UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IASI FACULTATEA DE AGRICULTURA SPECIALIZAREA T.P.P.A.

Grupa 464

Pro !"#ar!a u$! % $ #!&$o%o' "! (! pr!'# r! a 'rau%u p!$#ru )a" $ * %a o )oara "u "apa" #a#!a )a )ar! (! +,,#-.4&

Profesor indrumator: Asist. Ing. Drd. Dobre Vasile Student: Ciudin Gabriela-Madalina

/.,+0/

Cupr $*
I$#ro(u"!r! 11111111111111111111111111111...1.pa' 0 Cap #o%u% + 2 Cara"#!r *# " %! )a#!r ! pr )! 111111111111111...1..pa' 4 +.+ A$a% 3a *!$3or a%4 a "!r!a%!%or 11111111111111111...pa' 4 +... Propr !#a# 5 3 "! 111111111111111111111111pa' 6 +.0.Propr !#a# "& ) "! 1111111111111...111111111.pa' 7 Cap #o%u% .2Cara"#!r *# " %! )a#!r %or au8 % ar! 111111111111111..pa' ++ ..+.I$( "a#or or'a$o%!p# " 11111111111111111111...pa' ++ .... I$( "a#or 5 3 " 111111111111111111111...11..pa' +. Cap #o%u% 02Cara"#!r *# " %! )a#!r %or 5 $ #! 11111111111111111..pa'+0 0.+. Co$( # #!&$ "! 1111111111111111111111..1.pa' +0 Cap #o%u% 42F%u8 #!&$o%o' " *! (!*"r !r!a op!ra# %or111111111111.. pa' +6 4.+. F%u8 #!&$o%o' "11111111111111111111111... pa' +6 4...D!*"r !r!a op!ra# %or111111111111111111111. pa' +6 Cap #o%u% 62L $ a #!&$o%o' "a 1111111111111111111111...pa' .4 6...D!*"r !r!a u# %a9!%or 5o%o* #!11.............................................................pa' .6 Cap #o%u% 62U# %a9 ( $ % $ a #!&$o%o' "a : pr!3!$#ar! "a%"u% pro(u"# ; #a#!1111. pa' 06 B <% o'ra5 ! 111111111111111111111111111111..pa' 07

Introducere

Cerealele reprezinta grupa fitotehnica de plante cu cel mai mare areal de raspandire in toate zonele de cultura pe glob. implicit si in Romania. Boabele (fructele) acestor plante de camp, bogate in substante extractive neazotate (circa 2/ din continutul lor) si alti compusi (proteine, grasimi, vitamine etc.), au largi utilizari in hrana omului (ca aliment de baza sub forma de paine, paste fainoase etc.) si a animalelor, sau ca materie prima pentru diferite industrii. !le sunt dintre cele mai vechi plante luate in cultura in bazinul mediteranean, Caucaz si "sia Centrala etc, avand o vechime de circa zece mii de ani. #raul este principala cereala folosita la fabricarea fainii de diferite tipuri, a crupelor sub forma de gris si arpacas, a expandatelor si aplatizatelor de tipul pufarinului si a fulgilor. $artile component ale graului sunt% endospermul sau miezul fainos, invelisul si germenele (embrionul), (fig. &).
Fig. 1. Structura bobului de grau

Capitolul 1 : Caracteristicile materiei prime

Caracteristicile care stau la baza boabelor de cereal pentru a fi folosite la productia de bunuri alimentare pot fi impartite in trei grupe, si anume% 'caracteristici senzoriale 'caracteristici fizice 'caracteristici chimice

1.1 Analiza senzoriala a cerealelor

"naliza senzoriala a cerealelor este prima analiza din ansamblul celor efectuate pentru aprecierea unui lot de cereale. "naliza consta in aprecierea% ' ' ' ' cerealelor. Examinarea culorii se face vizual constatand culoarea boabelor de cereale, prezenta sau absenta unor pete de culoare diferita de cea normala pentru cereala analizata. Examinarea mirosului se face inspirand aer din spatiile intergranulare ale probei. $entru ca eventualele mirosuri sa poata fi evidentiate mai usor, se incalzeste proba, fie prin frecare intre maini, fie utilizand apa calda la aproximativ )* *C, se acopera cu o sticla de ceas si dupa 2' minute se examineaza mirosul. Examinarea gustului se face mestecand cateva boabe de cereale in gura. #ustul trebuie sa corespunda cerealelor analizate. aspectului( culorii( mirosului( gustului.

Examinarea aspectului se face vizual si are in vedere si starea suprafetelor exterioare ale

1.2. Proprietati fizice

&.2.& +asa hectolitrica
+asa hectolitrica sau masa volumetrica reprezinta masa (greutatea) exprimata in ,g a unui volum de boabe de *,& (echivalent cu capacitatea de &** litri).

