Sunteți pe pagina 1din 27

Credin i raiune Medicina ntre miracol i tiin

Grigora Anca-Cristina Tudurachi Bogdan Sorin Seria D Grupa 28 Prof.Dana Baran

Iubire, medicin i miracole


miracolele medicinei vs miracolele credintei

Credin i raiune Medicina ntre miracol i tiin

legile tiinei i minunile credinei

Cuprins

1.Efectul placebo ........................................pag 5 2. Miracol medical........................................pag 7 3.Reusita uimitoare in medicina:..........................pag 8 .!Magie "erde! putere #indecatoare a $aturii ........... pag 1% 5."indecarea miraculoasa:sacru si profan..................pag 1 &.'ubire( medicin )i miracole............................pag 17 7.*ernadette +oubirous )i apari,iile -ecioarei Maria......pag 18 8."indecrile miraculoase din bisericile e#ang.elice:.....pag 21 /.Efectul nocebo 0 atunci c1nd credin,a ne omoar.........pag 23 1%.2onclu3ii .............................................pag 25

Sntatea, trebuie tiut, ca i fericirea, depind de mult mai muli factori i n primul rnd de noi nine, de inteligena i cultura noastr, de viaa pe care o ducem, de cumptare, de felul cum ne hrnim, cum ne odihnim i cum ne nelegem unii cu alii.``
Dr. Ioan Teleianu

1. fectul placebo ...


Demonstreaza faptul ca oamenii reusesc sa-si vindece bolile numai prin puterea mintii. Placebo este o notiune utilizata n cercetare pentru a desemna o substan inactiva ce produce vindecare subiectului, desi proprietatile acestei substante nu au nici o legatura cu boala ce se doreste a fi tratata. Placebo poate fi considerata si o interventie chirurgicala ce nu se afla in legatura cu boala, dar care produce vindecarea. Prima substanta folosita ca Placebo a fost apa, numita a ua simple!. "indecarile miraculoase prin autocontrol sau prin puterea mintii, cum mai sunt denumite in literatura medicala, au demonstrat ca unii indivizi se pot vindeca peste noapte de boli pe care medicii le considera incurabile. #cesti subiecti au reusit sa se vindece doar prin meditatie, prin lupta mentala cu boala. $n toate aceste cazuri stiinta se declara neputincioasa in a aduce e!plicatii asupra unor fenomene ce nu pot fi contestate, fenomene pe care unii le atribuie credintei si legaturii dintre om si divinitate. $n %&&' doctorul britanic (rederic) *. +ailes publica beest-seller-ul ,intea poate vindeca. -elebrul medic demonstreaza prin e!emple ca secretul vindecarii consta n capacitatea omului de a nlatura din propria-i minte orice idee sau imagine a bolii. ,ulti cercetatori sustin ca stri emotionale precum teama, gelozia, frica, frustrrile .i agresivitatea au un impact devastator asupra sanatatii fizice. $n schimb, rasul, meditatia, muzica si e!ercitiile fizice stimuleaza producerea de hormoni cu actiune antiinflamatorie .i antibacteriana, sporind astfel capacitatea de aparare a organismului. /a 01 mai %213 se naste in 4ermania +runo 4r5ning 64r5n)o7s)i8, un renumit vindecator spiritual. Desi avea doar 9 clase, 4r5ning reuseste sa puna bazele unei adevarate scoli de vindecare prin puterea mintii, prin credinta. :l considera ca boala este rezultatul unui deran;ament al armoniei interioare. /ozinca acestei scoli era< =u e!ista boala incurabila. Dumnezeu este cel mai mare medic. -ancerul este la ora actuala una dintre cele mai importante cauze care provoaca decesul. $n opinia unor specialisti, printre care si doctorul italian >imoncini, cancerul este de fapt o ciuperca ? -andida. #ceasta ciuperca e!ista in mod natural in organism si nu cauzeaza probleme atata timp cat dezvoltarea ei nu scapa de sub control. ,edicina moderna le ofera celor diagnosticati cu cancer trei variante< operatie, chimioterapie sau radioterapie, dar toate acestea fac mai mult rau decat bine in organismul uman, -andida

reusind in cateva zile sa se adapteze atacurilor acestor tratamente. @n produs banal poate insa sa ii vina de hac acestei ciuperci< bicarbonatul de sodiu 6praful de copt8. +icarbonatul trebuie in;ectat direct in tumoare. Ph-ul tumorii se schimba din acid in alcalin, ceea ce duce la distrugerea ciupercii. /aptele de capra are proprietati miraculoase. Din cele mai vechi timpuri a fost cunoscut acest leac cu actiune lenta, dar sigura pentru multe boli. -hiar daca aceste animale sunt mai putin agreate de catre crescatori, ele fiind mai neastamparate si mai distrugatoare, laptele caprelor este cel mai sanatos lapte. :ste un bun remediu in tuberculoza, anemii, afectiuni tiroidiene. >pecialistii considera ca laptele de capra este un tratament sigur impotriva cancerului in faza incipienta. >tatisticile arata ca locuitorii de pe inaltimile -aucazului, renumiti bautori de A lapte de capra, sunt cei mai longevivi oameni de pe Pamant. #zerul >hirali ,uslimov a murit pe ' septembrie %2B0 la incredibila virsta de %3C ani. #cest lucru a atras atentia cercetatorilor rusi inca din %2&1. >-a descoperit ca localnicii consuma zilnic )efir din lapte de capra, dupa o reteta secreta. Defirul este indicat in insomnii si alte afectiuni ale sistemului nervos, dar si in infectii 6herpes8. >pecialistii recomanda )efirul de capra si in dieta bolnavilor de >$D#. /egumele, fructele 6mai ales suc natural din dude albe ? +ahmaz8, usturoiul, nucile, stafidele, mierea si polenul, alaturi de laptele de capra, sint nelipsite de pe masa azerilor din -aucaz. ,edicii au descoperit cu stupoare ca ma;oritatea femeilor caucaziene au activitate menstruala mult peste varsta de 99 ani, iar barbatii devin tati chiar si la C1 de ani. #sadar, laptele de capra face minuni.
Descopera.ro

