Sunteți pe pagina 1din 16

Pedodonia

1. Utilarea cabinetului stomatologic pediaric, instrumentele stomatologice. Cerinele contemporane ctre sterilizarea instrumentelor. Conform normelor ,cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o suprafata nu mai mica de 14 m2. Daca in cabinet se instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se calculeaza adaugind la normative inca cite 7 m2 pentru fiecare fotoliu si cite 10 m2 pentru fotolii cu dispositive universale. Deoarece la plombarea dintilor se aplica amalgam se acorda atentie la finisarea dusumelilor, peretilor, tavanului din cabinet. Dusumeaua cabinetului va fi tapetata cu linoleum, marginile carora vor trece pe pereti la o inaltime cel putin 10 cm. Peretii si tavanul cabinetului se vopesesc cu pasta de silicat. Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie pentru prepararea lucrului cu amalgam. Cabinetul va fi prevazut cu ventilatie prin refelare si aspiratie , cu ferestruici. Cabinetul medicului va fi inzestrat cu lampi de cuart cu care se face dezinfectarea aerului.

Instrumentele stomatologice: *Instrumente pentru examinare: pensa, oglinda, sonda in unghi, sonda dreapta, excavator. *Instrumente pentru plombare: spatula metalica, spatula plastica, netezatoare, foluar, foluar pentru amalgam. *Instrumente pentru prepararea caviatilor: -separator (perii, iliod, inozi); -instrumente de mina : excavator, bizotator de prag gingival, daltita de smalt, toporisca de smalt, lingurita de chiuretaj. -instrumente rotative: piesele drepte, contraunghi, in unghi, pentru turbina, pentru micromotoare; frezele dentare sferice, cilindrice, conice, converse, roata, flacara, cu partea active in forma de spirala, de infundat pragul gingival, circulate, lance, cu partea active triunghiulara; pietre abrazive pietre rotunde.

2.Perioadele de vrst la copii. Grupele de sntate. Dezvoltarea intrauterina cuprinde :perioada embrionara (primele 2 luni) unde are loc initierea ,diferentierea tesuturilor si formarea organelor si perioada placentara (de la 3 pina la a 10 luna) unde continua dezvoltarea sistemelor de organe ale fatului. Dezvoltarea extrauterina cuprinde perioadele : 1.Perioada neonatala (pina la 4 saptamini),durata perioadei de nou-nascut este individualasi reflecta perioada de adaptare a organismului la conditiile extrauterine. 2.Perioada de sugar(dureaza aproximativ pina la virsta de un an,in functie de termenul de alaptare) 3.perioada anteprescolara sau a formarii dentatiei temporare( de la 1 an pina la 3 ani) 4.perioada prescolara (de la 3 la 6 ani) predomina dezvoltarea cantitativa a organismului copilului. 5.perioada scolara: primara (6-10ani),medie sau prepubertara(10-14ani), superioara sau pubertara(14-17ani) 3.Particularitile examinrii copiilor n pedodonie. Formula dentar, inclusiv i formula recomandat de OMS. 4.Succesiunea i termenii de erupie a dinilor temporari. Eruperea precoce i ntrziat. Dinii neonatali i natali. -incisiv central temporar 6-8 luni -incisiv lateral temporar 8-12 luni -caninul temporar 16-20 luni -molarul I temporar 12-16 luni

-molarul II temporar Ordinea: 1.incisivii centrali inferiori 2.incisivii centrali superiori 3.incisivii laterali superiori 4.incisivii laterali inferiori 5.primii molari inferiori si superiori 6.caninii inferiori si superiori 7.molarii doi inferiori si superiori

20- 24 luni

Dinti natali- kind la nastere sunt prezenti un numar de dinti pe arcada. Dinti neonatali-kind acestia apar dupa primele 30 de zile de viata. 5.Formarea rdcinilor dinilor temporari i permaneni. Termenii. Zona de cretere a rdcinii dintelui. Temporari: -incisiv central temporar 1,5 ani -incisiv lateral temporar 2 ani -caninul temporar 5 ani -molarul I temporar 4 ani -molarul II temporar 4 ani Permanenti: -incisiv central permanent 10 ani -incisiv lateral permanent 10 ani -caninul permanent 13 ani -premolarul I permanent 12 ani -premolarul II permanent 12 ani -molarul I permanent 10 ani -molarul II permanent 15 ani In procesul de formare a apexului radacinii sunt citeva etape: 1.lungimea radacinii atinge dimensiunile normale,peretii ei sunt paraleli,canal radicular larg care trece in zona de crestere un focar de osteoporoza delimitat pe periferie prin lamina corticala a osului. 2.apexul radicular dj format,zona de crestere lipseste,peretii canalului radicular sunt sunt si ei formati,canalul radicular este larg. 3.are loc maturizarea apexului datorita inkiderii orificiului apical cu cement. 6.Rezorbia rdcinilor dinilor temporari. -incisiv central temporar 4 ani -incisiv lateral temporar 5 ani -caninul temporar 8 ani -molarul I temporar 6 ani -molarul II temporar 7 ani 7.Particularitile anatomo-morfologice ale dinilor temporari i permaneni. Particularitatile anatomice la temporari: -in dentatia temporara sunt 20 dinti,culoarea este alb albastruie,coroana este scurta ,larga si globuloasa,este pronuntata trecerea coroanei dentare in radacina,dupa dimensiuni sunt mai mici ka cei permanenti,grosimea tesuturilor dure este mai mica ,iar cavitatea pulpara mai mare,camera pulpara este mai mare dekit la cei permanenti,camera pulpara si canalele radiculare comunica larg,radacinile sunt mai lungi in raport cu inaltimea coroanei,mai subtiri si mai ascutite dekit la cei permanenti.

