1.metodologia Cercetarii Pedagogice (MTSC) PIR L Ciolan

MinisterulEducatiei,Cercetirii Tineretului
"
ProiectulpentruInvitimantulRural
" "
PEDAGOGIAINVATAMANTULUI
,
PRIMARSIPRESCOLAR
Metodologiacercetariieducationale
LucianCIOLAN
2008

Cuprins
Cuprins
M
. Vt t
esaJ carecursan,I........................................................
...
III
Legenda iv
Unitateadeinvi1are1: Cunoa,tere,icercetareincontextulepistemologic,social,i
educa1ionalcontemporan
Competenteleunitatiideinvatare1 1
1.1.Tn Cautareaadevarulu'i 2
1.2.Unnoumoddeproducerea 3
1.2.1.Producerea 0 schimbaredeperspectiva 3
1.2.2.Caracteristicilenouluimoddeproducerea 4
1.2.3.Producerea transdisciplinare 7
1.2.4.Cercetareainterdisciplinara 9
1.3.Mitulobiectivitatiabsolute.Ce(mai)inseamna Iiberadevalori? 11
Lucrareadeverificare 1 14
Bibliografia 15
Unitateadeinvi1are2: Fundamentareauneicercetiri,tiin1ifice.Problemade
cercetare,iipotezele
Competenteleunitatiideinvatare 16
2.1. Cercetareaeducationala:aspectespecifice 17
2.2. Selectarea definireaproblemeidecercetare 19
2.3. Ipotezeleincercetareaeducationala 24
2.3.1 Definire caracteristici ; 24
2.3.2Tipurideipoteze 27
Lucrareadeveri'ficare2 30
Bibliografia 32
Proiectul peritruTnvalAmantul Rural
Cuprins
Unitatea de inva1are 3: Metode de colectare a datelor
Cornpetenteleunitatiideinvatare 33
. . .
3.1. Observarea 34
3.1.1. Definire~ i caracteristici 34
3.1.2.Tipurideobservare 35
3.1.2.1. ObservareacantitativaI sistematica 36
3.1.2.2.ObservareacalitativaI participativa 38
3.1.3. Pozitiacercetatorului .40
3.2. Interviul 47
3.2.1. ~ e v a de'finitii 47
3.2.2.Caracteristicileinterviuluidecercetare .48
3.2.3.Clasificareainterviurilor .49
3.2.4. Stadiileinvestigatieipe bazadeinterviu 50
3.2.5. Parametriisituatieideinterviu 52
3.2.6.Avantaje~ i limitegenericealeinterviului
cametodadecolectareadatelor 53
3.3.Chestionarul 58
3.3.1. Definire, etape 58
3.3.2. Calitatile uneibuneintrebariincadrulchestionarului.
,
Eroritipicedeformulare 59
Lucrareadeverificare3 63
Bibliografia 65
Proiectul pentruTnva18mantul Rural
ii
Mesajcatrecursanli
MESAJCATRECURSANTI
,
Sine ati venit in /umea cercetarii educationa/et
, .
inainte de a intra in aceasta lume este foarte important sa fiti ca ea va este
accesibila, ca nu e 0 lume exclusivista, destinata doar "cunoscatorilor"; mai mult, sa fit;
ca cercetareaindomeniul educatiei este0 activitate pe care poate artrebui sa
ofacaoricebun profesionistdindomeniulrespectiv.
La nivelul simtului comun, dar printre diverselor domenii este foarte larg
raspandita prejudecata conform careia cercetarea este apanajul exclusiv al persoanelor
profesionalizate in cercetare, care lucreaza in echipe, in institutii specializate care pot
pune in aparate metodologice sofisticate, modalitati proceduri complexe de
colectare interpretare a datelor. Ca atare, cercetarea este realizata mai mult sau mai
putin separat depractica efectiva, ea furnizand dateI rezultate pe bazacarora practicienii
potimbunatatiactivitatea.
Imagineastereotipaa"cercetatorului"- construita, depilda, de studenti cand Ii se cere sa
raspunda la intrebarea Cum arata un cercetator? este puternic impregnata de 0 anumita
imagine a savantului din domeniul cu 0 varsta respectabila, imbracat intr-o
vestimentatie de tip laborator, inconjurat de instrumente ciudate de stive de car\i,
aparent dezordonat, rupt de rea/itatea ,din afara' dar ,purtator' de genialitate.
Cercetatorul este vazut ca un mare descoperitorsau inventatoreinsteinian, gata inorice
moment sa revolutioneze noastra despre lume sau macar din
domeniul lui de activitate. Cercetarea este 0 activitate care ia in atentie "Iucrurile mari",
importante greu deintelesdecatrenovici.
Nu consideram productiva ancorareaintr-oastfel deviziune. Tocmai pentru ca cercetarea
nu trebuiesafieinniciun fel ,rupta'delumeareala; cercetatoriinu trebuiesa construiasca
lumi accesibile doar lor, prin stapanirea unorcodl.lri complicate, ci ei au rolul ne aspori
cunoa,terea noastra despre anumite realitati (insuficient cunoscute sau explorate doar
dinanumiteunghiuri) deanesprijinisarezo/vam prob/eme concretealepracticii.
inaintede aporni la drum, enecesara0 sumarade-mitizareacercetatorului aactivitatii
decercetare deaintari0 relatiepermanenta bidirectionalaintrepracticileprofesionale
dintr-un domeniu activitatea de cercetare din domeniul respectiv. Cercetarea, in
contextul contemporan al societatii bazate pe devine chiar ea 0 practica
profesionala
Este dificil de imaginat, astfel, un bun profesionistindomeniul educatiei,fie ca estecadru
didactic sau ca ocupa alte pozitii specifice, fara competente legate de investigarea
sistematicaarealitatii profesionaleincareactiveaza.
Colectarea, prelucrarea, analiza interpretarea datelor in vederea fundamentarii
deciziilor, a evaluarii sau pur simplu pentru imbunatatirea continua a propriei activitati
suntaspectecareintrainidentitateaprofesionaladebazaacadruluididacticmodern.
Proiectul pentruTnvalamantul Rural iii
Mesaj caire cursanli
Evaluarea se realizeaza astfel: 40% din nota pe baza realizarii temelor / exercltiiior
de parcurs, din fiecare unitate de invatare 60% din nota finala din cele trei iucrari de
verificare de la finalul unitatilor de invatare.
, ,
SUCCESI
lucian Ciolan
lEGENDA:
Pe parcursul acestui modul yom utiliza 0 serie de simboluri, pentru a
face unitatile de invatare mai "prietenoase" pentru a marca in mod
distinct, dar unitar, aparitia unor elemente semnificative in text.
EXERCITIU I TEMA DE REFlECTIE -
, ,
simbolul cuvantul asociat marcheaza 0 sarcina de lucru I de
invatare. De cele mai multe ori ele iau forma unor exercitii a caror
, .
rezolvare contribuie in mod direct la sistematizarea la
formarea competentelor prevazute pentru respectiva unitate de
invatare.
Pentru informare -
in cadrul acestor rubrici sunt prezentate informatii relevante pentru
tematica in disclJtie sau surse potentiale pentru informare
suplimentara.
,!2
WRETINE!-
,
definitii, sfaturi, idei sintetice sau pur simplu "ponturi" legate de
tematica abordata pe care merita sa Ie retii; elemente care au utilitate
practica directa.

(g9
Dixit! - marcheaza prezenta unui citat dintr-o sursa relevanta.
Proiectul pentru invalamantul Rural iv
cercetareincontextulepistemologic,social educational contemporan
Unitatea de invatare 1
,
:
CERCETARE iN CONTEXTUL EPISTEMOLOGIC,
SOCIAL EDUCATIONAL CONTEMPORAN
Cuprins
Competenteleunitatiideinvatare1 1
1.1.in 2
1.2. Un nou moddeproducerea 3
1.2.1.Producerea 0 schimbaredeperspectiva 3
1.2.2.Caracteristicilenouluimod de producerea 4
1.2.3.Producerea transdisciplinare 7
1.2.4.Cercetareainterdisciplinara 9
1.3.Mitulobiectivitatiabsolute. Ce(mai)inseamna liberadevalori? 11
Lucrareadeverificare 1 14
Bibliogra'fia 15
Competente:
Parcurgereaacesteiunitatideinvatareartrebuisaconducalaformarea
urmatoarelorcompetente:
1. Identificareaimplicatiilorprincipaleale nouluimod deproducerea in
societateacontemporana .
2. Argumentarea nevoii pentrudemersuridecercetareintegrata(inter-
transdisciplinara)
3. Contextualizareaconceptuluideobiectivitate indomeniul
despreom societate
Proiectul pentruinvatamantulRural 1
cercetareincontextulepistemologic,social educationalcontemporan
1.1. in cautareaadevarului
Ne intrebam inca, adesea, despre caracteristicile naturii umane. De
ce "inca"? Probabil pentru ca, tocmai dintr-o aroganla asuperioritalii,
ne spunem ca natura umana ecomplexa plina de mistere. Ea inca
nu "s-a dat" pe de-a-ntregul cred ca nimeni n-ar dori
acest lucru. Cum ar fi lumea socio-umane cum ar (mai) fi
refleclianoastainlipsamisterelornaturiiumane?
Daca am totul despre noi ca oameni probabil ca, parafrazand un
poet, am muri pulin.... $i omul, printre alte caracteristici ale naturii
sale, 0 are pe aceea de a cocheta cu ideea mortii, dar a lupta
continuu pentruopusul ei, pentruviala.
Complexitatea tainicia intrelinuta a naturii umane e 0 provocare a
carei dezvelire partiala nu poate fi decat benefica. Sa trecem succint
in revista cateva astfeIde caracteristici ale omului care ne conduc,in
ultimainstanla, la mesajulacestei lucrari.
Omul este specia cu cea mai lunga copilarie, maturizarea efectiv8 situandu-se
undeva in jurul varstei de 16 ani. (Ia cimpanzei, specia care pare a fi cea mai
apropiatadenoi, copilariadureaza2-2,5ani).
Dimensiunea tragici a existenlei umane: specia umana este singura specie
de sine, avand atat vielii, cat mortii. Condilia
tragicaadestinului individual estespecificaomului iimarcheazadecisivexistenla
printr-o anumita perceplie a temporalitalii, prin trairea in perspectiva iminenta a
..
o "Momentul de culme al genului teatral, tragedia, "actul pur": elevare
dezvaluiretotalaacondiliei umane."(J.M. Domenach, 1995, p.19)
o "A inseamna un destin tragic" (Emmanuel Mounier, in Domenach,
p.268)
o ( ... ) Daca tragicul "urca" din nou in estetocmai pentru ca aceasta
societate, propunand fiecaruia fericirea libertatea, deschide fiecaruia un
destin individual: astfel, privilegiul care apartinea odinioara eroului se
democratizeaza(... )(J.M. Domenach, 1995, p.272).
Dimensiuneaculturaliaexistenlei umane se refera, intrealtele, lafaptul ca omul
este un animal symbolicum, cu gandire simbolica comportament simbolic.
Limbajul, arta, religia celelalte aspecte ale culturii sunt, pana la urma, fapte
simbolicecaroraomulleacordasensuri semnificalii. (cf. Cassirer, E., p.55).
o Omul nu funclioneaza prin reaclii simple la mediu; totul este mediat de

Timpul!jitemporalitatea.
o "Amintirea", aducerea aminte nu e, in cazul omului, doar 0 evocare a
trecutului, ci 0 a lui, creativa constructiva, 0 reconstruclie a
experienlelor anterioare din perspectiva celor prezente a proiecliilor de
viitor....
ProiectulpentruinvatamantulRural
... L
2
cercetare in contextul epistemologic, social educational contemporan
o A gandi la viitor a trai in viitor este 0 parte semnificativa a existentei
noastre tragice, situate in orizontul Viitorul nu este doar 0
imagine, el devine un ideal, 0 tinta pe care dorim sa 0 atingem.
Printre nenumaratele miraje care au exercitat 0 vraja constanta de
mare magnitudine asupra mintii noastre se afla acela al adevarului.
cercetarea riguroasa ar trebui sa reprezinte
demersul investigativ coerent prin care bine pregatiti
descopera adevaruri, ne ofera certitudini care sa jaloneze gandirea
actiunea noastra. $i nu oricum, nu orice fel de adevaruri, caci,
cum arata Mouly1, sunt trei mijloace principale prin care omul incearca
apropie noi adevaruri, sporeasca baza de
durabila: experienta, rationarea cercetarea.
1.2. Un nou mod de producere a
Cercetatorul este mereu la inceputul nesfaritului drum al cunoaterii
(E. Noveanu, 2000)
1.2.1. Producerea cunoa,terii: 0 schimbare de perspectiva
Una dintre schimbarile fundamentale care configureaza, din punct de
vedere epistemologic, ideea transdisciplinaritatii este surprinsa
magistral de M. Gibbons colaboratorii sai in lucrarea The New
Production of Knowledge. The dynamics of science and research in
contemporary societies (Sage, 1999). Odata cu modurile traditionale
de producere a dominate de contextul predominant
cognitiv de structurile disciplinare, tendintele configureaza
emergenta unui nou mod de producere a (Modul 2, cum il
autorul), in care aceasta din urma este creata in contexte
socio-economice mai largi, de natura transdisciplinara.
Producerea este, conform paradigmei traditionale, un
proces care se produce in locuri bine delimitate (universitati,
laboratoare, agentii de cercetare guvernamentale, institute de
cercetare specializate) in cadre teoretice clare, stabilite, in linii mari,
de disciplinele formale clasice de evolutiile specializate ale acestora
(sub-discipline). Omogenitatea institutionala conceptuala este bine
pazita de norme reguli structurate intr-o ierarhie academica.
Singurul pas spre (dez-)integrarea structurilor a fost facut
prin procese de hibridare - procese de dez-integrare
re-integrare intr-o forma noua a disciplinelor sub-disciplinelor de
granita. Disidenta de acest tip din cadrele disciplinare este insa
temporara, iar revenirea la disciplinaritate la atributele ei se face in
noua forma, cu 'tinta clara a capatarii prin
complianta cu modelul. Ceea ce se incearca a se produce este 0
academica, riguroasa (in raport cu normele pre-stabilite),
"obiectiva", centrata pe progresul Raportarea se face,
1 G.J. Monly- Educational Research: the Art and Science o[Investigation. Boston:Allyn& Bacon, 1978.
Proiectul pentru invatamantul Rural 3
CunoalitereliicercetareTn contextulepistemologic,socialliieducalionalcontemporan
la norme iar responsabilitatea este orientata catre comunitatea
academica.
Modul 2 (sau noul mod de producere a se bazeaza nu
atat pe evolu\ii stricte din domeniul epistemologic, cat pe
transformarile problemele majore cu care se confrunta
societatea contemporana. Noul mod de producere a se
revendica din faptul ca, practic, se produce un nou tipde
una pragmatica, centrata pe rezolvarea de probleme, puternic
angajata social. Eterogenitatea acestui mod de producere a
provine din mai multe surse, incepand cu locurile
acceptate de producere a care nu mai sunt decat cele
tradi\ionale, de tip academic, ci cele specifice practicii. Activitatea
de cercetare-dezvo/tare devine, in noua economie bazata pe
vectorul care asigura avantajul comparativ al actorilorde
pe pia1a prin scurtarea incredibila sau chiar desfiin1area perioadei de
deladescoperirea panalaaplicareaeiinpractica.
Acum raportarea din punctul de vedere al responsabilita1ii se
articuleaza in jurul nevoilor sociale: efectele sunt
importante nuconformitateacunormele regulile
1.2.2.Caracteristicilenouluimoddeproducereacunoaterii
M. Gibbons identifica cinci caracteristici principale ale noului mod de
producere a Ne vom opri, pe scurt, asupra fiecaruia
pentru a explica modalitatea in care acest nou mod de producere a
constituie nu doar 0 premisa un fundament al
transdisciplinarita1ii de aici al abordarilor integrate la nivelul
curriculum-ului), ci acestmodestetransdisciplinarinnaturasa.
Atunci cand produsa valorizata la nivel social este
guvemata de dimensiunile transdisciplinarita1ii, se pune problema in
mod serios daca ceea ce "distribuie" educa1ia ca fiind
maipoateramaneancoratincadreledisciplinare.
a) Cunoa,terea produsa in contextul aplicarii face diferen1a dintre
"rezolvarea de probleme care se petrece conform codurilor de
practica relevante pentru a anumita disciplina rezolvarea de
probleme centrata pe 0 anumita aplica1ie." (op.cit, p. 3). in cel din
urrna caz are, mai mult sau mai pU1in explicit, un scop
practic, rezultat din nevoi imperative de ordin social.
devine consensuala (negociata cu beneficiarii, cu cei interesa1i de
aplicarea de efectele ei) contextuala (generata orientata de
contextul aplicarii). Distribulia sociala a devine 0 realitate
sus1inuta in primul rand de diversificarea multiplicarea ofertei in
concordan1acu cererea.
b) Transdisciplinaritatea nu inseamna atat reunirea unor grupuri de
Tn diverse domenii pentru a lucra asupra unei anumite
probleme, cat integrarea competen1elor Tntr-un cadru f1exibil de
ac1iune, stabilitca urmareaconsensuluiasupra unorpractici cognitive
sociale. Aceste scheme cadru practici nu se transforma Tn
ProiectulpentruinvalamantulRural
-- -- -- - .---
. ---.-.-.--":".-,-.-.- ". ,". --, ... --- - --,",.,-,
4
cercetare in contextul epistemologic, social educa1ional contemporan
canoane academice, ci manifesta validitatea doar in legatlJra cu
contextuI aplicarii. Astfel, solulia unei probleme va trece dincolo de
cadrele formale ale oricarei discipline va fi eminamente
transdisciplinara. Transdisciplinaritatea este caracterizata, la randul ei,
de patru aspecte:
1. Transdisciplinaritatea dezvolta un cadru de referinta pentru a
orienta eforturile de rezolvare a problemelor. Acest cadru este
dezvoltat in contextul aplicarii nu inainte, pentru a fi aplicat
ulterior de un alt grup de practicieni. D,wine neactuala ruptura
dintre teorie practica, dintre cei care produc
cei care 0 aplica.
2. Solutia dezvoltata pentru 0 anumita problema include atat
componente teoretice, cati empirice. De aceea ea reprezinta
o contribulie incontestabila la dezvoltarea chiar
daca aceasta nu mai este cea tipica disciplinara.
3. Comunicarea rezultatelor se face mai intai catre participantii
direct!; producerea cunoaterii i difuzarea ei devin procese
concomitente. Tn paradigma tradilionala rezultatele I
eforturilor de cercetare erau comunicate aproape exclusiv prin
canale institulionale bine stabilite, sub forma unei raportari care
trebuia anterior validata in lumea academica.
4. Transdisciplinaritatea este dinamica. "Este (n.n.:
transdisciplinaritatea) capacitatea de rezolvare de probleme in
0 anumita solulie poate deveni locul cO!1itv de la
care pot porni progrese viitoare (... ) Modul 2 este caracterizat
in special, dar nu exclusiv de cea mai apropiata interacliune
posibila a producerii de cu 0 succesiune de
contexte problematice." (op.cit., p.5).
e
EXERCITIU:
Identificati in curriculum-ul colar (programele colare)