!. "iracol medical
(eti de B ani s-a vindecat miraculos de o form grav de leucemie cu a;utorul unei forme dezactivate a virusului E$". :mma *hitehead a fost diagnosticat cu leucemie limfoblastoz acut i a ncercat toate tratamentele convenionale timp de doi ani. Dispera i, prinii au acceptat s i nscrie fiica ntr-un program e!perimental. Famenii de .tiinG de la @niversitatea din PennsHlvania au perfec ionat un tratament ce repogrameaz practic sistemul imunitar pentru ca acesta s distrug celulele canceroase. :ste un tratament e!trem de dur, ce aproape a omorIt-o pe micu. ,iraculos, ns, fetia a rezistat i, mai mult, s-a vindecat de leucemie. Jn prezent, la B luni de la tratament, :mma este nc n remisie. (eti a nu a fost singura care a ncercat tratamentul, tehnica avInd rezultate uimitoare n cazul a mai multor aduli. :chipa care a creat tratamentul sper c acesta va nlocui, treptat, transplantul de mduva osoas- procedura dificil care este acum ultima salvare a bolnavilor de leucemie.

#um funcionea$ tratamentul revoluionar Doctorii nltur milioane de celule K .i adaug gene noi n ele, programIndu-le s distrug celule +, parte a sistemului imunitar care sufer transformri maligne n decursul leucemiei. Kehnica implic o form dezactivat a E$" care s-a dovedit a fi foarte bun pentru transportarea materialului genetic n celulele K. -elulele K modificate sunt reintroduse n venele pacienGilor, se nmulGesc .i ncep s distrug Gesuturi. Dezavanta;ul tratamentului este faptul c celulele modificate le atac nu numai pe cele canceroase, cIt i pe cele sntoase, astfel ncIt pacienii devin mai sensibili i pot dezvolta anumite infecii.
MINUNILE MEDICINEI. S-a vindecat de LEUCEMIE cu virusul HIV > EVZ.ro

%.&eusita uimitoare in medicina'


un copil infectat cu E$" a fost vindecat in premiera mondiala @n bebelus din ,ississippi ce s-a nascut infectat cu E$" pare sa fi fost vindecat la doar doi ani si ;umatate de la nastere, dupa ce a fost supus unui tratament agresiv cu mai multe medicamente. Povestea sa a fost anuntata duminica in cadrul unei conferinte medicale din #tlanta. -azul neobisnuit ar putea duce la schimbari in tratamentul a sute de mii de bebelusi ce se nasc anual purtand virusul E$". Doctorii de la @niversitatea ,edical -enter din ,ississippi spun ca au vindecat un copil nascut infectat cu E$", o descoperire stiintifica ce va avea implicatii la nivel mondial in cazul acestor bebelusi, relateaza *all >treet Lournal. -opilul nu mai arata ca ar avea urme de virus in sange dupa ce a fost intrerupt tratamentul.-ercetatorii cred ca tratamentul neobisnuit de timpuriu a dus la acest rezultat< copilul a fost supus unui tratament agresiv la 0% de ore de la nastere. +ebelusul a fost tratat, a incetat tratamentul si acum nu putem detecta nicio urma de virus, a e!plicat Deborah Persaud, doctor pediatru si specialist in >$D# in cadrul Lohns Eop)ins -hildrenMs -enter si totodata autorul

principal al cercetarii ce descrie vindecarea miraculoasa. N:ste ceva nemaiintalnit. De regula, cand cineva renunta la tratament, efectele devin vizibile in cateva saptamani, a mai spus Persaud. N:ste primul astfel de caz in care am putut sa documentam ca bebelusul a fost infectat si ca atunci cand s-a renuntat la tratamentul agresiv, boala nu a recidivatN a declarat pentru -==, doctorul Datherine /uzuriaga, imunolog la @niversitatea din ,assachusetts. Pana acum, singurul caz cunoscut de persoana vindecata de E$" este cel al lui KimothH +ro7n, cunoscut ca si Npacientul din +erlinN. #cest lucru s-a intamplat in urma unui transplant de maduva osoasa, in anul '11B, pentru a trata leucemia de care acesta suferea. N=u stim inca la ce se ne asteptam de la pacient pentru ca este un caz unicN a declarat doctorul Eannah 4aH de la @niversitatea ,edical -enter din ,ississippi. Potrivit =e7 Oor) Kimes, unii e!perti sustin ca inca trebuie sa fie convinsi pe deplin ca bebelusul a fost infectat cu E$" de la nastere. -hiar daca mama sa a fost diagnosticata cu >$D# dupa ce a nascut, nu intotdeauna virusul se transmite de la mama la copil. -u toate acestea, medicii din ,ississippi au asigurat ca bebelusul a fost infectat cu E$". Famenii de stiinta afirma ca este posibil ca cercetarile ulterioare sa confirme ca tratamentul administrat foarte devreme poate vindeca bebelusii de E$", ceea ce ar duce la transformarea regimului de tratament pentru nounascutii infectati cu acest virus.
WSJ The Wall Street Journal.Europe Edition Baby Cured of HIV for the First Ti e!

(.)"agie *erde)
"utere #indecatoare a $aturii Daca in lumea obscura a vra;itorilor si samanilor se vorbeste de o asanumita N,agie "erdeN, adica o misterioasa 6dar eficienta8 putere vindecatoare a =aturii, invocata de acestia prin ritualuri de neinteles si o NalchimieN de e!tracte vegetale, intr-o viziune holistica asupra fiintei umane, in mediul catolic, numeroase vindecari au fost atribuite unor relicve . Printre acestea se numara dintele de lapte cazut lui $isus la varsta de 2 ani, lacrimilor varsate de acelasi $isus la moartea lui /azar, si de ce nu, laptelui (ecioarei ,aria. #sta ca sa nu mai vorbim despre vindecarile puse 6mai recent8 pe seama FP=urilor, adica a obiectelor zburatoare neindentificate sau a ocupantilor acestora. $n %BB2, un medic german pe nume (ranz #nton ,esmer publica un Nmemoriu despre descoperirea magnetismului animalN in care avansa teoria e!istentei unei Ninfluente taciteN intre corpurile ceresti, pamant si corpurile animate. #stfel, agentul universal ar fi fost un fluid care, Ninsinuat in nerviN, ar conferi corpului omenesc proprietati asemanatoare celor ale magnetului. $ar prin simpla diri;are a acestui fluid dupa o anumita metoda s-ar putea vindeca imediat toate bolile. -u o bagheta din fier in mana si imbracat intr-un halat de matase, ,esmer isi oficia sedintele de tratament precum iluzionistii de astazi, insotit de nelipsitele asistente 6fete frumoase8. Pe fundal, in surdina, un cantec de pian. $n mi;locul unei incaperi semiluminate era asezat un recipient din care se iteau niste ti;e de fierQ in ;urul lui se ingramadeau bolnavii< cei din primul rand aflandu-se in contact direct cu ti;ele de fier, ceilalti tinandu-i pe primii de