Particularitatile morfologice: Incisivii centrali si laterali au o forma asemanatoare coroanelor celor permanenti,insa au dimensiuni mai reduse,fetele vestibulare sunt mai convexe,cele palatinale sunt concave,radacinile sunt relativ lungi,coroanele centralilor inferiori sunt mai mici si au radacini plate. Caninul este mai scurt ca cel permanent,coroana se termina printr-un cuspid ascutit,pe suprafata palatinala un tubercul voluminos,radacina este alungita si curbata distal. Primul molar superior are deobicei pe fata ocluzala 3 cuspizi,dintre care 2 vestibulari si unul palatinal,are 3 radacini divergente(2 vestibulare si 1 palatinala) Primul molar inferior are o coroana romboidala cu 4-5 cuspizi ,un sant crucial desparte cuspizii intre ei si are 3 gropite pe fata ocluzala,are 2 radacini divergente,are 3 canale radiculare 2 mediale(vestibular si lingual) si una distala. Molarul 2 -are 4 cuspizi(2 palatinali si 2 vestibulari) separati de o fisura in forma de H,are 3 radacini(2 vestibulare si 1 palatinala) si trei canale radiculare. Particularitatile morfologice la permanenti: Tesuturile dure dentare sunt mai slab mineralizate in special in primul an dupa eruptie,in plus cuspizii sunt exprimati,iar fisurile si fosetele inka nu sunt bine inkise.Camera pulpara este voluminoasa,iar dentina si smaltul sunt relativ mai subtiri.Coarnele pulpare sunt expuse relativ mai superficial,canaliculele dentinare sunt mai largi,radacinile sunt mai scurte(deoarece nu sunt complet formate),canalele radiculare fiind largi. 8.Particularitile structurale ale esuturilor dure a dinilor temporari i permaneni tineri. Grosimea smaltului si dentinei este mai redusa la dintii temporari aproximativ cu ,ceea ce se explica prin faptul ca odontoblastii functioneaza 350 zile comparativ cu cei permanenti de 700 zile.dintii temporari contin mai multa apa si substante organice comparativ cu dintii permanenti,iar substante neorganice mai putine.Prismele smaltului la cei temporari in regiunea fisurilor si gropitelor suprafetelor ocluzale sunt aproape paralel cu axul longitudinal al dintelui,iar spre panta cuspizilor treptat se inclina tot mai mult.Stratul de dentina comparativ este mai subtire iar camera pulpara si canalele radiculare sunt mai voluminoase.Dentina are canalicule dentinare largi,relativ mai scurte si mai putin sinuoase.Cementul formeaza un strat subtire cu reducerea stratului celular.Jonctiunea smalt-cement se prezinta sub forme si in proportii diferite fata de cea la permanenti: in 30% din cazuri intre cement si smalt exista o suprafata de separatie la nivelul careia dentina este expusa liber,in 60 % cazuri cementul acopera smaltul pe o suprafata redusa,in 10 % cazuri smaltul acopera cementul pe o suprafata redusa ,fiind varianta cea mai frecventa la dintii permanenti. 9.Indicii frecvenei i intensitii cariei dentare la copii. Nivelurile intensitii cariei dentare propuse de OMS. Frecvena i intensitatea cariei dentare la copii de diferit vrst n Republica Moldova. Indicele de frecventa reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie in cadrul unui grup de populatie. OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copii de 12 ani: 1.joasa(0-30%) 2.medie(31-80%) 3.inalta(81-100%) Indicele de intensitate este format din numarul mediu de dinti cariati (C),obturati (O) si extrasi (E) ce revine la o persoana.Valoarea COE exprima gravitatea procesului. OMS a propus urmatoarele nivele de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani: 1.foarte joasa(0-1,1) 2.joasa(1,2-2,6) 3.moderata (2,7-4,4) 4.inalta(4,5-6,5)

5.foarte inalta(6,6 si mai mult). 10.Factorii de risc pentru apariia cariei dentare. Aparitia cariei dentare este in functie de anumite conditii: 1.Prezenta microorganismelor in placa bacteriana. Rolul microflorei-microflora se modifica in toate stadiile de evolutie a procesului carios.Se remarca sporirea disiminarii tulpinilor producatoare de acizi.Cantitati deosebit de masive de microorganisme se constata in placa dentara:streptococul mitis,sanguis,mutans,lactobacteriile,etc.In aparitia cariei un rol important revine urmatoarelor proprietati ale microorganismelor: formarea de acizi organici si in primul rind a acidului lactic ca produs final al fermentatie glucidelor,producere de polimer extracelular al glucozei din zaharoza,proprietatea de a se fiza si a creste a microorganismelor pe suprafetele dure.Aceste proprietati apartin streptococului mutans si sanguis carora li se atribuie cel mai mare rol in aparitia cariei. 2.Insuficienta mecanismelor specifice si nespecifice de aparare a cavitatii orale. 3.Dereglarea alimentatiei: caracterul alimentatiei are o importanta deosebita asupra dintilor,influentind direct formarea si dezvoltarea dintilor si determinind ulterior carioreceptivitatea sau cariorezistenta lor.Echilibrul alimentar presupune aportul optim si calitativ al substantelor nutritive si biologic activeproteinelor,glucidelor,lipidelor,vitaminelr,substantelor minerale.Cantitatea proteinelor in alimente influenteaza componenta minerala a dintilor si maxilarelor: in cazul unor cantitati joase sunt deficitare acumularea calciului si formarea apatitelor.Consumul de glucide si marirea frecventei lor favorizeaza dezvoltarea si cresterea germenilor patogeni pe suprafetele dentare ,se majoreaza cantitatea de acizi ce provoaca dimeniralizarea smaltului 4.Factorul de timp. 11.Definiia cariei dentare. Clasificarea cariei dentare la copii. Caria dentara este un proces patologic localizat,multifactorial,care apare dupa eruptia dintelui,caracterizindu-se prin dimeniralizarea si ramolismentul tesuturilor dure cu formarea ulterioara a defectului cavitar. Dupa OMS: K.02 Caria dentara: K.02.0 caria adamantinei K.02.1 caria dentinei K.02.2 caria cementului K.02.3 caria dentara stabilizata K.02.4 odontoclazie,melanodontia infantila. K.02.8 alte carii dentare precizate K.02.9 carii dentare neprecizate Dupa vinogradova: gr de activitate, localizare, profunzime,succesiune aparitie,topografic Clasificarea topografica: 1.stadiul de macula-cretoasa,pigmentata 2.carie superficiala(caria smaltului) 3.carie de adincime medie(caria dentinei) 4.carie profunda(caria dentinei parapulpare) Dupa localizarea gradului de afectare: 1.in raport cu zonele in care sunt localizate cariile pot fi: carii in santuri si gropite,cariiaproximale la nivelul molarilor si premolarilor,carii cervicale. Dupa evolutie: -carii cu evolutie rapida(umede) -carii cu evolutie lenta(carii uscate)

-carii stationare Dupa profunzime:superficiale,de adincime medie,profunde Dupa antrenarea si neantrenarea camerei pulpare:carii simple unde camera pulpara nu este afectata; carii penetrante kind camera pulpara se deschide odata cu indepartarea dentinei alterate din procesul carios. Dupa gradul de afectare a pulpei dentare:carii simple,fara semne de inflamatie a pulpei; carii complicate cu hiperemie preinflamatorie,pulpite acute si cronice,etc. 12.Particularitile generale ale evoluiei cariei dinilor temporari. Procesul carios are urmatoarele semne distinctive: -predomina evolutia acuta a cariei ,in special la virsta de 2-3 ani -concomitent cu virsta se micsoreaza numarul de carii cu evolutie acuta si comparativ creste numarul de cari cu evolutie cronica -mai frecvent se depisteaza caria multipla -localizarea defectelor carioase este simetrica pentru fiecare arcada -primii dinti afectati sunt incisivii superiori ,datorita eruperii precoce acestui grup de dinti. -pina la virsta de 2 ani mai frecvent se depisteaza caria suprafetelor netede,iar de la 3 ani caria fisurala,de la 4 cea aproximala -frecvent se depisteaza caria in regiunea coletului,caria circulara,avind o raspindire pe suprafata ,si nu in profunzime,debuteaza sub forma de macula. -caria cu evolutie acuta se raspindeste preponderent in profunzime,iar cea cronica pe suprafata -evolutia clinica este slab pronuntata,in special in perioada de resorbtie radiculara. -caria profunda de obicei este complicata cu un proces patologic in pulpa dentara -mai frecvent se intilneste caria secundara. 13.Caria incipient a dinilor temporari i permaneni, diagnosticul. Tabloul clinic: -modificari de aspect al smaltului,apare o macula alba cretoasa sau pigmentara bruna sau chiar neagra,procesul debuteaza cu pierderea a luciului natural al smaltului pe o portiune restrinsa,deobicei in regiunea coletului,alaturi de gingie.Modificarile in smalt:largirea microspatiilor,reducerea duritatii smaltului,micsorarea continutului de calciu,marirea continutului de proteina,dereglarea orientarii cristalelor,modificarea formei cristalelor.Daca procesul progreseaza stratul superficial se decalcineaza si apare o rugozitate. Diagnosticul:inspectia,sondarea,percutia,examenul radiologic-permite de a depista si aprecia profunzimea defectului carios,relatia sa cu camera pulpara,starea radacinii dintelui,caria apare ca o zona de transparenta cu contururi iregulare in regiunea coroaneii dentare, metoda de uscare permite vizualizarea petei carioase,kare are o suprafata fara luciu,mata; semnul firului de matase pentru diadnosticarea cariei suprafetelor aproximale,EOD-la temporari practic nu se foloseste,colorometria vitala-metilen albastru 2% ,iod,etc. Timp de un minut sectorul dimeniralizat absoarbe colorantul., transiluminarea(diafanoscopia).iluminarea cu raze uv 14.Metodele de tratament ale cariei incipiente la copii. Metoda remineralizanta: Metode de efectuare:-periajul odontal,spalarea cu apa oxigenata 1-3%,dintii se izoleaza si se usuca,aplicarea solutiei remineralizante pe 15-20 minute cu reinoirea solutiei de 3-4 ori,dupa fiecare a treia aplicatie de sol.remineralizanta suprafata dintelui se usuca si se aplica pe 2-3 minute un tampon de vata umectat in solutie de fluorura de sodiu de 2-4%.Cura de terapie remineralizanta este alcatuita din 15-20 aplicatii care se fac in fiecare zi sau peste o zi.Eficienta terapiei remineralizante se determina dupa disparitia sau micsorarea dimensiunii focarului de demineralizare.