+asa hectolitrica este influentata de o serie de factori ca% masa specifica a cerealelor, continutul corpuri straine si natura lor, elemente geometrice ale cerealelor, coeficientul de frecare al boabelor, umiditatea cerealelor.
Tabel nr.1 Valori ale masei ectolitrice !"anciu# I.# 1$$%& 'asa ectolitrica Produs (g) l #rau 0ecara $orumb 2rzoaica 2vaz 2rez )- . -/ )/ . 11* ' -/ )* ' 1* -'3/*')/

Tabel nr.2 Calitatea graului in functie de masa ectolitrica Foarte buna $este -* ,g/hl *una 1-,& . -* ,g/hl Satisfacatoare 1),& . 1- ,g/hl +esatisfacatoare 0ub 1) ,g/hl

&.2.2. +asa a &*** de boabe

$rin masa relativa a &*** de boabe (seminte) se intelege masa a & *** seminte la umiditatea care o contin in momentul determinarii.
Tabel nr., Masa absoluta a 100 de boabe pentru principalele cereale !"anciu# I.# 1$$%& 'asa absoluta a 1--Cereala de seminte g. #rau 0ecara 2rz 2vaz $orumb 2rez &/'-& '/* 2*'// &/'3/ /*'&&** &/'3

&.2. . +asa specifica

+asa specific a semintelor reprezinta raportul dintre masa a & *** boabe, in grame,

si volumul a & *** boabe, in centimetri cubi. +asa specifica sau masa unitatii de volum prezinta o importanta deosebita pentru industria moraritului. 4iferenta de masa specifica intre cereale si impuritati permite curatirea cerealelor in sectiile de pregatire in vederea prelucrarii iar diferenta de masa specifica intre componentele anatomice ale cerealelor% endosperm, invelisuri, embrion, in procesele tehnologice de prelucrare.
Tabel nr.. 'asa specifica principalelor seminte !"anciu# I.# 1$$%& 'asa specifica Seminte g)cm, #rau 0ecara 2rz 2vaz 2rez $orumb &,2 . &,/ &,2 . &,/ &, . &,3 &,& . &,2 &,& . &,2 &,2 . &,/

&.2.3. 5miditatea
5miditatea este un parametru determinant pentru produsele agricole si in special pentru seminte. 5miditatea este unul dintre indicatorii calitativi de baza care caracterizeaza masa de cereale. !l constituie alaturi de masa hectolitrica si continutul de corpuri straine, baza de calcul pentru stabilirea valorii cerealelor. "cest indicator are o importanta deosebita pentru industria moraritului.5miditatea de baza a graului ce urmeaza sa fie prelucrat in unitatile de morarit este de &36.

&.2./. Continutul de impuritati

7mpuritatile din masa de cereale pot fi constituite din alte plante de cultura diferite celei de baza, seminte de buruieni, pamant, pietre, nisip, fragmente de spice si paie, sparturi din cereale de baza, resturi de ambala8e din hartie sau materiale textile, etc.
"

7mpuritatile din masa de cereale se clasifica in% impuritati negre sau corpuri straine negre, impuritati albe sau corpuri straine albe, impuritati metalice.

7n cazul graului destinat obtinerii fainii pentru panificatie, conform STAS'ului sunt admise maximum 6 impuritati% ' impuritati (corpuri straine) negre, maxim din care neghina, maxim alte corpuri nevatamatoare, maxim ' impuritati (corpuri straine) albe, maxim, rest pana la din care boabe incoltite, maxim &6 *,/6 *,26 6 &6.

&.2.). 0ticlozitatea
"spectul sticlos sau fainos este dat de modul de aran8are al granulelor de amidon si al masei proteice de legatura, in celulele endospermului, de forma si dimensiunile granulelor de amidon. 0ticlozitatea cerealelor are o importanta mare pentru industria moraritului.

Tabel nr./ Calitatea graului in functie de sticlozitate

Foarte buna $este 1*6

*una /&'1*6

Satisfacatoare *'1*6

+esatisfacatoare 0ub *6

&.2.1. 4eterminarea glutenului

4eterminarea glutenului si mai ales aprecierea calitatii lui este foarte importanta pentru aprecierea cerealelor si in special a cerealelor pentru panificatie. $entru determinarea glutenului la ora actuala se folosesc aparate de laborator de mare precizie.

1.,. Proprietati c imice

#lucidele, in compozitia bobului de grau predomina glucidele ' )2'1/6 din masa proaspata a bobului, formate in proportie de peste 9*6 din amidon, iar restul fiind dextrine si alte glucide mai simple. #lucidele sunt acumulate, in principal in endosperm. $roteinele. 0ubstantele proteice reprezinta in mod obisnuit &*'&)6 din masa bobului (cu limitele intre - si 236) si sunt situate in cea mai mare parte spre partile periferice ale bobului. :ipidele. Reprezinta &,- ' 2,)6 in compozitia bobului si sunt acumulate, in special, in embrion si in stratul cu alurona. 0ubstantele minerale, reprezentate de un numar mare de elemente chimice (;, Ca, +g, 0i, <a, Cu, +b, +n) au o pondere de &,/ '2, 6, aflandu'se spre partile periferice ale bobului. 7n sfarsit, bobul de grau contine si vitamine din complexul B (B&, B2, B/, B)) si vitamina $$.

