CURS STIVUITORIST

INTRODUCERE
Stivuitoristul, este o persoana instruita si autorizata de catre ISCIR sa manevreze stivuitoare, indiferent de tipul si destinatia acestora. Meseria de stivuitorist presupune respectarea prevederilor prescriptiilor tehnice PT R3-2 3 ! Colectia ISCIR in vi"oare, a normelor de sanatate si securitate in munca, precum si a normelor ce re"lementeaza domeniul situatiilor de ur"enta si protectia mediului incon#urator. $ctivitatea stivuitoristului depinde de foarte multi factori cum sunt% tipul stivuitorului, marfa manipulata, profesionalismul in activitate, "radul de optimizare al procesului de transport, calitatea si eficienta transportului, "radul de securitate realizat pentru vehicul si pentru marfa transportata,etc. Toate aceste elemente se re"asesc in principal intr-o serie de competente ce se refera la% Intocmirea documentelor' Pre"atirea si verificarea vehiculului pentru lucru' (fectuarea transporturilor si manipularii marfurilor' Identificarea defectelor aparute' Predarea utila#ului si a documentelor' Respectarea normelor de sanatate si securitate in munca, a celor ce re"lementeaza domeniul situatiilor de ur"enta si a Prescriptiilor tehnice I.S.C.I.R.' ,. Perfectionarea pre"atirii profesionale. Totalitatea competentelor tehnice si or"anizatorice care permit e-ploatarea in conditii de securitate a stivuitoarelor autopropulsate si a translatoarelor ! stivuitoare denumite "eneric .stivuitoare/ sunt definite de standardul ocupational. &. 2. 3. ). *. +. Rolul standardului ocupational este acela de a defini competentele si criteriile de performanta in conditii de aplica0ilitate date, care sa acopere "ama de activitati solicitate stivuitoristului, ceea ce va permite an"a#atorului sa se orienteze mai usor asupra competentelor viitorului an"a#at, permitand in acelasi timp o pre"atire unitara si o evaluare o0iectiva a cunostintelor si deprinderilor capatate de participantii la pro"ramele de calificare si specializare. In timpul manevrarii stivuitorului si1sau elementelor sale nu tre0uie sa se produca deplasari sau miscari neprevazute sau 0ruste, nici riscuri datorate insta0ilitatii, daca stivuitorul si1sau elementele sale sunt manevrate conform instructiunilor producatorului. $utorizatia din partea ISCIR-I2SP(CT IT este o0li"atorie pentru personalul de deservire a stivuitoarelor. $utorizatia se eli0ereaza individual persoanelor care, prin promovarea e-amenelor de autorizare, in urma a0solvirii cursurilor de calificare si fac dovada indeplinirii conditiilor specificate in Prescriptiile tehnice R 3- 2 3, privind capa0ilitatea teoretica si practica de a e-ercita activitatea de deservire a stivuitoarelor. Autorizatia ISCIR este actul 3documentul4 le"al care confirma competenta profesionala, insusirea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice adecvate necesare manevrarii stivuitoarelor in conditii de securitate si care dovedeste acceptul 3permisiunea4 ISCIR-I2SP(CT IT ca posesorul sa presteze activitatile de manevrare a stivuitoarelor.

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE

1.1. ISCIR prezentare genera a
In conformitate cu !otarirea nr. 1"#$ %in 1&'&('&$$1) Art. 1) Inspe*tia %e Stat pentru Contro u Cazane or) Re*ipiente or su+ Presiune si Insta atii or %e Ri%i*at, denumita in continuare ISCIR, este or"an de specialitate cu personalitate #uridica in su0ordinea Ministerului Industriei si Resurselor, avand ca principal o0iect de activitate asi"urarea in numele statului a protectiei utilizatorilor si si"uranta in functionare pentru instalatiile, aparatele, componentele, dispozitivele de si"uranta si mi#loacele de control, prevazute in domeniul sau de re"lementare. Legea nr. ,#'&$$-) Art. # 3&4Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor su0 Presiune si Instalatiilor de Ridicat, denumita in continuare ISCIR, este or"anul de specialitate al administratiei centrale, cu personalitate #uridica, responsa0il in numele statului pentru asi"urarea masurilor de functionare in conditii de si"uranta a instalatiilor si echipamentelor prevazute in domeniul sau de re"lementare, denumite in continuare instalatii1echipamente. 324ISCIR e-ercita urmatoarele functii% a4 de autoritate in domeniul instalatiilor1echipamentelor, care asi"ura controlul respectarii prevederilor referitoare la conditiile de introducere pe piata si punere in functiune a instalatiilor1echipamentelor, precum si urmarirea si controlul re"imului de autorizare si verificarea tehnica a instalatiilor1echipamentelor' 04 de re"lementare, prin care se asi"ura ela0orarea documentelor cu caracter normativ pentru domeniul sau de activitate. 334 ISCIR functioneaza in su0ordinea Ministerului (conomiei si 5inantelor si este finantata inte"ral din venituri proprii, potrivit le"ii. 3)4 ISCIR este condusa de un inspector de stat sef, numit prin ordin al ministrului economiei si finantelor, iar modul de or"anizare si functionare a ISCIR se sta0ileste prin hotarare a 6uvernului.

1.&. Co.petente
Pentru realizarea o0iectului sau de activitate, in conformitate cu !otarirea nr. 1"#$ %in 1&'&('&$$1) Art. &) ISCIR are urmatoarele competente% - $si"ura, in numele statului, controlul respectarii prevederilor le"ale din domeniul sau de activitate, prin suprave"here tehnica, control si verificari in functionare, precum si prin suprave"herea pietei atunci cand este nominalizat pentru aceasta activitate in re"lementarile tehnice, pentru instalatiile si echipamentele prevazute in domeniul sau de re"lementare'
3

- (la0oreaza prescriptii tehnice in aplicarea re"lementarilor din domeniul sau de activitate, cu respectarea prevederilor 7e"ii + 812 & privind evaluarea conformitatii produselor' - (valueaza conformitatea instalatiilor, aparatelor, dispozitivelor de si"uranta, materialelor si a mi#loacelor de control din domeniul sau de activitate' - (-pertizeaza si evalueaza cauzele si efectele privind accidentele si avariile din domeniul sau de activitate' - Constata nerespectarea dispozitiilor le"ale in domeniul sau de activitate si aplica sanctiuni contraventionale, dupa caz'

1.". Atri+utii prin*ipa e a e ISCIR

In conformitate cu !otarirea nr. 1"#$ %in 1&'&('&$$1) Art. ") ISCIR are urmatoarele atri0utii principale% -(la0oreaza strate"ii si pro"rame de dezvoltare privind activitatea ISCIR' -(la0oreaza, actualizeaza si pu0lica prescriptii tehnice ! Colectia ISCIR' -$utorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capa0ilitatea a"entilor economici care proiecteaza, construiesc sau monteaza instalatii, aparate, componente sau dispozitive de si"uranta din domeniul sau de activitate' -$utorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capa0ilitatea a"entilor economici care repara, controleaza prin mi#loace distructive si nedistructive, intretin sau verifica instalatii, aparate, componente sau dispozitive de si"uranta din domeniul sau de activitate' -$utorizeaza punerea in functiune si functionarea instalatiilor si aparatelor din domeniul sau de activitate, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice' -$utorizeaza sudorii, personalul care e-ecuta e-aminari nedistructive, precum si personalul de e-ploatare fochisti, la0oranti chimia apei, macara"ii, liftieri si alte cate"orii de personal sta0ilite prin prescriptiile tehnice' -(fectueaza verificari tehnice, periodice si inopinate pentru instalatiile si aparatele aflate in functiune, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, si interzice functionarea acestora atunci cand constata ca nu sunt indeplinite prevederile acestor prescriptii' -Realizeaza suprave"herea pietei in domeniul sau de activitate' -Cerceteaza avariile si accidentele la instalatii si aparate supuse controlului ISCIR, evalueaza si e-pertizeaza cauzele, modul in care s-au produs si efectele rezultate si dispune masurile ce se impun privind si"uranta in functionare a acestora, dupa caz' -9r"anizeaza si participa la cursuri pentru autorizare, specializare si formare profesionala in domeniul sau de activitate'

CAPITOLUL II TER/ENI SI DE0INITII

Termenii :i defini;iile se aplic< numai =n sensul prescrip;iei tehnice PT R3-2

3.

activitate de reparare 1 ansam0lu de lucr<ri :i opera;iuni specializate de investi"are a defectelor ap<rute, asi"urare a pieselor de schim0, efectuare a depan<rilor :i1sau =nlocuirilor de componente defecte :i =ncercare func;ional< a stivuitorului, pentru demonstrarea calit<;ii repara;iei efectuate menite s< readuc< stivuitorul =n stare 0un< de func;ionare =n condi;ii de securitate. Capacitatea unui a"ent economic de a efectua lucr<rile de reparare tre0uie s< fie confirmat< printr-o autoriza;ie emis< de ISCIR-I2SP(CT. ampatament ! distan;a =ntre a-ele osiilor stivuitorului. aprtoare a postului de conducere ! protec;ie complet< sau par;ial< =n #urul postului de conducere, =n principal c>nd acesta este la e-tremitate sau ridica0il, cu scopul de a prote#a manevrantul frontal :i1sau lateral =mpotriva contactelor cu o0stacole fi-e sau cu alte vehicule. aprtoare de protecie a manevrantului ! suprastructur< fi-at< pe c<rucior deasupra capului manevrantului pentru a-l prote#a de c<derea o0iectelor manipulate sau provenite din stive al<turate. apropiere lent ! deplasare cu vitez< foarte redus< cu scopul ca, la e-ecutarea anumitor opera;iuni de manipulare 3de e-emplu la stivuire4, sarcina s< poat< fi precis pozi;ionat<. autorizarea funcionrii - ansam0lu de activit<;i de verificare :i validare a rezultatelor m<sur<rilor :i =ncerc<rilor func;ionale e-ecutate la punerea =n func;iune a stivuitoarelor sau cu ocazia verific<rilor tehnice periodice ale acestora, =n scopul confirm<rii =ndeplinirii condi;iilor de func;ionare =n securitate a stivuitoarelor. Se efectueaz< numai de c<tre ISCIR-I2SP(CT IT sau de RS?TI autorizat :i =mputernicit de ISCIR-I2SP(CT IT =n acest sens. blocare de securitate ! dispozitiv destinat s< imo0ilizeze stivuitorul, fiind comandat printr-o cheie de contact sau printr-un alt mi#loc pe care manevrantul =l activeaz< la p<r<sirea c<ruciorului. caroserie ! panouri de protec;ie sau de acoperire fi-ate la e-teriorul stivuitorului. catarg ! montant fi- pe care culiseaz< placa portechipament sau unul sau mai mul;i montan;i mo0ili. catarg cvadruplu ! catar" care cuprinde un montant fi- :i trei montan;i mo0ili. catarg dublu (telescopic simplu) ! catar" care cuprinde un montant fi- :i un montant mo0il.
5

catarg netelescopic (simplu) ! catar" care cuprinde un montant fi-. catarg telescopic ! catar" care cuprinde un montant fi- :i unul sau mai mul;i montan;i mo0ili. catarg triplu ! catar" care cuprinde un montant fi- :i doi montan;i mo0ili. cerin esenial - cerin;< care are =n vedere, =n special, protec;ia s<n<t<;ii, securitatea utilizatorilor, protec;ia propriet<;ii :i a mediului, astfel cum este prev<zut< =n actele normative =n vi"oare. cilindru de ridicare ! cilindru care ridic<, fie prin intermediul lan;urilor cu mufle, fie direct placa portechipament 3sau o platform< portsarcin<4 sau montantul 3montan;ii4 mo0il 3i4. cilindru de ridicare simplu ! cilindru cu un sin"ur piston, destinat ridic<rii sarcinii. cilindru de ridicare telescopic ! cilindru care cuprinde mai multe pistoane concentrice, ce se ridic< succesiv. contragreutate ! mas< fi-at< =n partea din spate a :asiului :i destinat< echili0r<rii sarcinii. curitor de in - component< de securitate destinat< =ndep<rt<rii de pe calea de rulare a o0stacolelor sau o0iectelor care s-ar putea "<si pe aceasta. curs de ridicare ! distan;a pe vertical< =ntre pozi;iile de lucru inferioar< :i superioar< ale dispozitivului de manipulare a sarcinii. declaraie de conformitate - documentul prin care produc<torul d< o asi"urare scris< c< o stivuitorul este conform condi;iilor specificate. declaraie de conformitate ! procedur< prin care un produc<tor sau un reprezentant autorizat al acestuia d< o asi"urare scris< c< un produs este conform condi;iilor specificate. depunere n rafturi ! manipulare care const< =n ridicarea unei sarcini :i depunerea ei =n compartimentul unui raft. destivuire ! manipulare care const< =n preluarea :i co0or>rea unei sarcini din partea superioar< a unei stive. dispozitiv de manipulare a sarcinii ! %ispoziti2 3*4r ig) grai56r) e e*tro.agnet) 5ur*6 sau a te e7 pentru apu*area) prin%erea sau .anipu area sar*inii . dispozitiv de reinere a fluidului din cilindri ! component< de securitate destinat< re;inerii fluidului =n cilindri la sc<derea 0rusc< a presiunii. ecartament !distan;a dintre centrele ro;ilor de rulare situate pe aceeasi osie ale unui stivuitor. electrostivuitor ! stivuitor autopropulsat a c<rui ac;ionare este electric<. frn ! dispozitiv destinat reducerii vitezei :i1sau =mpiedic<rii mi:c<rii mecanismelor stivuitorului.

gabaritul stivuitorului ! spa;iul determinat de condi;iile func;ion<rii =n si"uran;< a stivuitorului =n vecin<tatea unor construc;ii, ale c<rui limite pot fi dep<:ite numai de dispozitivul de manipulare a sarcinii =n timpul e-ecut<rii opera;iilor de manipulare. importator ! orice persoan< fizic< sau #uridic< cu sediul =n Rom>nia, care introduce pe pia;< un produs provenit dintr-o alt< ;ar<. introducerea pe pia a stivuitorului - ac;iune care are loc atunci c>nd produc<torul pune pentru prima dat< stivuitorul la dispozi;ia de;in<torului . nlimea de ridicare ! distan;a pe vertical< de la nivelul planului pe care este a:ezat stivuitorul p>n< la dispozitivul de manipulare a sarcinii, c>nd acesta se afl< =n pozi;ia de lucru superioar<. ncercri dinamice ! =ncercarea unui stivuitor prin e-ecutarea mi:c<rilor de lucru cu o sarcin< care dep<:e:te cu @A capacitatea de ridicare a stivuitorului. ncercri statice ! =ncercarea unui stivuitor prin aplicarea unei sarcini statice la dispozitivul de manipulare a sarcinii care dep<:e:te cu BA capacitatea de ridicare a stivuitorului. nclinare maxim a pantei ! un"hi ma-im al pantei, e-primat =n procente, care poate fi urcat< cu o vitez< de transport constant< de c<tre stivuitorul ne=nc<rcat. ntreruptor de securitate (scaun sau pedal) ! =ntreruptor dispus astfel =nc>t s< =ntrerup< curentul motorului de trac;iune 3:i eventual s< aplice fr>na4 =n momentul =n care manevrantul =nceteaz< s< ac;ioneze acest =ntreruptor' la stivuitoarele cu manevrant purtat, =ntreruptor poate fi :i scaunul sau o pedal<, iar la stivuitorul cu manevrant pieton, timona. limitator de sarcin ! component< de securitate destinat< s< =ntrerup< automat ac;ionarea mecanismului de ridicare =n cazul dep<:irii sarcinii nominale, permi;>nd ac;ionarea mecanismului =n sensul co0or>rii sarcinii. limitator de sfrit de curs ! component< de securitate destinat< s< =ntrerup< automat ac;ionarea mecanismelor stivuitorului c>nd p<r;ile sale =n mi:care dep<:esc pozi;iile limit< de lucru sta0ilite, permi;>nd ac;ionarea mecanismelor =n sens invers celui =n care s-a limitat mi:carea respectiv<. limitator de vitez ! component< de securitate care la dep<:irea unei viteze sta0ilite ac;ioneaz< parac<z<toarele :i comand< oprirea ca0inei. mecanism de deplasare al stivuitorului ! mecanism ac;ionat :i utilizat pentru deplasarea stivuitorului. mecanism de ridicare ! mecanism ac;ionat :i utilizat pentru ridicarea :i co0or>rea sarcinii. moment de rsturnare produs de sarcin ! produsul dintre distan;a de la a-a de ridicare a sarcinii la a-a de r<sturnare :i sarcina corespunz<toare. motostivuitor ! stivuitor autopropulsat ac;ionat de motor cu ardere intern<.

opritor ! component< de securitate destinat< limit<rii deplas<rii peste pozi;iile limit< de lucru sta0ilite. organism de inspecie - ISCIR!I2SP(CT, or"anism desemnat :i recunoscut de Ministerul Industriei :i Resurselor pentru suprave"herea :i verificarea tehnic< =n func;ionare a stivuitoarelor. paracztor ! component< de securitate destinat< s< opreasc< :i s< men;in< oprit< pe "lisiere ca0ina =n cazul dep<:irii vitezei sta0ilite. persoan expus ! orice persoan< care se "<se:te inte"ral sau par;ial =n zona periculoas<. pies de reazem - component< de securitate destinat< evit<rii :ocurilor provenite din spar"erea accidental< a ro;ilor de rulare sau a ruperii a-elor acestora, precum :i =mpotriva deraierii. pivotare (a catargului sau a unui echipament) ! rotire =n #urul unei a-e verticale a =ntre"ului ansam0lu ridic<tor sau numai a or"anului portsarcin<, put>ndu-se astfel trece de la o pozi;ie lateral< de lucru la o pozi;ie frontal< :i invers. plac portfurc (sau portechipament) ! or"an culisant pe montantul fi-, =n cazul catar"ului netelescopic, sau pe ultimul montant mo0il, =n cazul catar"ului telescopic, care sus;ine elementele purt<toare de sarcin<. preluare din rafturi ! manipulare care const< =n preluarea unei sarcini din compartimentul unui raft :i co0or>rea ei. productor ! persoan< responsa0il< pentru proiectarea :i realizarea a unui produs 3stivuitor sau component< de securitate4 =n scopul introducerii pe pia;<, =n numele s<u' responsa0ilit<;ile produc<torului se aplic< oric<rei persoane fizice sau #uridice care asam0leaz< sau eticheteaz< produse =n vederea introducerii pe pia;< su0 nume propriu' termen echivalentC 5a+ri*ant. productorul componentelor de securitate - persoan< fizic< sau #uridic< ce =:i asum< responsa0ilitatea proiect<rii :i fa0ric<rii componentelor de securitate. proiectant ! persoan< fizic< sau #uridic< ce =:i asum< responsa0ilitatea proiect<rii stivuitoarelor, componentelor de securitate :i a proiectelor de repara;ii la stivuitoare. punerea n funciune - prima utilizare a produsului pe teritoriul Rom>niei de c<tre de;in<tor. raza minim de viraj ! raza cercului circumscris p<r;ii e-terioare a ro;ii din fa;< a stivuitorului, c>nd ro;ile sunt 0racate la ma-imum. reprezentant autorizat al productorului ! persoan< #uridic< =mputernicit< de produc<tor s< ac;ioneze =n numele acestuia. ridicare (coborre) sarcin ! deplasarea unei sarcini pe vertical<. sarcina de ncercare ! valoarea sarcinii la care este =ncercat un stivuitor.

sarcina dinamic ! sarcina care ia na:tere =n timpul acceler<rii sau deceler<rii sarcinii nominale, par;iale etc. sarcina static ! sarcina nominal<, par;ial< etc. =n stare de repaos. sarcin nominal - sarcina pentru care a fost proiectat :i construit stivuitorul. sptar vertical al sarcinii ! ecran vertical, montat =n "eneral la placa portfurc<, pentru a preveni c<derea =nspre manevrant a sarcinii transportate. stabilitatea dinamic ! rezisten;a la r<sturnare a stivuitorului aflat =n mi:care, su0 ac;iunea for;elor create de mi:carea respectiv<% deplasare rectilinie sau =n cur0<, fr>nare, deplasare sarcin<. stabilitatea static !rezisten;a la r<sturnare a unui stivuitor care nu e-ecut< nici o mi:care, sin"ura for;< care ac;ioneaz< fiind sarcina. stivuire ! manipulare care const< =n ridicarea unei sarcini :i depunerea ei pe o stiv< format< din sarcini asem<n<toare. stivuitor ! instalatie de ridicat autopropulsata care este destinata incarcarii, descarcarii, deplasarii pe distante scurte si stivuirii unor sarcini de dimensiuni si "reutati aprecia0ile. stivuitorist ! persoana instruita si autorizata de catre ISCIR, care manevreaza stiuvuitoare, indiferent de tipul si destinatia acestora. suprasarcin ! sarcina care dep<:e:te sarcina nominal<. asiu ! structur< metalic< pe care sunt montate diversele or"ane ale stivuitorului, respectiv ansam0lul propulsor, mecanismul de ridicare etc. tampon ! component< de securitate destinat< amortiz<rii :ocurilor la lovire. translator stivuitor ! instala;ie stivuitoare, cu coloan< vertical<, care se deplaseaz< =n culoarul dintre rafturi. utilizator - persoan< fizic< sau #uridic< de;in<toare a unui stivuitor pe care =l e-ploateaz< =n folos propriu :i care are o0li"a;ia de a-l utiliza numai dac< acesta a fost supus verific<rilor tehnice periodice :i a o0;inut autoriza;ia de func;ionare =n urma acestora. Termen echivalent C %e8in6tor. verificare tehnic periodic - activitate solicitat< de de;in<tor, la intervale predeterminate sau ori de c>te ori de;in<torul consider< necesar, pentru a se asi"ura c< stivuitorul pe care =l de;ine :i =l utilizeaz< satisface cerin;ele de func;ionare =n securitate. $ctivitatea cuprinde un ansam0lu de verific<ri :i =ncerc<ri menite s< constate starea de 0un< func;ionare =n condi;ii de securitate a stivuitorului :i proprietatea acestuia de a-:i =ndeplini rolul func;ional conform specifica;iilor produc<torului. $ctivitatea se efectueaz< de c<tre ISCIR-I2SP(CT IT sau , dup< caz, de RS?TI autorizat :i =mputernicit de ISCIR-I2SP(CT IT =n acest sens.

viteza de deplasare ! viteza de deplasare =n re"im sta0ilizat a unui stivuitor. viteza de ridicare (coborre) a sarcinii ! viteza de deplasare pe vertical< =n re"im sta0ilizat a sarcinii de lucru. zon periculoas ! orice zon< din interiorul :i1sau din apropierea unui stivuitor, =n care prezen;a unei persoane e-puse constituie un risc pentru s<n<tatea sau securitatea sa.

10

CAPITOLUL III CONSTRUCTIA SI 0UNCTIONAREA STIVUITOARELOR

".1. C asi5i*area sti2uitoare or
Stivuitor ! instalatie de ridicat autopropulsata care este destinata incarcarii, descarcarii, deplasarii pe distante scurte si stivuirii unor sarcini de dimensiuni si "reutati aprecia0ile. In conformitate cu prevederile Prescriptiei Tehnice PT R3-2 definite ca stivuitoare urmatoarele instalatii de ridicat% 3 ! Colectia ISCIR, sunt

1 Sti2uitoare autopropu sate9 1E e*trosti2uitoare 1/otosti2uitoare 1Sti2uitoare pietona e *u *atarg 1 Trans atoare sti2uitoare E e*trosti2uitor ! stivuitor autopropulsat a c<rui ac;ionare este electric<. /otosti2uitor ! stivuitor autopropulsat ac;ionat de motor cu ardere intern<. Sti2uitor pietona *u *atarg - electrostivuitor comandat de stivuitorist pedestru Trans ator sti2uitor ! instala;ie stivuitoare, cu coloan< vertical<, care se deplaseaz< =n culoarul dintre rafturi.

Sti2uitor autopropu sat e e*trosti2uitor

11

Sti2uitor autopropu sat .otosti2uitor 3.otor Diese 7

Sti2uitor autopropu sat .otosti2uitor 3.otor GPL7

12

Sti2uitor autopropu sat 1Sti2uitor pietona *u *atarg

Trans ator sti2uitor

13

$ceste tipuri de instalatii de ridicat, numite "eneric .stivuitoare/ si aflate su0 incidenta Prescriptiei Tehnice PT R3-2 3 ! Colectia ISCIR, au ca elemente comune notiunile% p a*a port15ur*i) 5ur*i) a*ti2itatea %e sti2uire , ele fiind practic foarte diferite, cel putin din punct de vedere constructiv. $vand in vedere diversitatea stivuitoarelor, acestea pot fi clasificate dupa mai multe criterii, cum ar fi% -dupa modul de propulsie% *u .otor ter.i* 3motostivuitoare4 - cu motor Diesel - cu motor pe 0enzina - cu motor cu "az lichefiat 6P7 *u .otor e e*tri* 3electrostivuitoare4 -dupa marca% /ITSU:IS!I) CATERPILLAR) LINDE) :AL;ANCAR) ;AL/AR) DAE<OO) STILL) et*. -dupa model% MITSEFISGI% 0D1=N) 0G1=N) 0:1,N) et*. C$T(RPI77$R% DP1=;) EP1=;RT) et*. 7I2D(% !&=T) R1#) R1,)E1$T>) et*. F$7H$2C$R% DV 1(?&."".&$) EV ,-(."".1$) et*. STI77% R,$ 1,) R($1"=) 0/1#1V) et*. -dupa capacitatea de ridicare% 1t@ 1)=t@ 1),t@ &t@ &)=t@ "t@ ")&t@ ")=t@ #)=t@ et*. -dupa destinatie% *u %estinatie o+isnuita *u %estinatie spe*ia a 3AnB1$t7 portuare) pentru *ontainere) et*.

Sti2uitor pentru *ontainere

14

Sti2uitor pentru *ontainere -dupa inaltimea de ridicare% &-$$ ..) ""$$ ..) "=$$ ..) =$$$ ..) et*. -dupa tipul sasiului% *u sasiu rigi% *u sasiu arti*u at

Sti2uitor *u sasiu arti*u at -dupa tipul mecanismului de ridicare% *u *atarg *u +rat -dupa tipul catar"ului% si.p u) %u+ u) trip u) *2a%rup u

15

Sti2uitor *u *atarg

-dupa tipul 0ratului% *u +rat arti*u at *u +rat te es*opi*

Sti2uitor *u +rat arti*u at

16

Sti2uitor *u +rat te es*opi*

Sti2uitor *u +rat arti*u at si sasiu arti*u at *o.+inat *u punte os*i anta

17

-dupa modul de calare% 5ara *a are) *u *a are. -dupa numarul rotilor% in patru pun*te - cu patru roti 3simple4 - cu sase roti 3cu roti du0le pe osia motoare4 in trei pun*te - cu trei roti 3simple4 - cu patru roti 3cu o roata du0la - in tandem4

Sti2uitoare in trei pun*te -dupa tipul anvelopelor% supere asti*e 3SE7) pneu.ati*e 3L7) *au*iu* 3V7) po iuretan 3PE7) tra*totan 3T7) et*. -dupa numarul rotilor motoare% *u %oua roti .otoare) *u patru roti .otoare 3#C#7. -dupa numarul rotilor directoare% *u %oua roti %ire*toare) *u patru roti %ire*toare. -dupa tipul furcilor% 5ur*i 5ronta e) 5ur*i atera e) 5ur*i *u .anipu are tri atera a.

Sti2uitor *u 5ur*i atera e

18

Sti2uitor *u 5ur*i *u .anipu are tri atera a -dupa dotarea sau nu cu dispozitiv% *u %ispoziti2 - incorporat, - neincorporat 5ara %ispoziti2

Sti2uitoare *u %ispoziti2 -dupa comple-itate% insta atie si.p a 3stivuitor simplu4 insta atie *o.p eCa 3instalatie ce poate fi% incarcator frontal, macara, nacela sau stivuitor in functie de dispozitivul de manipulare a sarcinii cu care este dotata' cand este dotata cu placa port furci si furci! instalatia este stivuitor 4

19

-dupa pozitia stivuitoristului% *u sti2uitorist purtat 1 asezat 3pe s*aun7 1 in pi*ioare 35ara s*aun7 *u sti2uitorist pieton 3pe%estru7

Sti2uitor *u sti2uitorist purtat 1 in pi*ioare 35ara s*aun7

Sti2uitor *u sti2uitorist pieton 3pe%estru7 Trans atoare e sti2uitoare pot fi clasificate, de e-emplu, in functie de% -dupa numarul de paleti manipulati% *u un pa et *u %oi pa eti -dupa adancimea de stivuire% *u a%an*i.e si.p a %e sti2uire *u a%an*i.e %u+ a %e sti2uire (-ista desi"ur si alte criterii de clasificare.
20

".&. Constru*tia si %es*rierea tipuri or %e sti2uitoare@ *ara*teristi*i teDni*e prin*ipa e Parti *o.ponente
Principalele parti *o.ponente ale unui stivuitor sunt% Sasiu - structur< metalic< pe care sunt montate diversele or"ane ale stivuitorului, respectiv ansam0lul propulsor, mecanismul de directie, mecanismul de ridicare, etc. /e*anis.u %e %ep asare - mecanism ac;ionat :i utilizat pentru deplasarea stivuitorului' in cazul translatorului stivuitor deplasarea este echivalenta cu translatia in lun"ul culoarului dintre rafturi. Mecanismul de deplasare este compus din% pentru stivuitoare autopropulsate -motor de actionare -sistemul de transmisie -punte motoare 1 punti motoare 3)-)4 -punte directoare 1 punti directoare -roti de rulare pentru translatoare stivuitoare -motor1motoare de actionare -reductor1reductoare -roti motoare 3conducatoare4 -roti conduse Translatorul stivuitor se deplaseaza pe *a ea %e ru are amplasata pe pardoseala si este "hidat de grin%a %e gDi%are situata deasupra translatorului. /e*anis.u %e %ire*tie - un ansam0lu de p>r"hii :i piese care prin intermediul volanului 1 timonei permite direc;ionarea stivuitorului, av>nd rolul s< asi"ure conducerea u:oar< :i rapid< a acestuia =n linie dreapt< sau =n vira#e, precum :i sa men;in< controlul asupra direc;iei de mers :i sta0ilitatea sa =n toate condi;iile de e-ploatare' nu se intalneste la translatorul stivuitor. /e*anis.u %e ri%i*are 1 *o+orare ! mecanism ac;ionat :i utilizat pentru ridicarea :i co0or>rea sarcinii' Pentru stivuitoare autopropulsate mecanismul include *atargu 3simplu, du0lu, triplu, cvadruplu4 sau +ratu ' Pentru translatoare stivuitoare deplasarea este echivalenta cu translatia sus-#os a caruciorului intre rafturi. /e*anis.u %e +as*u are 3in* inare7 ! mecanism ac;ionat :i utilizat pentru inclinarea spre in fata sau spre in spate a dispozitivului de manipulare a sarcinii' nu se intalneste la translatorul stivuitor. Dispoziti2u %e .anipu are a sar*inii ! dispozitiv cu furci destinat apucarii, prinderii sarcinii in vederea ridicarii-co0orarii, translatarii-rotirii si stivuirii-destivuirii acesteia. Contragreutatea ! mas< fi-at< =n partea din spate a :asiului :i destinat< echili0r<rii sarcinii.

21

Siste.u %e 5ranare (ste compus din% pentru stivuitoare autopropulsate 5rana %e ser2i*iu ! de o0icei hidraulica cu discuri 5rana %e par*are ! de o0icei mecanica cu sa0oti pentru translatoare stivuitoare %ispoziti2e e %e 5ranare destinate reducerii vitezei :i1sau =mpiedic<rii mi:c<rii mecanismelor translatorului stivuitor' de o0icei frane electroma"netice, a-iale incluse in motoarele electrice. Insta atia Di%rau i*a ! asi"ura functionarea mecanismelor de ridicare-co0orare, de 0asculare, de directie precum si a dispozitivului de manipulare a sarcinii si a sistemului de franare 3frana de serviciu4. (ste compusa din% 1 *ir*uitu prin*ipa %e 5orta 3ridicare-co0orare, 0asculare4 1 *ir*uitu se*un%ar 3pentru actionarea diverselor dispozitive hidraulice4 Insta atia e e*tri*a ! asi"ura comanda functionarii si functionarea stivuitorului precum si a instalatiilor de iluminat si de semnalizare. (ste compusa din% 1 *ir*uitu %e 5orta 1 *ir*uitu %e *o.an%a 1 *ir*uitu %e i u.inat 1 *ir*uitu %e se.na izare Co.ponente %e se*uritate ' %ispoziti2e %e prote*tie si %e siguranta ! componente ce "aranteaza functionarea stivuitorului in conditii de si"uranta pe toat< perioada de utilizare prev<zut< =n documenta;ia tehnic< a acestuia. Siste.u %e *o.an%a si %e *ontro Postul de conducere 1 ca0ina tre0uie s< dispun< de toate or"anele de comand< necesare.