obiective i teme (continuturi) care propun investigarea
unor probleme sau provocari specifice lumii
contemporane, incercand sa-i ajute pe elevi sa Ie
inteleagaisa Iepoatafacefata maitarziu...
Proiectul pentru inva1amantul Rural
5
cercetare in contextul epistemologic, social educa\ional contemporan
Obiective (obiectivul de referinta, Teme / continuturi (tema,
disciplina, clasa) disciplina, clasa)
c) Eterogenitatea Ji diversitatea organizationala se refera la
experiente1e istoriile personale diverse pe care membrii unei echipe
de cercetare I rezolvare de probleme Ie aduc cu ei la caracterul
dinamic f1exibil al echipei, care poate modifica oricand
configuratia, in functie de cerintele problemei de profilul de
competente solicitat. Modificarile nu sunt dictate de vreun organism
central, ci de evolutia in indeplinirea sarcinii de lucru. Se multiplica
astfel locatiile posibile in care poate fi produsa aceste
locatii incep sa se articuleze in retele comunicationale care
functioneaza pe diverse canale: institutionale, electronice, informale
etc.
d) Responsabilitatea sociala Ji caracterul reflexiv se revendica
din centrarea investigatiei a eforturilor de rezolvare de probleme pe
anumite aspecte, presante relevante practic pentru un foarte mare
numar de oameni. Calitatea mediului natural, sanatatea, saracia,
conflictele, dinamica pietei, interculturalismul etc. sunt doar cateva
exemple de probleme sau provocari cu care se confrunta lumea
contemporana care fac obiectul eforturilor transdisciplinare.
Complexitatea dinamismul extrem cu care evolueaza aceste
probleme Ie face sa scape din aria cu mobilitate redusa formalizare
excesiva a disciplinaritati. Conceperea ca praxis, ca
activitate angajata social pusa in sprijinul fundamentarii unor decizii
cu impact larg, poate sugera conceperea in maniera a
curriculum-ului. Apar aici implicatii vizibile in ceea ce
conditiile de posibilitate ale unei "libere de valori"...
e) Controlul calitatii aduce, la randul sau, 0 schirnbare de
accent de la judecata experta validarea academica spre raportarea
la efectele produse in planul aplicarii practice. Calitate nu mai
inseamna neaparat control validare academic-disciplinara, ci
deschiderea catre 0 mai larga validare, de tip social. Calitatea
produsului in sine este trecuta in plan secund de calitatea efectelor pe
care Ie poate produce in contextul aplicarii. Noua este mai
responsabila mai indatorata fata de beneficiarii sai directi.
Proiectul pentru inva\amantul Rural
6
1.2.3. Producerea cunoa,terii transdisciplinare
Modul in care se stabilesc prioritl'tile de cercetare
agenda intelectuala) a suferit modificari importante. Nu se mai
de la continutul academic al uneia sau alteia dintre
discipline, care genereaza preocupari in randul cercetatorilor
specializati. Atat latura politica, cat mai ales cea financiara ale
agendei se stabilesc pornind "din afara" spre interiorul disciplinelor.
Contextul economic, social, politic, cultural in care va fi utilizata
este determinant.
Caracterul integrat al nu este produs de simpla
juxtapunere a intereselor profesionale ale disciplinari. Nu
structurile disciplinare, centrate pe continut, duc la iritegrare de
aceea nu rezulta un demers interdisciplinar, integrarea provine din
caracterul dinamic complex al competentelor necesare pentru a
rezolva 0 problema intr-un context speci'fic. (Vezi. Fig 1)
Presiunile pentru transdisciplinara vin din doua mari
surse: cognitive sociale. Structurile cognitive disciplinare, bazate
pe acumulare, ierarhizare organizare structurala incep sa se
dovedeasca inadecvate in raport cu contextele contemporane de
aplicare a configurate mai ales la intersectia marilor
provocari ale lumii contemporane caracterizate de f1uiditate,
schirnbare, imprevizibilitate, risc. Socialul exercita presiunile tocmai
prin natura contextelor sociaIe in care este utilizata in
sensul unei adecvarii intre cele doua dimensiuni. Cum este greu de
imaginat 0 disciplinare I disciplinarizare a socialului, optiunea logica
ramane integrarea disciplinelor cercetarea transdisciplinara.
. Probleme I provociiri
integrate
Competente integrate
Contexte integrate
integratii I
transdisciplinarii
Fig. 1 De la context la cunoatere
cercetare in contextul epistemologic, social educal_io_na_l_co_n_te_m_p_or_a_n _
Devine evidenta, in acest context, legatura stransa dintre
epistemologic social in generarea transdisciplinare
cum yom arata mai tarziu, impactul acestei transformari din doua
directii asupra conceperii educatiei curriculum-ului.
Datorita nevoilor cognitive sociale, organizarea se
raporteaza la un alt tip de criterii: se trece de la criteriile legate de
structura logica I cronologica I epistemologica a disciplinei la
articularile temporare, orientate pe rezolvarea de probleme.
renunta partial la vocatia sa de adevar universal, cu
vocatie globala, in favoarea actiunii eficiente la nivel local.
este un proces produce procese, actiuni angajate; ea
este 0 forma in in continua evolutie morfologica. Unitatea
ambilia "adevarului universal" demisioneaza in favoarea
pluralismului, a cunoaterilor (fr. savoirs). Se schimba astfel, radical,
sensul ideii de progres
EXERCITIU:
,
Identifica cinci mari probleme sau provocari cu care se
confrunta lumea contemporana, in viziunea ta.
Realizeaza 0 scurla descriere a acestora i prezinta
modul in care ele influenteaza / afecteaza viata ta, a
elevilor tai...
Provocarea: nolle tehnologii informationale de comunicatie
Scurti descriere: informatizarea tuturor domenillor vielii sociale
profesionale a schimbat semnificativ modul de viata al oamenllor.
Tehnologiile informatice (computerul in special), cu tot ce inseamna
evolutii la nivel de hardware software, precum comunicatiile
I Exemplu: I
(email, satelit, telefonie mobila) au schimbat chiar lumea educaliei,
prin integrarea nollor tehnologii in procesele de predare invatare
Implica1ii: utilizare computerului a internetului pentru documentare
comunicare, accesul la informatii in timp real la costuri reduse,
posibilitatea de a utiliza softuri educationale, etc.
Acum e randul tau! Realizeaza cinci astfel de prezentari I
descrieri!!
Proiectul pentru invatamantul Rural
8
1.2.4. Cercetarea interdisciplinari
La 0 prima explorare, se pare ca noul mod de producere a
clJnoaterii, situat dincolo de structurile disciplinare tradi\ionale,
sugereaza doar schimbari (consistente) de accent: de la cercetarea
WRETINE!
fundamentala
academica la
cunoaterii este
catre
cea
insa
cea aplicata,
industriala.
mai complexa.
de
Dina
la
mica
cercetarea
evolu\iei
tiin\ifica
domeniilor
-
Ul
,
intr-un material alcatuit pentru Consiliul $tiintific al CNRS (Centre
National de la Recherche Scientifique). Dominique Pestre
2
, dupa ce
subliniaza inca 0 data faptul ca, in campul cercetarii tiintifice,
interdisciplinaritatea nu poate fi considerata un scop in sine, ci 0 noua
abordare, arata ca sintagma domenii ale cunoa,terii ne sugereaza
acea perspectiva a "dezvoltarii naturale", a cunoaterii de dragul
cunoaterii, fara 0 legatura consistenta cu interesele i scopurile
oamenilor i rupta de contextele sociale, economice i politice in care
se produce.
Analiza facuta de autor arata ca in ultimii 150 de ani cainterval larg,
dar mai ales in ultimele trei decenii, se poate vorbi de 0 evolutie catre
forme de (tehno-) cunoatere care variaza in functie de locul in care
sunt produse (Iumea academica, companiile, experfii
independenti etc.), de scopurile economice ,i politi"e i de
instrumentele, dispozitivele materiale ,i tehnice care pot face
posibila producerea acelei cunoateri.
Producerea cunoaterii nu mai poate fi judecata i investigata dupa un
singur tip de logica evolutiva (cum ar fi demersul de la teorie la
experimentarea practica). Trebuie luate in considerare dinamicile
institu\ionale, instrumentale, politice i economice, iar denumirea de
domenii ale cunoaterii, tributara ideii de teritorialitate epistemica, ar
putea fi inlocuita cu cea de domenii ale practicii situate institutional,
instrumental, politic i economic. Noua perspectiva, caracterizata de
integrare i diversitate, inter-disciplinara in natura ei, aduce un pius de
sensibilitate la ceea ce de regula este nl.lmit cererea sociala.
oproblema serioasa i inca spinoasa in ceea ce privete producerea
cunoa:terii inter- sau transdisciplinare este reprezentata de
posibilitatea de a evalua calitatea acestei cunoateri. Pe baza unei
cercetari empirice realizate in institute de cercetare cu caracter
interdisciplinar, Gardner i Masilla
3
propun un cadru epistemic pentru
2 D.Pestre- TheEvolutionofKnowledgeDomanins. InterdisciplinarityandCoreKnowledge. Online:
[http://www.interdisciplines.orglinterdisciplinarity/papers/8].
3 V.B.Mansilla;H.Gardner- AssessingInterdisciplinary WorkattheFrontier. Anempiricalexplorationof'symptoms
ofquality,.Online: [http://www.interdisciplines.orglinterdisciplinarity/papers/6].
cercetareincontextulepistemologic, social educationalcontemporan
validarea la graniteledisciplinelor. Reperele prin raportare
lacarepoatefi evaluata detipinterdisciplinarsunt:
-v Modul in care rezultatele cercetarii se raporteaza la
acele elemente ale disciplinelorimplicate pe care cercetatorii
Ie considera importante (consistenta cu ,antecedentele'
EVALUAREA
disciplinareseparate);