mana sau agatati de o franghie umeda, pentru ca fluidul vindecator sa se poata propaga. -onform marturiilor epocii, bolnavii reactionau relativ rapidQ incepeau sa tremure si sa scanceasca, apoi cadeau in convulsii. NKratamentulN venea la final, cand zaceau toti e!tenuati, si consta in atingeri si pase magnetice. Devenit o figura de notorietate publica in urma unor presupuse vindecari miraculoase, pe la %BC&, la cererea lui /udovic al R"$-lea, ,esmer 6desen, ;os8a fost luat Nin colimatorN de savantii vremii. >-a format o comisie din reprezentanti ai #cademiei franceze de >tiinte si ai (acultatii de ,edicina, care a analizat cazul si a a;uns la concluzia ca nici vorba de vreun fluid magnetic vindecator. Paranormalul nu intra inca in ecuatie. "a lansa ipoteza e!istentei unui astfel de fenomen un botanist pe nume /aurent de Lessieu, membru intr-o a doua comisie de analiza a magnetismului lui ,esmer, constatand ca medicul german poate actiona asupra orbilor. Keoria lui insa nu va convinge pe nimeni, magnetizatorul fiind in final e!pus oprobiului public. :!ista doua definitii ale vindecarii miraculoase, in functie de cel pus sa-i dea o e!plicatie. @na, cu inechivocabile valente religioase, si cea mai cunoscuta, este aceea de eveniment e!traordinar care a antrenat o suspendare a legilor naturii printr-o interventie directa a divinitatii la cererea e!plicita a bolnavului. -ealalta, cu siguranta mai sceptica si laica 6unii risca sa o defineasca de-a dreptul stiintifica8, este aceea de intamplare iesita din comun dar normala din punct de vedere statistic, prin urmare perfect ;ustificabila dupa canoanele stiintei moderne. Pornind de la aceasta a doua definitie si potrivit gandirii academice, nu au e!istat niciodata evenimente care sa nu poata fi e!plicate intr-un fel sau in altul. +a chiar, multe fapte, cel mai probabil nu s-au intamplat niciodata sau au fost amplificate enorm de credulitatea populara. ,ulte sunt rezultatul perceptiilor gresite ale martorilor, sau ale unor alterari ale de;a instabilelor echilibre psiho-fizice ale protagonistilor, asta fara a mai lua in calcul si elucubratiile sarlatanilor. #sadar, atunci cand bineinteles nu este vorba chiar de fraude, totul poate fi pus pe seama unor foarte precise mecanisme fiziologice. ,ai precis, pot fi amintite reactiile sistemului imunitar 6probabil legate de factori genetici8, stabilitatea anumitor tumore, infectiile spontane cu unele virusuri 6ar putea fi chiar o e!plicatie a intamplarilor de la /ourdes, un loc foarte aglomerat8 care au ca efect colateral distrugerea celulelor tumorale 6de e!emplu, virusul po;arului blocheaza anumite neoplazii limfatice8. =u trebuie uitate nici dorinta de a se vindeca a bolnavului si celebrul efect placebo, si rolul acestora in

cadrul unui comple!, dar determinant ;oc al sinergiilor. Pe buna dreptate, repeta oamenii de stiinta, nu e!ista nicio proba concreta a unei vindecari gratie interventiei divineQ iar sceptici, din fericire, au e!istat in toate timpurile. 4recul Polibiu 6secolul $$$ i.-h8, de e!emplu, scria ca doar o ANprostie fara marginiN a oamenilor ar putea considera miraculoase anumite vindecari. $n concluzie, pot e!ista fenomene la limita obisnuitului, dar niciodata contrare legilor naturii. Famenii, ne tot spun savantii, au insa obiceiul de a lasa deoparte orice simt critic pusi in fata unor evenimente e!traordinare, si nu incearca sa analizeze toate posibilele ;ustificari conventionale inainte de a da crezare NmiracoluluiN. Dar tocmai intrucat violeaza ordinea naturii, prioritatea ar trebui sa fie aceea de a incerca in orice chip demolarea unui fapt in aparenta prodigios, facand uz de logica si de cunostintele dobandite. $n trecut insa, era suficient sa demonstrezi NnormalitateaN martorului pentru ca oamenii sa ia drept NrealaN o afirmatie, fara a lua in considerare asadar ipotezele alternative precum sugestia sau iluzia. Pana nu demult, +iserica interpreta boala in cheia unei pedepse divine< numai un act religios putea s-o vindece< se uita de multe ori ca procentul vindecarilor iesite din comun este foarte similar si la persoane necredincioase, sau care nu au invocat gratia divina si nici nu au participat la vreun ritual religios. Potrivit ateilor, e!ceptia miracolului este moralmente inacceptabila. De ce Dumenezeu ar fi atat de zgarcit cu propriile gratiiS De ce alege un om si nu altulS $n fine, miracolele sunt atat de putine raportat la NcerereN, incat nu e!ista o logica aparenta a NacordariiN lor, ci doar o selectie arbitrara si destul de dubioasa. >tatistica apoi 6in masura in care analizeaza un esantion mare de subiecti8, poate oferi si ea o mana de a;utor in evaluarea evenimentelor pe care noi le numim e!traordinare, consecinta a faptului ca suntem obisnuiti sa ne raportam la e!perientele unui numar redus de indivizi. -u alte cuvinte, este NnormalN sa se intample si evenimente iesite din comun< in realitate ele au loc mult mai des decat se crede.

