteomielita hematogen acut la copii; etiopatogenie, diagnostic clinic, tratament, profilaxie. *Etiopatogenie: pe fond de stare septica. Infectii umbilicale, piodermiile cutanate, afectiuni contagioase, infectii resp, otite, etmoidite, traumatismele muc, lez muc faringiene, mastita. Factori predispozanti: nastere prematura, patologia sarcinii, infectii ac repetate. Stafilococ auriu si alb. Factorii diseminarii pe cale hematogena: sis imunitar imatur, funstia nedesavirsita a sis endocrin si histiocitar. La max: la apof frontala si malara, la mand in procesul articular. *Clinic: in primele luni de viata, des pin la 1 an. Instalare brusca, -la maxila: instalarea fistulelor si sechelelor precoce cu localizare in cav buc, la unghi median si lateral al ochiului, pe partea lat a nasului. Distructia si resorbtia stratului cortical osos bilateral cauzeaza evadarea procesului infectios in cav nazala si sinusala. Rg zone de resorbtie osoasa focara sau difuza. Mugurii dentari devin sechestre, mentinid focarul de inflamatie cronica. -la mand: boala evolueaza mai lent. Tumefactia in reg parotidei sau submand apare la a 3-4 zi. Poate fi afectat ductul auditiv cu resorbtia per inf. Apar fistule submand, retromand sau pe plica de tranzitie in cav buc. *Tratament: evacuarea lichidului purulent. Sechestrectomia in stationare specializate. 18. Osteomielita hematogen cronic la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Etiopatogenie: pe fond de stare septica, netratarea osteomielitei acute. Infectii umbilicale, piodermiile cutanate, afectiuni contagioase, infectii resp, otite, etmoidite, traumatismele muc, lez muc faringiene, mastita. Factori predispozanti: nastere prematura, patologia sarcinii, infectii ac repetate. Stafilococ auriu si alb. Factorii diseminarii pe cale hematogena: sis imunitar imatur, funstia nedesavirsita a sis endocrin si histiocitar. *Clinica: os ingrosat difuz prin existenta unui proces inflamator cronic central, ingrosare difuza cortico periostala periferica. Durere spontana si progresiva, la inceput discontinua apoi continua. Evolutie indelungata, apar fistule, apar multiple sechele. *Tratament: drenarea procesului septic prin incizii si largirea fistulelor. Sechestrectomia. Terapie generala. 19. Complicaiile locale, generale, precoce i tardive a osteomielitelor maxilarelor la copii. *Complicatiile osteomielitei: supuratii ale partilor moi faciale, ale orbitei, ale sinusului maxilar, trombeflebita sinusului cavernos, supuratii pulmonare, septicopioemii (forma de septicemie, predomina febra de tip supurativ, metastaze septice multiple), artrite TM. Procesul de sechestrare se insoteste de pierderi de substanta osoasa care diminua rezistenta osului, cu posibilitatea producerii fracturilor in os patologic, pseudoartroze. Dintii din vecinatatea focarului infectios se mobilizeaza si sint eliminati fie spontan, fie odata cu eliminarea sechestrelor. 20. Furuncul, carbunculul feei la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Furuncul-lez infectioasa necrotica a foliculului pilos. Carbuncul-lez infectioasa necrotica a citorva foliculi pilosi. Etiologie asociere germeni patogeni cu predominarea microflorei anaerobe. Factori favorizantiigiena proasta a pielei, particularitatile tegumentelor in per de pubertate, conditii metereologice nefavorabile, tulb sis nervos si endocrin, avit, intoxicatii. *Clinica furuncul: -faza infiltrativa: hiperemie si edem fara limite, dureri neinsemnate, peste 1-2 zile se formeaza un nodul limitat, dureri pronuntate. -faza abcedanta: dezintegrare purulenta a tes, fluctuenta, in reg defectului epidermului burbion necrotic care se inlatura usor cu pinceta. Dupa apare un ulcer cutanat cu tes granulos, infiltratie si edem a tes inconjuratoare. Este insotit de limfadenita regionala, cefalee, frisoane, *Clinica carbuncul: apare infiltrat dureros care se raspindeste in tes adipos subcutan. Pielea cenusie rosietica. In reg centrala a carbunculului apare ramolire si

