Romanul Ion

Caracterizare Ion Personajul Ion este unul de referinta litarara romana, concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale acestui secol. Inca de la inceputul romanului, la hora satului se evidenteaza dintre jucatori, feciorului lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion , urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, parca nedumerire si un viclesug neprefacut , apoi o vede pe !lorica mai frumoasa ca oricand "#$ fata vaduvei lui %axim &prea . 'esi ii era draga !lorica, Ion este constient ca Ana avea locuri si case si vite multe . Conflictul interior care marca destinul flacaului estevizi(il inca de la inceputul romanului. Iute si harnic ca ma-sa , chipes, voinic dar sarac, Ion simte dureros prapastia dintre el si (ocotanii satului ca )asile *aciu. Cand acesta ii zice fleandura, sarantoc, hot si talhar , Ion se simte (iciuit, nu suporta ocara si reactioneaza violent. 'e la inceput Ion estesfasiat de doua forte, glasul pamantului si glasul iu(irii, cazand victima acestor doua patimi. Patima pentru pamant il macina pentru ca pamantul ii e drag ca ochii din cap . +oata fiinta lui este mistuita de dorul de a avea pamant mult, cat mai mult , deaoarece iu(irea pamantului l-a stapanit de mic copil "#$ de pe atunci pamantul i-a fost mai drag ca o mama . !iind dominat de dorinta de a fi respectat in sat, stapanit de o dorinta navalnica, un temperament controlat de instincte primare, hotarat si perseverent in atingerea scopului, dar si viclean, Ion isi urzeste cu meticulozitate si pricepere planul seducerii Anei. Asadar, setea de pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale, facand din el un personaj memora(il prin aceea ca intreaga sa energie este canalizata indeplinirii scopului de a avea pamant, glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului ca o chemare, coplesindu-l. -e simtea mic si sla( cat un vierme pe care-l calci in picioare. Alta data, Ion exclama impatimit, cat pamant, 'oamne. 'upa ce planul ii reuseste datorita inteligentei ascutite, vicleniei procedurale si mai ales vointei imense , Ion, intr-un gest de adorare, saruta pamantul, iar fata ii zam(ea cu o placere nesfarsita . .ste a doua ipostaza a lui Ion, cand se vede mare si puternic ca unurias din (asme care a (iruit in lupte grele o ceata de (alauri ingrozitori . 'upa ce o lasa insarcinata pe Ana, atitudinea lui Ion este rece, distanta, cinica, refuza sa vor(easca cu ea sii spune sa-l trimita pe taica-sau sa discute. Cand trateaza pro(lema zestrei cu )asile *aciu, Ion este semet si cu nasul in vant , sfidator, constient ca detine controlul a(solute asupra situatiei si ca-l poate sili sa-i dea pamantul la care atata ravnise, astfel in urma comportamentului sau, Ion fiind caracterizat indirect. Cand s-a insurat cu Ana , Ion s-a insurat, de fapt, cu pamanturile ei, sotia devenind o povara jalnica si incomoda. Capitolul /unta il surprinde pe Ion intre cele doua glasuri, devenite voci interioare, mai intai ce-ar fi oare daca as lua pe !lorica si am fugi amandoi in lume sa scap de uratenia asta , ca apoi, in clipa imediata urmatoare sa gandeasca in sine cu dispret si sa raman tot calic pentru o muiere# . +rairile lui Ion in lupta pentru a intra in posesia pamanturilor lui )asile *aciu sunt cele mai diverse, de la (rutalitate, violenta, la prefacatorie si incantare, astfel el fiind caracterizat indirect. &data satisfacuta patima pentru pamant, celalalt glas cemistuie sufletul lui Ion, iu(irea patimasa pentru !lorica, duce fara du(iu la destinul tragic al eroului. Ion este omorat de catre George, care ii prinde pe cei doi in flagrant. Astfel personajuleste drastic pedepsit de autor, intrucat el se face vinovat de dezintegrare morala, raspunzator de viata Anei si al copilului lor, tul(urand lunistea unui camin, a unei intregi colectivitati. -caracterizarea Anei 'intre eroinele propuse de romanul inter(elic ,de fiecare reprezentand o ipostaza a misterului feminin ,unele de o feminitate tul(uratoare ,Ana ,fata instaritului )asile *aciu,pare nascuta su( semnul nefericirii ,fiind predestinata unei existente tragice . Autorul o surprinde in trei ipostaze succesive care ii contureaza treptat profilul moral prin analiza sufletului ei chinuit ,cea de tanara femeie ,indragostita profund de Ion ,caruia ii incredinteaza cu generozitate viata ,aceea de sotie ,indurand cu umilinta vor(ele grele si loviturile (ar(atului ,si aceea de mama ,ipostazata care in circumstante normale ar fi putut deveni o supapa salvatoare pentru femeia nefericita . Intreaga existenta a Anei este guvernata de iu(ire si (landete ,virtuti care intregesc un portret moral superior ..a este harnica ,supusa,rusinoasa ,prototipul femeii de la tara .'in punct de vedre fizic,Ana este insignifianta 0pentru Ion ea este o fata 1sla(uta2 si 1uritica2,mai ales in comparatie cu !lorica ai carei 1o(raji fragezi ca piersica2 si 1 ochii al(astri ca cerul de primavara 1ii tul(urase sufletul flacaului .3ui George *ul(uc ,flacaul (ogat pe care *aciu il voia ginere 1Ana ii placea2,lui nu i se parea urata ,insa nu ii zicea ca-i 1cine stie ce frumoasa2. !irava si fara personalitate ,asa cum pare la inceput ,covarsita de vointa lui Ion ,im(atate de cuvintele si gesturile lui dragostoase ,Ana va deveni o victima usoara a flacaului interesat numai de zestrea sa.In ciuda acestei firi sla(e care se anunta din primul capitol ,Ana va dovedi pe parcursul actiunii o vointa si o putere de a ra(da uluitoare.nu numai Ion e un revoltat ,incalcand normele colectivitatii0Ana insasi traieste aceeasi conditie ,intrucat nesocoteste o(iceiul tipic lumii rurale de a accepta casatoria planuita de parinti ,in care latura sentimentala nu are importanta .Autorul comenteaza2Ana lui )asile *aciu ii era fagaduita lui George *ul(uc de nevasta ..a ,fata cu stare ,el fecior de (otocon, se potriveau .2 'in dragoste pentru Ion ,Ana accepta relatia cu acesta si , chiar si atunci insarcinata ,ajunge de rasul satului si e crunt (atuta de tatal ei ,nu-i reproseaza nimica lui Ion .

