Sunteți pe pagina 1din 9

Testu nr 1 Sb I-Notiunea dpr 1)Conceptiile romanilor privind definirea dr:totalitatea nrm de conduit instituite sau sanctionate de Statul Roman

care cuprinde mai multe ramuri si institutii juridice. Ulpian:Principiile dr-A trai in mod onorabil,a nu vatama pe altul,a da fiecaruia ce este al sau Justinian in lucrarea sa Institutele-Jurisprudenta(stint dr) este cunoasterea lucrurilor divine si umane,stiinta a ceea ce este drept si nedrept. Celsius-Dreptul este arta binelui si a ekitatii 2)Comparati dr public cu cel privat roman: DPrivata. Contine nrm dispositive(nu pot fi modificate) b. Apara si reglementeaza relatiile dintre cetateni DPublica. b. c. d. Contine nrm imperative(nu pot fi modificate) Apara si protejeaza interesele statului,mai ales activitatea acestuia,relatiile dintre stat si cetateni Legea era admisa doar de magistrate Prevede pedepse forte aspre

3)Influenta dpr asupra dezvoltarii sistemelor de dr ale tarilor Europei continentale prin receptionarea acestuia: Dpr a stat la baza formarii sistemelor de dr a Europei continentale(sist romano-germanic).Acest lucru se datoreaza faptului ca Statul Roman in urma razb purtate a acoperit un teritoriu vast.Pe parcursul dezvoltarii preluand un sir de nrm grecesti.Datorita faptului ca romanii au fost primii care au constientizat faptul ca nrm juridice trebuiesc structurate in coduri,astfel barbarii prin atacurile lor care au dus la destramarea imperiului si neavind un system propriu de drept au inceput a folosi sist de dr roman.Dupa caderea imperiului roman au inceput a fi folosite izv romane de majoritatea statelor,drept exemplu:Codul Civil a lui Napoleon,si a Codului Civil infaptuit sub domnia lui Al.Ioan Cuza,care la fel se baza pe principiile dpr sip e codul lui Napoleon. Sb II-Notiunea si clasificarea obligatiilor 1)Caracterizati elementele obligatiilor: Debitorul-sb pasiv,creditorul-sb activ,obiectul,sanctiunea. 2)Comparati obligatile civile si cele naturale: Dupa sanctiune.Naturale-nu sunt sanctionate cu o actiune(nu puteau fi impuse de a se executa) Civile-asigurarea lor e asigurata cu o actiune(prin forta de costringere):de dr strict,de buna credinta. 3)Argumentati specificul executarii obligatiilor solidare si oblig pe cote-parti: Solidaritate active(cocreditori-mai multi creditori) Solidaritate pasiva(codebitori-mai multi debitori)

Formele proprietii comune pe cote-pri sunt : proprietate comun pe cote pri obinuit sau temporar; proprietate comun pe cote pri forat i perpetu. Proprietatea comun pe cote-pri obinuit sau temporar este acea specie decoproprietate care nceteaz printr-o modalitate specific, prin partaj.Coproprietatea temporar se nate ca efect al deschiderii unei succesiuni, atuncicnd defunctul las mai muli motenitori, sau dintr-un contract translativ de proprietateavnd mai muli dobnditori.Titularii coproprietii temporare pot fi persoane fizice sau persoane juridice,inclusiv statul sau unitile administrativ-teritoriale.Din principiul potrivit cruia niciunul dintre coproprietari nu are un drept exclusivasupra unei fraciuni materiale din bun decurge regula unanimitii , care impuneexistena acordului de voin al tuturor coprtailor pentru efectuarea unui act avnd caobiect ntregul bun. Proprietatea comun pe cote-pri forat i perpetu poart asupra unui bun care, prin natura sa, este folosit n mod permanent de dou sau mai multe persoane,fr posibilitatea de a fi partajat. Testul nr 2 Sb1-Sistemele de baza ale dpr 1.1Def sist de dr:ius civile,ius praetorium,ius gentium Ius civile:dr civil,care reglementa 4 categorii de relatii private de baza ce tineau de :personae,bunuri,succesiuni si obligatii.Era accesibil doar cetatenilor romani.Are un caaracter rigid,divin si conservator,fiind considerat ca a fost daruit de Zei.Din cauza accesibilitatii sale restinse a permis dezvoltarea unui nou system de dr,deoarece frina dezvoltarea economiei de skimb-astfel a dus la formarea lui ius gentium. Ius gentium-a fost format pt a reglementa raporturile dintre cetatenii romani si straini odata cu dezvoltarea productiei de marfuri si vietii comerciale,de asemenea era aplicabil si in relatiile dintre straini.Evoluand dea lungul anilor,ius gentium a inceput a fi folosit kiar si de cet romani,fiind mai simplu in utilizare si mai accesibil. Ius praetorium-o ramura de dr ce a aparut ca o consecinta logica a evolutiei Dpr.Pretorii prin intermediul edictelor emise de ei puteau modifica pe un anumit termen procedurile legale,cu timpul unele dintre ele devenind permanente,astfel si s-a format ius praetorium. 1.2Comparati ius civile cu ius gentium Ius civile a. b. c. d. Accesibil doar cetatenilor romani Caracter divin Pt efectuarea anumitor actiuni sau contracte se efectuau anumite forme solemne,ritualuri Accesibilitate restrinsa