-V Masuraincare rezultatele cercetarii se sustin ca un tot
INTERDISCIPLINARE
generativ coerent (echilibrul in integrarea perspectivelor
multiple diverse);
-V Masura in care integrarea conduce la progrese in
atingerea scopurilor stabilite de cercetatori (efectivitate in
avansareaintelegerii).
Exista diverse perceptii optiuni cu privire la conditiile care potface
cercetarea interdisciplinara nu doar dezirabila, ci riguroasa,
responsabila productiva. Un elementcheieinacestproces, neglijat
in buna masura, este legat de metode/e colaborarii interdisciplinare,
care, spre deosebire de concepte rezultatele concrete ale
cercetarilor, raman mai degrabaopace, nedescrise necunoscutepe
scara mai larga.
Un Iimbaj comun care poate facilita construirea unui cadru conceptul
cornun, intre rnai multe discipline, are potentialul de a
conduce la transcenderea granitelordisciplinare Potentialul productiv
inovativ al acestui nivel de colaborare interdisciplinara este
considerqt foarte inalt de Patricia Rosenfield
4
; dificultatea articularii
unui limbaj comun este insa inerenta, ca Iimbajul este
considerat, de regula, de catre cercetatori un element de baza al
identita'tii domeniului. Chiar daca schimbul conceptual
imprumuturile se practica, odata asimilat in structurile disciplinare
conceptul respectiveste pusintr-ostructurade inter-relatii unice,este
investit cu sensuri semnificatii specifice practicilor din domeniul
respectiv din acest motiv, construirea de platforme conceptuale
comunecateren pentru colaborarea interdisciplinaraincercetareeste
un demersdificil.
Peter Galison
5
merge mai departe, argumentand ca 0 colaborare
fructuoasa intre discipline in campul cercetarii se produce
numai atunci cand ele nu doar limbaj, dar practici,
metode. Numai astfel se poate crea 0 zona de schimb in care
"comer\ul de idei" de metode se poate intampla. in concluzie,
cercetarea iterdisciplinaraautentica, cu sens, are nevoieca conditii
de posibilitate de construirea acestor spatii comune, conceptuale
metodologice. Ele configureaza modul de interactiune inter-
penetrareadisciplinelor.
4 P.Rosenfield- The PotentialofTransdisciplinary Researchfor sustaining and extending linkages betweenthe health
andsocialsciences. SocSciMed. 1992,Dec35(11): 1343-57.
5 P.Galison- ImageandLogic. Chicago:Universityof ChicagoPress, 1997.
10 Proiectul pentruinvatamantulRural
L,'.
cercetareincontextulepistemologic, social educationalcontemporan
Acesteconditii "interne"au nevoieinsa de suportul"extern",oferitin
primul rand de aranjamentul institutional in care cercetarea
interdisciplinara poate avea loc. Construirea unei platforme
institutionale care sa favorizeze cercetarea producerea de
,
integrata (in acestsubcapitolfolosim, ca in Iiteraturade
specialitate, cele doua concepte: interdisciplinaritate
transdisciplinaritate) are in vedere elemente precum: infrastructura
organizatiilor de cercetare, jurnalele academice, comitetele de
finantare reteleleinformaledecercetatori.
Ramaneinsacruciala capacitatea cercetatorilordeaface transparent
aparatul metodologic pe care eioil creeaza TI utilizeaza. Caracterul
explicit al metodelor poate aduce clarificari necesare la intrebari
precum:
Ce domenii sunt incluse ce domenii sunt excluse
decatrerespectiva investigatie?
Cat de departe au mers cercetatorii in articularea
unei colaborari interdisciplinare? Se poate vorbi de
construirea unui spatiu conceptual comun, de un
vocabular denoi metodearticulate?
Cat de important este rolul institutiilor in facilitarea
sau in periclitarea proceselor de colaborare
interdisciplinara?
Cat de importanta a fost integrarea perspectivelor
disciplinare in coagularea unei explicatii sau
intelegeri mai puternice a fenomenului sau
procesului investigat?
(cf. D.W. Robertson et.aL, 2003, p. 10)6.
1.3. Mitulobiectivita'iabsolute. Ce (mai)inseamna liberadevalori?
Lumea este Tn afaraminfii, dardescrierile lumiinusunt. Numai
descrierilelumiipotfiadevaratesaufalse.
(R. Rorly, 1998,p.36)
Printremultiple/erea/itafialeacesteilumiexistauna carepoate
fiprivitacarealitateprinexce/enfa.Aceastaesterea/itatea viefii
cotidiene. Pozifia sa privilegiati!J 0 Tndreptafete la titlul de
realitatesuprema.
(P.L. Berger; Th. Luckmann, 1999,p.31)
Oamenii (mai ales oamenii de au avut, in ceea ce
doua vise care au strabatut care se mai fac simtite
incaTn demersurilelor: obiectivitateaabsoluta unitatea
6 D.W.Robertson;D.K. Martin;P.A.Singer- Interdisciplinary Research: Putting the methods under the microscope. In:
BMCMedicalResearchMethodology,2003,3:20.
7 $tiin@insensuldecunoa'itere'itiinpfica(opusulcunoa'iteriicomune)
Cunoalitere Iii cercetare in contextul epistemologic, social Iii educational contemporan
Obiectivitatea cunoaiterii are implicalii diverse ii criterii diverse de
judecare ii apreciere. Unul dintre aspectele ei determinate insa este
obiectivitatea cunoaiterii in raport cu subiectivitatea cercetatorului.
Faptele sunt cele care trebuie cunoscute, "aia cum sunt ele de fapt" ii
nu aia cum Ie poate vedea sau cum ii Ie poate imagina subiectul
cunoscator. Valorile, focarele pe care se structureaza gandirea ii
acliunea subiectului, nu trebuie sa afecteze itiinla; itiinla este dincolo
de valori, libera de valori.
Aceasta conceplie, specifica gandirii de tip pozitivist, ii-a dovedit
Iimitele nu doar in itiinlele socio-umane, ci chiar in interiorul itiinlelor
tari, intemeietoare (itiinlele pozitive). "Toate itiinlele omului sau ale
culturii trebuie sa descopere, mai devreme sau mai tarziu, ideea de
valoare, tocmai pentru a putea depaii dificultali1e propriului lor
relativism itiinlific", aprecia George Uscatescu
8
. Valoarea fiind un
principiu ordonator inevitabil, atat la nivel individual, cat ii social,
conceperea oricarei activitali umane care sa transgreseze raportarea
la valori ii impregnarea axiologica a demersului in sine, devine
problematica.
Relativismul absolut s-a dovedit la fel de contraproductiv ca
obiectivitatea absoluta. EI a fost 0 reaclie de contrabalansare care,
potrivit ii lui G. Vattirno, trebuie depaiita ca moment al istoriei fiinlei.9
Relativismul extrem conduce la caderea in realul precar, in care
cunoaiterea devine precara la randul sau, in care se "creeaza 0 lume
care va fi fiind, dar care nU-ii afJa, cand ramane precaritate,
determinaliile potrivite." (C. Noica, 1981, p. 179).
o lume dezvrajita, eliberata de marile metanaraliuni legitimatoare, nu
este 0 lume derizorie ii precara, ci una, cum 0 numea R. Rorty,
contingenta, care accepta (ii) ca " mintea e 0 facultate creatoare de
poezie"... (Trilling, in R. Rorty, 1998, p.82).
Impregnarea axiologica este inevitabila pentru ca adoptarea unei teorii
este, pana la urma, ghidata de valorile noastre. Faptele empirice
singure suslin ii contribuie la construclia teoretica, dar nu determina,
in mod necesar, adoptarea ei. Astfel, teoriile nu sunt adevaruri
absolute, ci au un grad puternic de determinare sociala ii umana.
Dar, de vreme ce, aiacum arata David Bloor, "putem cunoaite
realitatea in cadrul convenlii1or noastre ii nu impotriva 10r',10, nu putem
susline ca valorile exista ii se manifesta in afara cunoaiterii
respectabile. Prioritalile noastre, ceea ce valorizam ii consideram
important la un moment dat nu poate fi trecut cu vederea, ascuns sau
trecut sub tacere. Neputand elimina in totalitate prezenla ii
exprimarea valorilor, am elimina, probabil, pe cele considerate
nepotrivite prin raportare la cine itie ce (alte) convenlii.
8 G. Uscatescu, 1987, p.53)
9 G. Vattimo, interviu, 1992
10 D. Bloor - Knowledge and Social Imagery, Lomira, 1976, p.2
Proiectul pentru invatamantuJ Rural
~ - -,:.: ~ :-: '.-::.: :::-_: ~ .. ,
12
Cunoaitere ii cercetare in contextul epistemologic, social ii educational contemporan

(lp
Dixit!
"Adevarul nu e 0 chestiune obiectiva, la care s-a ajuns
prin corespondenta idei/or cu rea/itatea. EI reprezinta 0
problema de negociere, de intelegere mutuala i de
compromis, daca mai este ttJtui posibi/ sa vorbim
despre adevar." (R. Trigg, 1996, p. 111).
"Obiectivitatea autentica implica a fi adevarat in raport cu realitatea
aflata in investigatie" (R. Trigg, 1996, p. 144). Realitatea socio-umana
contemporana, caracterizata de dinamism, complexitate, schimbare,
risc, caracter impredictibil este dificil de imaginat exclusiv in
dogmaticile disciplinare in cadrul regulilor stricte ale
traditionale. Apare, 0 incompatibilitate intre tipologia
caracteristicile determinante ale realitatii contemporane, pe de 0
parte, si modul nostru de a ne raporta la acea realitate, "Ientilele" prin
care incercam sa 0 privim "categoriile" cu ajutorul carora incercam
sa 0 organizam. Din acest punct de vedere trebuie sa fim
de modul in care se produce in societatea
contemporana, de criteriile care ii dau valoare de importanta
posturii noastre posibile de "cercetatori", in diverse contexte
profesionale.
EXERCITIU:

Identificati explicati pe scurt trei particularitati ale cercetarii in
despre om societate, prin raportare la naturii
Caracteristica Explica1ie
Proiectul pentru Tnvalamantul Rural 13
cercetareincontextulepistemologic,social educationalcontemporan
Lucrareadeverificarenr. 1
1. Identificati descrieti pe scurt doua probleme stringente I complexe cu care se
confrunta'comunitatea locala din care faceti parte. Pentru arezolva cat mai bine 0
problema, e nevoie de 0 prima etapa de analiza, de colectare a informat
iilor
existentedespreacea problema (colectarededate).
Problema 1:
Problema 2:
2. Colectati informatii1e existente despre acele probleme din surse autorizate
(autoritatile locale, statistici sau studii la nivel de judetetc.) Yeti constata ca, chiar
daca problemele sunt bine cunoscute acceptate de toti, informatiile necesare
pentru a Ie rezolva nu sunt mereu disponibile in totalitate sau, cel pLltin, nu sunt
structurate organizate...
3. IdenHficati tipurile de informa\ii necesare care nu exista in sursele la care aveti
acces, darfara de care nu se potda solutii optime la cele doua probleme. Cum se
potcolectaI produceaceledate?
Modalita\idecolectareI producereadatelor:
Exemplu: realizarea de interviuricu membri ai comunita\ii localepentru avedea careeste
pondereacetatenilorcareconsideraacea problema prioritaraI urgenta
ProiectulpentruTnvatamantul Rural
14
BIBLIOGRAFIE
Antonesei, L.
o introducre in pedagogie. Polirom, 2002.
Birzea, C.
Arta i tiinta educatiei. Editura Didactica
Pedagogica, R.A., 1995.
Berger, P.L.;
Luckmann, Th.
Construirea sociala a realitatii. Editura Univers,
1999.
Galison, P.
Image and Logic. Chicago: University of Chicago Press,
1997.
Gibbons, M. et.a!.
The New Production of Knowledge. The dynamics of
science and research in contemporary societies. London:
Sage, 1999.
Domenach, J.M. Intoarcerea tragicului. Bucuresti: Albatros, 1995
Mansilla, V.B.;
H.Gardner
Assessing Interdisciplinary Work at the Frontier. An
empirical exploration of 'symptoms of quality' . Online:
[http://www.interdisciplines.orglinterdisciplinarity/papers/6].
Mouly, G.J. Educational Research: the Art and Science of Investigation.
Boston: Allyn & Bacon, 1978.
Pestre, D. The Evolution of Knowledge Domanins. Interdisciplinarity
andCore Knowledge. Online:
[http://www.interdisciplines.orglinterdisciplinarity/papers18].
Robertson, D.W.; D.K.
Martin; P.A.Singer
Interdisciplinary Research: Putting the methods under the
microscope. in: BMC Medical Research Methodology, 2003,
3:20.
Rosenfield, P. The Potential of Transdisciplinary Research for sustaining
and extending linkages between the health and social
sciences. Soc Sci Med. 1992, Dec 35 (11): 1343-57
- -- - - ----- ----.-----
--._-----
, ." ..... ... -," ','",";','".' ..

I .
Fundamentareauneicercetarilitiintifice.Problemadecercetareliiipotezele
Unitatea de invitare 2:
,
FUNDAMENTAREA UNEI CERCETARI PROBLEMA DE
CERCETARE IPOTEZELE
Cuprins
. . .
2.1. Cercetareaeducationala: aspectespecifice 17
2.2. Selectarea definireaproblemeidecercetare 19
2.3. Ipotezeleincercetareaeducationala 24
2.3.1 Definire caracteristici 24
2.3.2Tipurideipoteze 27
Lucrareadeverificare2 : 30
Bibliografia 32
Competente:
1. Identificareaprincipalelorelementedespecificitatealeuneicercetariindomerliul
educational
2.Selectarea definireaunorproblemedecercetarevalidedin punctdevedere
logic pedagogic
3. Formulareaipotezelorpentruun proiectdeinvestigatie
16 ProiectulpentruinvatamantulRural
-. - - ----.
Fundamentareauneicercetari Problemadecercetare ipotezele
2.1. Cercetareaeduca'ionala: aspectespeci'fice
Pe langaaspectelemaigeneraledecaracterizare, valabile la nivelul
ansamblului socio-umane, putemidentifica0 sericede
elementsspecificesau caracteristici alecercetariieduca1ionale:
1. cercetareaeduca1ionalaincearcasa rezolve0 problema;
2. cercetarea implica procesul de colectare de noi date din surse
primare sau folosirea datelorexistente pentru un nou scop (nn.
dinaltaperspectiva);
3. cercetarea se bazeaza pe experien1e observabile sau eviden1e
empirice;
4. cercetarea presupune observare descriere clara, cu
acurate1e;
CARACTERISTICI
5. cercetarea implica proceduri proiectate cu aten1ie analize
ALE CERCETARII
riguroase;
EDUCATIONALE
6. cercetarea scoate in eviden1a dezvoltarea unor generalizari,

principii sau teorii care vor ajuta la in1elegere, predic1ie
control;
7. cercetarea presupune expertiza - farniliaritate cu domeniul;
competen1a metodologica; abilita1i tehnice de colectare
analizareadatelor;
8. cercetarea incearca sa gaseasca 0 solu1ie obiectiva,
unbiased, la problema acorda mare aten1ie validarii
procedurilorimplicate;
9. cercetarea este 0 activitate deliberata (inten1ie + reflec1ie) care
nu se face in graba; ea este bine direc1ionata, dar adesea
procedeaza la rafinarea problemeisau aintrebarilorpe masura
ceavanseazacercetarea;
10. cercetarea esteinregistrata cu grija raportata altor persoane
interesatedeproblema.
Factorii principalicareinfluen1eaza cercetarea educa1ionala se
grupeazainjurul urmatoarelorcategorii:
cercetarea ca raspuns la probleme critice (ale practicii sau
aleteoriei educa1ionale)
impactultehnologiilorasupracercetarii practicii
contribu1iile domeniilor inrudite (cercetarea din domeniile
invecinate)
determinareadepriorita1i (nevoilepoliticii educa1ionale)
Proiectul pentruInvatamantulRural
-- -----.._- - ..
.' '.",'
17
Rezultatele cercetarii educationale se pot pe eel putin'trei
dimensiuni, care configureaza marile tipuri de demersuri
investigativecarepotfi organizateinacestdomeniu:
Un corp cumulativ de (CERCETARE
FUNDAMENTALA)
aplicata unei anumite probleme; ea poate
proveni din rezultate ale unor studii, cercetari
(CERCETAREAPLICATA)
Un produs tangibil care urmeaza sa fie utilizatin
care incorporeaza rezultate cercetarii (CERCETARE
DEZVOLTARE)
Aplicata
---..1 De:voltare IFundamental.
Paradigmele"mari"incaresecontextualizeazacercetarile
educationalesuntcelemai multsau maiputinclasice: paradigma
cantitativa paradigmacalitativa.
1. 0 prima paradigma s-a conturat in jurul modelului tiintelor
naturale, cu accent pe observatiile empirice, cuantificabile incare
analizadateloresteposibilacu ajutorulaparatuluimatematic.
Scopulcercetarii,inacestcontextpoatefi:
sastabileascarelatii cauzale
saexplice
Principalele curente de g mdire care au fundamentat aceasta
paradigmasunt:
1. pozitivismul(A. Compte)
2. empirismul(J.S. Mill)
3. empirismullogic(L. Wittgenstein)
2. Cea'de-a doua paradigma se bazeaza pe tiintefor socio-
umane, cu accentpe informatiile holiste, calitative pe abordarilede
tip interpretativ. Scopul cercetarii constcl mai degrabA intelegerea
pr:oceselor fenomenelorstudiate.
Principalele curente de gandire care au contribuit la aparitia acestei
alternative:
1. ('1\.1.:. Dielthey, W. Windelband, H. Bergson) -
sustine ca socio-umane au propria lor logica; ele
incearcamaialessainteleaga nu saexplice; .
2. fenomenologia (E. Husserl) propune intelegerea fiintei
umane ca individualitate, in ansamblul in contextul
manifestariisale;
3. filosofiacritica(J. Habermas,Th.Adorno)
ProiectulpentruTnva18mantul Rural
18
2.2. Selectarea definireaproblemeidecercetare
Selectarea definireaproblemeidecercetare este un proceslaborios
deimportan,acapitala pentrusuccesuldemersuluidecercetare.

