Universitatea Transilvania din Brasov STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR

Valorificarea maselor lastice sec!ndare

Student: RICIU ROXANA Coordonator: Geaman Virgil Grupa: 3601 Speciali area: I!"#

An uni$er%itar: &01&'&013

Cap1.Valorificarea materialelor plastice secundare provenite din obiecte uzate

"eoarece gama %i domeniile de utili are ale produ%elor reali ate din materiale pla%tice %unt e(trem de $ariate )ta*elul 1+, prin pierderea $alorii de intre*uintare, la %coaterea din u , dupa o durata de $iata mai lunga %au mai %curta )ta*elul &+ ace%tea %e tran%-orma intr'o mare $arietate de materiale pla%tice %ecundare. /ierderea $alorii de utili are nu in%eamna tran%-ormarea produ%elor din materiale pla%tuce in materiale inutili a*ile ci con%tituirea ace%tora in re%ur%e cu in%emnata $aloare economica, ceea ce a impu% punerea la punct %i tran%punerea in practica indu%triala a numeroa%elor procedee de $alori-icare. Tabelul 1. Tipuri de produse realizate din polimerii de mare tonaj Material!l lastic avand la "a#a$ %V& %rod!se Tevi' t!"!ri' rofile' covor %V& c! sa! fara s! ort te(til' folii lastifiate si ne lastifiate' dale' "arci de a)rement' articole s!date *ma e' ort vi#ite' co erti' reviste' articole ne!matice+' a !ci de la,a' f!rt!ne' toc!ri ori tal i entr! incaltaminte etcB!toaie' canistre' re#ervoare' navete' )aleti' ca#i si cadite de "aie' c!tii entr! alimente' rod!se de !# casnic' toc!ri entr! incaltaminte' ,!carii' am"ala,e * !n)i' sacose' flacoane etc-+ 1olii entr! diferite !tili#ari *sere si solarii' am"ala,e' saci+' !"ele' cos!ri * aine' fr!cte' r!fe' )!noi etc-+' ca s!le si do !ri entr! sticle' ,!carii etcTevi' laci' accesori entr! mo"ila' iese entr! instalatii sanitare si electrice' iese entr! ornamente' l!titoare entr! navoade si re#ervoarele de a a' articole de !# casnic si )os odaresc' telefoane etc-

%E./0

%E.L0

%S' ABS

%%

Articole electrote2nice' iese a!to si entr! instalatii sanitare' laci si tevi' accesori entr! mo"ila' folii' saci' am"ala,e etc-

Tabelul 2. Durata medie de utilizare a produselor de mase plastice %rod!s 0omedi! de !tili#are %olimer!l din 0!rata care este !tili#are confectionat de

1olii' !n)i' sacose' Am"ala,e entr! rod!se%E.L0' %AS 3ile' saci' a2are' "!telii alimentare si ind!striale' sa tamani te(tile etcB!telii' canistre' Am"ala,e entr! rod!se%E.L0' 3ile' "!toaie alimentare si ind!striale %E./0' %V& sa tamani Saci Am"ala,e entr! rod!se%E.L0 Sa tamani' ind!striale' in)rasaminte l!ni etc1olii A)ric!lt!ra *sere' solarii+-%E.L0 L!ni &onstr!ctii B!n!ri de lar) %rod!se de lar) cons!m %S' ABS' %E.Ani cons!m *li)2eane' /0 canister' cos!ri+' tevi etcRe ere diverse &onstr!ctii de masini'%S' ABS' %E.Ani navale' ind!stria/0' %V& electrote2nica' iese de sc2im" &ond!cte' rofile' &onstr!ctii civile si%S' ABS'Ani covoare' 2idro.' feno. ind!striale' constr!ctii de%V&' %E./0 si termoi#olatii nave' va)oane de cale ferata' constr!ctii de masini' a!tove2ic!le' masini !nelte

1.1 POSI I!IT"TI D# V"!O$I%IC"$#

/rodu%ele din #/l %uporta in timpul utili arii actiunea a numero%i -actori de degradare care determina, in -unctie de tipul, marimea %i durata %olicitarilor, un proce% mai %la* %au mai inten% de im*atranire, apreciat prin marimea a*aterilor proprietatilor polimerului %ecundar -ata de cele ale materialului primar. In general, la %coaterea din u , polimerii %ecundari au unele proprietati diminuate de e(. re i%tenta la rupere, rigiditatea, punctul de inmuiere Vicat, re i%tenta la agenti c0imici, iar altele mai mari: permea*ilitatea la ga e, tendinta de -lua1, etc. Caracteri%ticile -actorilor de degradare %unt determinate de domeniul de utili are din care pro$ine S#/l. "e e(emplu, daca la %coaterea din u , -oliile din /!'2" utili ate ca am*ala1e pentru produ%e te(tile i%i pa%trea a proprietatile -i ico' mecanice, cele din agricultura, de la %ere %i %olarii %uporta un proce% inten% de -otodegradare %oldat cu aparitia de grupari car*onil, reticularea lanturilor macromoleculare %i de aceea, %caderea proprietatilor de re i%tenta la tractiune. "aca e(punerea a a$ut loc in one 3-oarte calde3, degradarea e%te e(trem de puternica, -ractia de gel atinge $aloarea de 405, iar ma%a moleculara %cade la 14'&6 000. Caracteri area -i ico'mecanica a produ%elor din #/l la pierderea $alorii de intre*uintare arata ca %coaterea din u nu %e datore%te modi-icarilor %tructurale cau ate de proce%ul de im*atranire, ci, in principal, deteriorarilor mecanice din timpul e(ploatarii )trantiri, lo$iri, %-a%ieri, etc.+, care %curtea a con%idera*il durata de $iata. Acea%ta da po%i*ilitatea a*ordarii unor $ariate directii de reintroducere in circuitul producti$. #entinerea proprietatilor %tructurale ale polimerilor la %coaterea din u a produ%elor con-ectionate are o deo%e*ita importanta pentru $alori-icarea prin regenerare. Intrucat materialul permite o noua prelucrare cu tran%-ormare de -a a, e%te po%i*ila con-erir 636c&7g ea unei noi $alori de intre*uintare %au c0iar o*tinerea aceluia%i tip de produ%, moti$ care -ace ca din punct de $edere al ca%tigului de

material 3primar3, regenerarea %a -ie cea mai renta*ila directie de $alori-icare.

C"P2. V"!O$I%IC"$#"

&"T#$I"!#!O$ P!"STIC# S#C'(D"$# P$OV#(IT# DI( O I#CT# ')"T# P$I( $#*#(#$"$#

Valori-icarea prin regenerare a #/l din S#/ con%ta in %upunerea materialului polimeric unui proce% de tran%-ormare de -a a, in $ederea con-eririi aceluia%i %au a unei noi $alori de intre*uintare, dupa aducerea in preala*il a continutului re idual de impuritati, la $alori la care di%per%at uni-orm in polimer %e comporta ca un material de umplutura. !tapele te0nologice ale reintroducerii #/l, pro$enite din o*iecte u ate, in circuitul de productie, ca %ur%a de materii prime, %unt: colectarea, %ortarea preliminara, compacterea, maruntirea, %ortarea, %palarea, aditi$area, regenerarea, %ucce%iunea %i continutul intrin%ec al -iecareia -iind legate de tipul de o*iect u at reprelucrat.

2.1 Colectarea. Colectarea materialelor pla%tice %ecundare pro$enite de la con%umatori indu%triali )intreprinderi indu%triale, de con%tructii, tran%port, comert, unitati de alimentatie pu*lica+, %au indi$iduali, pot %i colectate %electi$ )%eparat+, %au in ame%tec cu de%eurile mena1ere. Colectarea %electi$a repre inta %ingura po%i*ilitatea de a nu %pori gradul de impuri-icare a S#/l %i e%te e-icienta indeo%e*i cand materialele ce tre*uie recuperate re ulta in cantitati aprecia*ile. In ca contrar, c0eltuielile de a%igurare a cadrului economico' admini%trati$ nece%ar %ortarii o*iectelor u ate in puctele de colectare, depa%e%c cu mult ca%tigul inregi%trat la $inderea produ%elor reali ate din polimeri regenerati. Colectarea %electi$a a S#/ nece%ita crearea unui cadru te0nico'economic adec$at, repre entata %c0ematic in -igura 1.

#i1loacele -i(e %trict nece%are unui punct de colectare pentru a -unctiona renta*il %unt: mi1loacele de tran%port,utila1e de maruntire' compactare, containere pentru depo itare. Sta*ilirea %i%temului de preturi repre inta o $eriga importanta in cre%terea gradului de cointere%are a populatiei %i in mentinerea in limite %timulatorii a renta*ilitatii unitatilor de colectare'$alori-icare.

%i+. 1. Cadrul te,nico-economic necesar colectarii selective a S&P

&.&. Compactarea. Compactarea are drept %cop cre%terea den%itatii S#/ prin reducerea $olumului %i %e e-ectuea a in $ederea mic%orarii numarului

utila1elor de tran%port %i al %patiilor de depo itare, nece%are $e0icularii ace%tora. S#/l, -ara contaminari e%entiale, care %e pot indeparta prin -iltrarea topiturii, la regenerare, %e compactea a prin metode in care polimerul %uporta o tran%-ormare de -a a, adica cu granulare directa. 8oate celelalte S#/l $or -i compactate prin metode in care polimerul nu e%te adu% in %tare pla%tica, ci %upu% unor proce%e de taiere, macinare, tractiune'ra%ucire, compre%iune de multe ori a%ociate, cu incal irea materialului. Aglomerarea e%te o po%i*ilitate e-icienta de reducere a $olumui in -olo%ul den%itatii. Reducerea $olumului corpurilor ca$e, indeo%e*i a celor de dimen%iuni mari )cani%tre, *utoaie, ta$i, placi, na$ete+ %e reali ea a in principal prin taiere. #acinarea permite o reducere a $olumului S#/l cu circa 605. /re%area e%te cea mai utili ata metoda pentru compactarea -oliilor, a produ%elor cu %tructura celulara, %au a corpurilor ca$e cu dimen%iuni mici. Volumul e%te redu% cu circa 405. Compactarea prin pre%are %e poate reali a intr'o mare $arietate de utila1e, in general, de tip cuno%cut. In -igura & %e pre inta doua tipuri de pre%e cu alcatuire %i mod de -unctionare adaptate tipului de S#/l pe care'l prelucrea a. Compactorul din -igura & e%te alcatuit dintr'o incinta pre$a uta cu elemente de incal ire %i racire, in care culi%ea a din partile laterale doua pi%toane. 2a incarcarea -oliei in incinta %e comanda atar intrarea in -unctiune a elementelor de incal ire cat %i inaintarea pi%tonului de a$an%. "epla%area pi%tonului determina compactarea -oliei, iar caldura -urni ata de elementele de incal ire pla%ti-ierea %tratului de %upra-ata al *alotului -ormat. Conectarea elementelor de racire produce %olidi-icarea %tratului de %upra-ata %i tran%-ormarea ace%tuira intr'o carca%a care a%igura %ta*ilitatea *alotului. "epla%area pi%toanelor in %en% in$er% determina %coarea *alotul din pre%a. Compactorul din -igura &*, dimen%ionat pentru *utelii de di-erite marimi reali ea a reducerea $olumului prin actiunea placii de aplati are, care are pe -ata in-erioara elemente de incal ire.