Pentru ca a 1crescut singura ,lipsita de o dragoste parinteasca mangaietoare # sufletul ei trist cauta o dragoste sfioasa si adanca 1.'in dragoste isi infrunta tatal ,acceptand orice umilinta din partea lui si a colectivitatii .Ceea ce o distruge insa este totala lipsa de afectiune al lui Ion ,pentru care sacrificase totul si fara de care viata ei nu-si aflase rostul ,2isi zicea mereu , ca fara el ar tre(ui sa moara 1. !ramantarile fetei ,nesigura de dragostea lui Ion ,complexata de frumusetea !loricai ,sunt surprinse cu fina intuitie psihologica ,autorul insistand mai ales pe deznadejdea ei care ii da adesea 1ganduri de moarte2. /unat !loricai cu George e un moment de cumpana in existenta Anei ,care intrevede acum moartea ca pe unica scapare din acest univers cuprins parca de niste 1ape tul(uri2.!emeia simte acum 1 o sila grea pentru tot ceeea ce o inconjoara2,iar copilul I se pare o povara .&(sesiv ii apare imaginea lui Avrum care se spanzurase .sinuciderea ei este descrisa minutios intr-un capitol de mare forta analitica ,streangul .%oartea ei ,fara sa fie in intentia asta ,devine,prin urmarile ei , o cumplita pedeapsa aplicata aceluia care I-a distrus viata ..'estinul ei este tipic lumii rurale ,unde 1femeia reprezinta doua (rate de lucru , o zestre si o producatoare de copii2. Caracterizarea Floricai din romanul ION, de Liviu Rebreanu Constient de calitatea sa de istoric al societatii, 3iviu 4e(reanu a creat in romanul sau chipurireprezentative pentru lumea vremii sale, facand sa evolueze in fata cititorului o galerie depersonaje, covarsind prin numar si varietate..xpresie, in plan sim(olic, a 1glasului iu(irii2 prin care 3iviu 4e(reanu a urmarit umanizarea protagonistului romanului 1Ion2, !lorica se fixeaza in cadrul general al satului aflat la hora, prin determinante generale, intr- o lapidara schita de profil. .a este 1fata cea mai frumoasa din Pripas2. 'eci, o nota diferentiatoare insoteste intrarea in actiunea a tinerei, pentru ca apoi sa se adauge noi elemente le profilul fizic care sa o individualizeze. Intr-o clipa de ragaz, dupa jocul indracit al somesenei, !lorica, 1fata vaduvei lui %axim &prea2, ii apare lui Ion 1mai frumoasa caoricand2. Insusirile fizice ale !loricai pun in evidenta indirect profunzimea sentimentelor lui Ion fata de ea. -criitorul urmareste atent reactile flacaului in preajma fetei, 1Iu(ise pe !lorica si, de cate ori ovedea sau isi amintea de ea, simtea ca tot o mai iu(este. Purta in suflet rasul ei cald, (uzele ei pline si umede, o(rajii ei fragezi ca piersica, ochii ei al(astri ca cerul de primavara2. /avaleste in roman, prin !lorica, toata frumusetea peisajului transilvanean, deodata cu tineretea, vigoarea si temperamentul care tradeaza o nepotolita sete de viata, de dragoste. 1'ar !lorica eramai saraca decat Ion2, cu alte cuvinte, fericirea lor nu era posi(ila din cauza saraciei. 'e aceea, dupa ce Ion o intalni pe camp pe Ana si se mustra pentru cele indurate din pricina ei, vazand-o 1pe !lorica, cu fata rumena, plina si zam(itoare, apropiindu - se sprintena ca o ispita2, toataframantarea ii pieri din suflet, o mangaie cald din ochi si i se adresa, 1In inima mea...tot tu ai ramas craiasa...2 !lorica il iu(este si ea pe Ion cu pasiune. Cand flacaul o im(ratiseaza, pe camp, si o saruta patimas, 1fata se zvarcoleste, dar cu fiecare miscare se lipea mai tare de pieptul lui...2. .a va disparea insa din act iune, pentru destul de mult timp, atat vreme cat 1glasul pamantului2 ii1organizeaza2 in asa fel viata lui Ion incat il acopera, anulandu -l aproape pe cel al iu(irii.Intuitia si pihologia feminina vor lucra, determinand optiunea !loricai pentru George, candacesta o cere in casatorie. -tarea civila a celor doi 5 Ion si !lorica 5 s-a schim(at. Peste caminullui George (ate insa aripa nelinistii, !lorica fiind ravnita din nou de Ion cu si mai multa patima.!eciorul Glanetasului intrase, in sfarsit, in posesia pamantului lui )asile *aciu dar ce folos dacacine ii e drag nu-i apartine. In ziua nuntii lui Ion cu Ana, inima (ar(atului se zvarcoleste a durereinca o data si cu efect indelungat, impingandul fatal spre pra(usire. !ata de Ana, 1fata aceea uscata , cu ochii pierduti in cap de plans, cu o(rajii gal(ejiti cu pete cenusii2, intr -un contrast puternic, apare !lorica 1aprinsa in o(raji, cu (uzele rosii, umede si pline, cu ochii al(astri silimpezi ca cerul de vara2 si de 1o veselie sanatoasa pe care se silea si nu iz(utea s- o ascunda2.!ascinat, 1uitand de tot de Ana2, Ion ii sopti fetei in timpul jocului, 1-/umai tu mi-esti draga inlume, !lorica, auzi tu6...Auzi6 & stranse navalnic le piept, crasnind din dinti incat fata sespaimanta si se uita rusinata imprejur2. !lorica este pentru Ion o oaza de lumina, catre care insa nu mai are acces pentru ca preapacatuise impotriva firii si tre(uie sa fie pedepsiti pe masura comportamentului sau si a faptelorsale. -oarta !loricai este nefericita si ea. Cel pe care-l iu(ise cu adevarat n-a putut sa-i apartinadin cauza impedimentelor de ordin social. Cel cu care s-a casatorit, George *ul(uc, infunda incele din urma ocna, vinovat de omucidere.'estinul ei se topeste in acela la satului care-si uneste calea lui cu calea cea 1mare si fara deinceput2, viata, care curge neincetat ca si cand nimic nu s -ar fi intamplat.