Tabel nr.0 Proportia diferitelor parti ale cariopsei de grau si compozitia lor c imica !1 din s.u.& Partea din cariopsa limite Cariopsa intreaga $ericarp >esta 0tratul aleurona cu &** 3,/'/,1 2,2' ,& 3,)'-,/ media &** /,/ 2,),1 2,*' ,/ 3*')* &, )'&& /,)'-,/ *'/* *'/* 2-' * 2, '3,3 = ' ' )2'12 ' ' ' &*'&) '1 &*'&) &/'23 &,-'2,/ *,/ *,& 3') &,-'2,2 2'3 13/ &)'&9 1 din cariopsa: Celuloza Pentozani
2a ar

Proteine Amidon !+ 3 /#%& 4ipide

Saruri minerale

!ndosperm !mbrionul propriu'zis

1/'-) &'&,/

-& &,2

*, 2'3,/

&' /'&2

*,&'*,&/'2*

1-'&/'2/

9'&/ 2/' 2

*,1'2 &*'2*

*, '*,3')

Capitolul 2 : Caracteristicile materiilor au3iliare

$rin apa potabila se inelege apa destinata consumului uman. "ceasta poate fi% orice tip de apa in stare naturala sau dupa tratare, folosita pentru baut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei i indiferent daca este furnizata prin reea de distribuie, din rezervor sau este distribuita in sticle ori in alte recipiente(
%&

toate tipurile de apa folosita ca sursa in industria alimentara pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanelor destinate consumului uman

2.1. Indicatori organoleptici

Tabel nr.5

Indicatori

Valori admise

Valori e3cepional

admise 'etoda de analiza

+iros (grade) #ust (grade)

2 2

2 2

0>"0 ) 23 ' )& 0>"0 ) 23 ' )&

2.2. Indicatori fizici

Tabel nr.$

7ndicatori Concentraia ionilor de hidrogen (p@) Conductivitate electrica (A0/cm) Culoare (grade)

?alori admise

?alori admise excepional

+etoda de analiza

),/ ... 1.3

max. -,/

0R 702 &*/2 %&991

&*** &/
%%

*** *

0R !< 21--0R !< 702 1--1%2**2

>urbiditate (grade sau unitai de turbiditate de formazina)

&*

0>"0 ) 2 ' --

Capitolul , : Caracteristicile materiei finite

Cerealele sosite la mori, desi au fost supuse unui process de curatire la bazele de receptive, contin totusi numeroase impuritati. #radul de impurificare admis la primire este stabilit prin standard sau conventii contractuale directe. Conditii stabilite prin instituirea 0istemului <ational de #radare a 0emintelor de Consum ( @# nr.& )/2**2 cu modificarile si completarile ulterioare)%

' graul se imparte in doua clase (clasa " si clasa B)

%2

Clasa " cuprinde doua grupe (#rupa 7 ' soiurile "lex, "pullum, Crina, 4ropia, !sential, Blamura -/, #abriela, :ovrin 3, +oldova - , Rapid( #rupa 77 . soiurile "lbota, "niversar, :ovrin 3&, Romulus, 0uceava -3,>urda 9*,etc) Clasa B cuprinde soiurile care nu sunt incluse in Clasa " $lanul de gradare pentru graul din clasele " si B aloca trei grade, conform +anualului de #radare pentru semintele de consum.

,.1.Conditii te nice .&.&. $roprietati organoleptice

Culoare ' 4e la galben'deschis la galben'roscat +iros . Bara miros de la incins ,de mucegai sau alte mirosuri straine

.&.2. $roprietati fizice si chimice

+asa (greutatea)hectolitrica,,g min #luten umed 6 min 7ndice glutenic,min 0ticlozitate in sectiune,6 min 5miditate,6 max 0ecara,6 max Corpuri straine ,6 max.......... Compuse din% a. corpuri negre, 6 max......... din care% ' neghina.6 max....... *./ ' alte corpuri vatamatoare ,6 max....... *.2 b. corpuri albe. 6 max......................... 2
%3

1/ 22 2/ * &3 )

&

din care ' boabe incoltite ,6 max....................... 2 Boabe de grau maruntite sau taciunate ,6 max.........../ 7nfestare cu daunatorii depozitelor (exemplare adulte vii) CC.<u se admite $rezentul standard se aplica graului (>riticum vulgare :.) care se livreaza industriei in vederea obtinerii fainii pentru panificatie.

Capitolul . : Flu3ul te nologic si descrierea operatiilor

%4

..2. "escrierea operatiilor

..2.1.6eceptia cantitati7a

Receptia cerealelor sosite cu vagon CBR sau cu mi8loace auto consta in masurarea cantitatii prin cantarire si in rare cazuri prin aprecierea volumetrica. +asurarea prin cantarire se executa pe cantare bascule corespunzatoare din punct de vedere al capacitatii si al exactitatii. 7n cazul cand cerealele se livreaza prin legatura tehnologica directa existent intre silozul furnizorului si silozul beneficiarului, receptia cantitativa se face dupa o conventie scrisa intre cele doua parti,cantarirea efectuandu'se fie la furnizor fie la beneficiar,cu conditia ca ambele parti sa recunoasca inregistrarile effectuate de cantarul respective.