%i+. 2 Compactoare tip presa pentru folii si butelii uzate: 1'pi%ton de a$an% pentru -olie &'pi%ton de a$an% pentru *alot 3'placa de aplati are 9'*utelii u ate O *utelie u ata, introdu%a in compactorul din -igura 3 $a -i %curtata %i ingu%tata ca urmare a ra%ucirii produ%a de -iliera circulara 1, %i intinderii ei reali ata de mandrina de %tringere &, in planul a(ei -iliere. Compactarea S#/lu cu %tructura celulara %e poate reali a in utila1e ca cele din -igurile 9 %i 6. %i+. .. Compactor pentru butelii uzate %i+. /. Compactor pentru S&Pl cu structura celulara

/rin intermediul pirg0iei cu contragreutate %i e(centric 9, capul de compre%ie cald 1, al compactorului din -igura 9, e(ecuta o mi%care de du'te'$ino dea%upra *ucatilor de %puma &, depu%e pe ma%a de compre%ie 3. Cilindrii 6 %i 6 a%igura introducerea %i %coaterea materialului din %i%tem. Sta*ili area materialului compactat %e reali ea a prin trecerea materialului printre cilindrii care %unt raciti. Cele doua roti calde ale compactorului tran%-orma *ucatile de %puma in pa%tacare e%te preluata de rotile montate %u* compactor. Gradul de compactare al S#/lu e%te im*unatatit dar materialul e%te intai maruntit, operatie care %e poate de%-a%ura dea%upra organelor de compre%ie.

Compactarea S#/lu %u* -orma de -olii %e reali ea a %i prin aglomerarea macinaturii, a%igurandu'%e o reducere a $olumului de 305.

%i+.0 Compactoare pentru S&Pl cu structura celulara : 1'roti calde de compre%ie: &'roti de prelucrare a materialului compactat: 3'rotor pentru maruntire: 9'cutite de raclare. 2... &aruntirea. Reducerea dimen%iunilor S#/l )corpu%i ca$e, *utelii, na$ete+ %pore%te e-icienta proce%ului de decotaminare prin po%i*ilitatea curatarii in egala ma%ura %i a polimerului care a -ormat colturi margini indoite. Se reali ea a prin taiere gro%iera pe plat-ormele de colectare %i prin maruntire. In timpul macinarii %e inlatura %tratul %uper-icial degradat %i %e produce 3curatirea u%cata3 a polimerului adica de%prinderea impuritatilor aderente din cau a duritatii di-erita de cea a %uportului polimeric.

2./. Separarea.

S#/l %e caracteri ea a printr'un anumit grad de contaminare, con%tituit din materiale care au contri*uit -ie la cre%terea $alorii de intre*uintare )dopuri, etic0ete, $op%ele, cerneluri tipogra-ice+, -ie din materiale %peci-ice domeniului de utili are %au locului de colectare )re%turi alimentare, pietri%, ni%ip, %u*%tante c0imice etc.+. Separarea %e de%-a%oara in utila1e a caror -unctionare %e *a ea a pe di-erenta dintre proprietatile mecanice, termice, electrice, optice etc. ale materialelor in contact, criteriu care determina impartirea %eparatoarelor in mecanice, pneumatice, termice, c0imice, magnetice, electrice, gra$itationale etc. 2.4.1. Separatoare mecanice.

;unctionea a pe *a a di-erentei dintre proprietatile mecanice )rigiditate, natura de-ormatiei etc.+ ale #/l %i cele ale materialelor cu care %unt impuri-icate. Rigiditatea mai mica a -oliilor din /O ) folii termocontracti*ile din poliolefine) fata de cea a hartiei permite carligelor unui rotor, in miscare, deasupra unei benzi transportoare, pe care este depus amestecul maruntit format din cele 2 materiale, sa culeaga cu multa usurinta, bucatile de PO. Hartoa ramane pe banda transportoare, eventualele urme agatate de rotor fiind indepartate in faza urmatoare de separare realizata intr-un cicoln. (figura 6a). nlocuirea rotorului 2 din separatorul descris mai sus cu benzi transportoare cu carlige, legate in serie, care se deplaseaza cu viteze crescatoare de la prima spre ultima, mareste eficienta de separare (figura 6b). !anda cu viteza mai mica separa grosier, cea cu viteza medie normal, iar ultima, care are viteza de deplasare cea mai mare desavarseste procesul. !ucatile de PO sunt concentrate pe banda cu viteza cea mai mare.

%i+ura 1. Separatoare mecanice cu carli+e: 1' *anda tran%portoare pentru alimentare: &'rotor cu carlige pentru %eparare: 3'*en i cu carlige pentru %eparare: 9'*anda tran%portoare cu ame%tecul de %eparat: 6'ciclon: 6' %u-lanta:<'*anda tran%portoare colectoare. 2.4.2. Separatoare pneumatice.

Sunt e-icienta la %epararea materialelor cu den%itate mai mica decat a S#/l. Uneori %e utili ea a %i pentri %epararea in componenti a ame%tecurilor din #/l. Au la *a a principiul antrenarii di-erentiale intr'un curent de aer a particulelor de material, $ite a de planare a particulelor depin and de marimea %i den%itatea ace%tora. In %eparatorul pneumatic din -igura <, unul din tipurile ra%pandite in indu%tria de regenerare a #/l, %epararea %e reali ea a prin de%carcarea S#/l pe conducta de re-ulare a unui $entilator. Aerul de*itat de acea%ta $a trimite ame%tecul intr'un *uncar de %eparare. /articulele grele )/VC, A=S, pietre etc.+ $or cadea in palnia de colectare a-lata %u* ie%ierea din conducta de re-ulare, iar cele u%oare )/O, /S e(pandat, 0artie etc.+, $or -i colectate in palnia de langa peretele indepartat al *uncarului. %i+. 2. Separator pneumatic: 1'$entilator: &'camera de %eparare: 3'palnie pentru colectarea -ractiei grele: 9'palnie pentru colectarea -ractiei u%oare: 6'-iltru de aer.

2.4.3.

Separatoare umede.

Reali ea a %epararea prin imer%ia ame%tecului intr'un lic0id cu den%itate di-erita de cea a particulelor con%tituiente. /articulele cu den%itatea mai mica decat a lic0idului de imer%ie %e $or ridica la %upra-ata ace%tuia, in timp ce toate celelalte %e $or %cu-unda. 8ipul lic0idului de imer%ie utili at depinde de $alorile den%itatilor particulelor %upu%e %epararii. /entru %epararea in -ractiuni a ame%tecurilor -ormate din particule cu den%itate mai mare %i mai mica de 1000 >g?m3 %e utili ea a apa. Separarea ame%tecurilor con%tituiente din particule cu den%itate mai mica decat 1.000 >g?m 3, mediul de imer%ie %e alege dintre %olutiile apoa%e ale %arurilor anorganice )NaCl, CaCO3, #gCl&,CaSO9+. !-icienta %epararii umede depinde de gradul de umectare al %upra-etei particulelor din ame%tec reali at de lic0idul de imer%ie, -orma particulelor, preci ia cu care %e mentine con%tanta den%itatea lic0idului de imer%ie, gradul de de aerare al ame%tecului %upu% %epararii. "e aerarea ace%tuia, inainte de introducerea in *aia de %eparare, elimina impuri-icarea -a ei 3u%oare3 cu componenti 3grei3, determina de aderarea *ulelor de ga pe %upra-ata ace%tora. Una din metodele de im*unatatire a randamentului de %eparare e%te utili area agentilor ten%ioacti$i )ligno%ul-onati de %odiu, gelatina, acid tanic etc+, care modi-ica 0idro-ilia particulelor de %eparat prin modi-icarea ung0iului de contact. !-icienta %epararii prin metoda umeda e%te mult im*unatatita daca mediul de imer%ie %e a-la in regim dinamic, a%igurat prin utili area pul%atiilor )%eparatoare cu pul%atii+, *ar*otarea unui ga )%eparatoare prin -lotatie+ etc. ;ortele care apar, ca urmare a pul%atiilor lic0idului de imer%ie intr'un %eparator cu pul%atii )-ig. 4+, determina trecerea componentilor grei prin %ita ce alimentea a %patiul de depunere. Componentii u%ori %unt luati de curentul pul%ator %i e$acuati printr'un %tut de preaplin. Apa -olo%ita ca mediu de %epararea poate -i recirculata.

%i+ura 3. Separator cu pulsatii: 1'$entil: &'mem*rana de cauciuc: 3'S#/l: 9' %ita: 6'%tut de preaplin: 6're er$or de apa: <' roata celulara: 4' *uncar pentru colectarea -ractiei goale. 2.4.4. Separatoare termice (calde sau reci).

