Sunteți pe pagina 1din 66

Capitolul II 2.1.

Internarea pacientului in spital Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata pentru servicii permanente. In spital se interneaza bolnavii in stare grava care necesita o ingrijire si supraveghere permanenta si o atentie deosebita din partea asistentei medicale. Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale : - serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este primit cu zambetul pe buze si cu cuvinte de incurajare, esentiala fiind cucerirea increderii bolnavului in profesionalismul cadrelor sanitare. Pacientii vor fi dezbracati si examinati. a nevoie pacientul este ajutat de asistenta si asezat in pozitia necesara examinarii - prelucrari sanitare - aici se face deparazitarea si imbaierea bolnavului, dupa care acesta va fi imbracat in lenjerie curata si condusa pe sectia cu paturi - sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi si sala de tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a bolnavilor spitalizati. !upa ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza biletul de internare, foaia de observatie si trece datele pacientului in registrul de internari. 2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare "olnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic. Salonul se alege in functie de starea pacientului #diagnostic, gravitatea si stadiul bolii$ si sex. %sistentul conduce bolnavul in salon, il ajuta sa-si aranjeze obiectele personale in noptiera si sa se instaleze comod si in pozitia indicata de medic in pat.

"olnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei precum si indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca este cazul si scopul acestuia. %semenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic. Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii. Pentru a crea un mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de stres este indicat ca saloanele sa aiba o capacitate de & , max. ' paturi cu o temperatura de ()-*+,- sa fie curate, linistite si bine aerisite cu aer umidificat. %sistentul va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca in prima zi de internare. "olnavilor l-i se acorda o pregatire preoperatorie si postoperatorie in vederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei si a procesului de vindecare precum si pentru evitarea unor complicatii grave si nedorite. %sistentul observa si este obligat sa consemneze aspectul general, inaltimea, greutatea, varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a bolnavului. Ea va urmarii necesitatile pacientului, manifestarile de dependenta in vederea satisfacerii acestora. Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale pacientului precum si bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei #afectiuni pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.$ 2.3. Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati a$ Pregatirea patului si accesoriului Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort a pacientului, cat si ale personalului de ingrijire. .rebuie sa-i permita pacientului sa &(&g'/e se poata misca in voie, sa

nu-i limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poate sta in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod de podea. Patul trebuie sa permita ca asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie si tratament cat mai comod. Patul trebuie sa fie usor de manipulat si curatat, prevazut cu rotite, dispozitiv de ridicare si la nevoie aparatoare. Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama si aleza. Pacientului i se ofera doua perne si o patura din lana moale, usor de intretinut. enjeria trebuie sa fie din bumbac cu cat mai putine cusaturi. -earsaful trebuie sa fie destul de mare pentru a intra sub saltea. b$ Schimbarea lenjeriei de pat Pregatirea patului fara pacient : pentru schimbarea lenjeriei de pat avem nevoie de cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne. !upa ce se indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza, in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, patura, impaturite corect. -earsaful se aseaza la mijlocul saltelei0 se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus. -earsaful se introduce adanc sub saltea la ambele capete. Se executa coltul apoi se introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului. Se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute. !aca este nevoie se aseaza musamaua si se acopera cu aleza. Pernele se introduc in fetele de perna curate si se aseaza pe pat. Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat se efectueaza atunci cand starea pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. %ceasta manevra se executa de obicei dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea pulsului si toaleta pacientului, dar la nevoie se executa de mai multe ori pe zi. In functie de starea pacientului lenjeria se poate schimba in lungime sau in latimea patului.

enjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturite in felul urmator : - patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in trei sub forma de armonica - aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie in latime, fie in lungime in functie de metoda aleasa pentru schimbarea patului - cearsaful se ruleaza in lungime 1 latime Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste si se asigura ca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri si i se cere cooperarea. Se asigura intimitatea pacientului, un mediu securizat, evitandu-se curentii de aer. %tunci cand schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului pacientul va fi intors in decubit lateral. -ele doua asistente se aseaza de o parte si de alta a patului. %sistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, sprijinindu-i capul pe antebrat. %poi cu mana dreapta , retrasa de sub axila, trage usor perna spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie. Se aseaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia flectandu-I putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. !in aceasta pozitie se intoarce pacientul in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor. Pacientul se mentine acoperit. %sistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului, sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatita mai inainte. Se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se aseaza

