Sunteți pe pagina 1din 44

CURS OPTIONAL JURNALISM DE INVESTIGATIE CRJI CUPRINS: Introducere I. Tehnici de inve ti!"tie #urn"$i tic" %"rte" A 1.

1. Etapele investigatiei jurnalistice 2. Sursele 3. Reprezentarea schematica . Interviul ca tehnica !e investigatie ". #ehnici speciale II. Tehnici de inve ti!"tie #urn"$i tic" %"rte" & ' ur e i tehnici "$tern"tive( 1. $%cumentare & Investigatia la !istanta & Investigatia in me!iul %stil 2. Paralela !intre munca %'iterului !e in'%rmatie si jurnalist. (!unarea !e in'%rmatii 3. Pr%iectul !e investigatie . N%n&artic%le !e investigatie ". Siguranta jurnalistului !e investigatie si pr%tectia su)iectului III. Punere" in v"$o"re " inve ti!"tiei 1. *a+%ut ,$rag%s Ra!ulescu2. Imagine . /%t%gra'ia ,0ihai 1asile3. 2uri!ic ,$%ru C%stea. R%lul jurnalismului !e investigatie si etica pr%'esi%nala ,c%!ul !e%nt%l%gic si statutul jurnalistuluiIV. Studii de c") Tr"ineri i Autori* Sorin O+ON i Ste,"n CANDEA Cot"ct* orino)on-cr#i.or! . te,"nc"nde"-cr#i.or! /01/ 2/3 /04 . /01/ 2/3 /02 Not"* e ,"c re,eriri in !ener"$ nu5"i $" #urn"$i 5u$ de inve ti!"tie in %re " cri "6 d"r 5"#orit"te" ce$or %re)ent"te unt "%$ic"7i$e i #urn"$i 5u$ui de inve ti!"tie de te$evi)iune.

P"rticu$"rit"ti$e #urn"$i 5u$ui de inve ti!"tie Jurn"$i 5u$ de inve ti!"tie re%re)int" ce$ 5"i !reu i %ericu$o !en de %re " d"r i ce$ 5"i co ti itor. In "ce$" i ti5%6 d"c" e te %r"ctic"t corect6 "ce t !en de %re " duce ce$ 5"i r"%id #urn"$i tu$ %re notoriet"te i %re ti!iu. O di,erent" dintre #urn"$i tu$ de inve ti!"tie i #urn"$i tu$ c$" ic "r ,i c" %ri5u$ tre7uie " t"%ine" c" to"te tehnici$e de %re " i c" nu e te %eci"$i)"t %e un do5eniu di tinct 'econo5ic6 oci"$6 5onden6 %o$itic6 %ort etc(. O inve ti!"tie co5%$e8" %o"te " cu%rind" to"te tehnici$e #urn"$i tice i " intre%"trund" to"te do5enii$e. Mu$ti #urn"$i ti renu5iti '5"i "$e din 9r"nt"( con ider" c" nu e8i t" #urn"$i 5 de inve ti!"tie ci do"r #urn"$i 5. Ace ti" con ider" c" orice de5er #urn"$i tic e te o inve ti!"tie. Cu to"te "ce te"6 #urn"$i 5u$ de inve ti!"tie i:" ci ti!"t $ocu$ i %re ti!iu$ c" do5eniu di tinct in %re "6 do5eniu %e c"re vi e")" ":$ %r"ctice orice #urn"$i t. Din "ce te 5otive6 #urn"$i tu$ de inve ti!"tie tre7uie " t"%ine" c" ,o"rte 7ine to"te tehnici$e6 to"te !enuri$e de %re " i " ,ie $" curent cu tot ce e inti5%$" in orice do5eniu. De,inire" #urn"$i 5u$ui de inve ti!"tie re)u$t" din cinci cerinte de 7")"* & %$e"c" de $" initi"tiv" i idee" %ro%rie " #urn"$i tu$ui & u7iectu$ nu " 5"i ,o t "7ord"t & to"te %ro7e$e c"re t"u $" 7")" inve ti!"tiei int re)u$t"tu$ e,orturi$or #urn"$i tu$ui & u7iectu$ e te de 5"re intere %u7$ic & e$ucide")" ,"%te %e c"re "$tii ince"rc" " $e " cund" %u7$icu$ui E8i t" in " i o erie de !r"ve con,u)ii c"re int %u e in circ" #urn"$i 5u$ui de inve ti!"tie. I"t" citev" "7ord"ri c"re nu "u nici o $e!"tur" cu "ce" t" inde$tnicire* & i5%$" re$"t"re " unor ,"%te & con %ect"re" din do "re ',ie e$e intoc5ite de c"tre or!"ne "7i$it"te in ur5" unei "nchete6 ,ie e$e ; ervite< de diver e %er o"ne "u in titutii din v"rii 5otive "u intere e( & o %ove te ce "re $" 7")" dove)i o7tinute %rin e,orturi$e "$tei %er o"ne decit e5n"t"ru$ "rtico$u$ui & cind u7iectu$ " ,o t %rovoc"t. Pre)entu$ cur 6 c"re e i57r"c" ,or5" unui !hid "$ #urn"$i tu$ui de inve ti!"tie6 "re $" 7")" e8c$u iv re)u$t"tu$ e8%erientei %ro,e ion"$e "cu5u$"t" de c"tre "utori in "ni de 5unc" in "ce t do5eniu %recu5 i in ur5" 5"i 5u$tor cur uri de %eci"$it"te ur5"te in t"r" i in tr"in"t"te. Din "ce t 5otiv6 5"#orit"te" tudii$or de c") int "rtico$e e5n"te de c"tre "utorii "ce tui cur i de co$"7or"tori "%ro%i"ti. Ace t cur e te o,erit 9"cu$t"tii de Jurn"$i 5 i Stiinte$e Co5unic"rii din c"dru$ Univer it"tii &ucure ti de c"tre Centru$ Ro5"n %entru Jurn"$i 5 de Inve ti!"tie. Cine dore te " ",$e 5"i 5u$te de %re #urn"$i 5u$ de inve ti!"tie din Ro5"ni" %o"te "cce " ite:u$ =e7 "$ or!"ni)"tiei* ===.cr#i.or! #raineri: S%rin 343N si Ste'an C(N$E(

I. TE>NICI DE INVESTIGATIE JURNALISTICA A ?. Et"%e$e inve ti!"tiei #urn"$i tice Se reco5"nd" c" inve ti!"ti" #urn"$i tic" " e de ," o"re intr:o echi%" de dou" %er on"e '5"i 5u$te %er o"ne %une in %erico$ con,identi"$it"te" u7iectu$ui.cu 5"i %utine e te %ri5e#dio i !reu de re"$i)"t(. O inve ti!"tie e %o"te intinde %e o %erio"d" 5"i $un!" de ti5% 'de $" o "%t"5in" %in" $" citev" $uni(. Se reco5"nd" c"6 in %"r"$e$6 " e $ucre)e $" 5"i 5u$te u7iecte. Nu e8i t" !"r"nti" c" e v" "#un!e $" re)u$t"tu$ cont"t. D"c" inve ti!"ti" e 7$oche")" e te 7ine " u %en)i cercet"ri$e "u " o "nu$e)i in ,"vo"re" "$tei inve ti!"tii ?.? Criterii de "$e!ere " unui u7iect de inve ti!"tie #urn"$i tic" S,"turi* a- I!eal este ca su)iectul sa 'ie ales in!epen!ent !e catre jurnalist5 !in pr%prie initiativa )- Investigatia va !ezvalui in'%rmatii n%i si imp%rtante5 in'%rmatii !e interes pu)lic c- Sc%pul 'inal al investigatiei este pu)licarea in cel putin % pu)licatie ,#1!- 2urnalistii tre)uie sa 'aca !%va!a ,prin sirul l%gic al p%vestii- ca !etin in'%rmatii c%ncrete in ceea ce priveste su)iectul pr%pus ,surse relevante5 cazuri c%ncrete5 !%cumente-5 iar accesul la alte surse sa 'ie evaluat in m%! realist e- 2urnalistii v%r lucra in c%nc%r!anta cu stan!ar!ele jurnalistice ,pr%'esi%nale si etice'- Se rec%man!a ca5 inaintea pu)licarii5 artic%lele sa 'ie prezentate juristil%r pentru a evita c%n'licte inutile in justitie g- $aca investigatia stagneaza se rec%man!a ca jurnalistul sa renunte temp%rar la su)iect h- 6ugetul necesar investigatiei tre)uie echili)rat in 'unctie !e imp%rtanta su)iectului si !e p%si)ilitatile pu)licatiei ,p%stului #1i- $aca su)iectul se !%ve!este a 'i !e%se)it !e pericul%s pentru jurnalist se rec%man!a renuntarea la investigatie j- Sursele tre)uie veri'icate int%t!eauna ?.4 A$e!ere" u7iectu$ui a- !upa 7surse !e inspiratie8: & zv%nuri ,!e e9emplu5 se zv%neste ca ministrul : ar !etine % a'acere- ,stu!iu !e caz 1& in urma unui eveniment ,cum ar 'i c%n'erinte !e presa5 sau anuntarea unei licitatii etc & !e e9. intr&% c%n'erinta !e presa se aminteste5 sau chiar se anunta ca s&a 'acut % investitie5 sau % licitatie . t%t ce este legat !e )ani pulici este interesant- ,stu!iu !e caz 2& pe )aza in'%rmatiil%r !in mass me!ia ,!e e9. a'lati !e la stiri ca 0inisterul : si&a reinn%it reteaua !e c%mputere- ,stu!iu !e caz 3-

&
& &

)& &
&

c& & !& &

& & & e-

surse clasice )aze !e !ate ,!e e9. cautati numele unei pers%nae intr&% )aza !e !ate si !esc%periti ca !etine a'aceri sau c%n!amnari etc- ,stu!iu !e caz %)servatii pers%nale5 i!ee pr%prie5 curi%zitatea jurnalistului ,!e e9. jurnalistul este curi%s sa a'le !aca )anii !in )ugetul l%cal sint '%l%siti c%respunzat%r- ,stu!iu !e caz "!upa impactul su)iectului jurnalistul tre)uie sa tina c%nt si sa evalueze impactul pe care&l va avea pu)licarea su)iectului tre)uie evitata % c%n'runtare in justitie cu su)iectul investigatiei su)iectul tre)uie analizat si investigat pina cin! jurnalistul este sigur ca impactul va 'i ma9im ,!e e9. !aca investighezi implicarea unui !emnitar intr&% a'acere %ner%asa tre)uie sa te asiguri ca !etii t%ate in'%rmatiile necesare si veri'icate pentru a asigura impactul ma9im al materialului. Nu este su'icient sa 'aci % insiruire !e 'irme la care ministrul respectiv este as%ciat- ,stu!iu !e caz ;!upa interesul pu)lic jurnalistul tre)uie sa !elimiteze clar grupurile tinta car%ra se a!reseaza investigatia !aca nu !esc%peri un grup tinta inseamna ca su)iectul este neinteresat !upa )uget c%sturile investigatiei tre)uiesc apr%9imate !e la inceput !aca su)iectul este !e imp%rtanta mare iar institutia me!ia la care lucrati nu&si permite 'inanciar sa % sustina ,sau in cazul 'reelancers . vinzarea artic%lului nu recupereaza c%sturile- este )ine sa cautati 'inantari alternative si in!epen!ente ,3N<&uri5 alte pu)licatii5 %rganizatii pr%'esi%nalae5 alti jurnalisti!aca su)iectul este !e interes minim iar c%sturile sint e9agerat !e mari se rec%man!a aminarea su)iectului )ugetul tre)uie sa tina c%nt ,!aca este cazul- si !e cheltuielile cu )azele !e !ate !e'initivarea )ugetului se va 'ace la terminarea pre!%cumentarii5 !aca se ajunge ac%l% nici%!ata sa nu platiti % sursa vie pentru % in'%rmatie5 un !%cument sau % i!ee

?.2 Predocu5ent"re" & este cea mai imp%rtanta 'aza a investigatie pentru ca in 'unctie !e rezultatele acesteia se p%ate sta)ilii !aca su)iectul merita c%ntinuat & pre!%cumentarea se va 'ace '%l%sin! sursele clasice primare si ie'tine ,sau chiar gratuite- cum sint: internetul5 )azele !e !ate5 %ameni5 !eclaratii5 arhive & in aceasta 'aza5 !atele %)tinute tre)uie cel putin sa c%n'irme m%tivele pentru care s&a ales su)iectul sau chiar sa sc%ata la iveala !ate spectacul%ase & evaluarea izv%arel%r !e in'%rmatie: accesi)ilitate5 veri!icitate5 p%si)ilitatea veri'icarii sursel%r
1.4 E ti5"re" co turi$or inve ti!"tiei '7u!etu$( se 'ace !upa urmat%area schema ,se

& & &

inclu!e si cazul 'reelancers-: c%sturi !eplasare ,masina5 tren5 avi%n!iurne '%l%sire )aze !e !ate ,estimativ-

& & & & & & &

c%nsuma)ile c%sturi pentru '%t%=vi!e% ,inclusiv pr%cesari5 e!itari5 m%ntajec%sturi c%municatii ,tele'%n5 internet5 'a9c%sturi vize5 asigurari etc uzura tehnicii '%l%site neprevazute %n%rarii

?.@ Ev"$u"re" d"te$or %re$i5in"re i "$e!ere" $ocu$ui de %u7$ic"re & pentru ca !ecizia 'inala !e pu)licare a unui material % are e!it%rul tre)uie sa tineti c%nt !e releatia pe care % aveti cu acesta si sa&i e9plicati imp%rtanta materialului 'ara a va !ezvalui sursele & e!it%rul va tine c%nti si !e c%sturile investigatiei & investigatia va 'i %prita !e la pu)licare !aca intra in c%n'lict cu institutia me!ia ,!e e9. unui jurnalist !e la % pu)licatie germana i s&a interzis pu)licarea unei investigatii !espre % renumita 'irma pr%!ucat%are !e tigari pe m%tiv ca aceastia si&ar retrage pu)licitatea. 2urnalistul a acti%nat in instanta pu)licatia si a '%st !espagu)it. In R%mania5 % pu)licatie centrala imp%rtanta a interzis5 'ara nici % e9plicatie5 pu)licarea unui material ce !escria a'acerile %ner%ase ale unei pers%ane apr%piate cu 0inistrul #ransp%rturil%r ,stu!iu !e caz >-. (ut%rii investigatiei au a'lat ca e!it%rul avea % relatie speciala cu respectivul ministru si ca mai realiza5 c%ntra c%st5 % emisiune la un p%st #1 a'lat su) in'luenta acestuia. Pe linga acestea5 pu)licatia !etinea pu)licitate !e la 0inisterul #ransp%rtului. *a insistentele aut%ril%r5 artic%lul a '%st pu)licat !ar a)ia !upa ; luni cin! pers%anele implicate reusisera sa se retraga !in t%ate a'acerile !escriese in investigatie& in cazul 'reelancers tre)uie aleasa cu grija institutia me!ia pentru pu)licare si semnarea unui prec%ntract pentru evitarea 'urtului !e i!ee ?.A P$"nu$ de "ctiune ' tr"te!i"( & !enumirea pr%iectului & tema pr%iectului & !e ce c%nsi!erati ca su)iectul ales este interesant pentru pu)lic & ce rezultat sc%ntati ca va avea materialul ,reactii5 impact5 urmari5 cistiguri& !urata investigatiil%r ,!e'alcare: pre!%cumentare5 !%cumentare5 tehnici5 intervievari5 re!actare5 e!itare5 analiza& )uget & impartirea sarcinil%r in echipa ,!aca este cazul& sta)ilirea !ea!line&ului . !ata pu)licarii & '%rma pu)licarii ,serial5 )l%c?5 casetari etc& planul !e actiune tre)uie sa 'ie '%arte rigur%s pentru a evita timpii m%rti si pentru a 'inaliza investigatie intr&un timp cit mai scurt & sta)ilirea ip%tezel%r si a !irectiil%r principale !e lucru & sta)ilirea echipei !e lucru ,!aca este cazul- . se rec%man!a ca % investigatie !i'icila sa se !es'as%re in echipa ,cea mai )una '%rmula este !in 2 jurnalisti& se rec%man!a '%l%sirea unui '%t%rep%rter pr%'esi%nist pentru a nu rata imaginea & alegerea sursel%r si m%!ul !e lucru cu acestea

!epistarea pers%anel%r&mart%r ,sursel%r vii- !in investigatie pr%gramarea intilniril%r cu pers%anele&mart%r !in investigatie pr%gramarea intilniril%r cu pers%anele . su)iect in investigatie se rec%man!a a 'i sta)ilite la 'inalul !%cumentarii & clasi'icarea in'%rmatiil%r preliminare si pregatirea & alegerea tehnicil%r !e investigatie Sta)ilirea sigurantei jurnalistului si pr%tectiei su)iectului precum si evaluarea peric%lel%r ce p%t aparea pe parcursul investigatiei reprezinta un aspect '%arte imp%rtant. In aceasta 'aza se rec%mn!a ca: & sa tii in'%rmatiile !espre c%nceptul p%vestii sau i!eea acesteia in secret & trateaza in'%rmatia pe principiul 7nev%ia !e a sti8 ,7nee! t% ?n%@8 . a!ica sta)ilirea nivelului !e acces la in'%rmatie in ca!rul echipei. $aca partenerului tau nu&i '%l%seste la nimic % in'%rmatie este mai )ine sa nu % stie sau sa nu ai)e acces la ea& !aca este nev%ie5 !a in!eii sau c%nceptului % i!entitate 'alsa & pune la punct % schita privin! securitatea: o !iscuta cu p%litia5 alte surse5 c%nsulta materialele !e arhiva !in pesa . pentru a realiza un pr%'il al ist%riei vi%lentei privin! 7su)iectul8 p%vestii o evalueaza p%si)ilitatile !e e9istenta ale vi%lentei !e care a !at !%va!a pina in prezent 7su)iectul8 5 in ce '%rma si in ce m%! ?.0 Docu5ent"re" In!i'erent !e circumstante5 jurnalistul nu tre)uie sa incalce legile si etica pr%'esi%nala si nu are v%ie sa %)lige su)iectul sa savirseasca actiuni ilegale care '%l%sesc anchetei. Elementul !e )aza al investigatiei jurnalistice este !%cumentarea. (ceasta tre)uie sa 'ie %r!%nata5 !etaliata si '%arte atenta. Urmat%rul pas este reveri'icarea !atel%r si in'%rmatiil%r primate. #%ate !atele v%r 'i pastrate intr&% )aza pr%prie !e !ate !upa ce au '%st clasi'icate si arhivate. Pentru e'ectuarea investigatiei jurnalistul are la&n!emina mai multe instrumente: & pers%ane ca izv%are !e in'%rmare ,surse vii& !%cumente si interpretarea c%recta a acest%ra & interviuri & )aze !e !ate & tehnici speciale ,aparatura speciala5 7schim)area pr%'esiei8 etcElementele !%cumentarii: & prelucrarea !atel%r primare & %r!%narea agen!ei cu n%tite & %r!%narea si clasi'icarea !%cumentel%r %)tinute & %r!%narea si clasi'icarea in'%rmatiil%r %)tinute & veri'icarea in'%rmatiil%r preliminare prin t%ate mijl%acele legale !isp%ni)ile & '%l%sirea sursel%r ,pers%ane5 )aze !e !ate5 internet5 arhive etc& intervievarea pers%anel%r . mart%r !in investigatie & intervievarea pers%anel%r . su)iect ,7acuzatii8- !in investigatie & e'ectuarea unuei scheme a investigatiei ,in p%@er p%int- . !e e9 % schema care reprezinta hatzisul 'irmel%r !etinute !e % pers%ana sau grup investigat ,usureaza '%arte mult vizualizarea 7'%carului8- sau legaturile !intre !iverse pers%nae !e a'aceri sau ru!enie !in investigatie

& & &

&

evaluarea in'%rmatiil%r %)tinute si veri!icitatea acest%ra ,!%cumente5 !eclaratii5 pr%)e vi!e%5 au!i% sau scrise-