Locul unde nu s-a intamplat nimic Daca luam ca e!emplu cazul /ourdes, putem observa ca in %91 de ani

de istorie au fost recunoscute aici 3B de vindecariQ acestea, raportat la numarul pelerinilor bolnavi, dau un raport de % la 011.111 6cu o semnificativa diminuare a miracolelor in ultimii ani gratie progreselor din medicina si controalelor mai riguroase8. "indecarile spontane sunt recunoscute intr-un caz din %1.111, iar acest lucru sugereaza de fapt spun scepticii, ca la /ourdes nu se intampla de fapt nimic iesit din comun. -omisiile chemate apoi sa evalueze e!ceptionalul unui caz medical sunt compuse e!clusiv din catolici practicanti, ceea ce spune ceva despre impartialitatea ;udecatii finale. >i oricum, nu e suficient ca o mana de oameni de stiinta sa ateste ca un eveniment este NmiraculosN. De asemenea, nu e!ista nici controale serioase asupra bolnavului, pentru a se stabili daca el urmeaza un tratament sau cat de grava e boalaQ prin urmare, din incompetenta, faptele uneori sunt evaluate incorect, uneori pe baza unor informatii medicale atat de putine incat prudenta 6si bunul simt8 ar sugera imposibilitatea lansarii oricarui verdict. -a atare, scepticii suspecteaza ca, in realitate NmiracolulN nu ar fi altceva decat un important instrument politic al +isericii, utilizat pentru intarirea propriilor reguli sau pentru combaterea curentelor politice nefavorabileQ in spri;inul acestei teorii sunt aduse nenumaratele NlacrimariN, urmate de vindecari miraculoase, survenite in %2&C, cand "aticanul avea nevoie de protectie in fata demonilor comunismului. Frganismul uman are asadar reactii fiziologice foarte precise, corelabile si finalizate. De multe ori nu este nici macar nevoie de obiecte si comportamente in masura sa-l convinga pe pacient de valoarea lor terapeutica pentru a declansa in el asa-numitelor efecte taumaturgice. /a un moment dat, se faceau chiar teste de NimaginareN a bolii, in cadrul carora pacientul era pus sa deseneze cu creionul pe hartie cum o percepe. $n functie de tipul figurii desenate 6de e!emplu scorpion pentru neoplazii sau cochilie pentru fazele pe cale de vindecare8, evident interpretate in mod oportun, specialistii in vindecari puteau intelege nu numai starea clinica a pacientului, dar si sa lanseze ipoteza, in cunostinta de cauza, ca e!ista o legatura atat de stransa intre minte si trup incat ii perminte mintii sa sondeze trupul Nin intimitateN. -eea ce, apoi, pare logic daca ne gandim ca fenomenul s-a demonstrat ca functioneaza si in sens invers. Daca stari emotionale negative pot cauza imbolnaviri, dintr-o scadere a imunitatii provocata de stres, atunci organismul insusi poate actiona in sens pozitiv si s-a confirmat faptul ca e!ista o legatura stransa intre anumite reactii biochimice capabile sa genereze simptome fizice reale 6de e!emplu arsuri la nivelul pielii cauzate de un obiect rece din convingerea subiectului ca se gaseaste in fata a ceva e!trem de fierbinte8. -hiar stigmatele sfintilor ar putea avea o asemenea e!plicatie laica, fiind create de mintea umana. @nii spun ca acest lucru este demonstrat de Padre

Pio, ale carui insemne sangerii au disparut in clipa mortii, adica in urma disparitiei tensiunii emotionale. Pe la %311, un anume T. +urton scria ca NAun sarlatan produce mai multe vindecari decat un medic rational pentru ca bolnavul are incredere in elN. #sadar sugestia, indusa de persoane carismatice sau de ritualuri paranormale sau religioase, vointa de a trai si o stare de pozitivitate psihologica pot cu adevarat sa schimbe cursul evenimentelor. =u degeaba, in trecut, regii si faraonii erau considerati taumaturgi, lumea fiind convinsa de esenta lor divina. >e pare ca in secolul $ era noastra un suveran ar fi redat vederea unui orb si ar fi redat mobilitatea unei maini paralizate. Pe-atunci insa, anumite boli nervoase precum paralizia, surditatea sau orbirea isterica nu erau recunoscute ca boli si este usor de intuit cum in astfel de cazuri puterea efectului placebo si a sugestiei pareau cu adevarat miraculoase. $ata cum, credinta, dupa cum o atesta numeroase vindecari neasteptate survenite in timpul unor intense cicluri de rugaciune, poate deveni in anumite conditii o terapie medicala valabila.
Descopera.ro %aratoanele Descopera & Feno enele paranor ale

+.*indecarea miraculoasa'
Sacru si profan "indecarea este procesul de remisie a bolii. >ub aspect pasiv reprezinta trecerea de la stadiul de boala la stadiul de lipsa a bolii. Privita din acest unghi, vindecarea este un fenomen care implica doar pe suferind. >ub aspect activ, vindecarea este procesul prin care se determina trecerea de la stadiul de boala la cel de sanatate. Din acest punct de vedere, vindecarea este un fenomen care implica o persoana sau mai multe, diferite de suferind, care actioneaza in scopul restaurarii starii de sanatate. $n cele ce urmeaza, ne vom adresa acestui aspect al vindecarii, deoarece implica actiunea unui vindecator, adica al unei persoane capabile sa invinga starea de boala. Tolul de vindecator este asumat fie de un profesionist al tamaduirii, care detine cunostinte sistematice decurgand din studii, fie de un profesionist al religiei, care isi bazeaza activitatea pe influente transcedentale. $ntre profesionistii fiecareia dintre aceste categorii se pot interpune si falsi vindecatori, persoane de rea credinta si fara cunostinte profesionale, care vizeaza interese pecuniare si nu au scrupule privitoare la calitatea actelor terapeutice.