o perna imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si sub genunchi. Pentru a introduce pacientul in decubit lateral stanga, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept : prinde pacientul de axila stanga, il ridica usor, introduce mana dreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat si dupa aceeasi procedura intoarce pacientul in decubit lateral stang aducandu-l dincolo de cele doua suluri de lenjerie. %sistenta ruleaza mai departe, din partea dreapta, lenjeria murdara, o indeparteaza, introducand-o in sacul de rufe murdare, apoi deruleaza lenjeria curata si o intinde bine, iar pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele doua asistente. !upa acesta se efectueaza colturile. Patura de deasupra pacientului se impatureste in trei si se aseaza pe un scaun, pacientul ramane acoperit cu cearsaful folosit pana atunci. Peste aceasta asistenta aseaza cearsaful curat impaturit anterior in trei, in forma de armonica astfel ca una din marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului. -olturile de sus ale cearsafului curat se tin cu mana fie de catre pacient, fie de o alta persoana. -ele doua asistente, care sunt de o parte si de alta a patului, prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale cearsafului murdar si, printr-o miscare in directia picioarelor pacientului, indeparteaza cearsaful murdar si acopera, in aceeasi timp pacientul cu cearsaful curat. Se aseaza patura peste cearsaf, rasfrangand marginea dinspre cap peste patura. Se continua aranjarea patului , se pliaza patura cu cearsaful deasupra degetelor de la picioarele pacientului. %tunci cand pacientul poate fi asezat in pozitie sezand, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului. Procedura se efectueaza de asemenea, de catre doua persoane : una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, aseaza si deruleaza cearsaful curat.

!upa efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza trebuie schimbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cearsafului. c$ %sigurarea igienei generale si corporale Inaintea interventiei chirurgicale, bolnavul este capabil sa isi efectueze singur igiena corporala. In seara zilei precedente interventiei se face o baie generala a bolnavului si se va pregati tubul digestiv pentru interventie prin efectuarea unei clisme evacuatoare urmata de un dus. a pregatirea bolnavului pentru actul operator se va acorda atentie deosebita cavitatii bucale mai ales la cei care urmeaza sa fie intubati. Se pregateste tegumentul regiunii pe care se va opera prin spalare cu apa si sapun, degresare si dezinfectare cu alcool. !aca regiunea prezinta pilozitati acestea vor fi rase cu aparat de ras individual. 2egiunea astfel pregatita va fi protejata cu un pansament steril. Se indeparteaza bijuteriile bolnavului, proteza dentara daca exista. "olnavul va fi imbracat cu lenjerie curata, se verifica starea de curatenie in regiunile : - inghinala - ombilic - axile - spatii interdigitale - unghiile d$ Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a bolnavului imobilizat %sistenta va colecta date referitoare la starea pacientului, daca se poate spala singur sau nu. -u aceasta ocazie se observa si starea tegumentelor si aparitia unor eventuale modificari. Se verifica temperatura ambianta #*+-*(,-$ si se evita curentii de aer. "olnavul va fi izolat cu un paravan de anturajul sau. Se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarea lenjeriei patului, lenjeriei bolnavului si materialele necesare pentru prevenirea escarelor. .emperatura apei trebuie sa fie le 34-3),-.

"olnavul va fi dezbracat complet si se va acoperii cu un cearsaf si patura. Se descopera progresiv numai partea care se va spala. Se stoarce bine buretele sau manusa de baie pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav. 5rdinea in care se face toaleta este : spalat, clatit, uscat. Se sapuneste regiunea dupa care se clateste ferm, dar fara brutalitate. %pa calda trebuie sa fie din abundenta, sa fie schimbata ori de cate ori este nevoie. Se insista la pliuri sub sani, la maini, la spatii interdigitale, la coate si axile. Se mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor. a toaleta pe regiuni la patul bolnavului, patul va fi protejat cu musamaua si aleza in functie de regiunea pe care o spalam. bolnavul in pat se va respecta urmatoarea succesiune : - fata - gat - urechi - brate si maini - parte anterioara torace - abdomen - fata anterioara coapse "olnavul va fi intors in decubit lateral si se vor spala : - spatele - fesele - fata posterioara a coapselor "olnavul se aduce din nou in decubit dorsal - gambele si picioarele - organele genitale externe - ingrijirea parului - toaleta cavitatii bucale .oaleta pe regiuni a toaleta pe regiuni cu

