Sunteți pe pagina 1din 24

CUPRINS Introducere 1. Definiia si caracterele dreptului de proprietate 1.1.Definitia dreptului de proprietate 1.2.Caracterele generale ale dreptului de proprietate 1.3.

Obiectul si intinderea dreptului de proprietate 2. or!ele dreptului de proprietate 2.1.Dreptul de proprietate publica 2.2.Dreptul de proprietate pri"ata 2.3.Regi!ul #uridic al terenurilor 3. $odalitati #uridice ale dreptului de proprietate %. Restrictii pri"ind e&ercitarea dreptului de proprietate '. $odurile generale de dob(ndire a dreptului de proprietate '.1.Con"entia '.2.)ccesiunea '.3.Prescriptia ac*i+iti"a ,u+ucapiunea'.%.Prescriptia instantanee asupra bunurilor !obile '.'..raditiunea './.Ocupatiunea '.0.1otararea #udecatoreasca /. De+!e!bra!intele dreptului de proprietate /.1.Notiunea de de+!e!bra!inte ale dreptului de proprietate /.2.Dreptul de u+ufruct /.3.Dreptul de u+ si dreptul de abitatie /.%.Dreptul de ser"itute /.'.Dreptul de superficie Inc*eiere 2I23IO4R) I5

INTRODUCERE
Orice persoan normal, membru al societii noasre prezente, tinde spre a-i mri numrul bunurilor care s-i aparin cu drept de proprietate, i aceste bunuri s nt at t de multiple i di!erite n natura lor, nc t necesit o anumit plasare con!orm anumitor criterii, n cate"orii speci!ice, pentru a determina normele #uridice care re"lementez e$ercitarea dreptului asupra lor% &ceasta i a !ost ntreprins de stat prin !aptul c prin intermediul or"anului su le"islati' a adoptat norme care !olosesc la aceast determinare% Totodat aceste norme !ac delimitarea n ce pri'ete apartenena bunurilor materiale, ntrind #uridic starea economic de nsuire a lor% Toate cele menionate au contribuit la apariia dreptului de proprietate, acesta mani!est ndu-se sub di!erite tipuri% (roprietatea a !ost i este un !apt constant n toate timpurile i n toate rile% Cu c t omul se dez'olt mai intens i pete mai si"ur pe calea pro"resului, cu at t mai puternic simte dorina de a !i proprietar, de a munci zi i noapte pentru a-i atin"e scopul r 'nit, acesta const nd n !ormarea i consolidarea unui patrimoniu care I-ar nlesni traiul i l-ar !ace independent% &st!el, ideea de proprietate l ndemn pe om la munc i totodat i !ace munca mai uoar% (roprietatea este natural, necesar i indisolubil, !r ea or"anizarea social de'enind imposibil% (roprietatea este o cate"orie de ordin economic, care re!lect relaiile dintre oameni n procesulo de producie i al crui interes snt !olosite ele% Din cate"oria relaiilor de proprietate !ac parte relaiile sociale dintre oameni n poziia lor !a de mi#loacele de producie i de rezultatele muncii lor% &st!el, proprietatea e$prim o relaie de apopiere, de nsuire a premizelor materiale ale unui proces de producie% Este 'orba deci despre relaiile economice de proprietate, adic despre relaiile economice de proprietate n sens economic% C nd nsuirea respecti' este ocrotit i "arantat prin !ora coerciti' a statului, ea de'ine un raport de nsuire, un drept de nsuire, adic drept de proprietate% (rin dez'oltarea !orelor de producie s-a a#uns treptat, pe parcursul istoriei la nsuirea pri'at, adic la proprietatea pri'at, indi'idual)% *n principiu, dreptul de proprietate este unul din drepturile reale care a aprut din ndeprtata istorie%
)

&% &rseni, (% +arbalat % a% , Constituia Republicii ,oldo'a comentat articol cu articol, '%I% C-iinu, .///, p% )/0-)/1

E$ist i opinia c, nc de la nceput, proprietatea s-a nscut ca una pri'at, ntemeindu-se !ie pe ocupaiune 2luare n stp nire a obiectelor naturii3, !ie pe munc, !e pe o con'enie social% 4% 4% Rousseau a reunit e$plicaia n cauz n una sin"ur5 mai nt i, n istoria omenirii, proprietatea a nsemnat ocuparea solului6 apoi, prin munca de punere n 'aloarea acestor elemente ale naturii, se #usti!ic luarea lor n stp nire 2ocupaiunea3% &cestea ns nu #usti!ic ntru nimic e$cluderea terilor i recunoaterea 'reunui drept pentru cei care au luat n stp nire bunurile6 deci nc nu este conturat caracterul e$clusi' al dreptului deproprietate% (rntru a se a#un"e la o ast!el de consacrare, trbuie s mai inter'in ce'a, i anume con'enia ntre cel care stp nete bunul i stat, con'enie prin care statul le"alizeaz, adic apr, dreptul pe care persoana i l-a aro"at sin"ur% *n acest !el, proprietatea pri'at, re"lementat de stat, !ace corp comun cu titularul ei i de'ine unul dintre drepturile sacre ale omului)% *nc c nd oamenii au nceput a se stabili cu traiul permanent pe un teritoriu, au nceput a de!ria terenuri pentru a prelucra pm ntul i a-l culti'a, a aprut necesitatea de unelte pentru a practica a"ricultura% &st!el, oamenii au nceput a cpta bunuri materiale, n sensul c unii, practic nd doar a"ricultura, nu puteau, totodat s-i pre"teasc i unelte sau s ' neze n acelai timp, adic ncepe o di'izare dup ndeletniciri% &a apare sc-imbul, !iecare d nd din surplusul pe care l a'ea pentru a cpta un alt bun% &pare, totodat, dreptul de proprietate asupra unui bun, proprietarul e$ercit ndu-i desinestttor atributele dreptului de proprietate, n sensul c putea nstrina bunul produs de el, l putea !olosi sin"ur sau putea pur i simplu s-l dein% Odat cu !ormarea "inilor apare interesul de a e$tinde teritoriul a!lat n posesie, duc ndu-se lupte cu alte "ini, unindu-se c-iar, cuprinz nd din ce n ce mai mult spaiu terestru% Cu alte cu'inte apar statele% &pariiea statului pune bazele re"lementrilor situaiilor care apar sau e'entual 'or aprea ntre membrii societii% Oamenii, n urma acti'itilor practicate, au acumulat di!erite bunuri materiale, unuii a'eau mai multe, alii mai puine, n acest sens apar clasele, care se constituiau dup mrimea proprietii deinute, i anume a proprietii pri'ate, pm nturi, obiecte de lu$ etc% ,arii proprietari de'in deintorii puterii n stat, deaceea ei i asi"urau i erau cei care impuneau norme ce re"lementau situaia #uridic n deplina lor !a'oare% Tot atunci, pe acele timpuri, printre membrii societii apar persoane care !iloso!eaz i propa" di!erute ideii, despre di!erite domenii ale 'ieii sociale, inclusi' cel #uridic% *nc atunci ncepe a !i deosebit proprietatea pri'at ca cate"orie #uridic%
)