Romanul Enigma Otiliei Costache Giurgiuveanu este pivotul romanului0 psihologia sa de avar, urmarita de autor, detine fr7nele actiunii0 ea explica si accidentul fatal, iar moartea personajului stinge actiunea. Avaritia lui mos Costache este indulcita de sentimentul patern pe care, il manifesta fata de &tilia, un sentiment insa care nu se realizeaza, fiind anihilat de teama de a se rupe de averea lui. %ai mult, afectiunea fata de 8fe-fetita8 sa apare si ca o compensatie morala pentru averea mamei &tiliei, pe care si-a insusit-o fara vreo forma legala, fapt ce a cauzat moartea acesteia si care conditioneaza acum starea materiala a &tiliei. Propriu-zis, o (una parte din averea lui mas Costache e averea mamei &tiliei, respectiv a &tiliei, pe care si-a insusit-o prin drept familial. In schim(ul acestei averi, el ii da &tiliei afectiunea sa paterna si promisiunea ca-i va asigura viitorul. -entimentul avaritiei ii terorizeaza viata si-i rapeste li(ertatea de a se misca omeneste in societate. 'e la inceputul romanului, personajul apare in aceasta postura. +entativa de a nu-l primi pe !elix, desi ii este unchi si tutore - adica administrator al averii acestuia p7na la majorat - il defineste ca atare. %ai departe, 8ciupeste8 in mod meschin din veniturile lui !elix, dupa cum il 8ciupeste8 si pe Pascalopol la jocul de carti sau t7r7ndu-se pe su( masa dupa o moneda cazuta din (uzunarul acestuia, fara sa simta ridicolul situatiei. Cumpara material demolat, fiindca e mai ieftin, sau incearca la mai multe farmacii sa faca o reteta ca sa vada la care e mai ieftin si sa c7stige astfel c7teva centime. %an7nca cu lacomie respingatoare la masa oferita de restauratorul chirias caruia ii v7nduse cladirea restaurantului. -cena im(olnavirii su(ite, in care este dez(racat si im(racat - citata mai sus - dezvaluie p7na unde poate duce teroarea avaritiei care-i anuleaza demnitatea de om. Otilia !rculescu este 8eroina mea liric98 proiec:ia autorului ;n afara, 8tipizarea mea ;n ipostaz9 feminin98.< .ste cel mai modern personaj al romanului at7t prin tehnicile de realizare, c7t =i prin pro(lematica sa existen:iala, reprezent7nd drama feminit9:ii. !ascinant9 =i imprevizi(il9, &tilia se diferen:iaz9 de celelalte personaje feminine din literatura rom7n9 "-a=a Com9ne=teanu din 8)ia:a la :ara de 'uiliu >amilrescu =i de &lgu:a din 83a %edeleni8 de Ionel +eodoreanu$ prin aceea c9 ea se all9 permanent ;ntr-un proces dinamic, ;n continua devenire. Portretul fizic sugereaz9 tr9s9turile sale morale de delicate:e, tinere:e, farmec, cochet9rie, distinc:ie, inocen:9 =i maturitate, 8... un cap prelung =i t7n9r de lata, ;nc9rcat de (ucle, c9z7nd p7n9 la umeri. !ata, su(:iric9. ;m(r9cat9 ;ntr-o rochie foarte larg9 pe poale, dar str7ns9 tare la mijloc =i cu o mare colerela de daniel9 pe umeri, ;i ;ntinse cu franche:e un (ra: gol =i delicat...8. 'efinit9 prin felul de a fi, prin fapte, afiuni, gesturi, vor(e si g7nduri, &tilia este un personaj complex, cu un comportament derutant, fiind capa(il9 de emo:ii puternice, apoi trec7nd (rusc de la o stare la alta, ;mpr9=tiat9 =i vis9toare, deseori dovedind ;n mod surprinz9tor luciditate =i tact. .ste un amestec ciudat de atitudine copil9roas9 =i matur9 ;n acela=i timp, alearg9 descul:9 prin iar(a din curte, se urc9 pe stogurile de f7n ;n *9r9gan, st9 ca un copil pe genunchii lui Pascalopol, dar este profund lucid9 =i matur9 atunci c7nd ;i explic9 lui !elix motivele pentru care ei doi nu se pot c9s9tori, dovedind o autocunoa=lere des9v7r=it9 a propriei firi, 8.u am un temperament nefericii, m9 plictisesc repede, suf9r c7nd sunt contrariat98. Camera &tiliei o define=te ;ntru lotul prin detaliile cu semnifica:ii caracteriale0 8o mas9 de toalet9 cu trei oglinzi mo(ile =i cu multe sertare, . "...$ un scaun rotativ pentru pian8, ceea ce ar putea fi interpretat ca sugestie pentru firea ei imprevizi(il9 "motivul oglinzilor$. 'ezordinea tinereasc9 a lucrurilor aruncate amestecat peste tot "rochii, p9l9rii, pantofi, jurnale de mod9 fran:uze=ti, c9r:i, note muzicale, p9pu=i$ trimit c9tre exu(eran:a juvenil9, c9tre un univers spiritual al 8ascunzi=ului feminin8, cum spune autorul. !a:9 de !elix are gesturi familiare, tandre, ce ilustreaz9 deseori o grij9 matern9 pentru el. !inalul romanului este deschis ;n privin:a destinului &tiliei, modernismul personajului

