Universitatea Al.I.

Cuza Facultatea de Drept - Iai

Curtea Europeana de Justitie Constituire Organizare si Functionare

(Grupa A11, An II)

Profesor: Student: Prof.dr. C. TURLIUC Cosmin

Adochiei

Capitolul I

Aspecte generale privind Curtea de Justitie uropeana

Uniunea Europeana, la fel ca si Comunitatile Europene pe

aza

carora a fost constituita, este gu!ernata de legi de drept" Insasi e#istenta ei este conditionata de recunoasterea de catre $tatele %em re, de catre institutii si indi!izi a caracterului o ligatoriu a reglementarilor sale" Un sistem rezista numai daca regulile sale sunt super!izate de catre o autoritate independent" %ai mult decat atat, intr&o comunitate de state, regulile commune ' daca el ar fi supuse controlului efectuat de catre curtile nationale ' ar fi interpretate si aplicate diferit de la un stat la altul" Aplicarea uniforma a dreptului comunitar ar fi astfel periclitata1" Astfel, instituind cele trei Comunitati europene si Uniunea Europeana, statele mem re au con!enit ca o iecti!ele acestora sa fie realizate prin institutiile comunitare, in limitele competentelor atri uite, fara a fi e#clusa propria lor contri utie in mod indi!idual" (e aceea, e#aminarea actiunilor institutiilor comunitare, ca si ale statelor mem re ori ale persoanelor, su aceste aspect, a fost incredintata, in lipsa conturarii altor forme si metode care sa fie implicate in mod deose it, aproape e#clusi!e unor organe de )urisdictie cu o competenta speciala comunitara" Ca atare, a re!enit Curtii de Justitie indatorirea de a garanta ca, in interpretarea si aplicarea *ratatului, este respectata legea"
1

Mihaila Marian, Dan Stan, Car en Suciu, D!"#$ I%S$I$U$I&%A' C&MU%I$A!, "d. "(ti ie Mur)u, !esita, *+++, p. ,-

Acesta functie esentiala Curtea este c+emata sa o indeplineasca nu ca o )urisdictie internationala, ci in conditii identice celor ale )urisdictiilor statale" ,olul Curtii este de a oferi garantia )uridical necesara pentru a asigura faptul ca interpretarile si implementarea *ratatelor si ca legislatia Uniunii Europene este aceeasi pentru toti )ustitia ilii, in aceleasi conditii precum si ca, in general, toate acti!itatile Comunitatii sunt conform legii" $uccesul dreptului comunitar in a se implica atat de profund in !iata )uridical a $tatelor %em re se datoreaza faptului ca a fost receptat, interpretat si aplicat de catre cetatenii, autoritatile administrati!e si curtile $tatelor %em re ca un corp uniform de legi pe care indi!izii se pot aza in cadrul curtilor lor nationale" Curtea poate fi c+emata sa +otarasca in actiuni inaintate de catre $tatele %em re, de catre intitutiile Comunitatii si de catre indi!izi sau companii" Ea asigura o interpretare nepartinitoare a dreptului comunitar pentru orice regiune a Comunitatii, prin cooperare stransa cu curtile si tri unalele nationale prin intermediul actiunilor preliminare-"

Capitolul II

Constituirea Curtii de Justitie

Curtea de Justitie este institutia comunitara cu atri utii )urisdictionale, pre!azuta in toate din cele trei tratate constituti!e ale Comunitatilor europene precum si in .rotocolul pri!ind $tatutul Curtii de Justitie ane#at
*

.asile Ci/can, " il %u a, I%S$I$U$II "U!&#"%". %&$IU%I D" D!"#$ C&MU%I$A!, "d. 0ra(net, &radea, *++1, p. 23