Sunt utili ate, indeo%e*i pentru %coaterea #/l din S#/l de tipul placii metali ate, %trati-icate polimerice te(tile, ca*luri electrice %au din ame%tecurile 0eterogene, -ormate din materiale care %e di-erentiea a doar prin proprietatile termice. Cele mai ra%pandite %eparatoare calde %unt cele -ormate dintr' un cilindru incal it, care, ro%togolindu'%e pe%te o *anda tran%portatoare pe care e%te depu% ame%tecul de %eparat, culege #/l care %e tope%c la temperatura cilindrului. !-icienta %epararii e%te limitata prin aceea ca toate #/l care au temperatura de topire mai ridicata raman pe *anda. "e%prinderea cu greutate a polimerului cule% de cilindru, %cade producti$itatea %i de aceea utili area ace%tui tip de %eparator e%te limitata. Caldura -urni ata de %eparatorul de radiatii de in-raro%ii din -igura 7, determina recuperarea de-ormatiei inalt ela%tice a macromoleculelor produ%a la prelucrarea din topitura a polimerului %i de aceea contractarea puternica a *uteliei la racire, moment in care etic0eta %e de%prinde cu multa u%urinta. Acela%i -enomen %ta la *a a %epararii i olatiei din #/l de conductorii metalici ai ca*lurilor electrice u ate )-igura 10+. Caldura re ultata in timpul maruntirii incal e%te mantaua polimerica, ceea ce determina rela(area lanturilor macromoleculare %i

de aceea de%prinderea ace%teia, care incepe cand *ucatile de ca*lu au dimen%iuni de &0'60 mm %i e%te de-initi$a la 0,9'6 mm.

%i+. 4 Separator mantalei polimerice

termic :

%i+.

15

Desprinderea

1'radiatii de IR: &'*utelie u ata. 1'conductor polimerica.

de pe conductorul mantalei: metalic: &'manta

Rotatia to*ei %eparatorului din -igura 11 a%igura ame%tecarea pul*erii incal ite cu *ucatile de ca*lu. 8ran%-erul termic de la pul*ere catre ace%tea produce inmuierea polimerului. /ul*erea e(ercita un e-ect %uplimentar de %le-uire care inle%ne%te de%prinderea. Inclinatia to*ei -a$ori ea a depla%area ame%tecului %pre gura de e$acuarea pe unde materialul a1unge pe un %i%tem de ciururi unde %e reali ea a %epararea in componente. =ucatile de #/l %e ridica la %upra-ata apei de unde %e colectea a. Separarea in componente a ame%tecului re ultat %e reali ea a prin procedeele cuno%cute )pneumatic, -lotatie etc.+.

%i+ura 11. Separator termic: 1'cu$a: &' tam*ur: 3' aripioare a$an%: 9'*anda tran%portoare: 6' gura de alimentare: 6'aripioare a$anc: <'tra%eu agent termic: 4'%trat termi olant: 7,10'%ita %eparatoare: 11' gura e$acuare 2.4.5. Separatoare chimice.

Separarea pe *a a di-erentei dintre proprietatile c0imice %e numara printre putinele po%*ilitati de a %coate polimerii %ecundari din ca*lurile electrice u ate, %au materialele polimerice %trati-icate, pe tip de polimer, la un grad de puritate de 1005, cu %tructura c0imica nea-ectata de proce%ul de %eparare. ;unctionarea %eparatoarelor c0imice %e *a ea a pe gon-larea %au %ol$irea polimerului )e(tractie+ la contactul cu un %ol$ent )%au un ame%tec de %ol$enti+. Gon-larea polimerului u%urea a de%prinderea de pe conductorul metalic. /re%are ame%tecului pe ori-iciile unei -iliere adec$ate, %au centri-ugarea, de-initi$ea a de%prinderea %i e-ectuea a %epararea. Separarea c0imica prin gon-lare e%te a$anta1oa%a prin aceea ca permite recuperarea polimerului cu conpo itia lui initiala. !-icienta %epararii prin %ol$ire depinde de: ' ' ' natura %ol$entului %au ame%tecului de %ol$enti, in care %e e-ectuea a %ol$irea: temperatura de lucru: gradul de tur*ulenta a%igurat mediului de %ol$ire.

Sol$entii cei mai e-icienti pentru /VC %i /! %unt pre entati in ta*elul 3. Se pre-era utili area ame%tecurilor de %ol$enti deoarece timpul de %ol$ire e%te mult mai mic.

Tabelul .. Solventi utilizati

pentru separarea prin e6tractie a mantalei polimerice din cablurile electrice uzate

%i+. 12. %lu6ul te,nolo+ic al separarii prin e6tractie

2.4.6.

Separatoare magnetice.

Sunt utili are atat pentru %coaterea impuritatilor metalice din S#/l inainte ca acea%tea %a -ie maruntite, cat %i pentru controlul macinarii inaintea prelucrarii din topitura. Captatorii -eromagnetici cei mai intalniti %unt, -ie %u* -orma unor tam*uri magnetici )-igura 13.a+, care %e rote%c dea%upra *en ii tran%portoare pe care %unt depu%e S#/l impuri-icare cu materiale -eroa%e, -ie %u* -orma unor *en i tran%portoare magnetice pe care %e de%carca S#/l ce urmea a a -i %eparate. Corpurile magnetice

retinute de tam*ur, %au de *anda tran%portoare %unt indepartate prin raclare. Corpurile -eroa%e %e elimina din macinatura polimerului -ie prin decarcarea continua a ace%teia pe un gratar magnetic )-igura 13.*+ pla%at inainte de alimentarea in ma%ina de prelucrare, -ie prin controlare in palnia ma%inii de prelucrare. %i+. 1.. Separatori ma+netici: a'tam*ur magnetic: *'gratar ma+netic. 2.4.7. Separatoare electrice.

;unctionea a pe principiul incarcarii electro%tatice di-erite, in -unctie de proprietatile electrice, a particulelor din ame%tecul %upu% %epararii, la trecerea prin camp electric produ% de & electro i conectati la ten%iunea de 30'<0 @V, care ioni ea a ga ele din camp. "in ace%t moti$ unele $or -i atra%e de %upra-ata tam*urului %eparatorului electric repre entata in -igura 19 de unde $or -i de%prin%e prin ra uire, iar altele $or cadea li*er in palnia de colectare. !-icienta %eparatoarelor electrice depinde de inten%itatea campului electric %i de modul de di%punere al electro ilor. "e%i randamentul %epararii poate atinge $alori deo%e*ite, utili area ace%tor %eparatoare e%te limitata de con%umul energetic ridicat moti$ care determina utili area lor numai in ca urile in care alte tipuri nu %unt e-iciente.

%i+. 1/. Separator electric: 1'*uncar: &'alimentator: 3' cilindru de %eparare: 9' electrod: 6'*uncare de colectare a materialului %eparat:6'ra uitor. 2.4.8. Separatoare gravitationale

;unctionea a pe principiul antrenarii di-erentiate in camp gra$itational a componentilor unui ame%tec, datorita $alorilor di-erite a den%itatii. 2a antrenarea ame%tecului intr'o mi%care de rotatie a%cendenta, de%-a%urata pe o %upra-ata elicoidala, u%oara %eparare o*%er$ata pe primele trepte a:e %eparatorului gra$itational din -igura 16, %e $a datora in principal -ortei centri-uge %i in mai mica ma%ura celei gra$itationale. 2.4.9. Separatoare optice

Interpunerea unei particule colorate intre o %ur%a de lumina %i o celula -otoelectrica $a declan%a actiunea unui 1et de aer, comandat de celula -otoelectrica prin intermediul unui contact electric, care $a %coate particula din traiectorie )-igura 16+, -enomen care nu %e produce la trecerea unei particule necolorate. %i+. 10 Separator +ravitational7 optic: 1'%upra-ata elicoidala: &' a( $ertical -otoelectrica: 3'ame%tec de %eparat. tran%portoare: necolorate: %i+. 11 Separator 1'%ur%a de lumina: &'celula 3'in1ector de aer: 9'*anda 6'*uncar pentru particule

6'*uncar pentru particule colorate.

2.0. Spalarea

Se e-ectuea a intr'una %au mai multe etape in -unctie de marimea gradului de impuri-icare al S#/l, %i de impuritatile ce tre*uie%c indepartate %i anume: pre%palare, %palare %i clatire. 2.0.1. respalarea are drept %cop indepartarea impuritatilor gro%iere care pot deteriora organele acti$e ale utila1ului de maruntire %i inmuiere contaminarilor puternic aderente. Spalare

2.0.2.

#odul de de%-a%urare al proce%ului de %palare depinde de impuritatile pre ente %i %e controlea a prin urmatorii parametri: ' ' ' ' ' gradul de maruntire al S#/l: natura mediului de %palare: $aloarea raportului dintre $olumul lic0idului de %palare %i cel al materialului %upu% %palarii: temperatura %i pre%iunea de lucru: marimea tur*ulentei mediului de %palare.

Cele mai utili are *ai de %palare %unt cilindrice %au o$ale, $erticale )-ig. 1<+, %au ori ontale )-ig. 14+, cu unul %au doua agitatoare cu palete, elice %au melc, cu -unctionarea continua %au di%continua.

%i+. 12. verticale

ai de spalare

%i+. 13 ai de spalare orizontale : 1'cu$a: &'melc agitare: 3'a( cu paleti: 9'%ita.

#ult mai e-iciente pentru %palarea macinaturii pro$enite din -ilme %au -olii u ate de /O %unt *aile ori ontale cu doua agitatoare cu palete, %au cu melc cu -unctionare continua )-ig. 17+. %i+. 14. aie de spalare cu a6 orizontal8 cu sisteme variate de eliminare a materialului spalat:

1're er$or intermediar: &'do ator: 3'*aie de %palare: 9'%ita: 6'a( cu paleti: 6'motor antrenare a(: <' ona calma de prele$are: 4'lant cu placi tran%$er%ale ec0idi%tante pentru prele$are: 7'conducta pentru alimentare cu apa proa%pata pentru clatire: 10'preaplin: 11'palnie de colectare %lam: 1&'conducta eliminare %lam: 13'pA'metru )a+: 19' di%po iti$ de e$acuare cu melc )*+: 16'di%po iti$ de e$acuare cu racleti )c+. Spatiul cu$ei e%te impartit printr'un perete $ertical, pla%at la capatul agitatorului %i o %ita ori ontala, la *a a ace%teia, in 3 one: una tur*ulenta pentru %palare %i doua calme, din care, una pentru prele$area materialului %palat %i una pentru depunerea impuritatilor in%olu*ile. ;orma o$ala a cu$ei adaptata mi%carii agitatoarelor, ameliorea a circulatia apei de %palare. Agitarea %i reparti area uni-orme a *ucatilor de material: in %olutia de %palare %e reali ea a prin reglarea ung0iului de atac al paletelor ar*orilor.