"indecatorii inzestrati cu cunostinte medicale sunt practicanti si adepti ai medicinei. Pentru ei vindecarea este e!plicata stiintific prin efectul medicamentelor sau manevrelor terapeutice. Demersul lor apartine laicismului sau profanului. "indecatorii religiosi se bazeaza pe eficienta invocarii spiritelor divine si a credintei intense in capacitatea de vindecare supranaturala. Demersul lor nu este laicist, ci mistic. "indecarea este transcedentala si nu atribuita unor cunostinte pozitiviste. #cest tip de vindecare se circumscrie sacrului si inefabilului. Dupa cum sugera K. +acons)H, e!ista o complementaritate intre sacru si profan, care e!plica bunele relatii de colaborare intre medicina si religie. Telatia dintre sacru si profan in domeniul medicinei este reflectata de tendintele contradictorii din prezent in cadrul social. :le sunt< - denaturarea ideii de sacru - efervescenta religioasa Primul efect este cel al renuntarii la motivele traditionale religioase si atribuirea tuturor marilor puteri sanogenice fortelor religioase. $n contrast traim o efervescenta a influentei religioase, care a condus la faptul ca vindecarii i se atribuie haruri supranaturale.

#e este vindecarea miraculoasa, "indecare miraculoasa U vindecare fara e!plicatie V interventia supranaturala /a acest enunt sintetic trebuie precizat ca nu orice vindecare nee!plicata este si de natura divina. -aracterul de miraculos poate fi e!plicat prin lipsa de e!perienta la punerea diagnosticului, pe lipsa de semnificatie a unor teste de laborator sau prin faptul ca stiinta medicala nu este dezvoltata la nivel ma!im. Dar in sens mai larg, vindecarea miraculoasa reprezinta asadar vindecarea cu a;utorul fortelor divine. :!ista si vindecari denumite Naparent miraculoaseN. #cestea au elemente de sacru si profan, dar isi pierd gradul de ine!plicabilitate de indata ce se stie mai mult despre procesele de vindecare. #sadar, e!ista un raport de intersectie intre vindecrea stiintifica, vindecarea miraculoasa si vindecarea aparent miraculoasa. (iecare dintre aceste domenii isi pastreaza identitatea, dar totodata se intrepatrund ca niste cercuri "een cu fiecare dintre celelalte doua entitati.

"indecarea stiintifica nu este miraculoasa, chiar daca este spectaculoasaW :a este in prezent tot mai mult fundamentata teoretic cu a;utorul medicinei bazate pe dovezi 6:+,, evidence-based medicine8. :a poate fi de;a prognosticata cu sanse destul de mari de precizie. :ste suficient sa fie studiate baze de :+, precum baza de date -ochrane spre a sti ce sanse de vindecare are un anumit caz. Desigur ca in aceste situatii spectaculosul dispare, de asemenea trasaturile de miraculos. "indecarea miraculoasa propriu-zisa are insa trasaturi mai dramatice. :a are in primul rand un caracter e!ceptional si de unicitate. $n aparitia ei este implicata influenta factorului divin. (ara rugaciune si credinta in puterea divina, vindecarea miraculoasa nu ar fi posibila. @n fapt tipic este ca vindecarea miraculoasa este comuna diverselor religii< precrestine, necrestine, dar si celor crestine, atat pentru biserica catolica cat si pentru biserica ortodo!a. "indecari miraculoase se intalnesc nenumarate in +iblie si mai ales in =oul Kestament. =enumarate sunt gesturile de terapie cu vindecare miraculoasa ale lui $isus. #paritia acestor vindecari sunt tot atatea gesturi prin care cei initiati ar fi putut intelege elementul suprauman din fiinta lui $isus. Dar vindecarile miraculoase nu sunt doar apana;ul lui $isus si al sfintilor. $ntradevar, e!ista numerosi clerici sau pur si simplu oameni de buna credinta care traiesc cu impresia 6certitudineaS8 ca sunt capabli sa produca si in ziua de azi vindecari sacre. F lista a localitatilor din Tomania unde s-ar gasi schituri sau manastiri sau biserici unde cei bolnavi pot fi vindeti miraculos este prezentata in continuare. /ista cu locuri facatoare de minuni< Dragomiresti, $zbuc, =icula, Tamet, +odrog, +i!ad, Tohia, -alugara, $zvorul ,iron, >araca, "asiova, "aliug, -ocos, Dervent, Pestera >f. #ndrei, #gapia, +isericani, (loresti, $coana, Pangarati, Parvesti, +istrita, >ecu, "oronet, #ntim, -ernica, 4lavacioc, =amaiesti, +istrita "/, Dintr Mun lemn, Eorezu Fstrov, Patrunsa, Kismana.
In' (odica )rdelean' (etete culinare pentru bolna#ii cardio#asculari. Vindecari in biserica ortodo*a! Ed. +ori $oi Hunedoara! f.a.! pa,. -./.

Temarcabil este faptul ca uneori doar obiectele sfintite, cum sunt moastele, au reputatia de a detine efecte sanogenetice, in absenta oricarei personalitati cu valoare de terapeut. "indecarile miraculoase trebuie deosebite de vindecarile aparent miraculoase. #cestea sunt tot vindecari spectaculoase, dar in a caror natura divinul nu detine un rol semnificativ, ci se e!plica totusi pe efecte farmacologice predictibile. :ste de mare importanta ca vindecarile miraculoase sa fie corect delimitate de vindecarea propriu-zisa, fara caracter ine!plicabil, oricat ar fi de

spectaculoasa. in general, vindecarile miraculoase azi sunt asigurate de persoane cu har divin, care aspira spre sanctificare. -onform cu ceea ce a declarat >ir *illiam Fsler< $n tot ce are legatura cu boala, credulitatea ramane ceva permanent, neinfluentata de civilizatie sau educatie. "indecarea aparent miraculoasa este legata de credulitate, vindecarea miraculoasa este legata de credinta. F problema particulara este cea prezentata de +iserica Frtodo!a. :a isi cultiva numerosi predicatori, care trebuie sa tina cont de constructele sale. "indecarea in medicina alternativa este o alta problematica per se. ,edicina alternativa a devenit din pacate calul de bataie controversat al oricarei victorii terapeutice. -ine nu gaseste e!plicatii fiziopatologice ale bolii, acela este tentat sa atribuie schimbarea starii de boala divinitatii. Desigur, este nevoie sa se stie daca terapia alternativa are standarde de calitate 6daca de e!emplu decocturile sau ceaiurile sunt corect elaborate, daca se respecta sau se verifica concentratiile etc8. -itind ziarele interbelice se regasesc reclame care promoveaza periodic metode terapeutice 6de e!. centura -apitanului $ov8 care in prezent nu mai tin de medicina alternativa, ci frizeaza mercantilul sau sarlatania. >arlatania este de etimologie italiana< este numele dat locuitorilor din zona -erruto. >arlatania se deosebeste de vindecarea miraculoasa prin faptul ca nu produce vindecare, ci doar iluzia vindecarii. De asemenea este e!clus harul divin. >arlatania va fi tot mai greu de intalnit pe masura ce se va dezvolta medicina si paradigma :+, va deveni tot mai frecventata de medici si alti profesionisti ai sanatatii. $n loc de concluzie< )Stiinta fara constiinta este ruina sufletului.) (. Tabelais