?.B Red"ct"re" "rtico$u$ui Nu v%m e9plica cum se re!acteaza artic%lul ci v%m enumera citeva reguli care tre)uiesc respectate: & sta)ilirea punctului '%rte al investigatiei & renuntarea la in'%rmatiile inutile5 %)%sit%are pentru citit%r & s%rtarea in'%rmatiil%r: se v%r '%l%si !%ar in'%rmatiile sigure si veri'icate ,nu se va tine c%nt !e zv%nuri5 presupuneri5 pareri ale un%r surse sau pareri pers%nale& artic%lul va 'i scris pe intelesul tutur%r ,!aca '%l%sirea unui termen mai tehnic este inevita)ila te)uie ca acesta sa 'ie e9plicat& alegerea unui titlu & se rec%man!a 'ragmentarea te9tului cu su)titluri & !aca ai realizat % schema !e sustinere a te9tului nu ezita sa % pu)lici & materialul va 'i re!actat in 'unctie !e lina institutiei me!ia care&l va pu)lica & alegerea ilustratiil%r ,se rec%man!a cererea parerii '%rep%rterului pr%'esi%nist care a c%la)%rat cu echipa !e investigatie- si e9plicarea l%r 2urnalistul nu tre)uie nici%!ata sa&si e9prime in artic%lele !e investigatie parerea sau %pinia pr%prie. $easemenea5 jurnalistul nu tre)uie sa acuze5 sa in'iereze sau sa se su)stituie unei instante !e juecata. (ceastea tre)uie sa reiasa !in 'irul l%gic al p%vestii. ?.3 Con u$t"re" unui #uri t & pentru a evita % c%n'runtare inutila in justitie cu su)iectul investigatiei este )ine ca un jurist sa 7perieze8 artic%lul 'inal & c%n'runtarea in justitie inseamna pier!ere !e timp si !e )ani5 iar % mica greseala scapata in artic%l p%ate !uce chiar la 'inalizarea carierei !e jurnalist & c%nsultarea unui jurist nu inseamna ca vei 'i cenzurat ci !%ar ca recun%sti si respecti munca si imp%rtanta acestuia care p%ate sa&ti e9plice cum p%ti sa spui acelasi lucru !ar in alta '%rma ?.?/ L"C out

Este '%arte imp%rtant la ce rezultate ajungi cu investigatia5 !ar la 'el !e imp%rtant este cum iti prezinti in cele !in urma investigatia citit%ril%r. (rtic%lul sau rep%rtajul va avea impact nu numai !at%rita su)iectului a)%r!at5 !ar si !at%rita 'elului in care este am)alat si prezentat.
1.11

& &

Continu"re" inve ti!"tiei ,stu!iu !e caz Ain 'unctie !e impactul materialului !upa pu)licare5 se p%ate !eci!e apr%'un!area si c%ntinuarea su)iectului pu)licarea investigatiei p%ate !uce catre n%i 'ire ce tre)uie investigate: atrage n%i surse ,nesc%perite pe parcursul investigatiei sau care nu au !%rit sa iasa la rampacare p%t c%ntri)ui la prelungirea si largirea su)iectuluiB pers%anele . su)iect p%t rip%sta ,prin c%n'erinte !e presa5 !ezmintiri5 c%ntra . artic%le-

&

su)iectul se p%ate trans'%rma in campanie !e presa

4. Sur e$e C$" i,ic"re" ur e$or de in,or5"re6 do7indire" i $ucru$ cu ur e$e6 renunt"re" $" ur e *ucrul cu sursele este cea mai sensi)ila parte a investigatiei jurnalistice5 acestea 'iin! vitale pentru jurnalist. (legerea si '%l%sirea sursel%r este arta !e )aza a jurnalistului !e investigatie. #%ate mijl%acele prin care jurnalistul %)tine % in'%rmatie se numesc surse. $ezvaluirea unei surse nu se 'ace nici%!ata 'ara ac%r!ul acesteia. 3 sursa care %'era in'%rmatii c%ntrac%st sau in schim)ul unui serviciu tre)uie evitata !e catre jurnalist. Nici%!ata sa nu primiti avantaje materiale !e la surse5 nici macar mici atentii. Se rec%man!a sa nu 'iti unicul purat%r al in'%rmatiei. 4.? Ti%uri de ur e* 1. !upa gra!ul !e accesi)ilitate a-. surse !eschise ,mass&me!ia5 c%mmunicate !e presa %'iciale5 serviciile !e presa5 c%n'erinte !e presa5 instantele !e ju!ecata etc)-. surse partial !eschise ,c%municatele si !%cumentele la care nu are acces pu)licul larg !ar sint !e uz %'icial . 'a9uri5 c%nversatii5 interviuri5 !eclaratii2. !upa purtat%rul in'%rmatiei a-. surse insu'letite ,sau vii- . sint reprezentate !e catre %ameni ,sint cele mai preti%ase pentru ca p%t 'i unice sau permanente-5 si se impart in: & unice & care %'era in'%rmatia !%ar asupra unui su)iect si %'era jurnalistului e9clusivitate. (ceste surse tre)uie veri'icate '%arte rigur%s. & permanente . care %'era in'%rmatii permanent . (cest tip !e sursa sint !e %)icei !e incre!ere ,sursa unica se p%ate trans'%rma in sursa permanenta& c%n'i!entiale . care nu !%resc sa&si 'aca pu)lica i!entitatea !in m%tive %)iective ,acetea p%t 'i si surse unice si permanente& an%nime ,sau ascunse- . care nu !ezvaluie jurnalistului i!entitatea sau nici un amanunt !espre ea ,sint cele mai pericul%ase si tre)uiesc veri'icate cu mare precautie)-. sursele neinsu'letite . sint5 !e regula5 !%cumente !e uz %'icial cu nivel !i'erit !e accesi)ilitate ,!%cumente5 pagini @e)5 )aze !e !ate5 inregistrari au!i% sau vi!e%5 '%t%gra'ii- . reprezinta cele mai sigure pr%)e ale jurnalsitului. 3. sursele e9pert & care p%t 'i pers%nae e9perte in !iverse !%menii ,ec%n%misti5 av%cati etc- sau manuale5 carti5 pu)licatii !e specialitate etc. . )aze !e !ate si internet & care p%t 'i electr%nice sau clasice5 %ri )aza !e !ate pr%prie Investigatiile asistate !e c%mputer reprezinta tehnici pe cCt !e e'iciente pe atCt !e putin c%stisit%are. Este un !%meniu Cn c%ntinua !ezv%ltare5 !ar care ajuta en%rm 'inalizarea un%r

investigatii !e ampl%are. 1a prezentam % lista cu a!rese @e) care p%t 'i '%l%site ca resurse !e veri'icare si %)tinere !e in'%rmatii. (!rese la care se p%t a'la in'%rmatii !espre c%mpaniile Cnregistrate Cn R%mDnia: @@@.ccir.r% @@@.%nrc.r% (!resa @e) a 0inisterului /inantel%r un!e p%t 'i cautate gratuit !atele !e )ilant ale c%mpaniil%r si as%ciatiil%r !in R%mDnia: @@@.m'in.r% (!resa @e) un!e p%t 'i gasite in'%rmatii !espre c%mpani r%mDnesti c%tate la 6ursa @@@.ras!.r% (!resa la care se p%t a'la in'%rmatii !espre c%mpaniile Cnregistrate Cn lume: @@@.le9is&ne9is.c%m & c%ntine si % imensa )aza !e !ate re'erit%are la cetatenii sau rezi!entii americani5 la ziarele !in SU( sau !in lume. 3 parte !in )aza !e !ate creata pentru agentia americana CI(5 '%rmata !in artic%le a!unate !in t%ata lumea si tra!use Cn engleza ,inclusiv emisiuni ra!i% sau tv@nc.'e!@%rl!.g%v 3 pagina @e) care prezinta ist%ria si c%ntinutul mult%r site&uri care au '%st m%!i'icate Cn timp @e).archive.%rg (!resa !e un!e p%ate 'i !escarcat un m%t%r pr%'esi%nist !e cautare . c%pernic: @@@.c%pernic.c%m (!resa !e un!e p%ate 'i !escarcat gratuit un s%'t special !e criptare a emailuril%r si a 'isierel%r calculat%rului . P<P @@@.pgp.c%m (rhiva care c%ntine @@@.i!ealist.%rg marea maj%ritate a 3N<&uril%r active Cn lume:

(!resa un!e p%t 'i cautate IP&urile !e c%mputere5 traseul in'%rmatiei pe internet precum si pr%prietarul IP&ului si al !%meniului: @@@.!%main@hitepages.c%m

". prin *egea Nr. " interes pu)lic

!in 12 %ct%m)rie 2EE1 privin! li)erul acces la in'%rmatiile !e

4.4 Do7indire" ur e$or e ,"ce du%" 5"i 5u$te 5etode*

1. In cazul sursel%r !eschise si partial !eschise: & jurnalistul !e investigatie tre)uie sa 'ie la curent cu t%ate evenimentele in!i'erent !e !%meniu ,p%litic5 s%cial ec%n%mic5 sp%rtiv5 m%n!en etc-. Pentru aceasta tre)uie sa scaneze permanent presa si stirile. & !aca lucreaza in ca!rul unei re!actii5 jurnalistul !e investigatie tre)uie sa ai)a acces la t%ate c%municatele si !%cumentele care parvin re!actiei. 2. In cazul sursel%r clasi'icate !upa purtat%rul in'%rmatiei: a-. Surse insu'letite ,sau vii& sursa tre)uie stu!iata cu atentie ,tre)uie sa se stie cit mai multe !espre sursa . pers%nalitate5 )i%gra'ie etc& clasi'icarea sursei . pentru a se sti cum se sta)ileste relatia cu aceasta & cun%asterea tacticil%r !e creare5 mentinere si renuntare la surse & c%ntactul cu sursa . tre)uie sta)ilita tactica e9acta !e a)%r!are a sursei pentru a minimaliza riscul unui esec & sursa p%ate 'i a)%r!ata si prin interme!iari & sursa re)uie sa ai)a t%t timpul % atitu!ine )una 'ata !e jurnalist & sursa tre)uie sa ramina c%n'i!entiala !aca aceasta !%reste acest lucru )-. In cazul sursel%r neinsu'letite: & se %)tin !e la surse insu'letite sau prin tehnici !e investigare ,inclusiv cele speciale& veri!icitatea in'%rmatil%r tre)uie clari'icata %)ligat%riu 3. In cazul sursel%r e9pert & acestea p%t 'i a)%r!ate !irect cerin!u&i&se sprijinul punctual intr&% pr%)lema tehnica necun%scuta jurnalistului ,!e e9 mecanismele !e 'uncti%nare a unui c%nt )ancar & )ancher5 sau interpretarea unei legi & jurist- 'ara a&i 'ace cun%scut su)iectul investigat & acestea p%t 'i surse unice5 permanente sau c%n'i!entiale & puteti cere !%ar sa va ghi!eze spre sursa !e in'%rmare ,% carte5 un manual5 un curs etc. In cazul )azel%r !e !ate a-./%l%sirea )azel%r !e !ate electr%nice se 'ace c%ntrac%st sau gratuit ,in 'unctie !e )aza . !e e9 *e9is&ne9is si 3NRC sint c%ntrac%st5 iar 0inisterul !e /inante gratuit- sau printr&un interme!iar . sursa insu'letita ,cazul )azei !e !ate a P%litiei Rutiere pentru a'larea pr%prietarului unei masini cun%scin! numarul !e inmatriculare-. 0ai e9ista )aze !e !ate care sint platite % singura !ata si p%t 'i '%l%site pina la up!atarea l%r ,cum sint hartile electr%nice5 cartea !e tele'%ane etc.)-. ()%r!area )azel%r !e !ate clasice se 'ace !irect ,!e e9 la arhivele statului sau 0inisterul !e 2ustitie se 'ace printr&% acre!itare5 iar intr&% )i)li%teca printr&un a)%namentc-. 6aza !e !ate pr%pie se realizeaza in timp. ;. Prin *egea accesului la in'%rmatie se c%mpleteaza % cere tip catre institutia !e un!e se !%reste sa se a'le in'%rmatiile necesare 4.2 Lucru$ cu ur e$e *ucrul cu sursele este arta jurnalistului !e investigatie.

10

/%l%sirea acestei tehnici va 'i mai us%ara !aca jurnalistul tine c%nt !e t%ti pasii premergat%ri acestei actiuni. 1. & & & & & & *ucrul cu sursele surse !eschise si partial !eschise: clasi'icati in'%rmatia veri'icati pr%venienta in'%rmatiei veri'icati veri!icitatea in'%rmatiei evaluati imp%rtanta in'%rmatiei int%t!eauna sa 'aceti % c%pie in'%rmatiei pe care sa % pastrati intr&un l%c !i'erit. pastrati secretul in'%rmatiei pentru a evita c%ncurenta

2. *ucrul cu sursele clasi'icate !upa purtat%rul in'%rmatiei: a-. Surse insu'letite & este inaccepta)ila intrarea in intimitati cu sursa & clasi'icati sursa & nu platiti nici%!ata sursele !e acest tip & nu !ezvalutiti sursei ce ati a'lat !in alta sursa & nu&i !ec%nspirati alte surse & veri'icati int%t!eauna in'%rmatiile %'erite !e catre sursa & nu va intilniti nici%!ata cu % sursa !aca gra!ul !e risc este ri!icat & 'iti suspici%si la %rice in'%rmatie %'erita & chesti%nati sursa cit mai amanuntit !espre in'%rmatiile %'erite & nu pr%miteti nimic sursei & incercati sa a'lati ce interes are sursa !e a va 'urniza in'%rmatia & sursa p%ate 'i a)%r!ata si prin interme!iari & sursa tre)uie sa ramina c%n'i!entiala !aca aceasta !%reste acest lucru )-. sursele neinsu'letite: & clasi'icti in'%rmatiile & arhivati si st%cati in'%rmatiile & e'ectuati c%pii !upa in'%rmatiile pr%curate pe care sa le pastrati intr&un l%c !i'erit & cereti parerea unui e9pert !aca nu reusiti sa !eslusiti a!evaratul sens al in'%rmatiei. 3. *ucrul cu sursele e9pert: & veri'icati !aca sursa este c%mpetenta in a va ac%r!a sprijinul & veri'icati !aca sursa nu are vreun interes in su)iectul investigat & nu&i !ezvaluiti celelalte surse & nu&i !ezvaluiti alte in'%rmatii & clasi'icati5 arhivati si st%cati in'%rmatia %)tinuta & cereti % e9plicatie punctuala5 la m%!ul general 'ara a intra in !etaliile investigatiei in curs & cereti e9emple .. *ucrul cu )azele !e !ate si internetul ,mai multe amanunte in partea a II&a&")" de d"te %ro%rie Se rec%man!a clasi'icarea5 arhivarea si st%carea tutur%r in'%rmatiil%r !%)in!ite !e la surse intr&% )aza !e !ate pr%prie. Intr%!uceti in pr%pria )aza !e !ate si in'%rmatii care pe m%ment par ne'%l%sit%are. Nici%!ata nu stiti cin! veti avea nev%ie !e ele. ,stu!iu !e caz ;Crearea si '%l%sirea )azei !e !ate pr%prie este esentiala in munca jurnalistului.

11

3 )aza !e !ate pr%prie clasica p%ate sa cuprin!a ziare5 carti5 inregistrari au!i%=vi!e%5 '%t%gra'ii5 !%cumente5 c%pii !upa !%cumente etc. (ceasta se '%rmeaza in timp5 necesita un spatiu mare !e !ep%zitare si cautarea unei in'%rmatii 7'ura8 mult timp. 3 )aza !e !ate electr%nica este mai simplu !e utilizat si nu %cupa !ecit spatiul !in c%mputer sau !e pe C$&uri. (ceasta se alimenteaza permanent si se realizeaza !upa mai multe criterii !e cautare ,'%l%sin! cel mai )ine un pr%gram specializat-: & nume & l%catie & !enumirea generica a a'acerii & !ata & cuvinte cheie 6aza !e !ate pers%nala se alimenteaza inc%ntinuu si este in permanenta !ezv%latre. 4.1 Renunt"re" $" ur e $aca sursele nu !evin permanete este necesara renuntarea la acestea5 cel putin temp%rar. 3 renuntare temp%rara la % sursa p%arta !enumirea !e 7c%nservare a sursei8 sau 7a!%rmire a sursei8. Rec%nectarea la % ast'el !e sursa se 'ace !%ar cin! este necesar5 !eci nu tre)uie 7intretinuta8. 7Intretinerea8 unei surse se realizeaza printr&un c%ntact pemanent cu aceasta !in necesitatea !e a %)tine in'%rmatii sau numai !in curt%azie , in speranta ca vei mai %)tine in viit%r si alte in'%rmatii sau ca % vei '%l%si la nev%ie mai us%r-. Sursele permanente sint acelea care au '%st veri'icate in timp si in care e9ista incre!ere recipr%ca. $e cele mai multe %ri 7racirea8 !e sursa vine !e la sine. Imp%rtant este sa&ti !ai seama cin! tre)uie sa renunti la % sursa si !aca tre)uie sa 'aci acest lucru si in ce m%!. Se rec%man!a renuntarea la sursele necre!i)ile5 care te )%m)ar!eaza si te su'%ca cu in'%rmatii ne'%l%sit%are5 care ti&au %'erit in'%rmatii 'alse5 care au interese ascunse si im%rale5 care sint c%mpr%mise5 care cer 'av%ruri sau )unuri materiale in schim)ul in'%rmatiil%r. Se mai renunta la surse pentru pr%tectia pr%prie5 a sursei sau a su)iectului investigat. Renuntarea la surse se 'ace intr&un m%! amia)il si civilizat. 2. Re%re)ent"re" che5"tic" E'ectuarea unuei scheme a investigatiei ,in p%@er p%int- usreaza '%arte mult munca jurnalistului. Prin acesta se p%ate vizualiza mai us%r legaturile !intre !iverse pers%ane5 a'aceri sau interese. $e e9emplu5 reprezentarea schematica a unui hatis !e 'irme !etinute !e catre % pers%ana sau grup investigat usureaza '%arte mult vizualizarea 7'%carului85 al punctului cheie al investigatiei. 3 shema se realizeaza '%arte simplu: & e'ectuati 'ise pentru 'iecare pers%ana5 'irma sau a'acere in parte ,aceasta 'isare este utila si pentru alimentarea )azei !e !ate pr%pri& sta)iliti pri%ritatile investigatiei este punctul !e plecare al schemei ,!e e9 !aca se sta)ileste % pers%ana5 in jurul acesteia se c%nstruieste schema prin legaturile sta)ilite in 'isare-

12

& & &

& &

mai inti schitati % schema cu crei%nul pe hirtie ,la inceput v%r 'i mai multe variante5 !ar intr&un 'inal se va ajunge la schema %ptima care va 'i realizata in p%@er p%intpentru 'iecare !irectie se sta)ileste un sim)%l ,!e e9 numele !e pers%nae se trec intr& un %val5 numele !e 'irme intr&un !reptunghi etctrecerea in p%@er p%int se 'ace mai simplu ign%rin!5 la inceput5 numele. Pur si simplu se numara cite nume !e pers%nae ,%vale- si cite 'irme ,!reptunghiuri- va cumprin!e schema. Se multiplica si se aseaza pr%viz%riu in schema c%n'%rm schitei. Se c%mpleteaza 'iecare sim)%l cu numele !in 'ise. $upa aceasta se traseaza liniile !e legatura ,pentru un nume acti%nar intr&% 'irma se aplica % sageata !e la nume . %val catre 'irma . !reptunghi-. #re)uie sa se ai)e in ve!ere ca5 pe cit p%si)il5 liniile sa nu se intretaie. Pe liniile !e legatura se p%ate scrie scurte e9plicatii ,!e e9 as%ciat5 sau a!ministrat%r5 sau gra!ul !e ru!enie etcpentru % mai )una reprezentare si vizualizare unele spatii se p%t c%l%ra vezi schemele !in stu!iile !e caz 1>5 1A5 1F5 2E

1. Interviu$ c" tehnic" de inve ti!"tie Interviul este % tehnica jurnalistica pe care putini % stapinesc. Simpla insiruire a un%r intre)ari la care s&au primit raspunsuri nu este un interviu ci mai !egra)a un chesti%nar. Interviul este c%nsi!erat cel mai imp%rtant element !in munca jurnalistului !e investigatie %cupin! cea mai mare p%n!ere in activitatea acestuia. $e 'iecare !ata cin! jurnalistul intra in c%ntact cu % pers%ana cu sc%pul !e a %)tine in'%rmatii acesta nu 'ace altceva !ecit sa realizeze un interviu. $in aceste m%tive jurnalistul tre)uie sa stie sa c%n!uca un interviu si sa stapineasca aceasta 7arta8 '%arte )ine. #ehica interviului se !%)in!este in timp si 7tra!eaza8 e9perienta jurnalistului. Inainte !e a a)%r!a % pers%ana in ve!erea intervievarii sale5 jurnalistul ter)uie sa tina c%nt !e urmat%arele s'aturi: & la )aza interviului tre)uie sa e9iste % !%cumentare seri%asa & pers%ana cu care urmeaza sa intrati in c%ntact tre)uie stu!iata cu atentie inainte !e intilnire & sta)iliti %ra5 l%cul si !ata interviului ast'el incit sa asigurati succesul investigatiei & alegerea l%cului !e intilnire tre)uie sa 'ie cun%scut jurnalistului ,rec%man!a)il ca aceasta sa se !es'as%are intr&un l%c pu)lic sau in re!actie& nu mergeti in secret pentru realizarea unui interviu . cel putin % pers%ana !e incre!ere sa cun%asca l%cul si pers%ana cu care va intilniti & sta)iliti citeva linii si intre)ari generale inainte !e interviu ,un plan !e actiune5 % strategie& pentru %)tinera unui interviu tre)uie sa a!%pti % atitu!ine c%respunzat%are. $aca v%r)esti urit sau acuzi !in start nu vei %)tine interviul. & nici%!ata sa nu lasati impesia interl%cut%rului ca ii sinteti !usman & nu va limitati !%ar la inte)arile sta)ilite in preala)il pentru ca pe parcursul !iscutiei p%t aparea intre)ari n%i si '%arte imp%rtante & '%rmulati intre)arile '%arte clar & nu '%l%siti intre)ari care sa in!uca raspunsul & nu lasati pers%ana intervievata sa preia c%ntr%lul !iscutiei