22

Cara*teristi*i teDni*e prin*ipa e

Cara*teristi*i e teDni*e %e +aza a e unui sti2uitor) sunt9 1*apa*itatea ' sar*ina no.ina a a sti2uitoru ui 3An7 ! sarcina pentru care a fost proiectat :i construit stivuitorul' 1*entru %e sar*ina no.ina a 3*7 ! distanta ma-ima pe orizontala de la fata frontala a furcilor sau fata frontala a atasamentului pana la centrul de "reutate al incarcaturii corespunzatoare sarcinii nominale' 1En6 8i.ea %e ri%i*are 3D"7 ! distan;a pe vertical< de la nivelul planului pe care este a:ezat stivuitorul p>n< la dispozitivul de manipulare a sarcinii, c>nd acesta se afl< =n pozi;ia de lucru superioar<' Mai pot fi adau"ate% pentru stivuitoarele cu 0rat 1raza .aCi.a %e a*tiune ! distan;a ma-ima pe orizontal< =ntre a-a verticala a platformei stivuitorului :i a-a vertical< a dispozitivului de manipulare a sarcinii c>nd stivuitorul este amplasat pe o suprafa;< orizontal<. pentru translatoarele stivuitoare 1 ungi.ea *u oaru ui %intre ra5turi ! lun"imea cursei de translatie pe orizontala, intre rafturi, a translatorului stivuitor

Per5or.ante spe*i5i*e sti2uitoare or9 12iteze %e *on%us *u ' 5ara sar*ina 12iteze %e ri%i*are *u ' 5ara sar*ina 12iteze %e *o+orare *u ' 5ara sar*ina 15orta %e tra*tiune in *ar ig 1ra.pa .aCi.a %e ur*are 1panta .ini.a a 5ranei %e par*are 1*onsu. %e *o.+usti+i 9 -consum specific -consum mediu orar 12iteze %e trans atie 3pentru translatoare stivuitoare4

23

Sti2uitoare autopropu sate e e*trosti2uitoare si .otosti2uitoare *u *atarg Di.ensiuni9

Un%e9 D1 ina ti.e sti2uitor *u *atargu *o+orat@ D& ina ti.e i+era %e ri%i*are) stan%ar%@ D" ina ti.e %e ri%i*are@
24

D# ina ti.e sti2uitor *u *atargu ri%i*at a .aCi.@ D= 1 ina ti.e i+era %e ri%i*are) *o.p eta@ D, ina ti.e *a+ina@ D( ina ti.e s*aun@ D1$ ina ti.e *up a re.or*are@ .1 gar%a a so su+ *atarg) *u sar*ina@ .& gar%a a so su+ sasiu) *u sar*ina@
1

ungi.e tota a sti2uitor@ ungi.e pana a 5ata 5ur*ii 3in* usi2 grosi.ea7@

&

ungi.e 5ur*a@ e ati.e 5ur*a@ s grosi.e 5ur*a@

,

ungi.e pa et@

+1& ati.e pa et@ C %istanta %e a aCa anterioara a 5ata 5ur*ii@ F a.pata.ent@ +1'+& ati.e tota a sti2uitor@ +" ati.e p a*a port15ur*i@ +1$ e*arta.ent 5ata@ +11 e*arta.ent spate@ a spatiu %e siguranta 3aG&$$..7@ <a gra% %e rotire 5ara in*ar*atura 3raza eCterioara %e intoar*ere7 Ast ati.e *ori%or %e u*ru H ungDi %e in* inare *atarg spre in 5ata I ungDi %e in* inare *atarg spre in spate

25

Sti2uitoare autopropu sate .otosti2uitoare *u +rat te es*opi* Di.ensiuni9

26

Un%e9 A ungi.e 5ur*a@ : a.pata.ent@ C) C1 %istanta %e a aCa anterioara a 5ata 5ur*ii@ D) D1 ungi.e pana a 5ata 5ur*ii 3in* usi2 grosi.ea7@ D& ungi.e pana a *a aJe@ E ungi.e .aCi.a *u 5ur*i@ 0) 01 e*arta.ent 5ata ' spate@ G) G1) G&) G" gar%a a so @ !) !1 ungDi +as*u are osie 5ata@ I ungi.e parte spate@ K ati.e *a+ina@ ; ati.e p a*a port15ur*i@ L grosi.e 5ur*a@ N ina ti.e 2o an@ O ati.e 5ur*a@ R) V) V1) V& raze %e ins*riere in *ur+e@ U1) U& ina ti.i *a+ina@ < ati.e tota a@ <1 ati.e tota a peste *a aJe *o.p et eCtinse@ <& %istanta %e a aCa anterioara a *a aJe@ <" ati.e tota a peste *a aJe *o.p et retrase@ L) M ungDiuri in* inare 5ur*i@

27

Sti2uitoare autopropu sate sti2uitoare pietona e *u *atarg Di.ensiuni9

28

Un%e9 D1 ina ti.e sti2uitor *u *atargu *o+orat@ D& ina ti.e i+era %e ri%i*are) *o.p eta@ D" ina ti.e %e ri%i*are@ D# ina ti.e sti2uitor *u *atargu ri%i*at a .aCi.@ D= ina ti.e i+era %e ri%i*are) stan%ar%@ D1" ina ti.e 5ur*i *o+orate *o.p et@ D1# ina ti.e ti.ona@ .1 gar%a a so su+ sasiu) *u sar*ina@ .& gar%a a so su+ 5ur*i) *u sar*ina@
1

ungi.e tota a sti2uitor@ ungi.e pana a 5ata 5ur*ii 3in* usi2 grosi.ea7@

&

ungi.e 5ur*a@ e ati.e 5ur*a@ s grosi.e 5ur*a@

,

ungi.e pa et@

+1& ati.e pa et@ C %istanta %e a aCa anterioara a 5ata 5ur*ii@ F a.pata.ent@ +1'+& ati.e tota a sti2uitor@ +" ati.e p a*a port15ur*i@ +1$ '+11 e*arta.ent 5ata'spate@ += ati.e sti2uitor peste 5ur*i@ a spatiu %e siguranta 3aG&$$..7@ <a gra% %e rotire 5ara in*ar*atura 3raza eCterioara %e intoar*ere7@ Ast ati.e *ori%or %e u*ru@

29

Trans atoare sti2uitoare

30

Parti *o.ponente prin*ipa e

31

Di.ensiuni

32

33

Ina ti.i 1 Ina ti.e *ori%or %e u*ru 1 Ina ti.e .aCi.a insta atie 1 Ina ti.e .aCi.a %e ri%i*are 1 Ina ti.e .aCi.a %e sti2uire a%an*i.e si.p a' %u+ a 1 Ina ti.e .ini.a 5ur*i 3ni2e in5erior *ursa ri%i*are *o+orare7 1 Ina ti.e .ini.a %e sti2uire a%an*i.e si.p a' %u+ a 1 Ina ti.e .aCi.a in*ar*atura 3in* usi2 pa et7 1 Ina ti.e *aru*ior ri%i*are1*o+orare ' *a+ina 1 Ina ti.e ni2e inie a i.entare 3%e a so 7 1 Ina ti.e inie a i.entare 1 Gar%a a so 1 Ina ti.e spatiu intre ni2e superior .aCi. pa et si ina ti.e *ori%or %e u*ru Lungi.i 1 Lungi.e *ori%or %e u*ru 1 Lungi.e *ori%or %e u*ru intre ra5turi 1 Lungi.e *a e %e ru are 1 Lungi.e grin%a gDi%are 1 Lungi.e spatiu %e garare 1 Lungi.e .aCi.a insta atie 1 Lungi.e *aru*ior ri%i*are1*o+orare 1 Distanta intre aCe e roti or %e ru are 3a.pata.ent7 1 Lungi.e spatiu pentru in*ar*atura 3%oi pa eti7 1 Di.ensiune in*ar*atura 3un pa et7 in ungu *aii %e ru are 1 Distanta intre *entre e .ese or port 5ur*i 1 Distanta peste .ontanti 3*o oane7 1 Di.ensiune *a+ina 3in ungu *aii %e ru are7 1 Cursa *o.pri.are ta.poane Lati.i 1Lati.e *ori%or %e u*ru 1Distanta intre pi*ioare e ra5turi or 1Lati.e *ori%or intre sar*ini e sti2uite pe ra5turi 1Lati.e .aCi.a insta atie 1Di.ensiune in*ar*atura 3un pa et7 trans2ersa *aii %e ru are 1Lati.e *aru*ior ri%i*are1*o+orare 1A%an*i.e %e sti2uire 3a%an*i.e si.p a'%u+ a7 1A%an*i.e %e sti2uire .aCi.a

34

".". /ar*area si i%enti5i*area sti2uitoare or

In conformitate cu prevederile Prescriptiei Tehnice PT R3-2 3 ! Colectia ISCIR, pct. 2.), fiecare stivuitor tre0uie s< ai0< afi:ate lizi0il :i inteli"i0il, astfel =nc>t s< nu poat< fi :terse, urm<toarele date de identificare% -numele fa0ricantului :i adresa lui' -marca#ul de conformitate :i anul de fa0rica;ie' -indicarea seriei sau a tipului' -parametrii de func;ionare. 9rice stivuitor tre0uie sa fie prevazu t, conform PT R3-2 3, pct. +.3.2, cu% plac< cu sarcina ma-im< admis<, dia"rama de sarcina, inscrip;ion<ri de avertizare :i pl<cu;e de fa0rica;ie. Placutele de fa0ricatie vor contine urmatoarele date: - numele fabricantului i adresa lui; - tipul1modelul stivuitorului' - seria de fa0ricatie si anul de fa0rica;ie 1 numarul de identificare' - parametrii de func;ionare% sarcina nominala, centrul de "reutate al sarcinii, inaltimea de ridicare' - felul actionarii1propulsia' - masa stivuitorului; - tipul si dimensiunile anvelopelor' - marca, tipul,modelul si principalele caracteristici tehnice ale dispozitivului (daca este cazul) - marcajul de conformitate, etc.

".#. Sta+i itatea sti2uitoare or@ %iagra.a %e sar*ina

35

Stivuitorul :i su0ansam0lurile sale tre0uie s< fie proiectate :i e-ecutate astfel =nc>t, =n condi;iile de func;ionare prev<zute, sta0ilitatea s< fie c>t mai mare =nc>t s< permit< utilizarea sa f<r< risc de r<sturnare, de c<dere sau deplasare intempestiv<. Sta+i itatea %ina.i*a ! rezistenta la rasturnare a unui stivuitor aflat in miscare, su0 actiunea fortelor create de miscarea respectiva% miscarea rectilinie sau in cur0a, accelerare, franare, deplasare sarcina. Sta+i itatea stati*a - rezistenta la rasturnare a unui stivuitor care nu e-ecuta nicio miscare, sin"ura forta care actioneaza fiind sarcina.

Modelul clasic de stivuitor cu contra"reutate este conceput pe principiul fizic al par"hiei 3par"hia de "radul I4. (chili0rul de forte se realizeaza intre cele doua "reutati% "reutatea sarcinii 3incarcaturii4 Gsar*ina si "reutatea stivuitorului Gsti2uitor, iar rolul punctului de spri#in il #oaca puntea din fata a stivuitorului. En factor important in relatia echili0rului de forte il constituie pozitiile centrelor de "reutate ale incarcaturii si stivuitorului. In consecinta, capacitatea stivuitorului este functie de pozitiile centrelor de "reutate ale incarcaturii si stivuitorului si deci de sta0ilitatea acestuia

36

Punctul din interiorul unui o0iect care poate fi privit ca punctul in care este concentrata intrea"a "reutate a o0iectului se numeste centrul de "reutate 3C64. Daca o0iectul este uniform, C6 va coincide cu centrul sau "eometric. Daca o0iectul nu este uniform, C6 se poate afla chiar si in afara o0iectului. Cand stivuitorul preia o incarcatura, ansam0lul stivuitor-sarcina va avea un nou C6, numit C6 com0inat.

Sta0ilitatea unui stivuitor este determinata de pozitia C6 propriu, sau daca stivuitorul este incarcat, de pozitia C6 com0inat. Stivuitorul are parti in miscare si ca urmare, C6 com0inat nu va fi fi-. C6 com0inat se va deplasa in fata sau in spate dupa cum catar"ul este 0asculat in fata sau in spate. C6 com0inat se va deplasa in sus sau in #os dupa cum furcile sunt ridicate sau co0orate. Sta0ilitatea unui stivuitor incarcat depinde de urmatorii factori% -forma, volumul, masa si pozitia incarcaturii' -inaltimea la care este ridicata incarcatura' -amploarea 0ascularii catar"ului in fata sau in spate'
37

-fortele dinamice care apar cand stivuitorul este accelerat sau este franat, sau cand acesta vireaza' -starea si inclinarea suprafetelor pe care lucreaza stivuitorul' -presiunea in pneuri.

$cesti factori pot fi mai importanti in situatia in care stivuitorul este fara sarcina. $stfel, un stivuitor "ol, cu furcile ridicate se poate rasturna in lateral mai usor decat un stivuitor incarcat, cu furcile co0orate aproape de sol si cu catar"ul retras spre spate.

Pentru ca un stivuitor sa fie sta0il 3sa nu se rastoarne frontal sau lateral4 tre0uie ca centrul sau de "reutate sa se afle in permanenta in interiorul 0azei de sta0ilitate, o suprafata de forma triun"hiulara determinata de pozitiile rotilor din fata si de mi#locul puntii din spate. Daca C6 se deplaseaza in fata a-ei puntii din fata, stivuitorul se va rasturna frontal, iar daca C6 se va deplasa in afara liniei de pe oricare latura a 0azei de sta0ilitate, stivuitorul se va rasturna lateral.

38

Capacitatea efectiva de ridicare a unui stivuitor este determinata de urmatorii factori% 1*apa*itatea no.ina a a sti2uitoru ui 3An7 ! marime specifica stivuitorului sarcina1capacitatea nominal< - sarcina pentru care a fost proiectat :i construit stivuitorul. 1*entru %e sar*ina no.ina a 3*7 ! marime specifica stivuitorului centrul de sarcina nominala - distanta ma-ima pe orizontala de la fata frontala a furcilor sau fata frontala a atasamentului pana la centrul de "reutate al incarcaturii corespunzatoare sarcinii nominale' 1raportu .asa in*ar*atura1*entru %e greutate a in*ar*aturii - specific incarcaturii 1*entru %e sar*ina ! marime specifica incarcaturii centrul de sarcina - distanta ma-ima pe orizontala de la fata frontala a furcilor sau fata frontala a atasamentului pana la centrul de "reutate al incarcaturii. Daca *entru %e sar*ina N *entru %e sar*ina no.ina a 3*7) capacitatea efectiva de ridicare a unui stivuitor C capacitatea nominal< Daca *entru %e sar*ina B *entru %e sar*ina no.ina a 3*7) capacitatea efectiva de ridicare a unui stivuitor I capacitatea nominal<, conform %iagra.ei %e sar*ina. 1%iagra.a %e sar*ina ! dia"rama specifica fiecarui stivuitor, ce indica sarcina ce poate fi ridicata de catre stivuitor in functie de raportul dintre cele trei marimi fizice% masa sarcinii de ridicat, centrul de sarcina si inaltimea de ridicat.

Un sti2uitor nu tre+uie 5o osit %a*a a*esta nu are p a*uta *u Diagra.a %e sar*ina si %a*a pe p a*uta %e i%enti5i*are nu este in%i*ata *apa*itatea no.ina a a a*estuia.

39

DIAGRA/E DE SARCINA9 eCe.p e

40

CAPITOLUL IV CO/PONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE

#.1. Co.ponente %e se*uritate prezentare
Co.ponente %e se*uritate ! componente ce "aranteaza functionarea stivuitorului in conditii de si"uranta pe toat< perioada de utilizare prev<zut< =n documenta;ia tehnic< a acestuia. Componentele de securitate ce se folosesc, dup< caz, la stivuitoare sunt urm<toarele% -7imitatoare de sf>r:it de curs< -Jntreruptoare de sf>r:it de curs< 3de avarie4 -7imitatoare de sarcin< -7imitatoare de vitez< -Dispozitive de re;inere a fluidului din cilindri -Parac<z<toare -Tampoane :i opritoare -Piese de reazem :i cur<;itoare de :in< -Contacte electrice de si"uran;<

#.&. De5inirea si %es*rierea *o.ponente or %e se*uritate

Li.itator %e s54rOit %e *urs6 ! componenta de securitate destinata s< =ntrerup< automat ac;ionarea mecanismelor stivuitorului c>nd p<r;ile sale =n mi:care dep<:esc pozi;iile limit< de lucru sta0ilite, permi;>nd ac;ionarea mecanismelor =n sens invers celui =n care s-a limitat mi:carea respectiv<. Pntreruptor %e s54rOit %e *urs6 3%e a2arie7 - componenta de securitate destinata sa declanseze oprierea de ur"enta c>nd p<r;ile =n mi:care dep<:esc pozi;iile e-treme de lucru sta0ilite' actioneaza la defectarea limitatorului de cursa. In cazul stivuitoarelor autopropulsate, pentru toate miscari cinematice, actionate hidraulic, e-ista amplasate limitatoare de sfarsit de cursa, care actioneaza astfel% Ridicare1co0orare furci - pentru operatia de ridicare, un senzor ma"netic 3cu avertizare optica4, montat la partea superioara a catar"ului fi-, sesizeaza prezenta 3trecerea4 unui limitator metalic montat, la partea inferioara, pe catar"ul mo0il si comanda o electrovalva care inchide circuitul de alimentare. $vansare1retra"ere catar" - senzori ma"netici 3cu avertizare optica4, montati la capetele de cursa, sesizeaza prezenta 3trecerea4 unor limitatori metalici montati solidar cu cursa pistonului si comanda o electrovalva care inchide circuitul de alimentare prin intermediul unor re"ulatoare de presiune, se reduce viteza catar"ului la sfarsit de cursa 3amortizare4. Inclinare catar" fata1spate - limitarea cursei se face din cursa pistonului, iar prin intermediul unor re"ulatoare de presiune, se reduce viteza la sfarsit de cursa. Translatie laterala catar" - idem ca la miscarea precedenta.

41

Li.itator %e sar*in6 ! componenta de securitate destinata s< =ntrerup< automat ac;ionarea mecanismului de ridicare =n cazul dep<:irii sarcinii nominale, permi;>nd ac;ionarea mecanismului =n sensul co0or>rii sarcinii. In situatia in care miscarea cinematica de ridicare a furcilor este actionata hidraulic, cazul stivuitoarelor autopropulsate, pe circuitul de forta sunt amplasate supape de si"uranta, respectiv supape de suprapresiune care atunci cand presiunea este depasita datorita suprasarcinilor manipulate, actioneaza pentru a descarca de0itul pe circuitele de refulare. In situatia in care miscarea cinematica de ridicare a furcilor nu este actionata hidraulic, cazul translatoarelor stivuitoare, limitatoarele de sarcina sunt dispozitive electrice 3termosenzori in"lo0ati in 0o0ina#ul motoarelor electrice4 care deconecteaza motoarele electrice la dep<:iriea sarcinii nominale, sau dispozitive electronice care inlatura automat paletii cu suprasarcina la intrarea pe 0anda transportoare 3e-clude prezenta suprasarcinii pe furci4. Li.itator %e 2itez6 ! component< de securitate care la dep<:irea unei viteze sta0ilite ac;ioneaz< parac<z<toarele :i comand< oprirea ca0inei. Dispozitiv de oprire pro"resiva ! component< de securitate cu rol de limitator de viteza care reduce pro"resiv viteza de deplasare odata cu apropierea or"anelor1partilor in miscare de limitele e-treme ale curselor. Cu rol de limitator de viteza la co0orare, in cazul actionarilor hidraulice, se folosesc supape hidraulice 3drossele4, care re"leaza de0itul de ulei la co0orarea sarcinii, permitandu-se astfel re"larea vitezei de co0orare in limitale prescrise 3ma-. 3 m1min4. Dispoziti2 %e re8inere a 5 ui%u ui %in *i in%ri ! component< de securitate destinat< re;inerii fluidului =n cilindri la sc<derea 0rusc< a presiunii. Tot in situatia in care miscarea cinematica de ridicare a furcilor este actionata hidraulic, in imediata apropiere a cilindrului de ridicare, pe conducta de alimentare a acestuia, se intercaleaza o supapa de 0locare, care in eventualitatea ruperii conductei, caz in care se scoate din functiune supapa de re"lare a vitezei de co0orare, limiteaza caderea sarcinii, respectiv inchide iesirea uleiului mentinand in stare 0locata sarcina pe furci, evitand eventualele accidentari. Para*6z6tor ! component< de securitate destinat< s< opreasc< :i s< men;in< oprit< pe "lisiere ca0ina =n cazul dep<:irii vitezei sta0ilite. Ta.pon ! component< de securitate destinat< amortiz<rii :ocurilor la lovire. Opritor ! component< de securitate destinat< limit<rii deplas<rii peste pozi;iile limit< de lucru sta0ilite. Pentru situatii e-treme, toate limitatoarele de sfarsit de cursa sunt Kdu0late/ de tampoane si de opritoare, care se interpun pe traseul cinematic si care actioneaza la defectarea limitatoarelor de sfarsit de cursa Piesa %e reaze. - component< de securitate destinat< evit<rii :ocurilor provenite din spar"erea accidental< a ro;ilor de rulare sau a ruperii a-elor acestora, precum :i =mpotriva deraierii.

42

Cur68itor %e Oin6 - component< de securitate destinat< =ndep<rt<rii de pe calea de rulare a o0stacolelor sau o0iectelor care s-ar putea "<si pe aceasta. Conta*t e e*tri* %e siguran86 - component< de securitate destinat< sa intrerupa automat in situatii de ur"enta, total sau partial, miscarile si comenzile instalatiei. Pe lan"a componentele de securitate, stivuitoarele mai sunt dotate cu o serie de %ispoziti2e %e prote*tie si %e siguranta , cum ar fi% Intreruptor %e se*uritate 3s*aun sau pe%a 67 ! =ntreruptor dispus astfel =nc>t s< =ntrerup< curentul motorului de trac;iune 3:i eventual s< aplice fr>na4 =n momentul =n care manevrantul =nceteaz< s< ac;ioneze acest =ntreruptor' la stivuitoarele cu manevrant purtat, =ntreruptor poate fi :i scaunul sau o pedal<, iar la stivuitorul cu manevrant pieton, timona. Conta*t %e siguranta usa *a+ina ! =ntreruptor dispus astfel =nc>t s< =ntrerup< alimentarea instalatiei in situatia in care usa este deschisa sau nu este inchisa corespunzator' se intalneste in cazul translatoarelor stivuitoare. : o*are %e se*uritate ! dispozitiv destinat s< imo0ilizeze stivuitorul, fiind comandat printr-o cheie de contact sau printr-un alt mi#loc pe care manevrantul =l activeaz< la p<r<sirea c<ruciorului. :uton oprire %e urgenta ! dispozitiv ce de0ranseaza in situatii de ur"enta toate miscarile si comenzile instalatiei cu e-ceptia indicatorilor de si"uranta. Diagra.a %e sar*ina ! ta0lita zinco"rafiata ce indica sarcina ce poate fi ridicata de catre stivuitor in functie de raportul dintre cele trei marimi fizice% masa sarcinii de ridicat, centrul de sarcina si inaltimea de ridicat' asi"ura impotriva supraincarcarii precum si impotriva pierderii sta0ilitatii stivuitorului. Sp6tar 2erti*a a sar*inii ! ecran vertical, montat =n "eneral la placa portfurc<, pentru a preveni c<derea =nspre manevrant a sarcinii transportate. Siguranta +ratu ui %e 5ur*a ! element ce asi"ura impotriva deplasarii furcii in timpul manevrarii sarcinii. Panou %e prote*ti2e ! element ce asi"ura impotriva atin"erii accidentale a partilor instalatiei aflate su0 tensiune' se intalneste in cazul translatoarelor stivuitoare. Gar% %e prote*tie *u usa %e a**es a *ori%oru %e u*ru ! element ce asi"ura impotriva accesului persoanelor neautorizate in zona de lucru a translatorului stivuitor. Dispoziti2e %e se.na izare si a2ertizare In conformitate cu prevederile Prescriptiei Tehnice PT R3-2 3 ! Colectia ISCIR, stivuitorul tre0uie s< fie prev<zut< cu mi#loace de semnalizare 3cadrane, 7(D-uri etc.4 :i indica;ii a c<ror cunoa:tere este necesar< pentru func;ionarea =n securitate. De la locul s<u de comand< stivuitoristul tre0uie s< perceap< semnalele indicatoarelor sus men;ionate si sa se poat< asi"ura de a0sen;a persoanelor e-puse =n zonele periculoase. 9rice punere =n func;iune tre0uie s< fie precedat< de un semnal de avertizare sonor :i1sau vizual. Stivuitorul tre0uie s< fie prev<zut cu mi#loace de semnalizare-avertizare pentru a "aranta s<n<tatea :i securitatea persoanelor e-puse.
43

CAPITOLUL V DISPOMITIVE DE 0RANARE

=.1. Dispoziti2e %e 5ranare %es*riere) ro ) tipuri eCistente) .o% %e 5un*8ionare) reg are Oi 2eri5i*are
Dispoziti2 %e 5r4nare G 5r4n6 ! dispozitiv destinat reducerii vitezei :i1sau =mpiedic<rii mi:c<rii mecanismelor stivuitorului. 9rice stivuitor este prev<zut cu dispozitive de franare care s< permit< reducerea vitezei sau oprirea complet< =n condi;ii de securitate a acestuia, precum si a tuturor elementelor mo0ile ale stivuitorului sau a unei p<r;i dintre acestea. Pentru translatoarele stivuitoare, dispozitivele de franare sunt frane electroma"netice, a-iale incluse in motoarele electrice de actionare ale mecanismelor respective. Pentru stivuitoarele autopropulsate, sistemul de franare este compus din% 5rana %e ser2i*iu ! de o0icei hidraulica cu discuri 5rana %e par*are ! de o0icei mecanica cu sa0oti Dispozitivele de franare ale stivuitoarelor autopropulsate tre0uie sa indeplineasca urmatoarele conditii functionale si constructive% -sa fie capa0ile de anumite deceleratii impuse' -sa asi"ure sta0ilitatea stivuitorului in timpul franarii' -franarea sa fie pro"resiva, fara socuri' -distri0uirea corecta a efortului de franare pe punti' -sa nu necesite din partea stivuitoristului un efort prea mare pentru actionare' -conservarea calitatilor de franare ale stivuitorului in toate conditiile de lucru intalnite in e-ploatare' -sa asi"ure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii' -sa ai0a fia0ilitate ridicata' -sa prezinte si"uranta in functionare in toate conditiile de lucru' -re"larea #ocurilor sa se faca cat mai rar si comod sau chiar in mod automat' -sa intre rapid in functiune' -franarea sa nu fie influentata de denivelarile drumului si de 0racarea rotilor de directie' -sa permita imo0ilizarea stivuitorului in panta, in cazul unei stationari de lun"a durata' -sa nu permita uleiului si impuritatilor sa intre la suprafetele de frecare' -forta de franare sa actioneze in am0ele sensuri de miscare ale stivuitorului' -franarea sa nu se faca decat la interventia stivuitoristului' -sa fie concepute, construite si montate astfel incat sa reziste fenomenelor de coroziune si de im0atranire la care sunt e-puse' -sa nu fie posi0ila actionarea concomitenta a pedalei de frana si a pedalei de acceleratie' -sa ai0a functionare silentioasa'
44

-sa ai0a o constructie simpla si ieftina. Dispozitivul de franare este compus din% -mecanismul de franare' -transmisia -elementul de comanda. Mecanismul de franare serveste la producerea fortelor de franare ce se opun miscarii sau tendintei de miscare a stivuitorului. Transmisia dispozitivului de franare este compusa din ansam0lul de elemente cuprinse intre elementul de comanda si frana propriu-zisa si care sunt le"ate in mod functional. (lementul de comanda este piesa actionata direct de catre stivuitorist pentru a furniza transmisiei ener"ia necesara franarii sau pentru a o controla. Dispozitivele de franare sunt alcatuite din unul sau mai multe or"ane mo0ile 3rotitoare4 montate pe un ar0ore al mecanismului si unul sau mai multe or"ane fi-e ce se solidarizeaza cu scheletul mecanismului. Cand or"anele fi-e sunt apasate pe cele rotitoare apare o forta de frecare, deci un moment rezistent pe ar0ore su0 actiunea caruia se face oprirea sau limitarea vitezei. Prin acest proces de frecare ener"ia mecanica este transformata in caldura. Dispozitivele de franare se clasifica dupa utilizare, particularitatile constructive si locul de dispunere a mecanismului de franare, sursa de ener"ie utilizata pentru actionarea franelor si dupa tipul si particularitatile transmisiei. Dupa utilizare, dispozitivele de franare se clasifica in% -dispozitiv de franare principal' -dispozitiv de franare de si"uranta' -dispozitiv de franare de stationare' -dispozitiv de franare au-iliar' Dispozitivul de franare principal este intalnit si su0 denumirea de frana principala sau frana de serviciu. In mod uzual, in e-ploatare, frana de serviciu poarta numele de frana de picior, datorita modului de actionare. 5rana de serviciu tre0uie sa permita reducerea vitezei stivuitorului pana la valoarea dorita, inclusiv pana la oprirea acestuia, indiferent de viteza si de starea de incarcare. 5rana de serviciu tre0uie sa actioneze asupra tuturor rotilor stivuitorului. Dispozitivul de franare de si"uranta sau frana de si"uranta, intalnit si su0 denumirea de frana de avarii sau frana de ur"enta, are rolul de a suplini frana de serviciu in cazul defectarii acesteia. 5rana de si"uranta tre0uie sa poata fi actionata de catre stivuitorist fara a lua am0ele maini de pe volan. Dispozitivul de franare de stationare sau frana de stationare are rolul de a mentine stivuitorul imo0ilizat pe un drum orizontal sau pe o panta in a0senta stivuitoristului un timp nelimitat. Datorita actionarii manuale, frana de stationare este intalnita si su0 denumirea de frana de mana. 5rana de stationare tre0uie sa ai0a o comanda proprie, independenta de cea a franei de serviciu. In foarte multe cazuri, frana de stationare preia si rolul franei de si"uranta. Dispozitivul de franare au-iliar sau frana au-iliara este o frana suplimentara, avand acelasi rol ca si frana principala, utilizandu-se in caz de necesitate cand efectul acesteia se adau"a si efectul franei de serviciu. Dupa particularitatile constructive ale mecanismului de franare, dispozitivele de franare se clasifica in functie de forma "eometrica a pieselor rotitoare si fi-e a franei propriu-zise.

45

Dupa forma piesei care se roteste se deose0esc% -frane cu tam0ur' -frane cu disc' -frane com0inate. Dupa forma pieselor fi-e, franele pot fi% -cu sa0oti' -cu placheti' -cu 0anda' -cu discuri' -com0inate. Dupa locul de dispunere a mecanismului de franare se deose0esc% -frane pe roti' -frane pe transmisie. In primul caz momentul de franare actioneaza direct asupra 0utucului rotii, iar in al doilea caz actioneaza asupra unui ar0ore al transmisiei. Dupa tipul transmisiei se deose0esc% -frane cu transmisie mecanica' -frane cu transmisie hidraulica' -frane cu transmisie pneumatica' -frane cu transmisie electrica' -frane cu transmisie com0inata' -frane cu transmisie cu servomecanism. Dupa numarul de circuite prin care efortul e-ercitat de sursa de ener"ie se transmite mecanismului de franare se deopse0esc% -frane cu un sin"ur circuit' -frane cu mai multe circuite. In cazul transmisiei cu un sin"ur circuit, o defectiune aparuta intr-un punct al acesteia scoate din functiune mecanismul de franare. Dispozitivele de franare cu circuite multiple sporesc sensi0il fia0ilitatea acestora si securitatea e-ploatarii. Dupa modul cum se realizeaza franarea% -frane normal deschise, la care prin comanda se realizeaza franarea' -frane normal inchise, la care prin comanda se realizeaza deschiderea franei. Dupa rolul functional% -frane de oprire' -frane de re"lare.

TIPURI DE 0RANE 1 E>E/PLE

0rana *u sa+oti 5rana cu sa0oti poate fi% -cu un sa0ot' -cu doi sa0oti. 7a stivuitoare sunt utilizate cele cu doi sa0oti deoarece au avanta#ul ca nu solicita la incovoiere ar0orele pe care este montata cupla de frana si se realizeaza momente de franare mai mari pentru aceeasi apasare a rotilor.

46

Principial, o frana cu sa0oti este prevazuta cu o roata de frana &&, montata pe ar0orele mecanismului si cu doi sa0oti & cu profil circular, ca si periferia rotii, articulati pe corpul metalic al mecanismului. 5ranarea se produce prin apasarea sa0otilor pe roata de frana, iar de0locarea prin manevra inversa. In stare de repaus, frana este de0locata datorita apasarii sa0otilor & pe roata de frana &&. 5orta de apasare a sa0otilor se transmite de la arcul de compresiune &, prin ti#a tu0ulara 2, la par"hia port-sa0ot 3 de care este asam0lata fi-, si prin piulita si contrapiulita din capatul ti#ei ) la par"hia port-sa0ot *. Pentru a se de0loca roata de frana, in momentul in care se actioneaza mecanismul pe care este montata frana, se introduce curent in electroma"netul franei, apropiind cele doua armaturi. $rmatura , este fi-ata pe par"hia portsa0ot 3, iar armatura + actioneaza ti#a ) care trece cu #oc prin cele doua par"hii port-sa0ot 3 si *. Se produce astfel o miscare de comprimare a arcului & care determina impin"erea par"hiei port-sa0ot * spre e-terior, prin intermediul arcului 8 si impin"erea par"hiei port-sa0ot 3 tot spre e-terior, de0locand roata de frana. Pentru a se indeparta in mod e"al cele doua par"hii portsa0ot, se prevede un limitator de cursa re"la0il L, fi-at pe par"hia port-sa0ot 3. Pentru marirea randamentului franei, suprafata de contact a sa0otilor se poate captusi cu ferodou. 5erodourille sunt fi-ate pe sa0oti cu nituri de aluminiu avand capetele in"ropate.

47

0rana *u +an%a 5rana cu 0anda poate fi% -cu simplu efect' -cu du0lu efect. 5rana cu 0anda se utilizeaza pentru instalatii de ridicat pentru sarcini mici. $ceste frane prezinta dezavanta#ul solicitarii la incovoiere a ar0orelui mecanismului pe care se monteaza fi- roata ), din cauza modului de functionare in timpul franarii. Fanda de franare 3 este articulata intr-un punct fi- a, pe corpul mecanismului si intr-un punct fi- 0 pe par"hia *, care apasa 0anda pe roata datorita contra"reutatii 2, producand astfel franarea. $pasarea nu se e-ercita uniform pe intrea"a periferie a rotii, de aici provenind solicitarea la incovoiere a ar0orelui. Pentru a se mari coeficientul de frecare dintre 0anda si roata, se captuseste 0anda cu ferodou. Prinderea ferodoului pe 0anda de otel se face prin nituri din aluminiu cu cap in"ropat in ferodou, pentru a nu freca cupla. 5erodoul este un material cu coeficient de frecare ridicat, care rezista la temperatura si se muleaza 0ine pe cupla. In mod normal, frana este stransa su0 actiunea contra"reutatii, nepermitand miscarea mecanismului. Pentru a de0loca frana, se actioneaza electroma"netul de franare care, prin intermediul ti#ei &, ridica par"hia * si de0locheaza frana. Pentru franarea mecanismului este suficient sa se intrerupa contactul electric al electroma"netului de franare. Se construiesc si frane cu 0anda mai simple, la care franarea se face cu a#utorul contra"reutatii, iar de0locarea franei prin ridicarea par"hiei, cu mana.

48

49

0rana *u %is*uri sau *u *on 5rana cu discuri sau cu con poate fi% -cu un sin"ur disc' -cu mai multe discuri' -cu con. 5rana cu discuri sau cu con are caracteristic deplasarea elementelor de franare in directie a-iala. $ceste tipuri de frana au o constructie compacta si de dimensiuni reduse, fiind in prezent utilizate la electromotoarele cu frana inclusa si la electropalane.

0rane e %e *onstru*tie spe*ia e sunt rar intalnite si de aceea doar le vom mentiona% -frane cu clicheti' -frane centrifu"ale' -frane actionate continuu sau cu intermitenta de sarcina.

50

CAPITOLUL VI CA:LURI SI LANTURI

,.1. Ter.eni si %e5initii
"ablu de otel ! ansam0lu format din mai multe sarme 3ca0lu simplu4 sau mai multe toroane 3ca0lu compus4, infasurate elicoidal, spri#inite pe o inima centrala, in unul sau mai multe straturi suprapuse si utilizate pentru suspendarea sarcinilor sau transmiterea miscarii la instalatii de ridicat' #clisa ! piesa plata care serveste la cuplarea a doua piese alaturate prin suru0uri, nituri, sudura, etc.' #lemente de legare a sarcinii ! dispozitive au-iliare ale instalatiilor de ridicat, formate din ca0luri, lanturi, funii si 0enzi, prin intermediul carora se face suspendarea sarcinii de or"anul de prindere' $nima cablului ! partea centrala a oricarui ca0lu in #urul careia se infasoara sarmele sau toroanele componente ale ca0lului. Inima ca0lului poate fi metalica, din fire sintetice, ve"etale, minerale, tu0uri, conducte electrice, etc.' %ant ! ansam0lu compus din mai multe zale sau eclise si 0olturi, cuplat cu accesorii inferioare si superioare, utilizat pentru suspendarea sarcinilor sau transmiterea miscarii la instalatii de ridicat' Sarcina nominala ! sarcina pentru care a fost construita instalatia, precum si ca0lul, lantul, funia, 0anda, carli"ul sau alte elemente de le"are' &oron ! element component al ca0lului, constituit dintr-un ansam0lu de mai multe sarme infasurate elicoidal si spri#inite pe o inima centrala in unul sau mai multe straturi suprapuse' 'tilizator ! persoana care foloseste o instalatie de ridicat, precum si ca0lul, lantul, funia, 0anda, carli"ul sau alte elemente de le"are' (a ! fiecare din ochiurile unui lant.