,
Selectarea problemei este unul dintre cei mai di'ficili pentru
cercetatorulincepator. Existacateva"tentaW'caretrebuieevitate:
Selectarea unor probleme prea largi, care nu pot fi cercetate
eficient- cu rezultate satisfacatoarein intervalul de timp cu
resurseleavuteladispozi'ie.
Selectarea unor probleme care au fost deja investigate in
extenso care prezinta un poten'ial redus pentru noi
perspective.
Selectarea unorprobleme "Ia moda", foartevizibileindiscursul
public, prezenteeventualinmedia, darcu 0 relevan,a teoretica
practicascazutepentru domeniu.
Selectarea unor probleme in legatura cu care cercetatorul nu
este documentat sUficient. Daca 0 problema este luata ca
problema de cercetare, cercetatorul trebuie sa se asigure ca
de'inesuficientaexpertizaindomeniul respectiv.
Principalelesursegeneraledincare potfi derivateproblemelede
cercetaresunt:
SURSE
PENTRU
PROBLEMELE
DE
CERCETARE
Teoria. Problemele derivate din teoriile educa'ionale (ex.:
teoriileinvatarii, teorii ale interactiuniisocialeinclasa,teorii ale
, ,
comportamentului etc.)au un grad deosebitdesemnificativitate
datoritafaptului ca ele pornesc de la generalizarile propuse de
teorie pot face verificari empirice sau pot dezvolta teoria,
propunandnoi generalizari.
Practica. Este de cele mai multe ori, principala sursa pentru
definirea unor probleme de cercetare. Nevoile stringente care
apar din practicile profesionale cotidiene genereaza adesea
interes pentru colectarea de date, interpretarea lor
propunerea unor solu'ii fundamentate la respectivele
probleme. Experienta persona/a a practicianului cercetator
este0 sursanelimitatadeproblemedecercetare.
Literatura de specialitate. De multe ori lucrarile despecialitate
care prezinta rezultatealecercetarilorpropun posibili de
urmat in continuare pentru dezvoltarea domeniului, pentru
imboga'irea referitoarela problemaincauza.
Definirea problemei de cercetare include, de regula, variabilele de
interes pentru cercetator rela'iile posibile dintre aceste variabile,
care urmeaza sa fie investigate. De asemenea, tipul de subiec'i
ProiectulpentruinvatamantulRural
- - - - - .._. -.
-- - .' . '. '-
19
Fundamentareauneicercetari Problemadecercetare ipotezeie
implicati in cercetare trebuie sa reiasa din de'finirea sintetica a
problemei.
EXEMPLU
Aceasta cercetare ii propune sa investigheze efectul evaluarii
pe baza de portofoliu asupra motivatiei pentru invatare la elevii
de c/asele III-IV.
Gayidentificatrei inalegerea formulareaadecvataaproblemei
decercetare:
1. Identificarea unei arii problematice mai largi (Iegata de
domeniuldeexpertiza deinteresulcercetatorului)
2. Focalizarea I concentrarea ariei problematice mai largi
pentru a se ajunge la 0 problema de cercetare concreta,
specifica.
oproblemadecercetarebinedefinitagenereazaunstudiu(un
demersdecercetare)binedefinit posibildeintreprins.
"0 problema bine formulata epe jumatate rezolvata".
Adezvolta0 problemadecercetare aderulaunstudiu esteca
cum aivreasa-ti 0 casa. Odatace avemmacar0 idee
generalaasupratipului decasaincareamvreasalocuim, ne
echipamadecvatpentrua0 construi (Anderson, G.,2000, p.36)
3. Formularea intrebarilor de cercetare. Principala problema
care apare la acest nivel este legata de gradul de
abstractizare; pe de0 parteestetentantsacercetezi"Iumea
intreaga", sa alegi probleme foarte generale cum ar 'fi
coala eficienta. Acestea sunt probleme sau titluri bune
pentru 0 carte, dar nu pentru a orienta un demers de
cercetareeducationala.
Pe de alta parte, dacaintrebarile sunt prea ingusteI focalizate
ele nu au 0 foarte mare relevantainafara contextului cercetarii
respective nu au capacitatea de a motiva suficient
cercetatorul.
Nivelul de abstractizare al intrebarilor - locul lor pe axa concret-
abstract - depinde de0 seriedefactori precum:
Abilitatile cercetatorului (nivelul de competenta
metodologica)
Timpuldisponibil
Resurselecare potfi mobilizate: resurse materiale umane
Accesibilitateainformatiilor.
Concretizareauneiintrebari
Proiectul pentruInvalamantulRural 20
Fundamentareauneicercetaritiinlifice. Problemadecercetarei ipotezele
1. Caresuntfactorii careinfluenteazaeficacitatea
2. Care sunt factorii care influenteaza eficacitatea procesului
deTnvatareTn
EXEMPLU
3. Care sunt factorii care favorizeaza Tnvatarea Tn

4. Care sunt factorii care favorizeaza Tnvatarea fizicii Tn
gimnaziu?
5. Care sunt factorii care determina Tntelegerea corecta a
conceptelorspecificefizicii lagimnaziu?
5 4 3 2 1
Concret Abstract
, EXERCITIU:
Pornind de la exemplul de mai sus, realizati concretizarea urmatoarei

intrebaridecercetare:
Cum poate fi prevenit abandonul colar?
1.
2.
3.
4.
Caracteristicile unei bune probleme de cercetare sunt subliniate
explicatesinteticdeG. Anderson (2000):
1. Problemapoatefiformulaticlar!Ii concis.
Daca nu se realizeazaacestlucru problema respectiva ori este
prea saraca,ori nue0 problemareala(buna)decercetare.
Cel mai bun mod de testare pentruformularea clara concisa
a problemei consta Tn formularea problemei Tntr-o fraza sau
intr-un paragraf discutarea ei CIJ alte persoane. Critica
externa (maialesceade specialitate)estefoarte recomandata:
daca ceilalti nu Tnteleg nu percep adecvat problema, atunci
ea probabilca nu estebineformulata.
ProiectulpentruinvatamantulRural 21
Fundamentarea unei cercetari ~ t i i n t i f i e Problema de cercetare ~ i ipotezele
2. Problema genereazi intrebiri de cercetare.
Componentele problemei apar sub forma unor intrebari
concise, specifice. Rolul intrebarilor de cercetare este de a face
problema de cercetare (formulata in termeni mai generali) mai
u!?or de adresat. intrebarile de cercetare ofera un cadru pentru
demersul investigativ. A!?a cum am aratat, 0 atentie speciala
trebuie acordata gradului de generalitate !?i nivelului de
abstractizare al intrebarilor.
3. Problema are 0 ancorare teoretici.
o buna problema de cercetare ar trebui sa dispuna de un
cadru teoretic !?i I sau conceptual pentru analiza.
Astfel se incearca punerea in relatie a subiectului specific
investigatiei cu 0 baza teoretica mai larga care ajuta la
interpretarea rezultatelor !?i la iegarea lor cu practica.
Exista !?i opinia (L.R. Gay, 1996) ca 0 problema de cercetare,
pentru a fi adecvata, trebuie sa aiba 0 relevanta teoretica sau
practica. Probleme care sunt derivate din teorie pot avea un
grad mai ridicat de semnificativitate (pot fi mai intemeiate). Nu
trebuie excluse insa problemele a caror origine este una de tip
practic.
o cercetate, a!?adar, trebuie sa contribuie la dezvoltarea teoriei
sau la ameliorarea practicii.
4. Problema este legati de unul sau mai multe domenii
academice de studiu.
Aceasta conditie tine de situarea problemei in campul
cunoa!?terii. Probleme bune pentru cercetare provin, de regula,
din domenii academice bine definite, cu speciali!?ti !?i cu granite
clare, cu jumale de specialitate, departamente !?i institutii de
profil.
NB: Aceasta conditie este valabila mai ales pentru cercetatorul
incepator.
Complexitatea !?i dinamica epistemologica !?i sociala
contemporana legitimeaza un nou tip de cercetare, cercetarea
transdisciplinara, explicitata in Unitatea de invatare I.
.
5. Problema are 0 bazi I 0 fundamentare in literatura de
specialitate
Daca problema este bine formulata ea iI va conduce pe
cercetator catre 0 anumita Iiteratura de cercetare, circumscrisa
problemei in discutie.
22
Proiectul pentru invatamantul Rural
. I
Fundamentareauneicercetariljtiintifice. Problemadecercetareljiipotezele
6. Problema are 0 semnificativitate I importanta suficient
desolida
Existaun raspuns satisfacatorlaintrebarea$i ce daca? $i cee
cu asta?
Odata rezolvata problemadecercetare, cuiiipasaderezultatul
obtinut (in afara cercetatorului)? 0 buna problema are
potentialibeneficiariai rezolvariiei.
7. Cercetarea (demersul investigativ) generat de problema
este fezabi/ inconditiile date de resurse materiale, umane,
,
temporale intermenidecompetentealecercetatorului.
8. SuntdisponibileI potfi obtinutesuficientedatedespre
problemacercetata
Aici se pune problemaaccesuluila informatii,subcel putin
douaaspecte:
Existenta unei baze de date despre problema studiata
(Iiteraturadecercetare)
Accesul direct la fapte, evenimente, fenomene,
documentelegatedeproblemacercetata.
9. Competenta metodologica a cercetatorului este
satisfacatoareinraportcu problemaaleasa
Demulteol"i, alegereauneianumiteproblemesugereaza
apelullaun anumittipdemetodologie: istorica, comparativa,
empiricaetc.Aceasta metodologicetrebuiesasecorelezecu
tipul decompetentealecercetatorului.
intrebarea pe care trebuie sa puna cercetatorul este: Sunt
capabil sa rezolv aceasta problema? Sunt in masura sa
raspund la aceste intrebari?
10.Problemaaleasa are 0 dimensiune de noutate; ea nu a
fostincasuficientexplorata/lamurita
Trebuiefacuta 0 distinctiecatmai clara intreceea ce s-a facut
,
legatde problema de cercetare respectiva ceea ce ar mai fi
de intreprins.
Nu putemformula bine 0 problema decercetaredaca nu avem
o suficienta a domeniului din care provine
problema.
Problemagenerala:agresivitatea i violenfa in liceu
EXEMPLU
Posibila problema de cercetare: Aceasta cercetare ii propune
sa investigheze efectele benefice ale programe/or de mediere
i rezolvare a conflictelor asupra elevi/or de liceu care
manifesta comportamente agresive.
ProiectulpentruTnvatamantulRural 23
Fundamentareauneicercetarilitiinlifice.ProblemadecercetareIiiipotezele
. EXERCITIU:
,
Pornind de la exemplul de mai sus, formulati probleme de
cercetare (conform modelului) pornind de la urmatoarele
problemegeneraledin domeniuleducatiei:
Evaluarea elevilor de gimnaziu cu ajutorul portofoliului ca
modalitatedesprijininorientarealcolarali profesionala.
Utilizarea calificativelor ca modalitate de evaluare I notare la
claseleprimare
Frecventarea grupei pregatitoare din perspectiva integrarii in
mediul lcolar la clasa Ili I sau din perspectiva rezultatelorlcolare
inclasa I
~ ~ p t r u informare
Pentru a vedea cu ce probleme de cercetare de interes national se
ocupa specialiltii, consultati site-ul Institututului de $tiinte ale
Educatiei (www.ise.ro). dar li al altor institute de cercetare din
domeniulsocio-uman, cum arfi institutulde Cercetariprivind Calitatea
Vietii- ICCV(www.iccv.ro).
2.3. Ipotezeleincercetareaeducationala
A vedea un milion de lebede albe nu poate fi dovada
sau confirmarea C8 toate lebedele sunt albe - daar daca
nu cumva suntem siguri C8 amV8zut taate lebedele din
lume.
(RoyPreece, Starling research, 1994,p.66)
2.3.1.Definire!jicaracteristici
DEFINIREAPROBLEMEIDECERCETARE
FORMULAREA lNTRESARILOR DE CERCETARE
DEFINIREAIPOTEZELORCERCETARII
ProiectulpentruinvalamantulRural 24
FundamentareauneicerceUiri Problemadecercetare ipotezele
DEFINI1"U
,

[\9
Ipoteza este 0 explicatie posibila pentru anumite comportamente,
fenomene sau evenimente care s-au produs sau se vor produce. 0
ipoteza cercetatorului referitor la relatiile dintre
variabileincadrul problemei decercetare; 0 ipoteza reprezinta modul
eel mai concretdedefinireaproblemei.(Gay, 1998,p.61)
Ipoteza este 0 afirmatie provizorie cu privire la 0 relatie
intre doua sau mai multe variabUe. Ipoteza exprima 0
relatie plauzibila, prin care jmaginatia anticipeaza
care este destinata verificarii ulterioare.
Cercetarea are ca scop confirmarea, infirmarea sau
nuantarea acestei afirmatii. (E.Noveanu, 1996,p.7)
Este importantsa avem 0 atitudine deschisa fata de0 ipoteza; ea nu
este0 credintacaresafie aparata cu obstinatie sau sprijinita selectiv.
Cu siguranta scopul unui proiect de cercetare nu ar trebui sa fie
niciodata dea "dovedi" ca 0 notiune pre-conceputa e adevarata (... )
(RoyPreece, 1994,p. 63)
Ipotezele sunt "propozitii/asertiuni testabile derivate logic dintr-o
teorie" (B.&R. Sommer, 1991)
De regula ipoteza se formuleaza ca urmare a consultarii Iiteraturii de
specialitate inainte de executarea studiului. Se formuleaza dupa
consultarea Iiteraturii de specialitate pentru ca se bazeaza pe
cercetarileanterioare.
Dixit!
,,1n sociale, ipoteza este 0 reflectare intr-oforma specifica a
realitatii obiective, fiind un enunt cu caracteristici de probabilitate
despre sensul, interconditionarea cauzalitatea evenimentelor
comportamentelor socio-umane. Ea determina delimiteaza
domeniul decercetare, ghidand procedurile deculegere adatelor, de
analiza interpretare a lor." (Margareta Dinca, Metode de cercetare
in psihologie, p. 39)
Fiecareaspectal cercetariiesteinfluentatdeipoteze,incluzand
subiectii instrumenteledemasurare,design-ul
procedurile,tehniciledeanalizaadatelor concluziile. (Gay, p.61).
Ca incazul problemelorde cercetare, in cazul ipotezelorputem
formula 0 serie de conditii sau caracteristici care sa orienteze
formulareacorectaaacestora.
ProiectulpentruinvatamantulRural 25
Fundamentarea unei cercetari Problema de cercetare ipotezele
Consistentacucercetarileanterioare
.
(Ipotezele unei noi cercetari trebuie sa construiasca pe
rezultatele cercetarilor anterioare)
o buna ipoteza trebuie sa fie bine fundamentata. Trebuie sa
urmeze unele cercetari anterioare sa dea la noi
cercetari. Confirmarea sau infirmarea ipotezei trebuie sa
contribuie la dezvoltarea teoriei sau la ameliorarea practicii
educationale.
.
Plauzibilitatea
(explicatia pe care ipoteza incearca sa 0 dea fenomenului,
procesului, evenimentului studiat trebuie sa fie rezonabila
adecvata)
Stabilireaderelatiimtrevariabile
o buna ipoteza cat se poate de clar concis relatia
posibila (sau diferenta) dintre doua (sau mai multe) variabile
variabilele in termeni operationali, masurabili.
Caracterultestabil
(0 ipoteza trebuie sa poata fi confirmata sau infirmata cu
ajutorul datelor). Posibilitatea de a verifica ipoteza trebuie sa se
incadreze intr-o perioada rezonabila de tip.
Ipotezele sunt raspunsuri plauzibile la intrebarile de cercetare
care presupun existenta unei relatii intre doua (sau mai multe)
fe,pte Isituatii.
Caracterul fecund al ipotezei (ipoteza este "bogata",
genereaza orienteaza urmatori ai cercetarii, dar
"noi experimente noi observatii" (W.1. Beveridge, 1968, p.
72).
Falsificabilitatea
Caracteristica ipotezei de a putea fi infirmata, atat ca enunt
logic, cat prin date culese prin cercetare.
Complexitatea
Tn functie de numarul de variabile, se poate vorbi de mai multe
niveluri de generalitate ale ipotezelor. Complexitatea se refera
la acest aspect, dar la tipul de variabile tipul de relatii
dintre acestea pe care ni Ie propune ipoteza.
Generalitatea
Ipoteza are un grad suficient de mare de generalitate in sensuI
ca ea nu se refera la situatii particulare, unice. Aceasta
dimensiune a ipotezei este esentiala mai ales in cercetarile
cantitative.
Proiectul pentru Tnvalamantul Rural
-_._- -_ .. _------
". .' _. " .-." 0--_" _ .,".
26
Fundamentareauneicercetariljtiinlifice.Problemadecercetareljiipotezele
Predictibilitatea
Ipotezeleexprimarela1ii posibilecarevorfi verificateulterior.
Caracterulreproductibil
Una ipotezavafi confirmata/infirmata deprocesul de
cercetareorideclUeori acestaesterepetatincondi1ii similare.
Pe cat posibil, variabilele I conceptele intre care se stabilesc rela1ii
trebuiesa aiba inciden1a empirica(pentruaputeafi testate).
L. Vlasceanuaratadespreenun1ul ipoteticca:
oEstepredictictiv
oEstepussubsemnulprobabilita1ii
o Urmeazasa fie supustestarii
oEstederivabildintr-oteorie
2.3.2.Tipurideipoteze
A. Dupamoduldeelaborare(dederivare)
S. Chelcea (p.79-80) arata ca exista doua modalita1i principale de
elaborareaipotezelor:
1. derivatedinteorie
2. derivatedinexperien1a directa
3. derivateprinanalogie(cu alte
Gay:
1. ipotezedeductive
2. ipotezeinductive(generalizaribazatepeobserva1ia)
B.Dupascopulcercetarii:
R.K. Merton(1949):
1. ipoteze teoretice (propun interpretari noi ale faptelor,
proceselor, fenomenelor, sunt indirect testabile sunt
caracteristicerevolutii/ortiintifice)
2. ipoteze empirice (de lucru) - apartin tiintei normale, sunt
directtestabileprincercetareempirica
c. Dupamoduldedefinire:
Gay:
1. ipotezele declarative'(sau ipoteze de cercetare) -
stabilesc rela1ii1e sau diferen1ele dintre variabile,
pe care cercetatorul Ie va verifica ulteriorprin colectarea de
date.
a) Nondirectionale - arata ca exista 0 relatie/diferenta
intrevariabile "
b) Direc1ionale - arata tipul, natura rela1iei/diferen1ei
dintrevariabile
Nondirectionali:
Exista 0 diferenta semnificativa in cea ce privete rezultatele la