..2.2. 6eceptia calitati7a

Receptia calitativa trebuie sa puna in evidenta cat mai corect indicia calitativi ai lotului de cereale, indicia care trebuie sa se incadreze in limitele standardului, sau unor conditii speciale prevazute in contract sau conventii intervenite intre furnizor si beneficiar. 4e felul cum se efectueaza receptia calitativa depend o serie de indici calitativi ai produselor finite. Receptia calitativa cuprinde doua faze% faza de recoltare a probelor si faza de determinare a caracteristicilor cerealelor. Rezultatele obtinute in urma analizelor, se compara cu indici calitativi inscrisi in buletinul de calitate eliberat de furnizor, care conform legislatiei in vigoare, trebuie sa insoteasca cerealele sosite la fabrica. $entru evitarea divergentelor intre beneficiar si furnizor, s' au stabilit reglementari, privind tolerantele intre analizele celor doua parti.

Tabel nr.1"iferente admisibile intre analizele efectuale de furnizor si beneficiar la determinarea impuritatilor Continut de impuritati 6 4iferente admisibile

%!

*'*./ *./&'& &.*&'2 2.*&' .*&'3 3.*&'/ /.*&') ).*&'1 1.*&'-.*&'9 9.*&'&* &*.*&'&/ $este &/.*&

*.2 *.3 / 1 *.& &.2 3 &.) &.2 2./ ./

..2.,. Precuratarea
Cerealele sosite la mori, desi sunt in mare masura supuse unui proces de curatire la bazele de receptive de la care provin, contin totusi multe impuritati. #radul de impurificare admis la primire fiind stabilita prin standarde, norme interne sau conventii contractual directe. $rezenta impuritatilor in masa de cereal exercita influente negative atat in timpul vehicularii lor in interiorul silozului cat si la depozitarea in cellule. 4intre aceste influente cele mai importante sunt% ' ' ' ' infundarea instalatiilor ingreunarea evacuarii din celule favorizarea dezvoltarii insectelor ocuparea spatiului de depozitare

%"

$entru reducerea acestor efecte negative, cerealele se supun unei operatii de curatire partial. "ceasta, poarta numele de DprecuratareE deoarece cantitatea de impuritati eliminata in aceasta etapa nu depaseste 2*'2/6. 7mpuritatile eliminate au in general dimensiunile cele mai mari si cele mai mici fata de masa totala de impuritati continute. !le sunt formate din bulgari de pamant, pietre, paie, spice, pleava si praf.

..2... 8scarea
5miditatea graului constituie una dintre cele mai importante insusiri calitative. !xistenta ei in limite normale nu pericliteaza sanatatea acestuia in timpul pastrarii, depasirea acestor limite insa, duce la aparitia in masa de boabe a unor procese nedorite care favorizeaza degradarea boabelor. 7n boabele de grau, umiditatea nu este distribuita in mod uniform, cantitatea cea mai mare este localizata in embrion si zonele alaturate acestuia.$entru asigurarea pastrarii boabelor, umiditatea care depaseste limita de &36 trebuie extrasa prin uscare. 5scarea consta in fortarea migrarii umiditatii din interiorul bobului catre exterior si vaporizarea acesteia in aerul incon8urator. ?iteza cu care se efectueaza usacarea, se exprima in ,g de apa/h. $rocedeele de uscare a graului sunt% uscare prin convectie uscare prin conductivitate uscare in vid

..2./. "epozitarea
$entru asigurarea unei productii continue si omogene, dar si pentru o calitate constanta a produsui finit, graul trebuie depozitat. $entru aceasta, un depozit trebuie sa aiba o capacitate de stocare de minim * de zile, sa fie dotat cu instalatii de preluare, transport intern,sa fie dotat cu aparate de dozare si sa fie astef compartimentat incat sa existe posibilitatea ca cerealele sa se depoziteze in loturi cu indici calitativi apropiati. $entru pastrarea graului in industria moraritului, se foloseste o varietate de tipuri de depozite. 4in punct de vedere constructiva ele se pot clasifica in%

%#

magazii construite din lemn sau caramida silozuri celulare din beton armat, caramida armata sau din profile si tabla de otel.
Fig.2. Silozuri metalice cu fund conic pentru depozitare grau

..2.0. 9mogenizarea
$rin omogenizare se intelege alcatuirea unui lot de grau cu anumiti indici calitativi, rezultat in urma unei operatii dde amestec intre doua sau mai multe cantitati cu indici calitativi diferiti. :otul rezultat poarta denumirea de partida sau povara de macinis. 2peratia de omogenizare are ca scop obtinerea unor produse de calitate constant ape perioade de timp bine determinate. :a formarea partidelor de grau este necesar sa se tina seama de unul din urmatorii factori% continutul de gluten umed masa hectolitrica masa a &*** de boabe umiditatea sticlozitatea