Ius Gentium a. Accesibil si cetatenilor straini b. Lipseau formalitatile complicate c. Era mai simplu si avea o accesibilitate extinsa

1.3 Argumentati influenta reciproca dintre ius civile,ius praetorium si ius gentium prin prisma perioadelor istorice de dezv ale dpr: Contopirea dintre ius civile si ius gentium s-a petrecut treptat fiind asimilate nrm dintr-o ramura de alta.Acest fapt se datoreaza necesitatii comasarii dr civil cu formele simplificate ale lui ius gentium.Odata cu dezvoltarea activitatilor magistratilor,in special al pretorilor care aveau dr de a modifica anumite prevederi au fost facute mai multe incercari de a aduce solutii noi unor situatii existente,astfel luand nastere ius praetorium. 2 Dreptul de posesie 2.1 Definiti elementele posesiei: Animus-elementul psihologic,intentia de a stapani un lucru pt sine Corpus-elementul material,totalitatea actelor material prin care se realizeaza stapanirea unui lucru 2.2 Comparati interdictele retinendae possessionis causa si recuperandae possessionis causa: Retinendae posesionis causaa. interdicte prohibitorii sau de pastrare a posesiunii existente b. este de 2 tipuri interdictul utrubi(proteja posesorul lucrului mobil;se acorda partii care a posedat lucrul mai multa vreme in anul anterior eliberarii interdictului) ;interdictul uti prossidetis(proteja posesorul lucrului imobil;se acorda partii care poseda lucrul in momentul eliberarii interdictului) Recuperendae possesssionis causaa. interdicte recuperatorii sau de redobindire a posesiunii pierdute b. este de 3 tipuri-interdictictele contra violentei:unde vi cotidiana(vilenta obisnuita) si unde vi armata(vilenta armata);interdictul de precario(asigura restituirea lucrului proproetarului de la detinatorul precar);interdictul de clandestina posesioni de clam(proteja proprietarul impotriva celui ce poseda fara voie) 2.3 Argumentati gradul diferit de rsp a posesorilor de buna credinta si de rea credinta in cazul revendicarii bunului: In cazul revedincarii bunului de la posesorul de buna credinta: -Intoarcerea bunului cu fructele obtinute din momentul din care a aflat ca este posesor nelegitim; -Are dr la separarea sau compensarea imbunatatirilor bunului; -Poate dobindi dr de proprietate prin posedarea cu buna credinta in termenele prevazute de lege In cazul revendicarii bunului del a posesorul de rea credinta: -Intoarcerea bunului cu toate fructele obtinute din momentul dobindirii pana la momentul intoarcerii -Nu are dr la separarea sau compsensarea imbunatatirilor bunului -Nu poate dobindi dr de proprietate prin uzucapiune Testul nr 3 1 Izvoarele dpr 1.1 Enumerati izv formale ale dpr: (totalitatea formelor necesare pt exprimarea nrm juridice) -obiceiul(mores)