invatarea tiintelor intre elevii de clasa a XI care beneficiaza de
mijloace multimedia i cei care nu beneficiaza de aceste mijloace.
EXEMPLU
Directionali:
Elevii de clasa a XI care beneficiaza de mijloace multimedia in
invatarea tiintelor au rezultate colare superioare in comparatie cu
cei care nu beneficiaza de astfel de mijloace.
2. ipofezete nute - arataca nu existarelatii saudiferenteintre
variabile
D. dupiniveluldegeneralitate:
R. Preece(1995), E. Noveanu (2000)
1. ipotezagenerala- exprimaideilegeneraledeinteres pentru
cercetare. Este demonstrabila prin analiza materialelor
realizate a concluziilor la care se ajunge prin
experimentare.
2. ipotezele experimentale (particulare}- mai specifice, care
urmeaza sa fie direct testate. Ele reprezinta rezultatul
procesuluideopera'ionalizare aipotezeigenerale.
Ipotezele,indiferentdetipologiaincareseincadreaza,suntchemate
saraspundaunorfunctii precum:
Ipoteza avanseaza un raspuns adecvat, plauzibil, la problema
decercetareinvestigata.
Ipotezaorienteazademersurileulterioarealecercetatorului
delimiteazadomeniuldecercetare
ghideazacolectarea, analiza interpretareadatelor.
Daca prin testarea ipotezei intelegem testarea relatiei dintre doua
(sau mai multe) concepte I variabile, atunci conceptele respective
trebuie sa fie operationale, clar definite. Din acest motiv este uneori
nevoie - sau este recomandabil - ca ipotezele sa se formuleze la
douaniveluri:
ipoteza generala, care exprima ideea I relatia dintre
concepteleaflateindiscutie;
ipoteze de lucru / experimentale care pot fi testate
deoarece conceptele implicit, relatia dintre ele sunt
operationalizate pentru a fi operationalizate
masurate.
Dintr-o ipoteza generala pot fi derivate mai multe ipoteze de lucru
(testabileI operationale).
ProiectulpentruinvalamantulRural 28
I
EXEMPLU
Te/eviziunea genereaza comportamente vio/ente aste 0 ipotaza
generala.
intrebari precum /a ce varsta? Ce tip de programe? La ce durata de
vizionare? in ce conditii? Cat de des sau cat de intense sunt
manifestarile vio/ente? Ajuta latrecereadela generallaoperational.
Paul Fraissearataca nu poate fi vorba de 0 ipoteza decat din
momentu/ in care seexpliciteaza 0 re/atie intre fapte observabile.
Nu defiecaredatainsarelatia poatefi explicitata (nu defiecaredata
poatefi stabilitacu exactitatenatura ei etc.).
Efectuarea unor lecturi de baza pentru documentare este foarte
importanta. Formulareaipotezeisebazeazapesintetizarealiteratci"il
despecialitatereferitoarelatemaindiscutie, ea bazandu-sepe
rezultateleanterioarealecercetarilorindomeniu.
EXERCITIU:
,
1. Se dau exemple/e de mai jos:
Problema generala: impactul programelorde mediere rezolvare a
conflictelorasupra reducerii violenteiinlicee
Ipoteze:
a) Elevii de liceu care manifesta comportamente agresive reduc
frecven1a acestor comportamente daca participa la programe de
mediere rezolvareaconflictelor.
b) Elevii de liceu cu comportamente agresive care participa la
programe de mediere rezolvare a conflictelor reduc frecven1a
acestor comportamentein compara1ie cu tip de elevi care
nu suntimplica1iinastfeldeprograme.
Ipotezanula:
Nu exista nici 0 diferen1a din punctul de vedere al frecven1ei
comportamentelor agresive intre elevii de liceu care manifesta astfel
de comportamente care sunt implica1i in programe de mediere
rezolvareaconflictelor ceicarenu participalaprogramedemediere
rezolvareaconflictelor.
Proiectul pentruinva,amantulRural 29
2. Formula!i 0 ipoteza ,i ipoteza nula pornind de la urmatoarea
problema de cercetare:
Scopul acestui studiu este sa investigheze eficacitatea utilizarii mentori/or din
perspectiva reducerii absenteismului elevilor de liceu cu rezultate slabe la
invatatura
LUCRAREADE VERIFICARE2(secompleteaza setransmitetutorelui)
1. Enumera\i explica\ipescurtdouacaracteristicialeuneiproblemedecercetare bine
definite douacaracteristicialeuneibuneipoteze:
Problema:
a)
b)
Ipoteza:
a)
b)
2. Sedaurmatoareaproblemadecercetare: cercetarea ii propune sa investigheze
efectele benefice ale utili:t:arii mijloacelor multimedia caresursa in procesul didactic.
Formula\idouaipotezedistincte din punctul de vedere al con!inutului (cuvariabile
diferite).
1.
2.
3. Sedaipoteza:Elevii rromi de gimnaziu cu frecventa slaba la coala ii imbunatatesc
frecventa daca sunt implicati in programe culturale cu caracter extracolar, spre
deosebire de aceeai categorie de elevi care au frecventa buna, dar nu participa la
astfel de programe. Estecorectformulataipoteza,conformcelor10criteriidefinitein
cadrul unita\iideinvatare?Argumenta\i raspunsul.
4. Ipotezareprezinta(incercui\iraspunsulcorect):
a)0 presupozi\iedesprecomportareaunuifenomen
b)0 concluziecu privirelacomportareaunuifenomen
Proiectul pentruTnvatamantul Rural
30
5. Sedeurmatoareaproblemadecercetare: cercetarea ii propune sainvestigheze
efect&le utilizarii metodelor alternative de evaluare asupra motivatiei pentru invatare la
elevii din ciclul primar. Formulati0 ipotezai identificatielementelestructuriilogicea
acesteia.
Ipoteza:
Elementele structurii logice (subiecti, variabila 1, variabila 2, relatia dintre variabile):
ProiectulpentruinvalamantulRural
31
BIBLIOGRAFIE
Anderson, G.
Chelcea, S.
Chelcea, S.
Cohen, L. et.a/.
Dinca,M.
Gay, L.R.
Johnson,B.; Christensen,
L.
Kerlinger, F.N.
King, G. et.a!.
Marginean, I.
Noveanu, E.
Preece, R.
Sommer, B.; Sommer, R.
Vlasceanu, L.
Vlasceanu, L.
Foundamentals of Educational Research. Falmer Press,
London, 2000;
Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative i
calitative. EdituraEconomica, 2001;
Tehnicidecercetaresociologica. EdituraSNSPA
- FacultateadeComunicare Relatii Publice,2001
Research Methods in Education. London INew York:
Routledge&Falmer, 2003(editiaa5-a).
Metode de cercetare in psihologie. Editura
UniversitatiiTitu Maiorescu,2003.
EducationalReserch. CompetenciesforAnalysisand
Application. Merill,Columbus, 1981;
Educational Research. Quantitative, Qualitative and Mixed
Approaches. Boston: PearsonIAllyn&Bacon,2004.
Foundations of Behavioral Research. New York: Holt,
Rinehart&Winston, Inc., 1973.
Fundamentelecercetariisociale. Polirom, 2000.
Proiectareacercetariisociologice. Polirom,2000.
Metodologiacercetarii. Cursintroductiv.
Universitateadin 1998.
Starling Research. An Introduction to academic research
and dissertation writing. London & New York: Pinter
Publishers, 1994.
A Practical Guide to Behavioral research. Oxford: Oxford
UniversityPress, 1991.
Metodologiacercetariisociologice. Bucureti:Editura
$tiintificaiEnciclopedica, 1982.
Metodologia cercetariisociale. Metode i tehnici.
Editura Enciclopedica, 1986.
Proiectul pentruTnva1amantul Rural 32
Metodedecolectareadatelor
Unitatea de invitare 3
,
:
METODE DE COLECTARE A DATELOR
Cuprins
3.1. Observarea' : 34
3.1.1. Definirei caracteristici 34
3.1.2.Tipurideobservare 35
3.1.2.1.ObservareacantitativaI sistematica 36
3.1.2.2. ObservareacalitativaI participativa 38
3.1.3. Pozitiacercetatorului 40
3.2. Interviul 47
3.2.1. Catevadefinitii ; 47
3.2.2. Caracteristicileinterviuluidecercetare 48
3.2.3.Clasificareainterviurilor 49
3.2.4. Stadiileinvestigatieipebazadeinterviu 50
3.2.5. Parametriisituatieideinterviu 52
3.2.6.Avantajei limitegenericeale interviului
cametodadecolectareadatelor 53
3.3.Chestionarul 58
3.3.1. Definire, etape 58
3.3.2. Calitatileuneibuneintrebariincadrul chestionarului.
Eroritipicedeformulare 59
Lucrareadeverificare3 63
Bibliogra'fia 65
Competente:
1. Identificareaelementelorspecificealeprincipalelormetodedecolectare
adatelor
2. Elaborareadeinstrumentespecificedecolectareadate/ornecesare
observariisauancheteipebazadeinterviu sauchestionar
3. Utilizareaprincipalelormetodedecolectareadatelori procesarea
informatiilorobtinutecu ajutorul acestora
Proiectulpentruinva1amantul Rural 33
Metode de colectare a datelor
3.1. Observarea
3.1.1. Definire ,i caracteristici
Observarea este 0 activitate constanta foarte importanta, atat in
viata de zi cu zi, cat in cercetarea educationala. Este modalitatea
cea mai directa mai accesibila de a lumii.
Observarea consta in urmanrea modelelor comportamentale
(pattern-uri) ale oamenilor in anumite situatii pentru a obtine informatii
despre procesele sau fenomenele investigate.
Este 0 modalitate de colectare a datelor (0 metoda de cercetare) care
se poate utiliza in cadrul diferitelor tipuri de cercetari (cantitative sau
calitative), in cornbinatie cu alte metode (triangulatie) sau autonom.
"Observatia directa consta in a fi martor la comportamentele sociale
ale indivizilor sau ale grupurilor in locurile unde ei
activitatea sau in locurile de rezidenta, nemodificand
a evenimentelor. Ea are ca obiect culegerea inregistrarea
tuturor elementelor vietii sociale care se ofera perceptiei acestui
martor particular care este observatorul." (H. Peretz, 2002, p.32).
Spre deosebire de alte modalitati de colectare a datelor, observarea
directa ii ofera cercetatorului posibilitatea de a vedea ce se intampla
la fata locului, de a colecta, nemijlocit, date primare despre subiectul
investigatiei. Informatiile culese prin observare aduc 0 anumita
prospetime, data de contactul ,natural' cu realitatea studiata de
la fapte, fenomene, procese pe care alte metode nu Ie pot
surprinde.
Aceasta nu inseamna ca observarea nu se poate face in contexte
"amenajate", produse special de catre cercetator (tip laborator).
Observarea, sus'tine Morrison (1993) (in L. Cohen et.al., p.305), poate
furniza date despre:
a) mediul fizic organizarea acestuia.
b) mediul uman / social: caracteristicile oamenilor, ale organizarii
acestora, modul de constituire dinamica grupurilor.
c) mediul interactional: interactiunile de diverse tipuri - formale
sau informale, planificate sau spontane, verbale sau
nonverbale...
d) mediul de lucru (in cazul educatiei: programul de instruire):
resursele disponibile modul de organizare a acestora, stilurile
pedagogice, curriculum-ul, metodologiile de predare etc.
Proiectul pentru Rural
34
EXERCITIU:
,
Mergeti la 0 ora de curs a unei colege I a unui coleg incercati sa
luati cat mai multe notite pe dimensiunile de mai sus (punctele
a,b,c,d). Dupa realizarea observarii incercati sa sintetizati datele
pentru cele patru dimensiuni urmarite sa realizati urmatoarele
sarcini:
1. formulati recomandari de imbunatatire colegei I colegului cu
privirelafiecaredimensiuneobservata
2. incercati sa construiti un instrument mai detaliat mai
sofisticatde colectareadatelorprin observarela clasa, care sa
va permita atat0 mai buna consemnare ainformatiilor, cat 0
interpretaremaifaciladuparealizareaobservarii.
Sarcinileobservatoruluisunt:
sa se afle printre persoanele observate sa se adapteze la
mediu
SARCINILE
saobservederularea aevenimentelor
OBSERVATORULUI
sainregistrezeceleobservate prin diversemijloace
sa interpretezeceea ce aobservat sa redacteze un raportde
observare
3.1.2.Tipurideobservare
1. Dupametodologiadelucru:
a) observarecantitativa(structurata,sistematica)
b) observareca/itativa(naturalista, participativa)
2. Dupaloculdederulare:
a. Observari naturaliste (se observa comportamente in
contexte naturale,
b. Observariin contexte artificiale (de tip laborator), create
I construite I provocate de cercetator pentru a urmari
modul de manifestare al comportamentelor investigate
intr-o situatie anumita, caracterizata de parametrii care
nu se regasescincontextul natural.
3. Dupagraduldestructurare:
a) structurata / sistematica (cu grad ridicat de structurare): se
cunosc in avans categoriile observarii este utilizata mai
degrabapentru atesta ipoteze.
- _. -- -. - - - - - - - - - - ------. --

- -. -_.- .-".- ..._---
-- .. , .. - . .-, -. ,--', ...
b) Semistructurata: exista 0 agenda cu temele I problemele care
vor"f! observate. Ea are un caracter orientativ categoriile nu
suntinvariabilde"finitedelainceput.
c) Nestructurata: merge pe principiul observarii globale in prima
faza, pe ideea de a merge la fala locului a vedea ce se
intampla. Ultimele doua tipuri sunt folosite mai degraba pentru
ageneraipoteze.
SistematicaIstructurata sernistructurata nestructurata