Ingrijirea ochilor are ca scop indepartarea secretiilor si prevenirea infectiilor oculare . 6ateriale necesare : - apa sau ser fiziologic - tampon de tifon - comprese - manusi de baie - prosop - tavita renala "olnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser fiziologic, cu mana acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la comisura externa spre cea interna. a pacientii inconstienti secretiile oculare se indeparteaza in mod regulat, se aplica comprese imbibate in ser fiziologic si se picura lacrimi artificiale in mod repetat. ii$ Ingrijirea mucoasei nazale Scop : mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare, prevenirea infectiilor nazale si a leziunilor mucoasei nazale in cazul in care pacientul prezinta sonda endo-nazala. 6ateriale necesare - tampoane sterile montate pe bastonase - ser fiziologic - apa oxigenata diluata - tavita renala - manusi de protectie .ehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte. Se dezlipeste adezivul cu care este lipita sonda. Sonda se retrage cu /-' cm. 7osele nazale se curata fiecare cu cate un tampon umezit cu ser fiziologic, iar crustele se curata cu apa oxigenata diluata. Se curata si sonda, apoi se reintroduce si se fixeaza.

Se supravegheaza functionalitatea sondei si pacientul. iii$ Ingrijirea urechilor Scop: - mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern - indepartarea depozitelor patologice din conductul auditiv extern si a dopurilor de cerumen 6ateriale necesare: - tampoane sterile montate pe betisoare - apa - sapun - manusa de baie - prosop - tavita renala .ehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte, se introduce tamponul in conductul auditiv extern si se curata cu tamponul uscat. a introducerea tamponului trebuie avut grija de limita vizibilitatii. Pavilionul urechii se spala cu mana cu manusa, cu apa si sapun curatand cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara. Se limpezeste si se usuca cu prosopul. 7iecare ureche se curata cu un tampon separat si daca din conductul auditiv extern se scurge lichid cefalorahidian sau sange se va chema medicul. iv$ Ingrijirea cavitatii bucale Scop: - obtinerea unei stari de bine a bolnavului - profilaxia infectiilor cavitatii bucale - profilaxia cariilor dentare 6ateriale necesare - la pacienti constienti - periuta

- pasta de dinti - prosop - tavita renala sau lighian - pahar cu apa - la pacienti inconstienti - comprese - tampoane sterile din tifon - deschizator de gura - spatula linguala - pensa port-tampon - glicerina boraxata *+8 - tavita renala - manusi sterile .ehnica : - pozitia pacientului este in decubit dorsal cu capul deoparte, cu prosopul protejand lenjeria. Se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare, se sterge limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadei dentare ca tampoane imbinate in glicerina boraxata cu miscari dinauntru in afara. -u un alt tampon se sterg dintii, apoi se ung buzele. .oaleta se poate face si cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mana fiind acoperita cu manusa. a pacientii care prezinta proteza dentara, acesta se va scoate, spala si pastra intr-un pahar cu apa. v$ Ingrijirea unghiilor Scop: - asigurarea igienei pacientului - indepartarea depozitului subunghial care contine germeni patogeni 6ateriale necesare : - apa si sapun - forfecuta, periuta de unghii

- pila - prosop .ehnica : - unghiile se spala cu apa, sapun si periuta. Pentru spalarea piciorului acesta va fi introdus intr-un lighian. !upa spalare se face taierea unghiilor cu mare atentie pentru a nu leza tesuturile din jur. Instrumentele dupa utilizare se dezinfecteaza. vi$ Ingrijirea parului Scop: - pregatirea pentru operatii in zona fetei - pregatirea pentru EE9 - spalare igienica la pacientul cu spitalizare indelungata - pentru starea de bine a pacientului -ontraindicatii - fracturi ale craniului - politraumatizatii - bolnavii cu febra - boli ale pielii capului 6ateriale necesare - musama, aleza - lighian - apa calda - sampon, sapun - prosop - piaptan - uscator de par .ehnica : - temperatura camerei trebuie sa fie intre **-*&,-. Pozitia bolnavului este in functie de starea sa : - sezand pe un scaun cu capul in fata