-legea -edictele pretoriene -jurisprudenta -senatusconsultele -constituiile imperiale 1.2 Comparati obiceiul si legea ca izv ale dpr: Obiceiul - izvor nescris,primul izv de drept.Ob nejuridic:anumite traditii respectate benevol de toti membrii unei societati,in caz de nerespectare a acestuia,individual era sanctionat de catre societate prin dispret,ocarire.Ob juridic: s-a format in procesul tranzitiei de la societatea gentilica la cea politica,nrm preluate si sanctionate de stat. Legea- izv scris,al 2-lea izv de drept.pt a fi adoptata ea trebuie sa parcurga 3 etape:Magistratul prezenta poporului proiectul legii ce urma a fi adoptat.2Adunarea poporului se exprima pozitiv sau negative asupra legii propuse.Ratificarea legii de catre senat. Egea are o structura:prescription,rogation si sanctio.Se clasifica in :lex perfecta,lex minus cuam perfecta si lex imperfecta 1.3 Argumentati rolul edictelor pretoriene in dezvoltarea dpr: Catre sf epocii vechi,cand dr quieritar devine inaplicabil,activitatea pretorului capata o importanta tot mai mare,deoarece ori de cate ori dr civil nu oferea un procedeu adecvat in scopul valorificarii unor pretentii legitime,el crea mijloace noi.Edictul pretorului a fost cel care a rezolvat contradictiile conservatoire dintre dr civil si noua fizionomie a producitiei si schimbului de marfuri.Pretorii au creat pe cale edicatala nr si importante institutii in conformitate cu necesitatile vietii sociale. 2 Executarea si stingerea obligatiilor 2.1Caracterizati conditiile cuvenite executarii obligatiilor: -modul de executare a obligatiilor;locul executarii;obiectul executarii;participantii la executare;termenul executarii(cu termen fix,expres,suspensiv si extinctiv) 2.2 Comparati modurile voluntare cu cele involuntare de stingere a obligatiilor: Voluntare:plata-indeplinirea exacta a prestatiei asumate Darea in plata-debitorul cu acordul creditorului transmite alt bun decat cel la care s-a obligat Novatiunea-inlocuirea unei obligatii cu alta Compensatiunea-existenta a 2 obligaqtii,prin care cea mai mare o stinge pe cea mai mica Remiterea de datorie-creditorul renunta la creanta sa Piederea interesului-de catre creditor in executarea obligatiei. Involuntare-confuziunea-aceeasi persoana are calitate de creditor si debitor Moartea-la moarte se stinge creanta debitorului si la moartea debitorului datoria Pierirea lucrului-imposibilitatea executarii obligatiei Capitis deminutio-nu erau sui iuris Prescriptia extinctiva-termenul dupa care dr dispare(cand creditorul cere datoria dupa exprirarea terminului) 2.3 Argumentati specificul executarii obligatiilor prin moduri voluntare si involuntare Modurile voluntare presupun o manifestare de vointa din partea creditorului si a debitorului,pe cand modurile nevoluntare nu presupun o asemenea manifestare de vointa,este un mod fortat, necesar. Testul nr 4 1 Jurisprudenta-izvor al dpr 1.1 Descrieti activitatile jurisconsultilor romani