Ibidem, p% )/1

&st!el, &ristotel n operele sale se pronun n aprarea drepturilor indi'idului i, n primul r nd, a dreptului de proprietate .% El spune c proprietatea pri'at, n ultim unstan, i are rdcinile n nsi natura omului i nsi natura omului i n dra"ostea lui !ireasc !a de sine nsui7% E'oluia dreptului de proprietate se poate pri'i di!erit, dup cum se consider c proprietatea are ori nu un coninut social-economic de la o socitate la alta% *n dreptul roman proprietatea era numit dominium e$ #ure 8uiritum i prezenta o plena in re potestas% *n"rdirile proprietii erau puine i se numeau ser'itui% Ulterior , n e'ul , dreptul de proprietate a !ost mr"init, micorat prin di!erite concesiuni i restricii% &st!el, n cazul terenurilor, e$ista dominium eminens ce aparinea seniorului i dominium utile concedat de acesta% (proprietatea era deci di'izat)% Deoarece cel mai bine era conturat dreptul n statul roman, aceast di'izare a propriatii i "sete cea mai bun re!lectare n dreptul clasic% Dreptul clasic cunoate urmtoare di'izare5 a3(roprietatea 8uiritar% (roprietatea 8uiritar s-a e$ercitat c-iar de la !ormarea i ntrirea Imperiului Roman, n epoca clasic pstr ndu-i unele din 'ec-ile caractere i dob ndind unele noi% *n epoca 'ec-e proprietatea 8uiritar, ca instituie ci'il, era supus unor !orme at t de ri"ide, nc t 9aius spunea c e$istau numai dou posibiliti5 !ie s ai proprietate roman, !ie s nu ai proprietate deloc% *n epoca clasic ns, odat cu eztinderea imperiului i statornicirea unor intense relaii cu pere"rinii, raiuni de ordin economic i-au determinat pe romani s recunoasc i strinilor un drept de proprietate% *n epoca clasic proprietatea 8uiritar tinde s de'in mai !le$ibili s piard unele din caracterele prin care se delimita att de clar n raport cu alte !orme de stp nireb indi'idual% b3(roprietatea pretorian% (roprietatea pretorian apare printr-o re!orm impus de pretor care inea mai mult de aspectul procedural n caz de naintare a aciunii n re'endicare% c3(roprietatea pro'incial%

. 7

:(rele"eri la cursul uni'ersitar de politolo"ie; &%&% <a!tur ' II, C-iinu,)==), pa#%)) Ibidem ) Ibidem, p%)>>%

Deoarece Imperiul Roman se e$tindea mereu, solul cucerit era lsat, n cea mai mare parte, locuitorilor din pro'incii% &cetea nu se bucurau !ormal de dreptul de proprietate, ci stp neau pm ntul cu titlu de !olosin pentru care plteau impozit% d3(roprietatea pere"rin% Odat cu dez'oltarea comerului, unii pere"rini au nceput a acumula mari a'eri% *n climatul de e$pansiune a sc-imbului de mr!uri, romanii au !ost ne'oii s recunoasc pere"rinilor, partenerii lor de a!aceri, un drept de proprietate distinct.% Deoarece poporul dac s-a a!lat i el sub dominaia Imperiului Roman aceste !orme de proprietate au !ost cunoscute i de acetea% Dup plecarea romanilor de pe teritoriul "eto-dac, aici a rmas s se dez'olte bazele #uridice puse de ctre acetea% *n e'ul mediu n dreptul rom nesc apare distincia dreptului de stp nire personal% ?a temelia acestuia st munca proprie depus pentru amena#area unui bun a!lat mai nainte n de'lmie @ pdure, ape, pune @ i care dob ndeteast!el o 'aloare nou% Conducerea obtei autoriza i ncura#a asemenea iniiati'e personale ale membrilor si i le recunotea dreptul de !olosin e$clusi' asupra bunurilor amena#ate% (rima desprindere din !ondul de'lma @ c mpul de cultur @ a !ost terenul pe care membrii obtei i-au ntemeiat casa i curtea ane$% Aemnul trecerii "ospodriei casnice n stp nire personal l constituie "ardul cu care ea a !ost izolat de terenurile !olosite n comun% Un proces asemntor a parcurs i cmpul, prin delimitarea unui lot de pm nt numit sor, i repartizat de ctre conducerea obtei aceleiai !amilii din obte pentru totdeuna)% (e parcursul anilor dreptul de proprietate asupra pm ntului capt o structur ierar-izat5 )%(roprietatea rneasc asupra pm ntului corespunde stadiului de dez'oltare a obtei, care pstreaz modul de stp nire de'lma, dar cu accentuarea tendinei de desprindere din de'lmie i de cretere a stp nirilor personale.% .%(roprietatea nobiliar% Dreptul asupra unei ast!el de proprieti a'ea ca obiect moiile boiereti, bisericeti i domneti% (roprietatea nobiliar s-a ntins pe dou ci5 prin acapararea proprietilor rneti sau prin e$pluatarea muncii ranilor% &st!el, pe c nd proprietatea rnasc s-a !ormat n principal prin moduri ori"inare, bazate pe

. )

Emil ,olcu, Dan Oancea, Drept Roman, +ucureti, )==0, p%10 E% Cernea, E% ,olcu, Istoria statului i dreptului rom nesc, +ucureti,)==B,p%C/% . Ibidem, p%)/)%

munc proprie i numai n subsidiar prin moduri deri'ate5 motenire, testament, cumprturi, sc-imb, donaii, uzucapiune% 7%Dominium eminens% ?e"ea Drii7 consacr n rile !eudale rom neti un drept de !olosin recunoscut ranilor aser'ii asupra laturilorpe care le lucrau, un domenium utile aparin nd stp nilor !eudali asupra pm ntului satelor aser'ite i un dominium eminens, un drept de stp nire superioar asupra ntre"ului teritoriu al rii, care re'enea domnului ca ' r! al ierar-iei !eudale i ca reprezentant al statuluiC% *n perioada re"imului turco-!anariot dreptul de proprietate e'oluiaz n direcia de"a#rii proprietii !eudale de dreptul str'ec-i de !olosin al ranilor% ,arc nd trecerea de la concepia proprietii di'izate la cea a proprietii absolute, aceste le"iuiri precizeaz c atributele proprietii pot !i mprite ntre dou persoane 2 dritul !iinei lucrului i dreptul !olosului3>% *n secolul al EIII, proprietatea n !orm absolut i e$clusi' a !ost tot mai mult criticat)% Codul ci'il !rancez a adoptat !orma roman a proprietii indi'iduale, absolute i e$clusi'% &ceast !orm a !ost adoptat de codul ci'il romFn din )1BC.% (roprietatea, ca cel mai importat drept real, este amplu re"lementat, cu precizarea, atributelor sale i cu precizarea distinciei dintre di!erite !orme de stp nire a lucrurilor 2nuda proprietate, posesia, detenia37% Dreptul de proprietate era !ormat ca dreptul asupra unui lucru, n 'irtutea cruia lucrul se a!la nemi#locit n puterea unei persoane de a se ser'i, dispune i a lua !ructele% (osesiunea era determinat ca stp nirea unui bun% Golosina era !ormulat ca nsuirea !ructelor i roadelor unui bun% Dispoziia se interpreta ca !acultatea de a -otr prin acte #uridice asupra soartei bunuluiC% *n perioada ntre )=.C @ )=C/ le"islaia ci'il su!erea mari sc-imbri% &re loc !ormarea R%&%A%A%,% n care se aplicau acte normati'e ale Ucrainei i Uniunii Ao'ietice% & !ost des!iinat proprietatea pri'at prin e$proprierea !orat !r desp"ubiri% Transportul, bncile mi#loacele de comunicaie, !ondul locati' n orae, ntreprinderile comerciale i industriale au !ost declarate proprietate socialist, titularul dreptului de proprietate !iind statul% *n )=.) conducerea so'ietic declar trecerea la o politic economic nou, sensul creia era admiterea restr ns a iniiati'ei pri'ate i a proprietii pri'ate% ?a .B iulie )=..,Comitetul E$ecuti' Central al R%A%A% Ucraina a reprodus te$tul decretului R%G%A%A%R% :Despre drepturile eseniale de proprietate; , prin care
7