const7nd =i ;n faptul c9 nimeni nu poate dezlega misterul ce se :esuse ;n jurul ei, !elix ;nsu=i conchiz7nd c9 dup9 at7:ia ani, pentru el &tilia r9m9sese 8o enigm98. !otografia pe care o prive=te !elix dezv9luie o 8femeie frumoas9, cu linii fine, dar nu era &tilia, nu era fata ne(unatic98, ci avea un aer de platitudine feminin9, care nu mai sem9na cu imaginea din con=tiin:a lui. .ste cel mai controversat personaj al romanului, ap9r7nd ;n opinia personajelor ;n mod diferii, st7rnind contradic:ii surprinz9toare. %o= Costaohe o iu(e=te pe 8&tilica8, 8pe fe-feti:a mea8, el fiind 8papa8 care prime=te de la ea un strop de tinere:e, lumin9 =i vioiciune. 4a:ionalul !elix vede ;n &tilia 8? fal9 admira(il9, superioar9, pe care n-o ;n:eleg8. Pascalopol o prive=te pe &tilia ca pe femeia ;n devenire, cu care are r9(dare, dar fa:9 de care nu distinge ;ns9 8ce e patern =i ce e viril8 ;n dragostea lui pentru ea, o consider9 8o artist98, ;l ;nc7nt9 =i ;l emo:ioneaz9, 8e ca o r7ndunic98. Pentru -tanic9 4a:iu, &tilia este o femeie cu 8spirit practic8, care =tie ce vrea =i cum s9 se descurce ;n via:9, 8de=teapt9 fat98. Aglae o consider9 8o z9natic98, 8o dezm9:at98, 8o stricat98, care suce=te capul (9ie:ilor de familie, deoarece chiar =i pe +iti reu=ise s9-l cucereasc9, iar Aurica o ur9=te =i o invidiaz9 pentru c9 are succes la (9r(a:i. &tilia tr9ie=te drama singur9t9:ii, a viitorului ei am(iguu, departe de mult visata fericire, deoarece orice fiin:9 uman9 se (ucur9.de via:9 adev9rata doar c7:iva ani, 8noi nu tr9im dec7t cinci-=ase ani8. Feli" #ima, definii chiar de C9linescu 8martor =i actor8, deschide romanul prin descrierea casei, privit9 prin ochii s9i =i ;l ;ncheie cu aceea=i imagine a cl9dirii v9zut9 din perspectiva eroziunii timpului. 4omanul pune ;n centrul narativ al ac:iunii formarea personalit9:ii lui !elix, de aceea poate II considerai un (ildungsroman. !elix este cel care introduce cititorul ;ntr-o lume necunoscut9, de care ia act prin imaginile refletate ;n con=tiin:a acestui personaj. !elix -ima este fiul doctorului losif -ima, de la la=i, care murise =i-@ l9sase ;n grija tutorelui Costache Giurgiuveanu. +7n9rul vine la *ucure=ti, la unchiul s9u. ca s9 urmeze cursurile facult9:ii de medicin9. Portretul +rzA ilustreaz9, prin detaliile descrierii, portretul moral al personajului, 8fa:a ;i era juvenil9 =i prelung9, aproape feminin98, cu 8=uvi:e mari de p9r ce-i c9deau de su( =apc98, o(razul de 8culoare m9slinie8, iar nasul 8de o t9ietur9 elenic98 ;i d9dea o 8nota voluntar98. Comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele, contureaz9 ;nc9 de la ;nceput o fire ra:ional9, lucid, cu o mare nevoie de certitdini, o fire analitic9 =i un spirit de o(serva:ie foarte dezvoltat. 'e la ;nceput simte pentru &tilia o simpatie spontan9, care se transform9 ;n iu(ire, fiind chinuit de lupta ce se d9 ;n sufletul s9u ;ntre a crede (7rfele clanului +ulea =i a p9stra o dragoste pur9 pentru fat9. @@ descump9ne=te comportamentul derutant al &tiliei, nu-=i poate explica schim(9rile (ru=te de atitudine ale fetei, trecerea ei de la o stare la alta. Plecarea &tiliei la Paris cu Pascalopol ;l dezn9d9jduie=te, ;ns9 nu renun:9 la carier9, (a dimpotriv9, e=ecul ;n dragoste ;l maturizeaz9, !elix p9str7nd ;n amintire o iu(ire romantic9, ;n9l:9toare, care-i d9 putere, fiind un corolar al muncii sale. 3ucid =i ra:ional, el ;n:elege c9 ;ntr-o societate degradat9 ;n esen:ele ei morale, dragostea nu mai poate fi un sentiment pur, c9s9toria devenind o afacere pentru supravie:uire =i nu o ;mplinire a iu(irii. !elix ;nsu=i 8se c9s9tori ;ntr-un chip care se cheam9 str9lucit =i intr9, prin so:ie, ;ntr-un cerc de persoane influente8. ;n rela:iile cu celelalte personaje, !elix apare ca un intelectual superior, silu7ndu-se deasupra superficialit9:ii =i meschin9riei lumii (urgheze, condue7ndu-se dup9 un cod superior de norme etice, 8s9-mi fac o educa:ie de om. )oi li am(i:ios, nu orgolios.8 Am(i:ios, a=adar, ;nva:9 =i face eforturi deose(ite de a se remarca pe plan profesional. !erm =i tenace, munce=te cu seriozitate pentru a deveni un nume cunoscut ;n medicin9, pu(lic9 un studiu de specialitate ;ntr-o revist9 franceza =i, cu ;nd7rjire =i preocupare pentru cariera sa, devine profesor universitar, o autoritate medical9, c9s9torindu-se, potrivii am(i:iei sale, cu fata unei personalit:9i politice a vremii, carc-i asigur9 si un statut social superior. -tanic9 4a:iu este tipul arivistului, al parvenitului, ;nscris ;n galeria lui 'inu P9turic9, personajul lui /icolae !ilimon, fiind ;n acela=i limp =i tipul demagogului, al9turi de /ae Ca:avencu al lui I.3.Caragiale. 8Avocatul f9r9 procese , -tanic9 provine dintr-o familie