%$

continutul de impuritati

Fig.,. Sc ema de amestec a doua grane cu continut de gluten diferit pentru obtinerea unui grau cu gluten necesar Celula % 22-2& 22 2!-22 2& Celula 4 2

..2.%. Separarea corpurilor straine

7n aceasta operatie se elimina corpurile straine de dimensiuni mici, precum si impuritatile metalice. 0epararea impuritatilor dupa forma si lungime se efectueaza cu a8utorul unei baterii de trioare si cu un trior spiral. 4eseori printer boabele de grau se gasesc si impuritati metalice. 4intre acestea cele mai multe sunt de natura metalica. $rezenta acestor impuritati in masa de grau poate provoca deteriorarea utila8elor tehnologice. 4aca impritatile metalice a8ung in macinis, pot fi transformate in aschii sau placate taioase, cu dimensiuni mici, care sunt foarte periculoase pentru consumatori. $entru separarea acestor impuritati din masa de grau se folosesc magneti permanenti sau electromagneti.

..2.5. Sortarea

2&

2peratia de sortare a boabelor de grau consta in separarea pe sortimente a componentelor masei de produs, in functie de anumite caracteristici. 0ortarea este efectuata, dupa termminarea curatirii, cu scopul realizarii unor loturi de samanta cat mai uniforme. 4upa sortare obtinem grau de calitatea 7 si 77, care sunt transportate catre urmatoarea operatie tehnologica, si grau de calitatea 77 si 7?, folosite in fura8are.

..2.$. "esco:ire;"esprafuire 3.2.9.&.4esco8irea

+asa de grau contine in afara impuritatilor sub forma de particule libere si particule fine aderente pe suprafata boabelor, acestea localizandu'se mai ales in santulet si barbita. 7n general particulele de praf aderent pe boabe sunt de natura minerala, acumulate in timpul vegetatiei, recoltarii si vehicularii spre bazele de receptie. 7mpuritatile de natura organica sunt provenite in general din invelisul exterior al boabelor. 7n santulet sau barbital se mai adapostesc si diferite microorganisme specific cerealelor. 4esco8irea graului se realizeaza cu utila8e care in principiu se compun din doua parti principale% statorul sub forma de cilindru, si rotorul cu palete.

3.2.9.2. 4esprafuirea
+asa de grau contine o importanta cantitate de praf care se gaseste sub doua forme% praf adherent pe suprafata boabelor si praf sub forma de particule libere. "8unse la silozurile morilor, cerealele sunt supuse unei vehicular interne, in timpul careia apropae intreaga cantitate de praf este eliminat. $entru indepartarea prafului dezvoltat se foloseste o retea de desprafuire.

..2.1-. Spalare;27antare
0epararea impuritatilor existente pe sprafata boabelor de grau nu poate fi realizata prin procedee de cdesco8ire decat in proportie de aproximativ -*6. $entru accentuarea separarii prafului de pe suprafata boabelor de grau, si mai ales a celui localizat in santulet sau barbital, se utilizeaza operatia de spalare. $e langa inlaturarea prafului, prin aceasta operatie se separa si eventualele pietricele, bulgari de pamant, pleava si paie care nu au fost separate in operatiile anterioare. Fvantarea se realizeaza oin current de aer rece sau cald, intr'o masina de zvantare centrifugala vertical. Coloana de zvantare este imbracata cu o carcasa si prevazuta in partea superioara cu un
2%

colector de deversare. 7n acesta se afla un gen de turbina care asigura, odata cu zvantare, si evacuarea produsului in urmatoarea operatie tehnologica.

..2.11. 9di na
2dihna boabelor de grau se face in celula de odihna timp de -'&* ore. 'di(na este ne)esara*
deoare)e* desi in+elisul )are o)u,a o su,rafata mare in ra,ort )u +olumul bobului absoarbe a,a intr-o mai mare masura. Pentru )a a,a sa ,oata ,atrunde in endos,erm* este ne+oie de un tim, oare)are ,entru a se difu-a in tot bobul si a influenta asu,ra stru)turii endos,ermului de)at in in+elis* fiind ne)esara o durata de odi(na ,entru uniformi-are.

..2.12. Conditionare la cald

#raul umectat intra intr'o sectiune de preincalzire unde are loc o crestere a temperaturii pana la 3/GC, care determina migrarea apei de la exterior spre interior. #raul intra apoi intr'o sectiune de conditionare unde are loc uscarea, umiditatea trecand de la interior spre exterior, invelisul devenind din nou mai putin umed decat endospermul. 7n aceste doua sectiuni incalzirea se face cu a8utorul unor radiatoare cu apa calda. 4in aceasta sectiune graul trece intr'o sectiunea de racire, de unde este evacuat printr'o gura de evacuare.

..2.1,. 9di na
2dihna boabelor de grau se face in celula de odihna timp de 3') ore.