*ratatelor de la ,oma/" (aca pentru celelalte institutii comunitare unificarea institutional s&a realizat pe parcursul constructi!e comunitare, Curtea de Justitie a eneficiat de o reglementare comuna in cadrul tratatelor initiale, fiind pre!azuta ca institutie unica de control )udiciar pentru cele trei comunitati, inca de la infiintarea acestora" Astfel, prin Con!entia relati!e la anumite institutii commune Comunitatilor Europene semnata la ,oma in -0 martie 1102 ( odata cu semnarea celor doua tratate de instituire a CEE si CEEA) s&a sta ilit ca Curtea de Justitie !a fi institutie comunitara unica celor trei comunitati" Astfel, conform dispozitiilor art" / din aceasta con!entie, competentele pe care *ratatul CEE pe de o parte si *ratatul CEEA pe de alta parte, le atri uie Curtii de Justitie, sunt e#ercitate in conditiile pre!azute de aceste tratate, de catre Curtea de Justitie unica, compusa si desemnata conform art" 130&132 din *ratatul CE, precum si art" 1/2&1/1 din *ratatul CEEA" In art" 4 din *ratatul CE se mentioneaza ca asigurarea sarcinilor incredintate Comunitatii este asigurata de5 &un .arlament European &un Consiliu &o Comisie &o Curte de Justitie &o Curte de Conturi Fiecare dintre aceste institutii actioneaza in limitele atri utiilor care ii sunt conferite prin dispozitiile *ratatului" In e#ercitarea acestor atri utii, institutiile
4

comunitare

conlucreaza

intre

ele

fiecare

respectand

Statutul Curtii de 5ustitie, apr/6at prin #r/t/c/lul din 17 aprilie 1-,7 a (/st succesiv /di(icat prin Decizia C/nsiliului nr. 338,-1- 41 dece 6rie 1-33, Decizia C/nsiliului nr. -484,+ -3 iuni 1--4, Decizia C/nsiliului nr. -1811-- 1+ artie 1--1, Decizia C/nsiliului nr. -18--4 9 41 dece 6rie 1--1 si Decizia C/nsiliului nr. -,8*+3 din 2 iunie 1--,. #rin $ratatul de la %isa din dece 6rie *+++ a (/st ad/ptat un pr/t/c/l de ane:a cuprinzand Statutul Curtii de 5ustitie a Uniunii "ur/pene

competentele atri uite celorlalte" In !ederea repartizarii competentelor intre institutiile comunitare sunt respectate anumite principii45 &principiul atri uirii de competente6 &principiul autonomiei institutionale6 &principiul ec+ili rului institutional6 &principiul cooperarii loiale intre institutii" Conform dispozitiilor cuprinse in art" 134 din *ratatul CE, Curtea de Justitie asigura respectful dreptului in intreprinderea si aplicarea dispozitiilor *ratatului" Curtea Europeana de Justitie este cea mai inalta si inacelasi timp unica autoritate )udiciara in pro lem de drept comunitar" In general, rolul sau este acela de 7a se asigura ca interpretarea *ratatului este conform legii8 (art" --9 CE)" Aceasta descriere generala a responsa ilitatilor cuprinde trei mari domenii5 & Asigura aplicarea dreptului comun, atat de catre institutiile comunitare in implementarea *ratatelor, cat si de catre $tatele %em re si indi!izi cu pri!ire la o ligatiile lor conform dreptului comunitar & Asigura interpretarea dreptului comunitar
&

Ela oreaza in continuare dreptul comunitar0"

In indeplinirea acestor atri utii, acti!itatea Curtii de Justitie implica atat consultant )uridical, cat si administrarea )ustitiei in spatial comunitar"

.. Marcu, %. Diac/nu, D!"#$ C&MU%I$A! 0"%"!A', "d. 'u ina 'e:, ;ucuresti, *++*, p. 1+1 , Anual, Curtea /(era un nu ar li itat de 6urse cu durata a:i a de , luni, in peri/adele 1 artie la 41 iulie si 1 /ct/ 6rie la *3 (e6ruarie