detasarea tes necrotic.limfadenita regionala, febra 39-40, frisoane pronuntate, leucocitoza, creste brusc VSH. *Tratament: incizie,drenarea exudatului, pansament cu ung levomicoli. La carbuncul deschidere larga. antibiotice: ceftriaxon, eritromicina; dedzintoxicatie-sol fiziologica, sol Ringr; desensibilizante: dimedrol, suprastin. 21. Abcesele, flegmoanele regiunii oro-maxilo-faciale la copii; clasificare, etiopatogenie, caracteristic general, clinic i principiile de tratament. *Clasificare: abcese periosoase, abcese ale lojilor superficiale, abcese ale lojilor profunde, flegmoane (supuratii difuze), adenite supurate, fistule cutanate sau mucoase. La copii prezinta interes abcesele in reg limbii, parafaringiene, sublinguale, buzei sup, palat dur. *Etiopatogenie: lz dento paarodontale, accidente de erupere a dintilor primari si permanenti, osteomielita, corpi straini atrunsi accidental prin muc si teg, infectii faringoamidaliene, piodermitele fetei, tumori, complicatiile extractiei dentare. Flora facultativ anaroba. Mecanismele de raspindire a agentilor patogeni sunt calea transosoasa, submucoasa, limfatica, hematogena. *Abcesul: forma localizata, circumscrisa a unei colectii cu continut purulent, delimitata de o pelicula piogena. Clinic aspect de tumefactii dureroase, circumscrisa. Tegumentele acoperitoare tensionate, hipertermice, congestive, la apasare fluctuenta. Consistenta si mirosul puroiului in functie de tipul germenilor. Sg-stare septica, febra oscilanta, frisoane, tahicardie, neliniste, durere locala. Tratament: incizia si drenajul colectiei, antibioticoterapia, antialgice antiinflamatoare, suprimarea elem cauzal. *Flegmonul:forma difuza a proceselor supurative, extindere nelimitata. Fenomene de liza si necroza tisulara difuza. Clinic tumefactie difuza, de duritate lemnoasa, teg si mu destinse, cianotice, fara aspect inflamator. SG alterata, cu aspect septico toxic. Tratament: deschiderea procesului purulent, drenaj, antibioticoterapie. 22. Adenoflegmonul la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Etiopatogenie: se dezvolta din supuratia unui nodul limfatic. La copii mai des localizat in regiunea obrazului, submand, submentonier. Factori : infectia odontogena, trauma, infectii postraumatice. Favorizanti: bronsite, pneumonie, otita ac. *Clinic: starea generala se agraveaza rapid-adinamie, slabiciune brusca, transpiratii abundente.local edem difuz, cu hiperemie pronuntata. Durere, consistenta dura, palpator fluctuenta. Diagn dif: flegmon, osteomielita, periadenita. *Tratament: de urgenta, sub anestezie generala. Daca cauza este odontogena, dintele se extrage. Incizie larga si drenarea colectiei purulente. Antibiotice, antiinflamatoare, vitaminoterapie, dezintoxicante. 23. Abccesul i flegmonul odontogen a regiunii submandibulare la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Topografie: lateral-marginea bazala a corpului mandibulei, medial-venterul digastricului, sup- muschi milohioid Inf-fascia proprie cervicala. sunt situate aici glandele salivare submandibulare, artera si vena faciala, ganglioni limfatici, nerv hipoglos, artera linguala, tesut adipos subcutan. *Etiologie: diverse forme de la premolari si molar inferior, pericoronarita molar III inferior, osteomielita mandibulara patologie glandei salivare ( sialoadenite, sialolitiaza),infectii din regiuni mai indepartate (mucoasa cav buc, regiunea nazala, limba, buze, sinus maxilar) *Tablou clinica:dureri pronuntate, edem pronuntat, trismus, dureri la deglutitie si miscari a mandibulei, starea generala alterata, cefalee, insomnie , inapetenta, intoxicatie endogena, febra majorata, asimetrie faciala vadita, pielea sub tensiune, hiperemiata, in cuta, nu se stringe, lucioasa , pastoasa., palpator infiltrat brusc dolor , in caz avansat fluctuatii in regiunea epicentrului, ganglioni limfatici mariti, in urma infiltratiei tesutul imposibil de palpat, ramin amprente digitale, in urina proteine *Diagnostic diferentiat: cancer cu alterarea procesului inflamator acut, submaxilita acuta, sialolitiaza, trauma in regiunea corpului mandibulei sau unghiului, osteomielita mandibulara forma acuta *Tratament: -incizia pielii , tesut subcutan si platisma lungime 6-7 cm, inferior 1-2 cm de marginea bazala a corpului mandibulei si paralel cu ea -in profunzimea tesutului de indeparteeaza bontul -plaga drenata cu tub prin care local se iriga cu sol antiseptica -administrarea tratamentului complex general. 24. Abccesul i flegmonul odontogen a regiunii pterigomandibulare la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Topografie:exudat purulent intre partea interna a ramului ascendent si suprafata externa a muschiului pterigomandibular intern