8impul de %palare %e determina prin $ite a de rotatie a ar*orilor agitatorului, ung0iul de atac al paletelor %i inaltimea peretelui mo*il. 2.0... !latirea e%te o -a a importanta a proce%ului de %palare, contri*uind atat la indepartarea %olutiei de %palare, cat %i la eliminarea %uplimentara a impuritatilor.

2.1. 'scarea "upa %palare, <05 din greutatea %olutiei de %palare ramane antrenata mecanic pe %upra-ata materialului %palat. Indepartarea ace%teia %e reali ea a prin: %toarcere li*era %i mecanica %i, dupa ca , prin u%care. Storcatorul centri-ugal din -igura &0 a e%te alcatuit dintr'o %ita tronconica, pla%ata intr'o ca%cada. /e corpul conic din interiorul %itei %unt -i(ate doua palete, cu marginile -oarte apropiate de %upra-ata interioara a %itei. Corpul conic %e mi%ca cu o $ite a de rotatie mai mica decat cea a %itei tronconice. "atorita mi%carii de rotatie a %itei tronconice, apa legata mecanic pe %upra-ata S#/lu e%te proiectata catre peretele %itei. #aterialul %olid e%te reclat continuu de catre paletele ata%ate corpului conic %i o*ligat %a %e indrepte catre gura de e$acuare. U%carea e%te accentuata de aerul cald creat de rotatia celor doua palete ale corpului conic.

%i+ 25. Storcatoare centrifu+ale7 a-cu sita conica9 b-cu sita cilindrica:

1'palnie de alimentare: &'carca%a: 3'%ita tronconica: 9'palete: 6'corp conic: 6'cilindru: <'tam*ur: 4'paleti: 7'%ita: 10'ciclon. U%catorul poate -i utili at %i pentru clatirea %uplimentara a S#/lu. In ace%t %cop, concomitent cu ace%tea %e introduce apa de clatire, care, dupa trecerea prin %ita, %e colectea a in 1g0ea*ul de e$acuare. /e tam*urul de rotatie al u%catorului din -igura &0 * %unt montati paleti care a%igura a%cen%iunea materialului. #i%carea de rotatie a tam*urului $a genera -orta centri-uga care $a proiecta S#/lu pe %ita de retinere pla%ata intre tam*ur %i peretele u%catorului. Apa de %palare care a trecut prin %ita e%te colectata printr'o conducta a-lata la partea in-erioara a u%catorului. #aterialul u%cat a1un% la partea %uperioara a ace%tuia e%te e$acuat printr'un curent de aer cald intr'un ciclon, unde proce%ul de u%care e%te accentuat. Intrucat u%carea e%te o -a a mare con%umatoare de energie )cca <000 B pentru 1 >g apa+,atentia te0nologiilor %e concrentrea a in general pe reducerea continutului de apa al SI#/lu %palat, prin metodele de %toarcere, a%t-el incat cantitatea ce tre*uie indepartata prin u%care %a -ie minima. /rin u%care, continutul re idual de umiditate a1unge la 0,1C0,65 %i $a -i mult mic%orat prin dega area topiturii la grenularea S#/lu, %au?%i la prelucrarea in produ% -init. Cele mai -olo%ite u%catoare %unt cele pneumatice in pat -luidi at, de tip ciclon %au cuptoare orin ontale. 2. 2 $e+enerarea "upa cum am mentionat, %coaterea din u a celor mai multe o*iecte u ate e%te datorata deteriorarilor mecanice produ%e in timpul e(ploatarii %i nu celor de ordin %tructural. /rin urmare $ariatia proprietatii re iduale utile a polimerului %ecundar, determinata de deteriorarile %tructurale produ%e de -actorii de degradare, in -unctie de durata de $iata poate -i repre entata printr'o dreapta, cu panta negati$a.

%i+ 21.Variatia proprietatilor reziduale utile functie de durata de viata a produselor din &PI 7 de+radarea mecanica9 : : : : de+radarea structurala.

Regenerarea polimerului $a %cadea proprietatea re iduala utila, dar cau a impuritatilor, %i a proce%ului %la* de deterioare %tructurala cu o $aloare ", pana in punctul RD. /roce%ul poate -i reluat atatea cicluri, pana cand punctul #r, $a coincide cu $n.

Con-orm celor de mai %u%, polimerul %ecundar poate -i $alori-icat ca atare prin regenerare de n ori, pana cand %n & $n, in $ederea im*unatatiri proprietatilor re iduale utile, de -iecare data in%a, $alori-icat in acele domenii care nece%ita materiale cu proprietati %imilare cu cele ale polimerului dupa -iecare %coatere din u .

%i+ 22. Discutia defectelor S&Plu proprietatii in cazul modificariilor cu 05; modificat polimer primar : material primar 1 ' material primar: prelucrari.

%i+ 2.. #volutia reziduale pentru S&Plu cu diferite procente de in functie de numarul de

& ' material prelucrat o %ingura data: 3 ' material prelucrat de doua ori: 9 ' material prelucrat de trei ori: 6 ' material prelucrat de patru ori: 6 ' material prelucrat de cinci ori: Con-orm principiului dilutiei de-ectelor, repre entat in fig.22 %i fig. 2', indi-erent de $aloarea procentului de modi-icare dupa un numar de cicluri de -ormare ' utili are proprietatea re iduala utila atinge un ni$el con%tant, indi-erent de numarul ciclului de prelucrare."eci, dupaatingerea ni$elului con%tant $alori-icarea %e poate -ace in acela%i domeniu -ara o noua. modi-icare, %ati%-acut de proprietatea re iduala utila a materialului. /rin urmare, regenerarea repre inta %ingura -orma de recirculare in care polimerul %uporta o noua tran%-ormare de -a a, in $ederea con-eririi aceleia%i %au unei noi $alori de intre*uintare, %i cand calitatea polimerului %ecundar poate -i im*unatatita prin modi-icare %i?%au prelucrarea pe utila1e cu randament ridicat de dega are ' -iltrare, pla%ti-iere ' omogeni are. 2.7.1 relucrarea din topitura a polimerilor %ecundari urmea a in general legile intalnite la cei primari, pri$ind proce%ele de aditi$are.

Im*unatatirea proprietatilor de curgere %e reali ea a ca %i in ca ul polimerilor primari, %i prin utili area de lu*ri-ianti %i pla%ti-ianti. Utili area lu*ri-iantilor interni %i e(terni e%te indi%pen%a*ila indeo%e*i in ca ul /VC %i in %pecial a /VC ' U, acea%ta deoarece, datorita $a%co itatii mari a topiturii polimerului, utila1ele de prelucrare tre*uie %a de $olte -orte mari, care, prin caldura generata determina cre%terea temperaturii topiturii polimerului, -enomen nedorit din cau a termo%ta*ilitatii redu%e a /VC.In a-ara de acea%ta, topitura de /VC are o permanenta tendinta de a adera pe %upra-etele metalice ale utila1elor de prelucrare, de-icienta eliminata la utili area lu*ri-iantilor e(terni care %u* -orma unor %traturi %u*tiri, reduc -recarile dintre polimerul topit %i partile metalice. 2u*ri-iantii e(terni recomandati pentru /VC %ecundar %unt in general cercurile para-inice, polietilenele cu ma%a moleculara mica etc. iar interni, ca %i in ca ul polimerului primar monoe%teri ai glicerinei, e%teri ai aci ilor %tearic, oleic, ricinoleic, cu alcooli poli$alenti. /la%ti-iantii tre*uie %a -ie compati*ili cu polimerii, adica %a %e di ol$e partial %au complet, in -unctie de temperatura, in ma%a ace%tora."aca pla%ti-iantul are o %olu*ilitate limitata in polimer cur*a -actorului de pierderi e%te e(tin%a, cu atat mai mult cu cat pla%ti-iantul de$ine un %ol$ent mai %la*. Cei mai utili ati pla%ti-ianti pentru materialele polimerice %ecundare %unt pla%ti-iantii monomeri, mono %au die%teri ai aci ilor %au alcoolilor *i*a ici %i pla%ti-ianti polimeri, re ultati din unul %au mai multi aci i *i*a ici, un poliol %i un acid mono*a ic %au alcool. Sta*ili area materialelor polimerice %ecundare capata a%pecte caracteri%tice impu%e de impo%i*ilitatea eliminarii totale a continutului re idual de impuritati, indi-erent de %e$eritatea -a elor de decontaminare %i de di-icultatea identi-icarii naturii %i calitatii produ%elor de degradare, aparute in urma proce%ului de 3im*atranire3. A%pectele de %ta*ili are au un caracter deo%e*it in ca ul /VC unde caracteri%ticile mecanice ridicate %i re i%tenta la a*ra iune mare -ace di-icila retran%-ormarea in pul*ere a o*iectelor u ate din /VC.