cugradridicatde structurare cugradscazutdestructurare
3.1.2.1.ObservareacantitativaIsistematica
Implicastandardizareaprocedurilordeobservare.Se clar:
Cineesteobservat(cetipuridepersoanesestudiaza)
Ce trebuie observat (categoriile I variabilele care trebuie
urmarite)
Cand cat timp se petrece observarea (ex.: frecvenla
observarilor,durata)
Undesepetreceobservarea
Careesteinstrumentuldeconsemnareadatelor
Naturaintrarilorpegrila(codurile)
De regula, observarea cantitativa se realizeaza cu ajutorul unorgrile
structurate de observare sau a listelor de verificare care ofera
posibilitatea inregistrarii de frecvenle, intensitali, procentaje etc.
(prelucrarenumericaadatelor).
Se practica inregistrarea video, pentru a realiza ulterior analiza
categoriilor.
Rolulcercetatoruluieste"pasiv", "neintervenlionist".
Pentruarealiza0 observaresistematicaestenevoiede:
Definirea clara a categoriilor I variabilelor (pentru a nu exista
suprapLineri pentruasefocalizaobservarea)
Existenla unui calendar bine precizat 0 secvenliere
temporalaclara,careorganizeazaobservarea.
Antrenamentul observatorului, mai ales in cazul in care se
un numarmaredecategoriiacarorfrecvenlatrebuie
notatala intervalesuccesivescurte.
Unsistemdecodificareaobservarilor.
PA$ITN Pa,iIetapeinobservare
OBSERVARE
H. Peretz sugereaza urmatorii generali, valabili (in principiu)
pentruoricetipdeobservare:
Proiectul pentruinvalamantulRural 36
1. legaturacercetatoruluicu mediulstudiat
2. intrareainmediu
3. stabilireacercetatoruluiinmediulstudiat
4. dezvoltarearelatiilor
5. culegereadedate
6. redactareanotelor
7. codificarea prezentarearezultatelor
in ceea ce observarea structuratc'l I sistematica ar trebui
parcurseurmatoareleetape:
1. Formulareaintrebariide interes(specificareamotivului pentru
caresefacestudiul)
2. Efectuareaunorobservatiinestructurate, cu scopul deaface
distinctiadintre"fapte" "impresii"
3. Descriereaclaraacategoriilorobservate
4. Elaborareainstrumentului(-elor)demasurare(checklist,
ETAPETN
categorii, sistemdecodareetc.)
OBSERVAREA
5. Verificareavaliditatiistudiului(Semasoaraceeace se
SISTEMATiCA
intentioneaza?Existaposibilitatidegeneralizarea
rezultatelor?)
6. "Antrenarea"lformareaobservatorilorpentrufolosirea
instrumentului/-elor
7. Efectuareatestului pilot: a)testarea proceduriideobservare;
b)verificareafidelitatii (ex.: utilizareaadoiobservatori
independenti)
8. Revizuirea proceduriilinstrumentelor. Dacasefacmodificari
substantialeenevoiede0 nouapilotare
9. Colectareadatelor
10. Analiza interpretarearezultatelor. Redactarearaportuluide
cercetare
inacesttipdeobservaresefolosescderegula, ca instrumente,grilele
structuratedeobservare. Existapatrumodalitatiprincipaledeintrarea
datelorpe0 griladeobservarestructurata:
eantionarea evenimentelor: numita sistemul de semne,
presupune operarea cu un marcaj distinctcare se introducein
dreptulfiecarei categorii ori decateori comportamentul descris
deaceacategorieseproduce
EXEMPLU
profesorultipalaeleviIII
profesorul cuvinteofensatoare/I
Astfel se poate masura frecventa sau incidenta evenimentelor
observate astfel pot fi realizate comparatii intre observari realizate
la intervaledetimpdiferitesauinclasediferite...
eantionarea instantanee: sau temporara se
refera la notarea cornportamentelor observate care se
Proiectulpentruinva1amantul Rural 37
manifesta la anumite intervale detimp, bine specificCite(ex.: la
fiecareminut). Se noteazace se petrece"inacelmoment".
pentru aavea 0 cronologie aevenimentelor pentru aface
comparatii la momentdetimpintrecomportamentele diferitilor
actoriimplicati
inregistrarea intervalelor: spre deosebire de modalitatea
precedenta, in acest caz se noteaza cornportamentele
observate pe intregul interval de timp, nu doar cele
instantanee. Ce s-a intamplat in minutul precedent? Este tipul
deintrebarela carese raspundeinacestcaz.
scalele de notare: in acest caz cercetatorului i se solicita sa
faca anumitejudecati desprecomportamenteleobservate sa
introducaraspunsuri pe 0 scala deevaluareI notare.
EXEMPLU
Elevul cauta sa atraga atentia profesorului
1 (deloc) ... 2(foarte rar) ..... 3(rar).... .4(frecvent)..... 5(foarte frecvent).
Daca ne referim strict la observarea la clasa, L. Blaxteret.al (2002,
p.176-177), aceasta ar trebui sa se orienteze dupa urmatoarele trei
etape:
a. inregistrarea evenimentelor intr-o maniera structurata,
pemasurace eleseintampla
b. corelareaacestorevenimenteincategoriiprespecificate
c. analiza evenimentelorpentruaputea descriefenomene,
relatiietc.
3.1.2.2. ObservareacalitativaI participativa
Aceasta are un caracter global, se bazeaza pe 0 abordare holista a
realitatii studiate, incercand sa surprinda, in context natural, toate
.tenomenele, proceselesau cornportamentelepotentialrelevante.
Notele narative de teren sunt amanuntite pentru ca in acest context
instrumentuldecolectareadatelorestecercetatorul
Dixit!
"Dintr-unanumitpunctdevedere, oricecercetaresocialaeste0 forma
de observatie participativa, pentru ca nu putem studia lumea sociala
fara ca noi sa facem parte din ea. Din acest punctde vedere,
observarea participativa nu este0 tehnica anume de cercetare, ci un
fel de a fi in lume, specific cercetatorilor." (Atkinson & Hammersley,
1994,inD. Silverman, 2004, p. 63).
ProiectulpentruTnvatamantul Rural
38
Observatoruldevineparticipantdirect, parteaevenimentelor,
proceselorsaufenomenelorpecareIe studiaza.inacestcaznu
numaica sedescoperafapte, daracestease traiesc,sesimt.
OP dediversetipuri pecare
oameniiIetraiescindiferitecontexteI situatii,inanumitelocuri.
,
Putemidentificadouaabordariale OP: ceafenomenologica cea
empirica(descrisemaijos).
1. AbordareafenomenologicaaOPpunein
intersubiectiva empatia. Bruyn, S. 1966,subliniazapatruelemente
aleacesteiabordari:
a) contiinta timpului - inregistrarea diferitelorfazetemporaleale
cercetarii, raportatela cercetatoruluiinmediulstudiat
(nou-venit, membruprovizoriu, membrudeplin, migrant
iminent...)
b) contiinta mediului fizic / ambientului trebuieinregistrate
oamenilorcu mediullorfizicinmodulincareeipercep
aceste nuinmodulincareIe conceptualizeazasau Ie
experimenteaza cercetatorul.
c) Contiinta experientelor contrastante: experiente1eoamenilor
trebuieinregistrateincircumstantesociaIe contrastante;
sensurile semnificatiilenu potfi surprinsedacaanalizam
comportamenteleincadrul tipdecircumstante.
d) Contiinta deschiderilor i abarierelor sociale - inregistrarea
schimburilorcareau locla nivelulsensuluipemasurace
cercetatorultrece prindiverseetapedeacceptare: outsider
(strain)- membru- insider. Unaspectfundamentalinacest
contextestedinamicaI utilizareavocabularului, accesulla
informatiisau evenimenteI ritualuri etc.
inabordareafenomenologica aOPcercetatorulincearcasaidentifice
semnificatiaexperientelorgrupuluistudiatdin catmai multe
perspectivedin interiorul grupului.
2.AbordareaempiricaaOPevidentiazaparticipareaca pe0
oportunitatepentrustudiereasistematica deadancimeaunuigrup
anumitsau auneiactivitati. M.Zelditch, (1962)subliniazatrei
elementealeacesteiabordari:
a) enumerarea frecventelor diverselorcategoriiale
comportamentuluiobservat, cumseprocedeaza, depilda,
inanalizainteractiunilor.
,
b) Intervievarea persoanelor resursB, pentruastabili regulile
sociale statutulfiecaruia(cercetatori participanti). Evorba
maidegrabade0 decatde un interviu.
c) Participarea efectivB pentrua urmariindetaliucategoriile
observate.
Proiectulpentru Rural 39
I

- e nevoie de observatori foarte bine formati - metoda
,
este sofisticata
- timpule necesar pentru colectarea datelor este de regula
I LIMITELE OP I
indelungat
notele observatorilor pot fi greu de interpretat de
sintetizat
dificultatea men1inerii obiectivita1i
3.1.3. Pozitia cercetatorului
,
in realizarea observarii, pozi1ia cercetatorl.llui poate fi diferita, in
functie de tipul de observare de scopul acesteia.
, .
"Observatorul trebuie sa fie cat mai bine integrat in mediul cercetat
dar, in timp, trebuie sa priveasca distant, cu obiectivitate, tot
ceea ce se intampla. EI trebuie sa apartina sa nu aparfina mediului
in timp." (Cristina Gavrilu1a, in H. Peretz, 2002, p. 6).
Este bine-cunoscut, in acest sens, continuum-ul gradului de implicare
a cercetatorului in cercetarea calitativa, propus de Gold (1958, in B.
Johnson &L. Christensen, 2004, p. 188-191).
Participant Participant Observator Observator
complet observator participant complet
Parlicipantul complet este ipostaza in care cercetatorul devine
membru efectiv al grupului studiat; el studiaza I observa din
perspectiva unui participant la realitatea sociala respectiva, pe 0
perioada lunga de timp. De regula, in aceasta ipostaza
cercetatorul desconspira identitatea de cercetator
preocuparile de investigare pe care Ie are in raport cu
mediul social in care se afla.
NB: trebuie luate in considerare cu seriozitate problemele de etica
a cercetarii. Este firesc ca subiec1ii unei cercetari sa ca sunt
investigati sa poata decida, daca doresc, sa nu participe la
cercetare sau sa se retraga daca considera ca este cazul. Exista
exceptii de la aceasta regula, care sunt de obicei legate de locurile
publice, deschise accesibile tuturor: locuri de joaca, stadioane,
magazine etc.
Proiectul pentru Tnvatamantul Rural 40
Metode de colectare a dateior
Participantulca observatoreste ipostaza in care cercetatorul
devine membru al grupului, dar anunla preocuparile de
cercetare pe care Ie are. Dispar astfel problemele de etica, de
vreme ce se poate cere acordul participanlilor pentru a fi
investigatiei. Exista avantajul ca rezultatele cercetarii se pot
discuta, in diverse stadii sau la final, cu cei cercetali, pentru a
vedea perspectiva acestora. Este de asemenea posibila
completarea sau clarificarea datelor oblinute prin observare
prin intermediul discutiilor sau al altor I netode (interviuri, focus-
grupuri etc.). cercetatorul petrece, de regula, 0 lunga perioada
de timp in mijlocul grupului social care ofera contextul
cercetarii.
Observatorulca participanteste ipostaza in care cercetatorul
asuma mai mult rolul de observator, decat pe cel de
participant. EI aloca un timp limitat observarii membrilor
grupului ii anunla pe ca sunt cercetali. Se din
punctul de vedere al obiectivitali neutralitalii, dar devine mai
di'f!cila surprinderea unor aspecte subtile, profunde. Devine mai
dificil de surprins perspectivaparticipanti/or.
Observatorulcomplet asuma rolul de observator extern,
care investigheaza 0 anumita realitate "din afara". De regula,
nici in acest caz participanlii nu sunt avertizali asupra
activitalii de cercetare. Se mizeaza pe faptul ca
astfeI participanlii vor avea 0 reactivitateminima(mC'':'ificare a
comportamentelor datorata faptului ca participanlii ca sunt
observali). Dezavantajul este ca apar din nou problemele de
etica.
EXERCITIU:

Prezentam mai jos 0 grila de observare la clasa dezvoltata propusa pentru
utilizare chiar in cadrul Metodologiei de monitorizare evaluare a Proiectului pentru
invalamantul Rural. Aplica aceasta grila de observare la case ale colegilor tai
incercali impreuna sa identificali tendinle I probleme, in funclie de instrucliuni de
principiile de interpretare propuse.
Proiectul pentru invalamantul Rural 41
Fia de observare
Disciplina:
Lectia:
Nr. tota Durata observarii:

Date de identificare:
~ c o l
Profesorul:
Clasa:
elevi:
COD:
Data:
Observator:
"Oglinda" clasei (initial)
Reorganizare
o
00 0000
00 0000
00 0000
00 0000
00 0000
00 0000
=interventieaelevului, ca urmareauneisolicitariacadruluididactic(interventie
provocata)
"" =interventieaelevului, dinproprieinitiativa (neprovocata)
=solicitareadresatadecadruldidacticpentruun anumitelev(sepuneindreptul
elevului)sausolicitaregeneralaacadrului didactic, pentruintreagaclasa(sepune
indreptulprofesorului)
Cifrele1,2,3,4seataeazafiecarei sagetiinfunctiedenivelulcognitival interventiei,
conformtabelA
Ex.: - interventieneprovocataaelevilordetiprecunoatere/
reproducere
ProiectulpentruTnvatamantul Rural 42

A. Tabel sintetic pentru nivelul de solicitate cognitiva
Simbol
Reproducere
,i
recunoa$tere
Explicare ,i
interpretare
Aplicare Capacitati
superioare
Total
tipuri de
interventii
Cod 1 2 3 4
A
/
B
,.'r
,
,
,
C
/
B. Tabel sintetic pentru tipurile de interactiune I comunicare
Tip de
.
teractiune

Timp estimativ
Expozitiv Frontal-
interactiune

Grupal Individual
C. Sinteza gradului de participare a elevilor
a. Total interventii neprovocate ale elevilor:__
b. Total interventii provocate ale elevilor: _
OBSERVAT":
Utilizarea materia/elar didactice:
Evaluarea continua:
Adaptari ale curriculum-ului pentru mediul rural:
Diferentierea sarcinilor I activitatilor de invatare
. "
Alte obs.:
Proiectul pentru Tnvatamantul Rural
43

Instructiuni de utilizare
,
Sage1i1e apar1inand celortreitipuri, cu cifre sevormarcaindreptul elevilor
lafiecarenouainterven1ieI actdecomunicaredintimpuloreidecurs.
Seva marcapeoglindaini1iala dacaeleviistauinbanci de1,2sau mai multe
persoane(ex. maijos).
00 000 o
Sevor care reprezintaelevii,infunc1ie deprezen1a laora de
distribu1iainclasa. In cazul claselorsimultane, sevaapelala douamoduri diferite
de
Vorfi contorizatesolicitarilecognitive,infunc1ie detipul lor,dar incorelatiecu
tipuldeinterac1iuneI comunicare. Pentru'fiecaretipdesolicitarecognitivasepoate
analizacaresunttipuriledeinterven1iivenitedin parteaelevilor caresunttipurile
deinterven1ii pecareIeface cadruldidactic.
intabelulsinteticAvaapareanumaruldeinterven1ii pentrufiecarenivelde
solicitarecognitiva.
TabelulsinteticBva con1ine 0 estimarefinalaaminutelorconsumatepentru fiecare
dintrecele4tipurideinterac1iuneI comunicare.
Rubrica"Observatii"vacontinenotereferitoarelaniveluldeutilizaredecatreelevi
, ,
cadrul didacticamaterialelordidactice pedurataoreidecurs, referiri lautilizarea
evaluariicontinue, la abordareadiferen1iataaelevilor, precum alteinforma1ii pe
careobservatorulleconsidera pertinente.
Cadranulpentru"reorganizare"seva utilizapentru amarcanouaconfigura1ie a
clasei,incazulincarepedurataoreidecursseproducreorganizari.
Categoriileinterpretariicarevorfi urmaritetransversal, la nivelulgrilelordeevaluare
cornpletateincele 150de din sunteviden1iateincadrul principiilor
deinterpretaredemaijos.
Paginile1 2alegrileisevorutilizaconcomitentpentrucompletare(de preferin1a
sevautilizapentru imprimare0 coalaA3).
Codarea deobservaresevarealiza peun sistemcu 5digi1i:
o primuldigitvareprezenta nivelul de la caresefaceobservarea(0
pentru primar, 1pentrugimnaziu, 2pentru liceu);
o al doileadigitvamarcatipul declasa(0 pentru clasanormala 1pentru
clasacu predaresimultana)
o ultimiitrei digi1i vorreprezenta numaruldeordineal (001 - nr.1, 145
- nr.145)
EX.: 0_1_048=inva1amantprimar, predaresimu!tana, nr.48
Proiectul pentruinvalamantulRural
--_.--------- --
. - ..
44
Principiideinterpretare:
ininterpretarearezultatelorsevoraveainvedere:
Distributiatimpului,incadrul activitatii deinvatare,inraportcugraduldeactivizare
aelevilor
TipulsarcinilordeinvatareIniveluldesolicitarecognitivaspecificlectiei
Graduldeparticipareaelevilorii tipuldeparticipare neprovocata)
Raportul dintrefrecventaii tipul solicitarilor, pede0 parte, rezultateleI
performanteleicolarealeelevilor
Anexealefi,eideobservare:
1. Situa,ia$colaraae/evilor pesemestrulprecedent - pentruaaprecia
comparativnivelulcognitival solicitarilorii interventiilorinraportcu nivelulde
performantaal elevilor.
2. Proiectullec'ieilacareserealizeazaobservarea- pentruaapreciamasura
incareactivitateadepredare-invatareesteproiectatacu atentie,pentrua
identificautilizareametodelordeevaluarecontinua, abordareadiferentiataa
elevilorii utilizareamaterialelordeinvatare.
OperationalizareaconceptelorincadrultabelelorsinteticeA,iB :
TabelulsinteticA:
1. Reproducere,irecunoa,tere=sarcinaIinterventieacadruluididacticsau
interventieaelevilorcarevizeazacompetentesimplededefinire, reprodur,elea
unorinformatii,deidentificareaunortermeni, relatii, procese.
2. Explicare,iinterpretare=sarcinaIinterventieacadruluididacticsau interventiea
elevuluicarepresupunecapacitateadeapercepeii deaexplicafenomene,
procese,legi, deaintelegesensurileii semnificatiileunorfaptesauevenimente,de
aanalizasituatii.
3. Aplicare=capacitateadeatransferainformatiileii schemelecognitivedinplan
mentalinplanulvietii reale, capacitateadeaaplicaalgoritmi, norme,legi, principii,
relatiiinactivitateapracticasau experimentala;capacitateadeautilizaachizitiile
dobanditeprininvatare.
4. Capacititisuperioare=gandirecritica, rezolvaredeprobleme, luarededecizii
.... 1_ .. __ __ ._
45
TabelulsinteticB:
5. Expozitiv=interventieacadruluididacticcarenu implicaparticipareaelevilor
6. Frontal- =cadrul didacticinteractioneazacuelevii prinintrebari
raspunsuri dirijate; sarcinile/intrebarilevizeazaclasaingeneralsau unanumitelev
dinclasa: cadruldidacticcontroleaza procesuldeinteractiune/comunicare
7. Grupal=interactiunea/comunicareasepetreceintreelevi,incadrulgrupurilorde
lucru, iarinteractiuneaprofesor- eleviestecentrata pefacilitare, sprijin consiliere
8. Individual=individualizareainteractiunii/comunicarii. Cadruldidacticse
adreseaza"elevului concret",infunctie denevoile/ reactiileacestuia. Interactiunea
, . .
estepersonalizata.
ProiectulpentruTnva1amantul Rural
46
3.2. Interviul
3.2,1. Cateva definitii