Preparate remineralizante: 1.sol.de fluorura de sodiu 1-2% 2.sol.de fluorura de staniu 2-10% 3.sol. de gluconat de calciu de 10% 4.sol.glicerofosfat de calciu 2,5% 5.Aminofluorurile:elmex fluid,elmex fluid Gele,sol.Fluoromin de 1% 6.Lacuri de fluor:lac fluorat,fluoridin,fluor protector,vivadent. 15.Particularitile evoluiei clinice ale cariei medii a dinilor temporari. Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa deasupra camereii dentare se mai pastraza un strat destul de gros de dentina intacta.Uneori pot sa apara dureri de la excitantii chimici,termici si mecanici insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa nu prea adinca 1,5-2 mm,umpluta cu dentita ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin sondare.Pe fata masticatorie aceasta cavitate se determina prin sondare,in fisura nemodificata sonda de obicei nu se retine dearece nu este dentina ramolita,,dar in prezenta dentinei ramolite sonda se retine in fisura. 16.Particularitile tratamentului cariei medii a dinilor temporari. 17.Particularitile generale ale evoluiei cariei dinilor permaneni la copii. La unii copii se depisteaza ca dintii permanenti incomplet erupti deja sunt afectati de carie.Evolutia rapida a cariei se explica prin faptul ca smaltul in primul an dupa eruperea dintelui este insuficient mineralizat,contine mai putine elemente minerale,dar mai multe organice avind o rezistenta slaba catre carie.In fisurile dentare are loc retentia alimentelor ceea ce creaza conditii vitale favorabile germenilor.Molarii de 6 ani sunt primii dinti permanenti ce erup,fiind supusi timp indelungat actiunii factorilor locali cariogeni.Urmatorii dinti cariati sunt incisivii superiori care sunt mai frecvent afectati dupa virsta de 7-9 ani.Localizarea cariei este predominant simetrica pe suprafetele de contact si foramen cecum pe suprafata palatina.Dupa virsta de 11-13 ani defectele carioase se depisteaza la premolari pe suprafetele ocluzale,apoi pe suprafetele de contact.Suprafata ocluzala a molarului 2 este afectat de la 11-12 ani,apoi urmata de lezarea suprafetei meziale si a regiunii coletului.Evolutia cariei este rapida,progresiva,frecvent dukind la complicatii.Rata cariei este mare:4-5 dinti pe an. 18.Particularitile evoluiei clinice a cariei medii a dinilor permaneni la copii. Tabloul clinic: integritatea jonctiunii smalt-dentina se deterioreaza,insa deasupra camereii dentare se mai pastraza un strat destul de gros de dentina intacta.Uneori pot sa apara dureri de la excitantii chimici,termici si mecanici insa durerea dispare imediat dupa inlaturarea excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa nu prea adinca 1,5-2 mm,umpluta cu dentita ramolita si pigmentata,ceea ce se determina prin sondare.Pe fata masticatorie aceasta cavitate se determina prin sondare,in fisura nemodificata sonda de obicei nu se retine dearece nu este dentina ramolita,,dar in prezenta dentinei ramolite sonda se retine in fisura. Diagnosticul diferential:de defectele cuneiforme,eroziunile tesuturilor dure,caria profunda,periodontita cronica. 19.Particularitile tratamentului cariei medii a dinilor permaneni la copii. 20.Particularitile evoluiei clinice ale cariei profunde a dinilor permaneni la copii. Tabloul clinic:pacientii acuza dureri pasagere de la excitanti mecanici,chimici ,termici care trec imediat dupa inlaturarea excitantului.La examenul dintelui se observa o cavitate carioasa

profunda 3,4,5 mm,umpluta cu dentina ramolita,deseori marginile smaltului subminate,sondarea fundului cavitatii este dolora Diagnosticul diferential:de caria medie,pulpita acuta de focar,pulpita cronica fibroasa.