-..ubire, medicin i miracole


*indecarea nu se termin la bisturiu i nici la pastil. #i acolo abia ncepe. :ra un bieGel cu o tumor cerebral inoperabil. Xi fiind a.a inoperabil, prinGii au ncercat tot felul de terapii alternative pentru copil. #ceast tehnic a vizualizrii presupune s-Gi alegi o imagine vizual, auditiv, oridecare, important e s o simGi foarte real, prin care s-Gi imaginezi c boala e atacat cu ceva, de cinevaAetc. $ar bieGelul sta, sub influenGa desenelor animate cu roboGi .i mpu.cturi, .i imagina c ni.te

e!tratere.trii care se rotesc n ;urul lui i bombardeaz tumora, aflat ntr-o nav spaGial, capul su. Jntr-o zi, i-a spus tatlui c e!tratere.trii nu au mai gsit tumora. @lterior, la un -K, s-a dovedit remisia tumorei inoperabileW
Descopera.ro

/.0ernadette Soubirous i apariiile 1ecioarei "aria


Fricine a auzit probabil de;a de vindecrile miraculoase care au nceput s apar n /ourdes nc din %C9C. FricIt ar prea de uimitor, /ourdes nu era un ora. foarte important pe harta religioas a lumii, pentru a nu mai pomeni de harta turistic, naintea tuturor acestor discuGii despre apariGiile (ecioarei .i despre vindecri. #ceste fenomene, cum s-ar spune, au dat na.tere unora dintre cele mai opuse atitudini. -redincio.ii .i persoanele cu probleme de sntate chiar vin n /ourdes pentru a se ruga .i pentru a se vindeca indiferent de temeiurile .tiinGifice medicale pentru acGiunile lor. Pe de alt parte, scepticii nu pot decIt s ridiculizeze acest fel de credinG oarb care

negli;eaz toate argumentele rezonabile, .i a;ung la a vorbi despre anumitul efect /ourdes 6un concept u.or aplicabil tuturor cazurilor n care raGiunea este abandonat n beneficiul credinGei nepuse la ndoial n formarea unei atitudini faG de fenomene aparent ine!plicabile8. senial este c toat de$baterea despre vindecrile miraculoase din 2ourdes se reduce la o ntrebare' sunt acestea autentice sau nu, #u alte cuvinte, e3ist vindecare dincolo de posibilitatea tiinei i a medicinii de a e3plica cau$ele vindecrii respective, 4n mod cert, cele -/ de persoane care ntr5adevr s5au vindecat dincolo de e3plicaiile tiinifice 6dei alte mii de ca$uri au fost documentate, ns cu 7ustificri medicale8 cred c vindecrile miraculoase se pot ntmpla. 9lii: nu, sau, cel puin, iau n considerare posibilitatea ca alte teorii noi s fie descoperite. #redina, ar spune acetia din urm, este orice, mai puin un factor medical sau curativ. Povestea ora.ului /ourdes a.a cum l cunoa.tem azi ? o destinaGie ma;or n materie de pelerina; .i de turism religios ? a nceput abia n %C9C, anul n care +ernadette >oubirous, o fat de %& ani, a fost martor la apariGiile (ecioarei ,aria. -a urmare a viziunilor pe care le-a avut 6recunoscute ca atare de +iserica -atolic8, +ernadette >oubirous a fost sanctificat ulterior morGii sale. (aptul c trupul acesteia a fost declarat necorupt de ctre +iserica -atolic a funcGionat, .i el, ca argument decisiv pentru sanctificarea +ernadettei 6de.i, n linii mari, aceast premis nu este un argument necesar pentru statutul de sfInt8. 9pariiile de care nimeni nu se mai ndoiete a$i 6cu e3cepia scepticilor convini8 au avut loc la ;rota "assabielle. <otrivit relatrilor 0ernadettei, 1ecioara "aria a fost cea care i5a fcut apariia, mbrcat ntr5o rob alb cu centur albastr i innd n acelai timp n mn un ro$ariu. .deea este c mesa7ul transmis de ctre 1ecioar micii 0ernadette poate fi re$umat la cuvintele criptice u sunt imaculata concepie= i la indicarea locului n care apele i$vorului vindector urmau s fie descoperite, n ca$ul n care 0ernadette ar fi urmat sfatul "ariei. >up cum ne putem uor imagina, iniial 0ernadette a trebuit s nfrunte atitudinea destul de ostil a rudelor sale, dei n cele din urm vindecrile care au avut loc n scurt timp au funcionat ca prob pentru relatrile sale.

0rota %assabielle 1i apa #indec2toare

4rota ,assabielle este chiar locul n care s-au produs cele %C apariGii ale (ecioarei ,aria n %C9C. Pe.tera se afl n apropierea TIului 4ave, .i