;aptul ca temperatura de topire aproape %e con-unda cu temperatura la care incepe de%compunerea %i ca la prelucrarea din topitura %unt nece%are -orte de%tul de ridicate )cca 6 C &00 #pa+ pentru prelucrare, -ace ca %ta*ili area /VC %ecundar %a -ie caracteri ata de a%pecte particulare. /roprietatile ame%tecurilor de polimeri %unt determinatede o %erie intreaga de -actori, dintre care cel mai important e%te compati*ilitatea componen%ilor. Ame%tecurile -ormate din componenti compati*ili %unt materiale mono-a ice ale caror proprietati $aria a liniar cu compo itia, in limitele proprietatilor componentilor. Ame%tecurile mi%ci*ile pe *a a de policar*onat polimer, cu %tructura amor-a, %i polie%teri cri%tali a*ili )/!8, /=8+, policaprolactama %i di$er%i copolie%teri %unt ra%pandite in practica prelucrarii polimerilor. #are ma1oritate a ame%tecurilor %e reali ea a din componenti incompati*ili, in care ca ame%tecurile %unt materiale multi-a ice, ale caror proprietati depind de mor-ologia reali ata cu $alori de e(trem mai mari %au mai mici decat $alorile proprietatilor componentilor. "upa cum %e %tie proprietatile -i ico ' mecanice %ca ute ale ame%tecurilor de polimeri incompati*ili %e datore%c mor-ologiei ace%tora, de la di%per%ii %tati%tice, pana la laminate multi%trat, determinata de lip%a de ade i$itate dintre -a e, ca urmare a ten%iunii inter-aciale e(trem de ridicata, care -ace di-icila di%per%area componentilor pana la ni$el molecular. Cand ace%te ame%tecuri %unt %upu%e actiunii -ortelor e(terioare la limita de %eparare a -a elor are loc o concentrare a e-orturilor -apt ce -a$ori ea a aparitia micro-i%urilor. Solicitarea in continuare -ace ca ace%te -i%uri %a %e propage de'a lungul inter-atei. /ropagarea u%oara a -i%urilor determina -racturarea ame%tecurilor la %olicitari mici. Utili area ame%tecurilor incompati*ile, ca atare, e%te limitata %i de di-icultatile intampinate la prelucrare. Compo itia comple(a -ace ca proprietatile reologice %a $arie e continuu. Utila1ele con$entionale de prelucrare nu %unt proiectate pentru a %uporta a%t-el de $ariatii %i

ca urmare au loc permanente dereglari in -unctionare, ceea ce %e ra%-range a%upra calitatii produ%elor -inale, -acandu'le necore%pun atoare. /rintre po%i*ilitatile de im*unatatire a po%i*ilitatilor ame%tecurilor de polimeri incompati*ili, %e numara %i utili area de agenti de compati*ili are, agenti acti$i de %upra-ata care %ca and ten%iunea la inter-ata -a elor din %i%tem, -ara a -i capa*ili %a %c0im*e proprietatile termodinamice ale inter-etei, determina -ormarea unui material i omor-, cu proprietati -i ice utile. Cel mai ade%ea, drept agenti de compati*ili are %e utili%ea a *loc'copolimeri, copolimeri gre-ati %au %u*%tante cu molecule mici, de cele mai multe ori cu lanturi ali-atice lungi %i grupe poli-unctionale. #aterialele de umplutura : calcar, creta, car*onat de calciu, umpluturi celulo ice )-aina de lemn, %coarta macinata etc.+ %unt -rec$ent utili ate %i in ca ul polimerilor %ecundari. !-ectul de modi-icare depinde de ma%ura in care ace%te indepline%c urmatoarele proprietati : a*%or*tie %ca uta de umiditate, den%itate apropiate de cea ceruta produ%elor -inite, *una %ta*ilitate c0imica. Ran-or%area e%te o directie de $alori-icare -rec$ent utili ata, mai ale% in ca ul a$elor polimeri %ecundari la cre continutul re idual de impuritati nu indepline%te conditiile de regenerare, materialele de armare de tipul -i*relor de %ticla, %curte %au largi etc.,a$and o in-luenta %pectaculoa%a a%upra proprietatilor mecanice ale polimerului %ecundar )re i%tenta la tractiune, a*ra iune etc+.Natura peliculei ce acopera -i*rele in-luentea a in mod %en%i*il caracteri%ticile materialului armat. ;i*rele lungi %e pre-era celor %curte, prin e-ecul de ran-or%are %uperior. !(pandarea %'a do$edit a -i una din cele mai renta*ile directii de regenerare mai ale% pentru S#/lu puternic impuri-icate. Omogeni area compo itiei are loc in proce%ul de prelucrare, de%-a%urat la temperaturi ce nu depa%e%c temperatura de de%compunere a agentului de e(pandare. #odi-icarea c0imica )reticularea+ %e utili ea a mai putin in ca ul S#/lu, per-ormantelor atin%e ne1u%ti-icand e-orturile te0nologice de in1ectie.

/relucrarea polimerilor %ecundari pe utila1e cu randament ridicat de pla%ti-iere %i omogeni are cu una %au mai multe po%i*ilitati de dega are %i -iltrare a topiturii, a%igura %porirea calitatii, polimerului regenerat. 2.7.2 !riteriul de omogenitate la ma%inile de prelucrare din topitura, e%te marimea -or-ecarii tran%$er%ale, care determina %c0im*ul de material intre di-eritele %traturi in mi%care. Valoarea gradului de omogeni are depinde de tipul ma%inii de prelucrare utili ata la regenerare. /entru regenerarea polimerilor mala(oarele cu melci de con%tructie %peciala din cau a c0eltuielilor de in$e%titie mari. 8ipuri de utila1e utili ate in omogeni area topiturilor ' 2aminoare cu doi %au mai multi cilindri Utila1e de omogeni are : ' #ala(oare inc0i%e ' -ara melc ' !(trudere ' cu melc ' cu rotire in acela%i %en% ' cu doi melci ' cu rotire in %en% contra 2a e(truderele cu un melc, %c0im*ul material intre %traturi %e -ace de-ectuo% %au deloc. Utili area in ona de topire de pi%toane de -recare %i ame%tecare, pentru a a1uta actiunea de pla%ti-iere a melcului, nu conduce la re ultate %pectaculoa%e, iar *ilantul energetic e%te total ne%ati%-acator. !(truderele cu doi melci care %e mi%ca in %en% contrar, au e-ect *un de omogeni are, din cau a componetei tran$er%ale a -or-ecarii. !(trudele cu doi melci care %e mi%ca in acela%i %en% au o ' cu un melc

-or-ecare tran%$er%ala de $aloare unica, ceea ce -ace ca ace%te e(trudere %a nu -ie -olo%ite pentru polimeri %ecundari. Con%umul energetic nece%ar unui e(truder cu doi melci repre inta 1umatate din energia totala a unui e(truder cu un %ingur melc. "e*itele reali ate de e(truderele cu doi melci %unt mult mai mari decat la cele cu un %ingur melc, la lungimi de melci redu%e %i dinamice apro(imati$ identice. "e aceea e(truderele cu doi melci, care %e rote%c in %en% contrar, repre inta utila1ele cele mai e-iciente pentru regenerarea polimerilor %ecundari. 2.7.3 "ega#area e%te indi%pen%a*ila regenerarii polimerilor %ecundari %i e%te impu%a de nece%itatea eliminarii elementelor $olatile re ultate in urma e$aporarii umiditatii rama%e in urma proce%ului de u%care, de%compunerii impuritatilor organice re iduale, a $op%elelor neindepartate de pe %upra-ata polimerului la puri-icare, c0iar a de%compunerii, polimerului din cau a %peciilor acti$e de degradare -ormate in timpul $ietii. "ega area e%te e-icienta cand continutul re idual de umiditate al polimerului %ecundar nu depa%e%te 0,65, in ca contrar materialul %e u%uca. "ega are topiturilor de polimeri, %e reali ea a prin con%truirea pe utila1ul de omogeni are a uneia %au mai multor one de dega are, care are loc printr'un proce% de di-u ie )proce% indelingat+ %au de -ier*ere )proce% de %curta durata+. !-icienta dega arii prin -ier*ere depinde de timpul de %tationare in ona de dega are, temperatura de lucru, regimul de -or-ecare %i %upra-ata li*era a topiturii in ona de dega are. "ega are e%te cu mult mai inten%a cu cat timpul de %tationare in ona de dega are e%te mai mare. #arirea timpului de %tationare determina %caderea puternica a producti$itatii, ceea ce -ace ca nici acea%ta $arianta de dega are %a nu %e poata a*orda. 8emperaturi de prelucrare prea mari determina degradarea polimerului. 2a o geometrie data a melcului, regimul de -or-ecare are

o $aloare con%tanta. Re ulta deci ca %ingura po%i*ilitate e-icienta de e-ectuare a dega arii e%te marirea %upra-etei li*ere a topiturii, corelata cu reducerea gro%imii %ale in acea%ta ona. Cu cat gradul de umplere al onei de dega are e%te mai mic, cu atat eliminarea %u*%tantelor $olatile din topitura %e -ace mai u%or. #arirea %upra-etei li*ere a topiturii in reali ea a prin : ona de dega are %e

' cre%terea lungimii onei %i marirea diametrului melcului in acea%ta ona: ' impartirea onei de dega are in doua %au mai multe parti independente %i legarea prin one de tran%port.

%i+ 2/. Variatia continutului rezidual de volatile in functie de +radul de umplere al zonei de de+azare

!(truderele cu doi melci, cu %en%uri di-erite de rotatie ale melcilor %unt con%iderate utila1e ideale de dega are, deoarece : ' a%igura topiturii, in ona de dega are, o %tare de ec0ili*ru, ceea ce permite indepartarea $olatilelor, -ara a -i nece%ara, utili area $acuumului: ' turatiile %unt %ca ute %i deci de %tationare e%te relati$ indelungata. !(truderele cu doi melci care %e rote%c in acela%i %en%, -ormea a in ona de dega are o concentrare a topiturii ceea ce contra$ine cerintelor unei -ier*eri e-iciente in %trat %u*tire.

!(truderele cu un %ingur melc are de a$anta1ul ca nu pote a%igura din cau a curgerii predominant tran%$er%ale, care creea a pericolul inecarii melcului in acea%ta ona, un %trat %u*tire in ona de dega are %i nici o %tare de ec0ili*ru. !(truderele cu doi melci %e impun %i din punct de $edere al dega arii ca utila1e de e-icienta, continutul re idual de $olatile -iind adu%, in urma dega arii, la 0,15. 2.7.4 $iltrarea topiturilor repre inta -a a -inala in e-orturile de indepartare a impuritatilor din S#/lu.Se reali ea a cu a1utorul unor di%po iti$e de -iltrare, ampla%ate in capul e(truderelor, inainte de du a de pro-ilare. /artea principala a ace%tor di%po iti$e o con%tituie o %ita %au un pac0et de %ite, prin care, topitura de material e%te o*ligata %a treaca, inainte de a a1unge in capul de pro-ilare. "i%po iti$ele de -iltrare a topiturilor %e cla%i-ica : ' di%po iti$e de -iltrare -ara %c0im*area %itei. ' di%po iti$e de -iltrare cu %c0im*area di%continua a %itelor implica intreruperea de*itarii topiturii %pre du a de pro-ilare, un timp egal cu cel nece%ar inlocuirii %itei colmatate. Sc0im*area %itelor %e poate e(ecuta manual, %au prin actionare 0idraulica

%i+ 20. Sc,imbatoare de site 7 a - actionare manuala9 b - actionare ,idraulica 7 1 - dispozitiv de filtrare9 2 - maner pentru deplasare9 . - cilindru actionat ,idraulic.