*Etiologie:procese patologice in regiunea molarilor inferiori, mai des molarul III, osteomielita mandibulei in regiunea angulara ramurei mandibulei, abcese si flegmoane postinfectioase in urma anestezie mandibulare, ac nesteril, trauma vaselor cu aparitia hematoamelor si supurarea lor *Tabloul clinic:dureri la deglutitie, dureri la deschiderea cavitatii bucale ,cefalee, intoxicatie, slabiciuni, imposibilitatea determinatii asimetriei faciale, procesul e localizat profund pe partea interna a ramului mand, edem si hiperemie neinsemnata a pielii regiunii unghiului mandibular, trismus gradul 2-3 , palpator sub unghiul mand si intern sub el infiltrat dur dureros, vestibulul bucal liber , la plica pterigomand si val palatin mucoasa hiperemiata, foarte dureroasa la palpare, fluctuatie *Diagnostic diferentiat : abces flegmon parafaringian, a santului milohioidian, retromandibular *Tratament: -incizie exobucala ocolind unghiul mand merge strict pe os, dupa deschiderea focarrului plaga se dreneaza -endobucal la nivelul marginii anterioare a ramului mand pe traiectul plicii pterigomandibulare -eliminarea puroiului si drenaj. 25. Tratament chirurgical i conservativ al proceselor inflamatorii, regiunii oro-maxilo-facial, particulariti de tratament, de anestezie la copii. -asanarea focarului care a declansat infectia si drenarea colectiilor purulente. -la copii inciziile se fac largi, cu decolari vaste ale periostului. Inlaturarea dintilor pimari in infectii odontogene. -metodele moderne de diagn si tratam endodontic , particularitatile anatomice a dintilor permanenti la copii largesc diapozonul conservarii dintilor permanenti. -principii de alegere a AB: sensibilitatea germenului la antibiotic, concentratia suficienta in focarul infectios, inhibarea definitiva a multiplicarii germenilor din focar-se adm ampicilina, ampiox, eritromicina, metronidazol. Imunoterapia cu timalin, timogen la copii cu evolutia lenta a procesului infectios. Adm vitamine C si B. pentru dezintoxicatie-Dextran, Polividon, Disol. -procedee fizioterapeutice si terapia cu laser contribuie la ameliorarea starii generale. 26.Complicaiile locale i generale ale abceselor i flegmonelor la copii. *Complicatii abces si flegmon: -mediastinita purulenta -tromboflembita purulenta progresiva (a plexurilor venoase profunde, venelor mari in regiunea OMF si cervicale) hiperemie, dureri pe traiectul venelor, edem difuz, intoxicatie pronuntata, febra, slabiciuni generale, leucocitoza. -septicemie, septicopiemie, endocardita si miocardita, sinusiza maxilara acuta, -angina Ludwig: inflamarea purulenta a tes moale sublingual ce oate duce la tumefierea gitului, imposibilitatea miscarii limbii, ingreunarea resp, in cazuri grave asfixie. 27. Adenitele regiunii oro-maxilo-faciale la copii; particulariti anatomice ale sistemului limfatic, clasificare, etiopatogenie, caracteristic general, clinic i principiile de tratament. *Particularitatile anatomice ale sistemului limfatic la copii: -la nou nascuti si sugari sistemul limfatic este nedesavirsit, iar imunitatea-imatura, ganglionii limfatii sunt reprezentati de celule tinere cu capacitate redusa de aparare, ei nu se determina clinic si nu sunt implicati in procesele de inflamatie. Formarea lor are loc in primii 3 ani de viata. -la copii de 3-5 ani nodulii limfatici sunt unitati anatomice independente insa sunt reprezentati prin celule tinere cu o capacitate de fagocitoza imperfecta. Astfel, se observa o crestere numerica compensatorie de noduli limfatici, localizati in regiuni anatomice unde la adulti nu se observa. Nodulii lomfatici nu sunt apti sa fixeze microbii in circulatie si elementele celulare tinere se pot infecta usor. De aceea la aceasta virsta adenitele se intilnesc mult mai des. Odata cu cresterea si dezvoltarea organismului, multi noduli se atrofiaza sau sunt inlocuiti cu tesut fibros sa adipos. *Clasificare: acuta (seros si purulent), cronica (specifice si nespecifice), cronica in acutizare. *Etiologie: la 1-3 ani cauza bronsite cronice, infectii respiratorii virale ac, stomatitele; la 3-6 ani cauze odontogene( pulpite ac difuze, necroza pulpara, periostite, osteomielite); 4-7 ani etiologie otorinolaringologica.flora microbiana polimorfa: bacterii, virusuri, fungi, riketzii, paraziti. *Patogenie: in stadiu de congestie gangl creste in vol, devenind sensibil, se produce reactie inflamatorie intensa cu diapedeza marcata.in forma supurata limfonodulul se ramoleste, parenchimul devine friabil, apar mici focare de supuratie. Datorita reactiei de periadenita limfonodulul este fixat de tes dn jur. *Clinica:

-adenite acute: la debut nodul cu consistenta elastica, putin sensibil la presiune, mobil, ulterior creste in volum, devine dureros spontan, imobil. Aparitia supuratiei se manifesta clinic prin alterarea SG, febra, astenie, tegumentele local congestive, fluctuenta la nivelul bombarii maxime. -adenite cronice: nodul cu consistenta marita, dura, mobila sau usor aderenta de tes din jur, putin dureroasa la presiune. *Principii de tratament: suprimarea factorului cauzal prin adm AB, drenarea colectiei purulente, evitarea cronicizarii adenitelor acute, ameliorarea simptomelor generale, indepartarea durerii. 28. Adenita acut purulent la copii; etiopatogenie, clinica, diagnostic, tratament, profilaxie. *Etiologie: la 1-3 ani cauza bronsite cronice, infectii respiratorii virale ac, stomatitele; la 3-6 ani cauze odontogene( pulpite ac difuze, necroza pulpara, periostite, osteomielite); 4-7 ani etiologie otorinolaringologica. flora microbiana polimorfa: bacterii, virusuri, fungi, riketzii, paraziti. Factori favorizanti sunt surmenajul fizic, boli cronice ale organelor si de sis. *Clinica: simptomele generale accentuate febra, astenie. Local asimetrie faciala, tegumentele hiperemiate, congestive, lucioase, tensionate, aderente la planurile profunde, se percepe fluctuenta. Nodulul limfatic se ramoleste, parenchimul devine friabil, apar focare de supuratie miliara. Microabcesele fuzioneaza intr-un abces voluminos, circumscris intr-o capsula. *Diagnostic: a adenitelor localizate superficial dupa semnele clinice, a celor localizate in spatiile profunde necesita sonografia regiunii, punctia de diagnostic, anamneza debutului. *Tratament: tratament general cu AB, vitamine. Evacuarea prin punctie a puroiului. Daca colectia este mica , bine delimitata , superficiala-drenaj filiform prin introducerea unor fire de setolina sau nailon. In colectii voluminoase deschiderea chirurgicala si drenaj. 29. Limfadenita cronic la copii; etiopatogenie, clinica, diagnostic, tratament, profilaxie. *Etiologie: cele nespecifice prin cronicizarea unei adenite ac, in urma unor procese infectioase repetate cu localizare amigdaliana sau dentoparodontala. *Patogenie: este prezenta reactia fibrolimfatica cu o periadenita moderata. *Clinica nespecifice : SG usor afectata-astenie usoara, VSH marit, creste nr de limfocite. Local noduli mariti in volum, consistenta ferma, fara reactie de periadenita, indolori spontan sau la presiune, acoperiti cu tegumente cu aspect normal. Uneori, stergerea reliefului anatomic. Diagnostic extrem de dificil -adenite specifice tuberculoasa : noduli mariti, indolori, imobili, cu o zona ramolita centrala care uneori abcedeaza raminind fistula. SG-subfebrilitate, pierdere in greutate, transpiratii nocturne. Diagn: Rg, intradermoreactia, exam de lab. -adenopatii consecutive infectarii cu HIV: semn de debut SIDA. Test serologic pentru HIV. -mononucleoza infectioasa: adenopatie cervicala , poliadenopatie cu caracter ac. SG alterata profundhepatosplenomegalie. Exam serologic. -limforeticuloza benigna de inoculare (boala ghearelor de pisica) poliadenopatii regionale cr, semne de periadenita, dureroasa spontan, fara supuratii. In locul inocularii papula hiperemiata. -boala Hodgkin: adenoatie cervicala, uneori asociata cu adenopatie axilara, mediastinala, abdominala. Febra, astenie, transpiratii nocturne, prurit generalizat, noduli simetrici, moderat mariti, fermi, mobili si nedurerosi. *Tratament: cedeaza in urma unui tratament antimicrobian nespecific si suprimarea factorilor cauzali. 30. Leziunile esuturilor moi, traumatismele maxilarelor regiunii oro-maxilo-faciale la copii; clasificare, statistic, particulariti anatomofiziologice care determin evoluia clinic. *Clasificare leziuni traumatice reg OMF: -leziuni ale partilor moi: leziuni inchise fara sol de continuitate: echimoze, contuzii, hematoame; deschise cu sol de continuitate: excoriatii, plagi, penetrante sau nu peretii CB, asociate sau nu. -leziuni dentare: coronare, rad, luxatii. -leziuni ale maxilarelor, fracturi a malarului si arcului zigomatic -leziuni ale partilor moi combinate cu cele dentare -leziuni traumatice lae reg omf asociate cu traumatisme cerebrale inchise -leziuni traumatice ale reg omf cu lez a altor reg: extremitati, org cutiei toracice, abd, coloanei vertebrale. *Statistica: leziunilor partilor moi in RM la 3-7 ani 40%, 7-12 ani 25 %, 1-3 ani 21%, 2-16 ani 11%. Traumatisme parti moi 85 %, a mand 4,4%, dentare 6%, a oaselor faciale 2%. *Particularitatile anatomo fiziologice : la copii sunt specifice plagi intraorale, plagi intepate provocate de obiecte ascutite tinute in gura in timpul caderii (creioane, jucarii). Localizate pe palatin pot stabili o comunicare buconazala. Plagile limbii si planseului bucal determina