Consultanta )uridical este acordata su

forma a!izelor:opiniilor cu

caracter o ligatoriu asupra acordurilor pe care Uniunea Europeana doreste sa le inc+eie cu statele nemem re sau cu organizatiile international" Functia sa de instant )udiciara sau de organ de administrare a )ustitiei este insa mult mai importanta" In e#ercitarea acestei functii, ea are competente care in statele mem re ar fi atri uite diferitelor categorii de instante, in functie de sistemul national" Curtea de Justitie actioneaza ca o instanta constitutionala in care litigiile dintre institutiile comunitare sunt inaintate Curtii3 sau atunci cand tre uie re!izuita legalitatea instrumentelor legislati!e6 apoi actioneaza ca si instant administrati!e cand re!izuieste actele administrati!e ale Comisiei sau cele ale autoritatilor nationale care aplica legislatia comunitara6 ca si instant in pro lem de )urisdictia muncii sau tri unal al muncii cand solutioneaza cauze legate de li ertatea de miscare, securitate sociala si egalitatea sanselor6 ca si instant fiscala, atunci cand solutioneaza pro lem cu pri!ire la !aliditatea si interpretarea directi!elor in domeniul impozitarii si a legii !amale6 ca si instant penala cand analizeaza deciziile Comisiei cu pri!ire la impunerea amenzilor si, in sfarsit, ca instant ci!ila in cazul re!endicarilor pentru daune sau cand interpreteaza Con!entia de la ;ru#elles referitoare la aplicarea sentintelor in pro leme de natura ci!ila si comerciala2" Curtea de Justitie a functionat singura pana la 1 septem rie 11<1 cand Consiliul i&a atasat *ri unalul de .rima Instanta, in scopul de a spori protectia )uridical a intereselor indi!iduale si de a permite Curtii de Justitie

Mai ult, pr/iectul de C/nstitutie prevede ca /ricare stat e 6ru, #arla entul "ur/pean, C/nsiliul de Ministrii sau C/ isia p/t sa ceara avizul Curtii de 5ustitie cu privire la c/ pati6ilitatea unui viit/r acc/rd cu disp/zitiile C/nstitutiei 7 %ic/leta Diac/nu, SIS$"MU' 5U!ISDIC$I&%A' A' U%IU%II "U!&#"%", "d. All6ec<, ;ucuresti, *++1, p. 1*-14

sa isi concentreze acti!itatile asupra indatoririi sale de aza, aceea de a asigura interpretarea uniforma a dreptului comunitar" Odata cu adoptarea Constitutiei europene, institutia !a suferi modificari, atat su ascpect structural cat si ca distri utie a componentelor" Astfel art" -< al acesteia sta ileste structura Curtii de )ustitie, respecti!e aceea cuprinzand Curtea Europeana de Justitie, *ri unalul de %are Instanta si tri unale specializate" Aceasta asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea Constitutiei"

Capitolul III

!rgani"area Curtii de Justitie

Curtea de Justitie este compusa din )udecatori, a!ocati generali si un grefier, asistat de doi ad)uncti, raportorii ad)uncti si referentii" Judecatoriii Curtii si a!ocatii generali sunt sta iliti, ca numar de catre tratate" Acest numar poate fi marit de catre Consiliu printr&o decizie luata cu unanimitate de !oturi, la solicitarea Curtii" Judecatorii, ca regula generala sunt in numar egal cu numarul statelor mem re, dar pentru a se asigura imparitatea, in perioada in care statele mem re erau in numar par, numarul )udecatorilor a fost crescut cu inca unul" Este foarte important ca numarul )udecatorilor sa fie impar, deoarece porti!it art" 10 din $tatutul Curtii, aceasta poate deli era si poate decide in mod legal numai daca este format dintr&un numar impar de )udecatori, astfel fiind e!itate situatiile de !oturi egale pro si contra unei solutii" In cazul in care prin a senta unui )udecator s&ar a)unge la un numar par de
7