numeroas9 care-=i ;mp9r:ise diferitele mo=teniri, fiind produsul societ9:ii ;n care tr9ie=te, o societate ;n care (anii reprezint9 lotul, ;n care c9s9toriile se (azeaz9 pe interese materiale, ca =i cariera, succesul ;n via:a politic9, respectul =i statutul social, adic9 o lume unde 8>eul la care se ;nchin9 to:i este (anul8 "*alzac$. , $ortretul lui #tanic! Ra%iu, avocat de profesie, dar f9r9 succes ;n profesie, este construit, asemenea celorlalte personaje, din detalii fizice cu semnifica:ii morale, acesla fiind un (9r(at 8de o s9n9tate agresiv98, cu 8p9rul mare =i negru, foarte cre: =i cu musta:9 ;n chip de musc98, ;m(r9cat 8;ntr-un costum de soie-ecrue deschis8, cu 8o lavalier98 ;nfoial9, semn al dorin:ei sale de a p9rea un om de lume, ;n pas cu moda. .l ;=i face apari:ia ;n casa lui Costachc Giurgiuveanu, unde se .adunaser9 toate personajele romanului la o partid9 de c9r:i, cu scopul de a-@ convinge pe socrul s9u, -imion +ulea, s9-i dea dota promis9 &limpiei, pentru ca, la r7ndul lui, s9-=i respecte promisiunea de a se c9s9tori legal eu d7nsa. Gesturile, atitudinea, ac:iunile =i mai ales locvacitatea personajului compun parvenitul =i demagogul tipic, 8-tanic9 vor(ea sonor, rotund, cu gest artistic =i declamator8, care a=teapt9 cu ner9(dare 8lovitura cea mare care s7-i schim(e cursul vie:ii8. 'e aceea el nu se d9 ;n l9turi de la nimic pentru a deveni (ogat, colporteaz9 =tiri, d9 sfaturi pe care nu i le cere nimeni, se amestec9 ;n cele mai personale ac:iuni ale altora, face promisiuni pe care nici nu se g7nde=te s9 le respecte, fiind mereu ;n mi=care, prezent oriunde =i peste lot, agas7nd pe toat9 lumea, 8informeaz9 =i se informeaz9, trage sfori cu indiscre:ie =i cu un tupeu revolt9tor8. 'otat cu o locvacitate des9v7r=it9. -tanic9 :ine discursuri demagogice despre orice, familie, societate, principii morale, li(ertate, religie, cu o u=urin:9 ce demonstreaz9 c9 nici una din ideile exprimate nu-@ define=te. -e iluzioneaz9 cu marea iu(ire pentru &limpia, cu care tr9ie=te ;n concu(inaj, sper7nd c9 ea va mo=teni o avere important9, face8un calcul de maestru care nu se uit9 la (unurile imediate, ci la cele ce pot decurge mai t7rziu8, dar iu(irea se stinge, ea nu este femeia potrivit9 care s9-@ ajute ;n ascensiunea de a deveni un om important ;n societate, prin ;m(og9:ire. 'e aceea se hot9r9=te s9 se despart9 de ea, deoarece nici casele promise &limpiei de c9tre familie nu ;i sunt date de -imion =i, din perfidie structural9, nu se las9 descoperit ;n adev9ratele motive, ci d9 vina pe faptul c9 este lipsit de 8fericirea paternit9:ii8 "dup9 moartea lui 4eli=or$ =i face parad9 de sensi(ilitatea sa, duc7nd 8o lupt9 dureroas9 ;ntre sentimente =i datorie8. Impostor, volu(il, grosolan, trivial, demagog, patetic =i n9ucitor de locvace, -tanic9 8are geniu8, adopt9 maniere distinse cu Aglac, pe Aurica 8o ia ;n (ra:e =i o s9ruta viguros8. *un cunosc9tor de oameni, exercit9 asupra interlocutorului o influent9 puternic9, are o capacitate de adapta(ilitate fantastic9, este un actor talentat, juc7nd cu fiecare alt rol, ;n func:ie de interes. In timpul (olii lui Costachc Giurgiuveanu, -tanic9 ;i poveste=te despre decesele unor persoane, 8cu o vitez9 satanic98, ;nsp9im7nt7ndu-l pe (9tr7n. Bot9r7t s9 pun9 m7na pe averea lui mo= Costache, se furi=eaz9 ;n casa acestuia, apare din um(r9 c7nd nu te a=tep:i, ;l descoase cu privire la testament, p7nde=te mereu o ocazie potrivit9 =i aceasta se ive=te, v9z7nd unde :ine (9tr7nul (anii. ;i fur9 =i-i cauzeaz9 astfel moartea, 8(a(anii, pu-punga=ule8. !9r9 nici un pic de remu=carc, joac9 rolul ;ndureratului 8cel mai p9truns de evlavie8, mai ciupe=te ceva (ani din s9cule:ul g9sit de Aglae, apoi, ;m(og9:it, p9r9se=te eu lotul familia +ulea. -e c9s9tore=te cu Georgeta, ;=i face firm9 de avocatur9, patroneaz9 tripouri =i cercuri de morl;nomani =i este propulsat de noul s9li statul social ;n via:a politic9, devenind o personalitate remarca(il9 a acestei societ9:i ;n care nu conteaz9 mijloacele de parvenire, ci numai (anii, averea, (og9:ia. Aglae &ulea esle 8(a(a a(solut9, f9r9 cusur ;n r9u8, a=a cum o caracterizeaz9 Ceissman, esle sora lui Costache Giurgiuveanu, mama a trei copii, &limpia, +iti =i Aurica =i so:ia lui -imion +ulea. Portretul fizic esle detaliat =i are semnifica:ii pentru portretul moral, 8cu p9rul negru piept9nat (ine ;ntr-o coafur9 japonez98, cu fa:a 8g9l(icioas98, cu 8(uzele su(:iri8, cu nasul ;ncovoiat,