sunt

21.Particularitile tratamentului cariei profunde a dinilor permaneni la copii. 22.Sigilarea fisurilor, materialele, metodica. 23.Materialele de obturaie n tratamentul cariei dinilor temporari i permaneni la copii. Cimenturi: a.glasionomeri: Ionofil,ionofil molar AC,ionofil plus,fugi 2,cavitan,cheilon-fil,etc. 2.Amalgame: a.de argint-Titin slou,vivacap,amalcap plus 3.Compomeri: diract,elane, glassiosite 4. masele plastice,cimenturile silicate si compozitele nu se recomanda pentru obturarea cavitatilor dintilor temporari,deoarece ulterior apar complicatii.Compozitele fotopolimere cu sisteme adezive umplute pot fi folosite pentru obturarea cavitatilor dintilor temporari si permanenti. 24.Caria de biberon, tratamentul, profilaxia. Este o forma specifica ,o forma acuta de carie ,caracteristica pentru dintii temporari,cu debut la virste foarte mici,cu evolutie rapida in suprafata si profunzime,cu interesarea precoce a pulpei si distructia coronara in lipsa tratamentului oportun.Caria de biberon este rezultatul interactiunii a trei factori:microorganismele patogene din cavitatea bucala,hidrocarbonatele fermentabile si substratul dentar.Una din principalele cauze ale afectiunii este inlocuirea alimentatiei naturale cu cea artificiala,care se asociaza cu folosirea tardiva a biberonului.Mai influenteaza si obiceiurile de hranire incorecte a copilului ,care sunt: hranirea cu biberonul inainte de culcare,in special in timpul noptii cu lichide ce au concentratie crescuta de glucide fermentabile,aportul glucidelor cu ajutorul suzetelor,prelungirea hranirii cu sinul peste virsta recomandata. Tratamentul:prezinta dificultati. 25.Selectarea metodelor de tratament a cariei dentare la copii. 26.Principiile de preparare a cavitilor cariate n dinii temporari i permaneni la copii de diferite vrste. 27.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinilor temporari. Subiectiv:decurge fara semne subiective,este diagnosticata in timpul examinarii copiilor cu scop profilactic.Din anamneza se pot uneori stabili dureri nocturne. Obiectiv: in dinte se depisteaza o cavitate carioasa medie sau profunda,dentina poate fi ramolita si pigmentata.Sondarea peretilor si a planseului cavitatii carioase nu provoaca dureri,percutia este indolora.Excavarea dentinei ramolite de pe planseul cavitatii cariate poate provoca deschiderea camerei pulpare ,o durere neinssemnata si singerare. 28.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinilor temporari. Subiectiv: dureri in timpul masticatiei sau dureri spontane spre seara,poate fi provocata si de excitanti calzi. Obiectiv: coroana dentara poate avea o culoare cenusie ,cavitatea carioasa este medie sau profunda.Sub dentina ramolita sau in dintele cu camera pulpara deschisa pulpa este necrotizata pe o suprafata variabila.Deseori se simte un miros specific de gangrena.Senzatii dureroase apar la sondarea profunda in canalele radiculare.Pulpitele cronice gangrenoase in 57 % din cazuri se complica cu parodontita apicala cronica granulanta,care poate fi diagnosticata radiologic.In caz de complicare se determina hiperemia si edematierea gingiei in regiunea proectiei apexului radicular afectat,deseori apar fistule,ganglionii limfatici pot fi mariti si durerosi la palpatie. 29.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice hipertrofice a dinilor temporari i permaneni la copii.

Subiectiv:dureri si singerare in urma agentilor mecanici(masticatie,periaj),copilul evita sa mestece hrana pe partea afectata. Obiectiv: deseori coroana dentara este distrusa,camera pulpara este larg deschisa,fiind umpluta cu granulatii de diferite dimensiuni sau cu un polip pulpar.Sondarea duce la apritia singerarii si a unei dureri neinsemnate.Percutia poate fi putin sensibila.Frecvent pe radiografie se pot depista semne caracteristice parodontitei apicale granuloase. La dintii permanenti pulpitele cronice se manifesta slab,insa pot fi senzatii neplacute in dinte.La trecerea dintr-o inkapere calda la una rece apar dureri neinsemnate.Din anamneza pot fi stabilite dureri acute in dinte.La examinare se observa pierderea luciului smaltului,dintele se intuneca,poate fi o cavitate profunda cu deschiderea sau nu a camerei pulpare,pulpa este cenusie,laxa,dureroasa la sondare. 30.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice fibroase a dinilor permaneni la copii. Tabloul clinic:bolnavul acuza dureri paroxistice in dinte de la diferiti excitanti:termici,mecanici,chimici.Durerile spontane apar rar si pot sa lipseasca definitiv.Prin sondarea fundului cavitatii deseori se constata prezenta unui orificiu de comunicare intre cavitatea carioasa si cavitatea coronara.Sondarea pulpei este dolora,pulpa singereaza. Diagnosticul diferencial:de caria profunda,de pulpita acuta de focar,de pulpita cronica gangrinoasa. 31.Particularitile evoluiei clinice ale pulputei cronice gangrenoase a dinilor permaneni la copii. Tabloul clinic: bolnavul acuza dureri sikiitoare de la orice fel de excitanti,mai ales de la fierbinte,care dupa inlaturarea excitantului durerea nu inceteaza.deseori acuzele de dureri lipsesc,miros fetid din cav.bucala.Examenul releva o cavitate carioasa profunda cu o deschidere frecvent larga a cavitatii dentare.Smaltul uneori are o nuanta cenusie.In stadiile incipiente ale afectarii gangrenoase prin sondare se releva dureri in pulpa si singerare.Sondarea profunda dureroasa,superficiala indolora.Electroexcitabilitatea dintelui e foarte redusa 50-80 microamperi,ceea ce vorbeste despre necroza definitiva a pulpei sau in orice caz de necroza partii ei coronare. Diagnosticul diferential: de pulpita fibroasa cronica,de periodontita apicala cronica.

32.Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute de focar a dinilor permaneni la copii. Pulpita acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatiei pulpei si focarul acestuia se localizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata de cavitatea cariata.Debuteaza mai frecvent in regiunea cornului pulpei si mai apoi afecteaza toata pulpa coronara,ulterior si cea radiculara. Tabloul clinic:dureri intense la orice fel de excitanti,durerea nu trece dupa suspendarea excitantului.durerea poate aparea spontan,frecventa si durata acceselor de dureri variaza de la 10 la 30 minute,accesul de durere cedeaza locul unei perioade indolore care tine kiteva ore,durerea nu iradiaza,in timpul noptii durerile sunt mai pronuntate.Prin inspectie determinam o cavitate carioasa cu dentina ramolita in cantitate mare.Peretii si fundul cavitatii carioase sunt indurati ,iar prin sondare se deceleaza o portiune mai dureroasa situata maii aproape de cornul pulpar.Electroexcitabilitatea pulpei frecvent este scazuta ,insa doar la cuspidul in regiunea caruia e localizat focarul de inflamatie.Percutia de regula este indolora.