..2.1.. "esco:ire propiu;zisa

!fectul de desco8ire se produce datorita unor actiuni mecanice executate de organele de masini asupra partilor periferice ale boabelor si in mai mica masura datorita efectului de frecare dintre boabe. 7n functie de mantaua folosita, intensitatea desco8irii este mai mult sau mai putin accentuata. Cea mai mare intensitate de desco8ire se obtine cu masini a caror manta este confectionata din smirghel sau tesatura din sarma, si de aceea se si numeste desco8ire intensiva.

22

..2.1/. Perierea
$erierea graului este o operatie tehnologica prin care se urmareste in special indepartarea urmelor de praf si a invelisurilor zdrentuite aparute in timpul operatiei de desco8ire. 7n tehnologia moderna de pregatire a graului pentru macinis, perierea capa o si mai mare importanta, pentru ca dupa parerea specialist se produce o oarecare intarire a invelisului, calitate care este necesara in procesul de macinis, deoarece invelisurile tari se transforma in particule de tarata cu dimensiuni mari, usor separabile prin cernere.

..2.10. 8darea superficiala

"cesta operatie este efectuata pentru a inmuia endospermul graului, pentru ca la macinis, acesta sa se transforme in particule cat mai fine de faina.

..2.1%. 9di na
7n aceasta etapa odihna boabelor de grau se face in celula de odihna timp de *,/ ore, deoarece se efectueaza la o temperature mai ridicata decat in celelalte etape de odihna.

23

Capitolul / : 4inia te nologica

/.2. "escrierea utila:elor folosite

/.2.&. "utobasculanta
"utobasculanta este un autocamion prevazut cu bena basculanta (care se ridica pentru a descarca materialele transportate), destinat pentru transportarea de materiale brute.

/.2.2. Buncare
0unt depozite in care graul este depozitat pe verticala, in celule de diferite tipuri si dimensiuni. "ici are loc primirea, precuratirea, compartimentarea, pastrarea si conservarea graului in vederea
24

procesarii. 0ilozurile asigura o mecanizare completa a operatiilor de incarcare'descarcare si a precuratirii cerealelor dar si conditii mult mai bune de conservare a cerealelor. 0ilozurile trebuie sa indeplineasca anumite conditii% capacitatea de depozitare sa fie corelata cu capacitatea de productie a morii pe o perioada de minim 2* de zile. Capacitatea lui trebuie sa fie mai mare daca aprovizionarea se face de la distante mari( sa fie dotat cu instalatii de preluare , transport intern si precuratire corelate din punct de vedere a capacitatii, astfel incat pe fluxul tehnologic sa nu apara avalanse sau strangulari prin infundare( sa fie dotat cu instalatii de dozare si evacuare corespunzatoare cu cele de prelucrare din sectia de curatire si conditionare( compartimentarea silozului trebuie facuta in asa fel incat sa existe posibilitatea ca cerealele sa se depoziteze pe loturi cu indici calitativi apropiati. $entru aceasta este necesar ca celulele sau compartimentele sa aiba o capacitate de depozitare care sa nu depaseasca 2** tone fiecare.

/.2. . !levatoare !levatoarele se utilizeaza la transportul continuu pe verticala in sens ascendent pentru materiale granulare, pulverulente sau bucati.
Fig... <le7atorul

Componente & . cap

2 . sistem de actionare . role de ghidare a chingii cu cupe 3 . gura de evacuare a materialului transportat / . chinga de transport ) . cupe pentru transportul materialului 1 . corp (tubulatura) -, 9 . usi de vizitare &* . picior && . intinzator al chingii de transport

/.2.3. >arar de precuratire

!ste compus dintr'o serie de elemente, dintre care elementul principal il constituie cadrul oscilant impreuna cu caseta de ciururi cernatoare. "cesta este suspendat de corpul tararului prin patru articulatii elastice. :atimea ochiurilor ciururilor (sitelor) descreste de sus in 8os. $rimul retine impuritatile grosiere respectiv sforile, pietrele, bulgarii de pamant, etc. "l doilea retine corpurile straine putin mai mari decat boabele de grau, iar al treilea retine ca refuz boabele de grau si elimina sub forma de cernut corpurile straine mai mici decat acestea. :a intrarea si la iesirea graului din utila8, boabele sunt supuse unui curent de aer in sens contrar deplasarii lor, pentru a se elimina impuritatile usoare precum pleava, paiele, praful, etc. !xista separatoare aspiratoare cu una sau doua camere de decantare sau de detenta, asa cum se poate observa si din figurile prezentate mai inainte.
Fig./. 2!

Tararul

Componente% & ' gura de alimentare( 2a,2b,2c . ciururi (site)( . sistemul de actionare( 3 . gura de aspiratie( /a, /b . camere de decantare( ) . tub de aspiratie( 1 . roata cu excentric( - . filtre( 9 . 8gheaburi inclinate( &* . clapete(

/.2./. +agneti permanenti

Fig.0. <lectromagnet

Componente% &. tambur magnetic 2. subar

2"

. banda transportoare 0eparatorul electromagnetic de constructive romaneasca este construit dintr'un transportor cu banda de cauciuc si doi tamburi din care unul este electromagnetic. Cerealele impreuna cu impuritatile feroase intra in masina. Cand acestea a8ung in dreptul tamburului electromagnetic, impuritatile sunt retinute si cerealele cad in gura de evacuare.