?e"ea Drii @ denumire care s-a "eneralizat nc din perioada !eudalismului timpuriu pentru ansamblul normelor #uridice% C E% Cernea, E% ,olcu, op% cit%, p%)/=% > Ibidem ) Ibidem% . Ion (5 Gilipescu, Drept ci'il, drept de propritate i alte drepturi reale, +ucureti, )==1, p%1C% 7 E% ,olcu, E% Cernea, op% cit%, p%./C% C E% &ram, Istoria dreptului rom nesc, C-iinu,)==1, p%)/B%

poprietatea pri'at imobil era e$clus din circuitul ci'il, adic nu putea constitui obiectul unei con'enii% Tot n)=.. decizia C%E%C% al R%A%A%U% a declarat punerea n aplicare ncep nd cu ) !ebruarie )=.7 a Codului Ci'il re!eritor la proprietatea , C%C% indic trei !orme de proprietate de stat, cooperatist i pri'at, e'ideniinduse ca dominant proprietatea de stat% (entru a nu re n'ia proprietatea pri'at, puterea so'ietic a interzis transmiterea proprietii pri'ate prin motenire mai mari de zece mii ruble% &'erea ce depea aceast limit era trecut n 'isteria de stat ?a )) aprilie )=>., Aesiunea Ao'ietului Auprem al R%A%A%,% au !ost !cute modi!icri n constituia din )=C), care a'ea ca scop lic-idarea particularitilor Constituiei R%A%A%,% *n art% C, n redacia din )=C) se meniona c : baza economic s-a a!irmat n urma lic-idrii proprietii pri'ate H n scopul nimicirii e$pluatrii omuluii de ctre om;% *n )=>. s-au e$clus cu'intele : n scopul; deoarece se considera c acest scop a !ost a#uns% *n )=01 n R%A%A%,% a !ost adoptat o nou Constituie% *n art% )/ se meniona c : baza sistemului economic al R%A%A%,% o constituie proprietatea socialist : sub !orm de proprietate de stat, socialist @ col-oznic i a altor or"anizaii obteti, nemenion nd 2ca n Constituia precedent3 c aceast proprietate a pro'enit din lic-idareaproprietii pri'ate% *n art% )7 Constituia amintea i propriatatea personal, care se e$tindea asupra obiectelor de ntrebuinare curent, de consum personal, de com!ort i obiectele din "ospodria casnic au$iliar, casa de locuit i economiile pro'enite din munc)% &ceasta a rmas n 'i"oare p n la destrmarea U%R%A%A%, !ormarea statelor independente i apariia noilor re"lementrii naionale speci!ice dez'oltrii economice de la etapa actual%

Capitolul 1. Definiia si caracterele dreptului de proprietate.


)

Ibidem, p%)=>%

Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate a'ea asupra unui lucru, cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el o!er titularului sau e$erciiul tuturor !acultatilor, tuturor prero"ati'elor pe care le"ea le cunoate% 1. Posesia (rin posesie, in 'orbirea uzuala, se intele"e ,,deinerea unui lucru; , ,,a a'ea stpFnire un lucru; etc% Con!orm art% 7/7 al%) C%Ci'% al Rep%,oldo'a (osesiunea se dobindeste prin e$ercitarea 'oita a stapinirii de !apt a bunului% (osesia nu trebuie con!undata cu detenia. Esenial, pentru posesie, este e$istenta elementului intenional - ,,animus;-6 adic stpFnesc un anumit lucru pentru mine 2sunt proprietarul acestuia3, spre deosebire de detenie, numita si detenie precara, unde lipsete elementul intenional, animus, !iind prezent numai elementul corpus, adic deinerea materiala a lucrului6 de e$emplu, dein un lucru proprietatea altuia, in numele acestuia, pentru ca aa a dorit proprietarul cand mi-a lsat lucrul in pstrare ori mi l-a nc-iriat etc% &sadar, putem concluziona ca posesia este un mi#loc indispensabil !iecarui proprietar pentru a-si realiza scopul sau, adica utilizarea economica a proprietatii sale% Orice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se !olosi de bunul a'ut in proprietate, in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie% .% olosina 6 ,,#us utendi; si ,,#us !ruendi; Golosinta reprezinta acea prero"ati'a in 'irtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau 2,,#us utendi;3 si poate sa culea"a !ructele acestuia 2,,#us !ruendi;3, !ie ca sunt naturale, industriale ori ci'ile% In acest sens, art% 7)0 C%Ci'%pre'ede ca Tot ceea ce produce bunul, precum si tot ceea ce uneste bunul ori se incorporeaza in el ca urmare a !aptei proprietarului, a unei alte persoane ori a unui caz !ortuit, re'ine proprietarului daca le"ea nu pre'ede alt!el% : . 3. Dispo+itia - ,,4us abutendi;% Reprezinta prero"ati'a proprietarului de a dispune liber de bunul a'ut in proprietatea sa% In acest sens, proprietarul are libertatea de a -otari soarta acelui bun, putand sa-l nstrineze contra unui bene!iciu mulumitor sau "ratuit, sa-l nc-irieze, sa-l lase motenire, sa-l abandoneze ori sa-l distru"% E$ercitarea acestui drept trebuie sa se des!asoare in limitele determinate de le"e, urmrind realizarea intereselor sale !ara ca aceste aciuni sa pre#udicieze alta persoana% E$ercitarea abuzi'a a dreptului de proprietate atra"e dup sine rspunderea #uridica a titularului dreptului, 'ino'at de sa'arsirea abuzului respecti'% 1.1. Definitia dreptului de proprietate

Dup aceste noiuni pri'ind dreptul de proprietate si a'Fnd in 'edere si de!iniia data de Codul ci'il roman5 ,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. 2art%C1/ Cod ci'il roman3,in acelasi timp C%Ci'% al R%,% pre'ede ca : Proprietarul are drept de posesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu;2 art%7)>C%Ci'% al% ) si . 3 dar e$ista o de!iniie mult mai completa care sa corespunda normelor #uridice este urmtoarea5 Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea cruia titularul dreptului, persoana fizica sau juridica, este indreptatit sa posede, sa foloseasc si sa dispun de un lucru in mod exclusiv si absolut, prin putere proprie si in interes propriu, insa in limitele determinate de lege. 1.2. Caracterele generale ale dreptului de proprietate 1. Dreptul de proprietate este un drept absolut Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta c-iar de dispoziia Codului ci'il, care precizeaz acest lucru5 ,,proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut. GcFnd parte din cate"oria drepturilor absolute, dreptul de proprietate con!er titularului puteri nelimitate in pri'ina !olosirii economice a lucrului, precum in ceea ce pri'ete soarta #uridica a acestuia% (uterea proprietarului asupra lucrului a'ut in proprietate se poate mani!esta prin doua modalitati5 a- prin acte !ateriale de folosina si de consu!aie7 de e$emplu, citesc cartea, locuiesc apartamentul, m deplasez cu automobilul% b- prin acte #uridice, cum ar !i5 nstrinez imobilul prin 'Fnzare ori donaie, nc-iriez apartamentul, las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc% Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat ast!el5 titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a tra"e toate !oloasele, de a pro!ita de utilitatile pe care acesta le con!er si de a sa'arsi actele #uridice care rspund intereselor proprietarului% 2. Dreptul de proprietate este un drept e&clusi" Caracterul ,,e$clusi'; al dreptului de proprietate poate !i pri'it intr-un dublu sens5 a3 in sens general si comun tuturor drepturilor reale, dreptul de proprietate este un ,,drept e$clusi';, pentru ca este opozabil oricrei persoane% De e$emplu, o persoana este unui teren, ea poate mpiedica pe oricine ar dori sa treac pe acel teren, !ara incu'iintarea sa, c-iar daca trecerea nu i-ar cauza nici un pre#udiciu material% De aici apare si dreptul de a cere si a obine desp"ubiri in 'ederea acoperirii pa"ubelor su!erite prin nclcarea acestui drept%