Diagnosticul diferential:de caria profunda, de pulpitele acute difuza si cronica fibroasa,precum si de inflamatia papilelor. 33.Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinilor temporari la copii. Subiectiv: durere intensiva,difuza,cu caracter pulsatil de durata mai lunga ,cu scurte intervale de remisiune,poate fi localizata,insa mai frecvent iradiaza,inkit copilul nu poate indica dintele afectat.Durerile pot fi provocate de excitanti calzi si se linistesc la cei reci.La copii sub 4 ani sunt frecvent dereglari ale starii generale,este iritat,plingaret,refuza sa manince,poate avea febra. Obiectiv: cavitate carioasa profunda cu dentina ramolita,cavitatea pulpara este inchisa,sondarea planseului cavitatii este sensibila sau indolora,percutia este sensibila sau dureroasa,pulpa este edemata si inflamata.La inlaturarea dentinei ramolite poate fi deschisa usor cavitatea pulpara cu eliminarea unei picaturi de puroi,urmata de singerare si de micsorarea intensitatii durerilor. 34.Particularitile evoluiei clinice ale pulpitei acute difuze a dinilor permaneni la copii. Este o pulpita acuta de focar cu simptome caracteristice care dureaza 1-2 zile dupa care procesul inflamator se extinde in pulpa coronara si radiculara si se considera drept pulpita difuza acuta. Tabloul clinic: bolnavul acuza accese indelungate de durere cu intervale mici indolore,uneori durerile nu dispar ci doar se atenueaza pe un anumit timp.Durerea nocturna persistenta si durere indelungata de la excitanti.Durata durerii e de la 2 la 14 zile,nu este localizata si iradiaza pe traiectul ramurilor nervului trigemen :in pulpita dintilor maxilarului superior in regiunea temporala,supraorbitala,in regiunea mandibulara,in dintii arcadei inferioare;la maxilarul inferiorin regiunea occipitala,la ureche,in regiunea submandibulara,temporala,in dintii maxilarului superior.Prin examen si sondare se determina o cavitate carioasa profunda.Sondarea si percutia dureroasa. Diagnosticul diferential:de pulpitele acuta de focar si cronica acutizata,de periodontita acuta apicala si cronica acutizata,de nevralgiile nerv. Trigemen,de sinuzita si de durerile alveolare. 35.Traumele esuturilor dure ale dinilor temporari i permaneni la copii. Clasificare: dupa OMS 1.Contuzia dintelui cu modificari structurale neinsemnate(fisuri in smalt) 2.fractura necomplicata a coroanei dentare 3.fractura complicata a coroanei dintelui 4.fractura totala a coroanei dentare 5.fractura corono-radiculara longitudinala 6.fractura coroanei dentare 7.luxatia dentara 8.luxatie totala dentara In etiologia traumatismelor sunt implicati numerosi factori.Din ei cele mai frecvente sunt accidentele sportive,care sunt urmate de accidente rutiere,apoi cele ce apar in timpul jocurilor,caderile accidentale,etc. Un risc de expunere la traumatisme il constituie copii cu tulburari psihice,deoarece acesti copii fac mai frecvent miscari de protruzie a mandibulei si coordonarea miscarilor lor este deficitara. 36.Fractura coroanei dentare cu deschiderea cavitii pulpare a dinilor temporari i permaneni. Alegerea metodei de tratament. La examinare se stabileste fractura coroanei dentare in limitele dentinei cu deschiderea camerei pulpare de citiva milimetri.Pulpa poate singera,la sondare este dureroasa.Dintele poate avea mobilitate de gradele 1-2.Percutia orizontala si verticala este dureroasa.Dureri intensive de la iritanti termici.Pe radiograma se stabileste lipsa de substanta a coroanei dentare si gradul de formare a radacinii.In unele cazuri spatiul periodontal este largit. Tratament:coafajul direct este contraindicat,cea mai rationala metoda este amputatia vitala.

37.Metoda biologic (conservatoare) de tratament a pulpitelor dinilor temporari i permaneni la copii. Metoda biologica (coafajul pulpar indirect si direct) *Coafajul indirect(masura terapeutica indreptata spre suprimarea microflorei si spre lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei dentare prin aplicarea preparatelor madicamentoase prin stratul de dentina parapulpara) Vizita 1-izolarea dintelui,inlaturarea tesuturilor superficiale afectate cu ajutorul excavatorului fara anestezie pina la obtinerea semnelor de sensibilitate,in unele cazuri poate fi aplicata anestezia cu prepararea cavitatii: inlaturarea dentinei ramolite si pastrarea dentinei din apropierea pulpei fara presiune cu racire skimbind frecvent freza sterila,prelucrarea medicamentoasa a cavitatii cu solutii neiritante(calde): fermenti proteolitici,antiseptice slabe,ser fiziologic, uscarea usoara a cavitatii cu aer sau bulete sterile,aplicarea unei paste care contine o combinatie din antibiotice,sulfanilamide,corticosteroizi sub pansament pe 4-5 zile. Vizita 2- controlul vitalitatii pulpei,izolarea,inlaturarea pansamentului provizoriu si a pastei curative,aplicarea pe planseul cavitatii carioase a preparatelor odontotrope,obturarea permanenta a cavitatii carioase.Este necesara o supraveghere clinica si radiologica dupa 2 saptamini,3,6 si 12 luni. Coafaj direct :masura terapeutica indreptata spre suprimarea microflorei si spre lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei dentare prin aplicarea preparatelor medicamentoase prin cavitatea dentara deschisa intr-un punct. Tehnica: izolarea dintelui,prepararea cavitatii carioase,prelucrarea cu solutii neiritante (sol.NaCl 0,8%),dupa hemostaza se aplica preparate pe baza de hidroxid de calciu si obturatia provizorie pe termen de 3-6 saptamini,obturatia defenitiva se aplica dupa termenul stabilit,daca nu sunt acuze si dintele este vital. Preparatele medicamentoase folosite pentru tratarea pulpitelor prin metoda biologic:

-materiale si substante protectoare(folii de aur,cape de argint,lacurile)


-substante pe baza de dentina -substante pe baza de antibiotice:corticosteroizi,sulfaminamide,vitamine. -remedii pe baza de hidroxid de calciu(Riogan,Hidrix,Calcipulp,Dycal,Life,etc) -preparate pe baza de eugenol de zinc(eugenol de zinc,calsogen,etc) -substante care produc remineralizarea dentinei(fluorura de staniu 10%,cimentul fosfat cu potasiu). 38.Amputaia vital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la copii. Amputarea vitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara,mentinindu-se pulpa radiculara vie , sub anestezie locala Tehnica: anestezie locala sau generala, izolarea d, prepar cav car si trat medic, deschid cam pulp, amputarea pulp coroncu un excavator sau freza sferica, hemostaza, coafajul bonturilor radiculare cu preparate med, aplic bazei de ciment si a obtur definitive. supravegherea 2 sapt, 3,6, 12 luni.
mater folos p/u coafaj -pe baza de hidroxid de calciu -pe baza de zinc eugenol -pe baza de formocrezol(se aplic pe 5 min in cam pulp, apoi se aplic pasta zinc eugenol)

39.Extirpaia vital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la copii. Exterparea vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa coronara si radiculara dupa dinsensibilizarea ei prin anestezie. Etapele:

-anestezie prin infiltratie;


-realizarea cimpului operator (izolare, antiseptizare); -deschiderea camerei pulpare; -excizia si exereza pulpei coronare; -reperarea orificiilor canalelor radiculare; -extirparea pulpei radiculare; -masurarea lungimii canalelor radiculare; -prelucrarea medicamentoasa si instrumental a canalelor; -uscarea canalelor; -obturarea canalului;(pasta zinc oxid-eugenol(endobtur,cariosan), pasta pe baza rezorcin formalina(bioplast,foredent),la dintii temporari ) - aplicarea bazei de ciment si obturarea definitiva a cavitatii.

40.Amputaia devital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la copii. Principiu: indepartarea pulpei coronare devitalizate in prealabil,urmata de mumificarea pulpei radiculare. Vizita 1: prepararea cavitatii carioase si tratarea medicamentoasa,deschiderea cornului pulpar,aplicarea pe pulpa descoperita a pastei devitalizante,obturatie provizorie pe 24 ore-la incisivi si 48 la pluriradiculari. Vizita 2: izolarea dintelui,indepartarea obturatiei provizorii,prepararea definitiva a cavitatii carioase,inlaturarea plafonului cavitatii pulpare cu o freza rotunda si a pulpei coronare cu excavator sau freza sferica, tratarea medicamentoasa,aplicarea in cavitatea pulpara a unei bulete cu solutie pentru mumificarea pulpei radiculare: rezorcin formalina pe 2-3 zile sub pansament provizoriu. Vizita 3: izolarea dintelui,inlaturarea pansamentului provizoriu si a buletei de vata,aplicarea pastei de impregnare : rezorcin formalina,obturarea cu material de baza si obturatie definitiva.