13

& & & & & & & &

'iti '%arte atent la !iscutie pentru a putea interveni in %rice m%ment cu % intre)are n%ua sau pentru a va !a seama !aca interl%cut%rul este sincer tre)uie sa tineti c%nt ca a !%ua %ara s&ar putea sa nu mai aveti %cazia sa realizati interviul 'iti tenaci si insistenti !ar 'ara a !eveni %)raznici sau a irita interl%cut%rul nu pr%v%cati interl%cut%rul nu !ati interl%cut%rului p%si)iliataea !e a putea evalua cit stiti inregistrati !iscutia numai !aca interl%cut%rul este !e ac%r! cu acest 'apt la s'irsitul interviului asigurati&va ca interl%cut%rul nu mai are nimic !e a!augat si cereti permisiunea unei n%i intilniri !aca va 'i cazul nu intirziati la intilniri

.1 Clasi'icarea interviuril%r: a-. $upa pers%ana a)%r!ata: 1. Interviu$ direct. Este genul !e interviu in care interl%cut%rul este !e ac%r! sa 'urnizeze in'%rmatiile necesare jurnalistului. In acest caz5 intervievatii p%t 'i a)%r!ati !irect !e catre jurnalist sau sa vina ei5 !in pr%prie initiativa5 catre jurnalist. Interesul jurnalistului este !e a pune cit mai multe intre)ari pentru a se asigura ca intelege su)iectul. $aca ramin lucruri ne!eslusite jurnalistul p%ate rea)%r!a interl%cut%rul pentru ca acesta ramine !ispus sa 7v%r)easca8. (ceasta m%!alitate implica riscuri minime pentru jurnalist. 2. Interviu$ " cun . Se aplica mai ales pers%anel%r care nu sint !%rnice sa&ti %'ere in'%rmatii sau5 cum se mai spune5 sa 7v%r)easca8. $in acest m%tiv jurnalistul tre)uie sa 'ie perspicace si sa&l ia pe %c%lite 'ara a&i !ezvalui !in start care&i sint intentiile si ce !%reste sa a'le cu a!evarat. 2urnalistul tre)uie sa stie sa c%n!uca interviul si sa&si a!uca interl%cut%rul un!e !%reste 'ara a&l pr%v%ca pe acesta sa !ea raspunsuri nea!evarate !%ar pentru ca asa ca!e )ine investigatiei. $in acest m%tiv jurnalistul nu tre)uie sa ceara mai mult !ecit i se p%ate !a. $aca nu se tine c%nt !e aceste lucruri risti sa&ti e9pui inutil interl%cut%rul sau sa te trezesti ca !iscutia a '%st inutila. 3. Interviu$ de 7")". (ceasta !iscutie se presupune ca are l%c cu pers%ana sau pers%anele care sint su)iectul investigatiei. (cest interviu nu tre)uie sa !evina % simpla '%rmalitate !%ar pentru a c%nvinge ca s&a respectat !e%nt%l%gia pr%'esi%nala care cere si % !iscutie cu pers%anele 7incriminate8. 2urnalistul tre)uie sa tina c%nt ca acest interviu p%ate sa eluci!eze multe parti ale investigatiei si chiar sa 7incrimineze8 mai rau interl%cur%rul. In urma interviului aplicat c%rect5 pers%ana 7incriminata8 p%ate !eveni % sursa !e in'%rmare imp%rtanta in ca!rul investigatiei. I!eal este ca acest interviu sa ai)e l%c la inceputul investigatiei ,!upa pre!%cumentare cin! nu !etii t%ate elementele 7incriminative8- si sa 'ie !uplicat la s'irsitul acesteia. $in pacate5 '%l%sin! aceasta met%!a este putin pr%)a)il ca sa %)tii un al !%ilea interviu. $e aceea5 cel mai !es se plani'ica la s'irsitul !%cumentarii cin! jurnalistul !etine t%ate in'%rmatiile si p%ate sa&si surprin!a mai us%r interl%cut%rul. Imp%rtanta este si atitu!inea jurnalistului. El nu tre)uie sa se prezinte ca !etinat%rul a!evarului a)s%lut sau sa incrimineze cu %rice pret pe cineva. Sc%pul interviului tre)uie sa 'ie !%ar eluci!area pr%)lemel%r ivite pe parcursul investigatiei. Interl%cut%rul tre)uie c%nvins ca sc%pul interviului este !e a 'ace lumina.

14

)-. $upa m%!ul !e a)%r!are: 4. Interviu$ incruci "t. (ceasta tehnica se '%l%seste pentru a veri'ica incrucisat a'irmatiile interl%cut%ril%r. Se aplica mai mult%r pers%ane cu care se !iscuta pe aceiasi structura si !espre aceiasi pr%)lematica. *a s'irsit se 'ac c%mparatii si !aca este cazul se reia !iscutia cu pers%anele in a car%r !eclaratii e9ista nec%nc%r!ante. Se ai '%l%seste !enumirea !e 7interviu incrucisat8 si atunci cin! la partenerul !e !iscutie se prezinta !%i ,sau chiar mai multi- jurnalisti care&l supun pe acesta unui a!evarat tir !e intre)ari. 5. Interviu$ ,oc"$i)"t. Se aplica intr&% !e !iscutie pe un singur su)iect. 0et%!a se aplica pentru a 7t%ca8 su)iectul pina la epuizare a)%r!in!u&l !in mai multe !irectii si perspective. ,se aplica5 !e e9emplu5 cin! !etii % pr%)a in!u)ita)ila si !%resti5 cu t%t !ina!insul5 sa&ti 'aci interl%cut%rul sa recun%asca inainte sa&i arati pr%)a.6. Interviu$ rico "t. Se '%l%seste cin! nu cun%sti nimic !espre interl%cut%r sau nu stapinesti )ine su)iectul si te 'eresti sa a)%r!ezi pr%)lema !irect. In aceasta 'aza5 pina sa intri in su)iect5 !iscuti pe %c%lite5 prin 7ric%seuri85 a)%r!ezi pr%)lema !in alte unghiuri5 !iscuti !espre cazuri asemanat%are pina realizezi in ce ape se scal!a interl%cut%rul. Se mai aplica cin! nu esti sigur ca intervievatul are ha)ar !espre su)iectul care te intereseaza si nu !%resti sa&l cun%asca. 7. Interviu$ ro$. (cest gen cuprin!e !%ua laturi: cin! jurnalistul lucreaza su) ac%perire si isi asuma un 7r%l8 sau cin!5 in timpul interviului5 a!%pta % alta atitu!ine !ecit a jurnalistului n%rmal. In primul caz lucrurile sint clare: jurnalistul isi asuma mari riscuri si nu p%ate intra in 7r%l8 !ecit in urma unei !%cumentari seri%ase si a unui plan !e actiune '%arte )ine sta)ilit. (l !%ilea caz se aplica !e %)icei cin! jurnalistul nu !etine multe elemente sau !%reste sa&si 7pacaleasca8 interl%cut%rul a!%ptin! % atitu!ine !e naiv5 !e !istrat sau chiar !e pr%st in speranta ca acesta va 7scapa8 in'%rmatii interesante sau raspunsuri prin care&si tra!eaza caracterul. @. Tehnici %eci"$e de inve ti!"tie i echi%"5entu$ %eci"$ #ehnicile speciale !e investigatie si echipamentele speciale sint '%l%site mai rar si implica5 !e %)icei5 mari riscuri si c%sturi ri!icate. (ceste tehnici sint '%l%site in special !e jurnalistii cu e9perienta sau !e catre 'reelancers care !%resc cu %rice pret %)tinerea unui material spectacul%s care sa le a!uca rapi! 'aima si mari sume !e )ani. $in acest m%tiv5 !e '%arte multe %ri5 aceste tehnici au '%st '%l%site incalcin!u&se !e%nt%l%gia pr%'esi%nala si chiar incalcin! !repturile alt%r pers%ane. $in aceste m%tive5 tehnicile speciale sint '%arte c%ntr%versate si !e unii chiar )lamate spunin!u& se ca nu au nici % legatura cu jurnalismul. $intre acestea 'ac parte mai ales tehnicile in care sint '%l%site aparaturi speciale cum ar 'i camere ascunse5 micr%'%ane5 scanari !e 'recvente5 interceptari !e tele'%ane5 spargerea !e c%!uri sau par%le sau chiar vi%larea c%mputerel%r sau a paginil%r !e @e). Cu t%ate acestea5 e9ista cazuri cin! in'%rmatii !e mare interes pu)lic nu p%t 'i %)tinute !ecit la limita incalcarii legii. ,$e e9emplu este !iscuta)il !aca se justi'ica spargerea unei pagini !e @e) 'recventata !e catre pe!%'ili cu sc%pul !e a a'la mai multe in'%rmatii !espre cei ce % intretin sau % acceseaza. Raspunsul cu % ilegalitate la % alta ilegalitate este !iscuta)il in acest caz. 0ai multe amanunte si clari'icari cititi in partea a III&a5 !in cursul 72uri!ic8-.

15

Cel mai imp%rtant !e retinut este ca atunci cin! jurnalistul '%l%seste ast'el !e tehnici sa se asigure ca nu incalca legea5 !e%nt%l%gia pr%'esi%nala5 nu pr%v%aca su)iectul si ca merita intr&a!evar sa&si asume riscurile. @.? 9o$o ire" c"5erei " cun e 'stu!iile !e caz 1" si 1; . 7Rep%rter inc%gnit% 1 si 28( #ehnicile speciale ri!ica anumite pr%)eleme !e etica5 !ar !aca jurnalistul nu c%mite si nu instiga la ilegalitati5 iar interesul pu)lic pentru su)iectul investigat este !%ve!it atunci aceasta pr%)lema cintareste mai putin. *a n%i sint '%arte rar '%l%site aparaturile speciale in investigatiile jurnalistice. Cele mai '%l%site sint camera ascunsa si inregistrarea c%nv%r)iril%r ,tele'%nice sau !irect-. $aca in cazul inregistraril%r c%nv%r)iril%r lucrurile sint mai simple !e%arce nimeni nu te p%ate %pri sa inregistrezi pr%pria !iscutie ,riscurile 'iin! !%ar sa 'i !esc%perit sau sa 'i acuzat !e '%l%sirea nec%respunzat%are a acest%ra-5 in cazul camerei ascunse lucrurile se c%mplica. Camera p%ate 'i ascunsa in !iverse l%curi si %)iecte: !e la % camera n%rmala ascunsa intr&% incapere sau in spatele unei %glinzi ,s&au vazut cazuri cin! a '%st ascunsa chiar intr&% sac%sa-5 pina la camere in miniatura mascate in %chelari5 pi9uri5 )richete5 nasturi5 pachete !e tigari etc. Camerele in miniatura se '%l%sesc atunci cin! rep%rterul !%reste sa %)tina imagini !intr&un l%c in care nu are nici % sansa cu % camera la ve!ere5 cin! lucreaza su) ac%perire sau in timpul 'lagrantel%r. /%l%sirea acestui gen !e camera implica mari riscuri si pentru jurnalist si pentru succesul rep%rtajului. Riscul jurnalistului este !e a&i 'i !esc%perita camera sau acces%riile ,cu urmari !iverse pentru el-5 iar riscul pentru rep%rtaj e9ista pentru ca imaginile %)tinute nu sint !e % calitate '%arte )una5 iar aut%n%mia aparaturii este '%arte mica. $in aceste m%tive este %)ligat%riu sa lucrati in echipa la aceste cazuri5 sa realizati % strategie ,un plan !e actiune- '%arte precisa si5 inainte !e inceperea 'ilmaril%r5 sa 'aceti % recun%astere amanuntita a pers%anel%r si a l%curil%r un!e veti !es'asura 'imarile precum si % !%cumentare minuti%asa a su)iectului. #%ate acestea pentu a minimaliza riscurile si pentru ca nu este sigur ca a !%ua %ara veti va mai avea %cazia sa patrun!eti in l%cul vizat cu % camera ascunsa. I!eal este ca aceste tehnici !e investigatie sa reprezinte !%ar % etapa !in !%cumentarea jurnalistului menita !e a c%ntri)ui la investigatia 'inala. @.4 De "ntu$ 3 alta tehnica speciala !e investigatie este cea !e tip !esant. (cest lucru se tra!uce pe scurt in c%ncentrarea unui numar mare !e jurnalisti intr&% z%na restrinsa. (ceasta tehnica nu implica mari riscuri !ar este c%stisit%are. $esantul5 termen imprumutat !in v%ca)ularul armatei5 a '%st aplicat jurnalistic pentru prima %ara in anul 1F>;5 in (riz%na5 Statele Unite cin! un ziarist5 mem)ru IRE a '%st asasinat in timpul unei investigatii. S%cati5 c%legii lui !e la IRE au reacti%nat intr&un m%! 'ara prece!ent. (u '%rmat % echipa in c%mp%nenta careia au intra 1E c%ti!iane si p%sturi #1 !in intraga SU( care s&a !eplasat in (riz%na. 2urnalistii s&au !ecis ca5 pe parcursul cel%r " luni in care au 7ras8 intreaga (riz%na5 sa nu gaseasca !%ar asasinul c%legului l%r5 !ar si ra!acinile atit !e a!inci ale c%ruptiei5 capa)ila sa uci!a un rep%rter. Prin aceasta actiune

16

jurnalistii erau h%tariti sa !em%nstreze capil%r crimei %rganizate ca m%artea unui c%leg !e& al l%r nu ii va %pri sa scrie !espre eiB !imp%triva5 ii va stimula suta la suta. *a % scara mai re!usa5 acest gen !e investigatie a '%st aplicat si in R%mania5 !e !%ua %ri pina acum5 !e catre Centrul R%man pentru 2urnalism !e Investigatie. Prima %ara in luna iulie 2EE 5 la Iasi un!e !%i traineri CR2I au c%%r!%nat un grup !e 11 stu!enti in ca!rul unei sc%li !e vara ,stu!iu !e caz F- si a !%ua %ara5 in august5 la C%nstanta5 un!e au participat 1> mem)ri CR2I. $upa cum spuneam5 acest gen !e actiune este '%arte c%stit%r si necesita % c%%r!%nare '%arte )una si % )una intelegere intre participanti. Pentru ca rezultatele unui !esant sa 'ie cele sc%ntate tre)uiesc urmati urmat%rii pasi ,in cazul ca e9ista '%n!urile necesare-: & selectarea grupului !e jurnalisti cu care se va !es'asura !esantul & sta)ilirea z%nei=%rasului un!e se va !es'asura !esantul & sta)ilirea peri%a!ei si a !uratei !esantului & impartirea z%nei pe sect%are !e interese ,ec%n%mic5 p%litic5 s%cial5 a!ministrativ5 lume intrl%pa etc& impartirea grupului !e jurnalisti pe echipe !e lucru & repartizarea sect%arel%r !e interes pe echipe & pre!%cumentarea ,'iecare echipa rap%rteaza peri%!ic c%%r!%nat%rului !atele %)tinute . acestea sint centralizate5 clasi'icate si st%cate ast'el incit t%ti participanti la !esant sa ai)a acces li)er la ele& se!inte peri%!ice ,!aca jurnalistii sint !in l%calitati !i'erite cel mai la&n!emina este crearea unui '%rum la care sa nu ai)a acces !ecit participantii la !esant . ast'el se p%ate ve!ea cit si ce a'la 'iecare5 'iin! p%si)ila si c%mpletarea recipr%ca a in'%rmatiil%r& se!inta premergat%are !esantului ,cu acesta %cazie se pun la punct ultimele amanunte si strategia !%cumentarii la 'ata l%cului& !esantul pr%priu zis ,care se va !es'asura pe echipe5 ca %rice investigatie5 cu se!inte si rap%rtari zilnice& se!inta !e 'inal si analiza ,la int%arcerea !in !esant & %cazie cu care se v%r sta)ili si !etaliile re!actarii materialului& !esantul va 'i c%%r!%nat !e cel putin un jurnalist cu e9perienta & pastrarea secretului asupra !esantului !e catre t%ti participantii este %)ligat%rie. @.2 Inve ti!"ti" u7 "co%erire 2urnalistul p%ate lucra su) ac%perire si 'ara a '%l%si aparatura speciala sau ascunsa. $aca in cazul '%l%sirii camerei ascunse jurnalistul isi asuma riscuri pentru a %)tine imagini5 in acest caz jurnalistul isi asuma riscuri pentru a %)tine %rice 'el !e pr%)a care sa&i sustina p%vestea ,inclusiv %)servatiile pers%nale-. 6ineinteles ca el tre)uie sa acti%neze in asa 'el incit sa nu incalce legea sau !e%nt%l%gia si sa nu pr%v%ace su)iectul. Se ma rec%man!a ca aceasta tehnica !e investigatie sa reprezinte !%ar % etapa !in !%cumentarea jurnalistului menita a c%ntri)ui la investigatia 'inala. Investigatia su) ac%perire presupune ca jurnalistul sa&si asume % i!entitate si=sau %cupatie 'alse pentru a %)tine in'%rmatiile 7pe pr%pia&i piele8. $e e9emplu5 jurnalistul se prezinta pentru %cuparea unui p%st la care nu p%ti sa ajungi !ecit !in! mita. In acest caz jurnalistul nu !eclara ce pr%'esie are. Un alt e9emplu simplu este in'iintarea unei 'irme pentru a intra

17

in c%ntact cu % ilegalitate. (ceasta tehnica presupune riscuri ri!icate. $ar cel mai riscant este atunci cin! jurnalistul se in'iltreaza intr&un grup in care cu i!entitatea si pr%'esia lui reale nu are nici % sansa. $e e9emplu5 in'iltrarea intr&% 'iliera !e tra'ic !e !r%guri sau !e tra'ic !e pers%ane. (cest gen !e actiuni sint incununate cu succes numai !aca jurnalistul reuseste sa ramina ac%perit pina la 'inalul !%cumentarii. Pentru a minimaliza sau a e9clu!e riscurile tre)uie sa tineti c%nt !e t%ate pr%ce!eele !e siguranta si sa aveti in ve!ere urmat%rii pasi: & !%cumentati si stu!iati cu atentie t%ate pers%anele cu care veti intra in c%ntact & tre)uie sa cun%asteti '%arte )ine l%cul un!e veti lucra su) ac%perire & sa aveti stapinire !e sine & sa ralizati un plan !e actiune '%arte amanuntit & sa !etineti un plan !e rezerva & sa lucrati in echipa & sa tineti in permanenta c%ntactul cu cel putin % pers%ana care p%ate sa intervina in caz !e necesitate & !%cumentarea sa 'ie asa !e precisa incit sa puteti anticipa miscarile pers%anel%r cu care intrati in c%ntact & sa va asigurati ca nu 'aceti nimic ilegal & sa va asigurati ca %)tineti !%vezi su'iceiente pentru a va pr%)a p%vestea & sa va asigurati ca merita sa va asumati riscul unei ast'el !e actiuni sau !e pu)licare a unui ast'el !e material ,pentru ca repercursiunile p%t aparea si !upa pu)licarea materialului@.1 Inve ti!"ti" di i5u$"t" (ceasta tehnica este '%arte rar '%l%sita5 !estul !e c%stisituare si este aplicata mai mult !e catre echipe #1. Singura !i'erenta intre acest gen si % investigatie jurnalistica clasica este ca 'inalitatea este atipica5 cu un 'inal mai neasteptat5 chiar spre !ivertisment. $e e9emplu5 % echipa !e jurnalisti !e investigatie !esc%pera ca 0inisterul (pararii a apr%)at vin!erea !e c%mp%nente !e masini !e raz)%i catre % z%na !e c%n'lict su) prete9tul ca ar 'i c%mp%nente pentru instalatii !e irigatii. $upa ce !%cumentarea este 'inalizata urmeaza 7punerea in scena8. $iscutia cu ministrul (pararii se 'ace intr&un ca!ru special: echipa !e jurnalisti inchiriaza % tancheta pe care % !ec%reaza ca pe % masina !e vin!ut inghetata si5 inarmati cu mai multe camere5 se !eplaseaza in 'ata 0inisterului (pararii su) prete9tul ca !%resc % apr%)are pentru a vin!e in respectiva z%na !e c%n'lict masina l%r !e inghetata. 2usti'icarea l%r este ca 0inisterul a mai !at ast'el !e apr%)ari si se pune pe tapet t%ata !%cumenarea l%r preala)ila. #%t acest circ este transmis !e cele mai multe %ri in !irect la %re !e ma9ima au!ienta. Impactul unei ast'el !e a)%r!ari este '%arte mare. ,acest e9emplu a '%st inspirat !upa un epis%! !in emisiunea 70ar? #h%mas Pr%!uct8 !i'uzata in anii GFE !e catre Channel -.