#ult mai e-iciente %unt %i%temele automate de curatire, la care, impuritatile cule%e %unt indepartate prin circulatia in %en% in$er% a topiturii de polimer, %au prin utili area di%po iti$elor mecanice de curatire. #ai practice %'au do$edit a -i di%po iti$ele de -iltrare la care %c0im*area %itei %e -ace prin depla%area a(ialaa *oltului purtator de %ita.

%i+ 21. %unctionarea unui sc,imbator %i+ 22. Dispozitiv de filtrare cu cu functionare continua si decolmatare deplasare a6iala a boltului automata a sitelor 7 1 ' trecerea normala a topiturii: & ' trecerea topiturii %pre capul de pro-ilare prin am*ele pac0ete de %ite: 3' trecerea topiturii printr'un pac0et de %ite in %en% in$er% in $ederea curatirii %itei: 9 ' trecerea topiturii prin pac0etul ne' colmatat %i %c0im*area celui colmatat. =anda continua de %ite a di%po iti$ului de -iltrare din -ig. &< care %e interpune in -ata -lu(ului de material, %e derulea a continuu indi-erent de gradul de colmatare. Utili area ace%tui tip de -iltru e%te limitata din cau a co%tului ridicat %i a de-icientelor de e(ploatare. purtator de site.

%i+ 22. Dispozitiv de filtrare cu sita care se deruleaza continuu "ecolmatarea cu a1utorul topiturii de polimer nu a%igura curatirea totala a %itelor, ceea ce reduce de*itul e(truderului. #ane$rarea -lu(urilor de topitura %e reali ea a de%tul de ane$oio%.

Renta*ilitatea unui di%po iti$ de -iltrare e%te data de $aloarea interdependentei dintre marimea oc0iurilor %itei, pre%iunea %i de*itul topiturii, %i timpul de colmatare al %itei.

%i+ 23. Dispozitiv de filtrare cu decolmatare mecanica a sitei #arimea oc0iurilor %itei determina producti$itatea e(truderului %i calitatea puri-icarii.

%i+ 24. Influenta numarului de oc,iuri ale sitei de filtrare asupra productivitatii e6truderului. Regenerarea polimerilor %ecundari la prelucrarea din topitura %e poate reali a cu %au -ara granulare intermediara, in -unctie de gradul de omogeni are, -iltrare, dega are, pe care'l poate a%igura utila1ul pe care %e -ace prelucrarea in produ% -init.

"eoarece -orma granulei determina $aloarea producti$itatii, granularea intermediara a S#/lu e%te a$anta1oa%a %i atunci cand prelucrarea %e reali ea a pe ma%ini cu randament ridicat de pla%ti-iere ' omogeni are. Alimentarea unui e(truder cu S#/lu %u* -orma de granule lenticulare, in loc de macinatura, determina o cre%tere a producti$itatii utila1ului cu cca 365 In general, prelucratorii care i%i de $olta pe plat-orme proprii capacitati pentru S#/lu, %au cei care prelucrea a numai ace%te tipuri de materiale, aleg ca $arianta te0nologica regenerarea cu prelucrarea direct in produ%e -inite. /e de alta parte granularea in%eamna %upunerea polimerului unui tratament termic %uplimentar, daunator, mai ale% in ca ul S#/lu regenerate de mai multe ori %au a celor care %e de%compun u%or %u* actiunea caldurii. "in cele de mai %u% re ulta deci ca e(i%ta -oarte multe ratiuni care impun reali area granularii S#/lu. /o%i*ilitatile de granulare ale S#/lu %unt identice cu cele utili ate in ca ul S#/lt. /olimerul %i natura curgerii topiturii ace%tuia impun tipul granulatorului. 2ip%a -a ei de granulare din -lu(ul te0nologic de regenerare nece%ita dotarea utila1elor pe care %e reali ea a prelucrarea in produ%e -inite cu guri de alimente largite, pro-ile %peciale ale melcilor in ona de alimentare, %i%teme de alimentare -ortata, mai ale% in ca ul macinaturii pro$enite din -olii u ate etc. Regenerarea S#/lu direct in produ% -ini, -ara granulare intermediara, %e reali ea a prin e(trudere, intrudere, %au in1ectie, pe utila1e adaptate core%pun ator. 8e0nologia de e(trudere'%u-lare %e practica,indeo%e*i in ca ul o*tinerii corpurilor ca$e utili ate ca am*ala1e pentru produ%e nealimentare, c0iar al -oliilor pentru am*ala1e, indeo%e*i in ca ul S#/lu a caror -ormula de aditi$are pre inta garantia im*unatatirii proprietatilor de curgere %i a celor -i ico'mecanice.

2.7.5 osi%ilitati de utili#are ale materialelor plastice regenerate

Reintroducere in circuitul producti$ a polimerilor regeneratii are implicatii mari a%upra utili arii rationale a re%ur%elor nationale )petrol, lemn, metal etc.+ %i are in $edere, in primul rand, caracteri%tici de piata )intere% pentru anumite produ%e corelate cu cele legate de calitatea polimerilor regenera%i+. Unul din e-ectele ma1ore ale reintroducerii in circuitul producti$ al ace%tor materiale e%te economi%irea re%ur%elor petroliere nationale prin economi%irea con%umului de polimer primar. /roprietatile -i ico'mecanice $or a$ea $alori de per-ormante doar prin e-orturi %peciale, co%ti%itoare. "in ace%te moti$e, prelucrarea in produ%e -inite %au %emi-a*ricate a polimerilor regenera %i $a ocoli acele directii din care re ulta produ%e de tipul : ' am*ala1e alimentare %i toate produ%ele a caror utili are e%te conditionata de a$i e alimentare: ' produ%e cu pereti %u*tiri: 'te$i pentru lic0ide %u* pre%iune, produ%e cu modulde inco$oiere ridicat, %au re i%tente la lumina etc. /olimerii regenerati %e pot utili a cu %ucce% pentru reali area de produ%e in1ectate medii %i grele, acolo unde continutul re idual de impuritati nu periclitea a in-undarea canalelor de in1ectie : produ%e utili ate in agricultuta, con%tructii, de u ca%nic etc. 8oate te$ile pentru drena1, -olii etc., reali ate prin e(trudere din polimeri primari, care %e -olo%e%c in domenii ce le e(clud pe cele de mai %u%, pot -i inlocuite cu cele con-ectionate din polimeri %ecundari. "alele pre%ate, %au co$oarele /VC, pot -i e(ecutate din /VC regenerat depu% pe %uport te(til. =uteliile pentru am*alat produ%e nealimentate )c0imice etc.+, pot -i con-ectionate din /VC %au /!, pro$enite din *utelii u ate.

Un domeniu deo%e*it de $a%t in care pot -i utili ati polimeri regenerati, e%te cel al materialelor de con%tructii, ca inlocuitori de lemn, metal, ciment, dat -iind ca produ%ele o*tinute din ace%tea pot a$ea un a%pect a%emanator cu al celor o*tinute din ace%te tipuri de materiale, utili area lor -iind in%otita de o %erie de a$anta1e ca : dura*ilitate, re i%tenta la coro iune, a*ra iune, greutate redu%a. "e a$anta1ele legate de re i%tenta %la*a la caldura, coe-icient de dilatare termica ridicat, %e elimina -ie prin aditi$are %peciala, -ie prin ocolirea domeniilor unde apar ace%te %olicitari. In conte(tul accentuarii cri ei de materii prime, utili area rationala a ace%tora, %e impune cu %trigenta, regenerarea polimerilor %ecundari -iind o %olutie cu pondere in%emnata in con%umarea rationala a re%ur%elor materiale nationale. 2.7.6 &egenerarea principalilor polimeri secundari "upa cum %'a mentionat, polimerii de mare tona1 care %e rega%e%c ca materiale %ecundare %unt : /!'2" %i /!'A", /VC, /S, %i A=S utili ati pentru reali area, in principiu, a urmatoarelor tipuri de produ%e : ' /! %i // : -olii %i -ilme utili ate ca am*ala1e %i in agricultura: ' /VC'/ : -olii, ca*luri electrice, piele %intetica: ' /VC'U : te$i, tu*uri, im*inari etc.: ' /S : produ%e e(pandate, repere auto: 2.(.6.) *egenerarea polimerilor secundari proveniti din folii uzate. ;oliile u ate %unt principalele S#/lu colectate de intreprinderile %peciali ate, de la con%umatorii indu%triali %i de la cei indi$iduali. Au -o%t -olo%ite ca am*ala1e )pentru produ%e indu%triale te(tile, alimentare+, %au ca materiale de protectie )lucrari de con%tructii pe timp de iarna, %ere %i %olarii+, 0idroi olante )pentru 0idroameliorarea terenurilor agricole+, %i %unt con-ectionate in principal, din /O )/! %i //+ %i din /VC.