!oturi, potri!it art" -3 din Codul de procedura, )udecatorul cu cea mai mica !ec+ime de specialitate nu !a lua parte la deli erare<" .ana la 1 mai -994 e#ista cate un )udecator pentru fiecare stat mem ru deci in total de 10 )udecatori" (upa e#tinderea de la 1 mai -994 e#ista cate un )udecator pentru fiecare stat mem ru, deci in total sunt -0 de )udecatori" Curtea de Justitie are < a!ocati generali" Judecatorii sunt numiti pe aza acordului reciproc al statelor mem re pentru o perioada de 3 ani" (in / in / ani are loc o reimprospatare a corpului de )udecatori, fiind inlocuiti 2 sau < dintre ei " Aceasta sc+im are aduce de fiecare data un a!ant nou in acti!itatea Curtii prin mem rii noi, dar in acelasi timp, )udecatorii care raman asigura contiunuitatea si ec+ili rul in procesul )urisdictional" In mod teoretic insa se poate intampla ca o asemenea inlocuire a )udecatorilor sa nu aduca c+iar nici o sc+im are in ceea ce pri!este componenta corpului de )udecatori a!and in !edere ca realegerea )udecatorilor este permisa" Judecatorii pot fi alesi de fiecare gu!ern din randul personalitatilor care ofera garantia unei independente si o iecti!itati in luarea deciziilor si in statele lor de pro!enienta indeplinesc toate conditiile necesare pentru ocuparea celei mai inalte functii de )udecator ori sunt )uristi deo capacitatea e#ceptionala recunoscuta" =u este sta ilita modalitatea, procedura interna de alegere a )udecatorului, acest lucru fiind rezol!at in mod specific in fiecare stat mem ru cu respectarea conditiilor" Astfel nu este necesar ca persoana aleasa sa fi fost )udecator in tara sa de pro!enienta sau pot fi numiti c+iar si personae fara studii )uridice in
3

&ctavian Man/lache, D!"#$ C&MU%I$A!. 5US$I$IA C&MU%I$A!A, ed. a II a, "d. All6ec<, ;ucuresti, 1---, p. 1*

cazul in care in tarile lor de origine asemenea personae pot ocupa functia de )udecator la instant suprema" In acest sens putem !or i c+iar despre o practica contradictories au traditie care s&a format in statele mem re" (e e#emplu )udecatorii italieni si spanioli pro!in dintre profesori uni!ersitari, francezii sunt de o icei fosti )udecatori nationali, in timp ce printer )udecatorii germane putem gasi atat profesori uni!ersitari, functionar> superiori, cat si politicieni" *otodata nu are importanta nici nationalitatea si nici cetatenia )udecatorului propus, acesta poate !eni t+eoretic dintr&un alt stat mem ru sau c+iar dintr&un stat tert" In practica insa nu au fost e#emple in acest sens" Fiecarui )udecator ii stau la dispozitie trei cola oratori personali sau refernti, care sunt alesi li er de )udecatorul in cauza" ,eferentii sunt anga)ati pe aza unui contract pentru 3 ani, deci pe durata mandatului )udecatorului" Judecatorul, referentii si secretarii formeaza o celula denumita ca inet1" Judecatorii Curtii de Justitie pe timpul e#ercitarii mandatului eneficiaza de imunitate de )urisdictie fata de toate )urisdictiile nationale atat fata de cele penale cat si fata de cele ci!ile" Aceasta imunitate insa poate fi ridicata de .lenul Curtii in cazuri ineintemeiate" Ei eneficiaza de inamo!i ilitate pe durata mandatului, neputand fi eli erati din functie si nu pot fi decazuti din dreptul lor la pensie decat cu acordul unanim al *ot pe durata mandatului insa )udecatorii au si anumite o ligatii cum ar fi 7rezidenta o ligatorie in ?u#em urg8 unde se afla sediul Curtii" Alta o ligatie formala ar fi depunerea )uramantului de catre )udecatori inainte de
-

plenului"

I/ana .adasan, I%S$I$U$II'" SI "C&%&MIA U%IU%II "U!&#"%"- %&$" D" CU!S, "d. Universitatii de .est, $i is/ara, *++2