b3 dreptul de proprietate este un drept exclusiv, speci!ic dreptului de proprietate, pentru ca numai proprietarul este sin"urul indreptatit sa e$ercite cele trei prero"ati'e con!erite acestui drept5 posesia, !olosina si dispoziia% Gtul ca este un drept e$clusi', da dreptul proprietarului de a re'endica bunul in mana oricrui s-ar "si% 2. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu (roprietatea este un drept perpetuu intr-un dublu sens5 a3 proprietatea nu este li!itata in ti!p , pentru ca ea trece de la titularul actual la urmaii si direci sau la acei crora le-a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu "ratuit, iar de la acetia la urmaii lor si aa mai departe% (entru acest moti' se spune ca dreptul de proprietate este un drept ,,cesibil; si ,,transmisibil;, atFt timp cat e$ista bunul asupra crui s-a dobFndit dreptul6 b3 dreptul de proprietate este un drept perpetuu , ntrucFt are o e$istenta independenta de e$ercitarea dreptului si, ca atare, nu se poate pierde prin ne!olosinta decFt prin situaii e$pres pre'zute de le"e, cum ar !i prescripia ac-iziti'a in cazul imobilelor si prescritia e$tincti'a in cazul tuturor mobilelor% 1.3. Obiectul si intinderea dreptului de proprietate Obiect al dreptului de proprietate l poate constitui orice bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal% Dreptul de proprietate asupra unui lucru se ntinde nu numai asupra lucrului propriu-zis, ci si asupra a tot ce depinde de el, ca accesoriu, precum si la tot ceea ce produce el% De e$emplu, in cazul proprietatii unui teren, obiectul proprietatii se ntinde asupra supra!eei solului, asupra plantaiilor ce ar putea cuprinde, precum si a produselor ce se 'or realiza pe supra!aa respecti'a% Deli!itare in suprafaa @ in linie orizontala @ consta in msurarea supra!eei solului sau a supra!eei construite si !i$area liniei despartitoare, adica a -otarului% Delimitarea in supra!aa a proprietatii !unciare prezint o importanta deosebita in cadrul operaiunilor de punere in aplicare a pre'ederilor Codului !unciar Operaiunea de stabilire a -otarului @ de "ranituire @ 'a !i mult uurata de e!ectuarea lucrrilor cadastrale % Deli!itarea in inalti!e @ pe linie 'erticala @ se re!era la dreptul proprietarului unui teren de a !olosi numai supra!aa acestuia, dar si spaiul ce se a!la deasupra acelui teren% Dreptul asupra spaiului aerian permit unui proprietar sa ridice construcii si sa !ac plantaii care se nalta pe 'erticala, intre limitele -otarului% In 'irtutea acestui drept, proprietarul unui teren poate cere 'ecinului sa taie cren"ile arborilor ce se e$tind deasupra terenului sau% &cest spaiu aerian se suprapune terenului, adica intinderea lui nu trece de limitele acestuia% Deli!itarea in ad(nci!e 8 in pro!unzime @ pri'ete subsolul terenului asupra cruia se e$ercita dreptul de proprietate%

Con!orm dispozitiilor le"islatiei ci'ile proprietarul poate !ace in subsolul terenului sau tot ceea ce "aseste de cu'iina , e$ista numeroase dero"ri% &st!el, Constituia Romana din )=.7, art% )=, pre'ede ca zcmintele miniere, precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului ,iar art %7. din ?e"ea cu pri'ire la proprietate a Republicii ,oldo'a pre'ede ca in proprietatea de stat a Republicii ,oldo'a se a!la pamintul, subsolul 2H3,in acelasi timp art%.=. C%ci'% al Rep%,oldo'a pre'ede ca :+o"atiile de orice natura ale subsolului, spatiul aerian, apele si padurile !olosite in interes public, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, caile de comunicatie, precum si alte bunuri stabilite de le"e, !ac obiectul e$clusi' al proprietatii; . Dreptul de proprietate si dreptul de accesiune Dreptul de accesiune este un drept real ce se nate in le"tura cu dreptul de proprietate, a'Fnd temeiul le"al in dispoziiile codului ci'il, art% 7)0, care pre'ede ca5 Tot ceea ce produce bunul, precum si tot ceea ce uneste bunul ori se incorporeaza in el ca urmare a faptei proprietarului, a unei alte persoane ori a unui caz fortuit, revine proprietarului daca legea nu prevede altfel . Aunt situaii numeroase in pri'ina dreptului de proprietate, cum ar !i5 6 cand sporirea suprafeei terenului a a"ut loc pe cale naturala7 prin alu"ionare7 supra!aa respecti'a de'ine proprietatea celui care este si proprietatea la care s-a alipit supra!aa rezultata din depunerea alu'iuni6 6 plantaiile si construciile f9cute pe terenurile altuia re'in proprietarului, care 'a a'ea obli"aia sa restituie contra 'aloarea lor, celui care le-a !cut !iind de buna credina sau sa ceara nlturarea lor si sa i se plteasc despa"ubirilr de la cel ce le-a !cut cu rea credina6 6 atribuirea lucrului !obil re+ultat din co!binarea a doua substane , proprietarului lucrului cu 'aloarea mai mare 2un alia# din ar"int3 si, bineinteles, cu desp"ubirea corespunztoare a proprietarului lucrului cu 'aloare mai mica 2in e$emplu dat, proprietarul ar"intului3 @ este aa numita :confu+iune; 6 atribuirea lucrului !obil re+ultat din prelucrarea unui !aterial apartinand altei persoane7 aceluia care are contribuia mai nsemnata la bunul respecti', de e$emplu, statuia obinuta dint-un bloc de marmura, 'a re'eni sculptorului, spre deosebire de situaia in care se con!ectioneaza o -aina, aceasta 'a re'eni proprietarului sto!ei si nu con!ecionerului @ este :specificatiune;. Capitolul 2. or!ele dreptului de proprietate Con!orm Constituiei Republicii ,oldo'a, dreptul de proprietate poate !i5 drept de proprietate publica si drept de proprietate pri'ata%