51

,.&. Constru*tie) .ateria e) * asi5i*are) a2antaJe) %eza2antaJe

Ca+ uri e si anturi e fac parte din cate"oria or"anelor fle-i0ile de tractiune. 9r"anele fle-i0ile de tractiune au rolul de a asi"ura le"atura dintre or"anele de prindere a sarcinii si or"anele de actionare. Ca+ uri e %e ote sunt folosite ca or"ane fle-i0ile de tractiune la ma#oritatea instalatiilor de ridicat. $ceasta se datoreaza multiplelor avanta#e pe care le prezinta in comparatie cu celelalte tipuri de or"ane fle-i0ile, si anume% -si"uranta in e-ploatare, intrucat nu e-ista pericolul ruperii 0ruste. Ezura unui ca0lu se constata din timp, o0servandu-se ca au inceput sa se rupe fire' deci este posi0ila inlocuirea ca0lului inainte de rupere' -pret de cost mai redus decat la lanturi' -durata de e-ploatare mai mare dacat in cazul lanturilor' -mersul mecanismelor care folosesc ca0luri din otel este uniform. Datorita acestui mers uniform se pot folosi viteze de ridicare mari, ceea ce creste productivitatea instalatiei de ridicat. Dezavanta#ul ca0lurilor din otel consta in faptul ca au fle-i0ilitate mai mica decat cea a lanturilor, ceea ce implica folosirea unor roti de ca0lu de diametru mai mare. $ceasta determina o crestere a "a0aritului instalatiei de ridicat. En alt dezavanta# il constituie sensi0ilitatea ridicat< la coroziune datorit< suprafe;ei mari fa;< de sec;iunea activ<' de aceea tre0uie s< se acorde o deose0it< importan;< protec;iei s>rmei =mpotriva coroziunii, aceasta constituind un factor hot<r>tor pentru m<rirea duratei de serviciu a ca0lului. Pentru a asi"ura aceast< protec;ie, s>rma mat< tre0uie s< fie uns< cu unsori consistente, s>rma zincat< poate fi uns< =n cazul unor condi;ii "rele de e-ploatare. Constructia unui ca0lu din otel se realizeaza in principiu prin ca0lare, operatie tehnolo"ica care consta in rasucirea in forma de elice a sarmelor din care este alcatuit ca0lul. Prin ca0lare se formeaza% -ca0luri simple, la care in #urul unei sarme centrale sunt infasurate celelalte sarme' -ca0luri du0le, la care in #urul unei inimi se infasoara sase ca0luri simple, denumite toroane. Inima ca0lului du0lu se realizeaza din fi0re ve"etale 3canepa4, din fi0re minerale 3az0est4 sau din sarme de otel. In functie de modul si de locul de folosire a ca0lului de otel se ale"e natura inimii de ca0lu utilizata' -ca0luri triple, la care in #urul unei inimi realizate in acelasi mod ca la ca0lurile du0le se infasoara sase ca0luri du0le. 2um<rul de s>rme din toron se reprezint< su0 forma unei sume neefectuate, de e-emplu% &M+M&2M&8M2), &MLML sau hMLM&*, h fiind inima ve"etal< a toronului.

52

53

Sensul de ca0lare a toroanelor in #urul inimii poate fi la dreapta, realizandu-se o ca0lare N, la stan"a, realizandu-se o ca0lare S, si mi-ta NS sau SN, in care sensul de ca0lare a unui toron este invers celui de ca0lare a toroanelor alaturate.

Ca materii prime pentru fa0ricarea ca0lurilor sunt% s>rma din o;el, firele toarse :i a;ele, confec;ionate din diferite fi0re ve"etale :i minerale, precum :i o serie de fa0ricate r<sucite compuse din fire :i a;e pentru inimile ca0lurilor. Jn func;ie conditiile de utilizare :i de e-ploatare ale ca0lurilor, se pot face diferite com0ina;ii :i propor;ii =ntre aceste materii prime. Jn unele cazuri, ca0lurile se confec;ioneaz< numai din s>rme din o;el sau din s>rme din o;el :i inimi din c>nep<. Inimile fi0roase se e-ecut< din diferite fi0re ve"etale :i minerale, cum ar fi% c>nep<, iut<, 0um0ac, sizal, manila, iar =n unele cazuri az0est. Se mai pot folosi :i fire din nOlon, polipropilen<, capron sau perlon. $ceste inimi se impre"neaz< :i prin aceasta tre0uie s< se asi"ure eliminarea la ma-imum a umidit<;ii fi0relor. Jn acest scop, impre"narea se realizeaz< su0 vid =n instala;ii special amena#ate. Ca0lurile com0inate se folosesc =n cazuri speciale, ele tre0uind s< corespund< unor condi;ii speciale% -o0;inerea unei astfel de suprafe;e a ca0lului, =nc>t s< nu fie posi0ile deterior<ri provocate de unele s>rme din ca0lu deformate sau rupte 3ca0luri pentru mecanisme de transport etc.4' -o0;inerea unui coeficient mai mare de frecare =ntre roata de transmisie :i ca0lu' -o0;inerea unei elasticit<;i sporite a ca0lului' -=mpiedicarea acoperirii ca0lului din o;el cu "hea;<. Pentru instalatiile de ridicat, cele mai folosite sunt ca0lurile du0le de constructie moderna, nimite ca0luri compuse. 7a ca0lurile du0le normale, contactul intre sarmele a doua straturi alaturate se face prin puncte, intrucat sarmele au acelasi diametru si numarul lor difera de la un strat la altul in functie de diametrul stratului. $cest dezavanta# se inlatura prin folosirea unui ca0lu compus la care se realizeaza un contact liniar intre sarmele a doua straturi alaturate, intrucat au acelasi numar de sarme. $cest lucru se realizeaza prin variatia diametrului sarmelor in diferitele straturi. Producatorul sau reprezentantul sau autorizat tre0uie sa emita pentru fiecare ca0lu de otel o documentatie tehnica ce tre0uie sa contina cel putin urmatoarele% -denumirea si adresa producatorului sau reprezentantului sau autorizat' -diametrul nominal al ca0lului' -lun"imea ca0lului livrat' -masa medie pe metru liniar' -tipul ca0lului si sensul de infasurare a acestuia 3dreapta sau stan"a, in cruce sau plate4'
54

-pasul de ca0lare' -e-ecutia 3alcatuirea ca0lului, materialul inimii ca0lului, numarul de toroane, numarul de sarme4, incluzand desenul sectiunii transversale si principalele dimensiuni' -caracteristicile otelului 3chimice si fizico-mecanice4' -rezistenta la rupere la tractiune a sarmelor' -sarcina minima teoretica de rupere a ca0lului' -sarcina efectiva de rupere a ca0lului' -informatii despre felul protectiei impotriva coroziunii interioare si e-terioare 3in cazul "alvanizarii tre0uie sa fie indicata "rosimea stratului de zinc4' -certificatul care atesta e-ecutia dintr-o sin"ura 0ucata si constanta caracteristicilor pe toata lun"imea' -metodele de incercare la tractiune, torsiune si indoire, precum si rezultatele acestora' -limitele de temperatura pentru utilizarea ca0lului' -instructiuni de mentenanta si de verificare. 9r"anele instalatiilor de ridicat care "hideaza ca0lurile de otel sunt rotile de ca0lu si to0ele pentru ca0lu. Lanturi e su%ate se utilizeaza ca or"ane fle-i0ile de tractiune pentru instalatii de ridicat mici. $ria lor restransa de folosire este determinata de urmatoarele dezavanta#e% -au "reutate proprie mare' -se uzeaza rapid, din cauza actiunii reciproce a zalelor invecinate in timpul lucrului' -prezinta pericolul de a se rupe 0rusc, deci lipsa si"urantei in e-ploatare' 5olosirea lanturilor se impune in cazul instalatiilor de ridicat ce lucreaza in medii cu actiune coroziva, intrucat, datorita sectiunii mari a zalei lantului, nu e-ista pericolul sectionarii din cauza efectului de coroziune. Ca or"ane fle-i0ile de tractiune, la instalatiile de ridicat se folosesc urmatoarele tipuri de lanturi sudate% -lanturi cali0rate cu zale scurte'

55

-lanturi necali0rate cu zale scurte.

7anturile cali0rate sunt folosite pentru actionarea rotilor de lant cu locasuri. Datorita e-ecutiei precise a lantului, distantele dintre zale sunt e"ale, zalele pot intra in locasurile echidistante de pe roata de lant, asi"urandu-se o functionare corecta.

Ende% D - diametrul primitiv' d - diametrul sarmei din care este facuta zala' p - pasul lantului.

56

7anturile necali0rate se folosesc atunci cand or"anul de actionare este o to0a prevazuta la suprafata cu un sant elicoidal, pentru a se asi"ura infasurarea echidistanta a lantului. In acest caz, pentru o 0una functionare, nu mai este necesara o respectare a distantei dintre zale.

Ende% D - diametrul primitiv al to0ei' e - "rosimea to0ei' p - pasul santului elicoidal al to0ei. Datorita constructiei lor, lanturile sudate au o mare fle-i0ilitate in orice directie. Instalatiile de ridicat care folosesc lanturi sudate ca or"ane fle-i0ile de tractiune pot fi realizate cu "a0arit redus, intrucat se folosesc to0e sau roti de lant cu diametre mici, datorita fle-i0ilitatii lanturilor. $vanta#ul folosirii lanturilor sudate la o instalatie de ridicat consta in faptul ca asi"ura o constructie simpla, de dimensiuni reduse. Lanturi e *u e* ise si +o turi 3Ga e7 se intre0uinteaza ca or"ane fle-i0ile de tractiune la instalatiile de ridicat cu actionare manuala sau la instalatiile de ridicat folosite in lucrarile hidrotehnice pentru ridicat sarcini su0 apa. $ceasta folosire restransa se datoreaza dezavanta#elor pe care le prezinta acest tip de lanturi, si anume% -pret de cost ridicat' -miscare neuniforma, ceea ce determina o viteza de ridicare mica, deci o productivitate mica a instalatiei de ridicat' -nu prezinta fle-i0ilitate decat in planul rotii de lant, din cauza imposi0ilitatii incovoierii placilor. $vanta#ul lanturilor cu eclise si 0olturi consta in durata mare de functionare si in si"uranta in e-ploatare. In cazul stivuitoarelor, lanturile cu eclise si 0olturi sunt utilizate la transmiterea miscarii.

57

7anturile cu eclise si 0olturi sunt alcatuite din placutele &, numite eclise, asam0late intre ele prin 0olturile 2. (le pot fi% -lanturi cu eclise si 0olturi cu zale scurte' -lanturi cu eclise si 0olturi cu zale lun"i. Datorita constructiei lor, lanturile cu eclise si 0olturi au avanta#ul ca sunt foarte fle-i0ile in planul lantului, ceea ce permite actionarea lor cu roti de diametru mic, permitand realizarea unei instalatii de ridicat de "a0arit redus. Rotile de actionare pentru lanturile cu eclise si 0olturi au periferia de forma speciala, prevazuta cu dinti pentru realizarea an"renarii.

Ende% D - diametrul primitiv' p - pasul lantului.

58

Ca si in cazul rotilor cu locasuri se recomanda e-ecutarea rotilor pentru lanturi cu eclise si 0olturi cu un numar cat mai mic de dinti. 2umarul minim de dinti, compati0il cu si"uranta in e-ploatare a lantului este zminC8. 7anturile cu eclise si 0olturi nu se folosesc la instalatiile de ridicat ce lucreaza in aer li0er sau in medii cu praf, intrucat praful ce patrunde in articulatiile lantului produce o uzura rapida. Dupa numarul de randuri de eclise, lanturile cu eclise si 0olturi pot fi% -simple, avand doua randuri de eclise' -du0le, avand trei randuri de eclise' -triple, avand patru randuri de eclise. Producatorul sau reprezentantul sau autorizat tre0uie sa emita pentru fiecare lant o documentatie tehnica ce tre0uie sa contina cel putin urmatoarele% -denumirea si adresa producatorului sau reprezentantului sau autorizat' -caracteristicile lantului 3lun"imea si latimea nominala a zalei, diametrul sarmei, daca lantul este cali0rat sau nu4, inclusiv desenul cu cel putin doua zale, indicand si tolerantele' -lun"imea lantului livrat' -masa medie pe metru liniar' -metoda de im0inare a zalei 3for#are sau sudare electrica4' -valoarea sarcinii de incercare aplicata lantului dupa tratamentul termic' -rezistenta la rupere la tractiune a lantului la temperatura de folosire' -alun"irea proportionala a lantului la tractiune' -caracteristicile materialului lantului 3chimice si fizico-mecanice4' -tipul de tratament termic aplicat' daca un lant tre0uie supus ulterior unui tratament termic special, se va prevedea declaratia .pentru orice tratament termic consultati producatorul sau reprezentantul sau autorizat/ -metodele de incercare la tractiune si rezultatele acestora' -limitele de temperatura pentru utilizarea lantului' -instructiuni de mentenanta si de verificare' -daca lantul este produs in conformitate cu un standard national sau international, se va indica acest standard.

59

,.". Veri5i*area in eCp oatare si s*oaterea %in uz a *a+ uri or si anturi or

Jn timpul e-ploat<rii ca0lurile :i lan;urile se vor verifica periodic, conform prevederilor din ta0elul urmator. 2r. 5elul verific<rii crt. & ?erificarea aspectului :i fi-<rii capetelor 2 ?erificarea am<nun;it< a st<rii tehnice Periodicitatea verific<rii a4 Nilnic, la =nceputul fiec<rui schim0 04 Cel pu;in odat< la dou< s<pt<m>ni a4 9 dat< pe lun< Personalul care e-ecut< verificarea Personalul care manevreaz< instala;ii de ridicat.

Peful echipei de =ntre;inere a instala;iei de ridicat. Peful echipei care r<spunde de =ntre;inerea instala;iei de ridicat sau =nlocuitorul acestuia. 04 7a verificarea tehnic< Inspectorul ISCIR sau responsa0ilul cu oficial< a instala;iei de suprave"herea :i verificarea tehnic< a ridicat instala;iilor de ridicat, autorizat de ISCIR.

Jnainte de verificare ca0lurile :i lan;urile se cur<;< prin sp<lare cu petrol astfel ca eventualele defecte s< poat< fi o0servate u:or. Se interzice cur<;area prin ardere. 90serva;iile rezultate =n urma verific<rilor se =nscriu, dup< caz, =n% -re"istrul de eviden;< a suprave"herii instala;iei 3cazurile &a, &0, 2a din ta0el4' -cartea instala;iei de ridicat ! partea de e-ploatare 3cazul 20 din ta0el4. Pentru verificarea "radului de uzur<, ca0lurile :i lan;urile se e-amineaz< =n timp ce se =nf<:oar< cu vitez< redus< pe tam0ur, roat< de fric;iune, molet<, roat< cu alveole sau rol<, dup< caz. 7a verificarea ca0lurilor se va urm<ri dac< e-ist< urm<toarele defecte% -deterior<ri 3striviri, ruperi de toroane, aplatis<ri etc.4 sau =nnod<ri' -s>rme rupte, plesnite sau =ncruci:ate ' -uzuri 3provenite din e-ploatarea normal<, din ru"inire, din corodare etc.4. 7a verificarea lan;urilor se va urm<ri dac< e-ist< urm<toarele defecte% -deterior<ri 3=ndoiri, turtiri, fisuri etc.4' -alun"iri' -uzuri 3provenite din e-ploatarea normal<, din ru"inire, din corodare etc.4.

S*oaterea %in uz a *a+ uri or

En ca0lu se scoate din func;iune conform criteriilor prev<zute =n standardele =n vi"oare. 7a scoaterea din func;iune a unui ca0lu se vor avea =n vedere cel pu;in urm<toarele criterii% -unul din toroane este deteriorat 3rupt, strivit etc.4' -prezint< deform<ri cum ar fi% deformare elicoidal<, deformare =n colivie, e-trudare a toroanelor sau firelor, cre:tere sau diminuare local< a diametrului ca0lului, aplatisare, ochiuri sau 0ucle str>nse, fr>n"eri' -num<rul s>rmelor rupte este e"al cu sau mai mare dec>t cel indicat =n ane-a $'
60

-prezint< rupturi ale firelor =n dreptul fi-<rilor de cap<t' -concentra;ia de rupturi de fire este limitat< la o lun"ime mai mic< dec>t +d sau se situeaz< =ntrun toron, chiar dac< num<rul de fire rupte este mai mic dec>t cel indicat =n ane-a $' -cre:te num<rul de rupturi de fire p>n< la valorile indicate =n ane-a $' -se diminueaz< elasticitatea constatat< =n cadrul e-amin<rilor periodice sau prin analize specializate' -prezint< coroziune e-terioar<, interioar< sau apar pete de ru"in<' -prezint< deteriorare vizi0il< la e-terior, produs< prin c<ldur< sau prin fenomen electric, manifestat< prin culori de recoacere' -s-a produs ie:irea capetelor de s>rm< din =mpletire sau ruperea :i desfacerea matis<rii pe un sfert din lun"imea ei' -s-a produs ie:irea s>rmelor din inelele presate 3=n cazul ca0lurilor de le"are presate4, ruperea sau deformarea acestor inele. Dac< prin construc;ie un ca0lu nu se =ncadreaz< =n prevederile ane-ei $, num<rul de s>rme rupte care determin< scoaterea acestuia din uz se sta0ile:te =nmul;ind num<rul de s>rme prev<zute =n ane-a $ pentru ca0lul de construc;ia cea mai apropiat< cu un coeficient de corec;ie e"al cu raportul dintre num<rul de s>rme ale ca0lului care tre0uie =ncadrat :i cele ale ca0lului de referin;<. Sec;iunea util< a ca0lului aflat =n e-ploatare se determin< sc<z>nd sec;iunea =nsumat< a s>rmelor rupte sau corodate din sec;iunea total< a s>rmelor ca0lului nou. Pentru o determinare corespunz<toare a s>rmelor defecte este indicat< folosirea mi#loacelor de control nedistructiv. 2um<rul de s>rme rupte se sta0ile:te pe por;iunea cea mai uzat< a ca0lului. Dac< sarcina se suspend< pe dou< ca0luri separate atunci fiecare ca0lu se =nlocuie:te =n func;ie de starea lui. Etilizarea ca0lurilor este permis< numai dac< fi-area capetelor acestora corespunde prevederilor standardelor =n vi"oare, prescrip;iilor tehnice specifice :i indica;iilor din cartea instala;iei ! partea de construc;ie. Dup< montarea unui ca0lu nou este necesar s< se e-ecute mai =nt>i unele mi:c<ri cu o sarcin< redus< 3circa & A din sarcina nominal<4, dup< care sarcina se m<re:te treptat p>n< la sarcina ma-im<, prin aceasta realiz>ndu-se a:ezarea corect< a construc;iei ca0lului :i prelun"irea duratei de via;< a acestuia.

S*oaterea %in uz a anturi or

En lan; cu zale se scoate din func;iune conform criteriilor prev<zute =n standardele =n vi"oare. 7a scoaterea din func;iune a unui lan; cu zale se va avea =n vedere cel pu;in urm<torul criteriu% -zalele sunt =ndoite, turtite, alun"ite sau fisurate. En lan; cu eclise :i 0ol;uri 3lan; 6alle4 se scoate din func;iune conform criteriilor prev<zute =n standardele =n vi"oare. 7a scoaterea din func;iune a unui lan; cu eclise :i 0ol;uri se vor avea =n vedere cel pu;in urm<toarele criterii% -eclisele prezint< =ndoiri, lovituri sau fisur<ri' -s-a rupt una din eclise. $lun"irile precum :i uzura lan;urilor se vor determina pe por;iunea cea mai solicitat<.

61

ANE>A A IN0OR/AQII PRIVIND SCOATEREA DIN UM A CA:LURILOR 2um<r indicat de fire rupte vizi0ile =n ca0lurile cu toroane rotunde lucr>nd pe role de ca0lu din o;el 2um<r de fire Construc;ii curente 2um<r de fire rupte vizi0ile34 =n corela;ie cu o0oseala active ale date cu titlu de ca0lului dintr-o instala;ie de ridicat, care conduc &4 toroanelor e-emplu la scoaterea din func;iune e-terioare&4 6rupa de clasificare a mecanismelor 6rupa de clasificare n M&, M2, M3, M) a mecanismelor M*, M+, M,, M8 In cruce Paralel In cruce Paralel Pe o lun"ime)4 de Pe o lun"ime)4 de +d 3 d +d 3 d +d 3 d +d 3 d nQ* +-,3+1&4 2 ) & 2 ) 8 2 ) *& Q n Q ,* +-&L3L1L1&4R4 3 + 2 3 + &2 3 + ,+ Q n Q & ) 8 2 ) 8 &+ ) 8 R4 & & Q n Q &2 8-&L3L1L1&4 * & 2 * & &L + & +-&L3&21+1&4 +-&L3&21+M+51&4 +-2*5S3&21&21&4R4 &2&Q n Q &) + && 3 + && 22 + && &)&Q n Q &+ 8-&L3&21+M+51&4 + &3 3 + &3 2+ + &3 &+&Q n Q &8 +-3+3&)1,M,1,1&4R4 , &) ) , &) 2L , &) &8&Q n Q 2 8 &+ ) 8 &+ 32 8 &+ R4 2 &Q n Q 22 +-)&3&+18M8181&4 L &8 ) L &8 38 L &8 22&Q n Q 2) +-3,3&81&21+1&4 & &L * & &L 38 & &L 2)&Q n Q 2+ & 2& * & 2& )2 & 2& 2+&Q n Q 28 && 22 + && 22 )* && 22 28&Q n Q 3 &2 2) + &2 2) )8 &2 2) 24 nS3 , )n , 8n , 2n , )n , 8n ,&+n , )n , 8n &4 5irele de umplutur< nu tre0uie s< fie considerate fire active :i vor fi e-cluse e-amin<rii. In ca0lurile cu mai multe straturi de toroane nu se consider< dec>t stratul e-terior vizi0il. In ca0lurile cu inim< de o;el aceasta este considerat< ca un toron interior. 24 Mediile calculate ale rupturilor vizi0ile cu ochiul li0er tre0uie s< fie rotun#ite la un num<r intre".In cazul ca0lurilor av>nd =n toroanele e-terioare fire de diametru mai mare dec>t cel standardizat eviden;ierea =n ta0el se face prin asterisc 3R4. 34 En fir rupt poate avea dou< e-tremit<;i vizi0ile. )4 d- diametrul nominal al ca0lului.

2um<r indicat de fire rupte vizi0ile =n ca0lurile anti"iratoare lucr>nd pe role de ca0lu din o;el
62

2um<r de fire rupte vizi0ile&4 =n corela;ie cu o0oseala ca0lului dintr-o instala;ie de ridicat, care conduc la scoaterea din func;iune 6rupa de clasificare a mecanismelor 6rupa de clasificare a mecanismelor M&, M2, M3, M) M*, M+ ,M,, M8 24 Pe o lun"ime de Pe o lun"ime24 de +d 3 d +d 3 d 2 ) ) 8 &4 En fir rupt poate avea dou< e-tremit<;i vizi0ile. 24 d- diametrul nominal al ca0lului.

CAPITOLUL VII
63

DISPOMITIVE DE /ANEVRARE A SARCINILOR

(.1. Constru*tia si %es*rierea %ispoziti2e or %e .ane2rare a sar*ini or
In sensul prescrip;iei tehnice PT R3-2 3% dispozitiv de manevrare a sarcinii - dispozitiv 3c>rli", "raif<r, electroma"net, furc< sau altele4 pentru apucarea, prinderea sau manipularea sarcinii. In cazul stivuitoarelor, dispozitivul de manevrare a sarcinii este p a*a port15ur*i *u 5ur*i. Cele mai simple dispozitive sunt cele cu placile port-furci fi-e 3nedeplasa0ile fata de catar"4 si cu furcile deplasa0ile manual stan"a-dreapta. In functie de destinatie, stivuitoarele pot fi dotate cu dispozitive mai comple-e de manevrare a sarcinilor, ceea ce presupune marirea numarului de perechi de furci si a posi0ilitatii de a prinde, a apuca sarcini de forme si marimi diferite, precum si comple-itatea miscarilor ce pot fi realizate. $stfel, in functie de comple-itate, putem evidentia urmatoarele tipuri de dispozitive% Dupa numarul de perechi de furci% -cu furci simple' -cu furci du0le' -cu furci triple' -cu furci cvadruple' Dupa posi0ilitatea de a prinde, apuca sarcini de forme si marimi diferite% -cu furci normale' -cu furci tip .clame/' -cu furci speciale 3la stivuitoarele pentru containere4 sau -cu furci fara dispozitive suplimentare' -cu dispozitive suplimentare montate pe placa port-furci' -cu dispozitive suplimentare montate pe furci' Dupa miscarile efectuate% -cu translatie stan"a-dreapta furci' -cu translatie stan"a-dreapta placa port-furci' -cu translatie stan"a-dreapta placa port-furci si furci' -cu translatie fata-spate placa port-furci 3furci impin"atoare4' -cu rotire furci in plan orizontal' -cu rotire furci in plan vertical' -cu miscari com0inate. Dupa modul de actionare% -cu actionare hidraulica' -cu actionare mecanica 3intalnita la translatoarele stivuitoare4' -cu actionare manuala 3deplasarea furcilor4. Dupa modul de incorporare 3atasare4% -incorporate - incluse in componenta stivuitorului de catre producator 1 proiectant' -neincorporate - incluse in componenta stivuitorului de catre utilizator' pot fi demontate, stivuitoarele revenind la stadiul de .stivuitor standard/ .

64

65

66

67

68

69

70

71

(.&. Sar*ina i.itata@ notiuni genera e

Prin incorporarea sau ane-area unui dispozitiv suplimentar de manevrare a sarcinii la constructia standard a unui stivuitor, se introduce practic un termen nou in relatia echili0rului de forte ce determina sta0ilitatea stivuitorului.

$cest termen este produsul dintre "reutatea dispozitivului si distanta de la centrul de "reutate al dispozitivului la puntea din fata a stivuitorului 3punctul de spri#in4. In consecinta, prezenta dispozitivului modifica sta0ilitatea stivuitorului si deci capacitatea efectiva de ridicare a acestuia. In situatia in care dispozitivul este incorporat, proiectantul determina capacitatea efectiva de ridicare a stivuitorului, tinand cont de efectul produs de prezenta dispozitivului. Se poate defini in aceasta situatie o noua notiune, *apa*itatea no.ina a i.itata %e ri%i*are) numita pe scurt, *apa*itatea ' sar*ina i.itata sau *apa*itatea ' sar*ina re*a *u ata sau *apa*itatea ' sar*ina rezi%ua a. Capa*itatea no.ina a i.itata %e ri%i*are reprezinta capacitatea nominala de ridicare a unui stivuitor prevazut cu dispozitiv suplimentar de manevrare a sarcinii. De reamintit faptul ca notiunea de capacitate nominala se refera la stivuitorul standard. Se distin" doua cazuri% -stivuitor standard C stivuitor fara dispozitiv suplimentar Sarcina nominala difera de sarcina limitata. In documentatia tehnica a stivuitorului, precum si pe placuta de identificare sunt indicate atat sarcina nominala cat si sarcina limitata. -stivuitor standard C stivuitor cu dispozitiv suplimentar 3dispozitiv incorporat4 Sarcina limitata este e"ala cu sarcina nominala. In documentatia tehnica a stivuitorului, precum si pe placuta tehnica este indicata sarcina nominala.

72

Etilizatorul poate atasa un dispozitiv la stivuitor sau poate inlocui dispozitivul e-istent cu altul, numai cu acordul proiectantului, care va recalcula sarcina nominala determinand sarcina nominala limitata. In aceasta situatie, sarcina nominala difera de sarcina limitata si in consecinta, vor fi indicate in documentatia tehnica si pe placuta de identificare a stivuitorului. 9FS(R?$TII% &. Montarea 1 inlocuirea dispozitivelor se poate realiza numai de catre o societate autorizata ISCIR in domeniul de Kmontare ! reparare stivuitoare/, pe 0aza unui proiect ela0orat de catre o societate autorizata ISCIR in domeniul /proiecte de monta# si reparatii pentru stivuitoare/' 2. Stivuitoarele cu astfel de dispozitive pot fi utilizate, numai dup< o0;inerea autoriza;iei de func;ionare ISCIR' 3. In timpul e-ploatarii nu se va depasi sarcina limitata.

73

CAPITOLUL VIII AUTORIMAREA STIVUITORISTILOR

-.1. Genera itati) %e5initii
Manevran;ii de stivuitoare, numi;i Kstivuitori:ti/, tre0uie s< fie autoriza;i =n conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice PT R3-2 3 ! Colectia ISCIR, ane-ei M. $utoriza;ia din partea ISCIR-I2SP(CT IT este o0li"atorie pentru personalul de deservire a stivuitoarelor. $utoriza;ia se eli0ereaz< individual persoanelor care promoveaza e-amenele de autorizare. Sti2uitorist 1 persoan< instruit< :i autorizat< care manevreaz< stivuitoare, indiferent de tipul :i destina;ia acestora. Autoriza8ia ISCIR 1 act 3document4 le"al care confirm< competen;a profesional<, =nsu:irea cuno:tin;elor teoretice :i a deprinderilor practice adecvate necesare manevr<rii stivuitoarelor =n condi;ii de securitate :i care dovede:te acceptul 3permisiunea4 ISCIR-I2SP(CT IT ca posesorul s< presteze activit<;ile de manevrare a stivuitoarelor. Capa+i itate teoreti*6 Oi pra*ti*6 %e a eCer*ita a*ti2itatea %e .ane2rare 1 capacitatea de a =n;ele"e modul de func;ionare al stivuitorului deservit precum :i aptitudinile confirmate ale persoanelor instruite :i autorizate de a efectua activit<;ile de manevrare a stivuitoarelor aflate =n e-ploatare la de;in<tori, =n re"im de asi"urare a securit<;ii =n func;ionare. Cursuri %e *a i5i*are organizate En 2e%erea autoriz6rii persona u ui %e *6tre ISCIR1 INSPECT IT 1 modalitatea practic< de realizare a instruirii1specializarii tehnice de c<tre unit<;i de specialitate, =n vederea autoriz<rii de ISCIR-I2SP(CT IT a a0solven;ilor. /ane2rarea sti2uitoru ui 1 activitate specific< utiliz<rii 3e-ploat<rii4 stivuitorului =n condi;ii de securitate. De8in6toru sti2uitoru ui 1 persoan< fizic< sau #uridic< care are =n proprietate direct< sau =n alt< form< de posesie stivuitorul. /iJ oa*e teDni*o1%i%a*ti*e spe*ia izate) a%e*2ate s*opu ui 1 ansam0lu de dot<ri, disponi0ilit<;i :i structur< or"anizatoric< adecvate activit<;ii de instruire1specializare tehnic< pe care tre0uie s< le de;in< unitatea de specialitate or"anizatoare de cursuri de specializare. $ceste mi#loace tre0uie s< demonstreze capacitatea unit<;ii de specialitate or"anizatoare a cursurilor de a derula aceste cursuri =n re"im de =ndeplinire a prevederilor prescriptiei tehnice PT R3-2 3 :i de a "aranta a0solven;ilor un nivel de pre"<tire 3instruire4 tehnic< specializat< corespunz<toare. Pro*e%uri %e testare Oi e2a uare 1 metode de verificare :i comparare a nivelului de =ndeplinire de c<tre candida;i a criteriilor :i condi;iilor necesare, =n vederea autoriz<rii acestora de c<tre ISCIR-I2SP(CT I.

74

Unitate %e spe*ia itate - persoan< #uridic< 3a"ent economic, institu;ie, or"aniza;ie profesional<, asocia;ie etc.4 care este autorizat< de Ministerul Muncii :i Solidarit<;ii Sociale :i Ministerul (duca;iei :i Cercet<rii :i are mi#loacele tehnico-didactice adecvate scopului :i poate or"aniza cursuri de calificare.

-.&. Con%i8ii %e autorizare

$utorizarea stivuitori:tilor se face pe 0aza unui e-amen sus;inut =n fa;a comisiei tehnice care tre0uie s< ai0< urm<toarea componen;<% -inspectorul de specialitate al ISCIR-I2SP(CT IT- pre:edintele comisiei' -responsa0ilul cursului de calificare' -responsa0ilul cu suprave"herea :i verificarea tehnic< a instala;iilor, autorizat de ISCIRI2SP(CT IT, al a"entului economic de;in<tor unde au loc e-amin<rile practice' -unul sau mai mul;i lectori ai cursului de calificare. Pentru a fi admi:i la e-amen, =n vederea autoriz<rii de catre ISCIR-I2SP(CT IT, candida;ii tre0uie s< =ndeplineasc< urm<toarele condi;ii% -au v>rsta de cel pu;in &8 ani =mplini;i' -=ndeplinesc condi;iile de s<n<tate pentru manevrarea stivuitoarelor :i prezint< o adeverin;< medical< cu men;iunea .apt pentru prestarea activit<;ii de stivuitorist/' -fac dovada c< au a0solvit cursurile de calificare, =n vederea autoriz<rii de c<tre ISCIR-I2SP(CT IT' -=ndeplinesc condi;iile de practic< sta0ilite. Persoanele care au studii superioare de specialitate, in"ineri sau su0in"ineri, :i care solicita autorizarea de c<tre ISCIR-I2SP(CT IT pentru meseria de stivuitorist, se pot =nscrie direct la e-amenele de autorizare, cu condi;ia s< prezinte adeverin;< de efectuare a practicii. Cursurile pot fi or"anizate de c<tre unit<;i de specialitate 3a"en;i economici, institu;ii, asocia;ii profesionale etc.4 autorizate de Ministerul Muncii :i Solidarit<;ii Sociale :i Ministerul (duca;iei :i Cercet<rii, care =ndeplinesc condi;iile le"ale :i fac dovada c< dispun de instructori de specialitate :i mi#loace tehnico-didactice adecvate scopului. Cursurile avizate de c<tre ISCIR-I2SP(CT IT, se sustin pe 0aza pro"ramei analitice specificate in prescriptia tehnica PT R3-2 3, ane-a 2, dezvoltat< corespunz<tor =n func;ie de comple-itatea stivuitoarelor pentru care se face specializarea.