inceperea acti!itatii in fata plenului, prin care se o liga sa&si indeplineasca functia in mod constiincios si fara partinire, sa pastreze secretul deli erarilor" (in punct de !edere material )udecatorii tre uie sa&si assume o ligatia de a nu ocupa in timpul mandatului functii politice respecti!e de a nu e#ercita alte acti!itati profesionale" Judecatorii aleg .resedintele Curtii din mi)locul lor pentru o perioada de / ani" Astfel din / in / ani are loc nu numai inlocuirea unei parti dintre )udecatori dar si a presedintelui, care la fel ca si restul )udecatorilor poate fi reales" .otri!it art" < din Codul de procedura presedintele conduce acti!itatea )urisdictionala si administratia Curtii" In !irtutea acestei functii presedintele conduce procedura orala sau dez aterile, respecti!e deli erarile plenului" El numeste de fiecare data )udecatorul raportor pentru fiecare caz in parte, fara ca el insusi sa e#ercite !reodata atri utia de )udecator raportor"In sc+im presedintiale19" .resedintele este competent pentru administrarea generala a Curtii si ii re!ine sarcina de a fi#a termenele de )udecata" In componenta Curtii de Justitie Europene intra pe langa )udecatori si < a!ocati generali" .atru dintre a!ocatii generali sunt numiti de 4 state mem re 7mari8 adica Germania, Franta, Anglia si Italia, urmand ca restul sa fie numiti prin rotatie de celelalte state mici" presedintele decide singur de fiecare data cand se solicita eli erarea unor ordonante

1+

.i/rel Marcu, Mihai i/nita, D!"#$ I%S$I$U$I&%A' C&MU%I$A!, ed. a III a, "d. &vidius Universit= #ress, C/nstanta, *++2, p. ,7

1+

*oate conditiile numirii )udecatorilor sunt !ala ile si in cazul a!ocatilor generai care au un mandate de 3 ani" (in / in / ani are loc reimprospatarea randurilor acestora, )umatate dintre a!ocatii generali fiind inlocuiti" (easemena sunt premise realegerile" A!ocatul general are datoria sa prezinte in mod pu lic, cu deplina impartialitate si independent, concluzii moti!ate asupra cauzelor aduse in fata Curtii de Justitie, in scopul de a o asista in indeplinirea misiunii sale astfel cum este definite de art" --9 din *ratatul CEE"Astfel a!ocatii generali asista Curtea in acti!itatea sa de asigurare a respectarii dreptului in interpretarea si aplicarea dreptului comunitar" Acestia au atri utii asemanatoare cu ale unui procuror din dreptul nostrum intern5 asigurarea legalitatii, prote)area interesului pu lic, strangerea de pro e atat in fa!oarea cat si in defa!oarea partilor ineintels cu pastrarea proportiilor11" Institutia a!ocatului general a fost conceputa pe modelul asa numitului 7commisaire du gou!ernement8 francez" Acesta participa in procedurile de contencios administrati! in fata 7 Conseil de@Etat8 in mod o ligatoriu si participa !oluntar la procesele din fata instantelor administrati!e franceze Aceasta institutie su denumirea identica 7Ad!ocaat Generaal8 poate fi intalnita si in sistemul olandez, unde in fata 7Aoge ,aad8, instanra )udecatoreasca suprema in Olanda in fiecare process participa un a!ocet general cu functii identice ale a!ocatului general din fata Curtii de Justitie" In fiecare an la 3 octom rie a!ocatii generali aleg dintre ei un prim a!ocet general care are ca atri utie principala desemnarea a!ocatului general competent pentru fiecare cauza in parte"
11

Fa6ian 0=ula, CU!$"A D" 5US$I$I" "U!&#"A%A-I%S$A%$A D" 5UD"CA$A SU#!A%A$I&%A'A, "d. !/setti, *++*, p. 43-1,