Dinstinctia intre proprietatea publica si cea pri'ata este determinata de5 persoana care este subiectul dreptului de proprietate6 obiectul asupra cruia se e$ercita dreptul de proprietate6 re"imul #uridic aplicabil6 .%)% Dreptul de proprietate publica Dreptul de proprietate publica este acel drept patrimonial real apartinand statului si a unitatilor administrativ teritoriale, care exercita posesia, folosina si dispoziia in regim de drept public in limitele prevzute de lege% Caracteristicile dreptului de proprietate publica Con!orm art%.=. alin C Cod Ci'il :+unurile domeniului public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile% Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stin"e prin neuz si nu poate !i dobindit de terti prin uzucapiune; I+unurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, adica5 a3 nu pot !i nstrinate6 ele pot !i date numai in administrare, concesionate sau nc-iriate, in condiiile le"ii6 b3 nu pot !i supuse e$ecutrii silite si asupra lor nu se pot constitui "aranii reale6 c3 nu pot !i dobFndite de ctre alte persoane prin uzucapiune sau prin e!ectul posesiei de buna @ credina asupra bunurilor mobile% &ctele #uridice nc-eiate cu nclcarea pre'ederilor alin 2)3 pri'ind re"imul #uridic al bunurilor din domeniul public sunt lo'ite de nulitate absoluta% (rin caracterul inalienabil intele"em ca bunurile proprietate publica sunt scoase din circuitul ci'il, adica nu pot !i nstrinate prin acte #uridice ci'ile% Caracterul i!prescriptibil al dreptului de proprietate publica trebuie pri'it din punct de 'edere Ie$tincti'; si din punct de 'edere Iac-iziti';% In acest sens, aciunea in re'endicare a unui drept de proprietate publica, poate !i introdusa oricFnd, indi!erent de timpul in care el nu a !ost e$ercitat% Aub aspect ac-iziti', bunurile din proprietate publica nu pot dobFndite pe calea u+ucapiunii7 oricFt de lun"a ar !i uzucapiunea, in cazul bunurilor imobile, iar bunurile mobile nu pot !i dobFndite prin posesia de buna credina, con!orm dispoziia art% )1CC Cod ci'il5 INu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie sau printr-o declaratie a le"ii, nu pot !i obiecte de proprietate pri'ata, ci sunt scoase a!ara din comer;% Caracterul insesi+abil deri'a din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica, pentru ca are in 'edere prezumia ca statul este solvabil !ntotdeauna, iar creanele creditorilor statului si unitatilor administrati'teritoriale se realizeaz pe calea unor mi#loace speci!ice, pe baza unor norme

de drept !inanciar, speciale si nu pe calea urmririi silite a bunurilor debitorului, cum se ntFmpla cu bunurile din domeniul pri'at% Obiectul dreptului de proprietate publica Obiect al dreptului de proprietate, in principiu, poate !i orice bun mobil sau imobil% +unurile apartinand statului, respecti' unitatilor administrati'teritoriale, poarta denumirea de :bunuri do!eniale;% +unurile domeniale se mpart in doua cate"orii si anume5 a3 bunuri apartinand domeniului public6 b3 bunuri care aparin domeniului privat6 Do!eniul public cuprinde bunurile care, prin natura lor ori prin destinaia lor, sunt declarate prin le"e ca aparin domeniului public % Domeniul public poate !i de interes naional ori local% Domeniul public de interes naional aparine statului% Dup ?e"ea cu pri'ire la (roprietate nr%C>=-JII , aparin domeniului public de interes naional5 pamintul, subsolul, apele, padurile, alte resurse naturale, bunurile or"anelor puterii de stat si ale administratiei de stat, 'alorile culturale si istorice, mi#loacele bu"etului republican, bancile de stat, !ondurile de asi"urare, !ondurile de rezer'a si alte !onduri, bunurile intreprinderilor de stat si ale comple$elor economiei nationale, institutiile de in'atamint, obiectele din s!era social-culturala si alte bunuri ce apartin republicii, care se a!la atit pe teritoriul Republicii ,oldo'a cit si in a!ara lui% Domeniul public local al comunelor si ora"elor cuprinde5 bunurile ce apartin or"anelor puterii si ale administratiei unitatii administrati'-teritoriale, mi#loacele bu"etulul local, !ondul locati' si "ospodaria comunala si de locuinte ale or"anului de autoadministrare locala, precum si intreprinderile a"riculturii, comertului, dese'irii sociale, transporturilor, intreprinderile si comple$ele industriale, de constructie si cu alt pro!il, institutiile in'atamintului public, culturii, ocrotirii sanatatii si alte obiecte% Do!eniul pri"at al statului cuprinde bunurile ce alctuiesc patrimoniul pri'at al statului si unitatilor administrati'-teritoriale 2comuna, oraul, municipiul, #udeul3% Domeniul pri'at al statului sau unitatilor administrati'-teritoriale este alctuit din bunuri a!late in proprietatea lor si care nu !ac parte din domeniul public% &supra acestor bunuri statul sau unitatile administrati'-teritoriale au dreptul de proprietate pri'ata;% $oduri specifice de dob(ndire a dreptului de proprietate publica In a!ara de modurile de dobFndire a dreptului de proprietate publica, pe caile artate mai nainte, mai e$ista o serie de modalitati speci!ice, dup cum urmeaz5 )% 5&propierea pentru cau+a de utilitate publica

E$propierea reprezinta trecerea in proprietatea statului a unor bunuri apartinand unor persoane !izice sau #uridice pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potri'it le"ii, insa cu o dreapta si prealabila desp"ubire% 2. Confiscarea reprezinta o sanciune de natura administrati'a sau penala complementara, ce insoteste sanciunea principala, constFnd in trecerea in proprietatea statului, in mod !orat si !ara plata a unor bunuri determinate% Ca sanciune administrati'a, sunt supuse msurii con!iscrii, de re"ula, bunurile produse prin contra'enie si lucrurile care au ser'it la sa'arsirea contra'enie% Ca sanciune penala, con!iscarea a'erii condamnatului poate !i totala sau pariala si este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsa principala cu nc-isoare% 3. )!enda este o sanctiune ci'ila sau pedeapsa penala, care consta in obli"area persoanei 'ino'ate la plata unei sume de bani le"al determinate% &menda contra'enionala este principala sanciune ce se aplica in cazul sa'arsirii unor contra'enii% &menda penala reprezinta o pedeapsa penala alternati'a cu pedeapsa nc-isorii si se aplica in cazul sa'arsirii unor in!raciunii cu un "rad redus de pericol social% C% Rec*e+itia poate !i un mi#loc de dobFndire a dreptului de proprietate publica, atunci cand este Itotala;, ea !cFndu-se in interesul aprrii tarii% $odurile de dob(ndire a dreptului de proprietate publica specifice dreptului ci"il In aceasta cate"orie intra5 bunurile !ara stpFn6 bunurile unor proprietari necunoscui6 bunurile "site si predate politiei, neridicate de titulari lor in termen le"al6 bunurile abandonate in 'mi sau neridicate in termenul pre'zut de le"e6 na'ele parasite in porturi sau in apele teritoriale6 succesiunile 'acante, adica cele !ara motenitori le"ali sau cele la care motenitorii renuna ori nu le accepta in termenul le"al% .%.% Dreptul de proprietate pri"ata (roprietatea pri'ata aparine particularilor si bene!iciaz de un re"im #uridic de 'ocaie e"al cu proprietatea publica% Dreptul de proprietate pri'ata este acel drept patrimonial real care con!er titularului dreptului e$ercitarea asupra lucrurilor a posesiei, !olosinei si a dispoziiei, in mod e$clusi', absolut si perpetuu, prin putere proprie si in interes propriu, in limitele impuse de le"e)% Caracterele dreptului de proprietate pri"ata 1. Caracterul absolut da proprietarului lucrului dreptul de a tra"e Iintre"a utilitate economica; pe care acesta i-o poate o!eri% In realizarea acestui scop, proprietarul are dreptul de a !ace acte materiale de !olosina si de consumaie, precum si de a !ace acte de dispoziie cu pri'ire la soarta #uridica a lucrului5 sa-l 'anda, sa-l inc-iereze, sa-l distru", etc%