-.". ECa.inarea *ursan8i or Oi e i+erarea *arnetu ui %e autorizare

(-amenul de autorizare const< =ntr-o pro0< teoretic< :i o pro0< practic< av>nd ca scop verificarea =nsu:irii cuno:tin;elor prev<zute =n pro"rama analitic< a cursului de specializare :i a do0>ndirii deprinderilor practice necesare pentru manevrarea unui stivuitor de tipul celui pentru care se solicit< autorizarea. 7ucrarea scris< se ata:eaz< la dosarul candidatului. Pentru a fi autorizat de c<tre ISCIR-I2SP(CT IT, candidatul tre0uie s< fie declarat T$DMIST at>t la pro0< teoretic< c>t :i la pro0a practic<. Jn cazul c>nd la una din pro0e a o0;inut rezultate nesatisf<c<toare, candidatul va fi declarat TR(SPI2ST la e-amen.

75

Candidatul TR(SPI2ST se poate prezenta la o nou< e-aminare dup< ce =:i va =m0un<t<;i pre"<tirea teoretic< :i va efectua un nou sta"iu de practic< de 32 ore, confirmat prin eli0erarea unei adeverin;e de practic<. Rezultatul e-amenului va fi consemnat de comisie =ntr-un proces-ver0al tip. En e-emplar din procesul-ver0al va fi ata:at de unitatea or"anizatoare la documenta;ia de curs. Pe 0aza datelor din procesul-ver0al, ISCIR-I2SP(CT IT va eli0era candida;ilor care au reu:it la e-amen un carnet de autorizare tip, =n care se va =nscrie tipul stivuitorului pentru a c<rei manevrare sunt autoriza;i. Carnetul de autorizare se =nm>neaz< de c<tre ISCIR-I2SP(CT IT a0solven;ilor care au reu:it la e-amen su0 semn<tur< de primire. Jnm>narea carnetelor de autorizare se poate face :i de c<tre unitatea de specialitate care a or"anizat cursul de calificare, =n cazul c>nd ISCIR-I2SP(CT IT a transmis acesteia carnetele de autorizare printr-un dele"at al acesteia sau cu adres< de =nso;ire. (viden;a carnetelor de autorizare eli0erate se va ;ine la unitatea ISCIR-I2SP(CT IT emitent<. Jn cazul pierderii carnetului de autorizare, =n 0aza unei cereri scrise din partea posesorului :i la care se va ane-a dovada pu0lic<rii pierderii carnetului =n Monitorul 9ficial al Rom>niei, conform prevederilor le"ale aplica0ile =n astfel de cazuri, unitatea ISCIR-I2SP(CT IT emitent< va eli0era un nou carnet de autorizare 3duplicat4.
)osesorul autorizaiei are obligaia s cunoasc i s aplice ntocmai prevederile prescripiilor tehnice colecia $S"$* i ale instruciunilor specifice referitoare la exploatarea instalaiilor respective+ ,cesta trebuie s se prezinte din doi n doi ani la examenul medical i anual la verificarea cunotinelor n faa comisiei din unitatea unde lucreaz+ ,utorizaia este personal! se va pstra permanent asupra posesorului n bun stare i se va prezenta la cererea delegatului $S"$* $-S)#"& $& i a organelor mputernicite ale deintorului+ )osesorul autorizaiei nu poate deservi dect instalaii de tipul celor nscrise n autorizaie+ #ste interzis deservirea instalaiilor dac acestea nu sunt autorizate s funcioneze! exceptnd cazurile n care se execut verificri i ncercri n vederea punerii n funciune sau omologrii prototipurilor+ ,utorizaia se poate retrage de ctre organele oficiale de verificare ale deintorului cnd posesorul este gsit sub influena alcoolului n timpul serviciului sau cnd se constat c a svrit abateri grave care pericliteaz securitatea instalaiei i a persoanelor+ ,utorizaia poate fi retras de $S"$* $-S)#"& $&! pe baza cererii agentului economic! cnd. se constat abateri de la instruciunile de deservire a instalaiilor/ personalul are o slab pregtire n meseria respectiv i d dovad de lips de interes n mprosptarea cunotinelor profesionale/ se constat modificri! adugiri sau tersturi n carnetul de autorizare! fr viza $S"$* $-S)#"& $&+ 0odificarea carnetului de autorizare se consider falsificare de acte publice i se urmrete conform legii+ dup notarea a 1 abateri n carnet! cnd se retrage definitiv autorizaia+

76

-.#. Veri5i*6ri perio%i*e Oi eCtin%erea autoriz6rii

Pentru =mprosp<tarea cuno:tin;elor profesionale, persoanele autorizate vor fi instruite periodic, odat< cu instructa#ul de protec;ia muncii, de c<tre personalul tehnic de specialitate desemnat pentru acest scop de c<tre conducerea a"entului economic de;in<tor de stivuitoare, iar rezultatele instruirii periodice vor fi consemnate =ntr-un proces-ver0al. Persoanele autorizate, =n conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice PT R3-2 3, vor fi e-aminate anual pentru verificarea cuno:tin;elor profesionale :i a deprinderilor practice de c<tre o comisie numit< de conducerea a"entului economic de;in<tor la care acestea =:i desf<:oar< activitatea. Din comisie va face parte responsa0ilul cu suprave"herea :i verificarea tehnic< a instala;iilor 3RS?TI4, autorizat de ISCIR-I2SP(CT IT. Rezultatele e-amin<rilor vor fi consemnate =ntr-un proces-ver0al de verificare. Persoanele autorizate, au o0li"a;ia s< se prezinte din doi =n doi ani la e-aminarea medical<, prezent>nd rezultatul comisiei tehnice de e-aminare Persoane or autorizate *are nu se prezint6 a eCa.in6ri e anua e sau En ur.a eCa.in6rii nu o+8in rezu tate *orespunz6toare) nu i se 2a a*or%a 2iza anua 6 Oi i se 2a interzi*e .ane2rarea sti2uitoare or. Persoanele care au =ntrerupt mai mult de un an practicarea efectiv< a activit<;ii de stivuitorist pentru care sunt autorizate, pot s< reia practicarea activit<;ii respective numai daca, vor fi e-aminate pentru verificarea cuno:tin;elor profesionale :i a deprinderilor practice de c<tre comisia mentionata mai sus. Persoanele autorizate aflate in aceasta situatie tre0uie sa faca dovada indeplinirii condi;iilor de s<n<tate pentru manevrarea stivuitoarelor :i sa prezinte comisiei o adeverin;< medical< cu men;iunea .apt pentru prestarea activit<;ii de stivuitorist/' Persoanelor autorizate transferate de la al;i a"en;i economici de;in<tori li se poate =ncredin;a manevrarea stivuitoarelor de tipul celor pentru care sunt autorizate numai dup< efectuarea unui instructa# de specialitate :i a unei practici de acomodare de minimum &+ ore, =n raport cu comple-itatea stivuitorului :i numai dup< e-aminarea acestora de catre comisia tehnica de e-aminare. Trecerea de la manevrarea unui tip de stivuitor la manevrarea unui alt tip de stivuitor, se face =n urma e-amin<rii stivuitoristului de c<tre comisia tehnic< a unit<;ii de;in<toare, =n 0aza unui instructa# teoretic :i a unei practici de acomodare de minimum 2) ore pe noul tip de instala;ie. Rezultatele tuturor e-amin<rilor vor fi consemnate =n procese-ver0ale :i =n autoriza;ii, la ru0ricile respective.

77

CAPITOLUL I> O:LIGATIILE STIVUITORISTULUI

Jndatoririle stivuitori:tilor rezult< din prevederile prescrip;iei tehnice PT R3-2 instruc;iunilor de e-ploatare, precum :i din instruc;iunile interne ale unit<;ii de;in<toare.

3, ale

?.1. Sar*ini e prin*ipa e a e sti2uitoristu ui Enainte %e En*eperea u*ru ui

-s< nu manevreze stivuitorul =n stare de o0oseal< sau su0 influen;a alcoolului' -s< controleze starea tehnic< a utila#ului :i func;ionarea componentelor de securitate' -=n cazul =n care constat< un defect pe care nu poate s<-l remedieze sin"ur, nu va pune utila#ul =n func;iune :i va anun;a echipa de =ntre;inere :i repara;ii pentru remedierea defectului.

?.&. Sar*ini e prin*ipa e a e sti2uitoristu ui En ti.pu u*ru ui

-s< circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicat< la 2* -3 mm de sol :i cu catar"ul =nclinat spre spate' -s< circule cu sarcina ridicat< numai l>n"< stiv<' -s< nu efectueze porniri, fr>n<ri :i opriri 0ru:te pentru a evita pericolul de r<sturnare' -pentru evitarea pierderii de =nc<rc<tur< :i producerea de avarii :i accidente, stivuitoristul tre0uie s< urm<reasc< tot timpul confi"ura;ia traseului :i o0stacolele de pe acesta' -la transportul de m<rfuri de dimensiuni mari care limiteaz< vizi0ilitatea stivuitoristului, manevrarea este permis< numai prin diri#area sa de c<tre un =nso;itor' -viteza de circula;ie a stivuitoarelor tre0uie s< fie redus< p>n< la limita evit<rii producerii oric<ror accidente sau avarii' -=n cazul manifest<rii tendin;ei de pierdere a sta0ilit<;ii 3ro;ile din spate se desprind de pe sol4 sarcina tre0uie s< fie co0or>t< imediat' -este interzis< circula;ia stivuitoarelor% -pe l>n"< utila#e :i instala;ii, stive de materiale, la o distan;< mai mic< de ,*m' -=n locuri a"lomerate :i treceri =n"uste unde nu se asi"ur< "a0arite de trecere corespunz<toare' -pe drumuri ne=ntre;inute :i insuficient luminate' -s< nu permit< persoanelor s< sta;ioneze su0 sarcin< sau la o distan;< mai mic< de 2,* m de stivuitor, =n timpul func;ion<rii acestuia' -=n cazul constat<rii unor defec;iuni =n timpul func;ion<rii, stivuitori:tii sunt o0li"a;i s< opreasc< lucrul :i s< aduc< la cuno:tin;a echipei de =ntre;inere defec;iunea respectiv<' lucrul se va re=ncepe numai dup< =nl<turarea defec;iunilor constatate' -transportul cu stivuitorul a su0stan;elor to-ice, caustice, e-plozive etc. se va efectua numai dac< acestea sunt am0alate conform instruc;iunilor de am0alare :i transport specifice, pe care stivuitori:tii sunt o0li"a;i s< le cunoasc< :i s< le respecte' -s< efectueze toate manevrele, cu sau f<r< sarcin<, cu vitez< redus< :i f<r< :ocuri .

78

?.". Sar*ini e prin*ipa e a e sti2uitoristu ui %up6 ter.inarea u*ru ui

-s< descarce sarcina de pe furci' -s< deplaseze stivuitorul la locul sta0ilit pentru repaos' -s< aduc< =n pozi;ia de/ / 3de oprire4 toate dispozitivele de comand<' -s< tra"< fr>na de m>n<' -s< evite parcarea stivuitorului autopropulsat =n pant<' dac< nu este posi0il, acesta va fi asi"urat corespunz<tor 3calare, pene etc.4' -s< pun< catar"ul =n pozi;ie vertical<' -s< co0oare furcile pe sol.

79

CAPITOLUL > /ANEVRAREA SI E>PLOATAREA STIVUITOARELOR

1$.1. Organizarea eCp oatarii) *artea sti2uitoru ui) registru %e e2i%enta a supra2egDerii
Stivuitoarele pot fi puse =n func;iune numai dup< o0;inerea autoriza;iei de func;ionare =n urma unei verific<ri tehnice oficiale efectuate =n conformitate cu prevederile prescrip;iei tehnice PT R3-2 3. Stivuitoarele vor fi =nre"istrate =n eviden;a tehnic< a ISCIR-I2SP(CT IT, iar verificarea tehnic< oficial< va fi efectuat< de inspectorii de specialitate ai ISCIR-I2SP(CT IT sau de RS?TI al unit<;ii de;in<toare cu acordul scris al ISCIR-I2SP(CT IT. Pentru o0;inerea autoriza;iei de func;ionare a stivuitoarelor, 0eneficiarul de acord, dup< caz, cu unitatea de monta# tre0uie s< solicite =n scris la ISCIR-I2SP(CT IT, efectuarea verific<rii. Totodat<, va prezenta urm<toarea documenta;ie% -cartea stivuitorului - completat< cu documenta;ia de monta#, dup< caz.. Jn cazul instala;iilor importate se va prezenta :i documentul1dovada de luare =n eviden;< eli0erat3<4 de ISCIRI2SP(CT la efectuarea importului' -declara;ia de conformitate a stivuitorului' -procesul-ver0al de pro0e de cas< cu rezultate corespunz<toare. Instala;iile care necesit< montare la locul de func;ionare vor fi pre"<tite :i prezentate la verificarea =n vederea autoriz<rii func;ion<rii de c<tre unitatea care e-ecut< monta#ul. 7a verificare tre0uie s< participe responsa0ilul tehnic cu suprave"herea lucr<rilor din unitatea de monta# respectiv<. Cartea sti2uitoru ui Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele noi, tre0uie s< con;in<% &4 Cartea stivuitorului ! partea tehnic<, care va con;ine% -indica;ii privind marcarea' -caracteristici tehnice de 0az< ale stivuitorului' -caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea :i ridicarea sarcinii 3limite de utilizare, condi;ii normale de utilizare, instruc;iuni de utilizare :i mentenan;<4' -planuri :i scheme necesare pentru % punerea =n func;iune' =ntre;inerea :i inspec;ia 3scheme electrice, de un"ere, hidraulice etc.4' verificarea func;ion<rii' reparare' -instruc;iuni pentru % transportul stivuitorului :i su0ansam0lelor' montare :i demontare' instalare :i re"lare' contraindica;ii privind utilizarea stivuitorului' -instruc;iuni de utilizare a stivuitorului =n medii poten;ial e-plozive, c>nd este cazul. $ceast< carte tre0uie s< fie redactat< sau tradus< =n lim0a rom>n<.

80

24 Cartea stivuitorului ! partea de e-ploatare, =n care se completeaz< procesele-ver0ale de verificare :i de inspec;ie. Cartea stivuitorului va fi completat< cu documenta;ia de monta# 3acolo unde este cazul4, =ntocmit< de montatorul autorizat de ISCIR-I2SP(CT IT. Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele care au documenta;ie incomplet< sau lips< :i aflate =n perioada de e-ploatare, la care nu se poate reconstitui, =n nici un fel, cartea stivuitorului-partea de construcie ela0orat< ini;ial de produc<tor, se va completa respect>nd urm<toarea procedur<% a4 se va =ntocmi documenta;ia tehnic< de c<tre o unitate de proiectare autorizat< de ISCIRI2SP(CT IT, care va sta0ili parametrii de utilizare ai stivuitorului 3dac< este cazul4' 04 unitatea de proiectare va ela0ora un plan de verificare a stivuitorului cu men;ionarea metodelor :i volumului de =ncerc<ri la care va fi supus stivuitorul 3dac< este cazul4' c4 o unitate autorizat< de ISCIR-I2SP(CT IT pentru activitatea de montare 1 reparare a stivuitoarelor va derula planul de verificare :i va emite concluziile testelor =ntr-un raport tehnic de ncerc ri i verific ri, =nso;it de 0uletine de analiz< ale e-amin<rilor distructive :i nedistructive, eli0erate de la0oratoare autorizate de ISCIR-I2SP(CT 3dac< este cazul4' d4 se vor ela0ora instruc;iuni de e-ploatare, =ntre;inere :i revizie a stivuitorului' e4 dup< autorizarea de func;ionare a stivuitorului de c<tre ISCIR-I2SP(CT IT, montatorul1reparatorul va marca pe stivuitor 3dac< este cazul4% -un num<r de =nre"istrare 3corespunz<tor pozi;iei din re"istrul de eviden;< al proiectantului4' -parametrii de e-ploatare ai stivuitorului. Cartea stivuitorului tre0uie s< con;in<% &4 Cartea stivuitorului ! partea tehnic<, care va con;ine% -partea de proiectate% -caracteristici tehnice de 0az< ale stivuitorului' -lista componentelor de securitate' -planuri :i scheme necesare pentru% punerea =n func;iune' =ntre;inerea :i inspec;ia 3scheme electrice, de un"ere, hidraulice etc.4' -instruc;iuni pentru% montare :i demontare' instalare :i re"lare' =ntre;inere :i revizie' e-ploatare etc.' -raportul tehnic de =ncerc<ri :i verific<ri% metode de =ncercare folosite' 0uletine de analiz< ale e-amin<rilor distructive :i nedistructive' concluziile raportului. 24 Cartea stivuitorului ! partea de e-ploatare, =n care se completeaz< procesele-ver0ale de verificare :i de inspec;ie. Registru %e e2i%en86 a supra2egDerii sti2uitoru ui Pentru fiecare stivuitor, unitatea de;in<toare va =ntocmi un re"istru de eviden;< a suprave"herii, =n care stivuitori:tii :i :eful echipei de =ntre;inere :i revizie sunt o0li"a;i s< scrie su0 semn<tur< toate o0serva;iile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor =nscrie su0 semn<tur< remedierile care se e-ecut< ca urmare a o0serva;iilor precum :i descrierea succint< a repara;iilor.

81

Stivuitori:tii vor consemna o0serva;iile avute la preluarea stivuitorului, =n timpul lucrului 3dac< este cazul4 :i la predarea acestuia sau la =ncetarea lucrului. Dac< nu au nimic de semnalat vor men;iona =n scris acest lucru la preluarea :i la predarea stivuitorului. Jn re"istrul de eviden;< a suprave"herii se vor =nscrie, de asemenea, su0 semn<tur< dispozi;iile pentru oprirea stivuitoarelor din func;iune, ca urmare a unor deficien;e care afecteaz< si"uran;a =n func;ionare, inclusiv natura deficien;elor respective. Re"istrul de eviden;< a suprave"herii se va =ntocmi dup< modelul prezentat mai #os, se va numerota, :nurui :i viza de c<tre conducerea unit<;ii de;in<toare. Re"istrul se va p<stra =n 0une condi;ii. RS?TI va verifica :i viza acest re"istru periodic, cel pu;in o dat< pe semestru. Registru %e e2i%en86 a supra2egDerii 2a *uprin%e ur.6toare e9 Pe copert< se vor men;iona urm<toarele% 17 &7 "7 #7 =7 ,7 REGISTRU DE EVIDENQR A SUPRAVEG!ERII Denu.irea Oi a%resa unit68ii %e8in6toare Nu.6ru Oi anu 5a+ri*a8iei sti2uitoru ui Nu.6ru %e Enregistrare En e2i%en8a unit68ii %e8in6toare Cara*teristi*i e teDni*e prin*ipa e a e sti2uitoru ui Perio%i*itatea sta+i it6 pentru u*r6ri e %e Entre8inere ) re2izie perio%i*6 Oi re2izie genera 6

Jn interior se vor =nscrie, pe coloane % 17 &7 "7 #7 =7 ,7 (7 -7 Nu.6ru *urent Data Opera8ii e %e Entre8inere) re2izie perio%i*6) re2izie genera 6 e5e*tuate) pre*u. Oi) %up6 *az) *onstatarea unor %e5i*ien8e sau %eranJa.ente En ti.pu eCp oat6rii Prin*ipa e e u*r6ri eCe*utate) *a ur.are *e or %e a pun*tu "7 Nu.e e) prenu.e e Oi se.n6tura persoanei *are a *onstatat %e5i*ien8e sau %eranJa.ente a e sti2uitoru ui Nu.e e) prenu.e e Oi se.n6tura persoanei responsa+i e pentru e5e*tuarea u*r6ri or %e Entre8inere) re2izie perio%i*6) re2izie genera 6 sau pentru En 6turarea %e5i*ien8e or Oi %eranJa.ente or *onstatate En ti.pu eCp oat6rii Se.n6tura RSVTI) autorizat %e ISCIR1INSPECT IT O+ser2a8ii

Pe ultima pa"in< se vor scrie % Se *erti5i*6 %e noi *6 prezentu registru) Onuruit) *on8ine SSSSS pagini nu.erotate 3En *i5re Oi itere7. 3Se.n6tura Oi Ota.pi a %e8in6toru ui7.

82

1$.&. Operatoru RSVTI

Pentru func;ionarea =n condi;ii de si"uran;<, stivuitoarele vor fi supuse unui re"im special de suprave"here =n conformitate cu prevederile prescrip;iei tehnice PT R3-2 3 :i ale instruc;iunilor de e-ploatare ela0orate de produc<tor. In acest sens, unit<;ile care de;in :i1sau e-ploateaz< stivuitoare, direct r<spunz<toare pentru func;ionarea acestora =n condi;ii de si"uran;<, vor numi personal tehnic, in"ineri :i tehnicieni de specialitate, =n raport cu num<rul :i comple-itatea instala;iilor. Personalul numit, autorizat de ISCIR-I2SP(CT IT, r<spunde =mpreun< cu conducerea unit<;ilor men;ionate de luarea m<surilor pentru aplicarea prevederilor prescrip;iei tehnice PT R3-2 3 privind securitatea =n func;ionare a stivuitoarelor. Responsa+i u *u supra2egDerea Oi 2eri5i*area teDni*6 a insta a8ii or 3RSVTI7 , autorizat de ISCIR-I2SP(CT IT, tre0uie s< posede cuno:tin;e teoretice :i practice =n domeniul stivuitoarelor :i are urm<toarele sarcini principale% -s< ;in< eviden;a stivuitoarelor :i s< urm<reasc< efectuarea la termen a verific<rii tehnice oficiale f<r< de care acestea nu pot func;iona' -s< urm<reasc< pre"<tirea stivuitoarelor :i a sarcinilor de =ncercare necesare pentru verific<rile tehnice oficiale :i s< participe la efectuarea lor' -s< suprave"heze ca stivuitoarele s< fie folosite =n conformitate cu prevederile prescrip;iei tehnice PT R3-2 3, instruc;iunile de e-ploatare :i normele specifice de protec;ia muncii' -s< urm<reasc< realizarea la termen a dispozi;iilor date prin procesele-ver0ale =ncheiate cu ocazia verific<rii tehnice oficiale, s< e-amineze =n mod re"ulat re"istrul de eviden;< a suprave"herii :i s< ia m<suri pentru remedierea imediat< a defectelor semnalate' -s< interzic< manevrarea stivuitoarelor de c<tre persoane neautorizate' -s< efectueze instructa#ul profesional :i de protec;ia muncii cu stivuitori:tii, o dat< pe semestru' -s< or"anizeze ree-aminarea periodic< anual< a stivuitori:tilor :i s< participe =n comisia de ree-aminare' -s< cola0oreze la =ntocmirea planului de =ntre;inere, revizii :i repara;ii :i s< urm<reasc< =ndeplinirea lui la termenele prev<zute' -s< urm<reasc< efectuarea repara;iilor numai de c<tre a"en;i economici autoriza;i' -s< urm<reasc< modul =n care se asi"ur< e-ploatarea stivuitoarelor =n toate sec;iile sau sectoarele :i =n toate schim0urile de lucru' -s< ;in< eviden;a stivuitori:tilor autoriza;i.

83

1$.". /ane2re per.ise si neper.ise

Nor.e %e eCp oatare (-ploatarea 3manevrarea4 stivuitoarelor tre0uie s< se fac< =n conformitate cu prevederile prescrip;iei tehnice PT R3-2 3, cu normele specifice de protec;ia muncii, instruc;iunile de e-ploatare specifice stivuitorului respectiv :i instruc;iunile interne ela0orate de unitatea de;in<toare. (ste interzis< func;ionarea stivuitoarelor =n cazul =n care componentele de securitate nu sunt =n stare perfect< de func;ionare sau nu =ndeplinesc condi;iile tehnice prev<zute =n documenta;ia tehnic<. (ste interzis< folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari dec>t sarcina ma-im< admis<. Stivuitoarele la care sarcina este limitat< prin condi;ii de form< sau de "a0arit, nu pot func;iona dac< nu sunt =ndeplinite condi;iile respective. Pentru evitarea pierderii de =nc<rc<tur< :i producerea de avarii :i accidente, stivuitoristul tre0uie s< urm<reasc< tot timpul confi"ura;ia traseului :i o0stacolele de pe acesta' 7a ridicarea :i transportarea tu0urilor cu "aze su0 presiune 3o-i"en, dio-id de car0on, acetilen< etc.4 sau a recipientelor care con;in clor, acid sulfuric :i similare se vor lua m<suri speciale de protec;ia muncii. Toate manevrele se vor e-ecuta su0 suprave"herea direct< a unui cadru tehnic care r<spunde de acest transport. Jn vederea evit<rii producerii de accidente din cauza or"aniz<rii necorespunz<toare a locurilor de munc<, unit<;ile de;in<toare de stivuitoare vor =ntocmi instruc;iuni interne de e-ploatare, pe 0aza specificului locurilor de munc<, =n care se vor preciza% =n<l;imea ma-im< a stivelor sau a materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozit<rii, o0li"ativitatea amena#<rii :i =ntre;inerii corespunz<toare a c<ilor de acces :i a pardoselii, asi"urarea de "a0arite corespunz<toare pentru c<ile de transport :i =n "eneral toate prevederile necesare pentru asi"urarea condi;iilor de protec;ie a muncii. In cazul in care utila#ul se defecteaza avand sarcina ridicata, inainte de remedierea defectiunilor conducatorul tre0uie sa ia masuri de inlaturare a persoanelor din zona periculoasa' 7a stivuitoarele cu comand< hidraulic<, lichidul de lucru utilizat tre0uie s<-:i p<streze toate propriet<;ile =n intervalul de temperatur< cuprins =ntre -2 UC :i M) UC, s< nu fie periculos din punct de vedere e-ploziv, s< nu fie to-ic :i s< nu duc< la coroziunea echipamentului. (ste interzis a se e-ecuta un"erea, cur<;irea, =ntre;inerea sau repararea stivuitoarelor =n timpul func;ion<rii lor. 7a stivuitoarele care manipuleaz< o0iecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, or"anele de manipulare tre0uie s< fie echipate cu un sp<tar vertical care s< =mpiedice o eventual< c<dere a sarcinii sau a unei p<r;i din sarcin< peste stivuitorist, atunci c>nd catar"ul este =nclinat la ma-imum spre spate. Stivuitoarele tre0uie s< fie prev<zute cu dispozitiv de 0locare =mpotriva folosirii de c<tre persoane neautorizate. Stivuitoristul nu tre0uie s< p<r<seasc< instala;ia atunci c>nd aceasta are sarcina ridicat<. Se va evita parcarea stivuitorului autopropulsat =n pant<' dac< nu este posi0il, acesta va fi asi"urat corespunz<tor 3prin calare, pene etc.4'
84

C<ile de circula;ie cu =nclinare mai mare de 3U se vor marca. 7a translatoare stivuitoare tre0uie s< fie respectate urm<toarele spa;ii de si"uran;<% - spa;iul de si"uran;< superior, p>n< la elementele cele mai de #os ale plafonului, s< fie de cel pu;in ,* mm' - spa;iul de si"uran;< inferior, p>n< la podea, s< fie de cel pu;in * mm' - spa;iul de si"uran;< pe orizontal<, fa;< de rafturi, s< fie cel pu;in * mm.

/ane2re per.ise -este permisa efectuarea manevrelor, cu sau f<r< sarcin<, numai cu vitez< redus< :i f<r< :ocuri prin actionarea lenta si pro"resiva a elementelor de comanda a miscarilor' -este permisa circulatia cu stivuitorul numai cu sarcina ridicat< la 2* -3 mm de sol :i cu catar"ul =nclinat spre spate' -este permisa circulatia stivuitorului cu furcile ridicate numai l>n"< stiv<' -stivuitoristul tre0uie s< urm<reasc< tot timpul confi"ura;ia traseului :i o0stacolele de pe acesta' -la transportul de m<rfuri de dimensiuni mari care limiteaz< vizi0ilitatea stivuitoristului, manevrarea este permis< numai prin diri#area sa de c<tre un =nso;itor' -viteza de circula;ie a stivuitoarelor tre0uie s< fie redus< p>n< la limita evit<rii producerii oric<ror accidente sau avarii' -=n cazul manifest<rii tendin;ei de pierdere a sta0ilit<;ii 3ro;ile din spate se desprind de pe sol4 sarcina tre0uie s< fie co0or>t< imediat' -este permisa circula;ia stivuitoarelor pe l>n"< utila#e :i instala;ii, stive de materiale, numai la o distan;< mai mare de ,*m' -este permis transportul cu stivuitorul a su0stan;elor to-ice, caustice, e-plozive etc. numai dac< acestea sunt am0alate conform instruc;iunilor de am0alare :i transport specifice, pe care stivuitori:tii sunt o0li"a;i s< le cunoasc< :i s< le respecte' -este permisa ridicarea sarcinilor numai cu respectarea dia"ramei de sarcina a stivuitorului' -la sfarsitul lucrului, este permisa parasirea stivuitorului numai daca% -sarcina a fost descarcata de pe furci' -stivuitorul a fost parcat la locul sta0ilit pentru repaos' -furcile au fost co0orate pe sol si catar"ul adus =n pozi;ie vertical<' -toate dispozitivele de comand< au fost puse =n pozi;ia de/ / 3de oprire4' -fr>na de m>n< a fost trasa' -cheia de contact a fost scoasa si depusa la locul sta0ilit si amena#at in acest scop'

85

/ane2re neper.ise Sunt interzise .ane2re e *are pun in peri*o 2iata oa.eni or) integritatea insta atiei) a *onstru*tiei sau a .ateria e or transportate) *u. sunt9 -este interzisa manevrarea stivuitoarelor de catre persoane neautorizate ISCIR' stivuitoristul tre0uie sa ai0a asupra sa autorizatia ISCIR, vizata la zi' )osesorul autorizaiei nu poate deservi dect instalaii de tipul celor nscrise n autorizaie+ -este interzisa manevrarea stivuitoarelor, fara echipament de protectie adecvat' -este interzisa manevrarea stivuitoarelor, in stare de o0oseala sau su0 influenta 0auturilor alcoolice' #ste interzis deservirea instalaiilor dac acestea nu sunt autorizate s funcioneze! exceptnd cazurile n care se execut verificri i ncercri n vederea punerii n funciune sau omologrii prototipurilor+ -este interzisa punerea in functiune a unui stivuitor aflat in stare necorespunzatoare din punct de vedere tehnic' -este interzisa punerea in functiune a unui stivuitor in cazul in care componentele de securitate nu sunt in stare perfecta de functionare sau nu indeplinesc conditiile tehnice prevazute in documentatia tehnica' -este interzisa folosirea paletilor defecti' -este interzisa e-ecutarea de manevre 0ruste% porniri, accelerari, virari, franari si opriri, pentru a preveni caderea incarcaturii sau rasturnarea utila#ului' -este interzisa punerea in functiune a stivuitorului daca manevrantul nu este asezat comod in scaun' -este interzis a se e-ecuta re"larea scaunului in timpul mersului' -este strict interzisa manevrarea stivuitorului daca manevrantul se afla pe sol, lan"a acesta' -este interzisa parasirea de catre manevrant a stivuitorului cand acesta are sarcina ridicata' -este interzisa parasirea stivuitorului din mers' in cazul manifestarii tendintei de pierdere a sta0ilitatii, stivuitoristul este mai in si"uranta daca ramane pe scaun' -este interzis a se e-ecuta un"erea, cur<;irea, =ntre;inerea sau repararea stivuitoarelor =n timpul func;ion<rii lor. -este interzisa pornirea motorului sau se opreste daca acesta este in functiune cand sunt aprinse semnalizarile de avarie% presiune ulei, temperatura ulei, etc.' -este interzisa manipularea sarcinilor care depasesc capacitatea nominala a stivuitorului precum si a sarcinilor mai mici decat sarcina nominala, fara respectarea dia"ramei de sarcina. -este interzisa folosirea unui dispozitiv suplimentar de manevrare a sarcinii daca stivuitorul nu este autorizat ISCIR, impreuna cu acesta' in acest caz, este interzisa manipularea sarcinilor care depasesc capacitatea nominala limitata a stivuitorului' -este interzisa remorcarea de sarcini mai mari decat cele admise' -este interzisa folosirea ne"li#enta a 0oltului de remorcare' -este interzisa deplasarea pe suprafete inclinate cu sarcina orientata in #osul pantei' -este interzisa efectuarea manevrei de intoarcere pe suprafete inclinate'

86

-este interzisa transportarea sarcinilor neechili0rate pe furci, descentrate' daca sarcina nu este asezata simetric pe furci e-ista riscul pierderii sta0ilitatii stivuitorului 3riscul de rasturnare4 precum si pericolul caderii incarcaturii de pe furci' -este interzisa transportarea sarcinilor cu inaltimea mai mare de &,* ori latura sa sau a sarcinilor insta0ile, care pot aluneca usor' -este interzisa transportarea sarcinilor neancorate sau asi"urate necorespunzator pe palet' -este interzisa e-ecutarea de manevre cu stivuitorul in cazul in care incarcatura impiedica vizi0ilitatea' in acest caz este o0li"atorie diri#area de catre o persoana competenta' -este interzisa deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicata sau cu furcile sus' -este interzisa manevra de depasire in locuri unde vizi0ilitatea este insuficienta sau lipseste, in cur0e sau in intersectii' -este interzisa realizarea simultana a mai multor miscari cinematice, chiar daca stivuitorul permite' de e-% ridicarea sau co0orarea sarcinii in timpul deplasarii stivuitorului' -este interzis< circula;ia stivuitoarelor% -pe l>n"< utila#e :i instala;ii, stive de materiale, la o distan;< mai mic< de ,*m' -=n locuri a"lomerate :i treceri =n"uste unde nu se asi"ur< "a0arite de trecere corespunz<toare' -pe drumuri ne=ntre;inute :i insuficient luminate' -este interzisa manevrarea motostivuitoarelor in locuri inchise, fara ventilatie' -este interzisa folosirea furcilor pentru tararea sau impin"erea sarcinilor' -este interzisa ridicarea sau asezarea marfurilor prin 0asculare' -este interzis transportul persoanelor pe scarile sau in ca0ina stivuitorului, pe partile laterale, pe furci sau pe paletii "oi' -este interzis persoanelor s< sta;ioneze su0 sarcin< sau la o distan;< mai mic< de 2,* m de stivuitor, =n timpul func;ion<rii acestuia' -este interzisa stationarea su0 sau pe furci a oricarei persoane, atin"erea cu mana a oricarei parti in miscare a mecanismului de ridicare' -este interzisa tinerea, sustinerea sau echili0rarea sarcinii pe furci de catre persoane' -este interzisa stivuitoristului purtarea de conversatii cu alte persoane in timpul manevrarii stivuitorului' -este interzisa lasarea manetei de directie in punctul neutru, in mers, deoarece utila#ul ramane fara frana de serviciu' -este interzisa realizarea vira#elor cu furcile ridicate sau cu viteza mare' -este interzisa parasirea stivuitorului daca nu s-au luat masurile necesare de asi"urare% -sarcina a fost descarcata de pe furci' -stivuitorul a fost parcat la locul sta0ilit pentru repaos' -furcile au fost co0orate pe sol si catar"ul adus =n pozi;ie vertical<' -toate dispozitivele de comand< au fost puse =n pozi;ia de/ / 3de oprire4' -fr>na de m>n< a fost trasa' -cheia de contact a fost scoasa si depusa la locul sta0ilit si amena#at in acest scop'

87

CAPITOLUL >I INTRETINEREA SI REVIMIA) /ONTAREA SI REPARAREA) VERI0ICAREA TE!NICA O0ICIALA

11.1. Pntre8inerea si re2izia sti2uitoare or
Jntre;inerea :i revizia periodic< a stivuitoarelor tre0uie s< fie efectuate de o unitate autorizat< de ISCIR-I2SP(CT IT, care are =n componen;< personal calificat :i instruit =n acest scop compus din mecanici, l<c<tu:i :i electricieni cu o practic< de cel pu;in 2 ani =n meserie, constitui;i =n echipe conduse de personal de specialitate 3tehnicieni, in"ineri4. Pentru efectuarea opera;iilor de =ntre;inere :i revizie se determin< starea tehnic< a stivuitorului :i principalele opera;ii ce urmeaz< a se efectua. $cestea constau =n "eneral din% -cur<;irea stivuitorului' -controlul pornirii motorului :i al st<rii tehnice a 0ateriei de acumulatori' -controlul sistemului de fr>nare :i de direc;ie' -controlul nivelului uleiului' -verificarea st<rii de uzur< a la"<relor :i a 0unei func;ion<ri a sistemului de un"ere' -un"erea :i "resarea pieselor supuse frec<rii, conform schemei de un"ere' -verificarea func;ion<rii :i etan:eit<;ii circuitelor hidraulice' -verificarea func;ion<rii componentelor de securitate :i re"larea acestora' -verificarea func;ion<rii mecanismelor stivuitorului :i remedierea sau =nlocuirea su0ansam0lelor uzate' -verificarea elementelor de manipulare a sarcinii' -str>n"erea elementelor de =m0inare, a articula;iilor, a dopurilor de "olire :i de control, a piuli;elor #en;ilor :i verificarea fi-<rii tampoanelor :i a opritoarelor' -verificarea instala;iei electrice de comand< :i semnalizare' -verificarea ro;ilor de rulare :i a st<rii pneurilor. Jntre;inerea :i revizia p<r;ii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utila#ul scos complet dintre rafturi, de pe o platform< fi-< prev<zut< cu 0alustrade de protec;ie. Periodicitatea :i volumul lucr<rilor de =ntre;inere :i revizie sunt sta0ilite =n func;ie de comple-itatea stivuitorului, re"imul de func;ionare :i condi;iile de mediu =n care lucreaz<. Enitatile autorizate de ISCIR-I2SP(CT IT in domeniul de intretinere si revizie stivuitoare va tine eviden;a lucr<rilor =ntr-un re"istru propriu =ntocmit conform modelului din PT R3-2 3 ane-a 5. 9pera;iile de =ntre;inere :i revizie e-ecutate se vor consemna =n re"istrul de eviden;< a suprave"herii stivuitorului su0 semn<tur<.