Era divizata in 3 categorii:Respondere-consultatiile juridice date cetatenilor romani in cele mai diverse domenii.Cavere-explicatiile date cetatenilor in legatura cu forma actelor juridice.Agere-indrumarile date judecatorilor cu privire la felul in care trebuie sa fie condus un proces 1.2 Comparati conceptiile juridice ale reprezentantilor scolii sabiniene si proculiene: Scoala Sabiniana-s-a format de catre Capito,dar a purtat numele celui mai de vaza reprezentant al sau Sabinius.Se mentinea pe idei conservatoire si traditioniste. Scoala Proculiana-a fost fondata de Labeo si numita in cinstea lui Proculus.Ei propagau idei inovatoare de generalizare si sistematizare 1.3 Argumentati specificul jurisprudentei in dependent de perioada istorica de dezv a dpr: In epoca veche jurisprudenta avea un character sacral,doar pontifii cunosteau zilele faste pe care partile aflate in litigii erau obligate sa le pronunte,jurisconsultii solutionau spete dar nu formualu careva forme.In epoca clasica activitatea lor se intensifica,unde la rezolvarea spetelor ei dj formuleaza reguli,principii,norme de dr.In aceasta epoca au aparut mai multe scoli de dr,printre care se remarca cea Sabiniana si Proculiana.Incepand cu mij sec III d.Hr. jurisprudenta este in decadere.Din cauza multiplelor texte false imparatul Valentinian al 3-lea a dat legea citatiilor in 426,prin care puteau fi uitate doar textwe a 5 jurisconsulti:Papinian,Paul,Ulpian,Gaius si Modestinin cazul cand exista paritate de pareri se lua in considerare parerea lui Papianian,iar daca el nu se pronunta atunci judecatorul hotara sg. 2 Notiunea si clasificarea bunurilor 2.1 Esenta clasificarii bunurilor in : Bunuri principale si accesorii;Bunuri generice si individual determinate;Bunuri mobile si immobile: Res principales-care pot exista independent de bunul accesoriu.Res accessories-nu pot fi folosite fara de bunul principal,iar impreuna cu bunul principal valoarea lor economica creste.Conform regulei generale el urmeaza soarta lucrului principal. Genera-lucrurile care puteau fi determinate de caracteristici de gen similar si omogene(puteau si masurate,cantaite,inlocuite).Species- lucrurile individual determinate(nu puteau fi inlocuite cu altele).Distinctia dintre lucurile genera si species are o importanta deosebita in material riscurilor.Deoarece in cazul pieririi fortuite a bunului,debitorul trebuia sa intoarca bunul conform principiului ca bunurile de gen nu pier,iar daca bunul era de specie,atunci el era exonerate de raspundere. Mobiles-perse moventes-care se misca,se pot misca prin putere proprie sau printr-o forta exterioara lor fara a-si pierde identitatea.Res Soli-imobile,isi schimba forma daca sunt mutate,toate care se aflau oe oamint si desupra lui:1Predia fundi urbana-care tin de orase.2 predia fundi ustia-tin de sate.3 italice.4 provinciale. 2.2 Comparati res in commercium si res extra commercium(inafara comertului): Bunurile aflate in circuitul civil-cele carepot face obiectul actelorjuridice civile.Bunurile care nu sunt in circuitul civil-cele care nu pot face obiectul actelor civilesi nici nu se pot afla in proprietatea particularilor 2.3 Solutia spetei: a)Bunurile genera:vinul,portocalele,vesela de argint;Species:Statuia Venerei b)Bunurile de gen sunt consumptibile(dupa 1-2 utilizari dispar),cele de specie inconsumptibile Testul nr 5 1Notiunea de persoana si capacitatea juridica a ei

1.1 Notiunea si continutul capacitatii juridice depline a pers in dpr: Persoana-om,ca obiect inzestrat cu dr si obligatii.capacitate juridical-aptitudinea de a avea dr si obligatii. Capacitate juridical deplina-pers ce dispun de caput(capacitatea generala a pers de a dispune de dr si obligatii),cetatenii romani,sefii de familie.Intrunea 3 elemente:stutus libertatis(om liber);Status civitatis(cetatean roman);Status familiae(este pater familias) 1.2 Comparati capacitatea juridica deplina cu cea limitata a pers: Capacitate limitata-persoane care sufereau modificari in careva din cele 3 statute-capitis deminutio;pers declarate prin judecata pers cu onoare deminuata care se declara din decizia instantei de judecata: persona infames,persona intestabiles si persona turpes Capacitate deplina(capitis diminutio)-maxima,media si minima.Doar ei puteau sa dobandeasca dr sis a-si assume obligatii. 1.3 Argumentati influenta virstei asupra capacitatii de exercitiu a pers in dpr: Varsta are un character determinative pt dobindirea capacitatii de exercitiu.Ea nu poate fi dobindita odata cu nasterea.Astfel dupa Proculienibaietii la 14 ani si fetele de la 12.Iar Sabinienii considereau ca copilul obtine capcitatea odata cu maturizrea fizica si psihica,care poate varia la diferite personae.Totusi parerea proculienilor a prevalt-o pe cea a Sabinienilor. Pana la 7 ani-infant;7-12/14-infantia moior(acte juridice de a valaore mica)12/1425 . 2 Modurile de dobindire a dr de proprietate