II. TE>NICI DE INVESTIGATIE JURNALISTICA & ,Surse si tehnici altenative-

18

?. Docu5ent"re" P%rnim !e la premiza ca jurnalistul !e investigatie se cla!este in timp si ajunge sa !ispuna !e resurse !e care jurnalistul %)isnuit nu !ispune ,'inanciare5 umane etc.-. #%t%!ata c%nsi!eram sta)ilit 'aptul ca jurnalistul !e investigatie nu primeste su)iecte su) '%rma !e !%sare servite pe care le c%nspecteaza si le tipareste. El isi alege su)iectul si chiar !aca primeste un p%nt care&i lanseaza % investigatie5 gan!este singur planul investigatiei si nu pleaca cu c%ncluzii gata in%culate !e catre sursa. *a inceputul carierei un ast'el !e jurnalist va scrie '%arte rar. Pe masura insa ce isi cla!este pr%pria 7")" de d"te6 %ro%ri" 5etod" de inve ti!"tie i rete" de re ur e5 pe care % p%ate urma in %rice c%nte9t s&ar a'la5 el se !esprin!e !e !epen!enta clasica a unui ziarist5 !e un numar 'init !e surse sau !e gr%simea agen!ei tele'%nice. El nu !epin!e !e nici % 7sursa )inev%it%are8 !in interi%rul sistemului pe care se !eci!e sa&l investigheze. Singurul sau atu este met%!a !e a)%r!are si respectarea un%r principii. #%ate acestea ii v%r a!uce un 'lu9 !e su)iecte care va creste !e la an la an. &")" de d"te. 6azele !e !ate sunt materia prima cu care lucreaza jurnalistul !e investigatie5 l%cul !e un!e isi ia su)iecte sau un!e su)iectele alese sunt apr%'un!ate. In primul ran! se lucreaza la )aza !e !ate pr%prie5 a!ica in'%rmatiile a!unate !e&a lungul carierei !e jurnalist5 !in %rice !%meniu5 st%cate pe )aza un%r criterii !inainte sta)ilite ,tipuri !e in'ractiune5 !%meniu ec%n%mic5 apartenenta etnica5 p%zitia ge%gra'ica etc-. Investigatiile pu)licate cat si cele nepu)licate genereaza un amalgam !e in'%rmatii care !e multe %ri este risipit pentru ca nu este pastrat in m%! %r!%nat !e catre jurnalist. Respecta&ti munca si nu risipi in'%rmatiile pentru care ai muncit !in greu5 chiar !aca pe m%ment ele par sa ramana pe !ina'ara sau sa nu c%nstituie su'iciente m%tive pentru pu)licarea unui artic%lH Investigatiile incrucisate5 care acceseaza mai multe )aze !e !ate5 sunt investigatii !e succes. Ceea ce ascun!e % )aza !e !ate !ezvaluie % alta5 e9act ca mart%rii sau in'ract%rii inter%gati separat !e catre p%litie5 si care nu stiu ce raspuns au !at ceilalti. 3 )aza !e !ate este si simpla carte !e tele'%n5 !ar care p%ate 'i !e un en%rm '%l%s la un m%ment al investigatiei. Cautarea unui numar !e tele'%n !e pe % 'actura legata !e su)iectul investigat p%ate !uce la mari surprize. P%ti crea singur )aze !e !ate numai pe un anume su)iect: lista c%mpaniil%r care se %cupa in 'iecare an cu e9p%rtul !e armament5 !eclaratiile !e avere ale !emnitaril%r etc. In'%rmatiile %'iciale sau !eclaratiile !e avere sunt schim)ate peri%!ic !e catre p%liticieni5 iar numai pastrarea si c%mpararea l%r !e&a lungul timpului p%ate a!uce !ezvaluiri imp%rtante. 0ai !eparte5 sunt )aze !e !ate create !e institutia me!ia5 accesi)ile %nline cu sau 'ara restrictie5 pe !iverse su)iecte sau !%ar alimentate !e artic%lele pu)licate in ziarul respectiv. Urmeaza )azele !e !ate ale institutiil%r !e %rice natura5 ale 'irmel%r sau 3N<&uril%r5 ale parti!el%r p%litice sau agentil%r ec%n%mici. (cestea sunt )aze !e !ate la care nu are acces %ricine5 ci !%ar angajatii respectivel%r 'irme. Si in s'arsit sunt )azele !e !ate cu plata5 accesi)ile prin internet sau numai !e la c%mputerele c%mpaniei care le pune la !isp%zitie. Peste t%ate se a!auga en%rma )aza !e !ate care este Internetul5 si care p%ate scruta cu ajut%rul m%t%arel%r !e cautare specializate in'%rmatii !e t%ate 'elurile. Este uluit%r cate in'%rmatii ajung sa 'ie accesi)ile pe Internet5 li)er sau cu par%la !e acces5 !in greseala sau intenti%nat5 pentru % peri%a!a mai lunga sau mai scurta !e timp. (ceste in'%rmatii sunt catal%gate !e catre servicile specializate in culegerea !e in'%rmatii !rept 7%pen s%urces8.

19

Sunt putini5 atat !e partea jurnalistil%r cat si a cel%r !in ca!rul serviciil%r specializate5 care c%nstientizeaza ce r%l imp%rtant j%aca acest tip !e in'%rmatii. Metod" de inve ti!"tie i toc"re. #%ate tipurile !e )aze !e !ate amintite mai sus sc%t la iveala !upa cum spuneam un amalgam !e in'%rmatii. (ccesul la prea multe in'%rmatii p%ate avea un e'ect c%ntrar celui urmarit5 si anume )l%carea investigatiil%r. 6%m)ar!amentul !e in'%rmatii la care esti supus nu&ti mai lasa timp sa analizezi si sa 'aci legaturi intre in'%rmatiile %)tinute. In'%rmatiile a!unate tre)uie st%cate !upa criterii presta)ilite. In munca n%astra am !at !e multe %ri peste in'%rmatii interesante5 !ar care nu se pretau la m%mentul respectiv la % investigatie. Chiar si aceste !ate tre)uie st%cate si puse !e%parte5 chiar si numai su) titulatura IN#ERES(N#E. /ranturi !e in'%rmatii !espre un su)iect5 puse cap la cap5 au !at in mai multe ran!uri rezultate 'ascinante si artic%le !e prima pagina. Pentru ca sa te !escurci ca ziarist in mijl%cul )%m)ar!amentului in'%rmati%nal5 tre)uie sa&ti cla!esti % met%!a !e investigatie pe care sa ajungi sa % urmezi in cele !in urma !in instinct. #re)uie sa te e!uci sa inveti care sunt z%nele %)ligat%rii in care tre)uie sa cauti in'%rmatia la inceputul %ricarei investigatii ,spre e9emplu )aze !e !ate legate !e structura c%mpaniil%r private-. #re)uie sa te '%rtezi sa iti %rganizezi 'elul in care iei n%tite5 in care !eschizi agen!ele5 in care iti n%tezi 'iecare 'rantura !e in'%rmatie si in care st%chezi arhiva tiparita si electr%nica. Rec%man!am ca pentru 'iecare investigatie n%ua5 pentru 'iecare su)iect5 sa !eschizi un n%u !%sar5 care sa c%ntina in'%rmatiile preliminare tiparite5 sa c%ntina % agen!a !e n%tite '%l%sita numai pentru respectivul caz. /iecare interviu sau i!ee n%tata in agen!a tre)uie sa inceapa cu cateva !ate %)ligat%rii: numele cazului=su)iectului5 !ata si %ra la care se iau n%titele5 numele surseiB eventual mai p%t 'i n%tate cateve remarci la a!resa cre!i)ilitatii sursei si m%tivele pentru care !%reste sa v%r)easca. In paralel cu aceasta munca aparent )ir%cratica5 se va !eschi!e un !%sar similar5 insa virtual5 a!ica pe sup%rt electr%nic. Un '%l!er n%u !eschis in calculat%r este necesar si pentru un eventual '%ll%@&up5 pentru munca in paralel la mai multe su)iecte5 !ar si pentru int%cmirea unei arhive rigur%ase in care in'%rmatiile st%cate p%t 'i gasite rapi!. Peste t%ate tre)uie ca jurnalistul sa p%se!e % agen!a generala5 in care se v%r n%ta su)iecte sau 'ranturi !e in'%rmatii5 pe masura ce apar5 si care nu au legatura !irecta cu vreuna !intre anchetele in lucru. (ceste agen!e tre)uie sa c%ntina e9act c%%r!%natele menti%nate mai sus: !ata5 %ra5 su)iect general5 partener !e !iscutie = sursa. (gen!ele v%r 'i st%cate in %r!ine cr%n%l%gica5 pentru ca !iscutii si 'ranturi !e in'%rmatii sa 'ie c%nta)lizate in cazul in care se leaga !upa ani !e zile cu n%i in'%rmatii %)inute in ca!rul unei anchete. #%ate aceste e'%rturi sunt esentiale pentru un ziarist !e investigatie. $e 'elul in care sunt arhivate in'%rmatiile la care a ajuns !epin!e rapi!itatea cu care va 'ace c%ne9iuni intre cazuri5 pers%naje sau su)iecte. $e aceea tre)uie ca arhivarea sa se 'aca in paralel5 atat electr%nic cat si 'izic5 pe !%sare care c%ntin !%cumente si in'%rmatii printate. Iar la t%ate acestea tre)uie avut in ve!ere ca !%cumentele 'izice cat si electr%nice p%t 'i 'urate sau !istruse5 acci!ental sau v%it5 ceea ce inseamna ca peri%!ic arhiva tre)uie c%piata pentru a se pastra % rezerva. Un simplu s%c electric in reteaua la care este alimentat calculat%rul p%ate a!uce un !ezastru: !istrugerea har!&ului pe care sunt st%cate in'%rmatiile. Este esential ca5 inca !in prima zi !e lucru ca ziarist5 sa incepi sa&ti %rganizezi atat !e rigur%s in'%rmatiile a!unate. $aca nu5 te vei trezi !upa ani !e zile cu mal!are !e n%tite

20

aruncate la intamplare5 cu hartii !ispersate5 cu !eclaratii si in'%rmatii 'ara nici % n%ima. $%sarele v%r c%ntine !ate !e la cazuri t%tal !i'erite5 v%r 'i ingrama!ite printre carti5 cursuri5 'acturi sau %)iecte !e im)racaminte !in casa. Nu vei stii cine are legatura cu cine si !e ce. Pe langa ca pierzi % multime !e su)iecte5 p%ti sa&ti !ezin'%rmezi citit%rii5 legan! in'%rmatii ha%tic si tragan! c%ncluzii gresite. Rete" de re ur e. 3!ata sta)ilit m%!ul in care iti cla!esti )aza !e !ate si in care vei arhiva in'%rmatiile5 tre)uie sa te %cupi !e alimentarea cu a!rese !e internet si nume !e e9perti5 care merita sa 'ie c%nsultati atunci can! te %cupi !e un su)iect sau altul5 in 'unctie !e !%meniul atins ,a!%ptii internati%nale5 tra'ic !e arme5 a)uz !e me!icamente5 acci!ente aviatice etc-. Nu intra aici sursele pe care te )azezi ca&ti v%r servi un su)iect sau altul. Este v%r)a !e a!rese un!e vei veri'ica prin investigatii incrucisate !atele !e care !ispui. Este v%r)a !e e9perti care v%r 'i c%nsultati. $e e9emplu5 %rice investigatie pe care % incepi5 tre)uie sa epuizeze !in primele miscari cateva intre)ari: ce pr%prietati e9ista pe numele respectiv5 ce 'irme e9ista5 !aca e9ista 'irme5 care sunt l%catiile si partenerii. $e aceea5 primele )aze !e !ate cercetate sunt Registrul C%mertului ,sau )aze !e !ate similare !in Statele Unite al (mericii-5 Pagini (l)e si versiunile care permit cautarea !upa !iverse criterii si alte )aze !e !ate similare5 a!ica a9ate pe un singur !%meniu. Printre a!resele !e internet necesare la 'iecare investigatie5 mai sunt a!rese care nu v%r 'i accesate !ecat intr&un anumit c%nte9t5 pentru % anumita investigatie. Se a!auga aici a!resele !e internet care tre)uie reveri'icate peri%!ic pentru ca p%t 'i alimentate cu n%i rap%arte sau n%i !ate !espre su)iectul investigat. In general investigatia p%rnita se va rami'ica pe mai multe !irectii5 va cuprin!e nume !e pers%naje si 'irme5 cazuri c%ncrete etc. Pentru % mai )una intelegere a su)iectului tre)uie c%nstruita % che5" l%gica a investigatiei5 % schema !e relati%nare a pers%najel%r5 c%mpaniil%r etc. Rezultatul este suprinzat%r. 1ei ve!ea in 'ata %chil%r5 !intr&% singura privire5 c%ntinutul a zeci !e pagini !e !%cumente. #e va ajuta sa intelegi mai )ine su)iectul5 sa 'aci c%ne9iuni n%i5 sa tragi c%ncluzii si chiar sa !eschizi n%i ip%teze care merita veri'icate. #%t%!ata5 che5" te va ajuta la pu)licarea materialului. Citit%rul va 'i ajutat sa inteleaga rapi! c%ntinutul unui material stu'%s avan! la !isp%zitie % ast'el !e schema5 pe care % p%ate urmari in paralel cu cititul artic%lului. 1.1 Inve ti!"ti" $" di t"nt" ,stu!iu !e caz 31%m stu!ia impreuna cum s&a realizat seria !e investigatii legate !e tra'icul !e armament in care tara n%astra a '%st implicata si legatura cu un %m !e a'aceri c%nsi!erat la !ata pu)licarii artic%lel%r ,2EE2- !rept cel mai mare tra'icant internati%nal !e arme. CONTEDT. *a inceputul anului 2EE25 anchetat%ri !in Statele Unite si 0area 6ritanie au lansat un man!at !e arestare prin Interp%l pe numele lui 1ict%r 6%ut5 un '%st %'iter I<6 care se %cupa cu transp%rtul aerian in t%ate c%lturile gl%)ului. Presa internati%nala5 incepan! cu cea )ritanica5 a !e!icat ime!iat spatii largi acestui su)iect. 1ict%r 6%ut nu a '%st arestat nici pana in acest m%ment5 serviciile !e in'%rmatie )anuin! ca s&a re'ugiat la 0%sc%va5 !e un!e isi !es'as%ara in c%ntinuare a'acerile. 0%tivul pentru care 6%ut a ajuns in atentia presei !upa ani !e zile !e tra'ic internati%nal !e armament a '%st simplu si tine !e c%nte9tul

21

p%litic: el si&a e9tins %peratiunile in ('ganistan5 un!e putin inainte !e 11 septem)rie 2EE1 a tra'icat armament pentru tali)ani si pentru gruparile lui 3sama )in *a!en. Pana in acel m%ment activitatea sa 'usese c%ncentrata pe tarile a'ricane a'late in !iverse c%n'licte armate si supuse mai mult%r serii !e em)arg%uri. REACTIE. $e%arece su)iectul era !e interes internati%nal am vrut sa aruncam % privire mai atenta asupra lui. *a numai % luna !e la primele !eclaratii aparute !espre acest su)iect5 pu)licam % serie !e investigatii care a!uceau !ate n%i 'ata !e artic%lele !eja aparute in presa internati%nala si care aratau legaturile !in R%mania ale tra'icantului !e armament 1ict%r 6%ut. $aca e!it%rii n%stri ar 'i c%nsi!erat !e interes pentru pu)licul r%manesc5 am 'i c%ntinuat pu)licarea un%r artic%le legate !e acest su)iect5 artic%le care nu atingeau neaparat tara n%astra. $ar in'%rmatii c%nsi!erate )une !e pu)licat in (nglia5 !esi nu avea legatura !irecta cu tara l%r5 au '%st c%nsi!erate neinteresante in R%mania. (st'el ca ancheta s&a %prit la seria initiala5 chiar !aca cu mici e'%rturi 'inanciare s&ar 'i putut %)tine inclusiv un interviu cu 1ict%r 6%ut. DES9ASURARE. Pu)licarea intr&un timp atat !e scurt a unei serii !e artic%le !e investigatie5 citate ap%i in presa straina si in rap%artele %rganizatiil%r care m%nit%rizeaza tra'icul !e armament5 s&a !at%rat in primul ran! pr%priei )aze !e !ate. Un jurnalist !e investigatie se specializeaza pe anumite !%menii5 este atras !e anumite !%menii. (st'el ca isi a!una !e&a lungul timpului in'%rmatii pe care le simte interesante si legate !e !%meniul respectiv. Crima %rganizata este unul !intre !%meniile care ne intereseaza5 iar in )aza n%astra !e !ate se a'lau !ate !isparate !espre tra'icul !e armament5 !eclaratii e9perti5 rap%arte internati%nale etc. Numai acestea ne&au permis sa !es'asuram % investigatie !espre un su)iect t%tal n%u5 a'lat la !istanta5 'ara nici % sursa !in interi%rul sistemului. Sursele n%astre au '%st e8%ertii internati%nali5 pe care i&am gasit cu ajut%rul internetului5 si putinii e9perti l%cali5 care ne&au ajutat sa ne initiem intr&un !%meniu necun%scut pana atunci: transp%rturile aeriene. (cesta a '%st un element central al investigatiei. 6%ut isi transp%rta armamentul cu % vasta retea !e avi%ane5 iar in acest !%meniu urmele lasate pe parcurs !e 'iecare aer%nava sunt !estul !e vizi)ile. Singurul m%! !e a i!enti'ica l%cul !e plecare si !estinatia armamentului a '%st urmarirea traseel%r avi%anel%r apartinan! c%mpaniil%r c%ntr%late !e 6%ut. Ne&am apr%'un!at cun%stintele !espre intregul su)iect sc%rm%nin! prin r"%o"rte$e di %oni7i$e on$ine5 ale !iversel%r %rganizatii care m%nit%rizeaza tra'icul !e armament: 3NU5 Jumman Right Katch etc. (m '%l%sit surse "$tern"tive !e in'%rmare: '%rumurile !e !iscutie specializate ale pil%til%r5 aut%ritati !e m%nit%rizare a tra'icului aerian etc. (plican! % met%!a stricata !e investigatie si st%care a !atel%r5 in timp5 am reusit in m%mentul in care am avut nev%ie sa nu !epin!em !e nici una !intre sursele c%ntactate pe parcurs si sa veri'icam incrucisat in'%rmatiile !%)an!ite. (m reusit sa gasim in'%rmatii n%i5 senzati%nale5 chiar !aca investigatia s&a 'acut !e la !istanta5 cu '%arte putine !iscutii si interviuri in tara si chiar !aca aceasta cuprin!ea un !%meniu t%tal n%u . cel aviatic. (i %)servat t%t%!ata cat !e imp%rtant este Internetul ca resursa5 'ie ca este v%r)a !e gasirea un%r in'%rmatii n%i %ri !%ar i!enti'icarea un%r p%si)ile surse. 1.2 Inve ti!"ti" in 5ediu o ti$6 %e teren %ro%riu ,stu!iu !e caz 11CONTEDT. Intr&% serie !e artic%le pu)licate in jurul anului 2EE15 numele lui N. <heara a aparut !e mai multe %ri in legatura cu pers%naje !in lumea interl%pa. *a inceput ca un pers%naj marunt5 ap%i cu !in ce in ce mai multa in'luenta5 iar mai tirziu ca li!er al unei