- sezand in pat - decubit dorsal oblic Se protejeaza patul cu musama si aleza. Se aseaza lighianul in functie de pozitia bolnavului astfel incat parul sa ajunga in lighian . se umezeste parul, se samponeaza, se maseaza usor pielea capului, se limpezeste, se usuca, se piaptana. Se protejeaza pielea capului cu un prosop si pacientul va sta confortabil in pat. vii$ .oaleta intima Scop: - igienic - mentinerea unei stari de confort fizic - in vederea efectuarii unor tehnici la acest nivel - sondajul vezical la femei si barbati - recoltarea de urina pentru urocultura Se face de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, la cei cu sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala sau a organelor genitale, a cailor urinare si in perioadele menstruale la femei. 6ateriale necesare - paravan - doua bazinete - tampoane sterile din vata sau comprese - pensa port-tampon - cana cu apa calda - sapun lichid - prosop - manusa de cauciuc, manusa de baie - musama, aleza

Se controleaza temperatura apei, se pregateste patul cu musama si aleza. Se asigura intimitatea bolnavului cu paravanul. "olnavul se aseaza in pozitie ginecologica, se serveste cu un bazinet pentru a urina. Se pune al doilea bazinet, se imbraca manusa de cauciuc peste care se ia manusa de baie. Se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus turnand apa si sapun. Se limpezeste abundent, se indeparteaza bazinetul. Se usuca prin tamponare cu prosopul. Pliurile se pudreaza cu talc. e$ 5bservarea pozitiei bolnavului in pat %dus de la sala de operatie, bolnavul va fi asezat in pat si acoperit cu paturi, fara perna pana la trezire. El va sta in decubit dorsal, cu capul intors intro parte cu tavita renala langa cap pentru a capta eventualele vomismente. %sistenta va supraveghea bolnavul pana la completa sa trezire, trebuie sasi dea seama daca operatul este prea palid, daca anormal agitat, daca operatul este intr-o stare grava, daca prezinta transpiratii reci sau cianoza. !upa trezirea bolnavului, asistenta ii va pune perna, il va servi cu ceai sau apa daca nu este contraindicat. In caz de indicatii ii va umezi limba, buzele cu comprese ude. !upa interventii intraabdominale, in general, bolnavii tind sa adopte o pozitie antalgica de decubit dorsal cu genunchii flectati, numita pozitie 7o:ler, acesta fiind o pozitie care asigura relaxarea musculaturii abdominale si deci amelioreaza durerea locala. f$ Schimbarea pozitiei bolnavului si mobilizarea bolnavului Schimbarea pozitiei poate fi activa sau pasiva , cu ajutorul asistentei. a mobilizarea pacientului trebuie respectate unele principii : - sunt necesare doua asistente - prinderea pacientului se face precis si sigur - exercitiile se fac intotdeauna inainte de mese - aceste exercitii fizice trebuie intercalate cu exercitii de respiratie

- mobilizarea se incepe incet si se continua in functie de raspunsul fizic al pacientului Scopul mobilizarii este miscarea pacientului in vederea prevenirii escarelor ce pot sa apara din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei. Schimbarea pozitiei pacientilor imobilizati se face din * in * ore, masandu-se zonele de presiune predispuse escarelor. 6obilizarea precoce a pacientului favorizeaza mentinerea mobilitatii articulare, normalizarea tonusului muscular si stimuleaza metabolismul. !e asemenea favorizeaza circulatia sangelui, prevenind tromboflebitele si pneumoniile. "olnavii operati vor fi mobilizati precoce si gradat. abdominal. g$ -aptarea eliminarilor Scop : observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejectiilor precum si descoperirea modificarilor lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului i$ -aptarea materiei fecale Se separa patul de restul salonului cu paravan, se indeparteaza patura si cearsaful care acopera pacientul. Patul se protejeaza cu musamaua si aleza. Pacientul se dezbraca si se introduce bazinetul cald sub zona sacrala apoi se acopera cu invelitoarea. Se efectueaza toaleta regiunii perianale si se indeparteaza bazinetul cu atentie. !upa ce se acopera cu capacul se indeparteaza din salon. Se imbraca pacientul, se reface patul. Salonul se aeriseste si se spala mainile pacientului. Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala in locuri special amenajate. ii$ -aptarea urinei Servirea urinarelor se face in mod asemanator cu a bazinetelor. !upa utilizare se golesc imediat, se spala la jet de apa calda si se dezinfecteaza. a inceput se va efectua mobilizarea activa in pat inlaturandu-se astfel contractura peretelui