2. Caracterul e&clusi" al dreptului de proprietate pri'ata con!er titularului dreptul de a opune dreptul sau oricrei persoane ce intra in contact cu lucrul sau% 3. Caracterul patri!onial real rezulta din !aptul ca acest drept are coninut economic, se poate e'alua in bani si se nate in le"tura cu anumite lucruri asupra crora titularul isi poate e$ercita aciunile sale !ara a !i ne'oie de inter'enia altei persoane% %. Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate pri'ata reiese din !aptul ca acest drept nu se stin"e, nu nceteaz nicioadata, atFta timp cat e$ista lucrul% '. Caracterul indi"idual si social al dreptului de proprietate pri'ata rezulta din !aptul ca le"ea recunoate tuturor persoanelor, !izice sau #uridice, dreptul de a dobFndi in proprietate bunurile necesare in 'ederea satis!acerii oricror ne'oi% /. Caracterul alienabil al dreptului de proprietate pri'ata con!er titularului dreptul de a nstrina bunul potri'it cu interesele sale% 0. Dreptul prescriptibil este dreptul de proprietate sub aspect ac-iziti', in sensul ca proprietatea pri'ata se poate dobFndi prin uzucapiune% <. Caracterul sesi+abil nseamn ca bunurile mobile si imobile care !ormeaz obiectul dreptului de proprietate pri'ata pot !i urmrite de creditori in 'ederea realizrii creanelor pe care le au mpotri'a proprietarilor debitori, lucru ce rezulta de dispoziia Codului ci'il con!orm caruia5 oricine este obli"at personal, este inut a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile sau imobile, prezente si 'iitoare, iar, I+unurile unui debitor ser'esc spre asi"urarea comuna a creditorilor si; 2.3. Regi!ul #uridic al terenurilor Re"imul #uridic al terenurilor depinde de cate"oria din care !ac parte % In !uncie de destinaie, terenurile se mpart in5 o terenuri cu destinaie a"ricola6 o terenuri cu destinaie !orestiera6 o terenuri a!late permanent in ape6 o terenuri din intra'ilan6 o terenuri cu destinaie speciala6 Capitolul 3. $odalitatile #uridice ale dreptului de proprietate (rin modalitati ale dreptului de proprietate intele"em situaiile in care prero"ati'ele dreptului de proprietate sunt e$ercitate, toate sau numai o parte dintre ele, de doua sau mai multe persoane% Codul ci'il roman pre'ede urmtoarele modalitati ale dreptului de proprietate5 1. Proprietatea anuabila este modalitatea #uridica a dreptului de proprietate caracterizata printr-o incertitudine 'remelnica in care se "aseste

acest drept, cand a !ost transmis de la o persoana la alta printr-un act #uridic anuabil% 2. Proprietatea re+olubila reprezinta incertitudinea 'remelnica in care se "aseste dreptul de proprietate, atunci cand transmiterea acestui drept de la persoana la alta s-a !cut sub Icondiie rezolutorie; 2realizarea unui e'eniment 'iitor nesi"ur3% 3. Proprietate aparenta7 aa cum ne su"ereaz numele, reprezinta acea modalitate a dreptului de proprietate "enerata de disputa dintre doua persoane, dintre care una este ade'ratul proprietar, iar cealalt e$ercita aributele proprietatii, !ara 'reun drept asupra lucrului in disputa% %. Proprietatea co!una sau coproprietatea este acea modalitate a dreptului de proprietate in care acest drept aparine concomitent la doua sau mai multe persoane, ce e$ercita mpreuna posesia, !olosina si dispoziia, asupra aceluiai lucru% Capitolul %. Restrictii pri"ind e&ercitarea dreptului de proprietate In principiu, e$ercitarea dreptului de proprietate este nelimitata% (roprietarul unui bun, pe lFn" dreptul de a-l poseda, de a-l !olosi, de a-i cule"e !oloasele si de a dispune de el in mod e$clusi' si absolut, dar cu precizarea5 Iin limitele le"ii;% IDreptul de proprietate obli"a la respectarea sarcinilor pri'ind protecia mediului si la respectarea celorlalte sarcini care, potri'it le"ii si obiceiului, re'in proprietarului. =ngr9dirile legale pri'esc acele prescripii care rezulta din dispoziii le"ale, oricare ar !i ele% =ngr9dirile de interes public pri'esc !ie proprietatea cldita, !ie proprietatea necladita si pot !i "rupate ast!el5 1. Restrictii de interes edilitar7 sunt acelea prin care cei ce construiec in perimetrul localitatilor sunt obli"ai sa respecte anumite re"uli de aliniere, inaltime, etc% 2. Restrictii de interes istoric si cultural7 prin care le"iuitorul a a'ut in 'edere ocrotirea, sal'area si conser'area urmelor trecutului nostru istoriccultural, precum si a 'alorilor speci!ice spiritului romanesc% 3. Restriciile in interesul salubritatii si a sanatatii publice sunt acelea prin care se urmareste nlturarea surselor poluante ce pun in pericol sntatea publica% %. Restriciile de interes econo!ic general sau interes fiscal pri'esc5 - re"imul de e$ploatare al pdurilor, - re"imul de e$ploatare a bo"atiilor naturale ale subsolului - re"imul de !olosire a apelor cur"toare, a lacurilor, precum si a apelor marii teritoriale este, de asemenea re"lementat de le"i speciale% - re"imul de producere si transportul ener"iei electrice impuse proprietarilor de terenuri o serie de restricii, cum ar !i tierea arborilor si pomilor crescui sub aceste reele%