88

11.&. /ontarea si repararea sti2uitoare or

Montarea si repararea stivuitoarelor tre0uie s< fie efectuate de a"en;i economici autoriza;i de ISCIR-I2SP(CT IT, care dispun de mi#loacele tehnice corespunz<toare :i de personal tehnic calificat :i instruit anume =n acest scop. $"entul economic autorizat s< e-ecute lucr<ri de montare1reparare la stivuitoare are urm<toarele o0li"a;ii :i r<spunderi% -s< e-ecute lucr<ri =n conformitate cu documenta;ia de montare1reparare cu respectarea prevederilor prescrip;iilor tehnice ISCIR, standardelor =n vi"oare si normele specifice de securitatea muncii' -s< pre"<teasc< :i s< prezinte stivuitoarele :i toate documenta;iile tehnice necesare, =n timpul :i la sf>r:itul mont<rii sau repar<rii, la verific<rile care se efectueaz< de inspectorii de specialitate ai ISCIR-I2SP(CT IT sau de RS?TI' -s< =ntocmeasc< :i s< prezinte pentru stivuitorul care tre0uie s< fie verificat documenta;ia tehnic< pentru lucr<rile efectuate' -s< foloseasc< la lucr<rile de montare1reparare stivuitoare personal calificat ' -s< numeasc< personal tehnic propriu% responsa0il tehnic pentru suprave"herea lucr<rilor care fac o0iectul autoriz<rii :i responsa0il tehnic cu sudura, 3in"ineri :i tehnicieni de specialitate4 =n raport cu num<rul :i comple-itatea instala;iilor, care s< fie autoriza;i =n acest scop de ISCIRI2SP(CT IT =n raza c<reia =:i are sediul a"entul economic' -s< =ntocmeasc< :i s< ;in< la zi un re"istru de eviden;< a lucr<rilor din domeniul =n care a fost autorizat. Re"istrul va fi numerotat :i vizat de ISCIR-I2SP(CT IT =n raza c<reia =:i are sediul a"entul economic' pentru a"en;ii economici care au su0unit<;i =n teritoriu va e-ista pentru fiecare su0unitate un re"istru de eviden;< a lucr<rilor' /ontarea 3cazul translatoarelor stivuitoare4 7ucr<rile de monta# se vor e-ecuta pe 0aza unui proiect detaliat pe faze :i defalcat pe responsa0ilit<;i care va respecta prevederile prescrip;ii tehnice PT R3-2 3, standardele, actele normative =n vi"oare :i instruc;iunile de monta# ale produc<torului. Condi;ia de 0az< pe care tre0uie s< o satisfac< montarea translatoarelor stivuitoare :i componentelor de securitate aferente acestora este asi"urarea func;ion<rii =n condi;ii de securitate pe toat< perioada de utilizare. Documenta;ia tehnic< de monta# se completeaz< conform prevederilor prescrip;ii tehnice PT R3-2 3 pentru fiecare translator stivuitor =n parte :i se va ane-a la cartea stivuitorului. Dup< finalizarea lucr<rilor de monta# se va =ntocmi un proces-ver0al cu rezultatul pro0elor de cas<. ?erific<rile :i =ncerc<rile care constituie pro0ele de cas< sunt cel pu;in urm<toarele% a4 verific<ri% -dac< s-au montat toate ansam0lele :i su0ansam0lele translatorului stivuitor conform proiectului, prescrip;iilor tehnice :i normativelor =n vi"oare' -dac< =m0in<rile sudate :i construc;ia metalic< nu prezint< defecte'
89

-dac< sunt respectate spa;iile de si"uran;< prev<zute' -dac< instala;ia electric< este echipat< cu dispozitive de protec;ie :i prev<zut< cu inscrip;ion<rile re"lementare' -dac< releele electroma"netice func;ioneaz< corespunz<tor' -dac< se respect< verticalitatea catar"ului' -e-isten;a certificatului pentru calea de rulare' -dac< translatoarele stivuitoare sunt le"ate la instala;ia de protec;ie =mpotriva tensiunilor de atin"ere :i dac< aceast< instala;ie este e-ecutat< corespunz<tor' -dac< este corespunz<toare calea de rulare :i permite func;ionarea translatorului stivuitor f<r< uzur< prematur< a ro;ilor de rulare :i f<r< pericol de deraiere' -dac< translatorul stivuitor este echipat cu componentele de securitate prev<zute =n prezenta prescrip;ie tehnic<' 04 =ncerc<ri% -=ncercarea =n "ol care se e-ecut< prin ac;ionarea mecanismelor respective, f<r< ca mecanismul de ridicare s< fie =nc<rcat cu sarcin<. Cu aceast< ocazie se verific< :i func;ionarea componentelor de securitate, cu e-cep;ia limitatorului de sarcin<' -=ncerc<rile su0 sarcin<, care se efectueaz< at>t static c>t :i dinamic, conform PT R3-2 3 pct. +.3. $ceste =ncerc<ri se efectueaz< numai cu sarcina nominal<, dup< ce =ncerc<rile =n "ol au dat rezultate corespunz<toare. Montatorul are o0li"a;ia s< participe la verificarea tehnic< oficial< pentru autorizarea de func;ionare a translatorului stivuitor :i s< prezinte procesul ver0al al =ncerc<rilor de cas< semnat de montator :i 0eneficiar, care va fi ane-at la cartea stivuitorului. 7a lucr<rile de montare, montatorul va respecta 2ormele Tehnice de protec;ia muncii specifice :i 2ormele Tehnice privind prevenirea :i stin"erea incendiilor vala0ile pe teritoriul Rom>niei. Repararea Condi;ia de 0az< pe care tre0uie s< o satisfac< repararea stivuitoarelor este asi"urarea func;ion<rii =n condi;ii de securitate pe toat< perioada de utilizare. Documenta;ia tehnic< pentru repararea stivuitoarelor se va ela0ora de c<tre proiectan;i autoriza;i de ISCIR-I2SP(CT. Proiectantul r<spunde de concep;ia corect< a solu;iilor constructive, de ale"erea materialelor, de calculul de rezisten;< al tuturor elementelor stivuitoarelor, potrivit condi;iilor de func;ionare date, precum :i de sta0ilirea metodelor :i volumului de verificare dup< reparare. Reparatorul r<spunde de ale"erea corect< a procedeelor tehnolo"ice de e-ecu;ie :i de calitatea e-ecu;iei :i a materialelor folosite, =n conformitate cu prevederile prescrip;iei tehnice, PT R3-2 3, cu prevederile documenta;iei tehnice pentru reparare :i cu instruc;iunile de reparare a stivuitoarelor. Autoriza8ia %e a repara sti2uitoare nu este ne*esar6 atun*i *4n% repara8ia se e5e*tueaz6 %e pro%u*6toru insta a8iei. 7a lucr<rile de reparare, reparatorul va respecta 2ormele Tehnice de protec;ia muncii :i 2ormele Tehnice pentru prevenirea :i stin"erea incendiilor vala0ile pe teritoriul Rom>niei.

90

11.". Autorizarea %e 5un*8ionare9 2eri5i*area teDni*6 o5i*ia 6) 2eri5i*6ri teDni*e progra.ate si neprogra.ate

Autorizarea %e 5un*8ionare Genera it68i Stivuitoarele pot fi puse =n func;iune numai dup< o0;inerea autoriza;iei de func;ionare =n urma unei verific<ri tehnice oficiale efectuate =n conformitate cu prevederile prescrip;iei tehnice PT R3-2 3. Stivuitoarele vor fi =nre"istrate =n eviden;a tehnic< a ISCIR-I2SP(CT IT, iar verificarea tehnic< oficial< va fi efectuat< de inspectorii de specialitate ai ISCIR-I2SP(CT IT sau de RS?TI al unit<;ii de;in<toare cu acordul scris al ISCIR-I2SP(CT IT. Pentru o0;inerea autoriza;iei de func;ionare a stivuitoarelor, 0eneficiarul de acord, dup< caz, cu unitatea de monta# tre0uie s< solicite =n scris la ISCIR-I2SP(CT IT, efectuarea verific<rii. Totodat<, va prezenta urm<toarea documenta;ie% -cartea stivuitorului - completat< cu documenta;ia de monta#, dup< caz.. Jn cazul instala;iilor importate se va prezenta :i documentul1dovada de luare =n eviden;< eli0erat3<4 de ISCIRI2SP(CT la efectuarea importului' -declara;ia de conformitate a stivuitorului' -procesul-ver0al de pro0e de cas< cu rezultate corespunz<toare. Documenta;ia va fi =nre"istrat< la ISCIR!I2SP(CT IT care va sta0ili cu 0eneficiarul% -fie data cert< la care urmeaz< s< se efectueze verificarea de c<tre inspectorul de specialitate al ISCIR ! I2SP(CT IT' -fie acordul scris =n vederea verific<rii :i eli0er<rii autoriza;iei de c<tre RS?TI, din cadrul unit<;ii de;in<toare. Documenta;ia incomplet< va fi =napoiat< unit<;ii de;in<toare pentru a fi completat<, iar data verific<rii va fi sta0ilit< =n condi;iile ar<tate anterior, dup< completarea acesteia. Instala;iile care necesit< montare la locul de func;ionare vor fi pre"<tite :i prezentate la verificarea =n vederea autoriz<rii func;ion<rii de c<tre unitatea care e-ecut< monta#ul. 7a verificare tre0uie s< participe responsa0ilul tehnic cu suprave"herea lucr<rilor din unitatea de monta# respectiv<. Veri5i*area teDni*6 o5i*ia 6 3 a pri.a punere En 5un*8iune7 Jnainte de =nceperea verific<rii se va face instructa#ul de protec;ia muncii persoanelor participante, de c<tre de;in<torul stivuitorului. Celelalte persoane vor fi =ndep<rtate din raza lui de ac;iune. ?erificarea va fi condus<, dup< caz, de c<tre inspectorul de specialitate al ISCIR-I2SP(CT IT sau de c<tre RS?TI ,autorizat de ISCIR-I2SP(CT IT. ?erificarea tehnic< oficial< tre0uie s< sta0ileasc< dac< % -e-ist< cartea stivuitorului - completat< cu documenta;ia de monta#, dup< caz' -e-ist< declara;ia de conformitate a stivuitorului'
91

-e-ist< procesul - ver0al de pro0e de cas< cu rezultate corespunz<toare' -stivuitorul a fost e-ecutat, echipat, montat :i instalat =n conformitate cu prevederile prezentei prescrip;ii tehnice' -stivuitorul supus la =ncerc<ri a corespuns :i func;ioneaz< normal' -este asi"urat< =ntre;inerea :i revizia de c<tre o unitate autorizat<' -personalul de manevrare este instruit :i autorizat' -construc;ia metalic< :i =m0in<rile acesteia nu prezint< defecte vizi0ile' -instala;ia electric< este echipat< cu dispozitivele de protec;ie necesare :i prev<zut< cu inscrip;ion<rile corespunz<toare' -sunt prev<zute pe stivuitor% plac< cu sarcina ma-im< admis<, inscrip;ion<ri de avertizare :i pl<cu;e de fa0rica;ie. $cestea tre0uie s< corespund< cu stivuitorul prezentat pentru verific<ri. Veri5i*area teDni*6 o5i*ia 6 const< din% a4 verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului' 04 =ncerc<ri =n "ol' c4 =ncerc<ri =n sarcin<% -statice' -dinamice' d4 =ncerc<ri de sta0ilitate' e4 alte =ncerc<ri. Jncerc<rile =n "ol se efectueaz< prin ac;ionarea mecanismelor stivuitorului, f<r< sarcin<. Cu aceast< ocazie se verific< :i func;ionarea componentelor de securitate, cu e-cep;ia limitatorului de sarcin<. Jncercarea static< se efectueaz< cu o suprasarcin< cu 2*A mai mare dec>t sarcina nominal<, ridicat< la & mm de sol, timp de & minute, :i numai dac< verific<rile :i =ncerc<rile anterioare au avut rezultate corespunz<toare. Dac< mecanismul de ridicare nu a fost dimensionat =n acest scop, =ncercarea se va face ridic>ndu-se suprasarcina de & A :i ad<u">ndu-se f<r< :ocuri diferen;a p>n< la valoarea suprasarcinii cu care tre0uie s< fie verificat stivuitorul. 2u este admis< deforma;ia permanent< a structurii portante 3furci, mese, catar", coloan<4. Pentru aceast< =ncercare se vor lua m<suri speciale =n vederea evit<rii pericolului de r<sturnare 3le"are cu lan;uri, ca0luri etc.4. Dac< la =ncercarea static< stivuitorul s-a comportat corespunz<tor se va trece la efectuarea =ncerc<rilor dinamice. Jncerc<rile dinamice se e-ecut< cu sarcina nominal<. Mi:c<rile se vor e-ecuta =n felul urm<tor% - separat pentru fiecare mi:care a stivuitorului' - porniri :i opriri pentru fiecare mi:care' - lent :i f<r< :ocuri pe toate cursele posi0ile ale mecanismelor stivuitorului. Pentru stivuitoarele cu =n<l;imea de ridicare mai mare de 33 mm, sarcina va fi cea corespunz<toare capacit<;ii stivuitorului la =n<l;imea de ridicare ma-im<. Se urm<re:te ca prinderea furcilor s< nu permit<% - o deza"<;are nedorit< 3=n special =n timpul co0or>rii, dac< furca se iz0e:te de un o0stacol4' - o alunecare lateral< li0er< 3nefunc;ionalitatea dispozitivului de z<vor>re4. Sarcina nominal< ridicat< la orice =n<l;ime cu catar"ul =n pozi;ie vertical< tre0uie s<-:i men;in< =n<l;imea.

92

Co0or>rea de la sine a sarcinii nominale, =n timp de & minute, nu tre0uie s< dep<:easc<% -2 mm =n cazul palanului du0lu' -3 mm =n cazul palanului triplu' -) mm =n cazul palanului cvadruplu' -& mm =n cazul ac;ion<rilor hidraulice. ?erificarea vitezei de co0or>re a sarcinii, =n cazul sc<derii 0ru:te a presiunii fluidului de lucru, se face prin simularea ruperii conductei. ?iteza de co0or>re a sarcinii va fi limitat< de c<tre o component< de securitate la ma-imum 3 m1min. ?erificarea func;ion<rii limitatorului de sarcin<, care const< dintr-o supap< care ac;ioneaz< =n cazul cre:terii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se realizeaz< prin =ncercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu & A dec>t sarcina nominal<. Se vor verifica sc<p<rile de fluid ale sistemului hidraulic. Translatoarelor stivuitoare li se verific< suplimentar func;ionarea parac<z<toarelor cu o suprasarcin< cu & A mai mare dec>t sarcina nominal<. Jncercarea const< =n simularea cre:terii vitezei de co0or>re a mecanismului de stivuire care tre0uie s< comande ac;ionarea parac<z<toarelor. Parac<z<toarele tre0uie s< ac;ioneze si"ur :i simultan pe "lisierele coloanei at>t la cre:terea vitezei de co0or>re peste limitele admise c>t :i =n cazul ruperii ca0lului de trac;iune. Jn cazul translatoarelor stivuitoare, care =n locul parac<z<toarelor au =n componen;< o fr>n< de si"uran;< 3de avarie4, se verific< =nchiderea ei =n mod automat su0 ac;iunea limitatorului de vitez<. Jncerc<rile de sta0ilitate se realizeaz< prin co0or>rea sarcinii nominale :i oprirea 0rusc< a acestei mi:c<ri, care nu tre0uie s< provoace r<sturnarea stivuitorului. Dac< =n cartea stivuitorului nu se precizeaz< =nclinarea ma-im< admis< a terenului pe care poate circula acesta, se vor efectua =ncerc<rile de sta0ilitate =n conformitate cu prevederile standardelor =n vi"oare. Con* uzii e 2eri5i*6rii teDni*e o5i*ia e $utorizarea de func;ionare se acord< numai dac< rezultatele verific<rii tehnice oficiale sunt corespunzatoare, printr-un proces-ver0al =n care se consemneaz< parametrii de func;ionare apro0a;i, precum :i data urm<toarei verific<ri 3luna :i anul4, care nu va fi mai mare de patru ani. Pentru instala;iile a c<ror verificare a fost =ncredin;at< RS?TI al de;in<torului, autorizat de ISCIR-I2SP(CT IT, unitatea de;in<toare, va transmite o copie a procesului ver0al :i fi:a de eviden;< la ISCIR-I2SP(CT IT solicit>nd odat< cu aceasta =nre"istrarea instala;iei =n eviden;a tehnic< a ISCIR-I2SP(CT IT :i comunicarea num<rului de =nre"istrare. ISCIR!I2SP(CT IT va comunica unit<;ii de;in<toare num<rul de =nre"istrare =n cel mult , zile de la data solicit<rii. Enitatea de;in<toare are o0li"a;ia de a ridica de la ISCIR-I2SP(CT IT cartea stivuitorului ! partea de e-ploatare, =n cel mult 3 de zile de la data =nre"istr<rii. (viden;a stivuitoarelor va fi ;inut< de c<tre unit<;ile de;in<toare =ntr-un re"istru al c<rui model este prezentat =n PT R3-2 3, ane-a S. Enitatea de;in<toare este o0li"at< s< p<streze =n 0une condi;iuni cartea stivuitorului-partea de e-ploatare la care se va ata:a documenta;ia tehnic<. (ste interzis< acordarea autoriz<rii de func;ionare cu condi;ia =nl<tur<rii ulterioare a unor deficien;e care afecteaz< securitatea =n func;ionare. Deficien;ele men;ionate =n procesul-ver0al de autorizare tre0uie s< fie remediate =n termenele sta0ilite.

93

2e=ndeplinirea dispozi;iilor date prin procesul-ver0al atra"e dup< sine anularea autoriza;iei de func;ionare, la e-pirarea termenului sta0ilit pentru remedieri. Se interzice acordarea autoriza;iei de func;ionare =n urm<toarele cazuri% - cartea stivuitorului :i documenta;ia de monta# 3dup< caz4 lipsesc sau sunt incomplete' - componentele de securitate func;ioneaz< defectuos' - fr>nele mecanismelor func;ioneaz< defectuos' - protec;ia =mpotriva tensiunilor de atin"ere nu este asi"urat<, cre>nd pericol de electrocutare' - lipsesc sau nu func;ioneaz< dispozitivele de semnalizare optice sau acustice' - instala;ia electric< este e-ecutat< defectuos, prezent>nd pericol de electrocutare' - modul de fi-are al elementelor de rezisten;<, ca0lurilor, lan;urilor sau altor dispozitive de prindere a sarcinii nu este corespunz<tor, put>nd favoriza producerea de avarii sau accidente' - se constat< fisuri =n structura portant< a stivuitorului' - sunt sl<0ite =m0in<rile principale ale construc;iei metalice' - e-ist< deforma;ii permanente, vizi0ile cu ochiul li0er, la construc;ia metalic<' - la =ncerc<rile la care a fost supus stivuitorul nu s-au o0;inut rezultate corespunz<toare' - calea de rulare prezint< :erpuiri, denivel<ri, pante peste limitele admise' - sta0ilitatea stivuitorului nu este asi"urat<' - instala;ia hidraulic< prezint< sc<p<ri de fluid. De asemenea, nu se acord< autoriza;ia de func;ionare dac< se constat< la verificare orice alte deficien;e care pot "enera avarii :i accidente sau dac< stivuitoristul nu este autorizat. Veri5i*6ri teDni*e progra.ate Oi neprogra.ate 3inopinate7 Jn timpul e-ploat<rii, stivuitoarele sunt supuse la termenul scadent unor verific<ri tehnice oficiale periodice. Cu aceast< ocazie se verific< starea tehnic< a stivuitorului :i se acord<, dup< caz, autoriza;ia de func;ionare =n continuare. ?erific<rile se vor efectua de c<tre ISCIR ! I2SP(CT IT =n a c<rei raz< de activitate se afl< stivuitorul sau de c<tre RS?TI, dup< caz. Dac< rezultatele verific<rilor tehnice :i =ncerc<rilor, comparativ cu prevederile documenta;iei tehnice =nso;itoare :i ale prezentei prescrip;ii tehnice, au corespuns se =ntocme:te un proces-ver0al de verificare prin care se acord< autorizarea de func;ionare =n continuare, fi->ndu-se :i data 3luna :i anul4 urm<toarei verific<ri tehnice oficiale care nu va fi mai mare de 3 ani. Scaden;a se sta0ile:te =n func;ie de comple-itatea, locul de instalare, condi;iile de mediu :i re"imul de func;ionare, vechimea =n serviciu :i starea tehnic< ale stivuitorului. Dac< rezultatele sunt necorespunz<toare, deficien;ele se consemneaz< =n procesul-ver0al :i nu se acord< autoriza;ia de func;ionare. 7a verificarea tehnic< oficial< periodic< este o0li"atorie prezen;a RS?TI al de;in<torului, a responsa0ilului tehnic cu suprave"herea lucr<rilor de =ntre;inere :i revizie a stivuitorului, precum :i orice alt< persoan< solicitat< de inspectorul de specialitate al ISCIR-I2SP(CT IT. ?erificarea tehnic< periodic< tre0uie s< sta0ileasc<, pe l>n"< cele men;ionate la autorizarea ini;ial< de func;ionare, :i urm<toarele% - dac< re"istrul de eviden;< a suprave"herii este corect completat :i ;inut la zi' - dac< e-ploatarea, =ntre;inerea :i revizia se fac =n condi;ii satisf<c<toare :i asi"ur< func;ionarea stivuitorului =n condi;ii de securitate' - dac< "radul de uzur< :i deficien;ele elementelor componente ale stivuitorului 3inclusiv ca0luri, lan;uri, :ine de rulare etc.4 nu constituie un pericol pentru func;ionarea stivuitorului :i nu s-au dep<:it limitele admise.
94

?erificarea tehnic< periodic< se efectueaz< =n conformitate cu prevederile PT R3-2 3, pct. +.3.3, cu precizarea c< =ncercarea static< se va face cu sarcina nominal< m<rit< cu & %. Cu aceast< ocazie se va efectua o e-aminare vizual< am<nun;it< a 0ra;elor de furc<. Jn cazul constat<rii unor fisuri superficiale se impune efectuarea unui control nedistructiv. Se vor verifica =n mod special c<lc>iul 0ra;elor :i a"<;<torile furcilor. Ezura p<r;ilor orizontale :i verticale ale furcilor nu tre0uie s< dep<:easc< & A din "rosimea acestora. Diferen;a de =n<l;ime a cap<tului li0er al furcii fa;< de pozi;ia ini;ial< nu tre0uie s< dep<:easc< 3A din lun"imea p<r;ii orizontale. Jn caz contrar furcile se vor retra"e din func;ionare. $utorizarea de func;ionare =n continuare se va acorda numai dac< la verific<rile tehnice :i =ncerc<rile efectuate se constat< =ndeplinirea tuturor cerin;elor de securitate prev<zute =n prezenta prescrip;ie tehnic<. Rezultatele verific<rii tehnice se vor consemna =ntr-un proces-ver0al din cartea stivuitorului! partea de e-ploatare. Jn cazul =n care verificarea se face de c<tre RS?TI, un e-emplar al procesului!ver0al de verificare se va =nainta imediat la ISCIR!I2SP(CT IT =n a c<rei raz< de activitate se afl< stivuitorul. Jn situa;ia =n care inspectorul de specialitate ISCIR-I2SP(CT IT nu s-a putut prezenta din motive o0iective la data sta0ilit<, se va sta0ili de comun acord cu de;in<torul o nou< dat< de verificare. Dac< nici la aceast< dat< inspectorul de specialitate al ISCIR-I2SP(CT IT nu s-a prezentat, RS?TI va proceda la verificarea tehnic< a stivuitorului f<r< nici o alt< comunicare. (ste interzis< func;ionarea stivuitorului cu scaden;a de verificare dep<:it<. (ste interzis< acordarea autoriza;iei de func;ionare cu condi;ia =nl<tur<rii ulterioare a unor deficien;e care afecteaz< securitatea =n func;ionare. Dac< motivul neacord<rii autoriza;iei de func;ionare este o deficien;< care afecteaz< sta0ilitatea stivuitorului se va proceda, =n afar< de oprirea din func;ionare, :i la demontarea stivuitorului =n vederea repar<rii. Cu ocazia verific<rii periodice, dac< se consider< necesar, va fi e-aminat< :i pre"<tirea profesional< :i comportarea =n serviciu a stivuitoristului autorizat, f<c>ndu-se, dac< este cazul, :i men;iunile respective =n carnetul de autorizare. Inspectorii de specialitate ai ISCIR!I2SP(CT IT au dreptul de a efectua verific<ri tehnice prin sonda#, nepro"ramate, precum :i de a efectua verific<ri prin sonda# asupra modului =n care reparatorii, =ntre;in<torii :i de;in<torii respect< prevederile prezentei prescrip;ii tehnice. De asemenea, personalul responsa0il cu suprave"herea :i verificarea tehnic< a instala;iilor 3RS?TI4 :i personalul tehnic de specialitate responsa0il cu suprave"herea lucr<rilor de =ntre;inere ai de;in<torului au dreptul de a efectua verific<ri tehnice inopinate la stivuitoarele aflate =n e-ploatare. (-amin<rile :i =ncerc<rile periodice nu tre0uie s< fie mai dure dec>t cele cerute =nainte de punerea =n func;iune a stivuitorului. $ceste =ncerc<ri nu tre0uie, prin repetarea lor, s< cauzeze uzura e-cesiv< sau sc<derea rezisten;ei care ar duce la diminuarea securit<;ii stivuitorului.

95

CAPITOLUL >II AVARII SI ACCIDENTE

De8in6toru ' uti izatoru %e sti2uitoare are o+ iga8ia s6 anun8e i.e%iat ISCIR1 INSPECT IT En raza *6reia se a5 6 sti2uitoare e) a2arii e si a**i%ente e %e persoane En ti.pu 5un*8ion6rii) prin .iJ oa*e e *e e .ai rapi%e 3te e5on) 5aC et*.7) En 2e%erea e5e*tu6rii *er*et6ri or teDni*e ne*esare Oi o+ igatorii. De;in<torul sau cel care utilizeaz< stivuitorul este o0li"at s< ia toate m<surile necesare astfel ca situa;ia produs< de avarie sau =n timpul accidentului s< r<m>n< nemodificat< p>n< la sosirea inspectorului de specialitate al ISCIR ! I2SP(CT IT, cu e-cep;ia cazului c>nd situa;ia respectiv< ar pune =n pericol via;a persoanelor sau ar crea alte situa;ii periculoase. $tunci c>nd este necesar s< se modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului, de;in<torul stivuitorului va face foto"rafii sau schi;e ale locului unde s-a produs avaria sau accidentul. Jn vederea sta0ilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, de;in<torul stivuitorului va trimite la la0oratoare de specialitate, pentru cercetare, piese sau dispozitive precum :i pro0e de materiale, conform dispozi;iilor consemnate =n procesul-ver0al de constatare. Dac< avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unor defec;iuni ale stivuitorului acesta se va scoate din func;iune. Repunerea lui =n e-ploatare se va face dup< o reparare :i o verificare tehnic< oficial< complet<.

1&.1. Cauze e a2arii or Oi a**i%ente or

Principalul factor ce determina producerea avariilor si accidentelor este cel uman, personalul de e-ploatare si cel de intretinere avand un rol ma#or. Statistic, pe 0aza accidentelor de munca inre"istrate la Inspectoratele Teritoriale de Munca si la Inspectiile Teritoriale ISCIR, principalele cauze care determina efectiv producerea avariilor si accidentelor la stivuitoare sunt% -efectuarea de manevre interzise' -manevrarea ne"li#enta a stivuitorului ceea ce poate determina coliziunea cu rafturile sau cu alte utila#e' -lipsa sau functionarea defectuoasa a componentelor de securitate' -lipsa sau functionarea defectuoasa a franelor mecanismelor' -parasirea stivuitorului fara a se lua masurile de si"uranta o0li"atorii' -an"a#area de discutii cu alte persoane in timpul manevrarii stivuitorului' -nerespectarea distantei de apropiere fata de stivuitor' -folosirea stivuitorului fara efectuarea sau efectuarea necorespunzatoare a lucrarilor de intretinere si revizie' -manevrarea stivuitoarelor de catre personal neautorizat si neinstruit' -neasi"urarea sau asi"urarea necorespunzatoare a marfurilor pe palet impotriva caderii accidentale. -intretinerea necorespunzatoare a cailor de circulatie' Cauzele avariilor :i accidentelor pot fi "rupate astfel% a4 cauze determinate de personalul de deservire' -personal neautorizat, neinstruit sau sla0 pre"atit' -stare fizico-psihica necorespunzatoare personal 3o0oseala, stres, consum de alcool, etc4'
96

04 cauze determinate de e-ploatarea nerationala a stivuitoarelor' -conditii de lucru necorespunzatoare 3e-. iluminat insuficient, drumuri uzinale neadecvate, incalzire sau ventilatie lipsa4' -nerespectarea parametrilor tehnici ai stivuitorului 3e-. depasirea sarcinii nominale, nerespectarea pantei ma-ime admise4' -nerespectarea prevederilor prescriptiilor tehnice PT R3-2 3, a instructiunilor de e-ploatare specifice, a normelor specifice de protec;ia muncii :i a instruc;iunilor interne ela0orate de unitatea de;in<toare privind e-ploatarea stivuitoarelor' -neefectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si revizie' -efectuarea ne"li#enta a lucrarilor de intretinere, revizie si reparative' c4 cauze determinate de starea tehnica necorespunzatoare a stivuitoarelor' -componente de securitate, dispozitive de si"uranta si semnalizare defecte' -defectiuni la instalatia electrica' -defectiuni la instalatia hidraulica' -defectiuni la sistemul de franare' -defectiuni la mecanismul de directie' -defectiuni la mecanismul de ridicare, etc d4 alte cauze. -implicarea fara vina in alte accidente 3e-. tamponari cu alte utila#e4' -defecte ascunse in materialul elementelor portante ale stivuitorului' -calamitati naturale 3rafale puternice de vant, cutremure, inundatii, alunecari de teren, e-plozii, etc.4 Prin*ipa e e a+ateri a e sti2uitoristu ui si a e persona u ui %e intretinere *are pot %eter.ina a2arii sau a**i%ente sunt9 -manevrarea stivuitorului in stare de o0oseala, 0olnav sau dupa consumarea 0auturilor alcoolice' -nerespectarea dia"ramei de sarcina' -neechili0rarea sarcinilor' -tararea sau impin"erea sarcinilor' -folosirea unor dispozitive de manevrare a sarcinii improvizate sau diferite de cele din documentatia tehnica de autorizare' -neatentia in timpul lucrului, lipsa vizi0ilitatii drumului si neaprecierea corecta a vitezei de deplasare sau a vitezei de apropiere' -manevrarea stivuitoarelor cu spatele in afara situatiilor in care acest lucru este strict necesar' -efectuarea simultana a mai multor miscari chiar daca acestea nu sunt premise de normele tehnice de e-ploatare ale stivuitorului' -deplasarea cu sarcina ridicata la mai mult de 3 mm de la sol' -descarcarea marfurilor prin 0alansare -lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase 3e-. zone cu pericol de e-plozie4, fara ca acestea sa fie construite special sau adaptate pentru aceste zone' -folosirea stivuitoarelor fara a sta0ili in preala0il tehnolo"ia de lucru prin fise tehnolo"ice care sa precizeze toate datele necesare e-ecutiei in deplina si"uranta a lucrarilor de depozitare' -folosirea stivuitoarelor fara a tine cont de conditiile meteo nefavora0ile 3vant puternic, temperaturi co0orate, "heata, ninsori puternice, etc.4' -intretinerea necorespunzatoare a cailor de transport'

97

1&.&. /6suri pentru e2itarea Oi e i.inarea a2arii or Oi a**i%ente or

Organizarea *orespunzatoare a o*u ui %e .un*a) respe*tarea instru*tiuni or %e u*ru) a nor.e or %e supra2egDere teDni*a) a pres*riptii or teDni*e PT R"1&$$" Co e*tia ISCIR pot *ontri+ui a eCp oatarea in %ep ina siguranta a sti2uitoare or si a e2itarea a2arii or si a**i%ente or. Principalele masuri pentru prevenirea avariilor si accidentelor sunt urmatoarele% -asi"urarea suprave"herii tehnice cu personal calificat corespunzator si autorizat ISCIR' eCistenta o+ igatorie a unui Operator RSVTI a pun*tu %e u*ru unde isi desfasoara activitatea un stivuitor' -folosirea in e-clusivitate a stivuitoarelor autorizate' -folosirea in e-clusivitate a stivuitoristilor autorizati' -respectarea prevederilor prescriptiilor tehnice PT R3-2 3, a instructiunilor de e-ploatare specifice, a normelor specifice de protec;ia muncii :i a instruc;iunilor interne ela0orate de unitatea de;in<toare privind e-ploatarea stivuitoarelor' -instruirea periodica, odat< cu instructa#ul de protec;ia muncii, de c<tre personalul tehnic de specialitate desemnat pentru acest scop de c<tre conducerea a"entului economic de;in<tor de stivuitoare, a persoanelor autorizate si e-aminarea anuala a acestora =n conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice PT R3-2 3' -e-aminarea medicala, din doi =n doi ani, a persoanelor autorizate ca stivuitoristi' -or"anizarea corespunzatoare a activitatii de intretinere si revizie' -asi"urarea realizarii operatiilor de intretinere si revizie numai de catre firme autorizate ISCIR pentru aceste activitati, pe 0aza unor contracte ferme care sa sta0ileasca periodicitatea si volumul lucrarilor' -realizarea lucrarilor de reparatii de 0una calitate de catre firme autorizate ISCIR, -realizarea controalelor si verificarilor zilnice, de rutina, ale starii tehnice a utila#ului :i a func;ionarii componentelor de securitate, in vederea depistarii la timp a eventualelor defectiuni sau neconformitati' -completarea la zi a Re"istrului de evidenta a suprave"herii, cu toate o0serva;iile avute asupra stivuitorului respectiv, a tuturor remedierilor care s-au e-ecutat ca urmare a o0serva;iilor, precum :i descrierea succint< a repara;iilor efectuate.