/.2.). ?entilatoare
?entilatoarele sunt aparate care asigura transportul gazelor la presiuni mici si debite mari. ?entilatorul radial este alcatuit dintr'un rotor cu palete, montat intr'o carcasa in forma de spirala. $rin antrenarea rotorului, aerul din spatiile dintre palete, sub actiunea fortei centrifuge, este deplasat din zona central spre periferie. Ca urmare, pe directia orificiului de aspiratie se creeaza o depresiune, care favorizeaza patrunderea unor noi cantitati de aer in rotor, iar la nivelul orificiului de refulare se dezvolta o presiune.

Fig.%. Ventilator radial

2#

/.2.1. Cicloane
Fig.5. Ciclonul

&. corp cilindric( 2. corp conic( . orificiu de evacuare a particulelor solide( 3. orificiu de evacuare a gazului( /. orificiu de alimentare cu gaz impurificat. D . diametrul corp cilindric, [ m ] ( gazului purificat, [ m ] ( De' diametrul exterior al tubului central de evacuare a

Di ' diametrul exterior al tubului central de evacuare a gazului purificat, [ m ] ( Db . diametrul partii de evacuare a particulelor de solid (impuritati), [ m ] ( H . inaltimea ciclonului, [ m ] ( a, b . inaltimea, respective latimea orificiului de alimentare a ciclonului, [ m ] ( h . inaltimea partii superioare a ciclonului, h H *.3H [ m ] (
2$

s . inaltimea portiunii interioare a tubului de evacuare a gazului purificat, s = *.-.H [ m ] (

s ' densitatea particulelor de solid% s = 2/2/ kg m (

t2 ' viteza medie a gazului la intrarea in conducta de alimentare% t2 = &2.2 [ m s ] (

dp . diametrul particulelor de praf, dp H [ & 1/]

[ m] (

m = [ *./ *.9] .
!ste folosit pentru centrifugare, separare a amestecului produs'aer. 7n general este conceput pentru retinerea produsului in transportul pneumatic. 4omeniu de aplicare% &. 7n 7ndustria alimentara% mori de faina si semolina mori de fura8e 2. 7n 7ndustria de paste fainoase si biscuit . 7n 7ndustria chimica 3. 7n 7ndustria lemnului /. alte industrii similare

/.2.-. >ransportoare elicoidale

>ransportoarele elicoidale (cu snec) se utilizeaza la transportul continuu, pe orizontala sau inclinat , pentru materiale granulare, pulverulente sau bucati cu dimensiuni de maxim &/* mm. $entru inaltimi de ridicare reduse, transportoarele elicoidale se pot folosi si la transportul pe verticala. 7n industria alimentara, transportoarele elicoidale se confectioneaza din otel inoxidabil, din motive de asigurare a conditiilor optime de igiena si se utilizeaza in industria produselor

3&

zaharoase, produselor de panificatie si de patiserie, laptelui praf, industria de prelucrare a fructelor, legumelor etc. 5tilizarea transportoarelor elicoidale este limitata de urmatorii factori% ' ' ' lungimea de transport constructie strict liniara eventuala aderenta a produsului pe suprafata elicelor.

$entru transportul pe lungimi mai mari de ) m, de cele mai multe ori se realizeaza platforme intermediare de depozitare, sau se dispun mai multe transportoare in cascada. "stfel se pot atinge lungimi de transport de &/ m (inclinat) sau chiar * m (pe orizontala). 5n avanta8 esential al transportoarelor elicoidale il reprezinta nepoluarea mediului incon8urator cu praf, deoarece materialul este transportat intr'o incinta inchisa. 2rganul de lucru al transportorului elicoidal este melcul.
Fig.$. Transportorul melcat

3%

Componente% & . gura de alimentare cu material 2 . 8gheab (tub) acoperit . ax cu elice (melc, snec) 3 . gura de evacuare a materialului transportat / . gura evacuare suplimentara ) . sistem de actionare

/.2.9. 0eparatorul de pietre

4estinatie% 7n procesele industriale de macinare pentru obtinerea fainurilor, fainurilor fura8ere, maltului din cereale asigurand separarea pietrelor, a bulgarilor de pamant cu dimensiuni mai mari de &/ mm. &.0istem de actionare( 2. $alnie de alimentare( Conducta aspiratie( evacuare pietre( 9. .

"mestec de seminte( 3."mestec de aer cu praf( /. ). @ota( 1. 0ita( -. $alnie +ecanism de reglare(

&*.Recipient colectare pietre( &&. Cadru( &2. Igheab evacuare seminte.