11

A!ocatii generali dispun de aceeasi inzestrare te+nica si de personal ca si )udecatorii, fiecare a!and ca inet cu / cola oratori personali si secretariat" Grefierul sef este numit de mem rii Curtii de Justitie pe o durata de 3 ani cu posi ilitatea de realegere" Acesta este ales din mai multi candidate" .ana in prezent nu au fost sta ilite in mod clar care sunt conditiile care tre uie indeplinite de candidate la aceasta funcie, dar se presupune si practica confirma acest lucru, ca acestia ca tre ui sa ai a studii )uridice superioare si cunostinte !aste in drept comunitar" In spri)inul sau Curtea numeste un grefie ad)unct" Grefierul sef e#ercita doua functii de natura diferita5pe de o parte are functii )urisdictionale sau de a)utor in infaptuirea actului )urisdictional, iar pe de alta parte este seful administratiei in sens restrains" Functiile sale )urisdictiionale sunt asemanatoare cu cele ale grefierilor sefi de la instantele noaste interne, cu deose irea ca el participa la sedintele de )udecata" Grefierului sef ii re!ine sarcina realizarii, indeplinirii procedurii din punct de !edere et+nic, inclusi!e in ceea ce pri!este adoptarea inc+eierilor, sentintelor si deciziilor" El inregistreaza actele procedural si tine e!denta actualizata a registrului Curtii in care sunt trecute toate actele care intra ca parti ale unui dosar, respecti!e toate comunicarile care ies de la Curte" Grefierul sef !erifica din punct de !edere formal regularitatea actului de sesizare si in caz de nerespectare a conditiilor cerute ia masuri" $e ocupa pe aza imputernicirii .resedintelui, de comunicarea tuturor actelor partilor, participantilor, institutiilor in cursul procedurii scriptice1-"
1*

I.#.Filipescu, Au)ustin Fuerea, D!"#$ I%S$I$U$I&%A' C&MU%I$A! "U!&#"A%, "d. Acta i, ;ucuresti, 1--1, p. 34

1*

.entru procedura orala ela oreaza liste cu termenele si redacteaza procesul&!er al in sedintele de )udecata pu lice" $e ocupa de ela orarea !ariantelor originale, oficiale ale sentintelor, deciziilor si inc+eierilor Curtii" (o!ada de comunicare pe fiecare e#emplar este semnata de grefierul sef" *otodata grefierul sef se ocupa de e#ecutarea inc+eierilor pri!ind c+eltuielile de )udecata si ale celor date pe aza dreptului saracilor" (e asemenea este competent sa conduca ar+i!a si raspunde pentru pu licatiile oficiale ale Curtii" Grefierul sef mai este si seful administratiei Curtii, asigura e#ecutia ugetului si supra!eg+eaza functionarea ser!iciilor" .rotocoalele aditionale mai reglementeaza o institutie aemanatoare auditoriatului din Consiliul de stat ;elgian sau francez, respecti!e institutia raportorilor ad)uncti, care in practica nu a fost folosita pana in prezent" Ei au sarcina sa a)ute presedintele in procedura de urgenta sip e )udecatorii raportori in indeplinirea atri utiilor lor" =u au dreptul sa participle la !ot dar pot lua parte la deli erari in cauza pe care au a!ut&o in studio" In afara de acestia, )udecatorii Curtii si a!ocatii generali mai eneficiaza de asistenta unor referenti, care sunt persoane necuprinse in sistemul institutional, ci atasate acesteuia ( cate trei pentru fiecare )udecator si a!ocet) si de secretar ( trei pentru fiecare)" ,eferentii sunt )uristi calificati care desfasoare acti!itate de informare si documentare, si pregatesc dosarele cauzelor" ,eferentii atasati sunt, de regula, doctori in drept, a!and aceeasi nationalitate ca si )udecatorul sau a!ocatul general pe care il asista"
14

Curtea dispune de un ser!iciu propriu de interpreti care asigura traducerile iin toate lim ile oficiale ale Uniunii, c+iar daca lim a franceza ramane predominant in timpul dez aterilor si in redactarea +otararilor, acest ser!iciu formand ser!iciul administrati!e al Curtii"