Indiferent de tipul de interviu sau de combina'ia tipologica la care se
apeleaza intr-o cercetare, ramane valabil extrem de semnificativ
faptul ca, odata cu metodologiile de acest tip se produce 0 muta'ie
referitoare la percep'ia celor cerceta'i, de la a-i vedea ca simple
"surse", ca obiecte ale cercetarii, la 0 viziune conform careia ei sunt
mai degraba "subiecti", generatori ai care se produce in
mod unic in situatia de interviu.
Interviul este 0 conversatie in care se produce un schimb de
vederi intre intervievatori intervieva,i. este rezultatul
interactiunii dintre participantii la interviu al contextului socio-cultural
in care se deruleaza interviul. Interviurile au un caracter inter-
subiectiv, permi,and participantilor sa exprime sisteme de reprezentari
(ganduri construite) practici sociale (fapte experimentate) prin care
"construiesc neintrerupt 0 versiune asupra lumii..." (D. Silverman,
2004, p.1 04).
"incercarea de a obtine informatii de la alte persoane prin intrebari
raspunsuri in cadrul unei convorbiri". (T.Rotariu, P.llut, 1999, p.61)
"Interviul este 0 conversatie fa,a in fa,a in care 0 persoana obtine
informatii de la alta persoana." (N. Denzin, 1970, p.186)
DEFINITII

"Un interviu este un eveniment de vorbire (speech event) in care 0
persoana A obtine 0 informatie de la 0 persoana B, informatie care
era continuta in biografia lui B. Termenul ,biografie' eviden'iaza
caracterul trait al informatiei culese, in contrast cu informatia culeasa
, ,
prin observare directa, chiar in momentul derularii evenimentului,
despre care se presupune ca ar fi recoltata fara sa fi fost in prealabil
asimilata subiectivata." (F. De Singlyet.al., 1998, p.121)
"Tn calitate de proces interlocutoriu, interviul este un instrument de
investigare specific, care ajuta la punerea in evidenta a unor fapte de
un tip special: sisteme de reprezentari (ganduri construite) practicile
sociale (fapte experimentate)" (op.cit., p.125)
"Definim interviul de cercetare ca 0 tehnica de ob'inere, prin Tntrebari
raspunsuri, a informa'iilor verbale de la indivizi grupuri umane in
vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea a
fenomenelor socio-umane." (S. Chelcea, 2001, p.267).
Proiectul pentru inva1amantul Rural 47
3.2.2.Caracteristicile interviului de cercetare
1) caracterulsubiectival informa1ieiculese
2) esterealizatla ini1iativacercetatorului infolosul comunita1ii acestuia
3) caracterul exploratotiu (este 0 caracteristica de definire a interviului
inopozi1iecu chestionarul)
Interviul are, in timp, 0 dimensiune sociala una inter-
personala.
Interviul este 0 intalnire (a intervieva pe cine implica un anumitgrad
de standardizare, 0 codare, 0 conducere a
, ,
conversatiei in directia
dorita dar, totodata, este 0 experien1a inter-personala, un eveniment
unic in care sunt implicate, de fiecare data, 0 serie de
necunoscute. )
Interviul este 0 improvizatie reg/afa (Bourdieu, 1980). Improviza1ie,
pentru ca fiecare interviu reprezinta 0 situa1ie singulara, capabila sa
produca efecte particulare de reglata, pentru ca, in
vederea producerii acestor efecte de interviul necesita 0
seriedeinterven1ii, deadaptari(tehnicaintervievarii).
Interviul este un itinerar terenul pe care se cercetatorul poate
avea reperele principale, darmarcajul efectivse traseaza pe masura
inaintarii, pemasuraderulariiinterviului.
; 'EXERCn"IU:
J
Proiectati realiza1i un interviucu uncolegI colegadin incare
sa urmariti sa afla1i cat mai multe lucruri legate de satisfac1ii1e I
insatisfac1ii1e legatedeprofesie.
1. Proiectatiunsetdeintrebari
2. Organizatiintalnirea
3. Procurati "antrenati.:.va"inutilizareaunuireportofon
4. Derulati interviul
5. AnalizB'ti raspunsurile incercati sa sintetiza1i principalele
concluziiintabeluldemaijos
Satisfactii Insatisfactii
J J
Proiectul pentruTnvatamantul Rural 48
Kitwood (in L. Cohen at.al., 2003, p. 267) identifica trei conceptii
asuprainterviului:
a. interviulcatransferdeinformatii;
b. interviul ca tranzactie interpersonala (asuma prezenla bias-ului
incearcasa-I controleze);
c. interviul ca intalnire (encounter) impregnat de multiple
caracteristici ale vietii cotidiene. Conform acestei nu
,
viziune
este necesara dezvoltarea unor tehnici de controlare a bias-
ului, ci de 0 teorie a vietH cotidiene care tine seama de
caracteristicile relevante ale interviului. Controlul rational al
tuturoraspecte/or"intalnirii"este imposibil.
intreinterviu chestionar, existaasemanari, dar deosebiri....
Interviul, cum aratam, are un caracterexploratoriu nu este
totalmente pre-definit, ca un chestionar. EI ofera, decele mai multe
ori, mai multaIibertateambiloractori: cercetatorul respondentul.

r!P
Dixit!
"A realiza interviuri ca cum ar aplica un chestionar, fara a tine
seama de situatia de interactiune, I-ar conduce pe cercetator la
ratarea tinte; sale. Invers, a realiza interviuri in maniH8 absolut
spontana ignorand regulile, I-ar expune unui risc la fel de real, chiar
daca mai putin vizibil: absenta tintei." (F. De Singly et.al., 1998,
p.123).
Interviul, spredeosebiredechestionar, face apellapunctulde vedere
al actorului i aduce in prin plan experienta traita, logica i
rationalitateaacestuia (op.cit., p.124)
3.2.3. Clasificarea interviurilor
1. Dupapozitiaocupata in cadruldemersuluimetodologicalcercetarii
a) interviuriexploratorii
b) interviuriClJ functieprincipala
c) interviuricu functiecomplementara
2. Dupa gradul de structurare / formalizare (gradul de Iibertate al
cercetatorului)
a) interviuristructurate
b) interviurisemi-structurate
c) interviurinestructurate
- -- _.- ----- --- - --- ---.-- - - - - ----. -
-- - : _: - '" - - <
49
3. Dupascopulintervievarii
a) interviurideproducereadatelor
b) interviuricomprehensive(deproducereateoriei)
4. Dupa existenta explicit formulata a scopului i dupa gradul de
elaborare
a) interviurispontane
b) interviurideliberate,semi-organizate
c) interviuri (sistematice)
5. Dupanumaruldeparticipanti
a) interviuriindividuale
b) interviuridegrup
6. Dupatipulconvorbirii
a) interviuritataintata
b) interviuriprinteletol1
7. Dupadurata convorbirii
a) interviuriintensive
b) interviuriextensive
8. DupanU;71aruldeintervievari
a) interviuriunice
b) interviurirepetate
9. Dupa tema de interviu (sociale, culturale, educationale, religioase,
politiceetc.)
10.Dupatipulpopulatiei(varsta,status-rolurietc.)
3.2.4.Stadiile investigatiei pe baz8 de interviu
Kvale (in L. Cohen at.al., 2003, p. 273-274) stadii ale
uneiinvestigatiibazatepe interviu:
1. Tematizarea. Formularea scopului investigatiei descrierea temei
care urmeazaafi cercetata (definireaproblemeidecercetare).
2. Design-ul. Planificarea studiului, in tunctie de toate etapele de
derulare. (definirea variabilelor, tormularea intrebarilor, construirea
scalelor - daca este cazul, definirea tormatului intrebarilor al
modalitatilorderaspuns).
Proiectul pentruTnvatamantul Rural 50
3. Intervievarea. Conducerea interviurilor Tn functie de un ghid de
intefViu, cu 0 abordare reflexiva asupra produse asupra
situatieideinterviu.
4. Transcrierea. Pregatirea materialului obtinut prin interviu pentru
analiza.
5. Analiza. Decizia, pe baza scopului interviului a temei supuse
investigatiei, asupra celor mai potrivite metode de analiza pentru
interviu. Se bazeaza, de regula, pe un sistem de coduri I sau
scoruri. Se construirea unorunitatide sens semnificatieprin
urmarirea frecventelor, apattern-urilor, prin clasificare categorizare,
construireaunorlanturilogice, analizadecontinutetc.
6. Verificarea. Tnseamna a raspunde la Tntrebarile legate de
generalizabilitatea,fidelitatea validitateainterviului.
7. Raportarea. Comunicarea rezultatelor obtinute Tn acord cu criteriile
cu etica cercetarii cu exigentelegeneraleale unui produs
decercetare.
EXERCITIU:

Realizati Tn scris un scurt proiect de cercetare referitor la problemele de
adaptare integrare ale elevilor din casa a V-a, Tn conformitate cu
etapele de mai sus. Conduceti interviuri cu cel putin 5-6 elevi Tncercati
formularea unor concluzii. Prezentati mai jos ghidul de interviu (lista
Tntrebarilor) concluziilerezultateTn urmaanalizeiinterviurilorrealizate.
Ghiduldeinterviu:
Proiectul pentruTnvalamantul Rural