/.2.&*. >rioare
a. 0ectiune longitudinala( b. 0ectiune transversala &'cilindru( 2'alveola( '8gheab( 3'transportor elicoidal( /'actionare( )'alimentare( 1'produs de sortat( -'gura de evacuare( 9'gura de evacuare impuritati. 7n general trioarele cilindrice sunt prevazute cu un trior cilindric de control. "cesta are rolul de a separa corpurile mai mici decat bobul de grau . sparturile de grau, boabele mici de grau . din amestecul de corpuri straine rezultat de la primul trior. Cantitatea de corpuri straine rezultate de la triorul principal nu poate depasi &*'&/ 6 din capacitatea lui. 7n functie de aceasta cantitate se calculeaza triorul de control, care, in general, este &/ din triorul principal si cu un diametru mai mic.

>riorul spiral

& ' palnie de alimentare( 2 ' spira( ,3,/,) . palnii de evacuare a produselor sortate.

!ste alcatuit dintr'o suprafata elicoidala prinsa de un ax vertical, latindu'se treptat, cu inclinare crescanda in sus. $entru o buna sortare, este necesar ca inaltimea triorului sa fie cel putin de este foarte mica (&**'&/* ,g/h), tinand seama de scopul pentru care sunt folosite. ori mai mare decat diametrul spiralei cele mai mari. Capacitatea de productie a acestui gen de trior

/.2.&&. 0eparator tip cascada

Separatorul cascada ; este utilizat pentru eliminarea prafului organic si particulelor usoare din boabe( reglarea vitezei aerului de iesire se face cu a8utorul clapetelor. &'deflector 2'buncar de alimentare( 'tambur de distribuire( 3'fante laterale( /'camera de decantare( )'eliminare particule usoare( 1'clapeta cu autoreglare( -'gura de evacuare particule grele(

9'gura de evacuare produs( &*'clapete pentru reglarea curentului de aer( &&'magnet.

/.2.&2.2mogenizator
7nstalaJie utilizatK pentru prepararea nutreJurilor combinate 7n gospodKrii individuale Li ferme zootehnice mici Li mi8locii.7nstalaJie semi'automatK (alimentarea Li dozarea se executK manual). CompusK din% moarK cu motor( omogenizator( ciclon( accesorii( tablou Li instalaJie electric.

/.2.& .5midificator intensiv

"cest utila8 este utilizat in morile de grau,realizeaza amestecul graului cu apa in vederea umectarii necesre inainte de macinare.

Capitolul 0 : 8tila: din linia te nologica = prezentare calcul producti7itate

Transportor melcat orizontal

0.1. "imensiunile gurii de alimentare:

>ransportor lent%

>ransportor rapid%

0.2. "imensiunile gurii de e7acuare:

0.,. Producti7itatea transportorului melcat:

M)*MNMpMOMcMn

5nde%

rot/min

0... Puterea necesara antrenarii in gol a transportorului

H*.*12 ,P

0./. Puterea necesara actionarii transportoarelor elicoidale

0.0.Alegerea motorului pentru un transportor pentru o turatie mai mare decat cea a melcului
"vand in vedere puterea actionarii transportorului de *.&)- ,P am ales motorul "07 -*'&9'). "cesta este un motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit, cu distanta de la talpa la axul motorului de -* mm, diametrul axului de iesire al motoruluieste de &9 mm si are ) perechi de poli.

*ibliografie

%. Conditionarea si +alorifi)area su,erioara a materiilor ,rime +egetale in s)o,uri alimentare . /u)ian Ioan)ea* Iosif 0at(erin* 1ditua Ceres* 2u)uresti %$## 2. ',eratii si a,arate in industria alimentara* +ol.I. ',eratii me)ani)e* (idrodinami)e si aerodinami)e . Prof.dr.ing. Ioan 3enu* 1ditura Ion Iones)u de la 2rad* Iasi 2&&# 3. 3e(nologia moraritului si ,anifi)atiei . Constanta Virginia Modoran* 1ditura 4iso,rint* Clu5-6a,o)a 2&&" 4. 3e(nologii de ,relu)rare a )erealelor in industria moraritului . Ionel Costin* 1ditura 3e(ni)a* 2u)uresti
. (tt,:77888.dire)tiaagri)olabi(or.ro7atta)(ments7arti)le7%3!79ntitled#.,df !. (tt,:77bibliote)a.regieli+e.ro ". (tt,:77888.agri)ultor.ro7arti)le73!$&%7Graul7% #. (tt,:77ro.8i:i,edia.org78i:i7A,;C4;#3<,otabil;C4;#3 $. (tt,:77)(imie-biologie.ubm.ro7Cursuri;2&on-line7P'P;2&=/AVIA7M'4A4I3.,df %&. (tt,:77888.bi-oo.ro7firma7use,rest7+an-are742"#!$7silo-uri-metali)e-,entru-de,o-itare)ereale %%. (tt,:77888.mgtrade.ro7,roduse7silo-uri-)ereale7> g)lid?CM@=5aS+m"sC=A:d3godV54A6A

%2. (tt,:77888.)reea-a.)om7afa)eri7agri)ultura7Conditii-de-,astrare-si-)onser!24.,(, %3. (tt,:77888.rasfoies).)om7business7agri)ultura7S'43A41A-AM1S31C94I/'4P'/IDIS!!.,(, %4. (tt,:77)mtrossi.ro7)i)lon % . (tt,:77888.isla-.ro