o(rajii (r9zda:i de cute ad7nci =i ochii (ul(uca:i ca ai lui mo= Costache, ;mproa=c9 ur9 =i venin, fiind mereu invidioas9 =i ar:9goas9. 3acom9 =i o(sedat9 de averea lui Costache, are un singur scop, pe care nu =i-l ;mpline=te, realizarea copiilor ei. %9rginit9, odioas9, meschin9, ;nveninat9 ;mpotriva &tiliei, Aglae se opune cu t9rie ;ncerc9rii fratelui ei de a ;nfia fata, 8C7t tr9iesc cu, niciodat9. 'oar mai sunt legi ;n :ara asta, mai sunt tri(unale. ;l dau pe m7na parchetului pe Costache, asta-i fac. 3-a ame:ii stricata asta. Cine =tie ce-o "D ;ntre ei8. 'esconsider9 orice preocupare intelectual9, consider7nd c9 prea mult9 carte stric9 min:ile oamncnilor, de aceea ;l ;n:elege pe +iti, c9ruia-i curge s7nge din nas de prea mult9 ;nv9:9tur9, de=i acesta ;mplinise EE de ani =i r9m9sese repetent mereu, ncrcu=ind s9-=i termine =coala. Gre=e=te profund ;n metodele de educa:ie, pe +ili ;l trimite s9 se legeneF ca s9 se lini=teasc9, amplifie7ndu-i astfel (oala psihic9, iar pe Aurica o ;ndeamn9 s7-=i g9seasc9 un (9r(at =i s9 se m9rite, iu(irea ncintr7nd ;n calculele sale. Pe so:ul ei, de=i (olnav, ;l dispre:uie=te, ;l ignor9 =i ;l a(andoneaz9 ;ntr-un ospiciu, fiind total lipsit9 de sentimente umane. & ur9=te profund pe &tilia, pe care o dispre:uie=te pentru c9 e 8orfan98, o jigne=te f9r9 nici un fel de jen9, spun7ndu-i 8stricat98 =i 8dezm9:at98, d7nd-o de exemplu negativ Auric9i. Autoritar9, dar plin9 de r9utate fa:9 de toat9 lumea, anihileaz9 personalitatea copiilor ci, pe care nu-i ;n:elege =i care e=ueaz9 lamenta(il, &limpia e p9r9sit9 de -tanic9, +iti cade tot mai mult ;n mania 8leg9natului8, iar Aurica r9m7ne fat9 (9tr7n9. >g7rcit9 =i rapace, invidioas9 =i plin9 de ur9, ca sf7r=e=te prin a mo=teni o cas9 ruinat9 =i d9r9p9nat9, fiind ;n=elat9 de -tanic9, de Costache, de=i instalase ;n casa fratelui ci un adev9rat cartier general, organizase un asediu militar, astfel ca nimeni s9 nu poat9 scoate nimic din cas9, suspect7nd pe oricine, cade ea ;ns9=i ;n :es9tura propriilor intrigi. Aurica &ulea este fata cea mic9 a Aglaei, ;n antitez9 cu feminitatea =i delicate:ea &tiliei, supus9 de la ;nceput =i p7n9 la sf7r=it unui automatism psihologic. 3a sosirea sa ;n casa Giurgiuveanu, Pclix vede 8o fat9 cam de treizeci de ani, cu ochii proeminen:i ca =i ai Aglaei, fa:a prelung9, sf7r=ind ;ntr-o (9r(ie ca un ac, cu t7mple mari ;ncercuite de dou9 =iruri de cozi ;mpletite8, ar9t7nd mult mai ;n v7rst9, deoarece era fardat9 strident, are trupul sla( =i uscat, p9rul r9rit. Avid9 dup9 (9r(a:i, este o(sedat9 de m9riti= =i vede ;n oricine un posi(il pretendent. Insisten:ele ci insinuoase, comportamentul ei de 8fat9 cuminte8 pun pe fug9 to:i (9r(a:ii. .ste 8;ndr9gostit98 din principiu, lu7nd ;n calcul orice (9r(at aflat ;n preajm9, pe !elix care 8odat9 fugi pe poart9 repede, ;n ora=, c7nd sim:i c9 se ive=te Aurica prin fund8, pe Pascalopol, pe care nu-l ;n:elege ;n dragostea lui pentru &tilia "8ce-o fi v9z7nd Pascalopol la &tilia68$. Gra sa se ;ndreapt9 lot asupra &tiliei, despre care crede, ca =i mama sa, c9 =tie s9 se agate de g7tul (9r(a:ilor. Gra ;i ;ntunec9 judecata ;n asemenea grad, ;nc7t se lanseaz9 ;n aprecieri def9im9toare, de(iteaz9 invective, devenind nesuferit9 =i ar:9goas9 Plim(9rile ei pe Calea )ictoriei devin din ce ;n ce mai dese =i mai rapide, adev9rate raiduri ce denot9 disperarea care este din ce ;n ce mai nest9p7nit9, 8;=i despleti p9rul "...$ se vopsi =i mai violent =i-=i ;ncepu turneele pe Calea )ictoriei8. 