98

CAPITOLUL >III SANATATEA SI SECURITATEA IN /UNCA

1".1. Legis a8ia En 2igoare pri2in% sanatatea si se*uritatea in .un*a
Enit<;ile care de;in :i1sau e-ploateaz< stivuitoare sunt direct r<spunz<toare pentru func;ionarea acestora =n condi;ii de si"uran;<. Pentru func;ionarea =n condi;ii de si"uran;<, stivuitoarele vor fi supuse unui re"im special de suprave"here =n conformitate cu prevederile prescrip;iei tehnice PT R3-2 3 :i ale instruc;iunilor de e-ploatare ela0orate de catre produc<tor. (-ploatarea 3manevrarea4 stivuitoarelor tre0uie s< se fac< =n conformitate cu prevederile prescrip;iei tehnice PT R3-2 3, cu normele specifice de protec;ia muncii, instruc;iunile de e-ploatare specifice stivuitorului respectiv :i instruc;iunile interne ela0orate de unitatea de;in<toare. Scopul principal al prescrip;iei tehnice PT R3-2 3 este crearea unui cadru le"al unitar =n vederea aplic<rii =ntocmai a prevederilor Got<r>rii 6uvernului nr. &3) 12 & privind asi"urarea protec;iei utilizatorilor, mediului =ncon#ur<tor :i propriet<;ii. Prevederile prescrip;iei tehnice sunt o0li"atorii pentru to;i cei care monteaz<, repar<, =ntre;in, de;in, e-ploateaz< sau verific< stivuitoare. Cadrul le"al de 0aza il constituie egis a8ia pri2in% sanatatea si se*uritatea in .un*a) scopul acesteia fiind instituirea %e .asuri pri2in% pro.o2area i.+unatatirii se*uritatii si sanatatii in .un*a a u*ratori or. Principalele acte normative in domeniul sanatatii si securitatii in munca sunt% -7e"ea nr. 3&L12 + a securitatii si sanatatii in munca' -Gotararea 6uvernului nr. &)2*12 + pentru apro0area 2ormelor metodolo"ice de aplicare a prevederilor 7e"ii securitatii si sanatatii in munca nr. 3&L12 +' -Gotararea 6uvernului nr. L,&12 + privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si1sau de sanatate la locul de munca' -Gotararea 6uvernului nr. & )812 + privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protective la locul de munca' -Gotararea 6uvernului nr. &&*12 ) privind sta0ilirea cerin;elor esen;iale de securitate ale echipamentelor individuale de protec;ie si a condi;iilor pentru introducerea lor pe pia;a' -Gotararea 6uvernului nr. &&)+12 + privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca' -Gotararea 6uvernului nr. & L&12 + privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca' -Gotararea 6uvernului nr. 3**12 , privind suprave"herea sanatatii lucratorilor. O+ igatii i genera e a e angaJatori or Conform 7e"ii securitatii si sanatatii in munca nr. 3&L12 +, cap. III, Sectiunea &% Art. +. 3&4 $n"a#atorul are o0li"a;ia de a asi"ura securitatea :i s<n<tatea lucr<torilor =n toate aspectele le"ate de munc<. 324 Jn cazul =n care un an"a#ator apeleaz< la servicii e-terne, acesta nu este e-onerat de responsa0ilit<;ile sale =n acest domeniu. 334 90li"a;iile lucr<torilor =n domeniul securit<;ii :i s<n<t<;ii =n munc< nu aduc atin"ere principiului responsa0ilit<;ii an"a#atorului.
99

Art. ,. 3&4 Jn cadrul responsa0ilit<;ilor sale, an"a#atorul are o0li"a;ia s< ia m<surile necesare pentru% a4 asi"urarea securit<;ii :i protec;ia s<n<t<;ii lucr<torilor' 04prevenirea riscurilor profesionale' c4 informarea :i instruirea lucr<torilor' d4 asi"urarea cadrului or"anizatoric :i a mi#loacelor necesare securit<;ii :i s<n<t<;ii =n munc<. 324 $n"a#atorul are o0li"a;ia s< urm<reasc< adaptarea m<surilor prev<zute la alin. 3&4, ;in>nd seama de modificarea condi;iilor, :i pentru =m0un<t<;irea situa;iilor e-istente. 334 $n"a#atorul are o0li"a;ia s< implementeze m<surile prev<zute la alin. 3&4 :i 324 pe 0aza urm<toarelor principii "enerale de prevenire% a4 evitarea riscurilor' 04 evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate' c4 com0aterea riscurilor la surs<' d4 adaptarea muncii la om, =n special =n ceea ce prive:te proiectarea posturilor de munc<, ale"erea echipamentelor de munc<, a metodelor de munc< :i de produc;ie, =n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat :i a diminu<rii efectelor acestora asupra s<n<t<;ii' e4 adaptarea la pro"resul tehnic' f4 =nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai pu;in periculos' "4 dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s< cuprind< tehnolo"iile, or"anizarea muncii, condi;iile de munc<, rela;iile sociale :i influen;a factorilor din mediul de munc<' h4 adoptarea, =n mod prioritar, a m<surilor de protec;ie colectiv< fa;< de m<surile de protec;ie individual<' i4 furnizarea de instruc;iuni corespunz<toare lucr<torilor. 3)4 5<r< a aduce atin"ere altor prevederi ale prezentei le"i, ;in>nd seama de natura activit<;ilor din =ntreprindere :i1sau unitate, an"a#atorul are o0li"a;ia% a4s< evalueze riscurile pentru securitatea :i s<n<tatea lucr<torilor, inclusiv la ale"erea echipamentelor de munc<, a su0stan;elor sau preparatelor chimice utilizate :i la amena#area locurilor de munc<' 04ca, ulterior evalu<rii prev<zute la lit. a4 :i dac< este necesar, m<surile de prevenire, precum :i metodele de lucru :i de produc;ie aplicate de c<tre an"a#ator s< asi"ure =m0un<t<;irea nivelului securit<;ii :i al protec;iei s<n<t<;ii lucr<torilor :i s< fie inte"rate =n ansam0lul activit<;ilor =ntreprinderii :i1sau unit<;ii respective :i la toate nivelurile ierarhice' c4 s< ia =n considerare capacit<;ile lucr<torului =n ceea ce prive:te securitatea :i s<n<tatea =n munc<, atunci c>nd =i =ncredin;eaz< sarcini' d4s< asi"ure ca planificarea :i introducerea de noi tehnolo"ii s< fac< o0iectul consult<rilor cu lucr<torii :i1sau reprezentan;ii acestora =n ceea ce prive:te consecin;ele asupra securit<;ii :i s<n<t<;ii lucr<torilor, determinate de ale"erea echipamentelor, de condi;iile :i mediul de munc<' e4s< ia m<surile corespunz<toare pentru ca, =n zonele cu risc ridicat :i specific, accesul s< fie permis numai lucr<torilor care au primit :i :i-au =nsu:it instruc;iunile adecvate. 3*45<r< a aduce atin"ere altor prevederi ale prezentei le"i, atunci c>nd =n acela:i loc de munc< =:i desf<:oar< activitatea lucr<tori din mai multe =ntreprinderi :i1sau unit<;i, an"a#atorii acestora au urm<toarele o0li"a;ii% a4s< coopereze =n vederea implement<rii prevederilor privind securitatea, s<n<tatea :i i"iena =n munc<, lu>nd =n considerare natura activit<;ilor' 04s< =:i coordoneze ac;iunile =n vederea protec;iei lucr<torilor :i prevenirii riscurilor profesionale, lu>nd =n considerare natura activit<;ilor' a4s< se informeze reciproc despre riscurile profesionale'
100

04s< informeze lucr<torii :i1sau reprezentan;ii acestora despre riscurile profesionale. 3+4M<surile privind securitatea, s<n<tatea :i i"iena =n munc< nu tre0uie s< comporte =n nicio situa;ie o0li"a;ii financiare pentru lucr<tori. O+ igatii e genera e a e u*ratori or Conform 7e"ii securitatii si sanatatii in munca nr. 3&L12 +, cap. I?% $rt. 22. - 5iecare lucr<tor tre0uie s< =:i desf<:oare activitatea, =n conformitate cu pre"<tirea :i instruirea sa, precum :i cu instruc;iunile primite din partea an"a#atorului, astfel =nc>t s< nu e-pun< la pericol de accidentare sau =m0oln<vire profesional< at>t propria persoan<, c>t :i alte persoane care pot fi afectate de ac;iunile sau omisiunile sale =n timpul procesului de munc<. $rt. 23. - 3&4 Jn mod deose0it, =n scopul realiz<rii o0iectivelor prev<zute la art. 22, lucr<torii au urm<toarele o0li"a;ii% a4 s< utilizeze corect ma:inile, aparatura, uneltele, su0stan;ele periculoase, echipamentele de transport :i alte mi#loace de produc;ie' 04 s< utilizeze corect echipamentul individual de protec;ie acordat :i, dup< utilizare, s< =l =napoieze sau s< =l pun< la locul destinat pentru p<strare' c4 s< nu procedeze la scoaterea din func;iune, la modificarea, schim0area sau =nl<turarea ar0itrar< a dispozitivelor de securitate proprii, =n special ale ma:inilor, aparaturii, uneltelor, instala;iilor tehnice :i cl<dirilor, :i s< utilizeze corect aceste dispozitive' d4 s< comunice imediat an"a#atorului :i1sau lucr<torilor desemna;i orice situa;ie de munc< despre care au motive =ntemeiate s< o considere un pericol pentru securitatea :i s<n<tatea lucr<torilor, precum :i orice deficien;< a sistemelor de protec;ie' e4 s< aduc< la cuno:tin;< conduc<torului locului de munc< :i1sau an"a#atorului accidentele suferite de propria persoan<' f4 s< coopereze cu an"a#atorul :i1sau cu lucr<torii desemna;i, at>t timp c>t este necesar, pentru a face posi0il< realizarea oric<ror m<suri sau cerin;e dispuse de c<tre inspectorii de munc< :i inspectorii sanitari, pentru protec;ia s<n<t<;ii :i securit<;ii lucr<torilor' "4 s< coopereze, at>t timp c>t este necesar, cu an"a#atorul :i1sau cu lucr<torii desemna;i, pentru a permite an"a#atorului s< se asi"ure c< mediul de munc< :i condi;iile de lucru sunt si"ure :i f<r< riscuri pentru securitate :i s<n<tate, =n domeniul s<u de activitate' h4 s< =:i =nsu:easc< :i s< respecte prevederile le"isla;iei din domeniul securit<;ii :i s<n<t<;ii =n munc< :i m<surile de aplicare a acestora' i4 s< dea rela;iile solicitate de c<tre inspectorii de munc< :i inspectorii sanitari. 324 90li"a;iile prev<zute la alin. 3&4 se aplic<, dup< caz, :i celorlal;i participan;i la procesul de munc<, potrivit activit<;ilor pe care ace:tia le desf<:oar<.

1".&. E*Dipa.entu %e prote*8ie

Conform 7e"ii securitatii si sanatatii in munca nr. 3&L12 +% E*Dipa.ent in%i2i%ua %e prote*8ie - orice echipament destinat a fi purtat sau m>nuit de un lucr<tor pentru a-l prote#a =mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s< =i pun< =n pericol securitatea :i s<n<tatea la locul de munc<, precum :i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a =ndeplini acest o0iectiv. (chipament individual de protec;ie tre0uie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mi#loace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de or"anizare a muncii.

101

9rice echipament individual de protec;ie tre0uie sa indeplineasca urm<toarele condi;ii% -sa fie corespunz<tor pentru riscurile implicate, fara sa conduc< el insusi la un risc m<rit' -sa corespunda condi;iilor e-istente la locul de munca' -sa ia in considerare cerin;ele er"onomice si starea s<n<t<;ii lucratorului' -sa se potriveasc< in mod corect persoanei care ii poarta, dup< toate a#ust<rile necesare. In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protec;ie, aceste echipamente tre0uie sa fie compati0ile si sa isi p<streze eficacitatea in raport cu riscul1riscurile respectiv1respective. Condi;iile de utilizare a echipamentului individual de protec;ie, in special durata purt<rii, sunt determinate in func;ie de "ravitatea riscului, frecventa e-punerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiec<rui lucrator si de performanta echipamentului individual de protec;ie. (chipamentul individual de protec;ie este, in principiu, destinat purt<rii de c<tre o sin"ura persoana. Daca impre#urarile impun purtarea echipamentului individual de protec;ie de c<tre mai multe persoane, se iau masuri corespunz<toare pentru a se asi"ura ca aceasta utilizare nu creeaz< diferi;ilor utilizatori nicio pro0lema de s<n<tate sau de i"iena. In cadrul intreprinderii si1sau unit<;ii tre0uie sa se furnizeze si sa fie disponi0ile informa;ii adecvate privind fiecare echipament individual de protec;ie. (chipamentul individual de protec;ie se distri0uie "ratuit de an"a#ator, care asi"ura 0una sa func;ionare si o stare de i"iena satisf<c<toare prin intermediul intretinerii, repar<rii si inlocuirilor necesare. Ministerul Muncii, Solidarit<;ii Sociale si 5amiliei poate sta0ili dispozi;ii pe 0aza c<rora sa se impun< ca lucratorul sa contri0uie la costul unui anumit echipament individual de protec;ie, in situa;iile in care utilizarea echipamentului nu este e-clusiv pentru locul de munca. $n"a#atorul informeaz< mai intai lucratorul despre riscurile impotriva c<rora ii prote#eaz< purtarea echipamentului individual de protec;ie. $n"a#atorul asi"ura instruirea lucratorului si, daca este cazul, or"anizeaz< antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protec;ie. (chipamentul individual de protec;ie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instruc;iuni, cu e-cep;ia impre#urarilor specifice si e-cep;ionale. Instruc;iunile tre0uie sa fie pe intelesul lucratorilor. (chipamentul individual de protec;ie se asi"ura in functie de factorii de risc si de partile corpului e-puse. In consecinta, echipamentul individual de protec;ie pentru stivuitoristi se ale"e pentru fiecare loc de munca in parte functie de particularitatile acestuia.

102

1".". /6suri %e pri. aJutor En *az %e a2arii) %e in*en%iu Oi En *az %e a**i%ente a sti2uitoare
No8iuni genera e %e pri. aJutor Primul a#utor reprezint< o interven;ie rapid< :i calificat<, =n caz de accident, cu scopul de a =nl<tura cauza, a ameliora suferin;a :i a preveni complica;iile. Jn cadrul primului a#utor se iau m<suri =n primele minute la locul accidentului, pentru com0aterea efectelor unei a"resiuni, efecte care se pot a"rava =n timp, de multe ori pun>nd =n pericol via;a individului. (-ist< dou< tipuri de m<suri de prim a#utor% a4 m<suri "enerale% acestea pot fi folosite =n mai multe tipuri de traumatisme' 04 m<suri specifice% aceastea sunt caracteristice unei leziuni 3e-emplu% imo0ilizarea provizorie este o metod< specific< pentru fracturi :i "eneral< pentru lu-a;ii4. Jn func;ie de persoana care acord< primul a#utor, se pot consemna urm<toarele% a4 a#utor reciproc% e-ist< mai multe victime, care se a#ut< reciproc 04 autoa#utor% victima =:i acord< primul a#utor c4 martorii oculari% ace:tia tre0uie s< a#ute la de"a#area accidenta;ilor' s< coopereze :i s< asculte de cei din #ur, dac< ace:tia sunt mai competen;i fa;< de ei' s< lucreze cu foarte mult< aten;ie :i r<0dare' s< previn< amplificarea efectelor accidentului' dac< este nevoie, pot efectua respira;ie K"ur< la "ur</ d4 a#utor medical calificat% acesta este asi"urat de medici, asisten;i medicali, Vinetoterapeu;i, pompieri, poli;i:ti, militari. A*or%area pri.u ui aJutor presupune9 - asi"urarea unei respira;ii eficiente' - men;inerea func;iei cardiace' - oprirea hemora"iei' - instalarea unei perfuzii' - limitarea p<trunderii unor su0stan;e to-ice =n or"anism' - imo0ilizarea fracturilor' - reducerea lu-a;iilor' - pozi;ionarea corect< a accidentatului 3este foarte important< ca m<sur< de prim a#utor :i pe parcursul timpul transportului4. Cunoa:terea etapelor acord<rii primului a#utor medical :i respectarea ordinii de desf<:urare a acestora este foarte important< pentru asi"urarea unui prim a#utor corect. Sunt patru etape importante de acordare a primului a#utor% &4 Jnl<turarea cauzelor% Pentru aceasta se scote victima din mediul =n care s-a produs accidentul :i se =nl<tur< a"entului cauzal 3dac< este posi0il4. 24 (valuarea leziunilor% Se face la locul accidentului, pentru e:alonarea ac;iunilor de prim a#utor. Pentru stop respirator, sau stop cardio-respirator se asi"ur< men;inerea func;iilor vitale. Pentru hemora"ii se e-ecut< hemostaz< provizorie. Pentru celelalte tipuri de leziuni, se iau m<surile m<suri specifice leziunii.

103

34 Com0aterea durerilor% (ste o etap< foarte important<, deoarece durerea poate declan:a o stare de :oc. )4 Transportul accidentatului la o unitate sanitar< de specialitate% Pe tot timpul transportului, accidentatul tre0uie s< fie suprave"heat permanent, pentru a putea sesiza apari;ia eventualelor efecte secundare sau complica;ii. Primul a#utor in caz de accidente reprezinta un comple- de masuri de ur"enta, care se aplica inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate. 9r"anizarea primului a#utor are o importanta deose0ita pentru salvarea accidentatilor si pentru minimizarea efectelor accidentului. 9 conditie o0li"atorie este creearea unui climat disciplinat pentru com0aterea panicii si a a"lomeratiei din #urul accidentatului. Concomitent cu acordarea primului a#utor, se vor lua masuri pentru apelarea celei mai apropiate unitati medicale sau a WSalvariiW. DegaJarea a**i%entatu ui. ?ictima unui accident va fi mena#at la ma-im. Se vor evita "esturile 0rutale sau mo0ilizarea lui e-cesiva. Scoaterea victimei din zona accidentului se va face cu cea mai mare 0landete, procedandu-se la de"a#are prin eli0erarea metodica, treptata, la nevoie cu sacrificarea materialelor care il acopera. (ste interzisa e-ercitarea de tractiuni asupra partilor vizi0ile 3mem0re, cap, haine4 pentru de"a#area accidentatului. In primul rand vor fi de"a#ate capul, fata, toracele, in vederea crearii posi0ilitatii de a se efectua respiratia artificiala si masa#ul cardiac la nevoie. Coloana verte0rala si capul se vor lasa, pe cat posi0il, in pozitia "asita initial. In timpul mo0ilizarii victimei se va asi"ura mentinerea fi-a a a-ului format din cap-ceafa-torace. Mo0ilizarea e-cesiva a accidentatului este cauza principala a declasarii socului si a aparitiei unor complicatii. Dupa de"a#are, victima va fi intinsa cu 0landete pe o patura. (a va sta pe spate, cu capul asezat mai #os decat toracele. Cei accidentati "rav sunt de o0icei fara cunostinta. Primul "est al salvatorului va fi sa controleze respiratia si 0ataile inimii. Principala datorie a salvatorului este de a pastra aceste functii ma#ore ale or"anismului uman. 2u vor fi a0andonati accidentatii cu semne aparente de deces, deoarece ei pot fi salvati prin aplicarea rapida a masurilor de respiratie artificiala si masa# cardiac e-tern. Pana la sosirea personalului medical, accidentatii "rav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil, ci numai atat cat este nevoie pentru instituirea masurilor de mentinere a functiilor vitale 3respiratia si 0ataile inimii4. In functie de starea accidentatului, masurile de prim a#utor se vor institui intr-o anumita ordine% - Respiratia artificiala' - Masa#ul cardiac e-tern' 9prirea respiratiei este urmata la cateva minute, de oprirea inimii. De asemenea, stopul cardiac este urmat rapid de oprirea respiratiei. ?iata accidentatului se hotaraste in aceste prime momente, deoarece stopul cardio-respirator neredresat determina, in *- & minute de la instalare, leziuni "rave ale or"anelor vitale, incompati0ile cu viata. - 9prirea hemora"iilor. ?ezi hemora"ia si hemostaza' - Pansamentul ranilor' - 5ractura. Imo0ilizarea fracturilor' Tre0uie facut un tria# al cazurilor, in cazul in care tre0uie acordat primul a#utor, in acelasi timp, unui numar mai mare de accidentati, in functie de starea fiecaruia, astfel%

104

- Cazurile de prima ur"enta, sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respirator, hemora"ii mari, care nu pot fi oprite prin "arou, hemora"ii ale or"anelor interne, pla"i mari la nivelul plamanilor, stare de soc' - Cazurile de ur"enta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemora"ii arteriale care pot fi oprite prin "arou, pla"i mari a0dominale, amputatii de mem0re si mari distru"eri de oase si musculare, accidentatii care s-au pierdut cunostinta' - Cazurile din ur"enta a treia sunt cazurile de accidentati cu traumatisme cranio-cere0rale, verte0ro-medulare si de 0azin, insotite de fracturi si de leziuni ale or"anelor interne, fracturi deschise, pla"i profunde, hemora"ii de tot felul' - Ceilalti accidentati intra in cate"oria ur"entelor o0isnuite. $si"urarea unui transport rapid si netraumatizant. In functie de cate"oria de ur"enta se acorda primul a#utor si se asi"ura transportul victimelor accidentului. Ermand indicatiile de mai sus veti asi"ura un prim a#utor in caz de accident mai eficient, pana la sosirea cadrelor medicale de specialitate. Respiratia si *ir*u atia sange ui De cele mai multe ori, victimele accidentelor "rave isi pierd cunostinta. Deci, in mod cate"oric, primul "est al celui care acorda primul a#utor va fi controlul functiilor respiratorii si circulatorii, iar datoria ma#ora a oricarei persoane care acorda primul a#utor este mentinerea functiilor vitale ale victimei. Contro u respiratiei se poate face in doua moduri. Daca privim toracele accidentatului se pot o0serva miscarile ritmice respiratorii. Curentul de aer care intra sau iese pe nas sau prin "ura se poate evidentia cu a#utorul unei coli de hartie sau cu o o"linda pusa in fata "urii sau a nasului victimei. Miscarea hartiei sau a0urirea o"linzii arata prezenta respiratiei. Contro u *ir*u atiei sange ui se face prin ascultarea inimii si prin cautarea pulsului. $scultarea 0atailor inimii se va face punand urechea pe toracele accidentatului, in re"iunea inimii. Pulsul se va simti la nivelul arterei radiale, adica la nivelul articulatiei pumnului, la nivelul de"etului mare. Daca pulsul este sla0it, el poate fi simtit mai usor la nivelul arterei carotide, pe partea laterala a "atului. Se.ne e *are %enota o insu5i*ienta respiratorie sunt9 - Miscarile respiratorii sunt foarte sla0e si nere"ulate sau lipsesc cu desavarsire' - Fuzele si un"hiile se invinetesc' Se.ne e *are %enota insu5i*ienta *ir*u atorie sunt9 - Pulsul se percepe cu foarte mare "reutate sau nu poate fi perceput' - (-tremitatile sunt reci si livide' - Fataile inimii nu se mai pot percepe' - Gemora"iile din pla"i inceteaza' $T(2TI(% 7a scurt timp dupa oprirea respiratiei si a circulatiei san"elui apar tul0urari ale sistemului nervos central. $ccidentatul este inconstient si nu mai raspunde la intre0ari, nu reactioneaza la durere 3ciupitul pielii4, nu are refle-ul corneean 3atin"erea corneei nu determina clipirea4 si refle-ul pupilar lipseste 3pupila nu se mai in"usteaza la cresterea intensitatii luminii4.

105

!e.oragia Scur"erea san"elui in afara vaselor san"uine se numeste hemora"ie. Se pot deose0i mai multe tipuri de hemora"ii% Gemora"iile e-terne - in care san"ele se scur"e in afara or"anismului datorita sectionarii unor vase de san"e. In functie de vasele sectionate deose0im% - Gemora"ii arteriale, in care san"ele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un #et sacadat, in acelasi ritm cu pulsatiile inimii' - Gemora"ii venoase, in care san"ele, avand o culoare rosu-inchis, cur"e lin continuu' - Gemora"ii capilare, in care cur"erea san"elui se o0serva pe toata suprafata ranii, avand intensitate redusa. Gemora"iile interne - in care san"ele care cur"e ramane in interiorul or"anismului. 9 cate"orie deose0ita o pot forma hemora"iile interne e-teriorizate, in care san"ele a#un"e in afara corpului dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea or"anismului cu e-teriorul. Gemora"iile interne sunt insotite de semne prin care se pot 0anui si dia"nostica% ameteala, cresterea numarului de 0atai ale inimii pe minut, cresterea numarului de 0atai ale inimii, cresterea numarului de respiratii. Pulsul este sla0, tensiunea arteriala su0 limita normala. Folnavul este nemultumit, palid, vor0este sacadat, are transpiratii reci si chinuit de sete e-trem de mare. !e.ostaza 9peratiunea de oprire a unei hemora"ii se numeste hemostaza. 9prirea rapida si cu competenta este una din actiunile decisive care tre0uie e-ecutate de catre cel ce acorda primul a#utor in cazul accidentelor. Se realizeaza in doua feluri% natural si artificial. Gemostaza naturala se datoreaza capacitatii san"elui de a se coa"ula in momentul in care a venit in contact cu mediul e-terior. Se produce in cazul hemora"iilor mici, capilare. Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. Cateva comprese aplicate pe pla"a, o 0ucata de vata si un 0anda# ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o san"erare medie. Daca hemora"ia nu se opreste, este necesara comprimarea vasului din care cur"e san"ele. In hemora"ia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si mai sus, intre rana si inima. In hemora"iile venoase, comprimarea se face su0 rana pentru a opri venirea san"elui de la periferie catre inima. Comprimarea vaselor se face mai 0ine in locurile in care ele sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu de"etul sau cu toata mana, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata. Cand se intentioneza comprimarea pentru o perioada mai indelun"ata a vasului de san"e se foloseste "aroul. 6aroul (ste un tu0 sau 0anda elastica de cauciuc. 7a nevoie, el poate fi improvizat dintr-o camera de 0icicleta, o fasa, o 0ucata de panza, o curea sau orice altceva care poate fi rasucit si strans pe 0rat sau pe picior. 6aroul este aplicat pana la oprirea hemora"iei. $T(2TI(% Mentinerea aplicata a "aroului nu poate depasi o ora. 9ri de cate ori se aplica "aroul tre0uie notata ora si data aplicarii pentru evitarea unor accidente "rave din cauza

106

neo-i"enarii teritoriilor de su0 "arou. Daca este necesar, se sla0este usor "aroul, pe perioade scurte de timp. Pansa.entu De modul in care am facut primul pansament depinde modul de vindecare al ranii. Pentru tratarea locala a unei rani se vor intreprinde urmatoarele actiuni% -Spalarea mainilor si asi"urarea pe cat posi0il a sterilizarii instrumentelor' -9prirea hemora"iei cu a#utorul mi#loacelor cunoscute - "arou, comprese sterile - in functie de intensitatea si locul hemora"iei. -Controlul ranii. Ranitul va fi dez0racat sau se va recur"e la taierea hainelor in zona ranii pentru a se putea aprecia locul unde se afla rana, intinderea si aspectul ei. Curatirea ranii. In rana pot ramane deseori corpuri straine 3pamant, nisip, 0ucatele de stofa, cio0uri4 ce tre0uie inlaturate cu a#utorul unei pense sterile. Cea mai 0una curatire a pla"ii se realizeaza turnand apa o-i"enata, solutie 3A. In spuma ce se ridica, se antreneaza ma#oritatea corpilor straini ce se "asesc in pla"a. Spalarea si antiseptizarea ranii si a zonei adiacente. 9 re"ula esentiala este de a nu lucra dinspre zonele vecine, spre rana, pentru a nu aduce micro0ii de pe pielea intacta in pla"a. Rana se spala cu o solutie de apa o-i"enata 3A sau solutie de rivanol &X. Spalarea se va face folosind o 0ucata de tifon prinsa intr-o pensa sterila. Dupa ce se spala rana, se trece la spalarea pielii din #ur. Se face apoi o dezinfectie a pielii, prin 0adi#ionare cu tinctura de iod sau alcool. $tentie% 2iciodata nu se da cu tinctura de iod pe ranaY (-ecutarea pansamentului. - 5aza &. Daca avem la indemana praf de sulfamida sau Saprosan, se poate presara pe pla"a. In lipsa lui este de preferat sa nu punem nimic pe rana. in nici un caz nu vom pune ulei sau alte "rasimi, deoarece acestea pot fi daunatoare. - 5aza 2. $plicarea peste rana a catorva comprese sterile, in asa fel incat rana sa fie acoperita. Daca nu dispunem de comprese sterile putem folosi 0ucati de carpa curata. - 5aza 3. Peste compresele sterile punem un strat de vata. - 5aza ). Fanda#area. Tre0uie sa respecte urmatoarele re"uli% sa fie facut cu miscari usoare, fara a provoca dureri' sa acopere in intre"ime si uniform rana si circa &* cm adiacenti' sa nu ai0a e-cesiv de multe straturi de fasa' sa nu fie prea strans pentru a nu stan#eni circulatia san"elui in zona afectata' sa nu incomodeze ranitul. Daca pla"a este mare, tre0uie ca accidentatul sa fie transportat pe tar"a pana la locul acordarii unui tratament medical de specialitate. 0ra*tura 5racturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale. 5recvent se rup oasele lun"i ale mem0relor, fracturile aparand cand osul este 0olnav, sau la 0atrani, la care oasele sunt rarefiate. Semnele unei fracturi sunt% - Durerea locala care apare 0rusc, in momentul accidentului, este situata e-act la locul fracturii, se e-a"ereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa imo0ilizarea corecta'

107

- Deformarea locala, care tine de deplasarea fra"mentelor din focarul de fractura si poate apare in lun"ul osului sau laterala' - Impotenta functionala adica imposi0ilitatea folosirii mem0rului fracturat. - (chimoza 3vanataia4 apare la interval de &- 2 zile dupa accident. Semnele de si"uranta ale unei fracturi sunt% - Mo0ilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, in functie de a-ele osului respectiv' - 5recatura osoasa 3z"omot de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetelor fracturate4' - 7ipsa de transmitere a miscarii la distanta' $T(2TI(% Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de si"uranta a unei fracturi deoarece la mo0ilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor nervi din vecinatate. Imo0ilizarea unei fracturi se face astfel% Z Clavicula% se utilizeaza doi colaci de panza rasuciti si le"ati la spate' Z Frat% &- 2 atele aplicate pe 0rat si apoi le"area 0ratului de torace' Z $nte0rat% & - 2 atele aplicate pe ante0ratul respectiv si suspendarea ante0ratului cu a#utorul unei fese le"ate de "at' Z Picior% de o0icei imo0ilizarea cuprinde in intre"ime mem0rul respectiv. Pentru aceasta, in cazul in care avem 2 atele, acestea se aseaza fata in fata, pe partile laterale ale piciorului, in cazul in care avem o atela, o asezam pe partea laterala a piciorului si folosim, ca a doua atela, celalalt picior, le"and strans picioarele victimei accidentului. Pentru fi-area oricarui tip de atela, tre0uie avut "ri#a ca aceasta sa nu apese pe rani sau sa produca rani accidentatului. Pentru aceasta orice o0iect folosit drept atela va fi infasurat in fasa sau carpa. Ca re"ula "enerala, orice atela tre0uie sa depaseasca deasupra si dedesupt am0ele articulatii ale osului fracturat, imo0ilizandu-le. Pentru victima accidentului suspecta de o eziune a *o oanei 2erte+ra e masurile sunt urmatoarele% - Se urmareste mentinerea permanenta a coloanei verte0rale in linie dreapta, capul fiind tinut ceva mai #os decat picioarele, atat in timpul ridicarii cat si al transportului' - Capul si "atul accidentatului se mentin intr-o pozitie care sa asi"ure permea0ilitatea cailor respiratorii superioare' - Imo0ilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei verte0rale se face pe un plan tare 3scandura lata, usa, etc.4 pe care 0olnavul este asezat cu fata in sus, intre perne sau haine, pentru a evita deplasarile laterale. Pri.u aJutor in *azu arsuri or Genera itati $rsura este o leziune provocata de actiunea caldurii asupra tesuturilor' o temperatura care depaseste )+ "rade celsius este nociva pentru tesuturi. $rsurile pot fi de diferite tipuri% - arsuri termice% provocate de caldura su0 forma de corpuri solide supraincalzite 3fierul de calcat4, lichide sau vapori fier0inti, flacari' - arsuri chimice% provocate de acizi sau 0aze - arsuri electrice% prin electrocutare - arsuri prin radiatii% radiatii solare, E? Pa*ientu *u arsura tre+uie tratat *a un po itrau.atizat) %eoare*e o arsura .aJora nu *auzeaza nu.ai eziuni a e pie ii *i se poate insoti si %e %is5un*tii gra2e organi*e.

