Sunteți pe pagina 1din 151
Cartea tibetana a morttlor In romdna;te de GEORGE POPESCU Prefaja ; MIRCEA ELIADE e € EDITURA OLTENIA EDITURA DYONISOS Keligia oamenuer Ca si hinduismul si erostinismul antic, religia tibetand repreginta, la apogeul ei, o remarcabild sintezd, rezultat al unui lung proces de asimilare si sincretism. Pind acum citeva decenii, savantii occidentali, urmindu 4 de alifel in aceasta directie pe autorii tibetani, interpretau isloria re- ligicasii a Tibetului drept un confiict intre religia autoh- toni Ber (Ina); rostindu-le identic, tibetanii confunda deseeri acesti termeni, Se cunose mai multe «suilete» sau «victi» exterioare, care siliguiesc in arbor, pietre sau in obiectele Yocuite de zei12, Pe de alta parte, «zeii tinutului» si «zeii rdzboinici» leculesc, am va- zut, atit in tarimuri naturale, cit si fn trupul omenesc. Cu alte cuvinte, ca fiinfaé spirituald, omul impartasestc o conditie divina, si anume functia si destinul zeilor de structura cosmicd. Aceasta explicd nenumiratele compe- titii 11tusle, de la cursele de cai, jocurile atletice si luptcle diverse pind la concursurile de frumuscte, de tragere cu arcul, de muls vacile si luptele oratorice. Intrecerile aveau Joe mai ales cu prilejul Anului Nou. Tema esentiala a seenariului de Anul Nou este lupta intre zeii Cerului si demoni, ambele tabere fiind figurate prin doj munti. Ca si in alte scenarii analoage, victoria zeilor asigura victoria noii vieti a anului care incepea. «Zeii asisti Ja spectacol si rid lavlalté cu oamenii. Intrecerea in spunerea ghicito rilor $i povestilor, ca si aceex a repovestirii luptelor cpo- peice au efect asupra bogitiei recoltelor si a vitelor. Zcii si oamenii, odata adunati cu prilejul marilor sArbiatori, au loc lupte si impdciri intre marile grupuri. Ginta, restabi- lindu -si legitura cu trecutul (originea tumii, a stramosilor) si habitatul siu (muntii sacri-stramosii) isi simte vigoarea reimprospatata8, Influentele iraniene in scenatiul tibetan de Anul Nou sint evidente, dar scenariul mitico-ritual esie arhaic. In- tr-un cuvint, este vorba de o conceptie larg atestata peste tot in lume?4, dupd care Cosmosul si Viata, precum si functia zeilor si conditia umand, sint cirmuite de acelasi ritm ciclic constituit de polaritati alternante si comple- mentare, implicindu-se reciproc, dar care se rezolvé perio- dic inir-o unire-totalitate de tip coincidentia oppositorum. Am putea compara conceptia tibetan’ cu opozitia yang-yin % ybid., p. 193. OR, A. Stein, Recherches sur VSpopée ct la barde au Trbet, pp. 440—441. Cf. studiul nostra «Remarques sur le dualisme religieux . dyades ct polar.tss» (republicat in La no,talgie des origine, pp. 231-~311). VI