Capitolul I#

$unctionarea Curtii de Justitie

Curtea are sediul permanent la ?u#em urg unde isi desfasoara totalitatea acti!itatilor sale" Acti!itatile )udecatorilor Curtii se desfasoara conform regulilor generale de procedura )udiciara" Curtea functioneaza in mod permanent" (urata !acantelor )udecatoresti este fi#ate de Curte, tinand cont de necesitatile ser!iciului" In ceea ce pri!este completele de )udecata potri!it art" --1 din *ratatul CE regula de aza este ca instanta )udeca in plen" Ca e#ceptie de la aceasta regula insa se pre!ede ca pot fi formate Camere de trei, cinci sau sapte )udecatori care sunt c+emate sa efectueze diferite acti!itati pregatitoare ale procesului sau care )udeca anumite cazuri special pre!azute" $entintele pronuntate de )udecatorii intruniti in complete, au aceeasi !aloare )uridical, ca si +otararile adoptate in plen" $pre deose ire de celelalte instante cu !ocatie international, care )udeca aproape intotdeauna in plen, Curtea de Justitie a decis formarea completelor cu scopul de a accelera procedura, de a scurta durata proceselor, stiut fiind faptul ca, cu cat este mai mic corpul decisional in ceea ce pri!este numarul de mem rii, cu atat mai simplu si mai rapid se iau deciziile"
11

.lenul este format din toti )udecatorii Curtii, insa c!orumul necesar pentru ca plenul sa poata adopta o sentinta !ala ila, este de 2 )udecatori" Astfel s&a format in practica asa numitul 7mic plen8 format de o icei din 2 sau 1 )udecatori in functie de importanta si dificultatea cazului al carui solutionare se cere"(e o icei din reunirea a doua complete de / sau 0 )udecatori plus presedintele Curtii de formeaza micul plen" Completele de )udecate sunt formate din cate / sau 0 )udecatori" In total sunt 4 complete de / )udecatori si - complete de 0 )udecatori".resedintele Curtii nu face parte din aceste complete, iar ceilalti )udecatori pot fi in acelasi timp mem rii in plen, in complet de / sau de 0 )udecatori" In fiecare an in 3 octom rie Curtea decide pri!ind component completelor sale si alege presedintii de complete" ?a intrarea cauzei insa sau la inregistrare inca nu se stie ce complet !a fi desemnat pentru )udecarea cauzei" ,epartizarea la un anumit complet se +otaraste numai dupa inc+eierea procedurii scriptice cu audierea a!ocatului general sip e aza raportului pro!izoriu depus de )udecatorul reportor" =u e#ista complete de un anumit numar anume desemnata care sa )udece anumite cauze pe aza unor criteria generale asa cum este in dreptul nostrum pe aza legii organizarii )udecatoresti si nici complete specializate" Cauzele in care cererea de c+emare in )udecata a fost formulate de catre un stat mem ru sau de un organ comunitar se )udeca in plenul Curtii, repartizarea lor la complete fiind e#clusa" Curtea in asemenea cazuri are numai posi ilitatea de a decide repartizarea cauzei in functie de importanta si dificultate la plenul mic sau plenul mare" *otodata potri!it art" 10 din C" procedura intr&un process pendinte in fata Curtii de Justitie in care apar ca

1,

participant state mem re sau organe comunitare, acestia pot solicita adoptarea unei +otarari de catre plenul Curtii1/" *oate celelalte cauze pot fi )udecate de orice complet" Insa potri!it art 10 alin - daca cauza prin dificultate sau comple#itate sau datorita impre)urarilor, con)uncturii concrete reclama acest lucru Curtea poate dispune )udecarea ei in plen" Cauzele care !or re!eni completelor de / sau 0 )udecatori, in general, pro!in din acele domenii in care e#ista o )urisprudenta constanta si in care se impune mai mult clarificarea unor stari de fapt, pronuntarea asupra unor pro leme te+nice, si nu e#ista moti!atia )udecarii lor in plen" Cauzele )udecate de complete pot fi trimise de acestia la plenul Curtii pentru a fi )udecate" *rimiterea cauzei in plen insa se poate intampla foarte rar si presupune in primul rand ca in cursul procesului sa se cristalizeze o pro lema de drept a carei rezol!are are o importanta deose ita pentru dez!oltarea dreptului comunitar si pentru aplicare ei !iitoare" *ratatul de la =isa !a aduce a olirea a solutismului .lenului, deoarece Curtea !a )udeca reunite in camere(complete) si in Camera mare formata din 11 )udecatori" Camera mare !a )udeca toate cauzele in care sunt implicate statele mem re sau organe comunitare, la cererea acestora" .lenul !a )udeca in cazuri limitate respecti!e situatia in care )udecatorii a)ung la concluzia ca o anumita cauza are o importanta deose ita14" Curtea poate decide in mod !ala il numai cu un numar impar de )udecatori"