41.Extirpaia devital n tratamentul pulpitelor dinilor temporari i permaneni la copii. Principiu: inlaturarea pulpei dentare,in prealabil devitalizata si obturarea ulterioara a tuturor canalelor. Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu inlaturarea dentinei alterate,deschiderea camerei pulpare,aplicarea pastei devitalizante,pansament provizoriu pe 24-36 ore. Vizita 2: inlaturarea pansamentului provizoriu,prepararea definitiva a cavitatii carioase,inlaturarea planseului camerei pulpare si a pulpei coronare cu excavatorul sau o freza sferica,inlaturarea pulpei radiculare,tratarea medicamentoasa si instrumentala a canalelor,obturarea canalelor si a cavitatii dintelui. 42.Metodele de tratament a pulpitelor dinilor temporari i permaneni cu rdcini incomplet formate. Metode de tratament ale pulpitelor dintilor temporari: 1.Vitale:-metoda biologica(coafajul pulpar indirect si direct) - amputatia(pulpotomia) -extirparea(pulpectomia) 2.Devitale : -amputatia -extirpatia. Pulpitele dintilor permanenti cu radacini incomplet formate sunt tratati prin metoda biologica sau prin metodele de amputatie. Coafajul direct este indicat la copii practic sanatosi: cu pulpita acuta de focar,cu pulpita cronica fibroasa,daca sunt conditii favorabile pentru mentinerea obturatiei si lipsesc semnele reactiei

parodontiului apical.Folosirea preparatelor de arsen in dinti cu radacini incomplet formate este periculoasa prin posibilitatea lezarii zonei de crestere,care are importanta premordiala in procesul de formare a radacinii,de asta trebuie folosite metode conservatoare sau amputatia vitala. In cazul starilor alergice se foloseste metoda amputatiei devitale.Pentru a diminua actiunea toxica a arsenului sunt indicate paste pe baza de paraformaldehida(are proprietati antiseptice,devitalizeaza pulpa,fara actiune toxica asupra parodontiului apical). Amputatia partiala consta in departarea pulpei coronare si a unei parti a celei radiculare in scopul mentinerii partii apicale a pulpei si a zonei de crestere a radacinii.Este indicata numai in cazul dintilor cu radacini incomplet formate in cazurile kind nu numai pulpa coronara dar si cea radiculara sunt implicate intr-un proces inflamator cronic pronuntatt timp indelungat. 43.Particularitile generale ale parodontitelor apicale a dinilor temporari i permaneni, clasificarea. 44.Parodontita apical acut a dinilor temporari. La copii parodontitele apicale acute evolueaza frecvent paralel cu pulpita acuta difuza sau cu pulpita cronica exacerbata. Acuzele: dureri permanente,localizate,in evolutie se intensifica,devenind pulsatile,fiind mai accentuate la masticatie sau intercuspidare.Manifestari clinice generale: simptome de intoxicatie generala,febra pina la 38 grade si mai mult.Copii sunt capriciosi,plingareti,refuza hrana,se tem sa inchida gura,dorm rau.Dintele devine mobil,foarte dureros la atingere,se observa edematierea progresiva a tesuturilor moi ale fetei,marirea ganglionilor limfatici. Obiectiv:cavitate carioasa medie sau profunda cu dentina ramolita si pigmentata,sondarea cavitatii carioase nu este dureroasa.uneori dintele poate fi intact sau obturat.Percutia foarte dureroasa,dintele poate fi mobil,gingia edematiata si hiperemiata in regiunea dintelui afectat,ganglionii limfatici sunt mariti,slab durerosi si mobili`. Analiza singelui: leucocitoza,VSH marit. EOD: mai mare de 100 mkA Radiologic:de obicei nu pot fi stabilite modificari,uneori largire neinsemnata a spatiului periodontal. 45.Tratamentul parodontitelor apicale acute a dinilor temporari. Vizita 1: cu ajutorul turbinei se efectueaza deschiderea larga a cavitatii dentare,se indeparteaza pulpa infectata sau necrotizata,prelucrarea antiseptica a cavitatii dintelui,cu pulpoextractoare se inlatura masele necrotice din canalul radicular. Prepararea antiseptica si instrumentala a canalului radicular.In cazul dintelui cu apex format apare necesitatea deschiderii orificiului apical radicular pentru asigurarea drenajului spatiului periodontal.Dintele ramine cu cavitatea deschisa.Se indica lavaj cu sol. 1% bicarbonat de sodiu,0,2% clorhexidina,etc. Vizita 2: prepararea instrumentala si medicamentoasa a cavitatii dintelui,revizia canalelor radiculare si tratarea lor antiseptica cu solutii de cloramina 2%,clorhexidina 0,5%,iodinol,decamina 0,2 %,etc. Se recomanda solutii cu fermenti proteolitici: tripsina,chimotripsina,lizozim.Prelucrarea instrumentala a canalelor se efectuiaza foarte atent,de dimensiuni corespunzatoare grosimii canalului radicular,tinind cont de lungimea canalului,pentru evitarea traumarii zonei apicale si a foliculului dinteluii permanent.Pansamentul ermetic medicamentos sau obturarea canalelor pot fi efectuate numai dupa lichidarea procesului inflamator acut.Canalele dintilor temporaru se obtureaza in limita orificiului apical radicular.Se folosesc paste rezorbabile: zinc eugenol,pe baza de timol 5%,pe baza de iodinol,etc. 46.Parodontita apical cronic granulant a dinilor temporari. Este un tablou clinic foarte sters.Copii frecvent nu prezinta acuze,dintele este folosit in masticatie,nu reactioneaza la agenti termici.La examinare dintele poate fi intact sau poate avea o cavitate carioasa de diferita profunzime,fiind uneori obturata.Culoarea smaltului este modificata ,are nuanta cenusie si este mata,sondarea cavitatii este indolora,percutia indolora.In cavitatea dintelui se observa uneori tesut granular,care la sondare este slab dureros si poate aparea