;u trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urinei0 poate indica unele diagnostice. iii$ -aptarea sputei Se face in recipiente spalate, sterilizate, uscate si in care se pune solutie lizol 38 sau fenol *,/8, amestecata cu soda caustica. %tunci cand se recolteaza in vederea unor analize de laborator nu se foloseste dezinfectant. Se instruieste pacientul sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa foloseasca recipientul dat. I se asigura scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba la nevoie. !upa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu perii special tinute in solutie dezinfectanta. Se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare. iv$ -aptarea varsaturilor Pacientul se aseaza in functie de starea generala in pozitie sezand, decubit dorsal cu capul intors intr-o parte, decubit lateral #pozitie de siguranta$. enjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza, iar pacientul cu un prosop in jurul gatului. Proteza dentara mobila se indeparteaza unde este cazul si se ofera pacientului o tavita renala. Se incurajeaza pacientul, i se ofera pahar cu apa sa-si clateasca gura. I se ofera cuburi de gheata, lichide reci in cantitati mici. <arsatura se pastreaza pentru vizita medicala. -aracterul varsaturii si frecventa se noteaza in foaia de temperatura. Se spala si se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare. 2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative Supravegherea functiilor vitale in hemoragiile masive se face din ora in ora. %sistenta supravegheaza bolnavul, va inregistra daca respiratia este modificata, cu salturi sau daca se face cu dificultate. "una desfasurare a evolutiei postoperatorii se urmareste dupa graficul temperaturii, al pulsului si prin inregistrarea tensiunii arteriale.

a$ 2espiratia se masoara in scopul evaluarii functiei respiratorii a pacientului, fiind indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului. Elemente de apreciat sunt : - tipul respiratiei - amplitudinea miscarilor respiratorii - ritmul - frecventa 6ateriale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de temperatura. %sistenta aseaza pacientul in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi executat. Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui si numara inspiratiile timp de un minut. 2espiratia se noteaza cu culoare verde. 7iecare linie orizontala corespunde la doua respiratii. <alorile normale a respiratiei sunt : - la nou-nascut 3+-/+ respiratii 1 minut - la * ani */-3/ respiratii 1 minut - la adulti ('-() respiratii 1 minut - la varstnici (/-*/ respiratii 1 minut b$ 5rice operat poate prezenta in primele zile dupa operatie o usoara ascensiune termica #34,/-3),-$. %ceasta curba este in descrestere incepand din a treia - a patra zi. !aca aceasta descrestere nu se produce sau dimpotriva, temperatura creste, explicatia consta de obicei intr-o infectie la nivelul plagii operatorii. .emperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice. 6asurarea temperaturii in axila : se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand. Se ridica bratul bolnavului, se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei paralel cu toracele.

Se apropie bratul pe trunchi cu bratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. .ermometrul se mentine timp de zece minute. 6asurarea temperaturii in cavitatea bucala: se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pa latura externa a arcadei dentare. Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas. .ermometrul se mentine cinci minute. In cazul masurarii temperaturii pe cale rectala se lubrifiaza termometrul. Se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurandu-i intimitatea. Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si inaintare. Se mentine trei minute. !upa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate, se sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala termometrul, se scutura si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta #cloramina (8$. In foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni de grad. <alorile normale a temperaturii : - copil 3'-34,),- adult 3'-34,- varstnic 3/-3',c$ Pulsul trebuie sa urmeze curba temperaturii. -u cat temperatura este mai mare cu atat pulsul este mai accelerat, pana la valoarea de (++ batai 1 minut dar daca acest ritm se mentine si in zilele urmatoare, bolnavul trebuie tinut sub supraveghere permanenta. 7actori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici #varsta, inaltimea, greutatea, somnul, alimentatia, efortul fizic$, factori psihologici #emotiile, plansul, mania$, factori sociali #mediul ambiant$. Pulsul poate fi luat la orice artera accesibila palpatiei care poate fi comprimat pe un plan osos : radiala,

temporala superficiala, carotida, humerala, brahiala, femurala . In practica curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale. 6ateriale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. a luarea pulsului, bolnavul trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin /-(+ minute inainte de numaratoare, intru-cat un efort sau o emotie oarecare in timpul sau inaintea luarii pulsului ar putea modifica valorile reale. "ratul bolnavului trebuie sa fie sprijinit, pentru ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, dam de un sant marginit de tendoanele muschilor flexor radial al carpului si brahioradial in profunzimea caruia se gaseste artera radiala. Palparea pulsului se face cu varful degetelor index, mediu si inelar de la mana dreapta. !upa ce s-a reperat santul lui, se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete palpatoare, pana la perceperea zvacuiturilor pline ale pulsului. 7ixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se imbratiseaza antebratul la nivelul respectiv. ;otarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespunde la patru pulsatii. <alorile normale a pulsului sunt : - la nou-nascut (3+-(&+ pulsatii 1 minut - la copil mic (++-(*+ pulsatii 1 minut - la adult =+-(++ pulsatii 1 minut - la varstnic )+-=+ pulsatii 1 minut d$ .ensiunea arteriala trebuie controlata la toti bolnavii postoperator si in special la cei hipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte semne poate indica o complicatie hemoragica. Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare #forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor$.

6aterialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale #cu mercur 2iva 2occi sau cu manometru$, stetoscop biauricular, tampoane de vata si alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului si creion sau pix rosu pentru insemnarea valorilor in foaia de temperatura. Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale : auscultatoric si palpatoric. 6etoda auscultatorie : se explica pacientului tehnica si i se asigura un repaus fizic aproximativ (/ minute. %sistenta se spala pe maini, aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului sprijinit si in extensie. 6embrana stetoscopului se fixeaza pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urechi. Se pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile. %erul din manseta se decomprima usor prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot arterial, care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime #sistolice$. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnata. Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului in momentul in care zgomotele dispar acesta reprezentand tensiunea arteriala minima #diastolica$. Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute. a metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale. ;u se foloseste stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei auscultatorii. %re dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare. Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de

mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat. <alorile normale ale tensiunii arteriale sunt : - la copil intre (-3 ani - la copil intre &-(( ani - la copil si la adolescenti (*-(/ ani - la adult - la varstnici 4/1=+-/+1'+ mm>g =+1(++-'+1'/ mm>g (++1(*+-'+14/ mm>g ((/1(&+-4/1=+ mm>g ?(/+1?=+ mm>g

e$ @rmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric. 6ai ales in cazul hemoragiilor masive este importanta rehidratarea organismului. Pentru masurarea diurezei urina se colecteaza pe *& de ore in recipiente cilindrice, gradate, cu gat larg, spalate si clatite cu apa distilata. -olectarea se incepe dimineata la o anumita ora si se termina a doua zi la aceeasi ora. Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina cristale de timol. !iureza se noteaza in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective. Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de temperatura corespunde la (++ ml de urina. -antitatea de urina eliminata in *& de ore in mod normal este de aproximativ (/++ ml. 2.5. Alimentatia bolnavului Se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primii numai lichide reci cu lingurita sau paiul si bucatele de gheata, in prima zi, eventual lapte rece in cantitati mici #*+-3+ ml$ din ora in ora. In functie de evolutie a doua zi de la sangerare sunt permise (*-(& mese compuse din (/+-*++ ml lapte, regim hidrozaharat. Incepand cu a treia zi regimul se imbogateste adaugandu-se supe mucilaginoase, gris cu lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moale , carne slaba de vita sau pasare, legume fierte ajungandu-se in cateva zile #/-4$ la o ratie calorica de (/++-*+++ calorii.

2. . Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului %sistenta aplica punga cu gheata in regiunea epiglotica. Pregateste sange izogrup, izo 2h si instaleaza transfuzia de sange. %dministreaza medicatia hemostatica : - -a-l* - 9luconat de -alciu - vitaminele A, - #7itomenadion, %cid ascorbic$ - <enostat #Etamsilat$ - .rombina - %drenostazin !e asemenea instaleaza perfuzia cu substituenti de volum : - 6acrodex #!extran 4+$ - 2heomacrodex #!extran &+$ In lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau glucoza, insa acestea au actiune mai slaba pentru refacerea volemiei. %sistenta pregateste si administreaza in cazurile indicate sedative : - 7enobarbital - !iazepam pentru calmarea starii de agitatie. Se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deoarece hemoragia se opreste mai usor daca stomacul este colabat. In plus evacuarea stomacului, oprind greturile si varsaturile il pune in repaus si favorizeaza hemostaza. Se controleaza daca sangerarea gastrica este activa in momentul examinarii. Se determina cantitatea de sange pierduta intr-un interval de timp. Se apreciaza eficacitatea terapiei instituite. In scop hemostatic se pot efectua spalari gastrice #refrigeratie gastrica prin spalatura continua$ cu apa rece si %drenostazin. 6edicatia hemostatica :