108

/asuri %e siguranta Pentru ca salvatorul sa nu devina el insusi o victima tre0uie sa ai0a in vedere cateva masuri de si"uranta% - se va intrerupe sursa a"resiunii% curentul electric, "azul - se va indeparta victima din mediu 3incendiu4 sau din apropierea sursei de caldura - daca este vor0a de arsuri electrice, salvatorul tre0uie sa-si ia masuri de si"uranta suplimentare% sa nu atin"a victima cu mainile "oale ci sa folosesca materiale electroizolante - se va indeparta victima dintr-o zona cu risc de e-plozie - in cazul unui incendiu se va incerca evitarea inhalarii fumului, fie prin folosirea unor masti speciale fie prin aplecarea capului la intrarea in cladire - focul se stin"e cu apa, stin"ator C92 sau, de la caz la caz, cu paturi, zapada, pamant etc. - in cazul unei victime ale carei haine au luat foc, aceasta va fi oprita sa aler"e 3desi aceasta este de o0icei reactia victimelor4, se va culca la sol si eventual se va acoperi cu o patura. E2a uarea arsuri or In functie de profunzimea leziunilor provocate, sunt ) "rade de arsuri% - "radul I% cand este afectat doar stratul superficial al te"umentului 3epidermul4' pielea este rosie, inflamata si dureroasa' e-emplu de arsura de "radul I este eritemul solar - "radul II% cand este afectat si dermul 3stratul mi#lociu al pielii4' pielea este rosie, inflamata, foarte dureroasa si acoperita de flictene cu continut clar 30asicute cu lichid "al0ui4' e-emplu de arsura de "radul II sunt arsurile provocate de lichidele fier0inti sau metale supraincalzite - "radul III% pielea al0a cu flictenele au continut san"vinolent si durerea este mai putin intensa, datorita distru"erii terminatiilor nervoase - "radul I?% cand sunt distruse toate straturile pielii, aparand necroza, cruste ne"re, tesuturile fiind complet car0onizate. $precierea "ravitatii starii victimei se face in functie de "radul arsurii si de suprafata corporala arsa. $precierea suprafetei corporale afectate se poate face cu .re"ula lui LT, astfel% - mem0rul superior C LA, - mem0rul inferior C &8A 3la copil &)A4 - trunchiul anterior sau trunchiul posterior C &8A - capul si "atul C LA 3la copil &8A4 - or"anele "enitale C &A sau considerand aria palmei victimei ca reprezentand &A din suprafata corporala. De retinutT In fata unei victimei cu arsuri, tre0uie actionat ca si in fata unui politraumatizat, deoarece de multe ori aceasta poate prezenta leziuni or"anice mult mai "rave decat leziunea de la suprafata pielii. De e-emplu in cazul unui incendiu victimele pot prezenta pe lan"a arsuri cutanate si into-icatii cu C9 sau leziuni determinate de inhalarea fumului. De aceea, primul "est va fi evaluarea functiilor vitale 3$FC4 si daca e nevoie resuscitarea cardiorespiratorie si a0ia apoi se vor evalua arsurile. Gra2itatea arsuri or $precierea pro"nosticului arsurilor se face tinand cont de "radul arsurii, suprafata corporala afectata, leziunile asociate, varsta si starea de sanatate a victimei inainte de acest incident. $rsuri "rave, cu un pro"nostic rezervat, sunt arsurile% - de "radul III-I? cu afectarea a peste & A din suprafata corporala - de "radul I-II, cu afectarea a peste 2*A din suprafata corporala sau peste 2 A din suprafata corporala daca survine la varste su0 & sau peste * de ani - arsurile care afecteaza% palmele, plantele, fata, or"anele "enital - arsurile asociate cu leziuni de inhalare a fumului si altor su0stante to-ice - arsurile asociate cu alte leziuni% traumatisme, fracturi, pla"i
109

- arsurile survenite la nou-nascuti, la varstnici sau persoane tarate 3cu afectiuni cronice cardiace, pulmonare, dia0et etc.4 - arsurile electrice. $rsuri medii sunt arsurile% - de "radul III-I? cu afectarea a su0 & A din suprafata corporala - de "radul I-II, cu afectarea a &*-2* A din suprafata corporala sau & -2 A din suprafata corporala daca survine la varste su0 & sau peste * de ani $rsurile usoare sunt arsurile% - de "radul III-I? cu afectarea a su0 2A din suprafata corporala - de "radul I-II, cu afectarea a su0 &*A din suprafata corporala sau su0 & A daca survine la varste su0 & sau peste * de ani In cazul leziunilor electrice "ravitatea depinde de tipul, intensitatea si tensiunea curentului electric, rezistenta la punctul de contact si de iesire, durata contactului, traseul curentului prin corp si factori de mediu asociati. Pri.u aJutor in arsuri e ter.i*e Arsura %e gra%u I si II In cazul arsurilor usoare 3"radul I si II4 primul a#utor se limiteaza la e-punerea zonei afectate su0 un #et de apa rece 32 minute4 dupa care se panseaza cu comprese sterile. Se pot aplica eventual spraO-uri speciale pentru arsuri. Arsura %e gra%u III si IV In cazul arsurilor "rave 3"radul III si I?4% - in cazul arsurii cu flacara se va stin"e cat mai rapid flacara, de preferat prin culcarea victimei la pamant si acoperirea cu o patura sau o haina' se va impiedica victima sa aler"e 3aceasta fiind reactia fireasca a unui om cuprins de flacari4 deoarece curentii de aer intretin focul - nu se va dez0raca victima daca hainele sunt lipide de pielea arsa - se va stropi cu apa rece 3sau cu zapada4 si se vor aplica comprese cu apa rece pe zonele lezate - se va transporta victima la spital cat mai rapid - nu se vor spar"e flictenele si nu se vor aplica creme sau alte su0stante pe leziuni. Pri.u aJutor in arsuri e *Di.i*e In cazul arsurilor determinate de su0stante chimice primul a#utor consta in limitarea contactului su0stantei chimice cu tesuturile si diminuarea concentratiei su0stantei. In acest scop% - se indepartea rapid hainele im0i0ate in su0stanta nociva - se spala suprafata afectata cu #et de apa timp de 2 -3 minute - e-ceptie face arsura cu varul nestins, in care nu se toarna niciodata apa, deoarece varul se activeaza in prezenta apei. In acest caz se tamponeaza doar cu un tampon uscat si a0ia dupa ce varul a fost indepartat se poate spala cu apa. De retinutT 2u este indicat sa se incerce neutralizarea su0stantei chimice deoarece in urma reactiei de neutralizare se elimina o mare cantitate de caldura care poate a"rava leziunile. $0ia dupa spalarea cu apa se poate eventual incerca aplicarea antidotului% apa 0icar0onatata in cazul arsurilor cu acizi sau otet in cazul arsurilor cu 0aze.

110

Arsuri e e*tri*e $rsurile electrice produc leziuni la locul de intrare si la cel de iesire 3marca electrica4 dar provoaca si leziuni profunde ale or"anelor 3tul0urari de ritm, leziuni neurolo"ice, vasculare, musculare4 chiar si stop cardiac. In caz de electrocutare% - se va indeparta sau opri sursa de curent electric inainte de a atin"e victima, fie de la intrerupator fie indepartand ca0lul electric cu un o0iect nemetalic, din lemn, plastic, cauciuc sau folosind manusi de cauciuc pentru autoprotectie - nu se va atin"e victima sau sursa de curent cu mainile neprote#ate - daca victima este in stop cardio-respirator se va face masa# cardiac si respiratie artificiala. 9rice victima care a suferit o electrotrauma tre0uie transportata si internata in spital pentru cateva zile, indiferent de starea victimei.

111

CAPITOLUL >IV LEGISLATIE) REGULA/ENTE) INSTRUCTIUNI

1#.1. !G 1"#$'&$$1
!otarirea nr. 1"#$ %in 1&'&('&$$1 or"anizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor su0 Presiune si Instalatiilor de Ridicat Monitorul 9ficial nr. 3, din &12&12 2 In temeiul prevederilor art. & , din Constitutia Romaniei si ale art. )2 din 7e"ea L 12 or"anizarea si functionarea 6uvernului Romaniei si a ministerelor, 6uvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. $rt. &. 3&4 Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor su0 Presiune si Instalatiilor de Ridicat, denumita in continuare ISCIR, este or"an de specialitate cu personalitate #uridica in su0ordinea Ministerului Industriei si Resurselor, avand ca principal o0iect de activitate asi"urarea in numele statului a protectiei utilizatorilor si si"uranta in functionare pentru instalatiile, aparatele, componentele, dispozitivele de si"uranta si mi#loacele de control, prevazute in ane-a &. 324 Sediul ISCIR este in municipiul Fucuresti, Str. 5luviului nr. &+, sectorul &. 334 Patrimoniul este constituit din patrimoniul ISCIR si patrimoniul inspectiilor teritoriale din structura sa, unitati fara personalitate #uridica prevazute in ane-a 2. $rt. 2. Pentru realizarea o0iectului sau de activitate ISCIR are urmatoarele competente% a4 asi"ura in numele statului controlul respectarii prevederilor le"ale din domeniul sau de activitate, prin suprave"here tehnica, control si verificari in functionare, precum si prin suprave"herea pietei pentru instalatiile si aparatele prevazute in ane-a &' 04 ela0oreaza prescriptii tehnice in aplicarea re"lementarilor din domeniul sau de activitate, cu respectarea prevederilor 7e"ii + 812 & privind evaluarea conformitatii produselor' c4 evalueaza conformitatea instalatiilor, aparatelor, dispozitivelor de si"uranta, materialelor si a mi#loacelor de control din domeniul sau de activitate' d4 e-pertizeaza si evalueaza cauzele si efectele privind accidentele si avariile din domeniul sau de activitate' e4 constata nerespectarea dispozitiilor le"ale in domeniul sau de activitate si aplica santiuni contraventionale, dupa caz. $rt. 3. 3&4 In realizarea o0iectului sau de activitate ISCIR are urmatoarele atri0utii principale% a4 ela0oreaza strate"ii si pro"rame de dezvoltare privind activitatea ISCIR' 04 ela0oreaza, actualizeaza si pu0lica prescriptii tehnice privind proiectarea, omolo"area, construirea, montarea, repararea, intretinerea, e-ploatarea, transportul, depozitarea, manipularea si verificarea instalatiilor, aparatelor, componentelor, dispozitivelor de si"uranta, materialelor si mi#loacelor de control, precum si prescriptii tehnice privind e-aminarea si autorizarea sudorilor, a personalului care e-ecuta e-aminari nedistructive si a personalului de
112

& privind

e-ploatare pentru instalatiile prevazute in ane-a &. Prescriptiile tehnice se pu0lica in Monitorul 9ficial al Romaniei, Partea I' c4 autorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capa0ilitatea a"entilor economici care proiecteaza, construiesc sau monteaza instalatii, aparate, componente sau dispozitive de si"uranta din domeniul sau de activitate' d4 autorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capa0ilitatea a"entilor economici care repara, controleaza prin mi#loace distructive si nedistructive, intretin sau verifica instalatii, aparate, componente sau dispozitive de si"uranta din domeniul sau de activitate' e4 autorizeaza, in conformitate cu prescriptiile tehnice, la0oratoarele si standurile unde se e-ecuta incercari in vederea omolo"arii instalatiilor si aparatelor, inclusiv a dispozitivelor de si"uranta din domeniul sau de activitate' f4 autorizeaza punerea in functiune si functionarea instalatiilor si aparatelor din domeniul sau de activitate, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice' "4 autorizeaza sudorii, personalul care e-ecuta e-aminari nedistructive, precum si personalul de e-ploatare fochisti, la0oranti chimia apei, macara"ii, liftieri si alte cate"orii de personal sta0ilite prin prescriptiile tehnice' h4 evalueaza conformitatea instalatiilor, aparatelor, componentelor, materialelor, dispozitivelor de si"uranta si a mi#loacelor de control aferente acestora, precum si a procedurilor de sudura, in conformitate cu cerintele prescriptiilor tehnice sau, dupa caz, cu cerintele re"lementarilor tehnice prevazute in 7e"ea + 812 &, pentru domeniul sau de activitate' i4 verifica respectarea prevederilor le"ale privind lucrarile de constructii si monta# pentru dotari tehnolo"ice industriale in domeniul sau de activitate' #4 efectueaza verificari tehnice, periodice si inopinate pentru instalatiile si aparatele aflate in functiune, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, si interzice functionarea acestora atunci cand constata ca nu sunt indeplinite prevederile acestor prescriptii' V4 realizeaza suprave"herea tehnica pentru activitatile, personalul, instalatiile, aparatele, dispozitivele de si"uranta, materialele si mi#loacele de control pe care le-a autorizat si decide, dupa caz, mentinerea sau retra"erea autorizarilor acordate' l4 realizeaza suprave"herea pietei in domeniul sau de activitate' m4 cerceteaza avariile si accidentele la instalatii si aparate supuse controlului ISCIR, evalueaza si e-pertizeaza cauzele, modul in care s-au produs si efectele rezultate si dispune masurile ce se impun privind si"uranta in functionare a acestora, dupa caz' n4 or"anizeaza si participa la cursuri pentru autorizare, specializare si formare profesionala in domeniul sau de activitate' o4 deruleaza pro"rame si campanii de informare in domeniul sau de activitate, in scopul cresterii si"urantei in functionare a instalatiilor, aparatelor, componentelor, dispozitivelor de si"uranta, materialelor si a mi#loacelor de control' p4 participa la ela0orarea de standarde nationale in domeniul sau de activitate' [4 ela0oreaza si supune apro0arii ministrului industriei si resurselor proiectul listei cuprinzand tarifele pentru lucrarile din competenta ISCIR' r4 editeaza si pu0lica periodic Fuletinul de informare tehnica 3FIT4 si alte materiale specifice domeniului, in scopul realizarii si"urantei in functionare si al prevenirii accidentelor si avariilor' s4 cola0oreaza cu institutii similare si cu or"anisme din alte tari, sta0ileste si incheie cu acestea, in conditiile le"ii, conventii si protocoale de recunoastere reciproca, reprezinta interesele Romaniei in or"anizatii si institutii internationale, in domeniul sau de activitate, in calitate de mem0ru o0servator sau de mem0ru cu drepturi depline' t4 coordoneaza si deruleaza pro"rame la nivel national cu finantare interna si1sau internationala. 324 ISCIR indeplineste orice alte atri0utii sta0ilite potrivit le"ii pentru domeniul sau de activitate.

113

$rt. ). 3&4 Structura or"anizatorica a ISCIR este prevazuta in ane-a 3. 324 In cadrul ISCIR se or"anizeaza 3 unitati cu activitati distincte, dupa cum urmeaza% a4 ISCIR-I2SP(CT care cuprinde departamentul TSuprave"here tehnica si verificare in functionareT si departamentul laPrescriptii tehniceT, avand in su0ordine inspectii teritoriale' 04 ISCIR-C(RT care cuprinde departamentele pentru evaluarea conformitatii si certificarea produselor si sistemelor de mana"ement al calitatii' c4 ISCIR-SP care cuprinde departamentul lmSuprave"here piataT, avand in su0ordine inspectii teritoriale. 334 Salarizarea personalului ISCIR se realizeaza potrivit re"lementarilor in vi"oare aplicate institutiilor pu0lice finantate inte"ral din venituri e-tra0u"etare. $rt. *. 3&4 ISCIR este condusa de un inspector de stat sef, numit prin ordin al ministrului industriei si resurselor. 324 Inspectorul de stat sef reprezinta ISCIR in raporturile cu ministerele, cu celelalte or"anisme de specialitate ale administratiei pu0lice centrale si locale, precum si cu persoane #uridice din tara si din strainatate. 334 In e-ercitarea atri0utiilor sale inspectorul de stat sef emite ordine. 9rdinele de interes "eneral se pu0lica in Monitorul 9ficial al Romaniei, Partea I. 3)4 Inspectorul de stat sef numeste prin ordin inspectorul de stat sef ad#unct, directorii, inspectorii sefi de departamente si inspectorii sefi ai inspectiilor teritoriale. 3*4 Inspectorul de stat sef poate da imputerniciri de reprezentare si dele"are de competenta si altor persoane din cadrul ISCIR. 3+4 In cadrul structurii ISCIR, prin ordin al inspectorului de stat sef, se pot or"aniza servicii, 0irouri, la0oratoare, compartimente si su0unitati necesare realizarii o0iectului sau de activitate. $rt. +. 5unctionarea si atri0utiile inspectiilor si unitatilor din structura ISCIR se sta0ilesc prin Re"ulamentul de or"anizare si functionare a ISCIR, care se apro0a prin ordin al inspectorului de stat sef. $rt. ,. 3&4 In vederea indeplinirii atri0utiilor sale ISCIR cola0oreaza cu ministerele si cu celelalte or"ane de specialitate ale administratiei pu0lice centrale si locale. 324 ISCIR are dreptul de a solicita informatii si documente de la persoane fizice sau #uridice care proiecteaza, construiesc, monteaza, repara, intretin, detin, e-ploateaza si comercializeaza instalatii, aparate, componente, dispozitive de si"uranta, materiale si mi#loace de control, prevazute in ane-a &. 334 ISCIR are dreptul de acces in spatiile de proiectare, productie, incercari, verificare finala si depozitare a aparatelor si instalatiilor, precum si in locurile in care acestea sunt utilizate. 3)4 Pentru realizarea e-pertizelor privind avariile si accidentele din domeniul sau de activitate ISCIR asi"ura personalul de specialitate necesar si suporta toate cheltuielile cu deplasarea, cazarea si diurna acestora. In cazul in care este necesara efectuarea de analize sau e-pertize in la0oratoare ori in alte institutii similare, cheltuielile se suporta de persoana fizica sau #uridica care solicita analiza, e-pertiza sau punctul de vedere al ISCIR. $rt. 8. ISCIR are o0li"atia de a inainta catre Ministerul Industriei si Resurselor rapoarte trimestriale si informari periodice, dupa caz, privind activitatea proprie.
114

$rt. L. 3&4 5inantarea activitatii ISCIR se asi"ura inte"ral din venituri e-tra0u"etare, potrivit le"ii. ?eniturile se realizeaza din tarife percepute pentru activitatea de suprave"here tehnica, verificare in functionare si control, precum si din orice alte activitati cu caracter specific prestate de ISCIR. 324 Tarifele se propun de catre ISCIR si se apro0a prin ordin al ministrului industriei si resurselor. $rt. & . 3&4 ISCIR intocmeste anual 0u"etul de venituri si cheltuieli care se apro0a de ministrul industriei si resurselor, in conditiile le"ii. 324 $ctivitatea de suprave"here a pietei este finantata din veniturile ISCIR-I2SP(CT. 5ondurile necesare pentru sustinerea acestei activitati se prevad special, la inceput de an, in 0u"etul de venituri si cheltuieli al ISCIR, ele urmand sa fie folosite separat si numai in acest scop. 334 Disponi0ilitatile 0anesti aflate in conturile ISCIR la finele anului se reporteaza si se utilizeaza de aceasta in anul urmator. $rt. &&. Pentru activitatile specifice ISCIR dispune de un parc auto propriu conform normativului prevazut in ane-a ). $rt. &2. $ne-ele &-) fac parte inte"ranta din prezenta hotarare. $2(B$ & D9M(2II SEPES( R(67(M(2T$RI79R ISCIR $2(B$ 2 I2SP(CTII T(RIT9RI$7( $7( ISCIR $2(B$ 3 I2SP(CTI$ D( ST$T P(2TRE C92TR97E7 C$N$2(79R, R(CIPI(2T(79R SEF PR(SIE2( SI I2ST$7$TII79R D( RIDIC$T - ISCIR $2(B$ ) 29RM$TI? privind parcul auto pentru ISCIR

115

1#.&. Legea nr. ,#'&$$Lege pri2in% 5un*tionarea in *on%itii %e siguranta a insta atii or su+ presiune) insta atii or %e ri%i*at si a aparate or *onsu.atoare %e *o.+usti+i ) egea nr. ,#'&$$Capito u I 1 Dispozitii genera e Art. 1 3&4 Prezenta le"e sta0ileste cadrul le"al pentru functionarea in conditii de si"uranta a instalatiilor su0 presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de com0usti0il. 324 Sunt e-ceptate de la prevederile prezentei le"i instalatiile si echipamentele prevazute in ane-a nr. &. Conditiile de functionare in si"uranta a acestor instalatii si echipamente se re"lementeaza prin le"i specifice. Art. & In scopul functionarii in conditii de si"uranta, instalatiile su0 presiune si instalatiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de com0usti0il si componentele acestora, prevazute in ane-a nr. 2, precum si instalatiile su0 presiune, instalatiile de ridicat, unele instalatii din cadrul o0iectivelor nucleare, precum si componentele acestora, prevazute in ane-a nr. 3, se supun re"imului de autorizare si de verificare tehnica, potrivit prevederilor prezentei le"i. Art. " 3&4 Introducerea pe piata, punerea in functiune si1sau utilizarea instalatiilor si echipamentelor prevazute la art. 2 sunt admise numai in conditiile sta0ilite de prezenta le"e. 324 In situatia in care instalatiile si echipamentele prevazute la art. 2 sunt re"lementate prin directive europene, acestea se supun re"imului de autorizare si verificare tehnica daca prin aceasta cerinta nu se aduce atin"ere directivelor europene aplica0ile, transpuse prin re"lementari tehnice. Art. # 3&4 Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor su0 Presiune si Instalatiilor de Ridicat, denumita in continuare ISCIR, este or"anul de specialitate al administratiei centrale, cu personalitate #uridica, responsa0il in numele statului pentru asi"urarea masurilor de functionare in conditii de si"uranta a instalatiilor si echipamentelor prevazute in ane-ele nr. 2 si 3, denumite in continuare instalatii1echipamente. 324 ISCIR e-ercita urmatoarele functii% a4 de autoritate in domeniul instalatiilor1echipamentelor, care asi"ura controlul respectarii prevederilor referitoare la conditiile de introducere pe piata si punere in functiune a instalatiilor1echipamentelor, precum si urmarirea si controlul re"imului de autorizare si verificarea tehnica a instalatiilor1echipamentelor' 04 de re"lementare, prin care se asi"ura ela0orarea documentelor cu caracter normativ pentru domeniul sau de activitate. 334 ISCIR functioneaza in su0ordinea Ministerului (conomiei si 5inantelor si este finantata inte"ral din venituri proprii, potrivit le"ii. 3)4 ISCIR este condusa de un inspector de stat sef, numit prin ordin al ministrului economiei si finantelor, iar modul de or"anizare si functionare a ISCIR se sta0ileste prin hotarare a 6uvernului.

116

Art. = In sensul prezentei le"i, termenii si e-presiile de mai #os au urmatoarele semnificatii% a4 accident - evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a unei1unui instalatii1echipament, provocand avarii si1sau afectand viata sau sanatatea oamenilor ori mediul' 04 autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efectuata de catre ISCIR, a competentei si capa0ilitatii unei persoane fizice sau #uridice de a desfasura una dintre activitatile prevazute la art. 8 alin. 3&4' c4 aviz o0li"atoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii1utilizatorii de instalatii1echipamente, dupa caz, sta0ilit prin hotarare a 6uvernului conform prevederilor art. ) alin. 3)4, ca urmare a verificarii conditiilor de montare1instalare conform prescriptiilor tehnice, pe 0aza caruia pot incepe lucrarile de montare1instalare' d4 autorizare a functionarii - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii1utilizatorii de instalatii1echipamente, dupa caz, sta0ilit prin hotarare a 6uvernului conform prevederilor art. ) alin. 3)4, in scopul atestarii faptului ca o1un instalatie1echipament indeplineste toate conditiile si cerintele pentru a fi pusa1pus repusa1repus in functiune si utilizata1utilizat in conditii de si"uranta' e4 construire - activitatea de im0inare a componentelor unei1unui instalatii1echipament, realizata conform documentatiei tehnice aferente acesteia' f4 detinator - persoana fizica sau #uridica ce detine cu orice titlu o instalatie1echipament in e-ploatare' "4 documentatie tehnica - totalitatea documentelor si instructiunilor ela0orate, conform prevederilor prescriptiilor tehnice, de catre producator pentru construirea, montarea, instalarea, punerea in functiune, realizarea reviziilor, reparatiilor si1sau pentru intretinerea instalatiilor1echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor intocmite de catre persoanele fizice ori #uridice autorizate pentru efectuarea acestor activitati in vederea realizarii sarcinilor specifice ce le revin' documentatia tehnica include, dupa caz, descrierea "enerala a instalatiei1echipamentului, proiectele de e-ecutie, procesul de fa0ricatie, schemele si circuitele pentru componentele instalatiilor1echipamentelor, descrieri si e-plicatii necesare pentru intele"erea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele incercarilor si e-aminarilor si altele asemenea' h4 e-pert ISCIR - persoana fizica autorizata de catre ISCIR, pe 0aza evaluarii capa0ilitatii si competentei sale, in scopul realizarii de sarcini specifice' i4 e-pertiza tehnica - investi"atia1e-aminarea cu caracter tehnic a unei1unui instalatii1echipament' #4 instalare - activitatea de fi-are1amplasare a unei1unui instalatii1echipament la locul utilizarii si1sau de conectare a acesteia1acestuia la alte instalatii sau echipamente, in vederea asi"urarii conditiilor de functionare' V4 introducere pe piata - actiunea de a face disponi0ila1disponi0il, pentru prima data, contra cost sau "ratuit, o1un instalatie1echipament in vederea distri0uirii si1sau utilizarii' l4 intretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asi"ura mentinerea instalatiei1echipamentului in parametrii de functionare in conditii de si"uranta' m4 montare - activitatea de im0inare a componentelor unei1unui instalatii1echipament, conform documentatiei tehnice, in vederea functionarii acesteia1acestuia' n4 omolo"are - totalitatea activitatilor desfasurate de catre o comisie, in le"atura cu un anumit tip de instalatie1echipament, identificat corespunzator, in scopul determinarii parametrilor reali de performanta si si"uranta in functionare, in vederea atestarii indeplinirii conditiilor1cerintelor aplica0ile' o4 prescriptie tehnica - norma tehnica ela0orata de catre ISCIR si apro0ata prin ordin al ministrului economiei si finantelor, pu0licat in Monitorul 9ficial al Romaniei, Partea I, care
117

contine, pentru domenii clar definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la instalatii1echipamente si la activitati specifice domeniului de activitate, prevazute la art. 8 alin. 3&4, ce se realizeaza in le"atura cu acestea, in vederea introducerii pe piata, punerii in functiune si utilizarii instalatiilor1echipamentelor respective in conditii de si"uranta in functionare' p4 producator - persoana fizica sau #uridica, responsa0ila pentru proiectarea si1sau realizarea unei1unui instalatii1echipament in scopul introducerii pe piata si1sau al punerii in functiune, in numele sau, precum si orice persoana fizica sau #uridica, care construieste, monteaza, instaleaza, am0aleaza sau eticheteaza o1un instalatie1echipament in vederea introducerii pe piata si1sau punerii in functiune su0 nume propriu' [4 punere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei1unui instalatii1echipament' r4 re"im de autorizare si verificare tehnica - totalitatea conditiilor, cerintelor, e-aminarilor, incercarilor si1sau evaluarilor la care este supusa1supus, cu caracter o0li"atoriu, o1un instalatie1echipament, pe parcursul realizarii si utilizarii, precum si deciziile luate in le"atura cu aceasta1acesta, in scopul de a se asi"ura functionarea in conditii de si"uranta, conform prescriptiilor tehnice' s4 reparare - ansam0lul de lucrari si operatiuni ce se e-ecuta prin inlaturarea neconformitatilor1defectiunilor constatate la o1un instalatie1echipament, in scopul aducerii acesteia1acestuia la parametrii initiali sau la alti parametri care asi"ura functionarea in conditii de si"uranta a acesteia, conform prescriptiilor tehnice' t4 repunere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei1unui instalatii1echipament, ulterior repararii, efectuarii unei revizii si1sau efectuarii unei interventii de intretinere a acesteia1acestuia, conform prescriptiilor tehnice' u4 revizie - activitatea, de re"ula planificata, ce consta in ansam0lul operatiunilor ce se e-ecuta asupra unei1unui instalatii1echipament in scopul re"larii sau inlocuirii pieselor si aparatelor in"lo0ate de aceasta1acesta, conform prescriptiilor tehnice' v4 utilizator - persoana fizica sau #uridica ce are in folosinta o1un instalatie1echipament. Art. , 5ara a se aduce atin"ere prevederilor art. 3 alin. 324, se admite introducerea pe piata si punerea in functiune a instalatiilor1echipamentelor care indeplinesc urmatoarele conditii, dupa caz% a4 sunt respectate conditiile si cerintele de functionare in conditii de si"uranta' 04 sunt supuse verificarilor tehnice si sunt omolo"ate' c4 sunt puse la dispozitia utilizatorilor, de catre producatori, instructiuni tehnice pentru utilizarea instalatiilor1echipamentelor in conditii normale, pentru intretinerea, realizarea reviziilor si a reparatiilor instalatiilor1echipamentelor, precum si, dupa caz, pentru pre"atirea personalului de deservire% d4 au autorizatii de functionare initiale, emise conform prevederilor prescriptiilor tehnice aplica0ile' e4 e-ista, pentru utilizare, la fiecare loc de munca, instructiuni tehnice pentru utilizare in conditii normale, precum si documente cuprinzand masurile ce tre0uie luate in caz de avarii, intreruperi si dere"lari ale instalatiei1echipamentului sau ale proceselor in care aceasta1acesta este in"lo0ata' f4 e-ista, pentru utilizare, personal de deservire autorizat. Art. ( 3&4 Se admite mentinerea in e-ploatare numai a acelor instalatii1echipamente care respecta conditiile prevazute la art. + lit. e4 si f4, sunt supuse re"imului de autorizare si verificare tehnica in utilizare, detin autorizatie de functionare vala0ila si care sunt reparate, intretinute si supuse la revizii potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice si potrivit prevederilor prezentei le"i.
118

324 Rezultatele verificarilor tehnice realizate pe parcursul activitatilor prevazute la alin. 3&4 tre0uie sa ateste e-istenta conditiilor de functionare in si"uranta a instalatiilor1echipamentelor la data efectuarii verificarilor. Art. 3&4 $ctivitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si control nedistructiv, precum si cele ce privesc suprave"herea si verificarea tehnica in utilizare, reviziile, reparatiile si lucrarile de intretinere pentru instalatii1echipamente se realizeaza numai de catre persoane fizice sau #uridice autorizate, in conditiile sta0ilite de prescriptiile tehnice si de prezenta le"e. 324 Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare, punere in functiune, revizie, reparatii si lucrari de intretinere pentru instalatiile1echipamentele realizate de catre ei fac e-ceptie de la cerinta de autorizare prevazuta la alin. 3&4. 334 $ctivitatile persoanelor autorizate, prevazute la alin. 3&4, se realizeaza in limita competentelor si responsa0ilitatilor sta0ilite prin documentul de autorizare. Art. ? 3&4 ?erificarile tehnice prevazute in documentatiile tehnice si prescriptiile tehnice se realizeaza de catre ISCIR sau, dupa caz, de catre persoanele autorizate pentru constructie, montare, instalare, punere in functiune, revizii, reparatii, lucrari de intretinere, autorizare a functionarii sau verificari tehnice in utilizare' responsa0ilitatile privind realizarea verificarilor tehnice si corectitudinea rezultatelor o0tinute revin ISCIR sau persoanelor autorizate, dupa caz. 324 Pentru verificarile tehnice sta0ilite in prescriptiile tehnice ca fiind in competenta de realizare a ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane conform prevederilor alin. 3&4. Capito u II 1 O+ igatii e si responsa+i itati e pro%u*atori or Art. 1$ Producatorii, cu e-ceptia celor care realizeaza instalatii1echipamente conform re"lementarilor tehnice ce transpun directive europene care au prevederi specifice, inainte de introducerea pe piata si1sau punerea in functiune a acestora, au urmatoarele o0li"atii si responsa0ilitati% a4 sa se asi"ure ca instalatia1echipamentul se realizeaza cu respectarea cerintelor de functionare in conditii de si"uranta, prevazute in prescriptiile tehnice aplica0ile' 04 sa intocmeasca documentatia tehnica prevazuta de prescriptiile tehnice si sa sta0ileasca prin aceasta inclusiv e-aminarile si incercarile ce tre0uie efectuate pe parcursul construirii, montarii si instalarii, in scopul verificarii parametrilor de functionare in conditii de si"uranta a instalatiei1echipamentului' c4 sa ela0oreze instructiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea in conditii normale, intretinerea, realizarea reviziilor si repararea instalatiei1echipamentului, documente cuprinzand masurile ce tre0uie luate in caz de avarii, intreruperi si dere"lari ale instalatiei1echipamentului sau ale proceselor, precum si instructiuni pentru pre"atirea personalului de deservire a acesteia1acestuia, atunci cand prescriptiile tehnice prevad aceasta cerinta' d4 sa realizeze sau, dupa caz, sa asi"ure realizarea construirii si1sau a montarii instalatiei1echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 si ale prescriptiilor tehnice' e4 sa solicite si sa o0tina omolo"area instalatiei1echipamentului' f4 sa asi"ure si sa foloseasca la construirea si la montarea instalatiilor1echipamentelor, atunci cand prescriptiile tehnice impun, tehnolo"ii de sudare sta0ilite prin proceduri de sudare apro0ate de catre ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care e-ecuta e-aminari prin mi#loace sau metode nedistructive' "4 sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din documentatia tehnica
119

sta0ilite in conformitate cu prescriptiile tehnice aplica0ile, precum si instructiunile tehnice prevazute la lit. c4. Art. 11 Producatorii care realizeaza instalatii1echipamente din cate"oria celor prevazute la art. 3 alin. 324 au o0li"atiile si responsa0ilitatile prevazute in re"lementarile tehnice ce transpun directivele europene care sta0ilesc conditiile de introducere pe piata si1sau punere in functiune pentru instalatiile1echipamentele respective. Capito u III 1 O+ igatii e si responsa+i itati e persoane or 5izi*e sau Juri%i*e autorizate Art. 1& Persoanele fizice sau #uridice autorizate conform prevederilor prezentei le"i au urmatoarele o0li"atii si responsa0ilitati, dupa caz% a4 sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita competentelor si in conditiile pentru care sunt autorizate' 04 sa pre"ateasca si sa asi"ure conditiile pentru realizarea verificarilor tehnice a instalatiilor1echipamentelor' c4 sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost autorizate, potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice, tehnolo"ii de sudare sta0ilite prin proceduri de sudare apro0ate de ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care e-ecuta e-aminari prin mi#loace sau metode nedistructive' d4 sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o puna la dispozitia detinatorului1utilizatorului odata cu predarea1receptia instalatiei1echipamentului' e4 sa informeze imediat producatorul sau detinatorul1utilizatorul despre orice neconformitate constatata' f4 sa asi"ure realizarea lucrarilor de revizii, precum si activitatile de reparatii si intretinere, la termenele scadente' "4 sa monteze si1sau sa instaleze instalatii1echipamente numai daca este emis si se respecta avizul o0li"atoriu de instalare. Art. 1" 3&4 Prevederile art. &2 lit. 04 - "4 se aplica si producatorilor prevazuti la art. 8 alin. 324. 324 Prevederile art. &2 lit. c4 nu se aplica procedurilor de sudare, sudorilor si personalului care e-ecuta e-aminari prin mi#loace sau metode nedistructive care au apro0ari vala0ile, emise in conformitate cu prevederile re"lementarilor tehnice ce transpun directive europene aplica0ile instalatiilor1 echipamentelor, in situatia in care cerintele ce au stat la 0aza emiterii acestor apro0ari sunt echivalente cu cele sta0ilite in prescriptiile tehnice. Capito u IV 1 O+ igatii e si responsa+i itati e %etinatori or'uti izatori or %e insta atii'e*Dipa.ente Art. 1# Persoana fizica sau #uridica ce detine1utilizeaza o instalatie1echipament are urmatoarele o0li"atii si responsa0ilitati conform prescriptiilor tehnice% a4 sa solicite si sa o0tina avizul o0li"atoriu de instalare' 04 sa solicite si sa o0tina autorizatia de functionare initiala sau reautorizarea' c4 sa ia masurile necesare si sa se asi"ure ca instalatia1echipamentul este utilizata1utilizat in conditii de si"uranta, prin efectuarea reviziilor, reparatiilor si intretinerii de catre persoane
120