este nsu.i centrul vieGii religioase .i al pelerina;ului din /ourdes. De fapt, este locul n care ntreaga poveste ncepe. Din %C3& 63 ani dup apariGii8, o statuie care o red pe Doamna =oastr de /ourdes a fost instalat n faGa pe.terii. Potrivit +ernadettei, redarea (ecioarei ,aria de ctre statuie nu corespunde imaginii sale a.a cum a fost vzut n momentul apariGiilor. De fapt, +ernadette a fost foarte dezamgit de reprezentare, ns n prezent acest detaliu nu are mare nsemntate. +azilica -oncepGiei $maculate .i +azilica Tozariului au fost construite prin referinG la aceste apariGii, fiecare dintre acestea fiind numite, potrivit unora, dup detaliile care marcheaz statuia .i relatrile +ernadettei< cuvintele (ecioarei 6:u sunt imaculata concepGie8 .i rozariul pe care l Ginea n mIn. ;rota este frecvent vi$itat de persoane cu o profund veneraie i ptrundere religioas, astfel nct momentele n care nimeni nu este n peter su mpre7urul ei sunt foarte rare. ?ricum, e3ist oameni care vi$itea$ ;rota "assabielle doar n scopuri de vindecare, dei avertismentul iniial al 0ernadettei, potrivit cruia vindecarea nu se poate ntemeia dect pe credin, ar trebui s fie luat n considerare cu serio$itate. #eea ce determin oamenii s vi$ite$e locul este apa care i$vorte din peter, ap care, potrivit tuturor anali$elor chimice, nu are nimic ieit din comun. 9cest lucru nseamn c structura i compo$iia chimic a apei nu pot e3plica presupusele vindecri. 4n pre$ent, apa este n mod convenabil direcionat n vederea accesului facilitat pentru oricine vrea s bea sau s o colecte$e. ste distribuit gratis, ceea ce repre$int un stimulent suplimentar pentru vi$itarea peterii. 4n plus, petera g$duiete 1/ bi 6piscine8 6- pentru brbai, 11 pentru femei8 n care pelerinii se pot scufunda pentru a5i uura sau re$olva problemele de sntate. "indecrile miraculoase .i +iroul ,edical Primul caz de vindecare miraculoas a avut loc n %C9C. ,ilioane de oameni se duc la /ourdes n fiecare an cu speranGa de a-.i vindeca bolile, ns e!ist numai 3B cazuri considerate miraculoase de ctre +iserica -atolic .i imposibil de e!plicat prin mi;loace .tiinGifice de ctre medicina modern. :ste acest aspect un argument decisiv pentru planificarea unui se;ur n /ourdes, mai ales dac mai curInd motivele pragmatice decIt cele religioase i determin pe turi.ti s viziteze ora.ulS @nii tind s cread c speranGa funcGioneaz ntotdeauna ca un stimulent .i ca forG constructiv. #lGii tind s se bazeze pe statistici, date .i fapte .i s destituie cele 3B de cazuri ca fiind mistere .tiinGifice nc nerezolvate. Dincolo de toate aceste dispute, trebuie afirmat c +iserica -atolic nu are o poziGie foarte bine conturat cu privire la

potenGa curativ a apei din 4rota ,assabielle, .i nu ncura;eaz oficial turismul medical.

Biroul %edical

,ai mult, pentru a drIma orice scepticism relativ la cazurile recunoscute ca miraculoase, +iserica a cerut nfiinGarea unui +irou ,edical capabil s se ocupe de cazurile de vindecare. +iroul este complet independent de supervizarea +isericii, .i ofer informaGii .i documentaGie oricui vrea s le acceseze 6adic, tuturor doctorilor n medicin specializaGi8 pentru a face propriile lor analize .i pentru a-.i construi propriile teorii. -azurile de nee!plicat merg de la paralizie, orbire, tuberculoz, ulcer .i boli de inim vindecate la abcese, artrit .i gastroenterit vindecate, de e!emplu.
Lourdes Tourism 2013 333.lourdes4touris .co

@. *indecrile miraculoase din bisericile evanghelice' Cel puin 5 persoane decedate dup2 ce li s4a spus c2 au fost

#indecate prin ru,2ciune Probabil stui s mai tot anune data e!act a sfIr itului lumii, care se ncptInez s nu vin, evanghelicii au gsit o alt solu ie de a face bani. #a c s-au pus pe vindecat, en-gros, bolnavi de toate felurile, dar n special pe cei infectai cu E$". "orba aceea, ce nu face omul pentru sntatea luiW =umai c au uitat un lucru< c Duhul >fInt nu se pogoar acolo unde nu este credin i unde nu se face lucrarea lui Dumnezeu, ci cea a diavolului. Pacienii au fost aa de bine vindeca i ncIt niciodat nu vor mai contracta o alt boal. : ca n zicala aia< operaia a reu it dar pacientul a murit. ,-ntreb ns, pIn cInd vor mai abuza unii de ncrederea oamenilor disperai i bolnaviS -It li se va mai permite acestor fal i intermediari ai Domnului s-i propage ereziile prin toate mi;loacele posibile fr a fi pedepsii de guvernele rilor respectiveS -It de mare este necredin a oamenilor dac chiar i atunci cInd nu mai au nici o speran i ntorc spatele lui Dumnezeu i i ntorc faa ctre tot felul de indivizi pu i pe cptuial, care le promit marea cu sareaS >e pare c acel grunte de mu tar este mai mare decIt un munte dac l comparm cu credin a adevrat, e!istent n lume la aceast or. #ntihristul nu va trebui s- i foloseasc prea mult farmecul. Drumul lui e netezit de;a. -el puGin .ase persoane au murit n ,area +ritanie, dup ce biserica le-a spus c s-au vindecat de E$" .i pot opri tratamentul. :!ist dovezi potrivit crora biserici evanghelice din /ondra, ,anchester, +irmingham .i 4lasgo7 susGin c vindec pacienGii infectaGi cu E$" prin rugciune. Krei reporteri sub acoperire au fost trimi.i la >Hnagogue -hurch of #ll =ations 6>-F#=8, n >outh7ar), sudul /ondrei. -ei trei le-au spus pastorilor c au E$" .i tuturor li s-a rspuns c pot fi vindecaGi. >-F#= le-a spus reporterilor c vor putea renunGa la medicamente dup ce se vor vindeca .i c .i vor putea ntemeia o familie, relateaz >)H =e7s. F dat pe lun, la aceast biseric vin persoane din toat :uropa pentru a fi vindecate de diverse boli. /a nregistrare, bolnavii trebuie s prezinte o scrisoare de la medic care s ateste condiGia lor. :i sunt filmaGi n timp ce fac mrturisiri nainte .i dup tratament, iar imaginile sunt postate pe site-ul >-F#=. Jn cadrul procesului de vindecare, pastorul strig n faGa bolnavului ca diavolul s ias din corpul su .i i pulverizeaz ap pe faG. -adre medicale au declarat pentru >)H =e7s c cel puGin .ase pacienGi au murit dup ce diferite biserici le-au spus s nu mai ia medicamentele pentru E$". >-F#= deGine o avere impresionant .i are filiale n toat lumea, precum .i un canal de televiziune. Pe site .i promoveaz apa sfinGit, folosit

la vindecare, .i face bani inclusiv din comercializarea de D"D-uri, -D-uri .i crGi. ,embrii bisericii, care este nregistrat .i ca organizaGie caritabil n ,area +ritanie, trebuie s fac donaGii n mod regulat.
"ublicat 6n Ere7ii 8 Etichetat e#an,helisti! ru,2ciune! SC9)$! trata ent! #indecari iraculoase Se ne )pocaliptice' Vracii de la Biserica :ni#ersal2 pro it #indecarea la inut