hemoragii abundente. Lez CB la copii mici se pot complica cu edeme intinse, care pot fi cauza asfixiei. Masa corpului mica, parti moi cu strat gros de tes adipos, bula Bichat bine dezv, prevalenta subst organice, periostul destul de gros, cu o retea vasculara abundenta, mugurii dentari in corpul max, canalele Havers largi-redau elasticitate tegumentelor si oaselor, fiind intilnite forme deosebite de lez (asociate). Proiectarea superficiala a n facial, localizarea inf a orificiului ductului gl parotide, discrepantele apof alv sup si inf la copii mici, dezv insuficienta a max in plan vertical si localizarea CB la nivelul planseului orbital, dezv insuficienta a mand, volum mic a CB, forma plata a palatului dur, limba alungita si turtita, fenomenele schimbului fiziologic si gradul crescut de contamnare a muc la erupere dentara-procese specifice copiilor care influenteaza evolutia clinica. 31. Leziunile esuturilor moi la copii; etiologie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Etiologia: factori habituali 78,9 %, de strada 17,8 %, accidente rutiere 3,3 %. La virsta de 0-3 ani predomina caderi simple si lovituri de margini ascutite a mobilierului, rar muscaturi. *Contuzii: leziuni inchise, fara sol de continuitate a teg si muc. Edem, tumefactii difuze, hematoame localizate. Pot duce la trismus. Tratament: aplicare comprese reci sau pungi de gheata, colectiile hematice se evacueaza prin punctie. *Excoriatii: lez superficiale ale pialii, au o supraf cruda, singerind, cu edem si echimoze. Tratament: indepartare corpi straini, irigare cu ser fiziologic cald, zona afectata poate fi lasata descoperita pentru a se forma crusta sau se poate aplica un pansament steril. *Plaga: tulburare de continuitate a teg. Pot fi taiate, penetrante, transfixiante, zdrobite, prin explozii sau muscatura. Marg desfacute, dureri, hemoragii, hipersalivatie, tulb de mast, fonatie, deglutitie, resp. *Tratament imediat al plagilor : explorarea si curatirea mecanica de corpi straini, spalare cu apa si subst antiseptice a marg, antiseptizarea plagii si tes limitrofe, hemostaza si igienizarea cav buc, imobilizarea a fracturilor si lez dento parodontale, aplicare pansament steril. In plagi cu decolari de lambou, se plica benzi de leucoplast sau sutura in U care se acopera cu pansament steril. 32. Traumatismele dentare: clasificare, luxaia, fracturile dentare la copii; clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Clasificarea: a.leziuni dentare: -fisuri dentare ale smaltului fara pierdere de substanta -fracturi coronare: simple, nepenetrante in camera pulpara; complicate, penetrante in camera pulpara. -fracturi radiculare: in 1/3 cervicala, in 1/3 medie, in 1/3 apicala -fracturi coronoradiculare: nepenetrante, penetrante, cominutive. b.leziuni parodontale: -contuzii parodontale: in sens VO cu luxatia V sau O; in sens MD, cu luxatia laterala in spatiu unui dinte absent; in ax, cu intruzie sau extruie. -luatii dentare totale, cu deplasarea completa a dintelui in alveola. *Luxatia: completa sau incompleta. Partiala- poate avea pozitie palatinizata, vestibularizata sau in sens verticalreincluzie sau extruzie. Tulb de ocluzie, dintii afectati sunt alungiti, marg incisivala se proiecteaza mai jos decit a vecinilor,durerosi. Tratament: reducerea manuala, imobilizare cu gutiere ocluzale sau ligaturi interdentare. La dinti primari cind e o resorbtie mau mult de 1/3 din lung rad corespunzator virstei-se extrag. Totala-in dentitia primara se mentine spatiu pentru dntitia permanenta cu ap ortodontice. *Contuzia: in spatiu perirad mici hemoragii, cu formarea microhematoamelor , edemelor, des inflamatii locale, hiperemie pulpara. Dureri spontane, surde, echimoza gingivala, dintele usor mobul, senzatie de dinte mai lung. Tratament: slefuirea dintilor antagonisti si imobilizarea. *Luxatii partiale: dureri la atingere, gingia decolata, singerind, hipersalivatie, dinte mobil, deplasat. Dintele se corecteaza digital, fibromucoasa se sutureaza in jurul coletului, imobilizare pe 4 sapt. *Luxatii totale: lipsa dintelui, plaga alveolara ocupata cu cheaguri, fubromucoasa gingiala singereaza, dintele atirna in gura sau lipseste. Reimplantare. *Fracturi coronare : nepenetrante. Slefuirea marg ascutite. Reconstructii coronare. Penetrante-tratament endodontic si restabilirea integritatii coronare. *Fracturile rad: pot fi orizontale, verticale si oblice. Pot interesa 1/3 cervicala, medie sau apicala. Tratament consservator, pulpotomie vitala, apexofixatia. 