autorizate, conform instructiunilor tehnice ale producatorilor' d4 sa asi"ure e-istenta, la fiecare loc de munca, a instructiunilor tehnice specifice pentru utilizarea in conditii normale a instalatiei1echipamentului si a documentelor cuprinzand masurile ce tre0uie luate in caz de avarii, intreruperi si dere"lari ale instalatiei1echipamentului sau ale proceselor in care aceasta1acesta este in"lo0ata1in"lo0at' e4 sa foloseasca pentru utilizarea instalatiei1echipamentului numai personal de deservire autorizat' f4 sa asi"ure suprave"herea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor1echipamentelor. Art. 1= 3&4 Persoana fizica sau #uridica ce detine1utilizeaza instalatii1echipamente prevazute in ane-a nr. 2 pct. &-) si in ane-a nr. 3 pct. &-3 si 8 are o0li"atia sa le inre"istreze la ISCIR, sa tina evidenta centralizata a acestora si sa comunice la ISCIR orice modificare intervenita in situatia tehnica sau #uridica a acestora, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice. 324 Persoana fizica sau #uridica ce detine1utilizeaza instalatii1echipamente prevazute la alin. 3&4 are o0li"atia sa asi"ure operator autorizat, responsa0il cu suprave"herea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor1echipamentelor, denumit RS?TI, conform prescriptiilor tehnice. Capito u V 1 A**i%ente) 5orta .aJora sau peri*o i.inent Art. 1, Persoana fizica sau #uridica ce detine1utilizeaza instalatiile1echipamentele prevazute la art. &* alin. 3&4 are o0li"atia, in cazul producerii oricarui accident la acestea, de a opri din functionare instalatiile1echipamentele si de a anunta de indata ISCIR despre producerea evenimentului. Art. 1( 3&4 In cazuri #ustificate, de forta ma#ora sau de pericol iminent, accesul reprezentantilor ISCIR se poate efectua indiferent de zi1ora si neconditionat de participarea unui dele"at din partea detinatorului1utilizatorului. 324 In cazurile prevazute la alin. 3&4 reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din functiune sau impiedicarea punerii in functiune a instalatiei1echipamentului prin aplicarea de si"ilii, dupa caz. Art. 1In cazurile prevazute la art. &, alin. 3&4 in care reprezentantii ISCIR sunt impiedicati sa patrunda in locurile unde sunt amplasate1detinute instalatiile1echipamentele, acestia pot solicita spri#inul ofiterilor si a"entilor din cadrul Ministerului Internelor si Reformei $dministrative, care actioneaza in conformitate cu prevederile le"ale incidente. Art. 1? 3&4 In aplicarea prevederilor prezentei le"i, ISCIR, prin reprezentantii sai, are dreptul% a4 sa solicite informatii si documente de la persoanele fizice sau #uridice ce construiesc, monteaza, instaleaza, pun in functiune, repara, intretin, asi"ura realizarea reviziilor, detin, utilizeaza si1sau comercializeaza instalatii1echipamente' 04 de acces, cu scopul efectuarii controalelor prevazute la art. ) alin. 324, la sediul si1sau in locul in care isi desfasoara activitatea persoanele fizice sau #uridice ce construiesc, monteaza, instaleaza, pun in functiune, repara, asi"ura realizarea reviziilor, intretin, comercializeaza, detin si1sau utilizeaza instalatii1echipamente, precum si in locurile in care sunt utilizate instalatii1echipamente, indiferent de forma de detinere a acestora. 324 Persoanele ce detin1utilizeaza instalatii1echipamente, precum si cele care desfasoara activitatile prevazute la art. 8 alin. 3&4 au o0li"atia sa permita accesul si sa puna la dispozitia
121

reprezentantilor ISCIR informatiile si documentele referitoare la instalatii1echipamente, pe care acestia le solicita. Art. &$ In situatia in care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident tre0uie sa participe, conform le"islatiei in vi"oare, si reprezentanti ai altor autoritati, acestia au o0li"atia sa nu modifice starea de fapt a instalatiei1echipamentului avariate1avariat si sa conserve locul pana la sosirea reprezentantilor si a e-pertilor ISCIR, cand este cazul. Capito u VI 1 In5ra*tiuni si *ontra2entii Art. &1 Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la + luni la 2 ani sau cu amenda de la 3 . lei la & . lei mentinerea1repunerea in functionare a instalatiilor1echipamentelor, dupa ce a fost oprita sau interzisa functionarea acestora, prin proces-ver0al incheiat de catre inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR. Art. && 3&4 (fectuarea uneia dintre activitatile prevazute la art. 8 alin. 3&4 fara autorizatie constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza% a4 cu inchisoare de la + luni la 2 ani sau cu amenda de la 3 . lei la & . lei, activitatile neautorizate privitoare la instalarea, constructia sau monta#ul instalatiilor1echipamentelor in sectorul nuclear' 04 cu inchisoare de la 3 ani la & ani si interzicerea unor drepturi, efectuarea neautorizata a unor activitati privitoare la punerea in functiune, e-ploatarea, modificarea instalatiilor1echipamentelor in sectorul nuclear. 324 Tentativa se pedepseste. Art. &" 3&4 Scoaterea neautorizata din functiune, in totalitate sau in parte, a dispozitivelor de si"uranta si control instalate in conditiile le"ii la instalatii1echipamente, fara a avea motive ce decur" din cerintele de securitate nucleara sau de radioprotectie, daca fapta nu constituie o infractiune mai "rava, se pedepseste cu inchisoare de la + luni la 3 ani. 324 Daca fapta prevazuta la alin. 3&4 este savarsita din culpa, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda de la 2 . lei la + . lei. 334 (fectuarea verificarilor tehnice la instalatiile1echipamentele prevazute in ane-a nr. 3 pct. &-L, in vederea autorizarii de functionare, de catre persoane ce nu sunt an"a#ate in cadrul ISCIR, se sanctioneaza cu amenda penala de la 3 . lei la & . lei. Art. &# Constituie circumstante a"ravante comiterea uneia din faptele identificate la art. 2&-23, daca instalatiile1echipamentele sunt puse in functiune sau sunt mentinute in functiune pentru a fi utilizate de catre persoane care e-ecuta activitati de utilitate pu0lica. Art. &= 3&4 Ermatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza% a4 nerespectarea prevederilor art. + lit. c4 si e4, art. & lit. a4, 04 si e4, art. &2 lit. 04, d4, e4 si f4, art. &) lit. c4 si e4, art. &+ si ale art. &L alin. 324, cu amenda de la 2. lei la &*. lei' 04 nerespectarea prevederilor art. + lit. 04 si f4, art. & lit. c4, d4, f4 si "4, art. &2 lit. a4, c4 si "4 si ale art. &) lit. a4, 04, d4 si f4, cu amenda de la &*. lei la 2*. lei'
122

c4 nerespectarea prevederilor art. + lit. a4 si d4 si ale art. &&, cu amenda de la 2*. lei la 3*. lei' d4 nerespectarea prevederilor art. &*, cu amenda de la 3 . lei la ) . lei. 324 Constituie sanctiune contraventionala complementara suspendarea pe o perioada de pana la + luni sau retra"erea, dupa caz, a avizului, autorizatiei eli0erate de ISCIR. 334 Inspectorul de specialitate ISCIR poate fi-a prin proces-ver0al si un termen limita pentru remedierea aspectelor sesizate in urma controlului. Art. &, 3&4 Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR. 324 Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult )8 de ore de la data incheierii procesului-ver0al de constatare a contraventiei #umatate din minimul amenzii aplica0ile' inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR fac mentiune despre aceasta posi0ilitate in procesulver0al de constatare a contraventiei. 334 Impotriva procesului-ver0al de constatare a contraventiei se poate face contestatie in termen de &* zile de la data inmanarii sau comunicarii procesului-ver0al de constatare a contraventiei. 3)4 Contestatia se adreseaza inspectorului-sef al inspectiei teritoriale de care apartine inspectorul constatator. Art. &( Dispozitiile art. 2* si 2+ referitoare la contraventii se completeaza cu prevederile 9rdonantei 6uvernului nr. 212 & privind re"imul #uridic al contraventiilor, apro0ata cu modificari si completari prin 7e"ea nr. &8 12 2, cu modificarile si completarile ulterioare. Capito u VII 1 Dispozitii 5ina e Art. &3&4 $ne-ele nr. &-3 fac parte inte"ranta din prezenta le"e. 324 $ne-ele se modifica si1sau se completeaza prin hotarare a 6uvernului. Art. &? Prezenta le"e intra in vi"oare la L de zile de la data pu0licarii in Monitorul 9ficial al Romaniei, Partea I. Art. "$ Pe data intrarii in vi"oare a prezentei le"i, Decretul Consiliului de Stat nr. *8,1&L,3 privind functionarea in conditii de si"uranta a instalatiilor su0 presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de com0usti0il, pu0licat in Fuletinul 9ficial nr. &+8 din 2, octom0rie &L,3, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei le"i se a0ro"a. ANE>A Nr. 1 1 Insta atii si e*Dipa.ente eC*eptate %e a pre2e%eri e prezentei egi ANE>A Nr. & 1 Insta atii su+ presiune si insta atii %e ri%i*at * asi*e) aparate *onsu.atoare %e *o.+usti+i si *o.ponente a e a*estora ANE>A Nr. " 1 Insta atii su+ presiune) insta atii %e ri%i*at si une e insta atii %in *a%ru o+ie*ti2e or nu* eare) pre*u. si *o.ponente a e a*estora

123

1#.". Pres*rip8ii teDni*e Co e*8ia ISCIR PRESCRIPQIA TE!NICR PT R " &$$" CERINQE TE!NICE PRIVIND /ONTAREA) PUNEREA PN 0UNCQIUNE) UTILIMAREA) REPARAREA UI VERI0ICAREA TE!NICR A STIVUITOARELOR C97(C\I$ I2SP(C\I(I D( ST$T P(2TRE C92TR97E7 C$N$2(79R, R(CIPI(2T(79R SEF PR(SIE2( PI I2ST$7$\II79R D( RIDIC$T
1 ISCIR 1 Con5or. p*t. 1.& %o.eniu %e ap i*are este9 Prezenta prescrip;ie tehnic< se aplic< urm<toarelor tipuri de stivuitoare% stivuitoare autopropulsate 3motostivuitoare, electrostivuitoare4' translatoare stivuitoare.

124

CAPITOLUL >V DISCIPLINA IN /UNCA

1=.1. Dis*ip ina in .un*a@ *ontinutu %is*ip inei in .un*a.
Con8inutu %is*ip inei .un*ii Prin disciplin< se =n;ele"e totalitatea re"ulilor de comportare impuse mem0rilor unui "rup. Disciplina implic< spiritul de ordine :i presupune acceptarea li0er consim;it<, de c<tre mem0rii "rupului, a le"ilor :i re"ulilor or"aniza;ionale, precum :i a dispozi;iilor luate de conducere pentru 0unul mers al activita;ii. Disciplina muncii este =n str>ns< corela;ie cu drepturile :i =ndatoririle an"a#a;ilor. 9rice =ncalcare a drepturilor, dar mai ales a =ndatoririlor an"a#a;iilor, poate "enera acte de indisciplin<. Cunoa:terea politicilor, a re"ulilor or"aniza;ionale :i a ac;iunilor disciplinare are rolul de a preveni =nc<lcarea disciplinei. Caracterul preventiv al unor m<suri disciplinare poate fi asi"urat :i prin ac;iunea direct< a supervizorilor. Jn fi"ura este prezentat un sistem disciplinar, ca aplica0ilitate la comportamentul an"a#a;ilor mar"inali sau neproductivi .

Se apreciaz< c< cea mai 0un< disciplin< este .autodisciplina/ :i c< dac< cei mai mul;i an"a#a;i =n;ele" ce li se cere, ei =:i vor =ndeplini eficient responsa0ilit<;ile ce le revin. Totu:i, =n cadrul or"aniza;iilor e-ist< o a:a-numit< cate"orie a .an"a#a;iilor mar"inali/ care creeaz< cele mai multe pro0leme. Jn m<sura =n care patronul1mana"erul are e:ecuri cu unii an"a#a;i mar"inali, se pot produce efecte adverse. Printre pro0lemele cauzate de an"a#a;ii
125

mar"inali, pot fi men;ionate% diminuarea presti"iului or"aniza;iei ca urmare a presta;iei an"a#a;ilor mar"inali' a0senteismul' =nt>rzieri la pro"ram' diminuarea productivit<;ii muncii' alcoolismul etc. (fectele defavora0ile ale an"a#a;ilor mar"inali pot fi, =n anumite situa;ii, deose0it de importante, put>nd estompa rezultatele unor "rupuri =ntre"i. De e-emplu, un profesor incompetent, cu un comportament inadecvat sau corupt poate "enera o anumit< ima"ine asupra =ntre"ii facult<;i sau universit<;i. !fectele ne"ative ale modului n care este perceput "rupul din afara sa sunt cu at#t mai puternice, cu c#t $an"ajatul mar"inal% se afl pe o poziie mai nalt n ierarhia or"anizaiei. 0or.e a e %is*ip inei .un*ii Disciplina muncii poate fi potrivit< ca av>nd dou< forme fundamentale% tehnolo"ic< :i or"anizatoric<. Dis*ip ina teDno ogi*6. Prin tehnolo"ie se =n;ele"e totalitatea cuno:tin;elor despre metodele :i mi#loacele de efectuare a opera;iilor necesare realiz<rii produselor, lucr<rilor :i serviciilor. Jnsu:irea unei tehnolo"ii, prin procesul de pre"<tire =n cadrul unei forme de :colarizare, reprezint< formarea profesional<. Disciplina tehnolo"ic< presupune ca fiecare an"a#at, =n timpul =ndeplinirii responsa0ilit<;iilor proprii, s< respecte =ntocmai succesiunea :i con;inutul opera;iunilor prev<zute de tehnolo"ie. Respectarea disciplinei tehnolo"ice se reflect< =n realizarea procesului de producere a 0unurilor, lucr<rilor :i serviciilor f<r< incidente :i la un nivel ridicat din punct de vedere al randamentului tehnic. Dis*ip ina organizatori*6. 9 a doua latur< a disciplinei muncii vizeaz< latura or"anizatoric<. 9r"anizarea presupune a face ca un "rup social, o or"aniza:ie etc., s< func;ioneze sau s< ac;ioneze or"anic, repartiz>nd responsa0ilit<;ile :i coordon>ndu-le conform unui plan adecvat, =n scopul =ndeplinirii unui anumit o0iectiv. $ or"aniza =nseamn< a proceda metodic :i ordonat, a coordona ac;iunile-individuale sau de "rup orientate potrivit unui pro"ram temeinic sta0ilit. Disciplina or"anizatoric< a muncii presupune respectarea de c<tre to;i an"a#a;ii, indiferent de nivelul ierarhic pe care sunt situa;i, a o0li"a;iilor ce le revin, precum :i a rela;iilor de munc< sta0ilite. E5i*ien8a %is*ip inei .un*ii Datorit< aspectelor le"ale, mana"erii tre0uie s< =n;elea"< =n mod corespunz<tor disciplina :i s< :tie cum s-o administreze =n mod adecvat. 9 0un< administrare a disciplinei vizeaz< comportamentul an"a#a;ilor :i nu personalitatea lor. Scopul ac;iunilor disciplinare este realizarea o0iectivelor or"aniza;iei =n condi;ii de cre:tere a performan;elor. 7a aplicarea m<surilor disciplinare, mana"erii tre0uie s< ia =n considerare efectele acestor ac;iuni. &onsistena :i precedentul sunt importante pentru ca an"a#a;ii s< perceap< ac;iunile disciplinare ca fiind echita0ile. &onsistena disciplinei presupune a sta0ili limite :i a informa an"a#a;ii despre ceea ce este permis sau nu este permis.

126

'nconsistena disciplinei poate duce la confuzii :i incertitudine. Pentru a fi eficient<, disciplina presupune ca to;i an"a#a;ii indiferent de pozi;ia lor ierarhic< s< cunoasc< :i s< respecte re"lement<rile le"ale :i cele interne ale or"aniza;iei. C>nd oamenii percep disciplina ca fiind incorect<, ei nu-:i dau seama c< au =ncalcat o re"ula sau o norm< le"al<. Disciplina poate duce la 0une rezultate dac< m<surile disciplinare se aplic< imediat. Cu c>t timpul =ntre momentul producerii unei a0ateri :i cel al ac;iunii disciplinare este mai mare, cu at>t sunt mai reduse efectele :i eficien;a lor.$v>nd =n vedere c< cei sanc;iona;i disciplinar ar putea deveni a"resivi, mana"erii tre0uie s< ac;ioneze astfel =nc>t s< minimizeze asemenea sentimente prin o0iectivitate :i onestitate. Jntr-un anumit sens, mana"erii se pot sim;i vinova;i pentru sanc;iunile aplicate an"a#a;ilor, mai ales atunci c>nd ace:tia sunt concedia;i. (:ecul unui an"a#at poate fi datorat faptului c< mana"erul sau superiorul imediat al an"a#atului nu a fost capa0il s< creeze un mediu de munc< adecvat. Mana"erii sunt responsa0ili pentru su0ordona;ii lor :i sunt implica;i =n cazul e:ecurilor acestora. Disciplina muncii este nemi#locit le"at< de productivitatea individual< :i de "rup. $c;iunile :i sanc;iunile disciplinare sunt pozitive :i eficiente =n m<sura =n care determin< performan;ele superioare. 2um<rul mare de sanc;iuni disciplinare nu relev< o 0un< disciplina, ci dimpotriv<. Jn or"anizarea muncii, standardele devin institu;ionalizate prin roluri, proceduri :i norme de "rup. 6rupul de munc< poate sim;i incertitudinea sau poate percepe o inechitate atunci c>nd un individ a =nc<lcat normele :i standardele sta0ilite. Indivizii care =ncalc< normele or"aniza;ionale vor =nc<lca :i normele "rupului, dup< cum lipsa de disciplin< va cauza pro0leme at>t "rupului c>t :i mana"erilor. Dac< un mana"er tolereaz< un comportament inaccepta0il, indisciplinat, "rupul se va sim;i amenin;at. $c;iunile disciplinare pentru men;inerea :i respectarea standardelor le"itime ale or"aniza;iei pot impune "rupurilor de munc< norme :i rezultate reflectate =n performan;e crec>nde.

1=.&. Drepturi e si o+ igatii e angaJati or

9rice an"a#at al unei or"anizatii are anumite drepturi si o0li"atii care decur" din prevederile le"ale, precum si din contractele colective si individuale de munca, din statutul si re"ulamentele interioare. Responsa0ilitatile in domeniul drepturilor si ale disciplinei muncii revin atat mana"erilor cat si compartimentului de personal. Drepturi ega e% Conform art. &L Codul Muncii, persoana incadrata intr-o unitate are urmatoarele drepturi principale% &. sa i se asi"ure un loc de munca potrivit aptitudinilor, pre"atirii profesionale, aspiratiilor, precum si nevoilor unitatii' 2. sa fie retri0uita in raport cu cantitatea si calitatea muncii prestate, corespunzator timpului lucrat' 3. sa i se asi"ure sta0ilitatea in munca, contractul de munca neputand sa inceteze sau sa fie modificat decat in cazurile prevazute de le"e' ). sa participe la conducerea, or"anizarea si controlul activitatii unitatilor, sa alea"a si sa poata fi aleasa in or"anele de conducere colectiva'
127

*. sa 0eneficieze de conditiile create prin re"lementarile le"ale, inclusiv de concedii de studii, pentru ridicarea pre"atirii profesionale si a nivelului "eneral de cunoastere' +. sa fie promovata in cate"orii de incadrare sau in functii superioare, in raport cu pre"atirea, e-perienta, rezultatele muncii, nevoile unitatii, 0eneficiind astfel de conditiile create pentru afirmarea si valorificarea aptitudinilor si capacitatilor personale' ,. sa i se asi"ure repaus saptamanal si concediu de odihna anual platit, sa foloseasca conditiile create de societate pentru recreere, refacerea capacitatii de munca, ridicarea nivelului de cultura, sa 0eneficieze de inlesniri pentru trimiterea la odihna si tratament in statiuni 0alneoclimaterice' 8. sa 0eneficieze de conditii corespunzatoare de munca, de protectie a muncii, de asistenta medicala "ratuita, de indemnizatii de asi"urari sociale in caz de pierdere temporala a capacitatii de munca, de masuri pentru prevenirea im0olnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, precum si de masuri pentru protectia sociala a femeilor si tinerilor' in acest scop se aloca importante fonduri pentru inlaturarea cauzelor care determina accidente de munca si im0olnaviri profesionale, pentru protectia muncii si usurarea efortului fizic' L. sa 0eneficieze de pensie pentru limita de varsta sau in caz de invaliditate' & . sa foloseasca 0aza materiala a unitatilor destinata activitatii culturale si sportive' &&. sa se asocieze in or"anizatii sindicale si in alte or"anizatii o0stesti, potrivit prevederilor Constitutiei Romaniei' &2. sa se adreseze or"anelor superioare, celor de #urisdictie sau oricarui for competent, ori de cate ori considera ca a fost pre#udiciata in drepturile sale A te %repturi a e angaJati or vizeaza% dreptul la investi"atii asupra locului de munca' dreptul de a cunoaste conditiile de munca periculoase si nesi"ure' li0ertatea cuvantului' notificarea an"a#atului despre perspectiva inchiderii intreprinderii etc. O+ igatii e angaJati or9 Conform art.2 Codul Muncii, ca mem0ru al colectivului de munca, persoana incadrata intr-o unitate are urmatoarele indatoriri principale% &. sa apere proprietatea si sa contri0uie la dezvoltarea ei' 2. sa realizeze norma de munca si celelalte sarcini ce decur" din functia sau postul detinut si sa raspunda de indeplinirea lor fata de colectivul de munca si fata de conducerea unitatii' 3. sa efectueze orice activitate potrivit pre"atirii sale si nevoilor unitatii. In situatii deose0ite, determinate de necesitatea asi"urarii 0unei functionari a unitatii, fiecare are o0li"atia de a participa - indiferent de functia sau de postul pe care il ocupa - la e-ecutarea oricaror lucrari si la luarea tuturor masurilor cerute de nevoile unitatii' ). sa respecte pro"ramul de lucru, sa foloseasca inte"ral si cu eficienta timpul de munca' *. sa asi"ure utilizarea inte"rala a capacitatilor de productie, ridicarea productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor de productie, realizarea lucrarilor incredintate, in conditiile de calitate sta0ilite, cresterea eficientei activitatii unitatii in care lucreaza' +. sa respecte ordinea si disciplina la locul de munca'
128

,. sa-si ridice necontenit calificarea profesionala, nivelul de cunostinte tehnico-stiintifice si de cultura "enerala, sa urmeze si a0solve cursurile de perfectionare or"anizate sau recomandate de unitate' 8. sa respecte normele de conduita in relatiile cu ceilalti mem0ri ai colectivului de munca, sa ve"heze la aplicarea lor in viata, sa dea dovada de cinste si corectitudine, sa contri0uie la intarirea spiritului de disciplina, de intra#utorare, sa com0ata orice fel de manifestari inapoiate' L. sa asi"ure pastrarea secretului de stat si secretului de serviciu' & . sa respecte normele de protectie a muncii si sa contri0uie la preintimpinarea si inlaturarea oricaror situatii care ar putea pune in prime#die viata, inte"ritatea corporala sau sanatatea oamenilor ori 0unurile materiale. Persoanelor incadrate in munca le este interzis sa primeasca de la cetateni 0ani sau alte foloase pentru activitatile prestate in cadrul atri0utiilor de serviciu.

ANE>A
TEST STIVUITORISTI 1 E>E/PLU
LUCRARE SCRISA PENTRU E>A/INARE IN VEDEREA AUTORIMARII 1 STIVUITORIST 1 &4. Sarcinile stivuitoristului =nainte de =nceperea lucrului sunt% a4 S< controleze starea tehnica a utila#ului :i func;ionarea componentelor de securitate' 04 S< ridice sarcini mai mari decat sarcina ma-im< admis<' c4 S< cure;e c<ile de acces =n societate. 24 Condusul pe rampe sau pe drumuri cu pant< este permis< atunci c>nd% a4 Panta are inclina;ie mai mare de &+A' 04 Panta are inclina;ie mai mic< de &+A' c4 Panta este cea prescris< =n cartea utila#ului. 34 Se mic:oreaz< viteza de deplasare :i se vor emite semnale acustice% a4 7a trecerea pe l>n"< u:i, =n a"lomera;ie, la trecerea prin por;i' 04 7a trecerea peste calea ferat<' c4 7a trecerea prin hal<, pe c<i de acces. )4 Ce m<suri va lua stivuitoristul =n cazul manifest<rii tendin;ei de pierdere a sta0ilit<;ii stivuitorului 3ro;ile din spate se desprind de sol4] a4 ?a ridica sarcina la o =n<l;ime mai mare' 04 ?a mic:ora viteza de deplasare a stivuitorului' c4 ?a co0or= imediat sarcina pe sol. *4 Ro;ile directoare ale unui stivuitor industrial sunt% a4 Ro;ile din fa;a' 04 Ro;ile din spate' c4 $t>t ro;ile de fa;<, c>t :i cele din spate. +4 Deplasarea stivuitoarelor cu sarcina ridicat< la mai mult de 3 mm de la sol este permis<%
129

a4 Pentru deplasarea peste calea ferat<' 04 Pentru opera;ia de stivuire :i numai =n fa;a stivei' c4 Pe c<ile de acces din incintele =nchise. ,4 Pe timpul func;ion<rii stivuitorului cu sarcina ridicat<, sta;ionarea persoanelor =n prea#ma lui va fi permis< doar% a4 7a o distan;< mai mic< de 2,* m' 04 7a o distan;< mai mare de 2,* m' c4 2u are importan;< distan;a. 84 Jn caz de ur"en;<, stivuitorul poate fi p<r<sit, dac<% a4 Se las< sarcina ridicat< :i se tra"e fr<na de m>n<' 04 Se las< sarcina la sol, se tra"e fr>na de m>n< :i se scoate cheia din contact' c4 Se =ntrerupe contactul :i se tra"e fr>na de m>n<. L4 Cu ce sarcin< se fac =ncerc<rile dinamice ale stivuitoarelor la controlul periodic% a4 Cu sarcina nominala' 04 Cu 2* A mai mare decat sarcina nominala' c4 Cu & A mai mare decat sarcina nominala. & 4 Componentele de securitate ale stivuitorului sunt urm<toarele% a4 Centur< de si"uran;<' 04 7imitator de sarcin<' c4 5rana electrohidraulica. &&4 Supapa de si"uran;< a instala;iei hidraulice la un stivuitor are rolul de% a4 7imitator de sarcin< :i prote#area la suprasarcini' 04 $ men;ine presiunea uleiului la o valoare constant< de apro-imativ 8 ! 8* 0ari' c4 $ re"la viteza de co0or>re =n limitele prescrise. &24 Pozi;ia furcilor fa;a de a-a stivuitorului c>nd se lucreaz< cu el este% a4 7a o distan;< de * cm una de alta' 04 Jn func;ie de necesit<;i' c4 Jntotdeauna simetric<. &34 Circula;ia stivuitoarelor este interzis<% a4 Pe l>n"< utila#e, stive, la o distan;< mai mare de ,* m' 04 Jn locuri a"lomerate :i treceri =n"uste unde nu se asi"ur< "a0arite de trecere utile' c4 Pe drumuri pu0lice. &)4 9prirea motostivuitorului =n caz de pericol se poate face astfel% a4 Se opre:te motorul :i se fr>neaz<' 04 Se eli0ereaz< pedala de accelera;ie, se apas< rapid pedala de am0reia# :i cea de fr>n<, tr<">nd =n acela:i timp levierul de m>n<' c4 Se fr>neaz< lent pentru a nu se r<sturna sarcina de pe furci. &*4 Sistemul de rulare al ma:inilor mo0ile cuprinde% a4 $m0reia#ul, reductorul am0reia#ului, cutia de viteze :i "rupul diferen;ial' 04 Ro;ile din fa;< ! motoare, rotile din spate ! directoare, cele dou< pun;i fa;< :i spate' c4 Motorul termic de ac;ionare, instala;ia electric< :i instala;ia hidraulic<. &+4 7a tura;ie mare a motorului :i cu convertizorul hidraulic cuplat pentru mers =nainte sau =napoi, motostivuitorul nu demareaz<. 9 cauz< ar putea fi% a4 Sistem de r<cire defectuos' 04 Presiune sc<zut< =n convertizorul hidraulic' c4 $er =n instala;ia hidraulic<. &,4 Transportul su0stan;elor to-ice, caustice, e-plozive, etc. cu stivuitorul se va efectua% a4 2umai cu acordul sefului ierarhic'
130

04 2umai =n locuri special amena#ate' c4 2umai dac< acestea sunt am0alate conform instruc;iunilor de am0alare :i transport specifice, pe care stivuitori:tii sunt o0li"a;i s< le cunoasc< :i s< le respecte. &84 Jn cazul =n care =nc<rc<tura =mpiedic< vizi0ilitatea conduc<torului stivuitorului% a4 $cesta va mer"e cu spatele' 04 ?a mer"e cu spatele numai diri#at de alt< persoan<' c4 ?a mer"e =nainte, =ncerc>nd s< z<reasc< o0stacolele din fa;<. &L4 Care sunt consecin;ele unei uzuri neuniforme a cauciucurilor :i a unei presiuni neuniforme% a4 2u se poate transporta sarcina nominal<' 04 (-ist< pericolul de a suspenda utila#ul' c4 Se mic:oreaz< sta0ilitatea utila#ului. 2 4 Trecerea la nivel peste o cale ferat< cu stivuitorul se face% a4 90lic fa;< de calea ferat<' 04 Perpendicular pe calea ferata' c4 2u conteaz< pozi;ia.

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................... &

CAPITOLUL I 1 NOTIUNI GENERALE .............................................................................................. " &.&. ISCIR - prezentare "enerala .................................................................................................................... 3 &.2. Competente ............................................................................................................................................. 3 &.3. $tri0utii principale ale ISCIR .................................................................................................................... ) CAPITOLUL II 1 TER/ENI SI DE0INITII ............................................................................................ = CAPITOLUL III 1 CONSTRUCTIA SI 0UNCTIONAREA STIVUITOARELOR ....................................... 11 3.&. Clasificarea stivuitoarelor ....................................................................................................................... && 3.2. Constructia si descrierea tipurilor de stivuitoare' caracteristici tehnice principale ................................. 2& 3.3. Marcarea si identificarea stivuitoarelor .................................................................................................. 33 3.). Sta0ilitatea stivuitoarelor' dia"rama de sarcina ..................................................................................... 3) CAPITOLUL IV 1 CO/PONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE ............................................ "? ).&. Componente de securitate ! prezentare ............................................................................................... 3L ).2. Definirea si descrierea componentelor de securitate ............................................................................ 3L CAPITOLUL V 1 DISPOMITIVE DE 0RANARE ................................................................................. #& *.&. Dispozitive de franare ! descriere, rol, tipuri e-istente, mod de func;ionare, re"lare :i verificare ......... )2 CAPITOLUL VI 1 CA:LURI SI LANTURI .......................................................................................... #? +.&. Termeni si definitii .................................................................................................................................. )L

131

+.2. Constructie, materiale, clasificare, avanta#e, dezavanta#e ..................................................................... * +.3. ?erificarea in e-ploatare si scoaterea din uz a ca0lurilor si lanturilor .................................................... *8 CAPITOLUL VII 1 DISPOMITIVE DE /ANEVRARE A SARCINILOR ................................................. ,& ,.&. Constructia si descrierea dispozitivelor de manevrare a sarcinilor ....................................................... +2 ,.2. Sarcina limitata' notiuni "enerale ........................................................................................................... , CAPITOLUL VIII 1 AUTORIMAREA STIVUITORISTILOR ................................................................ (& 8.&. 6eneralitati, definitii ............................................................................................................................... ,2 8.2. Conditii de autorizare.............................................................................................................................. ,3 8.3. (-aminarea cursantilor si eli0erarea carnetului de autorizare ............................................................... ,3 8.). ?erificari periodice si e-tinderea autorizarii ........................................................................................... ,* CAPITOLUL I> 1 O:LIGATIILE STIVUITORISTULUI ........................................................................ (, L.&. 90li"atiile stivuitoristului inainte de inceperea lucrului ........................................................................... ,+ L.2. 90li"atiile stivuitoristului in timpul lucrului .............................................................................................. ,+ L.3. 90li"atiile stivuitoristului la sfarsitul lucrului ........................................................................................... ,, CAPITOLUL > 1 /ANEVRAREA SI E>PLOATAREA STIVUITOARELOR ............................................ (& .&. 9r"anizarea e-ploatarii, cartea stivuitorului, re"istrul de evidenta a suprave"herii ............................. ,8 & .2. 9peratorul RS?TI ................................................................................................................................. 8& & .3. Manevre permise si nepermise............................................................................................................. 82 CAPITOLUL >I 1 INTRETINEREA SI REVIMIA) /ONTAREA SI REPARAREA) VERI0ICAREA TE!NICA O0ICIALA .......................................................................... -, &&.&. Jntre;inerea si revizia stivuitoarelor ..................................................................................................... 8+ &&.2. Montarea si repararea stivuitoarelor .................................................................................................... 8, &&.3. $utorizarea de func;ionare% verificarea tehnic< oficial<, verific<ri tehnice pro"ramate si nepro"ramate ^^^^^^...^^^^. 8L CAPITOLUL >II 1 AVARII SI ACCIDENTE ............................................................................................... ?# &2.&. Cauzele avariilor :i accidentelor ....................................................................................................... L) &2.2. M<suri pentru evitarea :i eliminarea avariilor :i accidentelor ^........................................................... L+ CAPITOLUL >III 1 SANATATEA SI SECURITATEA IN /UNCA ............................................................. ?( &3.&. 7e"isla;ia =n vi"oare privind sanatatea si securitatea in munca ........................................................... L, &3.2. (chipamentul de protec;ie ^^^^^^^^^^^^^^^^.......................................................... LL &3.3. M<suri de prim a#utor =n caz de avarii, de incendiu :i =n caz de accidente la stivuitoare ^^..^....... & & CAPITOLUL >IV 1 LEGISLATIE) REGULA/ENTE) INSTRUCTIUNI ..................................................... 11$ &).&. G6 &3) 12 & ^^^^^^^^^^^^^^^^........................................................................... && &).2. 7e"ea nr. +)12 8 ^^.^^^.^^^^^^^^.............................................................................. &&) &).3. Prescrip;ii tehnice ! Colec;ia ISCIR ...^^^^^^^^^^^^^^............................................... &22 CAPITOLUL >V 1 DISCIPLINA IN /UNCA ............................................................................................. 1&" &*.&. Disciplina in munca' continutul disciplinei in munca ........................................................................... &23 &*.2. Drepturile si o0li"atiile an"a#atilor ....................................................................................................... &2* $2(B$% 132

T(ST STI?EIT9RISTI ! (B(MP7E^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..&2,

133