22

grupari cu % prezenta puternica mai ales in 6ucuresti5 !ar cu rami'icatii in t%ata tara si chiar peste h%tare. Un partener !e&al sau5 su)iect al unui artic%l !e investigatie in 2EE15 a '%st in cele !in urma arestat in <ermania pentru tra'ic !e !r%guri. In acel m%ment ne&am h%tarat sa c%ntinuam ancheta cu privire la cei care au ramas in li)ertate5 menti%nati in artic%lul initial. REACTIE. In 2EE3 am pu)licat % serie !e artic%le su) titulatura 7Nicu <heara: Ra!i%gra'ia unui sistem ma'i%t85 artic%le care incheiau % munca !e !%cumentare !e cateva luni !e zile. 0unca !e !%cumentare a '%st insa c%mpletata cu pr%pria )aza !e !ate5 alimentata vreme !e 2 ani !e zile cu t%ate in'%rmatiile gasite cu privire la gruparea lui <heara. DES9ASURARE. Ne&am h%tarat sa a)%r!am acest su)iect !in t%ate unghiurile p%si)ile5 !e%arece pers%najul principal era implicat in mai multe tipuri !e relatii si !%menii !e activitate. (st'el s&au c%nturat urmat%arele capit%le5 a!ica %$"nu$ de inve ti!"tie: legatura cu lumea interl%pa aut%ht%naB legatura cu crima %rganizata chinezaB legatura cu alte grupari !e crima %rganizata !in a'ara tariiB scan!alurile si pr%cesele in care <heara a '%st implicat !e&a lungul timpului5 si care nu si&au gasit nici % rez%lvareB implicarea in sp%rtB implicarea in !%meniul m%!ei. In s'arsit5 ne&am !ecis sa inchi!em seria !e artic%le cu % analiza 'inanciara a gruparii <heara: am c%mparat c%nsumul !e lu9 pe care&l a'iseaza cu veniturile legale pe care le&a rap%rtat la stat !e&a lungul timpului5 gasin! !iscrepante maj%re. #%ate 'irmele pe care le !etinea in acel m%ment aveau pier!eri si !at%rii. Plecan! pe structura planului !e investigatie amintit mai sus5 am i!enti'icat urmat%arele tipuri !e ur e: !e u%r","t" = !%cumente ,'irme5 pr%prietati5 l%catii5 masini- si under!round ,anturaj5 stiri m%n!ene5 apr%piati5 as%ciati5 i!enti'icari5 !usmani pers%nali5 c%mpetitie5 grupari rivale-. (m a)%r!at seria !e investigatii !in !%ua unghiuri: preju!icii a!use s%cietatii si urma )anil%r. (tentie la m%!ul in care a)%r!ezi surse !in lumea interl%paH In primul ran! nu tre)uie sa e9iste nici % urma !e in!%iala asupra %nestitatii !emersului tau5 iar acest lucru incepe inca !e la plata c%nsumatiei !in timpul intalnirii5 pe care %amenii !in lumea interl%pa se %'era sa % achite int%t!eauna. (p%i sunt masuri !e siguranta care tre)uiesc luate in pregatirea unei ast'el !e intalniri: $oc neutru pe cat p%si)il5 !intr&% z%na agl%merataB "nunt"re" cuiva !in re!actie cu privire la timpul si l%cul !e intalnireB 'ara inre!i tr"ri pe ascunsB 'ara %o)e pe ascuns ,!%ar !aca sunt vitale pentru artic%lul 'inal-B 'ara intelegeri nerespectate cu privire la con,identi"$it"te" !iscutiei. In ca!rul interviuril%r 'acute pe parcursul investigatiei5 aranjarea cat%rva !etalii te p%ate ajuta sa %)tii mai multe in'%rmatii: interviul se 'ace !e catre !%i ziaristi5 care pun cate%!ata intre)ari !i'erite simultanB te prezinti inca !e la inceput 9OARTE )ine in'%rmat5 !ezvaluin! cateva !etaliiB te prezinti ins%tit !e !%sarul cazului respectiv5 avan! grija ca acest !%sar sa arate cat mai gr%s si mai c%mplet cu putintaB lasa&ti partenerul !e !iscutie sa v%r)easca li)er5 chiar si !espre su)iecte care nu au legatura cu investigatiaB lasa intre)arile cele mai grele la s'arsit. RISCURI. /ii c%nstient !e riscurile pe care ti le asumi5 ca in %rice alta investigatie. *umea interl%pa este % lume !e %ameni vi%lenti5 a car%r capacitate intelectuala nu c%nstituie principalul l%r avantaj. C%nteaza pe 'aptul ca pers%ana cu care v%r)esti p%ate sa 'ie su) in'luenta !r%guril%r sau a alc%%lului5 'iin! in acelasi timp inarmata. /elul in care te prezinti pe t%t parcursul investigatiei va in'luenta !ecizia subiectului in privinta un%r p%si)ile represalii. Nu 'ii singurul purtat%r al in'%rmatiei si nu 'a pe er%ul. I&ati masuri !e siguranta atat 'izica5 !ar si pentru a pr%teja in'%rmatiile si sursele. Chiar si printre jurnalistii !in

23

re!actie p%t e9ista %ameni platiti sa&l tina la curent pe cel investigat cu mersul anchetei. /ii pregatit pentru vi%lenta ver)ala5 amenintari !e t%t 'elul. TEMA* 1. Scrie planul !e !%cumentare pentru % investigatie care are ca su)iect : !in Statele Unite. 2. Scrie planul !e !%cumentare pentru % investigatie asupra unui ma'i%t l%cal. 3. c%nstruieste % )aza !e !ate cu in'% !espre 9 institutie ,!eclaratii !e avere4. P"r"$e$" 5unc" o,iteri$or de in,or5"tie . )i"ri t. Adun"re" de in,or5"tii Sa aruncam % privire la 'elul in care specialistii in munca !e in'%rmatie va! !in ca!rul serviciil%r secrete5 atat paralela !intre jurnalist si %'iterul !e in'%rmatie5 cat si pr%cesul a!unarii in'%rmatiil%r. 3 ast'el !e sinteza iti va !a % privire !e ansam)lu mult mai clara asupra activitatii pe care % !es'as%ara un jurnalist !e investigatie. Practic5 atunci can! v%r)im !espre a!unarea !e in'%rmatii5 singura !e%se)ire !intre un jurnalist si un %'iter !e in'%rmatie este 'inalul pr%cesului: jurnalistul incearca pe %rice cai si cat mai rapi! sa&si 'aca pu)lice !esc%peririle5 in timp ce %'iterul !e in'%rmatie este special pregatit sa ingr%ape cat mai a!anc !esc%perile 'acute. 4.? Cu5 ,unctione")" 5unc" de in,or5"tii Ce e te cu$e!ere" de in,or5"tii. C%n'%rm specialistil%r5 culegerea !e in'%rmatii este in'%rmatia pr%cesata5 clara5 sigura5 %)tinuta in timp util pentru ca 'act%rii !e !ecizie sa ia actiunile necesare. $upa cum vezi5 culegerea !e in'%rmatii este un pr%ces atent ela)%rat. Nu este % intamplare si nici un amalgam !e !ate puse cap la cap in m%! ha%tic. (cest pr%ces este vital pentru strategia !e aparare nati%nala si regi%nala. In 'iecare tara e9ista mai multe servicii !e in'%rmatii5 grupate pe !%menii !e interes ,serviciul !e in'%rmatii militar5 serviciul !e in'%rmatii care se %cupa cu securitatea interna5 serviciul e9tern !e in'%rmatii etc-. /iecare tara isi %rganizeaza serviciile !e in'%rmatii in m%! !i'erit5 in unele tari aceste servicii se c%mpleteaza iar in altele se intersecteaza. Serviciile !e in'%rmatii se )azeaza pe surse ,surse umane sau surse tehnice- !ar si pe % serie !e analisti care pr%ceseaza respectivele i'%rmatii a!unate pentru a le !a % interpretare si a trage c%ncluzii. Serviciile !e in'%rmatii sunt int%t!eauna surse pentru jurnalisti si pentru institutii me!ia. (cest lucru nu este intamplat%r5 'iin! '%arte putine cazuri in care in'%rmatiile se scurg catre presa in m%! accci!ental. In m%! n%rmal5 aceste scurgeri 'ac parte !intr&% strategie )ine pusa la punct a respectivel%r servicii !e in'%rmatie. In plus5 nu numai serviciile !e in'%rmatii sunt surse pentru jurnalisti. (#EN#IE: jurnalistii sunt % sursa pentru serviciile !e in'%rmatieH $in pacate5 ziaristii !evin surse pentru servicile !e in'%rmatie chiar si 'ara sa 'ie c%nstienti !e acest lucru. Ce NU e te cu$e!ere de in,or5"tii. Culegerea !e in'%rmatii nu are nici % legatura cu pers%najul !e 'ilm 2ames 6%n!5 !esi multi isi imagineaza acest lucru. $e multe %ri5

24

culegerea !e in'%rmatii este un pr%ces !e !%cumentare atat !e minuti%s5 incat p%ate 'i c%nsi!erat plictisit%r. Serviciile !e in'%rmatii nu inseamna nici %ameni !e stiinta inchisi in la)%rat%are secrete5 care !ezv%lta pr%iecte si e9perimente !e imp%rtanta m%n!iala. 0unca serviciil%r !e in'%rmatie nu este nici ceea ce spune <uvernul ca este. Ceea ce spune <uvernul in legatura cu acest su)iect p%ate 'i c%nsi!erata pura pr%pagan!a. #%t%!ata5 munca serviciil%r !e in'%rmatie nu este chiar atat !e secreta pe cat pare. $at%rita tehnicii si a e9istentei Internetului5 in'%rmatiile sunt vehiculate si p%t 'i accesate '%arte us%r5 !e cei care stiu un!e sa caute. Ceea ce specialistii numesc open sources sunt in'%rmatii care p%t 'i %)tinute !in rap%artele 3N<&uril%r5 !in artic%le5 emisiuni !e ra!i% si #15 !in pr%teste sau rap%arte an%nime. Cu5 ,unctione")" cu$e!ere" de in,or5"tii. Pr%cesul !espre care am v%r)it se !es'as%ara !upa % schema clara !e activitate. Este v%r)a !espre Ciclul in'%rmatiil%r: $irectie5 C%lectare5 C%laj5 Pr%cesare & (naliza5 $iseminare. Cel care are nev%ie !e in'%rmatii !intr& un anumit !%meniu sta)ileste $IREC#I( spre care va 'i c%ncentrata munca investigat%ril%r. (cestia p%rnesc % activitate !e C3*EC#(RE a in'%rmatiil%r5 '%l%sin! atat surse umane ,in'%rmat%ri5 agenti etc- cat si tehnice ,ascultare tele'%ane5 interceptare emailuri5 supraveghere vi!e% etc-. 3!ata a!unate in'%rmatiile respective5 urmeaza arhivarea l%r5 % activitate !e C3*(2 a in'%rmatiil%r. Ele sunt st%cate !upa anumite reguli intr&% arhiva. In'%rmatiile respective sunt ap%i E1(*U(#E. Este % activitate !e pr%cesare a tutur%r in'%rmatiil%r si !e analiza. Sunt emise c%ncluzii si ip%teze cu privire la in'%rmatiile %)tinute. Ultima 'aza este $ISE0IN(RE( pr%!usului5 a!ica a unui R(P3R#. (cest rap%rt ajunge numai la superi%rii care au c%man!at !eclansarea intregului pr%ces !e culegere !e in'%rmatii. Ei !eci! !aca rezultatul este satis'acat%r5 sau !aca pr%cesul tre)uie reluat pe % !irectie mai precisa sau pe % n%ua pista. Schema: Ciclul %perati%nal al IN/3 ,$irectie . C%lectare . C%laj . Evaluare . Interpretare . $iseminare . $irectie 1- ,stu!iu !e caz 1EC"%c"ne i %erico$e. (van! in ve!ere t%ate aceste c%mp%nente te%retice ale pr%cesului !e a!unare a in'%rmatiil%r5 e9ista % serie !e peric%le care tre)uie luate in seama !e catre cel care a!una e'ectiv in'%rmatiile. In primul ran! este v%r)a !espre pr%pria siguranta5 siguranta 'izica. #re)uie tinut seama !e siguranta sursei5 iar sursa tre)uie pr%tejata la ran!ul ei. Una !in capcanele in care ca! si cei mai e9perimentati %'iteri !e in'%rmatie este neveri'icarea 'aptel%r5 si incre!erea intr&% sursa care s&a !%ve!it !e&a lungul timpului % sursa val%r%asa. *a 'el5 in multe cazuri5 sunt rap%arte care se )azeaza pe % singura sursa5 lucru e9trem !e pericul%s. (tentieH Sursele isi p%t schim)a %rientarea !e&a lungul timpului5 'ie ca % 'ac pentru )ani5 alte avantaje materiale sau !in c%nvingere. (tunci respectiva sursa va incerca sa insele investigat%rul5 sa&l int%9ice cu !ate si in'%rmatii care par a!evarate. Un 'act%r !e%se)it !e imp%rtant5 su) semnul caruia stau t%ate activitatiile %'iterului !e in'%rmatie5 este presiunea timpului. Si nu in ultimul ran!: )ar'ele si zv%nurile care circula isi au imp%rtanta l%r si merita sa 'ie luate in seama5 macar pentru a lua pulsul unuei c%munitatii. A$ti ,"ctori. E9ista si alti 'act%ri care tre)uie luati in seama. Este v%r)a in primul ran! !espre riscul #(U. (ctivitatea pe care % !es'as%ri este legala sau ilegala in z%na un!e te

25

a'liL Cat !e sensi)il p%litic este su)iectul pe care&l investigheziL E9ista riscul pentru ca civili in%centi sa ai)a !e su'erit in urma in'%rmatiil%r pe care le !ezvaluiL $e asemenea5 tre)uie luat in c%nsi!erare impactul asupra alt%r evenimente5 pe care in'%rmatiile !esc%perite le&ar putea in'luenta. 4.2 Cu5 te co5%orti cu in,or5"tii$e in 5od re %on "7i$ Ce in e"5n". Sunt mai multe aspecte !e avut in ve!ere legate !e resp%nsa)ilitatea celui care culege in'%rmatii. #ine c%nt ca munca !e in'%rmatii este un pr%ces c%mple95 in care 'iecare !etaliu tre)uie privit ca p%tential 'act%r !e viciere a rezultatului 'inal. Securitatea pers%nala tre)uie sa 'ie pe primul l%c5 pe parcursul 'iecarei etape a pr%cesului !e c%lectare a in'%rmatiei. (tentie la a nu in!eparta sursa pentru ca sursa respectiva ar mai putea 'i '%l%sita in alte cazuri. (tentie la a nu !ezvalui sursa5 punan! in peric%l atat sursa cat si alte pers%ane !in jurul ei. Cel care a!una in'%rmatii are resp%nsa)ilitatea !e a veri'ica 'aptele si !e a nu se lasa pacalit !e ceea ce 'iecare c%nsi!era a 'ii instinctul !%)an!it. #%t celui care a!uce in'%rmatii ii revine !at%ria sa !e%se)easca si sa c%nsemneze ca atare /(P#E*E !e C30EN#(RII. Re %on "7i$it"te" MEDIA. (van! in ve!ere t%ate acestea5 este resp%nsa)ilitatea massme!ia !e a spune a!evarul. #re)uie luata in c%nsi!erare si eventualitatea ca % anumita pers%ana sa 'ie pusa in peric%l !aca un su)iect este in cele !in urma pu)licat. Impactul materialului sta cate%!ata in )alanta cu viata sau integritatea 'izica a unei pers%ane. *%vitura ta !e presa va uci!e pe cinevaL *%vitura ta !e presa va pune in peric%l a!unarea !e in'%rmatii ulteri%areL (cestea sunt intre)ari pe care re!act%rul si e!it%rul tre)uie sa si le puna inaintea pu)licarii un%r materiale sensi)ile. Si !in n%u s'atul: 1eri'ica5 veri'ica5 veri'icaH 4.1 Ce %oti " c" ti!i d"c" ur5e)i re!u$i$e #ocu$ui A$e!ere" JURNALISTULUI. In )alanta stau pr%'itul tau5 reputatia ta si marile l%vituri !e presa5 pe !e % parte. $e cealalta parte stau a!evarul5 peric%lul pentru altii5 cate%!ata interesul nati%nal !ar si interesele pers%nale pe termen lung. Ce alegiL <an!este&te care sunt m%tivatiile tale pers%nale care te&au impins catre cariera !e jurnalist. Chiar % sa urmezi % cariera in aceasta pr%'esie sau esti gata sa % parasesti la prima %'erta a unui j%) mai )ine platitL Ce "i TU de c" ti!"tE #e c%mp%rti resp%nsa)il si !%)an!esti % reputatie pentru acuratete5 %nestitate si impartialitate . atunci serviciile !e in'%rmatie v%r avea incre!ere in tine5 si chiar te v%r sprijini cu in'%rmatii. S(U. $%)an!esti % reputatie !e c%@)%+ lipsit !e cre!i)ilitate5 care acti%nezi numai in pr%priul interes . atunci esti pe c%nt pr%priu. (van! in ve!ere t%ate acestea5 p%ti ajunge la c%ncluzia ca jurnalistul !e investigatie nu este altceva !ecat un jurnalist '%arte )un. Sursa acestui capit%l este un @%r?&sh%p tinut !e c%l%nelul 2%hn Jughes&Kils%n5 late 6ritish Intelligence C%rps5 trainer pentru tinerii %'iteri !e in'%rmatii !in 0area 6ritanie. TEMA*

26

Esti c%resp%n!ent strain trimis intr&% z%na !e c%n'lict5 un!e armata se lupta cu trupe !e gherila = re)eli. (i sansa sa petreci mai mult timp cu am)ele grupari. $e un!e iti culegi in'%rmatiileL Ce p%ti pu)lica si ce nuL Ce imagini p%ti '%l%siL C%ncepe un plan pe zile5 timp !e % saptamana. Imagineaza&ti schim)arile pe care le su'era planul tau in 'iecare zi5 impr%vizeaza. C%mpara rezultatele pe care ti le imaginezi cu un artic%l tiparit in presa )ritanica !espre c%n'lictul !in I%s%v% = ('ganistan = Ira?. 2. Proiectu$ de inve ti!"tie ,stu!iu !e caz 12Pr%iectul !e investigatie este s%lutia pentru ca investigatia sa ai)a un parcurs %rganizat si t%t%!ata sansa !ata anumit%r su)iecte sa va!a lumina tiparului5 pr%iecte care ar 'i putut 'i c%mpr%mise !aca nu ar 'i '%st gan!ite temeinic. In peisajul me!iatic r%manesc se investeste putin sau !el%c in investigatii !e mare !urata5 in investigatii 'acute ca la carte. In cele mai multe cazuri5 ziarele si televiziunile se multumesc cu investigatii !e mana a !%ua5 cu !%sare servite5 sau cu repu)licarea un%r manipulari gr%s%lane5 atata timp cat t%ate acestea nu necesita un e'%rt 'inanciar. $e aceea5 singura sansa in acest m%ment pentru jurnalistii !e investigatie care v%r t%tusi sa&si 'aca meseria5 sunt 'inantari e9terne pentur pr%iecte !e investigatie. 3rganizatii neguvernamentale5 %rganizatii pr%'esi%nale sau chiar guverne straine sunt !ispuse sa 'inanteze munca !e investigatie5 atata timp cat singurul lucru !e care sunt interesati aplicantii este !ucerea pana la capat a unei investigatii alt'el imp%si)il !e realizat. Pentru ca p%tentialii 'inantat%ri sa ia in c%nsi!erare cererea !e 'inantare5 si pentru ca aceasta cerere sa ai)a succes5 pr%iectul !e investigatie tre)uie sa urmeze % serie !e pasi. Nu e9ista % reteta universala5 insa putem rec%man!a linii generale5 !upa care ne&am ghi!at in realizarea un%r pr%iecte pr%pri !e investigatie5 a car%r 'inantare a '%st acceptata si care au '%st 'inalizate cu succes. Investigatia tre)uie gan!ita in cel mai mic amanunt5 !esigur atat cat este p%si)il in cazul un%r su)iecte al car%r 'inal nu&l cun%aste nimeni. Pe linga planul !e actiune clasic5 am i!enti'icat 3 etape principale5 t%ate a9ate in jurul punctului principal al investigatiei5 si anume !eplasarea pe teren. (ceste etape se v%r regasi in pr%iect si v%r 'i !etaliate. ETAPE: 1. pregatirea investigatiei. Se sta)ileste tinta5 echipa5 planul !upa care va !ecurge investigatia5 )ugetul. Este !escrisa !etaliat m%tivatia pentru care un ast'el !e pr%iect este necesar si m%tivele pentru care el nu p%ate 'i 'inantat !e catre % institutie me!ia. 2. in timpul investigatiei. (re l%c peri%a!a !e pre!%cumentare5 !%cumentarea pr%priu& zisa5 pregatirea !eplasarii pe teren !upa repere clare5 !eplasarea pe teren. Pentru !eplasarea pe teren tre)uie menti%nate !etalii legate !e securitatea jurnalistil%r participanti5 tipul !e surse pe care jurnalistii intenti%neaza sa le c%ntacteze si eventualele met%!e nec%nventi%nale !e investigatie ,echipament special5 inc%gnit% etc-. 3. !upa realizarea investigatiei. In'%rmatiile a!unate sunt st%cate5 impartite !upa !iverse criterii. Ele sunt su)iectul unei interpretari si analize5 care va c%n!uce catre c%ncluzii5 ip%teze sau n%i investigatii. Sunt selectate in'%rmatiile care v%r 'i