Keologul 4heorghe $stodor spune c aceast grupare religioas este una subversiv< +iserica @niversal este o sect terapeutic. #lturi de cele milenariste .i apocaliptice, sectele terapeutice cunosc cea mai mare dezvoltare n perioada contemporan. Punctul lor forte este promisiunea vindecrii imediate a sufletului .i a trupului. Jn realitate, ea vinde promisiuni .i iluzii, face trafic de suflete .i speculeaz suferinGa, neputinGele .i disperarea celor mai creduli. =#$"$K#K:. Pastorii universali vInd sntatea tuturor celor dispu.i s contribuie cu bani la prosperitatea +isericii @niversale
"ublicat 6n Se nele #re urilor 8 Etichetat Biserica :ni#ersala! Bra7ilia!

:!ist o singur medicin< cea bazat pe dovezi. Frice alt medicin< alternativ, complementar, nu e medicin.
C(ISTI)$ (9%;$! redactor41ef al re#istei <=tiin>2 1i tehnic2? Sursa' E#eni entul +ilei

A.

fectul nocebo B atunci cnd credina ne omoar

De-a lungul istoriei, puterea sugestibilitGii a fost folosit de .amani .i doctori ca ad;uvant n tratarea pacienGilor. Titualurile de vindecare folosite de vraci se bazau pe convingerea anterioar a pacientului n privinGa eficienGei acestora, el vindecIndu-se ca urmare a credinGei n leacul prescris. Jn secolul al RR-lea, acest fenomen de vindecare a primit numele de efectul placebo, oamenii de .tiinG recunoscInd uluitoarea capacitate de autovindecare a corpului. :fectul placebo, al crui nume vine din limba latin .i nseamn voi face plcere, are un frate, pe nocebo 6numele vine de la nocere, ce nseamn a face ru n limba latin8. #cest fenomen depinde de percepGiile .i a.teptrile pacientului< dac acesta crede c o substanG i va face ru, efectul va fi resimGit negre.it, n ciuda absenGei vreunui ingredient activ. fectul placebo a fost studiat n detaliu de la ;umtatea secolului al RR-lea, fiind realizate mii de studii ce au confirmat identificarea sa la apro!imativ 01Y din pacienGii trataGi. Jn schimb, cercettorii au nceput s acorde aceea.i atenGie efectului nocebo abia ncepInd cu anii Z21. Jn ultimii ani se efectueaz tot mai multe studii ce demonstreaz impactul acestui efect. F echip de cercettori germani .i britani a efectuat un studiu aprofundat asupra nocebo n '1%%. -elor '' de voluntari le-a fost ata.at de picior cIte un dispozitiv care emitea cldur .i li s-a solicitat s evalueze durerea simGit pe o scar de la % la %11. -ercettorii au crescut nivelul cldurii emise de aparat pIn cInd durerea atingea pragul de B1. Pentru a contracara durerea, toGi voluntarii erau trataGi prin perfuzie cu remifentanil, un analgezic puternic, similar morfinei. #cest medicament funcGioneaz rapid .i este metabolizat cu vitez, permiGInd cercettorilor s opreasc administrarea .i s nlocuiasc tratamentul cu un fluid fr efecte analgezice. Jn acela.i timp, creierul fiecrui voluntar era scanat pe msur ce acesta evalua nivelul de durere .i efectul analgezic al medicamentului. #tunci cInd cercettorii induceau senzaGia de ardere .i administrau medicamentul fr s le spun voluntarilor, ace.tia nregistrau o atenuare a durerii, ceea ce sugereaz c acesta funcGiona indiferent de a.teptrile lor. :fectul placebo era nregistrat atunci cInd li se comunica voluntarilor c urmeaz s le fie in;ectat analgezicul, n ciuda faptului c acesta curgea de;a n venele lor. KoGi pacienGii nregistrau o atenuare .i mai mare a durerii, ceea

ce a artat c a.teptrile voluntarilor dublau efectul benefic al medicamentului. #poi, cercettorii au minGit din nou, spunIndu-le pacienGilor c opriser administrarea medicamentului, de.i acest lucru nu era adevrat, avertizIndu-i .i c era foarte probabil ca nivelul de durere s creasc. $mediat, durerea perceput de voluntari s-a apropiat de nivelul nregistrat nainte de administrarea analgezicului, a.teptrile acestora anulInd efectul benefic al unui medicament e!trem de puternic. >canInd creierul pacienGilor, doctorii au putut observa modificri n reGelele neuronale ale acestora, artInd c voluntarii simGeau cu adevrat variaGiile nivelului de durere. >canarea a artat c efectul placebo .i cel nocebo nu activeaz acelea.i zone ale creierului. #tunci cInd pacienGii se a.teptau ca durerea s creasc n intensitate, cercettorii observau modificri n zona creierului care controleaz dispoziGia .i an!ietatea. Jn schimb, atunci cInd voluntarii se a.teptau la atenuarea durerii, n creierul lor se activau regiunile identificate n cercetrile asupra efectelor pilulelor placebo.
Descopera.ro@ Stiinta

Conclu7iiABB %otto' CCreierul este un or,an oarecu indispensabil capului.C 4perla de ele#4

Da odul ,eneral! noi! oa enii! nu i C iracolC ca tot ceea ce nu pute e*plica! si la cate lucruri@feno ene au ra as fara e*plicatie! ai a#e ce#a #re e de dus sub Cera iracolelorCBC 4CDac2C eu nu cred 6n iracol 4 1i nu accept absurdul! asta nu 6nsea n2 c2 ele nu e*ist2. 4CDac2C 2 6ndoiesc de e*isten>a lor! asta do#ede1te c2 ar putea FI. 4CDac2C ar putea e*ista! 4=i Cdac2C le4a1 6n>ele,e