--.,- ....--.. ,,-". ,-. ,
51
Concluziialeanalizei:
1.
2.
3.
3.2.5.Parametrii situatiei de interviu
,
A. Mediul
a. Programareatempora/a
Duratainterviului
Locul ocupatde interviu inansamblul activitatilorcotidiene ale
intervievatului
Insertia temporala a interviului in raport cu ansamblul
activitatilor cotidiene ale intervievatului determina contaminare
discursului de reprezentarile sau experientele anterioare I
posterioaremomentuluiintervievarii.
b. Scena
Cadrul spatial (mediul fizic, locul ~ i simbolistica sa... ) Ex.:
intervievareacadruluididacticincancelariesau adirectoruluiTn
propriul birou in raport cu intervievarea acestora in contexte
situateinafara"sfereilordeinl1uenta".
Pozi1ii1e ocupate pe durata interviului ~ i uneori, pozitia
reportofonului): pozitiile de autoritate, barierele de comunicare
etc.
c. Distantaactori/or
,
Sex, varsta,pozitiesocio-profesionala
Apropierea socialacercetator- interlocutor
B. Cadrulcontractualal comunicarii
Cadrul contractual al comunicarii se configureaza sub influen\a
reprezentarilor convingerilor reciproce ale interlocutorilor cu privire
la mizele obiectiveledialogului.
Parametriipecarecercetatorultrebuiesa-iaibainvederesunt:
Deceseproduceaceastacercetare(obiectele)?
De ce este intervievata aceasU persoana (modalitatea
deselectie)
Modalitatea de stabilire a contactului cu persoana
intervievata
Temainterviului
- Familiaritatea temei din perspectiva cercetatorului este un alt
parametru important: Poate sa se constituie, astfel, dependenta
tematicaaintervievatuluifatadecercetator.
- Extensionalitateatemei- cuprinderearealului
- Tnregistrareainterviului
- Tipul de ac\iune cerut (tipul intrebarilor sau al lansarilor
relansarilor).
C. Modalitatiledeinterventie
a. Strategiile de ascultare
Diagnozadiscursuluiprodus
Ascultareaactiva
Reflectia
b. Strategiile de intervenfie
Contrazicere
.Consemnele
Relansarile
. Tntrebareaexternaetc.
3.2.6.Avantaje,ilimitegenericealeinterviuluicametodadecolectareadatelor
Contextualizareasocio-culturala
Mareconsumatordetimp
Dependentadestarileparticipantilor(intervievati, intervievator)
Dificultatiledeacces
LIMITE
Costurilerelativmari
Dificulta\i1edestandardizare(unicitateasitua\ieideinterviu)
Dificultatiledeinterpretareadatelorculese
Problemeledeetica(anonimatul nuesteasigurat)
Bias-ulsocial
Saraciadatelor
I
- Flexibilitatea,posibilitateaadaptariipeparcurs
- Observareacomportamentelornon-verbale
- Rata mai ridicata a raspunsurilor de a obtine raspunsuri la
toateintrebarile
AVANTAJE I- Construireacontextuluideinterviu
. - Posibilitatea relansarilor aintrebarilordeclarificare(maiaproapede
perspectivaparticipantilor)
- Studiereaunorproblememai complexe
- Posibilitateasolicitariiunorraspunsuriample
- Descriereacontextuluiincares-auobtinutinformatiile
- StabilireaI increderii.
Pentru ca aceste avantaje sa se manifeste, este nevoie, cum
arata Rafale BisquerraAlzina(2004, p. 340)saseasigure:
unc1imatdefamiliaritate incredere
o atitudine a intervievatorului care favorizeaza faciliteaza
comunicarea
- inregistrarea informatiilorobtinuteprin interviu.
Exemplu de ghid de interviu structurat
(Utilizatin lucrarea Dezvoltarea unei culturi a calitsti; politicilor in tsriJe in tranzitie. Cazul
educatiei, Autor: L.Ciolan, EdituraUniversitatiidin 2006).
Scopulgeneralal cercetariiestedeasurprindeelementeleI caracteristicileprocesuluide
articulareauneiculturiaelaborariipoliticilorincontexteleaflateintranzitie.
Obiectivulacestuiinterviuestedeacolectadatedela diferiti indomeniul
educatieidesprestareaactuala perspectivelecontextuluiincareseelaboreazapoliticile
educationale, precum deaapreciamaturitateasistemuluispecificacestorpolitici.
O. Va rog, dacasuntetiamabil, sava prezentati... (nume,profesie, specializare,
experientaprofesionala).
1. Din punctul de vedere al educatiei, mai ales cand e yorba de politicile
educationale, ati spune ca tara dvs. Este inca in tranzitie?
a. Caresuntcaracteristicilecaresitueazaincapoliticileeducationalein
perioadatranzitiei?I Cefaceca politicileeducationalesasa configurezeintr-
un sistemmatur,inafaratranzitiei?(se pune intrebarea potrivits, in functie
de rsspunsulla intrebarea precedents)
b. Dacaati numitreicaracteristicialesistemuluipoliticiloreducationaledin
aceastatara, ce atinominaliza?
. ,
i.
ii.
iii.
Proiectul pentruinvalamantulRural
54
2. In sistemelematurede politiciesteurmatderegulauncicluclar.
a. Cumatiapreciaelaborareapoliticilorindomeniuleducatieiincomparatiecu
procesincelelaltesistemepublice(sanatate, protectiesociala). Un
procesmai bun, maislab?
b. Pute'ti sesizaanumi\i distinctiinprocesul politicilordinsistemuldvs.
educa\ional?
c. Dacaprivim traditionaliaiunuiprocesdepolitici,
i. Identificarea definireaproblemei
ii. FormulareapoliticiiIdezvoltareaalternativelor
iii. Alegereasolu\ieiIaoptiuniipreferate
iv. Designul politicii
v. Implementarea monitorizareapoliticii
vi. Evaluarea
CaresLlnt puncteletari undesuntslabiciunilesistemuluidvs.?
Lapuncte/etariseincercuieteisenoteazacuT, iarla puncteleslabesepunesemnul+
isenoteazacuS.
Explicati!(aduce\iargumente). Re-Iansarea intrebarii, dacaecazul, pentruaobtine
argumente.
d. Dacaatiface0 apreciereamaturita\iiacestor cum i-a\inotape0 scalade
la 1 la5, unde1 esteputernic, matur, iar5esteslabdezvoltat, nematur,nestructurat.
1. Identificarea de'finireaproblemei
2. FormulareapoliticiiIdezvoltareaalternativelor
3. AlegereasolutieiIselectareaoptiunii preferate
4. Designulpoliticii
5. Irnplementarea monitorizareapoliticii
6. Evaluarea
3. Cumati caracterizaIimbajul politiciloreducationale?
a. Estelimbajulclar transparent, deurmarit deintelesdecatrecei
implicati?
b. Esteel preaetnic, preacomplicat?Dece?
c. Consideraticaacestlimbajs-a maturizat,caexista0 comunitatedediscurs
indomeniulpoliticiloreducationale?(Iimbajcomuninteles acceptatdetoti
cei implicati?)
ProiectulpentruTnva18mantul Rural 55
d. Caresuntcuvintelepe careIeauzitifoartedes/preadesTn politicile
educationale? Dati cel putin trei exemple. Dece acestecuvinte?
i.
ii.
iii.
4. Caresuntinstitutiileresponsabilecupoliticileeducationaleintaradvs.,
incepandcuidentificareaproblemeloriterminandcuevaluareaifeedback-
ul?
5. Elaborareapoliticilorineducatieesteunjobprofesionalizat,saumaidegraba
unprocesad-hoc,nestructurat?
a. Cum ati caracterizastructurileinstitutionaleimplicateTn politicile
educationaledintaradvs.? (se incercuiesc toate raspunsurile intervievati1or)
i. Functional
ii. Matur
iii. Nestructurat
iv. Transparent
v. Difuz
vi. Puternicinstitutionalizat
vii. Distributieclaraarolurilor responsabilitatilor
viii. Vag
ix. Ideologizat
x. Slabinstitutionalizat
I
xi. Contradictoriu
xii. Inegal
b. Procesuldeelaborareapoliticiloresteunuldeschis?Existamecanisme
claredeconsultare participare?(a celorimplicati,abeneficiarilor, a
societatiicivileetc.)
c. Procesuldeelaborareapoliticilorestemai degraba0 chestiunetehnica-
profesionalaaexpertilorindomeniu,saueste 0 problemadedezbatere
publica consultare?
6. Caresuntinstrumentelepreferatederesponsabiliidindomeniulpoliticilor
pentruaasiguracoordonareastrategicaibunaguvernantaasistemului
educational?(seincercuiescoptiunilerespondentului)
Producereadereglementari legi
Stimulentele penalizarilefinanciare
Formarea dezvoltareaprofesionala
Formulareadestandarde indicatoricomparativi
Proiectelefocalizate
Crearea deinstitutii,comisii,grupuridelucru
Consultarea dezbatereapublica
Altele, anume .
Proiectul pentruinva1amantul Rural 56
7. Daca ati avea posibilitatea sa imbunatatiti procesul de elaborare a politicilor
educationale ce ati face? (2-3 masuri fundamentale).
Proiectul pentru lnvalamantul Rural 57
3.3. Chestionarul
3.3.1. Definire, etape
Chestionarul a devenit unul dintre cele mai utilizate mijloace de
colectare a datelor. Nu de putine ori se face chiar abuz de acest
instrument, justificarea principala fiind data de caracteristicile sale
care fac posibila colectarea unor date numeroase, la costuri
rezonabile, intr-un interval detimp relativscurt~ i deaici, posibilitatea
deaformula inferente, propozitii sau concluzii cu un grad satisfacator
devaliditate ~ i fidelitate.
Abuzul acestui instrument de colectare a datelor provine din
"convingerea" ca arice ~ i r de intrebari, ~ e z t e intr-o anumita
succesiune, poate fi intitulat chestionar. Anderson arata insa ca
pentru elaborarea L1nui chestionarprofesionisteste nevoie de un timp
cuprinsintre10- 50orede munca, incluzandtestarea-pilot, revizuirea
~ i punereainforma.
Dixit!
"Chestionarul de cercetare reprezinta 0 tehnica, ~ i corespunzator, un
instrument de investigare, constand dintr-un ansarnblu de intrebari
scrise ~ i eventual, imagini grafice, ordonate logic ~ i psihologic, care,
prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin
autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate
raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris. (S.Chelcea, 2001,
p.177).
inrealizareaunuichestionartrebuieparcursecatevaetapeprincipale:
1. determinareaintrebarilordecercetare
2. elaborareaitemilordin chestionar
a. comp/etare
b. alegeremu/tipla ETAPE iN
c. Iistarea REALIZAREA
d. comentariullargumentarea CHESTIONARULLJI
e. scaleledediversetipuri
3. determinarea sectiunilorchestionarului ~ i organizarea itemilorI
intrebarilor
4. designulchestionarului ~ i stabilireaformatului
5. realizareapretestarii
6. revizuirea
7. dezvoltareaunei strategiidecolectare~ i analizaadatelor
a. colectareadatelor
b. analizadatelor
c. interpretarea
8. raportarea
58
l
3.3.2.Calitatileuneibuneintrebariincadrulchestionarului. Eroritipice
deformulare
Identificammaijos0 seriedeexigenteIeroritipiceinformularea
intrebarilorcareaparincadrul unuichestionar. Pentru majoritatea
"calitatilor" uneibuneintrebariam exemplificat, pentru0 mai buna
intelegere.
1. intrebareapoateevocaIproduceadevarul; ea nu trebuiesaridice nici
unfel deamenintarela adresarespondentului. Confidentialitateaeste
otehnicacu ajutorulcareia putemdiminuaeventualeletemeriale
respondenti lor.
2. intrebareatrebuiesa adreseze0 singuradimensiune. Rolul
intrebariloresteaceladeaproduceinformatiiclare~ precise.
ointrebaredegenul:
Suntetimultumitde calitateaprocesuluieducationalide nivelul
EXEMPLU dotarilordin coalaincareinvatacopiluldvs.?Fieca raspunsulvafi
DAsau NU, cercetatorul nu va ~ t dacamu1tumireasau nemultumirea
respondentului serefera la primadimensiune(calitateaprocesului), la
adoua (niveluldotarilor)saLi laambele...
3.intrebareaacoperaIpoateacomodatoateposibilitatilederaspuns.
Aceastacaracteristicaestecel maievidentreflectataincazul itemilor
cu alegeremultipla,foarte utilizatiinchestionare,datorita u ~ u r n t in
adaraspunsurile~ inaprocesainformatia.
intrebaridegenulurmatorsuntrelevante'inacestsens:
EXEMPLU Cemarcade computerdetinet
i
?
1. IBM
2. HPCompaq
3. Apple
Ceseintampladacarespondentul NU detineuncomputer?Saudaca
detine0 altamarca?Sau dacadetinedouadintremarcile
, .
specificate??
4. 0 intrebarecaresolicitaoptiuni claretrebuiesacontina raspunsuri
mutualexclusive.lntrebareanu trebuiesa ridiceambiguitati~ trebuie
sacontinadoarun raspunscorectI0 alegereadecvatapentru
respondent.
Vechimea dvs. in rnvatamanteste:
EXEMPLU a. 0-5ani
b. 5-10ani
c. 10-20ani
d. maimarede 20ani
opersoanacareare, deexemplu, 5ani experienta, sepoatesitua~
lavariantaa, ~ la variantab...
5. intrebareaproduce0 variabilitatesatisfacatoarearaspunsurilor.
Proiectul pentruinvatamantulRural
59
EXEMPLU
EXEMPLU
l _
CumapreciaticalitatearaportuluiX?
a. estecelmaibunraportpecareI-amcititpeaceastatema
b. esteunraportcupartibune$ipartislabe
c. estecelmaiprostraportpecareI-amcititpeaceastatema.
inacestcaz,intrebareanu esteproductiva,deoareceorienteaza
implicitraspunsurilecatreb, celelaltedouavariantefiindsituate"Ia
extrema".inplus, distanladintreopliuniesteprea mare, neoferind0
variabilitatecorespunzatoareaopliunilor.
6. Face0 tranzitiefireasca delaintrebareaanterioara/catre
,
intrebareaulterioara.Ascrieun chestionaresteun demersde
elaborareasemanatorcu oricarealtul: coerenlainterna tranzilia
fireascadela0 intrebarelaalta,dela0 partelaaltaainstrumentului,
ajutarespondentul. Grupareaintrebarilorpefemeapropiatesau
similareeste0 tehnicafireascautilizatapentruadasenzaliaacestei
tranzilii pentruaajutarepondentulsasefocalizeze.
7. Itemuldinchestionarnu facepresupuneridespreexistenlaunei
staridefapt, desprefaptul ca, depilda, respondenliidetinsau
utilizeazaun anumitprodussauserviciu.
Exemplul1:
Suntetimultumitderezultate/eorelorde meditatiialefiului/ fiiceidvs.?
. . .
1. da
2. nu
oastleldeintrebaresugereazaexistenladefaptaacelormeditalii.
Exemplul2:
Careestesumainvestita inanulfinanciarprecedentdeorganizatiape
care0 conducetiinactivitatideformare$idezvoltareprofesionala?
Nu oriceangajatareinformaliidespreacestfaptsau, chiarcei
responsabilidirect,arputeasanuaibainmemoriecifraexacta.
8.intrebareanu implicaun raspuns dezirabil, Dezirabilitatea
raspunsului poatefi unadenaturasociala,etica, cainexemplul:
in cemasuraconsideratica artrebuiintrodusetaxede$colarizarein
invatamantulobligatoriu?
Un alttipdedezirabilitateesteceasugeratachiardeinstrumentul
cercetatorului, prinmodul defectuosdeadresareaintrebarii:
Nuconsideratica Parlamentulcheltuiepreamultibanipublicipentru
confortuldemnitarilor?
9. intrebareanu cuvinteincarcateemolionalsau vagi.
Caracterulvag poateproduceraspunsurialeatorii el poatesaapara
chiarpescalelenominaIetipfoarte mult, mult, moderat,putin, foarte
putin, undemultsau pUlin nu suntmarimiabsolute lin,panala urma
desubiectivitateafiecarui participant.
incarcareaemolionaladepindedetipologiarespondenlilor, de
domeniilesau temelelacareei potdevenisensibili.
Aintreba,depilda, cadreledidacticedaca:
incasareade banidinmeditatiinedeclaratereprezinta0 infractiune?
Este limpede eel multi respondenti s-ar "Iezati" de 0 astral de
intrebare...
1O.lntrebarea nu euvinte sau abrevieri nefamiliare
respondentilor.
CumapreciatiimpactulproiectuluiOLPCasupra fnvatariiIn coala,
atuncicandacestava figeneralizatla scaralarga?
1. foarte mare
EXEMPLU 2. mare
3. mediu
4. scazut
5. foartescazut
OLPC - One Laptop per Child, chiar daca este un program celebru,
nu inseamna ca arice potential respondent'i1 identifica imediat dupa 0
abreviere din limba engleza.
11. Itemul de chestionar nu il pune pe respondent in situatia de a
ordona sau a clasifica un mai mare de 5 elemente. Relevanta
scade, iar potentialul de discriminare al respondentilor de asemenea.
ie,
til
e.EXERCITIU:
,
Pornind de la exemplele de mai jos, formulati 3-4 itemi de
pentru fiecare categorie:
Exemplul 1: itemi tip intrebare inchisi
a. Cum apreciati ca sunt percepute cadrele didactice de catre ceilalti membri
ai societatii?
Foarte bine Deloc apreciate,
apreciate, percepute
percepute pozitiv neaativ
1 2 3 4
b. Cat de mult depinde de dvs. sa-i faceti pe elevi sa creada ca pot avea
rezultate bune in activitatea
1. Mult (pot sa diferenta)
2. Semnificativ ( Ii ajut)
3. Partial (Simt ca Ie ofer sprijin)
4. Aproape deloc ( Simt ca ma lupt cu asta...)
5. Deloc
Exemplul 2: itemi tip intrebare semi-inchisa
Imaginea actuala pe care cadrele didactice 0 au in societate se
datoreaza in principal (incercui'i raspunsul corect):
a. statutului care Ie este conferit de legisla'ia l1i normele in vigoare
(guvernarea)
b. rezultatelor propriei lor activita'i
c. sindicatelor din domeniu
d. modului in care sunt percepute cadrele didactice de catre elev;
e. imaginii generale pe care 0 are educa'ia l1i interesului
oamenilor pentru aceasta
f. administra'iei centrale din domeniul educa'iei (ministerul)
g. altor cauze, l1i anume .
Exemplul 3: itemi tip intrebare deschisa
Care sunt principalele calita'i care fac din dvs. un bun profesionist?
Proiectul pentru Tnva1amantul Rural
62
Lucrareadeverificarenr. 3(secompleteazaliisetransmitetutorelui)
1. Identifjcati lii explicati pe scurtdoua deosebiriintre observarea structurata, sistematica
liiobservareaparticipativa:
a.
b.
2. Formula-ti 3 itemi I intrebari (2 inchise lii 1 deschisa) dintr-un chestionar destinat
cadrelordidactice din gimnaziu; chestionarul are ca scop investigarea pozitiei profesorilor
inceeaceprivelitemanualeleexistentepentrudisciplinelepecareeiIepredau.
1.
2.
3.
3. Dupapozitiaocupataincadruldemersului metodologicalcercetarii, interviurilepotfi:
a.
b.
c.
4. Formulati doi itemi I intrebari care pot face parte dintr-un ghid de interviu destinat
parintilorcuscopuldeainvestigagradullordeparticiparelavia\alicolii.
a.
b.
5. Se da urmatorul item din cadrul unui chestionar destinat parintilor elevilor din mediul
rural:
Pentru a Ie oferi elevi/or acces la un proces instructional de mai buna calitate agreez
urmatoarele variante (incercuitiunasaumaimultevariante):
a. sa se efectueze transfer la 0 unitate colara superioara prin intermediul
transportului colar
b. sa se implementeze un sistem de stimulente financiare pentru a atrage cadre
calificate la coala noastra
c. sa seprelungeasca contractele de munca ala cadrelor didactice calificate af/ate
la varsta pensionarii
. i
d. sa Ii se ceara celor are lucreaza la coala sa mearga la cursuri de calificare sau
reconvers;e profes;onala in reg;m IDD.
Itemul este a. corect formulat b. Incorect formulat. Argumentati raspunsul.
7. in functie de gradul sau de implicare in procesul de observare, pe continuum-ul
observator - participant, pozitia cercetatorului poate fi aceea de:
a. b.
c. d.
64 Proiectul pentru invatamantul Rural
L
~ ~ ; . ; . . -. . ". ,". -,
BIBLIOGRAFIE
Agabrian, M.
Blaxter, L.; Hughes, C.;
Tight, M.
Bogdan, R.C.; Biklen,
S.K.
Chelcea, S.
Chelcea, S.; Marginean,
I.; Cauc, I.
Cohen, L. et.a/.
Culic, I.
DeSingly, F.; Blanchet,
A;Gotman,A;
Kaufmann, J.C.
lIul, P.
Jarvis, P.
Johnson, B.; Christensen,
L.
Lessard-Hebert, M.;
Goyette, G. ;Boutin,G.
N.; Voiculescu,
F.
Mucchielli,A (coord.)
Peretz, H.
Cercetarea calitativa a socia/u/ui. Institutul European,
2004.
How to Research. Buckingham & Philadelphia: Open
UniversityPress, 2002.
Qualitative Research for Education. An Introduction to
TheoriesandMethods. Boston:Allyn&Bacon, 2003.
Metod%gia cercetarii soci%gice. Metode cantitative i
calitative. EdituraEconomica, 2001;
Cercetarea soci%gica. Metode i tehnici. Editura Destin,
Deva, 1998;
Research Methods in Education. London INew York:
Routledge&Falmer,2003(ediliaa5-a).
Metode avansate in cercetarea socia/a. Ana/iza mu/tivariata
deinterdependenta. Polirom, 2004.
Anchetaimetode/e ei. Chestionaru/, interviu/de producere
adate/or, interviu/comprehensiv. Polirom, 1t'db:
Abordareacalitativaasocioumanu/ui. Polirom, 1997.
The Practitioner - Researcher. Deve/oping Theory from
Practice. SanFrancisco: Jossey-BassPublishers, 1999.
Educationa/ Research. Quantitative, Qualitative and Mixed
Approaches. Boston: PearsonIAllyn &Bacon, 2004.
La recherche qualitative. Fondements etPratique. Montreal:
DeBoeckUniversite, 1997.
Masurarea i analiza statistica in tiinte/e educatiei. Sibiu:
EdituraImago, 1997.
Dictionara/metode/orcalitativeintiinte/eumaneisocia/e.
Polirom, 2002.
Metode in soci%gie. Observatia. Institutul European,
2002.

Limbă

1.metodologia Cercetarii Pedagogice (MTSC) PIR L Ciolan

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.metodologia Cercetarii Pedagogice (MTSC) PIR L Ciolan

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MinisterulEducatiei,Cercetirii Tineretului

Identificati in curriculum-ul colar (programele colare)

6. cercetarea scoate in eviden1a dezvoltarea unor generalizari,

Pornind de la exemplul de mai sus, realizati concretizarea urmatoarei

Exista 0 diferenta semnificativa in cea ce privete rezultatele la

Nr. tota Durata observarii:

S-ar putea să vă placă și