Tabelul 2. Posibilitati de utilizare a materialelor plastice re+enerate 0omeni! de !tili#are' ti de rod!s &onstr!ctii civile stal i "are laci rod!se de ansam"l! stal i' "are' laci tevi' t!"!ri' rotectie cor !ri cave "!toaie etc+ rod!se in,ectate folii calandrate sim le sa! stratificate materiale din de 0estinatie de mar)ine' des artitori' de o"servatie ro tele co aci entr! constr!ctii'

scari contra ero#i!nii rotectori entr! ca"l!ri' ano!ri rofil entr! ciment

*containere'

mese' ferestre' "anci entr! loc!ri de ,oaca co ii' loc!ri de a)rement' orti' s! orti' file!ri entr! teren!ri s ortive etc drena,e' rotectia telefonice' electrice ca"l!rilor

re#ervoare entr! colectari lic2ide *a a' mena,era re#id!ala+ ano!ri ventilatoare aco eris!ri entr! ardoseli'

&onstr!ctii ind!striale &onstr!ctii r!tiere si feroviare stal i' "are

materiale entr! d!s!mele' ereti

Trans ort!ri si telecom!nicatii rod!se in,ectate

drena,e' rotectii de ca"l!ri' re#ervoare de a a re#id!ala marca,e' entr! ietoni loc!ri de arcare dale de ava,' traverse de cale ferata-

A)ric!lt!ra' #oote2nice tevi' t!"!ri

stal i' "are

Am"ala,e cor !ri cave "!toie etc+ *containere'

elemente s!"terane entr! s!stinerea ca"l!rilor telefonice instalatii de drena, 2idroameliorativ sa! in ada ost!rile entr! animale ro tele entr! rasadnite etc!"ele in)rasaminte' )radinarit'

rod!se de ansam"l! din laci si "are rod!se in,ectate

Alte domenii rod!se de !# casnic invatamant cinemato)rafie' teatr!

roa"e entr! materiale !soare "o"ine sarma

)2ivece de flori',ardiniere')aleti entr! dese!ri mena,ere' raft!ri de"arale'ster)atoare materiale didactice *roci' 2arti' stative'indicatoare etc+ "anci' s! orti ta"la materiale entr! decor' co aci' "anci' ietre artificiale lasate in ,!r!l strat!rilor de flori

"eoarece -oliile u ate pro$in din domenii de utili are care determina grade di-erite de contaminare, -olia -olo%ita in agricultura la acoperirea %erelor %i %olarelor, -iind cea mai impuri-icata, colectarea %electi$a in -unctie de domeniul de utili are permite -ormarea inca din punctele de colecttare a mai multor categorii de re%ur%e )curate, murdare %i -oarte murdare+. Colectarea %electi$a, pe grad de contaminare, inle%ne%te reali area cu mai multa u%urinta a operatiei urmatoare din -lu(ul

te0nologic, %ortarea preliminara nece%ara pentru indepartarea impuritatilor mari, pietre, %arme, lemne, 0artie. Compactarea e%te o -a a caracteri%tica indeo%e*i te0nologiilor de $alori-icare a S#/lu %u* -orma de -olii dat -iind ca tran%portul de pe o plat-orma pe alta nu %e poate reali a in conditii renta*ile -ara a reduce $olumul. Se reali ea a prin aglomerare %au granulare directa, daca %unt curate, %au prin pre%are in *aloti de dimen%iuni con$ena*ile pentru cele impuri-icate. Cel mai renta*il utila1 de maruntire e%te cel in care taierea %e reali ea a prin %-a%iere rapida a *alotului de -olie. Spalarea macinaturii de -olie u ata %e reali ea a in utila1e de tip cuno%cut prin alimentarea in -lu( direct a materialului macinat %i a agentului de %palare. Un grad inalt de curatire %e reali ea a in *ai de %palare de tipul cu rotor, in care %e produce o -recare inten%a a particulelor de material, unele de altele, prin alimentare limitata cu %olutia de %palare. Uneori, cand -oliile nu %u -o%t colectate pe tipul de polimer, dupa *aia de %palare, materialul e%te trecut intr'o unitate de -lotatie. ;ractia u%oara $a -i -ormata din /O, iar cea mai grea din /VC. Separarea -ractiei /O nu %e practica, polimerii din ame%tec -iind compati*ili. Urmatoarele -a e ale proce%ului te0nologic de regenerare %unt u%carea %i aglomerarea. /entru %toarcerea li*era %unt e-iciente %itele cu tur*ulenta, %au cele tip ciclon. Stoarcerea -ortata )prin centri-ugarea+ %i u%carea lor, reduce continutul de umiditate la 0,06 ' 0,15. /arametrii proce%elor de u%care a -oliei depind de gradul de di%per%ie al macinaturii %i de continutul de apa al materialului %palat. Regenerarea -ulgilor %au aglomeratelor o*tinute din -olii u ate de /! ' 2" %e reali ea a pe utila1e de tipul celor cu %au -ara granulare intermediara.

/! ' 2" %ecundara poate -i regenerata ca atare, -ara aditi$are, in $ederea im*unatatirii per-ormantelor calitati$e cand %e tran%-orma de cele mai multe ori, in -olie pentru am*ala1e, materiale de protectie etc. Tabelul .. Date comparative privind caracteristicile foliilor de P# - !D re+enerata cu si fara adaos de polimer inferior &aracteristici Valori %E.L0 %E.L0 re)enerata4 re)enerata 567 olimer inferior 596 59: 556 5:6 9;6 ;6 <6 6';5 5<= 9:6 9>6 :: =< 6'>;

Re#istenta la r! ere' daN8cm.9 lon)it!dinal transversal

Al!n)ire la r! ere' 7 lon)it!dinal transversal

Re#istenta la sfasiere' daN8cm.9 lon)it!dinal transversal

Indicele de fl!iditate' )856min.5 Utili area unor te0nici de prelucrare mi(te are ca e-ct, de a%emenea, o %porire calitati$a.Coe(truderea unui %trat de material primar pe%te unul din polimer %ecundar, permitE reali area unui material cu utili ari %peciale. "egradarea polimerului ca urmare a %olicitarilor din timpul $ietii determina, mai ale% in ca ul in care e(punerea a $ut loc in one climatice 3calde3 %au 3-oarte calde3, %caderea con%idera*ila a

proprietatilor -i ico'mecanice, c0iar impo%i*ilitatea prelucrarii din topitura. Amelioarea e-ectelor degradarii %e reali ea a de cele mai multe ori prin modi-icarea c0imica %au -i ica a polimerului %ecundar. #aterialele de umplutura, de tipul FnO, 8iO &, in proportie de 1' &5, con-era materialului o *una prelucra*ilitate, polimerului regenerat putand -i -olo%it la con-ectionarea di-eritelor o*iecte pentru agricultura, am*ala1e pentru produ%e c0imice %au te$i. Regenerarea -oliilor u ate din /VC parcurge acelea%i -a e te0nologice ca %i cele intalnite in ca ul -oliilor din /!, cu e(ceptia -a ei de aglomerare. /e tot parcur%ul -lu(ului te0nologic )c0iar %i la macinare+ polimerul $a -i prote1at impotri$a di%tructiei termoo(idati$e. /relucrarea din toputura %e $a -ace pe utila1e care nu %upun polimerul unor %olicitari termice inten%e %i la care regimul de temperaturi poate -i urmarit cu mare preci ie. #acinatura de /VC poate -i prelucrata ca atare prin e(trudere in te$i utili ate in drena1e 0idroameliorati$e, calandare in -olii, dale etc, %au dupa granulare, prin e(trudere %i in1ectie. Cele mai di-icile pro*leme apar la regenerarea -oliilor u ate continute in de%eul mena1er. Indi-erent de metoda de %eparare utili ata continutul re idual de impuritati al S#/lu e%te intotdeauna pe%te limitele la care orice te0nologie de %eparare e%te renta*ila. 2.(.6.2*egenerarea polimerilor secundari proveniti din izolatiile cablurilor electrice. Ca*lurile electrice au mantalele %i i olatii polimerice con-ectionate din /VC )cca. 665+, /! )cca. 365+, /! reticulata, !/"#, copolimeri clorura de $inil'acetat de $inil, iar conductorii metalici %unt din aluminiu, cupru %au plum*. Calitatea proa%ta a metalului recuperat )cupru re ultand in -orma puternic o(idata, iar indepartarea %tratului %uper-icial de o(id -iind o operatie di-icila+ greutatile in epurarea ga elor de ardere

)co%ti%itoare %i total neeconomice+, %i cri a petrolului, au determinat de $oltarea te0nologiilor in care %e recuperau mantalele %i i olatiile polimerice. Ca*lurile electrice cu diametre mai mici de 10 mm, maruntite in conca%oare de-i*ratoare, pana la lungimi de cati$a cm, %e marunte%c in mori cu cutite, operatie in timpul careia %e reali ea a %i o partiala de%prindere a i olatiei de pe mie ul metalic. Racirea ca*lurilor inainte macinarii cre%te e-icienta de%prinderii. Cei mai e-icienti %ol$enti pentru materiale din /VC %unt : tetra0idro-uran incal it la 64 ' 110 0C, N ' metilpirolidona incal ita la 1<0 ' &&00C, ciclo0e(anona incal ita la &00 ' &46 0C, dimetil-ormamida incal ita la 160 ' 1760C, metiletilcetona incal ita la 190 ' 1400C, iar din punct de $edere al po%i*ilitatilor de indu%triali are, prin e-icienta de %eparare %uperioare, ame%tecuri de %ol$enti %i dintre ace%tea, %i%temul *em en'acetona )90?60+ %i tetra0idro-uran'tricloretilena )60?90+. "upa %ol$ire %i %epararea prin -iltrare %au centri-ugare a conductorilor electrici din %olutia in care a trecut polimerul, ace%tia %unt trecuti intr'o camera de %palare pentru indepartarea urmelor de %ol$enti. /olimerul e%te %co% din %olutie prin e$aporarea %ol$entului, la o temperatura %i o pre%iune la care polimerul nu %e degradea a termic. Separarea prin e(tractie permite o*tinerea /VC c0iar -ara aditi$ii utili ati la prelucrarea )pla%ti-iantilor, coloranti, etc+, a%pect care permite largirea domeniilor de aplicatie ale polimerului regenerat. Gradul de puritate al componentei polimerice o*tinute la %epararea prin e(tractie, permite reprelucrarea ace%teia tot ca i olatie pentru ca*luri electrice. !lementele pre-a*ricate %i pro-ilele compacte %au e(pandate pentru con%tructii, reali ate din /VC armat cu continut metalic re idual, au proprietati compara*ile cu a celor con-ectionate din polimeri primari.

2.(.6.' *egenerarea polietilenei de inalta densitate provenita din navete uzate. Na$etele %unt -a*ricate, in e(clu%i$itate, din /!' A" %i %unt utili ate, in mod deo%e*it, pentru tran%portul produ%elor alimentare : paine, legume, -ructe, carne, pe%te %au a %ticlelor cu lic0ide alimentare. /a%trarea proprietatilor %tructurale la %coaterea din u e%te un mare a$anta1 pentru regenerarea ace%tor tipuri de o*iecte u ate, te0nologia de $alori-icare cuprin and urmatoarele -a e te0nologice : colectare, regenerare, re-ormare. Gradul de impuri-icare )re iduuri ale produ%elor tran%portate, pietri%, ni%ip, 0artie etc+ nu depinde de tipul %au durata de e(ploatare a na$etei, utili atorii a$and in dotare in%talatii de %palare a ace%tora, dupa -iecare ciclu de utili are. ;undul na$etelor e%te cu cca &65 mai impuri-icat decat toate celelalte parti con%tituente. #aruntirea %e e-ectuea a in mori cu cutite %i %ite cu diametrul gaurilor de 19 ' 16 mm, %ituatie in care de*itul are $alori ma(ime, la un con%um energetic minim.