singerare,gingia este edematiata si hiperemiata.Radiologic: un focar de distructie a osului alveolar cu lezarea placii corticale,care are limite iregulare ,sub forma de para de foc.Localizarea tipica este in regiunea bifurcatiei(trifurcatiei) radiculare. 47.Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinilor temporari. Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu deschiderea larga a camerei pulpare ,inlaturarea maselor necrotizate din canalele radiculare, se lasa un tamponas cu solutie de camfor-fenol sau rezorcin formalina sub pansament de 2-3 zile. Vizita 2: inlaturarea resturilor infectate din canale,prelucrarea medicamentoasa minutioasa cu antiseptice neiritante: sol. Cloramina 2%,sol.0,5 % clorhexidina,sol. Iodinol 1%,sol 3% apa oxigenata,etc. Prelucrarea instrumentala cu diferite instrumente endodontice care corespund dimensiunilor canalelor.Uscarea canalelor cu conuri de hirtie sau mese de vata.Obturarea canalelor cu materiale rezorbabile,kare sunt pe baza de zinc eugenol,pasta Walkoff,paste cu iodoform,timol. 48.Parodontita apical acut a dinilor permaneni. Sunt 3 faze ale dezvoltarii parodontitei apicale acute: -Prima faza etapa de intoxicare a periodontiului(in cazul pulpitelor acute difuze,pulpitelor acute purulente.)Copii au senzatie de greutate si de incordare in regiunea dintelui ,care devine mai mare si mai inalt ca alti dinti. -Faza a doua se caracterizeaza prin aparitia procesului exudativ seros.Se manifesta prin evolutie progresiva ,debutind cu dureri permanente,moderate,localizate.Durerile de obicei se intensifica noaptea si practic nu trece de la administrarea analgeticilor.Depistam o cavitate carioasa medie sau profunda.Sondarea cavitatii carioase nu este dureroasa ,percutia dintelui este foarte dureroasa.Gingia este edematiata si hiperemiata,in cazuri mai avansate ale procesului inflamator pe plica de trecere a vestibulului in regiunea proectiei radacinii dintelui se observa infiltrat inflamator si edem colateral al tesuturilor moi.Ganglionii limfatici regionali mariti ,mobili siputin durerosi la palpare. -Faza 3-cea purulenta.Se caracterizeaza prin simptome de intoxicatie generala.La debut durerile sunt localizate ,permanente,insa treptat se intensifica ,pot sa iradieze .La examinare dintele poate fi intact ,insa culoarea lui este modificata ,mai frecvent dintele este cariat sau obturat.Camera pulpara este deschisa sau inchisa.Sondarea indolora,percutia foarte dureroasa.Gingia hiperemiata si edematiata,se simte miros fetid din cavitatea bucala.Se evedentiaza asimetria fetei,edem colateral al tesuturilor moi.Starea generala este grava cu simptome de intoxicatie: cefalee,insomnie ,inapetenta,febra 38-39.Analiza singelui : leucocitoza,VSH marit.Radiologic: pierderea de contrast a osului spongios,largirea spatiului periodontal,lamina corticala a osului este intacta. 49.Tratamentul parodontitei apicale acute a dinilor permaneni. Vizita 1: se prepara cavitatea carioasa,se deschide camera pulpara si se creeaza accesul catre canalele radiculare.Se indeparteaza masele necrotice din camera pulpara si cu pulpoextractoarele pe etape sub protectie de antiseptice se inlatura masele necrotice din canalele radiculare si crearea drenajului exudatului.Cavitatea dintelui ramine deschisa ,si se indica gargare cu hidrocarbonat de sodiu 1%. Vizita 2: se efectuiaza prelucrarea instrumentala si tratarea antiseptica a cavitatii dintelui si a canalelor radiculare cu : ectericid,microcid,hipoclorit de sodiu,cloramina,clorhexidina,fermenti proteolitici,etc.Obturarea canalelor si aplicarea obturatiei permanente se efectuiaza numai dupa lichidarea procesului inflamator acut,disparitia durerii la percutie si normalizarea starii generale a copilului. 50.Parodontita apical cronic granulant a dinilor permaneni. Simptomele de baza: hiperemia mucoasei din partea vestibulara a procesului alveolar in regiunea proectiei apexului radicular,in regiunea dintelui cauzal copilul are senzatii de discomfort,greutate,uneori durere,la ocluzie apare senzatia unui dinte mai inalt,percutia este indolora sau sensibila.La examinare coroana dentara poate fi distrusa considerabil sau prezenta o cavitate carioasa superficiala,culoarea dintelui este modificata: coroana este mata cu nuanta

cenusie sau bruna ,mai ales in regiunea coletului,sondarea indolora,fingia este edematiata si hiperemiata,se pot depista fistule cu eliminari sau cu granulatii,EOD-100-120 mkA. Radiologic:sunt trei grade de modificari distructive: 1.largirea spatiului periodontal fara procese distructive esentiale in tesuturile periapicale. 2.tesutul granular creste peste limitele spatiului periodontal cu lezarea structurii osului,poate avea loc resorbtia cementului. 3.focar extins de rarefiere a tesutului osos,in mijlocul caruia osul lipseste. 51.Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinilor permaneni. 52.Parodontita apical granulomatoas i fibroas a dinilor permaneni la copii. 53.Tratamentul parodontitei apicale cronice granulomatoase a dinilor permaneni la copii. 54.Hipoplazia local a dinilor permaneni la copii. Se formeaza ca urmare a traumarii foliculelor,sub actiunea unui proces inflamator cronic in dintele temporar sau a unei tumori a maxilarelor.Mugurele dintelui permanent poate fi lezat in caz de intruzie a dintelui temporar(mai frecvent incisivii).Afectarea mugurelui are loc sub actiunea procesului inflamator cronic a parodontitelor apicale a dintilor temporari,la osteomielitele maxilarelor,care mai frecvent se depisteaza in regiunea premolarilor permanenti,deoarece mugurii lor sunt situati intre radacinile molarilor temporari ,acestia fiind cel mai des afectati de carie si complicatiile ei.Trauma sau infectia deregleaza functia ameloblastilor,iar in cazuri grave si a odontoblastilor-ca rezultat au loc modificari de forma sau de structura a dintelui.Asemenea patologii au fost denumiti dintii Turner.Afectiunile usoare se manifesta prin aparitia maculei(cretoase,galbene,cafenii,etc.).Dintii cu hipoplazie locala necesita radiografie,deoarece poate fi lezata zona de crestere si radacina poate sa ramina incomplet formata. Tratament: depinde de gravitatea afectarii dintelui,de localizarea lui.La hipoplazie de forma maculo-cretoasa este indicata terapia de remineralizare,Daca maculele sunt pigmentate inalbirea,urmata de terapia de remineralizare.In cazul defectelor tesuturilor dure obturarea cu compozite,daca este lezata forma,dimensiunea,culoarea dintelui este indicat tratamentul ortopedic. 55.Hipoplazia de sistem a dinilor temporari i permaneni la copii. Se manifesta prin: dereglarea structurii si mineralizarii tesuturilor dentare,ca rezultat al actiunii unor factori nocivi asupra foliculului dentar in perioada de dezvoltare si mineralizare.Acesti factori duc la dereglarea embriogenezei dintelui si se manifesta prin dereglari nespecifice ale procesului de formare si mineralizare a tesuturilor dentare.Viciul se formeaza in urma dereglarii functiei ameloblastilor iar in cazuri grave si a odontoblastilor.De hipoplazie de sistem pot fi afectati dintii temporari kit si cei permanenti.Dintii temporari sunt afectati ca urmare a proceselor metabolice la gravida.cei permanenti din cauza dereglarii starii fiziologice ale organismului copilului in cazuri maladiilor generale. Forme clinice: -forma de macula-pe suprafata coroanelor dentare sunt macule albe,cretoase,cu hotare clare ,cu o suprafata netede,lucitoare,se localizeaza simetric la acelasi nivel. -forma ondulata-adincituri ovale sau rotunde de diferite dimensiuni si profunzime pe unele sectoare se prevede dentina cu culoare galbena. -forma de brazda: adincituri in smalt,de diferite profunzime si latime,orientate mai frecvent paralel marginii incizale a dintilor. -forma distructiva: aplazia sau lipsa smaltului intr-un sector al dintelui. Tratament:igiena cavitatii bucale,in cazuri usoare tratament nu se indica,la forma maculoasa: terapia de remineralizare,aplicarea solutiilor si gelurilor de fluor de 3-4 ori pe an kite 10-15 cure,dupa terapia de remineralizare defectele pot fi obturate cu cimenturi ionomerice,materiale compozite. 56.Dinii de "tetraciclin" la copii.