33. Fracturile mandibulei la copii; clasificare, etiologie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Clasificare: partiale (rebord alveolar, apofiza coronoida, margine bazilara), totale( simfizara, parasimfizara, laterala, unghi, ram ascendent, subcondiliene); complete sau incomplete; unice, duble, triple, multiple sau

cominutive; inchise sau deschise in cav buc sau la tegumente. *Etiologie: factori habituali 53 %, sportivi 35 %, accidente rutiere 2 %. In urma unor lovituri puternice, directe sau indirecte produse prin caderi de la inaltime, lovituri de animal. -fracturi de condil: des ramin neobservate. Devierea neinsemnata la deschiderea gurii, apar in perioada tardiva in forma de dereglari de crestere si ocluzie. Dureri la palpare in reg ATM. Diagnostic in baza Rg, TC. -contuzii periostale si osoase: evolutie ca un traumatism inchis. Clinic o ingrosare locala a osului apare dupa 3-4 sapt de la lovitura. Rg initial osul cu desen trabecular, mai tirziu os condensat pe suprafata corticalei. -fractura in lemn verde: in reg apof condiliene si unghi mand. Se produc prin lovituri in menton sau unghi mand. Rg intreruperea continuitatii periostului si corticalei pe aspectul lateral sau medial al mand si pastrarea integritatii structurii pe supraf opusa. -fracturi subperiostale : patrarea integritatii periostului, fisuri in os. In cav buc o lez muco periostala, echimoze, dureri. Diagn in baza Rg si TC -fracturile partiale a apof alv : mai des in sector ant, insotit de lez a muc, dentare, edeme, echimoze a partilor mmoi adiacente, lez a mugurilor dentari care se contamineaza si se mortifica. *Tratament de urgenta ; inlaturarea complicatiilor immediate grave, diminuarea durerii, combaterea infectiei, reducerea si imobilizarea provizorie (bocaj mentocefalic, fronda mentoniera, ligaturi de tip Le blank-in jurul coletului a doi dinti antagonisti, ligaturi in puncte separat in jurul coletului a 2-3 dinti de pe fiecare fragm, ligatura in scara pe fete V si O a 3-4 dinti de ambele parti a fracturii) fragmentelor fracturate, transportarea bolnavilor la servicii de specialitate. *Tratament definitiv: imobilizarea ferma dar cu pastrarea functiei mand partial. Fixare timp de 2-3 sapt. Dintii primari localizati in linia de fractura cu procese patologice se inlatura. In fracturi in lemn verde se aplica aparate ortodontice, sinele linguale, gutiere din acrilat. Fracturi de condil se trateaza numai conservativ cu ap ortodontice tip Frenchel, monoblocuri bilaterale cu fronda mentoniera. Chirurgical este indcat cind dispozitivele chirurgicale nu asig o reducere si imobilizare eficienta, fracturi cu deplasari importante, fracturi greu de redus, fracturi cu interpozitii de parti moi. 34. Fracturile maxilarului la copii; clasificare, etiologie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Clasificare: -pentru copii sunt caracteristice formele atipice de fractura: oblice sau partiale. Sunt caracteristice fracturile la nivelul suturii palatine. -Le Fort I (deasupra procese alv prin perete ext a foselor nazale, fosa canina, tuberozitatea, apof pterigoide in port inf, vomer si cartilaj septalrar, pin ala 10 ani, cauza e pneumatizarea incompleta a sinusului maxilar. Pin la eruperea dintilor permanenti si formarea planseului sinusal, fortele factorilor lezanti sunt absorbite de structurile localizate mai inferior, producind traumatisme dentare si ale peretilor palatini sau bucali ai apof alv. -Le Fort II unilateral mai des. oasele nazale, apofiza ascendenta a max, os lacrimal, rebordul orbital, per antero lat a sinusului max sub osul zigomatic spre tuberozitate si 1/3 mijlocie a apof pterigoide, peretele ext al fosei nazale, intre meat inf si mijlociu, vomerul, septul cartilaginos. -Le Fort III: foarte rar, sunt compuse din citeva fragmente ale oaselor faciale. Oasele nazale la nivelul suturii frontonazale, apofiza ascendenta a max, oasele lacrimale, supraf orbitale a etmoidului, per inf a orbitei, pin la fanta sfenomax, per ext al orbitei prin