'. Restrictii in interesul ap9r9rii sunt acelea care pri'esc necesitatile de aprare a tarii si de si"urana in zona !rontierei de stat% /. )lte >ngr9diri de utilitatea publica5 - distanta minima a construciilor !ata de calea !erata6 - re"imul #uridic al construciilor drumurilor6 - re"imul #uridic al !olosiri apelor6 6 re"imul #uridic pri'ind 'Fnzarea sau !olosirea anumitor bunuri, cum ar !i medicamentele, substanele to$ice, stupe!iantele, aromele si muniiile, etc% =ngr9dirile de interes pri"at sunt "enerate de raporturile de 'ecintate si Codul ci'il distin"e doua asemenea n"rdiri si anume5 ser'itutii naturale si le"ale% Obligaia de granituire sau *ot9rnicie iz'oraste din pre'ederile Cod ci'il con!orm cruia proprietarul are dreptul de a cere 'ecinului sau sa !i$eze linia de -otar dintre cele doua proprietatii% Obligaia de a >ngr9di proprietatea impusa de dispoziiile din Codul ci'il% In acest sens, se pre'ede ca5 Itot proprietarul isi poate n"rdi proprietatea, a!ara de cazurile e$ceptate de le"e;, 5 I!iecare proprietar poate, in orae si suburbii, a ndatora pe 'ecinul sau sa contribuie la cldirea si repararea n"rdirii ce desparte curile si "rdinile lor;% *n"rdirile ce impun prestaii pasi'e-abstentatiuni sunt "rupate ast!el5 restricii pri'itoare la scur"erea apelor6 restricii pri'itoare la plantarea pomilor6 restricii pri'itoare la lucrri sau construcii6 restricii pri'itoare la 'ederea in proprietatea 'ecinului6 restricii de trecere6 interdicia instrainarii terenului atribuit prin constituirea dreptului de proprietate6 restricia pri'ind pictura streinilor6 =ngr9dirile con"enionale @ restriciilor pri'itoare la e$ercitarea dreptului de proprietare se pot !ace si pe calea con'enionale, adica prin intele"erea parilor% &st!el, un proprietarul care isi instraineaza un teren sau un imobil, cu titlu oneros sau "ratuit, poate con'eni cu dobFnditorul ca drept de proprietate dobFndit prin aceea con'enie sa su!ere anumite n"rdiri% =ngr9diri pe cale #udecatoreasca @ dreptul de proprietate poate su!eri anumite n"rdiri si pe cale #udecatoreaca% &ceste n"rdiri nu sunt enumerate de le"e, insa rezulta din raporturile de 'ecintate, in care instana este c-emata sa constate si sa le -otrasc% =ngr9diri aduse prin con"enii care lo"esc de indisponibilitatea bunul >nstr9inat @ le"islaia romana recunoate aceste n"rdiri, daca sunt ntrunite doua condiii5

- inalienabilitate pre'zuta de con'enie sa aiba caracter temporar, de e$emplu, donatorul doneaz o parte din a'erea sa altei persoane, cu condiia ca donatorul sa nu o nstrineze nainte de a a#un"e la ma#orat6 - inalienabilitatea sa !ie ntemeiata pe un interes le"itim si serios, de e$emplu, donatorul pune condiia ca donatorul sa nu instraineze bunul donat, atFta timp cat donatorul este in 'iata% Capitolul ' $odurile generale de dob(ndire a dreptului de proprietate 5nu!erare. Clasificare In raport cu di!eritele criterii !olosite de teoreticieni, se deosebesc mai multe moduri de dobFndire a dreptului de proprietate% Dup9 intinderea dob(ndirii, se distin"5 a3 moduri de dobFndire uni'ersala6 b3 moduri de dobFndire cu titlu particular6 Dup9 !o!entul cand operea+9 trans!isiunea7 e$ista5 a3 moduri de dobFndire intre 'ii6 b3 moduri de dobFndire pentru cauza de moarte6 Dup9 situaia #uridica a bunului in !o!entul dob(ndirii? a3 moduri de dobFndire ori"inare6 b3 moduri de dobFndire Dup9 caracterul trans!isiuni7 se distin"5 a3 moduri de dobFndire cu titlu oneros6 b3 moduri de dobFndire cu titlu "ratuit6 '.1. Con"enia ,contractulCon'enia sau contractul reprezinta cel mai important mod de dobFndire a dreptului de proprietate, precum si a altor drepturilor reale% In ceea ce pri'ete trans!erul unui drept real, acest lucru nu se realizeaz concomitent cu inc-ierea con'eniei translati'e de drepturi reale in urmtoarele cazuri5 a3 partile au con'enit, printr-o declaraie de 'oina e$presa, sa amFne trans!erul dreptului real, la mplinirea unui termen sau dup realizarea unei condiii6 b3 instrainarea are ca obiect un lucru 'iitor6 c3 proprietatea bunurilor de "en se tras!era numai in momentul predrii e!ecti'e6 d3 drepturile reale pri'itoare la imobile trecute in cartea !unciara se trans!era in momentul in care se !ace nre"istrarea dreptului in cartea !unciare6 e3 instrainatorul nu este proprietarul lucrului6 '.2. )ccesiunea Denumita si incorporatiune, este un mod de dobFndire a dreptului de proprietate care a !ost tratat anterior, la nceputul acestui capitol%

'.3. Prescripia ac*i+iti"a ,u+ucapiunePrescripia ac#izitiva este un mijloc de dob$ndire a dreptului de proprietate prin posesiunea exercitata inlauntrul unui anumit termen prevzute de lege. Utilitate uzucapiune consta in urmtoarele5 a3 in marea ma#oritate a cazurilor, posesia corespunde dreptului de proprietate, insa do'ada acestuia este "reu de !cut, ast!el ca uzucapiunea suplinete aceasta di!icultate de proba6 b3 ne'oia de stabilite si securitate #uridica a raporturilor #uridice determina recunoaterea de e!ecte #uridice unei aparente ndelun"ate de proprietate6 c3 uzucapiunea apare ca o sanciune mpotri'a 'ec-iului proprietar care da de dezinteres si de lipsa de dili"enta% Cauzele de suspendare a prescripiei ac-iziti'e5 a3 cat timp cel mpotri'a cruia cur"e prescripia este mpiedicat de un caz de !orta ma#ora sa !ac acte de ntrerupere6 b3 cat timp ce se pretinde proprietar se a!la in rFndul !orelor armate romane, ce se "sesc pe picior de rzboi6 c3 intre parinti sau tutore si cel ce se a!la sub ocrotirea lor, pentru bunurile pe care acetia le administreaz in numele celor pui sub ocrotire6 d3 prescripia nu cur"e mpotri'a celui lipsit de capacitatea de e$erciiu, cat timp nu are reprezentant le"al6 e3 prescripia nu cur"e intre soi in timpul casatoriei% '.%. Prescripia instantanee asupra bunurilor !obile 5 Ibunurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiuni lor, fara sa fie trebuina de vreo curgere de timp, dar cu condiia sa !ie ntrunite urmtoarele condiii5 a3 sa !ie un bun mobil corporal6 b3 posesia sa !ie utila, adica ne'iciat6 c3 posesorul sa !ie de buna credina6 '.'. .radiia Tradiia consta in remiterea materiala a lucrului in mana dobFnditorului% In dreptul roman, acest mod de dobFndire a dreptului de proprietate se bucura de o lar"a aplicatiune, deoarece con'enia simpla dintre pari nu producea decFt obli"aia de a trans!era proprietatea% >%B% Ocupaiunea Ocupaiune reprezinta operaiunea care consta in luarea in posesie a unui bun ce nu aparine nimnui, cu intenia de a de'eni proprietarului% In acest sens, art, Cod ci'il dispune ca toate bunurile 'acante si !ara stpFn, precum si cele ale persoanelor care mor !ara motenitori sau ai cror motenitori nu le-au acceptat, re'in statului% '.0. 1ot9r(rea #udecatoreasca