2.1Caracterizati ocupatio,uzucapio si in iure cesio ca moduri primare de dobindire a dr de proprietate: Ocupatiunea este considerat cel mai vechi si correct mod de dobindire a prop,consta in luarea lucrurilor fara stapan,parasite.Acestea erau cele aparute in urma unui fenomen natural.Prin ocupatiune prin violent erau dobindita proprietatea de la cei invinsi-dusmanii Romei. Uzucapio-prin folosirea indelungata a lucrurilor mancipi.Nu puteau trece in proprietate prin uzucapiune lucrurile furate,posedate prin violenta,obiectele de cult,bunurile femeii sui iures transmise altei pers fara acordul tutorelui.Necesita 7 conditii:Posesiunea lucrului;termenul posesiei;justa cauza,buna credinta,lucrul susceptibil de a fi uzucapat;cetatenie romana;capacitate juridical deplina.lucruri mobile-2 an,imobile-1. In iure cesio-renuntarea de la proprietate in fata pretorului in faza in iure cesio,in care reclamantul afirma ca este posesorul lucrului iar paritul tacea sau confirma aceasta.Dupa care magistratul prin cuv <adico> atribuia bunul reclamantului.De acest mod se puteau folosi doar cei ce foloseau ius civile. 2.2 Comparati mancipatiunea si traditiunea : Asemanari-ambele sunt moduri derivate de dobindire a prop. Traditiunea*conform dr gintilor;*dobindirea lucrurilor nec mancipi prin remiterea lor materiala. Tradens(vanzatorul) transmitea public lui accipiens(cumparatorul)bunul instrainat.Conditiile:Remiterea materiala a bunurilor si Iusta causa.Bunurile mobile din mana in mana,imobile prin parcurgerea fondului de pamant sau vizitarea incaperilor cladirii.In dr classic existau 4 cazuri cand nu era necesara remiterea materiala a lucrurilor:Traditio longo mano-terenul nu era parcurs,erau indicate doar limitele.Traditio simbolica-remiterea cheilor cladirii.Traditio brevi mano-procurarea de catre locatar a casei pe care o inchiria,conform contractului de locatie.Constitutum posesiorium-proprietarul inchiria casa dupa ce o instrainase.Iusta causa-concretiza scopul partilor(de a vinde/cumpara),era incheiat inainte de remiterea materiala a bunurilor.