sutura frontomalara, apofiza pterigoida la baza, arcada temporo zigomatica, lama perpendiculara a etmoidului si voerului. *Etiologie: dupa actiunea uneo forte puternice: caderi de la inaltime, accidente rutiere, agresiuni. *Clinica: mobilitate anormala osoasa a complexului alveolo maxilar in sens vertical, lateral sau in toate sensurile, decelata manual sau la inchiderea sau deschiderea gurii; prabusirea etajului mijlociu al feteifata palida, turtita, cu stergerea reliefurilor malare si infundarea piramidei nazale si buzei sup; discontinuitatea reliefului osos, tulburari marcade de ocluzia dentara deschisa ant, inversa sau incrucisata. Epistaxis, epifora, emfizem subcutan, echimoze palpebrale, hematoame, hipoestezii si anestezii, tulburari oculare, de masticatie, deglutitie si fonatie. *Tratament: inlaturarea complicatiilor immediate grave ce pun viata in pericol, diminuarea durerii, combaterea infectiei, reducerea si imobilizarea fragmentelor osoase cu dispozitive intercraniomaxilare, intermaxilare, monomaxilare. Bandaj mentocefalic, dispozitiv in forma de zabaluta, lig de sirma interdentare in 8, in sa, in punte. 35. Fracturile oaselor nazale la copii, clasificare, etiologie, clinic, diagnostic, tratament, profilaxie. *Clasificare: cu sau fara deplasare, eschiloase, cu corpi straini, cu sau fara defect de tesut moale, cu plaga deschisa cu sau fara deplasare, cu eschile. Fisuri a scheletului osos

si cartilaginos, fracturi a scheletului osos si cartilaginos, luxatii a cartilajului septal, hematom a cartilajului septal. *Etiologia: caderi pe fata, agresiuni, accidente habituale si rutiere, accidente sportive. *Clinica: datorita elasticitatii tesuturilor la copii traumatismul nu produce la moment alterari importante scheletul fiind inca neosificat dar pot duce la deformari osoase sau a septului. Local tumefactia piramidei nazale, echimoze, epistaxis, durere spontana de la presiune. In fracturi cu deplasare-infundarea marg ant in 1/3 sup cu depresiune crepitanta, obstructie nazala, anosmie. Diagn Rg. *Tratament: dezinfectia regiunii in exterior si endonazal, cu stilet butonat se va explora traumatismul , suturarea plagilor daca sunt prezente, reducerea fragmentelor fracturate cu instrumente speciale (pensa joseph). Imobilizarea-tamponamentul foselor nazale se executa strins, in usoara hipercorectie, cu mese imbibate in paste antibiotice, aplicare fixator nazal in exterior. 36. Metode de tratament chirurgical al fracturilor maxilarelor; indicaii, particulariti. *Tratament chirurgical: indicat atunci cind dispozitivele chirurgicale nu asigura o reducere si imobilizare eficienta, fracturi cu deplasari importante, fracturile angrenate greu de redus, fracturi cu interpozitii de parti moi. La copii, indicatiile sunt restrinse datorita prezentei mugurilor dentari si zonelor de activitate fiziologica intensa. Sunt utilizate miniplaci liniare cu suruburi corticale-sistem de stabilizare. Miniplacile resorbabile de tip Lactosorb se resorb timp de 1 an, cele metalice necesita inlaturare dupa 3 luni de la aplicare. Miniplacile de stabilizeaza la copii se combina cu imobilizarea maxilo mandibulara prin variate dispozitive ortodontice. Gutierele acrilice, bandajul mentocefalic, monoblocurile acrilice sunt indicate mai des la maxilar in imobilizarea provizorie, imobilizare combinata cu miniplaci de stabilizare, imobilizare fracturi fara deplasare la copii pin la 3 ani. In dentitia permanenta sstem de miniplacute cu sis de black-uri. *Tratamentul chirurgical la maxila: fixare cu fire metalice trec prin spina nazala, marg inf a aperturii piriforme si marg inf a mentonului-in deplasari importante, cominutive, in dentitia primara. Alegerea metodei de imobilizare la copii depinde de gradul de dezvoltare a dintilor. Fracturile de maxilar fara deplasari sunt sistate pe cale nechirurgicala. Cind e necesara fixarea intraosoasa trebuie de evitat lezarea mugurilor dentari la etapa de erupere. Pentru imobilizarea maxilo mand e indicat splinctul acrilic, des stabilizat prin suspendare de marg inf a aperturii piriforme si circumscrise a mand. Suspendarea la ramul orbital si marg zigomatica la copii e nacceptabila. In fracturi cu includerea suturii palatului sunt indicate aparatele palatinale, cu scopul de a apropia marginile lui. 37. Leziuni asociate ale maxilarului, mandibulei i altor regiuni ale corpului la copii; etiologie, clinic, localul i metode de tratament. *Etiologie: accidente rutiere, caderi de la inaltime, agresiune, accidente habituale. *Clinica: pe linga clinica fracturilor de maxialre sunt prezente si fracturi a extremitatilor, a organelor cutiei toracice, abdominare, a coloanei vertebrale s.a. *Metode de tratament: initial se trateaza starile care pun viata copilului in pericol. Dupa ce se trasnporta la serviciu specializat se realizeaza tratamentul pe etape, in dependenta de graviditatea leziunilor traumatice. 