KotrFrile #udecatoresti sunt declarati'e de drepturi, adica recunosc parilor un drept anterior, ele neacordand celui ce pretinde, un drept nou% KotrFrile #udecatoresti, in anumite situatii, de'in constituti'e de drepturi, adica pot !i considerate ca un mod de transmitere, respecti' de dobandirea proprietatii, prin aa numita ordonana de adjudecare, prin care se de!initi'eaz e$ecutarea silita, constFnd in 'Fnzarea la licitaie publica a bunurilor unei persoane% Capitolul /. De+!e!bra!intele dreptului de proprietate /.1. Noiunea de de+!e!bra!inte ale dreptului de proprietate Prin dezmembraminte ale dreptului de proprietate intelegem acele drepturi reale care rezulta din separarea prerogativelor de care se bucura proprietarul /.2. Dreptul de u+ufruct Prin dreptul de uzufruct se intelege acel drept real de folosina pe care o persoana numita uzu!ructuar !l exercita cel mult pana la !ncetarea sa din viata, asupra lucrurilor altuia, cu obligaia de a i conserva substana. Caracterele dreptului de u+ufruct sunt urmtoarele5 a3 dreptul de uzu!ruct este un drept real6 b3 dreptul de uzu!ruct este un drept absolut6 c3 dreptul de uzu!ruct se bucura de un drept de urmrire si de pre!erina6 d3 uzu!ructul este un drept de !olosina6 e3 uzu!ructul este un drept temporat6 $odurile de constituire a u+ufructului Dreptul de uzu!ruct se poate constitui prin 'oina omului, prin le"e si prin uzucapiune% 1. U+ufructul constituit prin "oina o!ului are loc atunci cand proprietarul, din proprie iniiati'a, incredinteaza !olosina lucrului sau unei alte persoane% 2. U+ufructul dob(ndit prin u+urcapiune7 desi nepre'zut in mod e$pres de le"e, se poate constitui prin aplicarea re"ulilor re!eritoare la dobFndirea proprietatii prin prescripie ac-iziti'a 3. U+ufructul legal se constituie in mpre#urri e$cepionale si are caracter temporar% Drepturile u+ufructuarului Uzu!ructuarul are urmtoarele drepturi5 a3 sa ceara proprietarului sa-i dea bunul6 b3 sa culea"a !ructele bunului, !ara insa, a atin"e substana lucrului6 c3 sa se !oloseasc de lucrul respecti', con!orm intereselor sale6 d3 sa cedeze dreptul sau de !olosina altei persoane%

Obligaiile u+ufructuarului In timpul e$ercitrii dreptului de uzu!ruct, uzu!ructuarul are urmtoarele obli"aii5 sa !oloseasc lucrul ca un bun proprietar6 sa conser'e substana lucrului6 sa nu sc-imbe modul de !olosina a lucrului6 sa suporte c-eltuielile de !olosina lucrului6 sa predea lucrul, la ncetarea uzu!ructului, aa cum l-a primit6 Obligaiile proprietarului sunt5 sa nu stFn#eneasca, in 'reun !el, pe uzu!ructuar in e$ercitarea dreptului acestuia6 sa !ac c-eltuielile de mare importanta impuse de starea lucrului6 $odurile de stingere a u+ufructului Cauzele care duc la stin"erea uzu!ructului sunt5 moartea uzu!ructuarului6 la e$pirarea termenului pentru care a !ost instituit6 prin consolidare, adica prin dobFndirea dreptului de proprietate asupra lucrului de ctre uzu!ructuar6 prin prescripie e$tincti'a6 prin pieirea totala a lucrului6 prin renunarea uzu!ructuarului la dreptul sau6 prin decderea din dreptul de uzu!ruct, care se pronuna de instana de #udecata, in urma aciunii !ormulate de proprietar, pe moti' de abuz in !olosina si intretinerea lui% /.3. Dreptul de u+ si de abitatie Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deri'a din dreptul de uzu!ruct% Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a i culege fructele in vederea satisfacerii nevoilor sale, precum si ale familiei sale. Dreptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale. /.%. Dreptul de ser"itute %ervitutile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil, care aparine altui proprietar. Caracterul ser"itutiilor Aer'itutea presupune e$istenta a doua !onduri5 a3 un !ond imobil ce aparine unui proprietar si in !olosul cruia se constituie ser'itutea, !ond numit dominant6

b3 un !ond aservit, constituit dintr-un !ond imobil ce este proprietatea altei persoane si asupra cruia s-a stabilit sarcina ser'itutii% Clasificarea ser"itutiilor Ser"itutii naturale care se nasc din situaia lucrurilor, cum sunt5 ser'itutea de scur"ere a apelor naturale, de "ranituire, de n"rdire si a iz'orului% Ser"ituti legale7 stabilite prin le"e, de e$emplu, ser'itutea re!eritoare la zidul ori santul comun, ser'itutea re!eritoare la interdicia de a construi sau de a planta pe un anumit teren% Se"ituti con"enionale sunt acelea stabilite prin !apta omului% ?e"ea pre'ede ca proprietarul este in drept sa "re'eze proprietatea sa cu orice !el de sarcini, cu condiia sa nu deran#eze ordinea publica% $oduri de dob(ndire a ser"itutii? 6 prin titlu, in care includem5 orice con'enie si testamentul6 6 prin u+ucapiune@ 6 prin destinaia stabilita de proprietar. Stingerea ser"itutilor E$ista mai multe modalitati de stin"ere a ser'itutilor5 6 imposibilitatea materiala6 6 con!uziune, situaie in care cele doua !onduri, dominant si aser'it, s-a unit6 6 neuzul6 6 pieirea lucrului aser'it6 6 renunarea la ser'itute din partea titularului dreptului6 6 a e$pira termenul, atunci cand s-a stabilit un ast!el de termen6 6 cel ce a constituit ser'itutea a re'ocat-o% /.'. Dreptul de superficie Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care !l are o persoana denumita superficiar, asupra construciilor, plantaiilor, sau lucrrilor ce se afla pe suprafaa unui teren ce aparine altui proprietar. Apre deosebire de dreptul de proprietate, dreptul de super!icie prezint urmtoarele particularitati5 a3 dreptul de proprietate poate a'ea ca obiect bunuri de orice natura, pe cand dreptul de super!icie poate a'ea ca obiect numai construcii si plantaii6 b3 dreptul de proprietate con!er titularului posesiunea, !olosina si dispoziia asupra bunului ce !ormeaz obiectul dreptului, pe cand dreptul de super!icie, pe lFn" aceste prero"ati'e, mai con!er titularului sau si dreptul de !olosina pri'itor la terenul pe care se a!la construciilor si plantaiile% $odurile de obinere a dreptului de superficie sunt5 a3 pe cale con'enionala sunt5

prin con"enia dintre proprietarul unui teren, care permite super!iciarului sa ridice o construcie, sau sa !ac o plantaie pe terenul sau6 prin inter!ediul unui contract cand transmisiunea dreptului de super!icie de la 'ec-iul titular la noul titular are loc pe cale acordului de 'oina a ambelor parti6 prin atribuirea folosinei terenului de care stat persoanelor !izice sau #uridice in scopul ridicrii unor construcii b3 pe cale succesorala, dreptul de super!icie se dobandeste prin testament sau prin le"e% c3 dreptul de super!icie se mai poate dobFndi si ca e!ect al unei posesiuni ndelun"ate @ ucucapiune Cele mai !rec'ente modalitati de natere a dreptului de super!icie sunt contractul de !nc#iriere a unui imobil, in care s-a stipulat ca locatarul poate sa !ac anumite adu"iri imobilului nc-iriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendaul !ace anumite construcii sau plantaii, asupra crora el dobandeste un drept de super!icie%

2I23IO4R) I5 1. 2eleiu 4*eorg*e :Drept ci"il ro!an;7 5ditura Aansa7 1B<3 2. Safta6Ro!ano :Dreptul de proprietate pri"ata si publica in Ro!(nia;7 5ditura 4rafi&7 IaCi7 1BB3 3. Statescu C. :Drept ci"il;7 Uni"ersitatea 2ucureCti7 1BB< %. Urs I. :Drept ci"il;7 5ditura Independenta 5cono!ica7 1BB/