27

cuprinse in artic%le5 se !eci!e asupra '%rmei !e pu)licare si se e!iteaza pr%!usul 'init. In cele !in urma se !eci!e un!e v%r 'i pu)licate artic%lele rezultate ,sau pr%!uctiile #1-. Este un pas '%arte imp%rtant pentru a pune in val%are investigatia pr%priu zisa si pentru ca in'%rmatiile a!unate sa nu se trans'%rme in unealta !e santaj in mainile vreunui e!it%r sau pr%prietar !e ziar c%rupt. Intelegerea acestui gen !e a)%r!are a jurnalismului !e investigatie este sansa jurnalistil%r care realizeaza ca institutiile me!ia la care lucreaza nu au mijl%acele necesare pentru a&si 'ace meseria asa cum ar tre)ui. 2urnalistul isi e9erseaza insa si calitatile !e manager5 pentru ca t%ate !etaliile 'inanciar ale pr%iectului5 %!ata 'inantat5 sunt in grija jurnalistului. (cesta tre)uie sa ai)a grija ca intreaga c%nta)ilitate a pr%iectului sa 'ie 'acuta 'ara nici un cusur5 ca )anii sa nu 'ie risipiti !in carente !e %rganizare pe timpul !eplasari s.a.m.!. 2urnalistii care reusesc sa lucreze in acest 'el ies !in tiparele jurnalistului %)isnuit. E8e5%$u !e PR3IEC#. Pr%iectul pe care ti&l pr%punem spre stu!iu a p%rnit !in marunte %)servatii legate !e micul tra'ic la 'r%ntiera cu Ucraina5 in z%na Sucevei. S&a avut in ve!ere si c%nte9tul p%litic al z%nei5 care in scurt timp va limita Uniunea Eur%peana. (st'el s&a nascut i!eea unei investigatii !e&a lungul viit%are 'r%ntiere a UE5 cu R. 0%l!%va si Ucraina. Investigatia urmarea traseele !e tra'ic si alte activitati !e crima %rganizata5 gra!ul !e pregatire al aut%ritatiil%r !e pe am)ele parti ale 'r%ntierei in 'ata retelel%r !e crima %rganizata5 gra!ul !e c%ruptie si implicare a reprezentantiil%r aut%ritatiil%r in activitati ilegale. Pr%iectul a '%st gan!it sa %)tina sprijinul unui '%t%rep%rter pr%'esi%nist5 pentru a ilustra cat mai c%mplet ceea ce nu se putea spune in cuvinte. In 'iecare z%na a 'r%ntierei am angrenat si un jurnalist l%cal. (u participat 3 jurnalisti5 !in 3!essa5 Iiev si Chisinau. E8e5%$u !e RE4U*#(# al pr%iectului: % !%cumentare intinsa pe 3 luni5 % !eplasare !e&a lungul 'r%ntierei !e 22 !e zile si artic%le tra!use !in r%mana in engleza si rusa. Cele patru artic%le au '%st pu)licate in ziare !in 6ucuresti5 Chisinau5 3!essa si Iiev. Ele au '%st preluate !e numer%ase %rganizatii me!ia !in !iverse tari si c%nstituie %)iect !e stu!iu in ca!rul %rganizatiei americane IRE ,Investigative Rep%rters an! E!it%rsTEMA* (lege % tema si c%ncepe un pr%iect !e investigatie. /%rmeaza % echipa. $escrie !etaliile pr%iectului5 m%tivarea5 )ugetul etc. I!enti'ica un l%c !e pu)licare si m%tiveaza alegerea. 1. Non "rtico$e de inve ti!"tie ,stu!iu !e caz 130ai ales presa scrisa a)un!a !e artic%le prezentate si am)alate ca artic%le !e investigatie. Sunt chiar ziare care se numesc !e investigatie. Este % in'latie !e !ezvaluiri5 anchete si investigatii5 atat in presa !in R%mania cat si in cea mai mare parte a '%stel%r tari c%muniste. E!it%rii au mir%sit gustul citit%ril%r pentru critica si !ezvaluiri5 atri)ute ale te9tel%r !e presa care au lipsit cu !esavarsire timp !e "E !e ani. Insa !in cauza g%anei !upa un castig us%r si rapi!5 c%n!ucat%rii !e gazete au %mis sa investeasca in '%rmarea un%r jurnalisti !e investigatie care sa ac%pere pr%'esi%nist !%rintele citit%ril%r si a un%r !epartamente re!uta)ile5 care sa !ispuna !e resurse 'inanciare si timp pe masura. 0ai mult5 maj%ritatea cel%r care c%n!uc gazete au vazut in acest gen !e presa5 cu un impact c%nsi!era)il5 sansa !e

28

a %)tine pr%'ituri prin santaj si chiar % m%!alitate !e a&si pune in practica strategii !e !ezin'%rmare in )ene'iciul !iversel%r grupuri !e interese5 !in z%na p%liticului si a ec%n%miei. $in cauza lipsei !e )ani si a !%rintei !e a pu)lica artic%le !e investigatie pe )an!a rulanta5 e!it%rii si c%n!ucat%rii !e ziare au 'acut ra)at t%cmai la calitatea artic%lel%r. 0area parte a acest%r artic%le nu sunt insa artic%le !e investigatie. C%sturile mari ale investigatiil%r temeinice au 'acut ca nici macar marile ziare sa nu&si permita mentinerea unei verita)ile sectii !e investigatie si pr%iecte. Sectiile !enumite asa sunt '%rmate !e 'apt !in jurnalisti acre!itati pe langa P%litie5 #ri)unale5 Parchet sau SRI. (cestia nu 'ac !ecat sa relateze ceea ce le este transmis in m%! %'icial !e catre institutiile amintite. Cate%!ata se trans'%rma chiar in a!evarate canale !e PR5 pr%m%van! anumite interese si mesaje care vin !inspre institutiile respective. Artico$e co5"nd"te. Cele mai raspan!ite n%n artic%le !e investigatie sunt cele in care5 in urma un%r intelegeri !intre e!it%r ,sau chiar jurnalist- si % pers%ana sau grup !e interese5 % pers%ana sau c%mpanie este 7!es'iintata8 la cererea rivalil%r c%ntra unui %n%rariu sau !iverse 'av%ruri. Ele sunt rezultatul unuei plati care nu se cuvine celui care scrie sau tipareste respectivul artic%l. In multe cazuri5 artic%lele !espre care v%r)im 'ac parte !intr&% campanie !e presa mai larga. In ca!rul campaniei p%t 'i citite si artic%le p%zitive !espre cel care a initiat si platit atacurile. (sa zise artic%le !e investigatie in care rep%rterul !esc%pera !upa un e'%rt investigativ sustinut cat !e )ine se prezinta pers%najul :. At"curi %entru %u7$icit"te. Un alt gen !e artic%le intalnit la scara larga sunt n%n investigatiile care vizeaza %)tinerea !e %u7$icit"te. (numite 'irme sau pers%naje sunt atacate !ur pentru ca sa s'arseasca prin a plati spatiu pu)licitar in ziarul agres%r. Sau pur si simplu pentru a sc%ate % suma !e )ani care ajunge in )uzunarele initiat%ril%r atacuril%r. (ceasta practica este atat !e raspan!ita5 la nivelul presei l%cale si nati%nale5 incat %rganizatii pr%'esi%nale care apara !repturile !iversil%r investit%ri straini in R%mania5 au pr%testat in m%! %'icial. $in pacate5 genul acesta !e artic%le este pu)licat in c%ntinuare5 la scara !estul !e larga. De)in,or5"re i 5"ni%u$"re. E9ista n%n artic%le !e investigatie '%arte )ine camu'late in !ezvaluiri incen!iare a car%r unic sc%p este !e a de)in,or5" sau !e a 5"ni%u$" !iverse grupuri tinta. Ele sunt lansate chiar si 'ara stirea ziaristului5 care ca!e pra!a pr%priei inc%mpetente sau sla)ei pregatiri5 !ar si lipsei !e interes 'ata !e c%ntinutul calitativ al artic%lului care&i p%arta semnatura. Serviciile !e in'%rmatii sau !iversele grupari ec%n%mice sunt capa)ile sa lanseze ast'el !e artic%le5 prin met%!e speci'ice5 urman! sc%puri clar c%nturate. Chiar si !%sarele pe care serviciile !e in'%rmatie sau %rganele !e ancheta le servesc !i'eritel%r ziare5 sunt n%n artic%le !e investigatie a car%r e'ect este c%ntr%lat !e %ricine altcineva5 !ar nu !e institutia me!ia care le&a !iseminat. P$"!i"t. Nici chiar jurnalisti care lucreaza !e mai )ine !e un !eceniu in presa nu se s'iesc sa plagieze artic%le5 i!ei !e artic%le sau c%ncluzii pu)licate !e c%legi !in presa centrala5 l%cala sau cea internati%nala. Pe langa latura civila si penala pe care % implica plagiatul5 e9ista peric%lul !ezin'%rmarii pr%pril%r citit%ri5 atata timp cat se c%piaza un artic%l care p%ate 'i pr%st !%cumentat sau chiar ten!enti%s5 'ara a&l veri'ica. P%t 'i puse in circulatie zv%nuri 'ara nici % ac%perire si create legen!e sau !istruse vieti !in cauza un%r ast'el !e practici.

29

Di %retuite d"r citite. E9ista pe piata me!ia !in R%mania cateva ziare !ispretuite !e )reasla jurnalistil%r5 insa citite si c%piate c%pi%s. Este v%r)a !e ziare al car%r !iscurs este c%n!amnat ca 'iin! agresiv5 9en%'%)5 antisemit etc. (ceste ziare ,gen R%mania 0are5 (tac la pers%ana etc- pun in circulatie insa % multime !e zv%nuri si )ar'e prezentate ca !ezvaluiri senzati%nale. $e multe %ri5 in'%rmatiile prezentate se !%ve!esc a 'i c%recte. Insa !e si mai multe %ri5 parti !in in'%rmatiile prezentate sunt 'alse. (ceste ziare5 chiar !aca sunt c%n!amnate5 sunt citite cu atentie !e jurnalistii care semneaza investigatii si !e multe %ri in'%rmatiile puse in circulatie in ziarele !ispretuite sunt ampli'icate !e ziarele c%nsi!erate a 'i !e calitate5 'ara insa ca sursa initiala sa 'ie prezentata citit%ril%r. Principalele caracteristici ale n%n artic%lel%r !e investigatie sunt: & nu au !eclaratiile am)el%r parti5 sau !aca le au5 acestea sunt prezentate in m%! ten!enti%ns sau trunchiat & nu !%ve!esc un e'%rt investigativ ci se prezinta ca p%vesti servite In cazul acest%r n%n artic%le !e investigatie nu jurnalistul este cel care c%ntr%leaza su)iectul. $e aceea este '%arte imp%rtant ca citit%rul care vrea sa sta)ileasca autenticitatea !iversel%r investigatii5 sa priveasca inainte la agen!a pr%prietaril%r !ar si a c%n!ucat%ril%r ziarel%r. In 'inal tre)uie a!augat ca nu e9ista nici % !i'erenta intre n%n artic%lele !e investigatie pu)licate in ziare c%nsi!erate !e calitate si ziare precum R%mania 0are sau (tac la pers%ana. #%ate acestea sunt artic%le care nu respecta n%rme !e%nt%l%gice si care in primul ran! priveaza citit%rul !e a'larea a!evarului. Cu cat ziarul care gaz!uieste ast'el !e artic%le este mai in'luent5 cu atat e'ectul negativ al acest%r artic%le este mai mare. 6ineinteles ca !irect pr%p%rti%nal creste si %n%rariul. Singura !i'erenta ramane la 'elul in care respectivele artic%le sunt am)alate. TEMA* Citeste presa centrala si l%cala ,c%ti!iana M saptamanala- timp !e % saptamana si inventariaza artic%lele prezentate ca artic%le !e investigatie ,cu eticheta SPECI(*5 (NCJE#(5 IN1ES#I<(#IE5 $E41(*UIRI etc-. (!una artic%lele care nu sunt artic%le !e investigatie. 0%tiveaza&ti alegerea5 i!enti'ica interesele !in spatele artic%lului5 i!enti'ica legatura !intre reclame !in ziar ,sau patr%ni- si artic%le. @. Si!ur"nt" #urn"$i tu$ui de inve ti!"tie i %rotecti" u7iectu$ui ,la c%nceperea acestui capit%l a '%st '%l%sit si cursul jurnalistului cana!ian R%! 0ac!%nell5 7Sa'et+ an! Securit+ '%r Investigative 2%urnalistsRep%rtajul !e investigatie implica mari riscuriH Jurn"$i 5u$ de inve ti!"tie e te %r"ctic"t de o7icei de c"tre #urn"$i ti c"re "u do7indit e8%erient" in "$te do5enii d"r i du%" 5"i 5u$te cur uri %eci,ice. In t"te$e de)vo$"t"te6 c" i core %ondentii de r")7oi6 5"#orit"te" #urn"$i ti$or de inve ti!"tie 7ene,ici")" i de o %re!"tire %eci"$". &ineinte$e c"6 %e $in!" to"te "ce te"6

30

#urn"$i tu$ c"re "7orde")" inve ti!"tii$e tre7uie " "i7" i inc$in"tie %re "ce" t" 5e erie. ;Jurn"$i 5u$ de inve ti!"tie %o"te ,i "7ord"t de c"tre oricine inde"#un de hot"rit " duc" un $ucru %in" $" c"%"t i " ,"c" ,"t" %erico$e$or. Nu e nevoie de t"$ente %eci"$e. D"r e8i t" citev" $ucruri c"re vor ,"ce "ce" t" 5unc" 5"i u o"r" i 5"i e,icient".< Adrei Fon t"ntinov A!enti" inve ti!"tii$or )i"ri tice S"nGt Peter 7ur!. Pentru "ce" t" e te o7$i!"toriu* & cuno" tere" $e!i$or %rivind "cce u$ $" in,or5"tie & o7tinere"6 c$" i,ic"re" i "rhiv"re" oric"rui docu5ent & tr"n criere" di"$o!uri$or & e,ectu"re" de ,i e %entru o7 erv"tii & in i tent" & reinterviev"re" ur e$or vechi & cu$tiv"re" ur e$or & e v" crie nu5"i cee" ce e8i t" cu certitudine dove)i c"re "devere c veridicit"te" O7iectivu$ %rinci%"$ e te 5ini5"$i)"re" ri curi$or " ne concentr"5 %e ecurit"te" %er on"$" i %e

1. 3 plani'icare c%recta a investigatiei va re!uce riscul 2. Pentru a re!uce riscurile jurnalistul tre)uie sa tina c%nt !e urmat%arele: & in t%ata lumea5 in ultimii 1E ani au murit peste EE !e jurnalisti & !%ar ;2N !intre acestia au '%st ucisi in timp ce reletau !espre c%n'licte armate sau se a'lau in mijl%cul !e 7'%curi incrucisate8 & >>N au '%st tinte pentru su)iectele la care lucrau & un plan jurnalistic )ine sta)ilit !in timp re!uce riscurile 3. 0arile peric%le in legatura cu rep%rterii si se'ii l%r: & su)estimarea amenintaril%r si incercaril%r !e intimi!are & t%t timpul tre)uie sa te intre)i !aca p%ti %)tine in'%rmatia si in alt m%!5 cu riscuri mai scazute $%ua !intre trucurile rec%man!ate !e catre 66C: & #re)uie evaluate '%arte !etaliat t%ate riscurile ce sint implicate in pr%iect & 3 plani'icare rigur%asa5 c%recta si precautiile v%r re!uce riscurile si5 t%t%!ata5 tre)uie respectate t%ate etapele invetigatiei . Riscuri: & amenintarile cu vi%lenta !in partea cel%r implicati in pr%iect & ratarea su)iectului & pier!erea in'%rmatiei & lipsa masuril%r !e securitate pentru %ameni & arestare=rapire & uci!erea ". /aza !e pr%iect ,pre!%cumentare-: & pastrati secretul in'%rmatiei in legatura cu c%nceptul si c%ntinutul i!eii & in'%rmatia tre)uie sa circule ,in ca!rul echipei sau re!actiei- !upa principiul 7nee!&t%&?n%@8

31

& !aca este necesar5 !ati c%nceptului5 i!eii % i!entitate 'alsa ;. /aceti un pr%'il !e securitate: & !iscutati cu p%litia5 alte surse5 c%nsultati presa !e arhiva pentru a scrie un pr%'il al ist%riei vi%lentei al pers%najel%r !in p%vestea ta & evaluati p%si)ilitatea e9istentei iesiril%r vi%lente ale su)iectului precum si '%rma si m%!ul !e mani'estare >. Evaluarea: & riscurile pe termen scurt5 me!iu si lung ,aceasta pentru ca e9ista riscul ca %presiunile sa ai)a l%c in timpul anchetei5 !upa pu)licare sau la timp mai lung !upa pu)licare si !in acest m%tiv tre)uie evaluat e9act cum p%ate 'i securizat pers%nalul- implica urmat%rii termeni: O securitate ime!iata pentru pers%nalul ce lucreaza la pr%iect O securitate pe termen lung !aca sint amenintati mem)ri 'amiliei sau c%legi O securitate ime!iata !aca sint !esc%periti 'ilmin! ,in cazul rep%rteril%r #1A. (legerea echipei. Pentru a '%rma % echipa !e succes tre)uie tinut c%nt !e: & pr%'ilul can!i!atil%r & evaluarea in!ivi!uala al p%tentialului !e lucru in echipa & evaluarea in!ivi!uala al p%tentialului pr%'esi%nal & starea !e sanatate & situatia !e 'amilie & a)ilitatea !e a lucra in echipa & mem)ri tre)uie veri'icati pentru securitate F. ()ilitati: echipa tre)uie sa ai)a % e9perienta relevanta sau sa lucreze su) % atenta supervizare 1E. Echipa tre)uie sa: & 'ie !e ac%r! cum sa pastreze c%n'i!entialitatea in'%rmatiei & 'ie !e ac%r! ca nu tre)uie sa 'ie !iscutate !etalii pers%nale in a'ara echipei & se asigure ca nu lasa la ve!ere pe )ir%u '%t%gra'ii5 a!rese sau n%tite . c%legii ii p%t in'%rma pe 7)aietii rai8 11. Pin!a ,supravegherea ascunsa sau cum sa&ti camu'lezi supravegherea& ac%l% un!e este p%si)il '%l%siti e9perienta pers%anel%r !in z%na in care va !eplasati pentru a va s'atui cum sa nu atrageti atentia asupra v%astra in i!ea !e a '%l%si c%rect lim)a5 !ialectul5 'razele5 c%mp%rtamentul5 im)racamintea & c%n!uceti cu grija & im)racati&va in c%nc%r!anta cu evenimentele & 'iti m%!esti5 nu atrageti atentia & '%l%siti vehic%le 'ara semene !istinctive 12. Situatiile !e urgenta: & tre)uie sa stiti cum sa reacti%nati atunci cin! aveti % c%n'runtare sau sinteti !esc%periti ,sa aveti t%t timpul un plan 6 la !isp%zitie& ac%perirea v%astra tre)uie sa 'ie cre!i)ila si repetata ,ca un r%l- pentru cazul ca va 'i pusa la incercare & !aca creati suspiciuni plecati ime!iat5 nu incercati sa )lu'ati in ieea unei s%lutii !e iesire 13. (lte s'aturi: & 'iti pregatiti la c%ntra 'ilaj ,e9ista p%si)iliatea sa 'iti urmariti !e pr%pria tinta-

32

!aca e9ista amenintarea unei situatii vi%lente nu mergeti la interviu=intilnire singuri & tre)uie sa cun%asteti rutele !e scapare ,variantele !e retragere& incearcati sa e9ersati5 !aca e9ista % echipa !e lucru5 chiar la l%cul un!e urmeaza sa a!uni in'%rmatia ,%ameni care nu sint su)iectul pr%iectului& nu puneti pici%rul in prag ca sa 7intrati in casa8 cin! apareti neanuntat la tinta. /aceti asta numai ca ultima s%lutie si numai !upa ce va asigurati ca acest gest nu&l c%nsi!era !rept un act !e agresiune care ar putea genera un raspuns vi%lent & nu sta in 'ata unei usi inchise5 ci alaturi & cel ce ia inerviul tre)uie sa reacti%neze repe!e pentru a evita % reactie negativa !in partea su)iectului & el tre)uie sa stea calm5 sa v%r)easca rar5 sa puna intre)ari si sa asculte cu atentie raspunsurile. Nu pr%v%cati tinta pentru ca l&ar putea !uce la reactii vi%lente. & 'i vigilent5 schim)a rutele si timpii cin! mergi sau pleci !e la serviciu & 'i atent la cei ce&si parcheaza masina alaturi !e a ta & !aca crezi ca esti urmarit5 mergi sau c%n!u mai !eparte pina la p%litie si nu te apr%pia !e masina !in 'ata 1 . $aca pr%iectul este prea pericul%s: & NU&* /(H 4/ de ,"turi* 1. jurnalistul sa nu 'ie purtat%rul e9clusiv al in'%rmatiei . se rec%man!a lucrul in echipa 2. nu pr%v%cati c%n'licte intre su)iectii investigatiei 3. respectati n%rmele eticii pr%'esi%nale . %n%rati %)ligatiile si pr%misiunile 'acute in timpul investigatiei ". sa nu se ajunga la relatii intime cu su)iectii sau cu sursele ;. nu !ec%nspirati sursele >. sursele tre)uie stu!iate cu atentie si in amanunt . tre)uie sa cun%asteti )ine sursa A. 'isti suspici%si la in'%rmatiile %'erite !e catre sursa & veri'icati F. nu acceptati intilniri cu pers%nae necun%scute in l%curi pr%puse !e ei 1E. 'iti neutri 11. incercati sa !uceti % viata n%rmala si cumpatata pentru a nu putea 'i santajati 12. nu !es'asurati activitati c%merciale . sint inc%mpati)ile cu meseria !e jurnalist 13. re'uzati in'%rmatiile super'iciale 1 . c%nsultati un jurist inainte !e pu)licarea materialului pentru a evita sau macar minimaliza riscurile pier!erii unui eventual pr%ces . juristul p%ate 'i c%nsultat si in alte 'aze ale investigatiei 1". reacti%nati la presiuni si amenintari . plingere p%litie5 veri'icari5 %rganizatii 1;. nu va pier!eti in stu'arisul prea mult%r anchete 1>. su)iectele alese pentru investigat tre)uie alternate ,!%menii5 teme1A. rela9ati&va 1F. inainte !e a)%r!area unei anchete stu!iati )ine su)iectul5 !%cumentati&va si e'ectuati t%ate evaluarile.