- 9luconat de calciu : intervine in metabolismul apei si in coagularea sangelui. -a actiune terapeutica, are rol plastic in formarea sistemului osos. - -a-l* : este un antialergic, antiedematos, antispastic. Este indicat in : - spasmofilie - tetanie - edeme - stari alergice - hemoragii - <enostat : este o substanta cu proprietati hemocoagulante de tip enzimatic #activeaza transformarea fibrinogenului in fibrina$, timpul de coagulare #..-.$ scade la (13 din valoarea sa initiala, iar timpul de sangerare #..S.$ pana la (1/, iar indicele de protrombina ramane nemodificat. Se administreaza parenteral, in injectii subcutanate sau intravenoase la adulti (-* fiole pe zi. - .rombina : transforma fibrinogenul in fibrina fiind indispensabila in procesul de coagulare. Indicatii gastroduodenale. %dministrare : * grame pulbere dizolvata in /-(+ ml apa distilata sau ser fiziologic - %drenostazin : hemostatic capilar care actioneaza prin vasoconstrictie prin cresterea rezistentei peretelui capilar si scaderea permeabilitatii lui, normalizeaza ..S. prelungit patologic fara a influenta procesul de coagulare a sangelui. ;u modifica tensiunea arteriala si pulsul. 6od de administrare : parenteral intramuscular sau in perfuzie endovenoasa #PE<$. !ozele obisnuite : - intramuscular (-3 fiole a (,/ mg 1 zi : hemostatic local pe plagi sangerande, hemoragii

- intravenos in PE< ( fiola a /+ mg in /++ ml solutie glucoza sau clorurata izotona. 2eactii adverse : in cazuri exceptionale %drenostazinul poate produce efecte psihomimetice. - <itamina A #7itomenadion$ : vitamina A naturala cu actiune antihemoragica specific antagonista anticoagulantelor de tip cumarinic. Stimuleaza sinteza protrombinei si a convertinei. !upa 3-/ ore de la administrare protrombina creste suficient pentru producerea hemostazei. 2eactii adverse : injectarea intravenoasa rapida poate provoca congestia fetei, sudoratie, senzatie de constrictie toracica, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps. 6od de administrare : parenteral in injectii intravenoase, lent sau adaugata in PE<, doza obisnuita fiind de +,++*-+,+(+ g #(1/-( fiole 1 zi$ - <itamina - #acid ascorbic$ : intervine in procesul de coagulare a sangelui, are rol in respiratia celulara, in metabolismul protidelor, glucidelor si lipidelor, in formarea substantei intracelulare, scade permeabilitatea capilarelor, mareste rezistenta organismului fata de infectii. - !extran 4+ este un polimer al glucozei prezent sub forma de solutie '8 in clorura de sodiu +,=8 sau glucoza /8. %mbele solutii sunt izotonice cu sangele prin continutul in substante cristaloide. -a actiune terapeutica !extran 4+ are ca actiune majora expansionarea volumului circulant in cazurile in care acesta prezinta o scadere importanta. 6od de administrare : parenteral in PE< /++-(+++ ml 1 zi cantitatea nu trebuie sa depaseasca *+ ml 1 Bg corp in prima zi si (+ ml 1 Bg corp in urmatoarele. -oncentratia hemoglobinei nu trebuie sa scada sub (+8. 7enobarbital : este un sedativ, hipnotic de lunga durata, anticonvulsivant, slab antispastic si vasodilatator. %re actiune inductoare enzimatica.

6od de administrare : parenterala in injectii intramusculare (1*-( fiola. - !iazepam : este o substanta din clasa "enzodiazepinelor cu actiune tranchilizanta, relaxanta musculara si stabilizatoare neurovegetativa. 6od de administrare : intramuscular sau intravenos lent *-(+ mg. %ccidente : administrarea rapida a diazepamului poate induce stopul respirator. - Somatostatina : exercita o actiune vasoconstrictoare specifica fara a determina modificari sistemice importante. 6od de administrare */+-/++ Cg 1 ora in PE<. 2.!. "ecoltarea produselor biologice si patologice Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia si eficacitatea tratamentului aplicat, semnaleaza aparitia unor complicatii. 2ecoltarea produselor este efectuata de asistenta in majoritatea cazurilor. %cesta trebuie sa respecte orarul recoltarilor, sa cunoasca tehnicile corecte de recoltare a diferitelor produse, sa completeze buletinul de analize, sa eticheteze produsul rezultat pentru a evita inlocuirea rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la erori grave. %sistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau in timpul recoltarii si comportamentul sau pentru reusita acestuia. 7izic bolnavul va fi pregatit printr-o dieta adecvata, repaus la pat si asezarea lui in pozitia necesara recoltarii. Se va avea grija la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea produsului recoltat. .ransportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat acestea sa ajunga la laborator cat mai repede si in starea in care au fost eliberate din organism. Exista o serie de examene de laborator efectuate inaintea tuturor