3ipsit9 de farmec, de generozitate, de no(le:e, de delicate:e =i sensi(ilitate, ca seam9n9 cu Aglae, devenind acr9, rea, ar:9goas9, nesuferit9. &iti &ulea - tipul retardatului, este mezinul familiei, un t7n9r neputincios, incapa(il de a g7ndi ceva creativ. .ste dominat de automatisme, copiaz9 note muzicale =i c9r:i po=tale, nu este ;n stare s9 ;nve:e =i r9m7ne repetent de mai multe ori, a(andon7nd =coala. .ste ;ncurajat de mama sa, Aglae, ;n manifest9rile psihice, c7nd, aflat ;n criz9, se leag9n9 orc ;n =ir. ;l mo=tene=te ereditar pe tat9l s9u, -imion +ulea, devenind treptat hi fel de apatic =i dezinteresat de tot ce se petrece ;n jurul lui. -e tul(ur9 erotic, devenind irasci(il ;n preajma femeilor =i, lipsit total de personalitate, o ascult9 pe Aglae =i ;n rela:iile amoroase, aceasta dirij7ndu-i ;ntreaga via:9, fiind autoritatea suprem9 cu care le amenin:9 pe cei carc-l sup9r9, 8)9 spun la mamaH8

-imion +ulea, so:ul Aglaei, fost mecanic, acum pensionar, devine senil =i apatic, evolu7nd treptat spre ne(unie. -tarea sa se manifest9 prin crize de melancolic sau, dimpotriv9, de agita:ie, devine o(sedat de m7ncare, se crede Isus Brislos, lucreaz9 la gherghef, toate acestea l9s7nd-o loial indiferent9 pe so:ia lui. /u are nici un fel de percep:ie a statutului s9u de tat9, nu-=i iu(e=te copiii, iar pe &limpia nu o recunoa=te drept fiica lui. ;nne(une=te, este internat ;n ospiciu =i este p9r9sit de ;ntreaga familie. - 3eonida Pascalopol, mo=ier rafinat, este prezentat cititorilor tot prin ochii lui !elix, cure vede 8un om cam de vreo cincizeci de ani, oarecum voluminos, totu=i evit7nd impresia de exces, c9rnos la fa:9 =i rumen ca un negustor, ;ns9 elegant prin fine:ea pielii =i t9ietura englezeasc9 a must9:ii c9runte. Parul rar dar (ine ales ;ntr-o c9rare care mergea din mijlocul frun:ii p7n9 la ceaf9, lan:ul greu de aur cu (reloc la vest9, hainele de stof9 fin9, parfumul discret ;n care intra =i o nuan:9 de ta(ac, toate acestea reparau cu des9v7r=ire, ;n apropiere, neajunsurile v7rstei =i ale corpolen:ei8. $ascalo'ol este un om generos, rafinat, cu gusturi des9v7r=ite, elegant, arc o casa mo(ilat9 cu distinc:ie, c7nt9 la flaut, este cultivat =i plin de no(le:e. /erealizat pe planul studiilor "fusese student la litere ;n Germania =i la drept ;n !ran:a$, ;ntruc7t le a(andonase c7nd ;i murise tat9l =i tre(uise s9 ;ngrijeasc9 de mama sa =i de mo=ie =i pe plan matrimonial, pentru c9 fusese c9s9torit cu 8o femeie de care se desp9r:ise sau r9m9sese v9duv8, 3eonida Pascalopol se consider9 un om ratat =i vrea s9 se fac9 util celor care au nevoie de el. +r9ie=te ;n prejma &tiliei, pe care o cunoa=te de c7nd era mic9 =i-i satisface toate dorin:ele =i capriciile, fiind un adev9rat tat9 pentru 8orfan98. &lilia ;l vede ca pe un 8om de lume8, un 8(9r(at =ic =i singur, s9racul8. Cu timpul, sentimentele lui paterne se schim(9, nutrind acum sentimente de iu(ire pentru t7n9ra fermec9toare, 8ca o r7ndunic98, de=i el ;nsu=i recunoa=te c9 nu poate distinge 8ce e patern =i ce e viril8 ;n rela:ia lui eu &tilia. !iind singur =i (ogat, neav7nd familie, Pascalopol are 8nevoie de domni=oara &tilia, ea e micul meu vi:iu sentimental8, accept7nd, dac9 ar fi nevoie =i statutul de p9rinte-, 8'ac9 nu pot fi un amant, r9m7n ;ntotdeauna un nepre:uit prieten =i p9rinte8. 'ornic de a avea o familie, el vine aproape ;n fiecare sear9 ;n casa din strada Antim, joac9 =i pierde la c9r:i ;n favoarea lui mo= Coslachc, aduce delicatese pentru cina, ra(d9 cu distinc:ie r9ut9:ile Aglaei =i flirturile grote=ti ale Auric9i, ;i pl9te=te lui !elix taxele la Gniversitate, f9r9 ca acesta s9 =tie. 'iscret =i delicat, Pascalopol este pentru &tilia nu numai un sprijin material, ci =i unul moral, sim:ind din plin ocrotirea pe care acesta o revars9 asupra ei cu no(le:e =i elegan:9. Cu aceea=i no(le:e sufleteasca, atunci c7nd ;=i d9 seama, dup9 c7:iva ani de c9s9torie, c9 nu mai este potrivii pentru &tilia, ;i red9 acesteia li(ertatea, ca ea s9 poat9 deveni 8nevasta unui conte, a=a ceva8, dintr-un profund sentiment 8de umanitate s-o las s9-=i petreac9 li(er9 anii cei mai frumo=i8. In @IJE,vor(ind despre direc:ia pe care tre(uie s9 o urmeze romanul rom7nesc, dac9 s9 fie (alzacian, stendhalian, tolstoian sau proustian, George C7linescu argumenta c9 8tre(uie s9 fim c7t mai originali, =i ceea ce confer9 originalitate unui roman nu este metoda, ci realismul fundamental, "...$ literatura nu e in leg9tur9 cu psihologia, ci cu sufletul uman8.