%i+ .5. Optimizarea +ranulatiei la maruntirea navetelor uzate7 a - consum ener+etic la maruntire in functie de +ranulatie9

b - variatia debitului unui e6truder <=458 cu un melc in functie de +ranulatie. Spalarea macinaturii e%te e-icienta in *ai cu unitati de %palare cilindrice, a%e ate in ca%cada, care, in comparatie cu *aile de %palare cu trei compartimente, cu doua a(e ori ontale cu paleti, permit %palarea in doua trepte %i clatirea, nece%itand un con%um de apa pentru %palare de 111 l pentru 1 >g S#/lu, -ata de 9 l pentru 1 >g S#/lu. Re ultatele e(perimentale, o*tinute pe epru$ete -ormate prin in1ectie din material pro$enit din na$ete u ate, maruntite, dupa %palare %i granulare, comparati$ cu re ultatele o*tinute pe epru$ete -ormate prin in1ectie din material pro$enit din na$ete u ate, maruntite, %palate %i negranulate, e$identia a rolul %i nece%itatea omogeni arii %i a -iltrarii din topitura, prin e(trudere granulare.

%i+ .1. Distributia rezistentei la soc C,arp> la - 25 5C pe epruvete crestate8 obtinute prin compoundarea materialului recuperat cu material primar 7 1 - amestec direct injectat9 2 - amestec omo+enizat prin +ranulare si injectie. "in punct de $edere al granularii, cele mai intere%ante %i%teme pentru recuperarea /!'A" pro$enita din na$ete %coa%e din u %unt :

' *ag0ete e(tru%e, racite in *aie %i granulate: ' *anda e(tru%a, racita in *aie %i granulata : ' granulare cu imer%ie totala in apa. Na$etele reali ate din /!'A" regenerata modi-icata, au proprietati compati*ile, c0iar %uperioare cu alte na$etelor reali ate din material primar. 2.(.6.+. *egenerarea polimerilor secundari proveniti din butelii uzate. =uteliile u ate pro$in de la con%umatori indi$iduali %i %unt utili ate, cele de /VC, la am*alarea produ%elor alimentare )1&5 $in, <65 apa minerala, 465 otet, 705 ulei+, iar cele din /! la am*alarea uleiurilor minerale, detergenti, produ%e co%metice %i -oarte rar, lapte. In -unctie de %olutia de colectare utili ata, ace%te materiale $or -i rega%ite -ie in S#/lu colectate %electi$ de la con%umatorii indi$iduali, -ie in de%eul mena1er. Colectarea %electi$a poate -i %timulata prin conditionarea cumpararii unor *utelii noi de predarea celor u ate. !(perienta multor %tate occidentale )Statele Unite ale Americii, !l$etia, Anglia, ;ranta+ a demo%trat ca ace%t %i%item de colectare e%te po%i*il.

%i+ .2. Influenta modificarii P#-?D secundare asupra rezistentei navetelor realizate din polimerul re+enerat.

8e0nologia de $alori-icare prin regenerarea *uteliilor polimerice u ate contine -a ele intalnite %i la alte tipuri de o*iecte u ate. "upa compactare, *uteliile %unt maruntite %i %upu%e proce%ului de puri-icare, in $ederea %ortarii pe tip de polimer %i al eliminarii tuturor impuritatilor gro%iere )metal, %ticla, pamant, etc+. Spalarea *uteliilor de /!'2" nece%ita, in primul rand, agenti %peciali de %palare de e(emplu : anti%pumanti pentru *uteliile in care %'au am*alat detergenti %i detergenti pentru *uteliile care au tran%portat uleiuri.

Granularea permite aducerea polimerlui la per-ormantele calitati$e caracteri%tice polimerului primar. Cele mai e-iciente %i%teme de granulare %unt cele din *anda %au *ag0ete, %i taiere in apa %au in aer. #acinatura puri-icata, maruntita -in, poate -i prelucrata ca atare, %au aditi$ata cu material primar, domeniul de utili are al polimerului regenerat depin and de proprietatile pe care le are. Tabelul /. Caracteristicile amestecurilor formate din PVC primar si PVC re+enerat din butelii uzate.
&om o#itia %V& amestec!l!i 7 rimar %V& re)enerat . 0ensitatea' A)8m %!nct!l Vicat86& de
.@

566 96 5<9;

:6 @6 5<6? ?=

?6 ;6 5<6; :6 ;6>856; 96<

;6 566 5@:< ?< <>=856; 5:6

&aracteristici 5@>@ >? @=@856; =?

inm!iere :9';
.9

;=<856; ;9=856; Re#istenta la r! ere' N8m Al!n)irea la r! ere' 7 96: 96<

Granulele de /VC regenerat, neaditi$at, %e prelucrea a prin in1ectie e(trudere, a$and proprietati -i ico'mecanice *une %i o culoare niciodata tran%parenta. /roprietatile permit retran%-ormarea in *utelii te0nologia ne-iind in%a practicata. Cel mai -rec$ent /VC regenerat e%te tran%-ormat in tu*uri de drena1, tu*uri pentru ca*luri tele-onice, %au electrice etc. Regenerarea *uteliilor de /VC, tre*uie %a e$ite %upunerea polimerului la %olicitarile termice periculoa%e, din cau a termo%ta*ilitatii %ca ute a polimerului. /rotectia termoo(idati$a %e reali ea a -ie prin %ta*ilirea core%pun atoare a polimerului, -ie prin prelucrarea din topitura, pe utila1e la care %olicitarile mecanice %unt redu%e, %i care au po%i*ilitatea de ma%urare riguroa%a a temperaturii.

2.(.6., *egenerarea polimerilor secundari proveniti din produse stratificate uzate. /rodu%ele %trati-icate u ate %unt con%tituite dintr'un %uport te(til )*um*ac, celulo a, lana+, te%ut %au nete%ut, 0artie, -olii /!8/ pe care %'a depu%, pe una %au am*ele -ete, unui %au mai multe %traturi de polimer )/VC, /!O, /U, etc+. "eoarece %e utili ea a ca inlocuitori de piele in indu%tria incaltamintei, automo*ilelor, maroc0inariei, tapiteriilor, con-ectiilor, ca *en i tran%portoare, acoperiri pentru pardo%eli, produ%e de u ca%nic )corturi, prelate, -ete de ma%a, tapete, -ilme -otogra-ice etc+ re ulta ca produ%ele u ate, in principal, la con%umatorii indi$iduali. Ace%te S#/lu nu %e caracteri ea a indeo%e*i in ca ul colectarii in ame%tec printr'o mare neomogenitate pri$ind compo itia, di-erand unele de altele etc. "e aceea, alegerea metodei de $alori-icare %e -ace dupa anali a %i %ta*ilirea gamei %ortimentale. Cele mai renta*ile metode de $alori-icare %unt cele de regenerare in produ%e -inite cu $aloare de intre*uintare indi%cuta*ila, cu %au -ara %epararea polimerului de materialul %uport. Valori-icarea prin calandrare a S#/lu macinate %i omogeni ate contin doar 605 polimer necon$ena*ila din cau a %la*ei re i%tente la prelucrare, %e -ace doar dupa im*unatatirea caracteri%ticilor -i ico' mecanice prin compoundarea cu un material de liere )N=R+ %au readiti$are con-orm retelei initiale.

%i+ .2. %azele te,nolo+ice ale separarii polimerilor secundari proveniti din produse stratificate uzate. Strati-icatele u ate, care au ca %uport 0artia, %e regenerea a prin compoundare, intr'un mala(or, dupa care, prin granulare, materialul poate -i in1ectat.Raportul ma(im 0artie?material pla%tic care permite prelucrarea prin in1ectie e%te 66?36. #etodele de prelucrare a ace%tor S#/lu, prin %epararea celor doua materiale, cu trecerea 0artiei in apa, %i -ormarea unei %u%pen%ii apoa%e, %unt mai putin utili ate. ;ilmele -otogra-ice u ate % eprelucrea a printr'un prodedeu de reducere, pentru a o*tine un precipitat metalic de argint %i cele doua -ractiuni de #/1 : /! %i AF. 2.(.6.6 *egenerarea polistirenului provenit din produse e-pandate uzate. Regenerarea produ%elor e(pandate u ate incepe cu cre%terea greutatii $olumetrice care, din cau a $alorilor mici, determina

utili area de %patii mari pentru depo itare %i tran%port, creia a di-icultati atat la prelucrarea in ame%tec cu material primar, cand %e mani-e%ta o tendinta pronuntata de %epararea a celor doua materiale cat %i la prelucrarea indi$iduala cand produce in-undarea onei de alimentare, %i de aceea di%continuitati ale -lu(ului de topitura. Ame%tecurile o*tinute pe *a a de /S e(pandat, /S re i%tent la %oc %i cauciuc poli*utadienic drept modi-icator, %e $alori-ica deo%e*it de e-icient ca produ%e in1ectate. 8ratarea S#/lu cu A&SO9 concentrat, in pre enta Ag&SO9 drept catali ator, da po%i*ilitatea o*tinerii unor -oarte *uni electroliti polimerici Cea mai practica directie de $alori-icare e%te e(pandarea, reali ata in general cu 0idrocar*uri lic0ide care au di ol$a polimerul %i care -ier* la temperaturi %u* cea de de%compunere a polimerului. Ran-or%area /S regenerat, c0iar a celui e(pandat cu -i*ra de %ticla determina cre%terea re i%tentei la tractiune %i a %ta*ilitatii dimen%ionale, -ara a modi-ica e%ential ca%anta %i re i%tenta la %oc, iar %-erele de %ticla im*unatate%c re i%tenta la compre%ie %i %ta*ilitatea dimen%ionala la caldura.