Sunteți pe pagina 1din 1

Ion -caracterizare-

Ion Pop al Glanetasului este personajul principal, complex si contradictoriu in unele situatii, in jurul caruia se desfasoara firul narativ ce urmareste lumea satului Pripas. El este un taran sarac ce vrea sa ajunga bogat, insusirile si defectele sale, transformandu-se sub obsesia imbogatirii conservand tragismul existentei sale. Pentru Ion, pamantul nu este un obiect fara viata, ci o fiinta de care are nevoie pentru a se implini din punct de vedere social, economic si sufletesc. Pretul acestui interes de imbogatire a fost nefericirea, caci el nu este fericit dupa cum isi inchipuise deoarece confunda multumirea de moment cu fericirea. Caracterizarea directa realizata de narator il prezinta pe Ion la hora unde anticipeaza comportamentul de mai tarziu al personajului: Avea ceva straniu n privire, parc nedumerire i un vicleug neprefcut. Naratorul ii descrie iubirea pentru pamant pamantul i-a fost drag ca o mama care i-ar putea aduce sentimentul de ocrotire si siguranta si o pozitie onorabila in ierarhia sociala si respectul celorlalti sateni. Caracterizarea facuta de alte personaje difera de la un caz la altul, in functie de relatiile protagonistului cu acestea. Astfel, el este vazut ca houl si srntocul de Vasile Baciu, de Ana ca Ionica, norocul meu iar de Preotul Belciug ca un om de nimic si un obraznic iar apoi ca un mandru crestin dupa ce primeste pamanturile lui Ion ca donatie. Ion este conturat prin aceasta ca un barbat dur, violent si egoist si furios pe toata lumea si pe sine deoarece nu are pamant. Autocaracterizarea apare intr-o incercare dramatica de a se hotari ce doreste, Ion osciland intre a se considera prost in unele situatii si destept in altele, acuzandu-se pentru momentele sale de slabiciune si fudulie si bucurandu-se de situatiile in care este capabil sa se descurse. Caracterizarea indirecta prin faptele lui Ion il arata pe fiind ticalos (cand o batjocoreste pe Ana), cinic, violent (cand isi bate nevasta) si nerecunoscator. Comportamentul acestuia releva degradarea sa in care culmina dispretul si ura fata de Ana, pe care o considera vinovata pentru nefericirea lui. Atitudinea aceasta releva caracterul viclean al protagonistului care o face pe Ana sa il iubeasca, desi ii analizeaza defectele in mod lucid (Tare-i slabuta si uratica, saraca de ea), brutalitatea sa verbala si fizica si mandria si siguranta unui om bogat. Caracterizarea prin intermediul relatiilor cu alte personaje pune din nou in lumina caracterul impulsiv si impetuos (vehement) al lui Ion care, nefiind multumit de conditia sa sociala este artagos, intrand in relatii conflictuale cu cele mai multe presonaje (riposteaza insultelor aduse de Vasile Baciu cu un orgoliu exacerbat, il umple pe George de sange). In concluzie Ion este un personaj care traieste o deplina voluptate (desfatare) a simturilor fata de pamant, deznodamantul romanului fiind previzibil uciderea acestuia cu sapa, o unealta a pamantului. Ion este un personaj memorabil, arhietipul omului simplu dar supus destinului tragic.