Romanul &ema 'entru acasa( Caracterizarea lui %ihai Glmu din romanul K+em9 pentru acas92
4omanul 1+ema pentru acas92 scris de /icolae 'a(ija a ap9rut ;n anul ELLI, Ia=i. Mn acest roman se vor(e=te despre dramele cauzate de conducerea sovietica asupra poporului (asara(ean. Personajele principale al acestui roman sunt %ihai si %aria, el un professor exceptional =i un om de trea(a, ea o elev9 de-a dreptul ;ndr9gostita de t9ria lui de caracter =i viitoarea lui so:ie. 4omanul dat este plin de speran:9, dragoste =i credin:9.

Mn roman %ihai Glmu este prezentat de fiul s9u %ircea care ;=i relata via:a din orfelinatul /adrecionou, Astfel %ihai p9rea ciudat, ;m(r9cat ;ntr-un trenci su(:ire =i cu un fes de linie tras peste cap. *9r(atul cautind pe cineva printre (aie:ii orfelinatului, iar fa:a lui o(osit9 =i plin9 de griji sugera ideea c9 cautarea era destul de dificil9. 'in acest moment se o(serv9 t9ria sa de caracter =i speran:a, care la acest om nu murea niciodat9. Mn capitolele urm9toarea %ihai este prezentat ca un t;n9r de EN ani, de o statur9 zvelt9 si elegant9, cu un chip palid, ;ncadrat de ni=te plete negre ce i se revarsau (ogat pe umeri, luminat de E ochi c9prui. %ihai poate fi numit o fire romantic9, acest fapt este reflectat de pasiunea lui fa:9 de poeziile lui .minescu. 3a ;nceput se o(serv9 cum %ihai era cu totul dedicat ;nv9:9turii. -copul lui de (az9 era de ai ;nv9:a pe copii s9 g;ndeasc9 li(er f9r9 influen:e. /imerit ;n ;nchisoare %ihai se ;mp9case cu aceasta idee s9 se trezeasc9 dimineaa cu aceeai (9taie de toac9 ;ns9 aceasta continu9 p;n9 la >arianca cind venise %aria, cea care str9(9tuse m9ri i 9ri ca s9 ajung9 la el pentru ca s9-i ;ntoarc9 o datorie mai veche 5 o carte de poezii scris9 de %. .minescu =i s9-i spun9 importantul c7t de mult ;l iu(e te, s9 ;i m9rturiseasc9 dragostea care a ajutat-o s9 treac9 peste toate. i tot ea l-a ajutat s9 evadeze# 'ragostea dintre cei doi era una pur9, o dragoste pe care lumea nu a mai v9zut-o, iar copilul noun9scut le-a d9riut un val nou de speran:9, un sentiment divin. %omentul cel mai culminant din roman ar fi acel ;n care %aria a fost ;mpu=cat9, astfel din acea clip9 %ihai r9m;ne complet singur, doar cu credin:a ;n 'umnezeu =i cu ideea c9 odat9 totul va fi (ine. +otu=i credin:a ;n 'umnezeu la ajutat s9 tr9iasc9 mai departe. 3ui %ihai ;i pl9ceau momentele ;n care el putea s9 1evadeze ;n rug9ciune2, deoreace astfel el sim:ea prezen=a lui 'umnezeu. Mn final putem o(serva cu c;t9 suferin:9 =i cu c;t chin personajul principal a reu=it s9 ;nfrunte toate greut9:ile =i pro(lemele cauzate de regimul -talinist, cred c9 acest fapt este unul .roic, necesar de admirat. Cred c9 /icolae 'a(ija a vrut s9 demonstreze ;ntregii lumi c9 nu exist9 greut9:i pe care e imposi(il s9 le ;nfr;ngi. Iar ideiea acestei lucr9ri ar fi credin a i sta(ilitatea unui popor prins ;ntre o permanent9 presiune istoric9 i for a suprem9 a lui 'umnezeu care nu l-a uitat niciodat9 i i-a dat t9rie s9 reziste.