&

33

2E. sursele tre)uiesc veri'icate int%t!eauna

III PUNEREA IN VALOARE A INVESTIGATIEI JURNALISTICE Este '%arte imp%rtant la ce rezultate ajungi cu investigatia5 !ar la 'el !e imp%rtant este cum prezinti in cele !in urma investigatia citit%ril%r. (rtic%lul sau rep%rtajul va avea impact nu numai !at%rita su)iectului a)%r!at si maniera !e re!actare !ar si !at%rita 'elului in care este am)alat si prezentat. $aca ne&am c%ncentrat pana acum pe calitatea si c%ntinutul unui artic%l !e investigatie5 ca si pe tehnicile care !uc catre un rezultat pu)lica)il5 acum este m%mentul sa !iscutam 'elul in care investigatia este am)alata. Nu neglija stilul artic%luluiH P%vesteste citit%rului cum il a'ecteaza ceea ce ai !esc%perit. Este primul lucru cu care tre)uie sa incepi. El tre)uie sa inteleaga !e la inceput ca este a'ectat si in ce 'el este a'ectat !e 'aptele pe care le !ezvalui. Citit%rul tre)uie sa simta sprijinul intregului ziar in sustinerea unei serii !e artic%le !e investigatie 'ara insa ca aceasta campanie sa ascun!a interese ascunse. Este nev%ie !e campanii care sa sustina clari'icarea unui su)iect sau altul5 alt'el aut%ritatile uita scan!alul !eclansat si se c%ncentreaza pe rez%lvarea urmat%arei crize. Citit%rii p%t sa se implice in sustinerea un%r ast'el !e campanii5 !ar ziarul tre)uie sa le !ea sansa sa % 'aca. (celasi lucru este vala)il si in interi%rul ziarului. 2urnalistul !e investigatie tre)uie sa simta ca este sprijinit in e'%rturile sale !e catre e!it%ri si !e catre c%n!ucerea ziarului. Presiunile la care este supus un jurnalist !e investigatie5 atat 'izice cat si psihice5 sunt epuizante in multe cazuri. 2urnalistul tre)uie sa simta sprijinul in ceea ce 'ace macar in interi%rul ziarului. $in pacate nici la acest capit%l presa !in R%mania nu sta '%arte )ine. Sunt nenumarate cazuri in care jurnalistul a '%st %)ligat sa nu mai rasc%leasca su)iecte sensi)ile !espre care incepuse sa scrie. Sunt multe cazuri in care anumite su)iecte au '%st interzise ziaristil%r !in re!actie5 in urma un%r aranjamente !intre e!it%ri5 c%n!ucerea ziarului si su)iectul investigatiei. $aca ti&ai 'acut )ine meseria si ai % investigatie ca la carte si % prezentare pe masura5 munca ta nu s&a incheiat. #re)uie sa intelegi ca succesul pr%!usului tau 'init !epin!e !e partea !e imagine a materialui5 !e la+%ut&ul paginii si al ziarului . t%ate aceste 'iin! m%!i'icate !in cauza eventualel%r c%nsecinte juri!ice. Ceea ce tre)uie sa 'aci este sa !iscuti ca si cu un partener cu reprezentantii !in re!actie ale cel%r trei !%menii menti%nate: imagine ,!epartamentul '%t%-5 la+%ut si juri!ic. LAH OUT. C%nceptia gra'ica a paginii si a ziarului este realizata !e %ameni specializati. $aca c%n!ucerea ziarului sta in spatele paginat%ril%r si !a in!icatii la aranajarea artic%lel%r

34

si p%zel%r in pagina5 la '%l%sirea cul%ril%r si a '%nturil%r5 nu inseamna ca pr%!usul 'inal este un pr%!us )un. Este !%ar un acci!ent5 care tre)uie evitat. In cazul investigatiil%r5 te9tele care rezulta sunt !estul !e stu'%ase5 iar !ial%gul cu cei care ar tre)ui sa c%nceapa ziarul este imp%rtant. #e9tul p%ate 'i scurtat sau lungit !upa cerinte5 artic%lul nu este gravat in piatra. 9OTO. /%t%gra'ul nu 'ace parte !in pers%nalul au9iliar. El tre)uie sa stie su)iectul si tre)uie sa ai)a sansa sa sugereze a)%r!arile '%t% ale su)iectului. El tre)uie sa p%ata pr%pune '%t%gra'iile cele mai reusite si sa sugereze cum v%r 7intra8 in pagina aceste '%t%gra'ii. JURIDIC. $iscutiile cu !epartamentul juri!ica al ziarului sunt necesare5 !ar inaintea pu)licarii artic%lel%r. Ele te 'eresc !e pr%cese inutile si !e intalniri intermina)ile cu av%catii. #e 'eresc !easemenea !e nes'arsite !rumuri la tri)unal sau !e c%n!amnari la amenzi usturat%are. 3chiul antrenat al unui av%cat p%ate sa puncteze partile sla)e ale artic%ului5 lucruri neclare5 citate gresite etc. ?. L"Cout Dr"!o RADULESCU5 (rt $irect%r De i!nu$ de %re " <raphic&!esignerii care respecta cuvintul scris5 cistiga respectul e!it%ril%r cu care lucreaza. Iar respectul pentru cuvinte se ve!e in 'iecare pagina. Cuvintele au acea cheie care !eschi!e simturile5 intr&un 'el in care p%ate vizualurile sau chiar puterea cul%rii nu % p%t 'ace. Putem 'i in'luentati !e prezenta unei cul%ri '%arte atragat%are !intr&% pagina5 !ar cuvintele 'ascineaza5 hipn%tizeaza si sint retinute mult timp !upa ce privirea a trecut prin alte senzatii %'erite !e paginile urmat%are. Cin! un citit%r ve!e % pagina5 acesta se l%veste !e cuvinte. Si cu ele incepe. In!i'erent !e !esignul aplicat5 e9perienta incepe cu cuvintele. Pu)licatia este % unealta a'lata in z%na c%municati%nala si5 in '%rma i!eala5 se vrea a 'i un instrument '%arte puternic !e persuasiune. Pentru jurnalistul PvizualP ,jurnalisti care gin!esc si !in perspectiva vizuala un material- & aceia !intre n%i care au !e a 'ace cu un c%ntinut speci'ic care se re'era la cr%nica unei p%vesti ,investigatii in speta- & m%tt%&ul ar putea 'i P ceea ce vezi5 e realitateaP. Nu e9ista te%rii !e !esign !e c%ti!iane5 cel putin nu in sensul a)stract al cuvintului. $esign& ul !e c%ti!iane isi are ra!acinile si e9plicatiile in realitatile practice si este !e natura mai mult %rganica !ecit un pr%ces te%retizat a)stract. Citeva generalitati !espre jurnalismul vizual: : Li)i7i$it"te" & '%l%sirea unui '%nt clar5 placut %chiului si '%arte lizi)il. : Pr"ctic & c%nstruirea un%r !i'erite elemente navigati%nale care sa permita citit%rului sa ajunga la in'%rmatia pe care !%reste s&% citeasca in cel mai scurt timp p%si)il. : Atr"!"tor & !esenat intr&un m%! '%arte simplu si rela9at ast'el incit c%ntinutul sa se regaseasca intr&% '%rma placuta R%lul acest%r generalitati este sa inlesneasca citit%rului parcurgerea pu)licatiei 'ara e'%rt in timp ce savureaza materialele.

35

Cum se ajunge la acest nivel gra'ic !i'era !e la un me!iu la altul !e vreme ce 'act%ri cum ar 'i '%rmat5 !imensiune si timp al%cat gra'icii 'ac !i'erenta. Un ziar )ine !esenat ar tre)ui sa ai)a: /r%nt pages incitante si multe in'%rmatii. Cel putin trei materiale puternice ,care sa ai)a un puternic impact em%ti%nal si sa se )azeze pe % e9perienta puternica Cel putin % '%t%gra'ie senzati%nala care sa e9prime t%tul in mai putin !e 1E secun!e 3 lista cu ce tre)uie sa S#IU ca gasesc in ziarul !e azi. 3 lista scurta cu CE (S PU#E( sa gasesc in ziar5 !aca as mai avea timp " minute. Ceva care sa ma )ine!ispuna5 un )ene'iciu pers%nal si em%ti%nal. Un inde8 ' u5"r( a '%st !int%t!eauna % parte imp%rtanta a unui ziar )un. #%tusi5 inter'erenta Internetului5 si 'aptul ca t%t mai multi citit%ri pre'era e!itiile %n&line5 un!e navigarea este un element !ecisiv5 a 'acut ca prezenta acestui in!e9 sa 'ie si mai imp%rtanta in c%nstructia unui ziar m%!ern. C"r"ctere $i)i7i$e. R%lul un ziar este5 pina la urma5 sa 'ie citit. Si este un 'apt sigur ca in jur !e A"N !in ce apare intr&un ziar este te9t. O "rhitectur" " %"!inii de$oc co5%$ic"t". Un !esign )un '%l%seste un gri! e9act5 cu c%m)inatii !e c%l%ane speci'ice unui anumit set !e !esign5 sa zicem !e " sau ;5 !e la care p%rnesc alte c%m)inatii. <ri!ul unui ziar reprezinta acea retea !e materiale5 linii5 c%l%ane5 '%t%gra'ii si alte elemente gra'ice ce sint !ispuse ca intr&% harta5 t%tul )azin!u&se pe % structura ge%metrica si matematica. Intran! in structura ziarului se p%t %)serva unele !etalii a car%r perceptie in'luenteaza !ecisiv un !esign e9trem !e agrea)il: >e"d$ine:uri$e nu "r tre7ui " ,ie unu$ $in!" ce$"$"$tE Sunt a)s%lut sigur ca s&ar petrece mai putin timp in )ir%urile in care se c%nstruieste % pagina plina !e hea!line&uri multe si mari ,p%luare vizuala- !aca acestea ar 'i mai putine5 asta insemnan! % scriere atenta si precisa. 3ricum5 nu am neaparat ceva imp%triva acest%r hea!line&uri si nu cre! ca ar tre)ui sa se petreaca prea mult timp si e'%rt evitan! ceea ce nu a'ecteaza !ecit e!it%rii sau vechii l%r pr%'es%ri !e jurnalism. Cititorii nu "!ree")" cri u$ inver "t cro5"ticE Pe multi e!it%ri nu&i !eranjeaza. Cre! ca unui citit%r i&ar 'i '%arte greu si i s&ar parea ne%)isnuit sa citeasca un artic%l intreg in care caracterul este scris cu al) pe un 'un!al c%l%rat sau negru. #%tusi5 citeva rin!uri !intr&un citat sau un paragra' ast'el tratat nu a'ecteaza lizi)ilitatea atita timp cit !imensiunea caracterului este mai mare !ecit n%rmal si la 'el spatiul !intre ran!uri. Cu$ori$e tre7uie introdu e i ,o$o ite cu !ri#". 4iarul traieste !in cul%are. Cul%area este '%arte )ine perceputa !e catre citit%ri5 iar citit%rii !in maj%ritatea c%munitatil%r nu mai ataseaza eticheta !e 7mai putin seri%s8 ziarel%r care sunt tiparite in cul%ri. Ce e imp%rtant si tre)uie privit cu atentie este ca '%l%sirea cul%rii sa se 'aca in c%n'%rmitate cu tipul ziarului si cu c%%r!%natele s%ciale si culturale ale c%munitatii respective. It"$ice$e int !reu de cititE 0ulti e!it%ri c%nsi!era ca italicele nu ar tre)ui sa 'ie '%l%site pentru ca par 'eminine. (sa!ar5 !e ce sa 'ie '%l%site in pagina !e sp%rtL Sint
36

straine5 ca perceptie5 citit%rului si in!uc % in'%rmatie s%'t5 !eci ar tre)ui '%l%site in sectiunea !e gra!inarit. Si5 in plus5 italicele incetinesc citirea5 !eci ar tre)ui evitata '%l%sirea l%r in te9tH (!evarul este ca italicele sunt unise9. 3 stire !in sp%rt p%ate 'i im)racata in italice '%arte 'rum%s5 la 'el !e )ine cum acestea p%t im)raca un artic%l !in sectiunea 7)ucatarie8. Un hea!line scris cu un italic '%arte puternic si la !imensiune mare isi va 'ace la 'el !e )ine trea)a ca si un hea!line scris cu '%nt R%man. $imensiunea5 gr%simea caracterului si !istinctia lui sunt mult mai imp%rtante !ecit '%l%sirea unui italic sau nu. Pe !e alta parte5 c%ntrastul !in '%l%sirea italicel%r si a caracterului R%man5 !e !i'erite !imensiuni si gr%simi5 'ac pagina mult mai apetisanta si )%gata. 9oto!r",ii$e co$or i "$7.ne!ru "u !r",ice$e nu "r tre7ui "5e tec"te in "cee" i %"!in"E Nu am auzit un citit%r care sa se planga !e acest c%c?tail !e imagini amestecate c%l%r si al)=negru. $at%ria !esigner&ului si a e!it%rului este sa 'aca t%t p%si)ilul sa aleaga cele mai )une imagini5 in!i'erent !e cul%are si sa le aseze intr&% ierarhie care sa in!ice privirii un!e sa se in!repte ime!iat5 si ap%i sa urmeze un curs 'iresc in !erularea materialului Deru$"re" te8tu$ui nu "r tre7ui intreru%t"E Revistele '%l%sesc citate5 n%te si alte intreruperi !e te9t in m%! repetat. #%tusi5 plasarea un%r ast'el !e elemente in te9tele mult%r ziare5 atrage un c%r !e e!it%ri care spun acelasi lucru: %rice intrerupere a te9tului 'ace ca citit%rul sa se %preasca. $esigur aceste elemente p%t !eveni %)stac%le !aca: 1. (vem un citat !e 2A !e ran!uri care '%rteaza citit%rul sa sara peste te9tB 2. Plasarea acest%ra se 'ace !e asa natura incit citit%rul nu ca va sari peste el5 !ar va trece la c%l%ana alaturata. *ungimea acest%r intreruperi !e te9t si plasarea l%r intr&un te9t !etermina si usureaza lizi)ilitatea unui te9t. Cititorii %re,er" te8tu$ #u ti,ic"t '7$oc( in $ocu$ "$inierii $" dre"%t"E Senzatia un%ra este ca te9tul aliniat la !reapta5 cursiv5 !en%ta un material us%r si 'acil5 in timp ce un material scris justi'icat reprezinta materiale cu greutate. NU e9ista nici % !%va!a in acest sens. #e9tul aliniat la !reapta p%ate schim)a ritmul unei pagini5 chiar si atunci cin! e '%l%sit in materiale scurte sau e!it%riale. (re inc%rp%rat spatiu al)5 !e care avem int%t!eauna atita nev%ie5 si permite % spatiere mai naturala a literel%r !intre si intre cuvinte. Unele stu!ii au c%n'irmat ca '%l%sirea acestui tip !e aliniere gra)este si inlesneste citirea. Une$e "rtico$e "r tre7ui " ,ie in "ce$" i $oc in ,iec"re )iE Pentru multi !intre e!it%ri5 % pagina sau % sectiune cu elemente statice le usureaza e9trem !e mult 7e'%rturile e!it%rialistice8. Nu e a!evarat 'aptul ca citit%rii v%r aceste elemente in acelasi l%c5 in 'iecare zi. #re)uie e9perimentat l%cul acest%ra5 lasin! unui artic%l li)ertatea !e a aparea in l%curi !i'erite !e la % zi la alta. Citit%rul este ast'el surprins in 'iecare zi5 iar sentimentul !e m%n%t%nie !ispare.

(cestea sint !%ar citeva !in miturile unei pu)licatii5 iar 'ara ele5 pr%)a)il5 se!intele ar !ura mai putin5 ar 'i mai putin argumentative5 mai ales !aca n&ar 'i '%st pr%)lema cu italicele. Pu)licatiile5 si in special ziarele5 ar tre)ui sa c%respun!a in m%! 'i!el citit%ril%r sai si c%munitatil%r pe care le servesc. /iecare ziar tre)uie sa ai)a imaginea sa5 i!entitatea si pers%nalitatea lui pr%prie si nu sa 'ie c%pia unui alt ziar. Estetica este in aceste cazuri secun!ara in!ivi!ualitatii.

37

4. I5"!ine" : 9oto!r",i" 9OTOGRA9IA DE PRESA INA9ARA CLISEELOR Mih"i VASILE ,oto#urn"$i t.CRJI Cursul isi pr%pune ca5 plecan! !e la % !ez)atere aparent simpla . arta si '%t%gra'ie5 creatie si reprezentare5 'ictiune si realitate5 sa prezinte '%t%gra'ia !e presa ca pe un !emers care !esi presupune esteticul5 ramane in esenta nu&artistic. 1al%area !e !%cument a unei imagini are !%ua c%%r!%nate . timpul si l%cul. Ele sunt !e tip %)iectiv si reprezinta instrumentele principale cu care su)iectivitatea si pr%'esi%nalismul '%t%jurnalistului %pereaza asupra evenimentului la care asista. (st'el5 alegerea m%mentului in care '%t%gra'ul apasa pe !eclansat%r ca si a unghiului !in care se 'ace '%t%gra'ia !evin nu elemente !e tip creativ ci mai !egra)a stilistic. E9emplul cel mai )un ar 'i situatia in care5 !aca la un eveniment asista zece '%t%rep%rteri5 t%ti zece v%r 7relata8 cu '%t%gra'iile l%r (CE*(SI *UCRU in zece m%!uri !i'erite. (sa!ar '%t%gra'ia !e presa nu este un !emers creativ5 nu inventeaza % lume paralela ci5 !imp%triva5 tre)uie sa reprezinte lumea reala cu ma9imum !e %)iectivitate. Estetica imaginii este !%ar elementul stilistic care ajuta la c%municarea mesajului !e tip '%t%gra'ic. /%t%rep%rterul capata ast'el resp%nsa)ilitate atat 'ata !e su)iect cat si 'ata !e citit%r iar m%!ul in care isi e9ercita aceasta resp%nsa)ilitate !a nivelul sau !e%nt%l%gic. Resp%nsa)ilitatea 'ata !e citit%r c%nsta5 !esigur5 in c%recta in'%rmare5 iar cea 'ata !e su)iect in c%recta a)%r!are. 1%r)in! strict !espre '%t%gra'ia !e presa avem in ve!ere ca su)iectul este cu pre!ilectie %mul in !iverse ip%staze. $in pacate nu t%ti '%t%rep%rterii tin c%nt !e 'aptul ca %rice %m are % i!entitate5 % pers%nalitate si un !estin ceea ce il 'ac sa ai)a un !rept in!iscuta)il asupra pr%priei imagini. Respectarea acestui !rept reprezinta resp%nsa)ilitatea '%t%rep%rterului 'ata !e su)iect. Revenin! la val%area !e !%cument a '%t%gra'iei !e presa5 se c%nsi!era ca %rice interventie5 !igitala sau nu5 asupra imaginii5 alta !ecat reca!rarea sau ajustarile c%ntrast=lumin%zitate=cul%are misti'ica mesajul5 incalca criteriile %)iectivitatii si ale principiil%r jurnalistice si trimite imaginea in alte !%menii care 'rizeaza sau nu artisticul. Este n%t%riu cazul !estul !e recent al unui '%t%rep%rter !e raz)%i american !e la ziarul *%s (ngeles #imes. 6rian Kals?+ a '%t%gra'iat in Ira? % serie !e imagini in care un s%l!at inarmat pazea cativa civili printre care si un )ar)at cu un c%pil in )rate. Inainte sa transmita imaginile a %)servat ca atitu!inea agresiva a s%l!atului !intr&un ca!ru se 7p%triveste8 mult mai el%cvent cu gr%aza im%rtalizata pe chipurile )ar)atului si a c%pilului !in alt ca!ru. ( c%mpus !in cele !%ua ca!re unul singur pe care l&a transmis in re!actie. Imaginea a aparut pe pagina intai a !%ua mari pu)licatii. $upa aparitie a '%st %)servat trucajul si5 cu t%ate ca situatia in sine era reala5 !eci evenimentul relatat avusese l%c5 misti'icarea a '%st c%nsi!erata atat !e grava incat '%t%gra'ul a '%st c%nce!iat iar cele !%ua ziare au 'acut cazul