14

Stelian Scai as, U%IU%"A "U!&#"A%A, C&%S$!UC$I", I%S$I$U$II, D!"#$, "d. All6ec<, ;ucuresti, *++,, p. 11/ 11 C/stel 0alca, #!&C"DU!I'" $!I;U%A'"'&! U%IU%II "U!&#"%", "d. 'u ina'e:, ;ucuresti, *++3

12

(eciziile Curtii reunite sedinta plenara sunt !ala ile daca sunt prezenti noua )udecatori" (eciziile camerelor compuse din trei sau cinci )udecatori sunt !ala ile numai daca sunt luate de trei )udecatori" (eciziile camerelor compuse din sapte )udecatori sunt !ala ile numai daca sunt luate de cinci )udecatori" Curtea si camerele deli ereaza in camera de consiliu" ?a deli erare nu pot participa decat )udecatorii care au asistat la procedura orala si, e!entual, raportorul ad)unct insarcinat cu studiul cauzei" In ceea ce pri!este functionarea Curtii de Justitie un rol important il au si a!ocatii generali" ?a fiecare sedinta de )udecata participa un a!ocat general care dupa inc+eierea procedurii orale !a depune concluzii finale" Aceste concluzii sunt un fel de apro are )uridical, a!iz pe pro lemele de drept formulate de un )udecator solitar si se termina cu o propunere de solutie adresata completului de )udecata" A!ocatul general nu participa la deli erari si nu semneaza +otararea" Intr&o serie de proceduri a!ocatul general participa fara sa fie sesizata prezenta sa de pu lic, acestea fiind cazurile cand procedura prescrie anterior adoptarii unei solutii procedural ascultarea a!ocatului general" Asemenea cazuri sunt de e#emplu5 alegerea unei alte lim i ca lim a procedural, dis)ungerea sau cone#area unor cauze, repetarea administrarii unor pro e, redesc+iderea procedurii orale" In practica )udecatorii au mers si un pas mai departe mergand la ascultarea a!ocatului general si in cazurile in care acest lucru nu era pre!azut e#pres" In timp ce )udecatorii lucreaza in colecti! a!ocatul general ela oreaza intotdeauna singur concluziile finale, care sunt o amestecatura, un conglomerate de a!ize )uridice, articole doctrinaire de specialitate si de +otarari )udecatoresti"
17

%I%LI!&RA$I
1" 'IC!L TA (IAC!'U) Sistemul jurisdictional al Uniunii Europene, Ed" All ecB, ;ucuresti, -9946 -" S %ASTIA' SCAI*AS) Uniunea Europeana- constructii, institutii, drept, Ed" All ecB, ;ucuresti, -9906 /" #ASIL CI!CA') *IL 'U*A) Institutii Europene, Notiuni de drept comunitar, Ed" Grafnet, Oradea, -9946
13

4" $A%IA' &+ULA) Curtea de Justitie Europeana- instant de judecata supranationala, Ed" ,osetti, ;ucuresti, -99-6 0" #ASIL *ARCU) *I,AI I!'ITA) Drept institutional comunitar, ed. a II a, Ed" O!idius Uni!ersit> .ress, Constanta, -9936 3" I!A'A #A(ASA') Institutiile si economia Uniunii Europene, Ed" Uni!ersitatii de Cest, *imisoara, -9936 2" !CTA#IA' *A'!LAC, ) Drept comunitar. Justitia comunitara, Ed" All ecB, ;ucuresti, 11116 <" *I,AILA *ARIA') (A' STA') CAR* ' SUCIU) Drept institutional comunitar, Ed" Eftimie %urgu, ,esita, -9996 1" I.P.$ILIP SCU) AU&USTI' $U R A) Drept institutional comunitar European, Ed" Actami, ;ucuresti, -9946 19" C!ST L &ALCA) Procedurile Tribunalelor Uniunii Europene, Ed" ?umina ?e#, ;ucuresti, -99<"

1-