Mancipatiunea-*conform nrm dr civil;*transmiterea proprietatii prin vanzarea lucrurilor mancipi;*necesita forme solemne(prezenta a 5 martori cet romani,a libripensului care cantarea metalul de prt cu balanta,a lui mancipi si accipiens,a lucrului ).Mancipatiunea fiduciara-avea o utilizare generala,mancipantul coopera cu accipiens ca sa dobindeasca puterea asupra unui lucu/pers. 2.4 Speta:Sperantele cumparatorului nu sunt intemeiate deoarece pt dobindirea dr de proprietate prin indelungata folosinta(uzucapiune) este necesar de respectat buna credinta,iar in cazul dat vanzatorul este de rea credinta.Si mai ales ca imprejurarile in care l-a cumparat iau dat de inteles ca vanzatorul este un neproprietar. Testul nr 6 1 Statutul juridic al cetatenilor romani 1.1 Caracterizati modurile de dobindire a cet romane: Modul primar-nasterea(nasterea unui copil din 2 parinti cetateni).In casatorie copilul lua statutul juridic al ttalui,infara casatoriei al mamei. Beneficiul legii-opera cand pers intrunea conditiile stipulate in lege.De ex:cand o pers a demascat un magistrate mituit;latinul ocupa f-tia de magistrate sau consiliar orasenesc intr-o localitate de necetateni. Naturalizare-era emisa o lege de acordare a cetateniei unui individ sau colectiv de pers.pt anumite merite fata de statul Roma,sau pt participarea la razboi. Dezrobirea sclavului-de catre stapanul sau sau prin 1 din cele 4 forme a lui Manumisio(initial dobindea statutul stapanului sau). Adoptia-unui peregrin de catre un cet roman. 1.2 Comparati statutul juridic al cet romani cu cel al latinilor si pregrinilor: Cetatenii-ius commercii;ius connubii;ius militae;ius suffragii;ius honorum(de a candida);ius terra(de a ocupa un teren public<ager publicus>);dr de apel impotriva sentintei de condamnare la moarte;testament factio active/pasiva(de a lasa testament/de a dobindi bunuri succesorale) Latinii-ius commercii;ius conubbii;ius sufragii(de a vota);ius migrandi;testamento factio Peregrini-doar ius gentiu;nu puteau trece cu traiul la Roma,nu puteau dobindi cetatenie 1.3 Speta:Nu este valabila deoarece mancipatiunea are loc conform nrm de dr civil,iar peregrinii dispun doar de ius gentiu. 2 Notiunea si conditiile de valabilitate a contractelor 2.1 Conditiile de valabilitate a contractelor: Conditia suspensiva-afecteaza nasterea unui dr.Rezolutorie-stingerea unui dr.Cerintele conditiei-sa fie licita,posibila,viitoare,incerta,executarea corecta(modul,locul,obiectul, participantii,temenul executarii) 2.2 Comparati viciile de consmitamant la incheierea contractelor Cauze care duc la inexistenta consimtamantului:Neseriozitatea(a fost dat in gluma) si Eroarea(intelegerea gresita de una sau ambele parti):in negotio(asupra naturii juridice a contractului),in persona(in sb raportului juridic),in corpore(in obiect),in substantia(asupra substantei obiectului). Cauze care duc la vicierea consimtamantului: Metus (teama) si Dolus (viclenia utilizata de o parte contractanta in scopul de a o determina pe cealalta sa incheie contractul). 2.3 Argumentati care din situatii afecteaza validitatea contractului

a)pers a spus una dar a vrut sa spuna altceva-eroarea c)a crezut ca I se doneaza dar I se acorda in imprumut. Testul nr 7 1 Conditia juridica a sclavilor 1.1 Caracterizati izv sclaviei: Nasterea-copilul nascut inafara casatoriei lua statutul mamei,iar luand in considerare faptul ca sclavii nu se puteau casatori copilul se nastea mereu sclav,exceptie daca mama la conceperea copilului era libera-copilul se nastea liber. Razboiul-prizonierii de razboi erau transformati in sclavi,apoi vanduti pers particulare Faptele ilicite-pedepsite cu pierderea libertatii 1.2Comparati statutul juridic al sclavilor cu cel al dezrobitilor: Dezrobitii(libertinii)-BONA: dr stapanului de a dispune de bunurile dezrobitului;Obsequium: respectful pe care il datora dezrobitul patronului sau;Operae: serviciile pe care le datora dezrobitul stapanului-fabrilies(servicii obisnuite),officialis(serv de meserias). Sclavii-putea incheia acte juridice,doar daca facea mai favorabila situatia stapanului imprumutand formal personalitatea stapanului,dispunea de peculiu(patrimonial,bunurile lor).El facea part din patrimonial stapanului,care il putea vinde,dona,putea fi ucis,batut pt care nu seputea adresa in justitie.Nu putea incheia casatorii. 1.3Argumentati evolutia conditiei juridice a sclavilor in istoria dpr: Cu timpul situatia s-a imbunatatit in sens ca in perioada imperiului au fost elaborate anumite nrm de protective a lor,ca consecinta a nr rascoale din partea sclavilor.Dar de fapt situatia lor s-a inrautatit si mai mult.Conform dr praetorian-I se recunosteau anumite dr si era protejat 2 Superficia si emfiteoza 2.1 Caracterizati superficia ca dr real asupra bunului altei pers: Superficia-dr unei pers numita-superficiar de a construe si folosi o constructive pe terenul altei pers.Superficiarul putea folosi constructia un termen nelimitat contra unei sume de bani.Dr lui era alineabil,putea fi grevat cu sarcini si se transmitea prin mostenire. 2.2 Determinati asemanarile si deosebirile dintre superficie si emfiteoza: Asemanari:ambele sunt dr reale asupra proprietatii altuia.Sunt dr alineabile si transmisibile prin mostenire.Reflecta relatiile dintre proprietar si chirias Emfiteoza:*dr asupra unui lot.Arendarea pe veci sau pe un termen indelungat de la stat a unui teren neprelucrat,in schimbul unei sume de bani,numita canon. Superficia-*dr asupra unei constructii 2.3 Speta: Cererea lui Iulius poate fi satisafacuta pe baza temeiului ca Tiberius nu a achitat canonul,statul putand sa-l priveze pe emfiteot de bunul in cazul cand nu a achitat timp de 3 ani.