38. Metode de prelucrare chirurgical ale plgilor la copii; termenii de prelucrare, principiile i particularitile interveniei chirurgicale. *Principiile interventiei chirurgicale: -se ingrijesc de urgenta lez care ameninta viata soc, asfixie, hemoragie, lez abd, toracice, cerebrale. Conduita terapeutica tre sa respecte cerintele de refacere morfologica, functionala, estetica, psihologica. -inaintea actului terapeutic definit se fave igiena si asanarea CB -atitudine cit mai putin traumatizanta, conservatoare:se extrag dintii irecuperabili, se inlatura fragm osoase mici fara periost, contraind extractia profilactica de regularizare a marg plagii sau sectionare a lamboului. -sutura dupa reducerea si imobilizare si dupa rezolvarea lez dento parodontale -fixarea si sutura in poz anatomica, fixind in prealabil punctele cheie ale fetei: plurile naturale, linii cutaneo mucosale, marg narinara, santurile V si paraling. *Termenii de prelucrare: -primara in primele 48-72 ore. -primara intirziata dupa 72 de ore si in plagi infectate. -secundara precoce dupa 10-12 zile sau tardiva dupa 20 zile. Indicata cind de la producerea plagii au trecut mai mult de 5 zile si marg plagii au inceput sa se epitelizeze. *Particularitatile interventiei chirurgicale : prelucrarea chirurgicala de la suprafata in profunzime, incepe cu curatirea mecanica de corpi straini cu irigatii cu ser fiziologic calr.se excizeaza tes devitalizate, marg plagii se vor aviva si regulariza, cu decolari strict necesare. Hemostaza cit mai minutioasa. Reducerea si imobilizarea

pin la suturare. Sutura plan cu plan, din profunzime spre suprafata. Marg cutanate in contact fara tensiune, cu ace atraumatice. In plagi intinse cu lambouri faciale acestea se pastreaza. In pierderi de substanta se face plastia. 39. Complicaiile precoce i tardive ale fracturilor maxilarilor, mandibulei la copii; profilaxia lor. *Complicatiile precoce in fracturi de mandibula: socul-in special la politraumatizati; asfixia-cind exista corpi straini sau secretii in CB, in fracturi duble a rcului mand cind limba cade in faringe; comotia cerebrala; hemoragia-in fracturi cu deslocari mari hemoragii abundente prin lezarea vaselor din canalul mand; leziuni nervoase-cind e interesat in fractura canalul mand. *Complicatii tardive in fracturi de mandibula : infectia in special cind fractura e deschisa in cav bucala, cind e in os patologic, dela chisturi osoase supurate, prezenta unor frag osoase-osteite, osteomielite. Consolidarea intirziatamentinerea mobilitatii anormale a fragm osoase dupa 810 sapt de la reducere si imobilizare. Pseudoartroza-cind e o lipsa de consolidare mai mult de 6 luni. Consolidare vicioasa-dupa imobilizare incorecta. Constrictia mandcicatrice in grosimea muschilor. Anchiloza TM-formare calus intre cav glenoida si condil. *Complicatiile precoce in fracturile de maxila : soc traumatic, hemoragia, tulb resp, comotia cerebrala. *Complicatii tardive in fracturile de maxila: infectiafavorizata de deschiderea fracturii in cav septice (gura, nas, sinus) sau la ext. supuratii sinuzale sau ale obrazului, osteomielita. Consolidari vicioase-duc la deformari faciale cu retrogatia maxilei, asimetrii faciale. Comunicari buco nazale si buco sinusale in urma pierderii de substanta in fracturi a boltii palatine sau crestei alv. 40. Dispensarizarea i reabilitarea pacienilor cu fracturi ale maxilarelor, mandibulei la copii. *Dispensarizare: aplicarea unor metode curativ profilactice imbinate cu o educatie sanitara a bolnavului. *Reabilitarea: se incepe dupa finisarea tratamentului. Include cultura fizica, reabilitare sociala si psihoemotionala, fizioterapie-masaj, electroforeza, exercitii speciale. *Copilului cit si parintilor li se face cunostinta cu necesitatea efectuarii igienizarii corecte a cav bucale, intarirea imunitatii organismului, alimentarii corecte, efectuarea gimnasticei, vizita la medic stomatolog o data la 6 luni, profilaxia traumatismelor.