38

pu)lic5 cu scuzele !e rig%are catre citit%ri. $esi premiat in mai multe ran!uri5 cariera '%t%rep%rterului a '%st !e'initiv c%mpr%misa. E9emplul !e mai sus %'era si % alta latura a !icutiei5 si anume e!itarea imaginii !e presa. 3!ata cu m%ralitatea si pr%'esi%nalismul '%t%rep%rterului a '%st la 'el !e sever amen!ata si neatentia e!it%ril%r '%t%. Insa5 pr%)lema in cazul e!itarii nu c%nsta !%ar in situatiile !e 'als ci si in calitatea imaginil%r pr%puse spre e!itare. $esigur5 unul !in criteriile imp%rtante in alegerea '%t%gra'iei este estetica imaginii5 !ar nu e singurul. Parerea mea e ca '%t%gra'ia !e presa tre)uie sa ai)a5 pe langa su)iect si un pre!icat. E!it%rul are !e ales intre ilustratie si '%t%gra'ie. Ilustratia ar 'i5 in acest caz5 % imagine care are su)iectul in suspensie in timp ce '%t%gra'ia isi are su)iectul anc%rat intr&un pre!icat e9plicit. Pr%p%zitia pe care reuseste sa % transmita % imagine )una !evine un material !e presa in sine care c%nstruieste % 'raza c%erenta cu titlul artic%lului pe care il ins%teste. $in ne'ericire5 in presa !in R%mania se intampla '%arte !es ca singurul criteriu !e pu)licare a unei imagini sa 'ie spatiul e9ce!entar. Situatie la 'el !e grava si !e !es intalnita ca cea in care5 !in lipsa !e spatiu5 se renunta la imagini !e certa val%are care nu !e putine %ri spun mai mult !ecat t%ne !e cuvinte. Un lucru si mai grav se intampla atunci can! apar interventii 7creative8 pe imaginea %'erita !e '%t%gra'. Reca!rarea cu prete9te strict 7estetice85 'lip&ul ,imagine in %glin!a5 cum se %)isnuieste sa se spuna- ascun! !e 'apt ina)ilitati in !epartamente c%laterale cum ar 'i tehn%re!actarea si 'ac !in situatiile amen!ate la pu)licatii !e prestigiu % 'lagranta m%!alitate !e lucru in re!actiile !iletante. Situatiile !e mai sus apar !intr&% pr%asta intelegere a '%t%gra'iei !e presa. *ipsa unei sc%li specializate in '%t%gra'ie in care tenhica5 estetica5 categ%riile5 pr%)lematica5 sa 'ie analizate in pr%'unzime5 !uce la lipsa !e criterii ceea ce 'ace5 para!%9al5 ca 'iecare sa se crea!a priceput. (cest lucru are !rept c%nsecinta lipsa !e aut%ritate a '%t%rep%rterului intr&% re!actie in care t%ata lumea 7stie8 '%t%gra'ie. Ramanan! un !%meniu prin e9celenta tehnic si utilitar5 la in!emana tutur%r5 '%t%gra'ia nu cre! ca s&a c%nsacrat ca !%meniu artistic. In schim)5 ca instrument !e e9presie si c%municare5 prin '%t%gra'ie s&au c%nsacrat multi artisti. C%l%ana In'initului !e la #argu 2iu nu c%nsacra turnat%ria in )r%nz ca !%meniu artistic ci il c%n'irma inca % !ata pe artistul C%nstantin 6rancusi. 2. Juridic Li5ite$e %rotectiei #urn"$i tu$ui Doru COSTEA "voc"t.CRJI #ratarea aspectel%r !e %r!in juri!ic va 'i circumscrisa jurnalismului !e investigatie5 intrucat aspectele legate !e li)ertatea !e e9primare si limitele acesteia sunt in!e%)ste cun%scute si !ez)atute in literatura juri!ica si in practica juri!ica1.
1 In acest sens5 menti%nam jurispru!enta Curtii Eur%pene a $repturil%r 3mului5 !in care selectiv5 citam: cazul $al)an vs. R%mania ,h%tarare !in 2A.EF. 1FFF-5 cazul Sun!a+ #imes vs. Regatul Unit ,h%tarare !in ; n%v. 1FAE-5 cazul *ingens vs. (ustria ,h%tarare !in A iulie 1FA;-5 cazul Jan!+si!e vs. Regatul Unit ,h%tarare !in > !ec. 1F>;-5 cazul Ne@ Q%r? #imes vs. Sullivan ,1F; -B ( se ve!ea in acest sens si jurispru!enta interna: cazul S%rin R%sca Stanescu5 Cristina (r!eleanu vs. I%n Iliescu ,$ecizia pen 2A =(=2 martie 1FF>5 !%sar penal nr. 3>F=1FF>5 #ri)unalul 6ucuresti5 S II pen.-

39

Intrucat jurnalismul !e investigatie reprezinta un !%meniu relativ putin e9pl%rat !in punct !e ve!ere juri!ic5 v%m incerca sa analizam succint !%ua pr%)leme care intereseaza in m%! !e%se)it in acest !%meniu5 respectiv: 1. legalitatea procedurilor prin care se accede informatia investigata 2. dreptul jurnalistului de a-si proteja sursele.
q

3 prima pr%)lema este aceea a %roceduri$or %rin c"re #urn"$i tu$ de inve ti!"tie "ccede $" in,or5"ti" inve ti!"t".

In esenta5 pr%)lema se re!uce la a sti in ce masura aceste pr%ce!uri p%t e9ce!e s'era reglementaril%r legale si !aca raspunsul este a'irmativ5 un!e ar putea 'i situata limita acestui e9cesL In %pinia n%astra5 raspunsul cu privire la p%si)ilitatile jurnalistului !e a incalca reglementarile legale5 in realizarea sc%pului investigatiei5 este & 'ara in!%iala& a'irmativ. (cest lucru este insa p%si)il su) c%n!itia ca sc%pul investigatiei sa 'ie in!reptat catre %)tinerea un%r in'%rmatii !e interes pu)lic si& pentru a nuanta masura in care aceste incalcari ale legii sunt permise & am putea spune ca ea este in !irecta legatura cu imp%rtanta interesului pu)lic pe care il p%ate prezenta in'%rmatia %)tinuta in urma !emersuril%r investigati%nale. Cu alte cuvinte5 un interes pu)lic maj%r !a jurnalismului % mai mare li)ertate !in perspectiva limitel%r in care % lege p%ate 'i incalcata. #emeiul juri!ic al acestei li)ertati jurnalistice il c%nstituie !reptul pu)licului !e a 'i in'%rmat cu privire la pr%)lemele !e interes pu)lic2. Este !e principiu 'aptul ca unui !rept ii c%respun!e & in m%! c%relativ& % %)ligatie. In c%nsecinta5 jurnalistul este nu numai in!reptatit5 ci si %)ligat & intr&% s%cietate !em%cratica . sa in'%rmeze in m%! c%rect %pinia pu)lica cu privire la aspectele !e interes pu)lic.3 /ara aceasta li)ertate a jurnalistului nu ar 'i '%st p%si)ila !ezvaluirea un%r chestiuni !e interes pu)lic maj%r. Este su'icient sa amintim aici cazul Watergate. *i)ertatea !espre care v%r)im nu tre)uie insa a)s%lutizata. Ea se cere a 'i rigur%s circumscrisa gra!ului !e interes pu)lic pe care in'%rmatia investigata il prezinta.

(rt. 1E ,1- !in C%nventia Eur%peana a $repturil%r 3mului orice persoana are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii sau idei (...-8B (rt. 31 alin ,1- si , - !in C%nstitutia R%maniei :8 (1)Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit; ( ) !i"loacele de informare in masa# publice si private# sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice 2urispru!enta CE$3 : cauza /ress%z an! R%ire v. /ranta ,1FFF- ,Curtea a statuat cu privire la !reptul pu)licului !e a primi in'%rmatii$rimatul interesului public : chiar !aca se p%ate !%ve!i ca !ezvaluirea in'%rmatiil%r va a!uce preju!icii su)stantiale unui sc%p legitim5 in'%rmatiile tre)uie t%tusi !ezvaluite !aca avantajele !ivulgarii !epasesc preju!iciile. $e e9emplu5 unele in'%rmatii p%t 'i !e natura privata5 insa p%t !emasca5 in acelasi timp5 c%ruptia la nivel inalt in ca!rul guvernului. ($rincipiul %&fera de actiune limitata a exceptiilor in lucrarea Dreptul $ublicului de a fi informat# seria &tandarde 'nternationale# Article 1(# )ondra# iunie 1(((# pg. *) 3 (rt. 1E alin 2 !in C%nventia Eur%peana a $repturil%r 3mului preve!e ca e9ercitarea !reptului !e e9primare prevazut la alin. 1 c%mp%rta in!at%riri si resp%nsa)ilitati5 si p%ate 'i supusa un%r '%rmalitati5 c%n!itii5 restrangeri sau sanctiuni care c%nstituie masuri necesare intr&% s%cietate !em%cratica. ( se ve!ea !e asemenea si art. 31 alin !in C%nstitutia R%maniei5 p%trivit caruia !i"loacele de informare in masa# publice si private# sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.

40

In nici un caz5 aceasta li)ertate nu inclu!e savarsirea un%r in'ractiuni !e vi%lenta5 care sunt e9cluse de plano. Pe !e alta parte5 incalcarea este a!misi)ila numai in masura in care peric%lul s%cial al 'aptei rezultate !in aceasta incalcare5 este min%r in rap%rt !e peric%lul s%cial al 'aptei ce '%rmeaza %)iectul investigatiei ,in'ractiuni !e c%ruptie5 crima %rganizata-. Insistam asupra echili)rului e9trem !e 'ragil e9istent intre li)ertatea !e actiune a jurnalistului 5 !inc%l% !e limitete legii si 'inalitatea !emersului jurnalistic5 su)sumata %)ligatiei !e a in'%rma in m%! c%rect %pinia pu)lica in privinta chestiunil%r !e interes pu)lic.
q

3 a !%ua pr%)lema % c%nstituie !re%tu$ #urn"$i tu$ui de ": i %rote#" ur e$e.

In 0em%ran!umul e9plicativ la rec%man!area R ,2EEE-& > privin! !reptul jurnalistil%r !e a nu !ivulga sursele !e in'%rmare5 sursa este !e'inita ca 'iin! 7%rice pers%ana care 'urnizeaza in'%rmatii unui jurnalist8 ,E9planat%r+ mem%ran!um5 pct. 1>- . Ratiunea acestui !rept este !ictata !e ceea ce5 in m%! 'ericit Curtea Eur%peana a $repturil%r 3mului5 in cazul <%%!@in vs. Regatul Unit ,2>. E3. 1FF;-5 a numit potentiall+ c,illing effect. (van! in ve!ere ca e9ercitarea li)era si 'ara pie!ici a jurnalismului este c%nsacrata !e !reptul la li)ertatea !e e9primare si c%nstituie % c%n!itie preala)ila 'un!amentala pentru !reptul pu)licului !e a 'i in'%rmat !espre pr%)lemele !e interes general5 pr%tejarea sursel%r !e in'%rmatie ale jurnalistil%r c%nstituie % c%n!itie esentiala pentru ca acestia sa p%ata lucra li)er5 precum si pentru li)ertatea mijl%acel%r !e c%municare in masa. $reptul jurnalistului !e a nu !ivulga sursele !e in'%rmare se circumscrie !reptului la li)era e9primare prevazut !e art 1E !in C%nventia Eur%peana asa cum rezulta si !in interpretarea !ata !e catre Curtea Eur%peana a $repturil%r 3mului si !e Rec%man!area R,2EEE-&> ,E9planat%r+ mem%ran!um &pct. 21- . Precizam ca anumiti jurnalisti au prevazut in c%!urile !e c%n!uita pr%'esi%nala o7$i!"ti" !e a nu !ezvalui sursele l%r !e in'%rmatie". Divu$!"re" in,or5"tii$or %rivind identit"te" ur e$or tre7uie $i5it"t" $" circu5 t"nte e8ce%tion"$e.'" e vede" Eu Court >.R6 Good=in v. the United Fin!do56 40 M"rch ?33A6 %"r".20( A " cu5 :" t"7i$it %rin Reco5"nd"re" R '4///(0 in %rivint" limitel%r !reptului !e ne!ivulgare a sursel%r5 dre%tu$ #urn"$i ti$or de " nu divu$!" in,or5"tii$e c"re identi,ic" o ur " nu tre7uie " con tituie o7iectu$ "$tor re trictii dec"t ce$e 5ention"te in "rtico$u$ ?/6 %"r"!r",u$ 46 "$ Conventiei. (st'el5 c%n'%rm principiil%r enuntate in Rec%man!area R ,2EEE- >5 nu v%r 'i !ivulgate sursele5 !ecat !aca5 su) rezerva in!eplinirii anumit%r c%n!itii5 e9ista un i5%er"tiv %re%onderent de intere %u7$ic i d"c" circu5 t"nte$e %re)int" un c"r"cter u,icient de vit"$ i de !r"v. In acest sens5 !ivulgarea in'%rmatiil%r care i!enti'ica % sursa nu ar tre)ui sa 'ie c%nsi!erata necesara !ecat !aca se p%ate !%ve!i in m%! c%nvingat%r:
4

Rec%man!area nr. R ,2EEE- > a C%nsiliului Eur%pei ,a!%ptata !e c%mitetul !e ministri la A martie 2EEE5 in ca!rul celei !e&a >E1&a reuniuni a c%mitetului !e ministri" In acest sens5 C%!ul !e%nt%l%gic si statutul jurnalistului5 semnate in ca!rul C%nventiei 3rganizatiil%r !e 0e!ia5 Sinaia5 iunie 2EE

41

ca nu e9ista masuri rez%na)ile alternative !ivulgarii sau ca acestea au '%st epuizate !e catre pers%anele sau aut%ritatile pu)lice care cauta sa %)tina !ivulgareaB & ca interesul legitim !e !ivulgare prevaleaza clar asupra interesului pu)lic !e ne!ivulgare5 avan! in ve!ere ca: & un imperativ prep%n!erent in ceea ce priveste necesitatea !ivulgarii este !%ve!itB & circumstantele prezinta un caracter su'icient !e vital si !e gravB & necesitatea !ivulgarii este c%nsi!erata ca raspunzan! unei necesitati s%ciale imperi%ase $eterminan! !aca un interes legitim pentru !ivulgare care intra in !%meniul artic%lului 1E5 paragra'ul 25 al C%nventiei prevaleaza asupra interesului pu)lic !e a nu !ivulga in'%rmatiile care i!enti'ica % sursa5 tre)uie sa se ac%r!e % atentie !e%se)ita imp%rtantei !reptului !e ne!ivulgare si preeminentei care ii este !ata in jurispru!enta Curtii eur%pene pentru !repturile %mului. ,pentru stu!ii !e caz cititi e9trasele p%state pe @@@.crji.%rg !in sectiunea R2uri!ic81. Ro$u$ #urn"$i 5u$ui de inve ti!"tie 1.? Ro$u$ inve ti!"tii$or in co57"tere" coru%tiei $e %)icei5 c%ruptia este !e'inita pe scurt !rept a)uzul unei pers%ane %'iciale5 pu)lice sau private5 in sc%pul %)tinerii !e cistiguri pers%nale. R%lul mass&me!ia este !e a eluci!a a!ecvat cazurile !e c%ruptie ast'el incit sa !evina un 'act%r puternic in minimalizarea acestui 'en%men intr&% s%cietate. Pentru aceasta tre)uiesc in!eplinite % serie !e cerinte: pluralism si in!epen!enta garantate pentru mass&me!ia5 mass&me!ia sa 'ie li)era si sa nu 'ie supusa la presiuni sau restrictii5 sa 'ie respectate regulile pr%'esiei5 asigurarea 'lu9ului li)er al in'%rmatiei5 sa !ispuna !e resurse su'iciente ,jurnalismul !e investigatie este cel mai c%stisit%r gen !e presa2urnalismul !e investigatie . material )azat5 !e regula5 pe lucrul si initiativa pr%prie a ziaristului5 asupra unui su)iect imp%rtant pe care anumite pers%ane sau %rganizatii ar !%ri sa&l pastreze in secret. Elementele !e )aza ale jurnalismului !e investigatie: & jurnalistul e'ectueaza % investigatie care nu a mai '%st realizata ,inclusiv investigatia primara& tema artic%lului tre)uie sa 'ie !e interes pu)lic & e9ista pers%ane care !%resc sa ascun!a pu)licului 'aptele care 'ac su)iectul investigatiei si au '%st eluci!ate !e catre jurnalist Su)iectul unei anchete jurnalistice tre)uie sa apara !in initiative5 i!eile si e'%rturile jurnalistului. Investigatia se )azeaza pe % multime !e izv%are !e in'%rmare . %ameni5 !%cumente si %)servatie pers%nala.

42

6ene'iciile pe care le a!uce s%cietatii jurnalismul !e investigatie: & c%ntri)uie la ri!icarea stan!ar!el%r jurnalistice prin %)ligarea jurnalistil%r !e a&si per'ecti%na a)ilitatile !e cercetare si !e prezentare a artic%lel%r & ajuta la vin!erea ziarel%r si a pr%gramel%r !e stiri & largeste cimpul li)ertatii jurnalistice si !eschi!e n%i cai !e acces la in'%rmatie & sp%reste capacitatea mass&me!ia !e a juca r%lul !e 7ciine !e paza al !em%cratiei8 & 'ace p%si)ile schim)arile accentuin! resp%nsa)ilitatea in!ivi!uala $e cele mai multe %ri5 investigatiile jurnalistice c%mple9e ating t%ate !%meniile ,ec%n%mic5 p%litic5 s%cial5 juri!ic-. $e aceea este greu sa impartim acest gen !e presa pe categ%rii. Insa5 e9ista reguli care tre)uie respectate in!i'ent !e !%meniul atins: & jurnalistul tre)uie sa se intre)e cum a ajuns in'%rmatia la el5 cine sau ce i&a sugerat i!ea acestei teme5 cine va cistiga in urma investigatiei lui ,e9ista peric%lul ca 'ara sa vrea5 jurnalistul sa 'aca j%curile unei terte parti& jurnalistul tre)uie sa a)ia in ve!ere t%t timpul care v%r 'i e'ectele si c%nsecintele pu)licarii investigatiei lui & jurnalistul tre)uie sa 'ie t%t timpul e9trem !e scrupul%us si atent la t%ate in'%rmatiile care&i parvin & jurnalistul tre)uie sa se !%cumenteze si sa stu!ieze legislatia in !%meniu & jurnalistul nu tre)uie sa a!%pte p%zitia uneia !intre parti si sa nu se limiteze !%ar la %pinia uneia !intre partile a'late in c%n'lict & actiunile jurnalistului tre)uie sa respecte legislatia si sa respecte %n%area si !emnitatea pers%anei & su)iectul ales sa 'ie !e interes pu)lic & sursele tre)uie sa 'ie cre!i)ile si veri'icate incrucisat 1.4 Etic" #urn"$i tu$ui de inve ti!"tie ,stu!iu !e caz 1 In timpul !emersului pr%'esi%nal5 jurnalistul !e investigatie tre)uie sa tina c%nt ca %)tinera in'%rmatiil%r nu se 'ace cu rice pret. El tre)uie sa respecte anumite reguli impuse !e pr%'esie si !e s%cietate. /ara respectarea acest%ra e'%rturile lui sint za!arnice si ies !in ca!rul muncii speci'ice jurnalistului !e investigatie. Pe linga cun%asterea legil%r5 a c%!ului !e%nt%l%gic si a statutului5 jurnalistul !e investigatie tre)uie sa respecte si sa&si insuseasca urmat%arele principii: & Principiul !e )aza este )una&cre!inta. Prin !emersul sau5 jurnalistul tre)uie sa inspire incre!ere si sa c%nvinga ca singurul sau sc%p este in'%rmarea %nesta si numai in sc%pul pu)licului. (ceste lucruri sint realizate !aca su)iectul ales vizeaza un interes pu)lic5 iar jurnalistul a!%pta ,in timpul si !upa investigatie- % atitu!ine echili)rata si nepartinit%are. R%lul jurnalistului este !e a c%nstata si !e a eluci!a5 nu !e a in'iera sau a c%n!amna. & 2urnalsitul este %)ligat sa %'ere %cazia su)iectului investigatiei !e a&si e9prima punctul !e ve!ere in legatura cu 'aptele si actiunile ce&l privesc si sint !escrise in artic%l. Nu cenzura si nu sc%ate !in c%nte9t a'irmatiile intervievatil%r. Nu intrati in relatii apr%piate sau intime cu su)iectul investigatiei si nu acceptati avantaje materiale !e la acesta. & Relatia cu sursele tre)uie sa 'ie %nesta. Respecta&ti pr%misiunile 'acute 'ata !e sursa ,!e e9emplu5 % in'%rmatie !ata %'' the rec%r! nu p%ate 'i '%l%sita-. Sursele tre)uiesc

43

& & &

pr%tejate chiar cu pretul unei minciuni. Nu !ec%nspira sursele !ecit !aca ai acceptul acest%ra. Nu intra in relatii intime cu sursele5 nu accepta si nu le %'eri '%l%ase materiale. Nu pr%v%ca su)iectul si nu instiga la ilegalitati. Inhameaza&te la campanii !e presa numai !upa ce esti sigur ca nu slujeste un%r interese %)sure5 nu este '%l%sita ca santaj5 nu c%ntravine interesului pu)lic5 si nu pericliteaza siguranta nati%nala. (ut%cenzura sa 'ie primul pas al investigatiei.

44