Testul nr 8 1 Casatoria in Dpr 1.1 Caracterizati conditiile de fond ale casatoriei: Conditiile de fond ale casatoriei:Conubium-dr oamenilor liberi de a incheia o casatorie conform dr civil;Consimtamantul-este exorimat doar de soti daca ei sunt pers sui iuris,in caz contrar de pater familias;Virsta12 fete si 14 baieti. Comparati relatiile nepatrimoniale intre soti in cadrul cas cum manu si sine manu: Cum Manu-solemna,sotia devenea agnate cu rudele sotului,dobindea rangul social al sotului,domiciliul luidatora respect si fidelitate Sine Manu-libera,sotia nu devenea agnata cu rudele sotului,dobindea domiciliul lui,purta numele sotului,avea obligatia de respect fata de sot,obligatia de fidelitate a sotilor unul fata de altul. 1.3Argumentati schimbarea regimului juridic al dos(zestrei)in casatoria sine manu fata de cum manu: Zestrea sotiei nu trecea in proprietatea sotului Dreptul de proprietate

2.1Def dr de proprietate in sens obiectiv si subiectiv: Obiectiv-ansamblul nrm juridice care reglementeaza modul de repartite a bunurilor material Subiectiv-intentia de a stapani un lucru,conform nrm dreptului obiectiv in interes propriu. 2.2 Comparati modurile de aparare a dr de prop: Modul real-prevede actiunea in revendicare,ac negatorie,ac prohibitorie si ac publiciana Modul obligational-prevede mai multe actiuni de aparare a dr de proprietate,dar care survin din raporturi obligationale concrete atit contractual cat si delictuale. Ac in revendicare-cu ajutorul ei se obtine intoarcerea bunului in posesia proprt, Ac negatorie-ac acordata prop ce nu pierduse posesia dar era limitat de un tert in exercitarea dr sale.In actiune era obligatorie formula(prop trebuia sa dovedeasca dr de prop si incalcarile) Ac prohibitorie-asemanatoare cu cea negatorie,se deosebesc prin formula(daca se dovedea dr,atunci trebuiau doar de adus dovezi). Ac publiciana-Prin aceasta s-a introdus o fictiune in care era considerat ca accipiens a posedat termenul necesar si a dobindit dr de prop prin uzucapiune. 2.3Argumentati cauzele care au determinat aparitia si evolutia diferitor categorii de prop in istoria dpr: Cu ct omul se dezvolt mai intens i pete mai sigur pe calea progresului, cu att mai puternic simte dorina de a fi proprietar. Proprietatea este natural, necesar i indisolubil, fr ea organizarea social devenind imposibil. Proprietatea este o categorie de ordin economic, care reflect relaiile dintre oameni n procesul de producie i al crui interes snt folosite ele. In epoca prestatala a Romei,pamintul ca principalul mijloc de productie exista sub forma proprietatii collective a gintii.Exceptie faceau 2 iugare de pamant ce constituiau prop familiala.Inafara de el exista si heredium-locul de casa si gradina.Proprietatea quieritara-accesibila doar cet romani,mai apoi a aparut prop pretoriana ca consecinta a transmiterii prin traditiune a lucrurilor mancipi.Prop provinciala- a aparut ca consecinta a extinderii lui ager publicus inafara hotarelor Italiei.Prop peregrina-a aparut in legatura cuntensificarea comertului si skimbului de marfuri intre cet romani si peregrini.