Administrarea preparatelor de tetraciclina gravidelor si copiilor de virsta fragida poate modifica culoarea dintilor temporari si permanenti in regiunea incizala,deoarece ele trec bariera placentara.Indicarea preparatelor de tetraciclina in primele luni de viata duce la modificarea culorii regiunii pregingivale a incisivilor si suprafetelor masticatorii ale molarilor temporari,la virsta de 6 luni coloratia molarilor temporari si molarilor de de 6 ani,la virsta de 2-3 ani coloratia regiunii coletului dintilor frontali permanenti,iar de la 4 ani- coloratia premolarilor si molarilor 2 permanenti.Tetraciclina se sidementeaza in oasele si dentina dintilor in curs de dezvoltare influentind negativ procesele de mineralizare.Intensitatea coloratie variza de la galben deschis pin la galben intunecat.Sub actiunea luminii culoarea initiala pe suprafata vestibulara a dintilor frontali se modifica in cenusie,cenusie bruna.Apoi dintii pierd proprietatea de fluoriescenta.Tratament: dintii de tetraciclina greu se supun tratamentului prin inalbire.Se recomanda inalbirea dintilor din partea canalului radicular cu apa oxigenata.Ca profilaxile se recomanda excluderea administrarii tetraciclinii gravidelor si copiilor,prin inlocuirea cu alte antibiotice. 57.Fluoroza dentar la copii. Este o afectiune endemica,ca urmare a intoicatie cu fluor,ce survine mai frecvent drept consecinta a consumului apei cu continut sporit de fluor. Clasificare: -forma hasurata: hasuri cretoase mici,slab pronuntate,situate in straturile superficiale ale smaltului,uneori pot fi depistate numai la uscarea suprafetei dintelui,mai frecvent sunt localizate pe suprafetele vestibulare ale incisivilor superiori. -forma maculoasa: macule cretoase bine pronuntate,localizate pe toate suprafetele dintelui,pot sa se contopeasca ,n-au hotare bine pronuntate,suprafata lor este neteda si stralucitoare.Maculele pot avea nuanta bruna-deschisa,mai frecvent sunt afectati incisivii,caninii. -forma granular-cretoasa: pot fi afectati toti dintii,toate suprafetele sunt depigmentate,cretoase ,insa luciul poate sa se mentina.Se pot observa sectoare pigmentate brune deschise sau brune inschise,adesea cu defecte mici,punctiforme,granulare(diam.pina la 1,5 mm si o profunzime de 0,3 mm). - forma eroziva: prezinta defecte de diferite forme si dimensiuni,pigmentarea smaltului (brun,brun inchis,negru). Abraziunea smaltului pina la dentina. -forma distructiva: apare in localitatile unde concentratia fluorului in apa potabila depaseste 5 mg/l.Modificarea formei,culorii,dimensiunilor dintilor din cauza distructie smaltului,pigmentarea tesuturilor dentare in culori inchise,abraziune pronuntata,smaltul poate sa lipseasca complt sau partial,pot fi fracturi ale coroanelor dentare. Tratament: consta din reducerea dozelor excesive ale fluorului din apa potabila consumata si aplicarea diverselor modalitati de inlaturare ale pigmentarii si ale defectelor dentare,majorarea rezistentei organismului copilului,indicarea unei diete rationale si a unor remedii medicamentoase(Calciu,fosfor si vitamine) cu efect asupra metabolismului mineral. 58.Amelogeneza imperfect. Patologie a smaltului de origine ereditara ,ca rezultat al dereglarilor patologice ale ectodermei.Factorii genetici sau diferiti factori de mediu general sau local pot perturba procesul normal de amelogeneza dukind la aparitia amelogenezei imperfecte,varietatea cea mai mare de forme clinice fiind generata de mutatiile genetice.Deosebim 4 forme de manifestari clinice: 1.Forma 1: dereglari cantitative si calitative neinsemnate.De obicei dintii erup in termene medii,uneori pot fi mai mici in volum,ceea ce duce la aparitia tremelor.Suprafata smaltului este neteda,lucioasa insa este de culoare galbena sau cafenie. 2.Forma 2: modificari cantitative si calitative insemnate.Dintii erup in termene medii insa au forma conica sau cilindrica.Suprafata smaltului este rugoasa deoarece smaltul este pastrat partial(mai frecvent in regiunea coletului).Culoarea poate varia de la galben la cafeniu inchis.Dentina nu are dereglari patologice.

3.Forma 3: dintii pot fi de dimensiuni,forma si culoare normala sau smaltul poate fi subtire si skimbat in culoare.In ambele cazuri se poate depista brazde pe suprafata dintelui,care mai frecvent au o orientare verticala.Sunt afectate nu numai grupe de dinti care au aceleasi termene de formare,dar toti dintii atit temporari kit si permanenti. 4.Forma 4: coroanele dentare au dimensiuni si forma normale,insa smaltul are suprafata cretoasa ,fara luciu ,smaltul este fragil,putin rezistent la actiuni mecanice,dentina ramasa fara de smalt este galbena ,insa treptat devine cafenie,se determina frecvent hipersensibilitatea tesuturilor la agenti termici. La toate formele numarul ,forma radacinilor,camerei pulpare si canalelor radiculare nu se modifica.Mai frecvent se depisteaza formele 1 si 4. 59.Dentinogeneza imperfect. Este o tulburare ereditara in dezvoltarea dentinei.Clinic in momentul eruperii dintilor nu se manifesta: dintii au culoare ,dimensiuni si forma normale.Caria afecteaza rar astfel de dinti ,se poate determina numai la dintii permanenti la maturi.Insa copii pot acuza dureri de la rece sau fierbinte.Radiologic se observa: in timpul formarii radacinilor zona de crestere este comparativ mica,marginea coronara in preajma zonei de crestere este o linie dreapta(in mod normal o curba cu margini ascutite).Dupa terminarea formarii radacinii la unii dinti practic lipseste cavitatea pulpara sau este foarte mica.La toti dintii radacinile sunt scurte,cu apexurile ascutite,canalele radiculare nu se desting,uneori ele pot fi observate numai in regiunea apicala si fiind foarte inguste.In cavitatea pulpara pot fi denticuli de diferite dimensiuni.In regiunea apexului poate fi stabilita osteoporoza tesutului osos.Virfurile septurilor interradiculare sunt situate mai jos de jonctiunea smalt-cement. 60.Sindromul Steinton Cap-de-Pont. In baza acestei patologii se afla tulburarile ereditare ale functiei derivatelor ectodermei si mezodermei embrionare.Se transmite ereditar,pot fi afectati dintii temporari si permanenti. Tabloul clinic: dintii au forma si dimensiuni normale,erup in termene obisnuite,insa au culoarea coroanelor schimbata.Tesuturile dure ,dupa erupere incep sa se distruga progresiv.Suprafata de abraziune este lucioasa,plata si neteda.Dentina pare sa fie transparenta.Dintii reactioneaza slab la excitanti mecanici,chimici si termici .Caria se depisteaza rar.Pot fi modificari in lungimea si forma radacinilor: radacini scurte,subtiri sau groase.Cavitatea pulpara si canalele radiculare sunt obliterate.