interventiilor chirurgicale indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatirea pacientului si indiferent de starea sa generala cum ar fi : - timpul de sangerare #..S.$ - timpul de coagulare #..-.$ - determinarea grupului sanguin - hematocritul #>tc$ - hemograma - glicemie - uree sanguina Se recolteaza scaunul pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a sangelui din materiile fecale #reactia %dler sau 9regersen$. In cazurile grave : stari de soc se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele de coagulare. 2.#. $regatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune In cazul interventiilor pe tubul digestiv exista si examinari speciale ca : - examene radiologice cu substante de contrast - gastroscopie - sondaj gastric etc. Participarea pacientului la gastroscopie : gastroscopia este vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul instrumentului optic numit gastroscop. %sistentul va pregati materialele necesare : - masti sterile - manusi sterile - tavita renala - pipe 9uedell - substante dezinfectante

- medicamente : - Emetiral - %tropina - %drenalina - Scobutil - !iazepam - seringi - glicerina sterila pentru lubrefiere !upa pregatirea materialelor necesare asistenta pregateste psihic si fizic pacientul. <a explica pacientului tehnica explorarii, aspectele dezagreabile ale acesteia, fapt ce solicita multa cooperare. Se executa golirea si curatirea completa a stomacului. In seara precedenta examinarii daca examinarea resturilor stomacale este defectuoasa se va efectua o spalatura gastrica dupa care bolnavul nu va mai manca nimic in afara de o tableta de !iazepam. In dimineata examinarii bolnavul nu mananca si nu fumeaza. -u &+-/+ de minute inainte de gastroscopie i se va administra %tropina #daca nu exista contraindicatii$, Scobutil sau !iazepam cu efect sedativ pentru prevenirea accidentelor si incidentelor. Se efectueaza anestezia bazei limbii si a faringelui cu ;ovocaina (8 sau idocaina SpraD. "olnavul va fi asezat in decubit lateral stang pe o pernita tare, cu capul in extensie fortata. @na din asistente comunica cu bolnavul si sustine tavita renala iar cea dea doua deserveste medicul. !upa tehnica bolnavul va fi supravegheat timp de 3+ de minute in sala de examinare si inca * ore in salon, timp in care acesta nu mananca si nu bea. !aca bolnavul acuza dureri si nu reuseste sa elimine aerul si mucozitatile din stomac, la indicatia medicului acestea vor fi inlaturate prin introducerea unei sonde gastrice.

2.%. $regatirea preoperatorie si ingri&irile postoperatorii Pregatirea preoperatorie a pacientului depinde de bolile insotitoare #anemie, diabet zaharat, boli hepatice, pulmonare$ si de timpul avut la dispozitie. Pregatirea preoperatorie a bolnavului consta intr-o pregatire locala si generala . a$ Pregatirea generala preoperatorie : - examenul clinic - se efectueaza de medicul chirurg asistat de asistenta. !episteaza deficientele si bolile insotitoare completate de analize paraclinice si de laborator - pregatirea psihica - bolnavul se informeaza asupra interventiei, se cere consimtamantul personal, iar pentru minori, cea a parintilor. - ingrijiri igienice - se efectueaza baia partiala pasiv #ajutat$ sau activ in functie de starea pacientului. - se urmaresc atent functiile vitale si vegetative - regim dietetic preoperator : regim hidro-lactat, lichide reci, gheata, lapte, budinci, piureuri b$ Pregatirea din preziua operatiei Se asigura repausul fizic, intelectual si psihic. Se incepe dieta corespunzatoare. Seara se poate efectua o clisma evacuatoare. Pregatirea locala : se curata pielea cu apa, sapun, se va insista la pliuri, ombilic. Pielea paroasa se rade, se vor evita micile taieturi #escoriatii$, se degreseaza pielea cu comprese sterile imbinate in eter. Se dezinfecteaza cu antiseptic #"etadina sau Iod$ si se acopera cu comprese sterile. c$ Pregatirea din dimineata zilei interventiei chirurgicale %limentatia se intrerupe cu cel putin (* ore inaintea interventiei chirurgicale. Parul va fi legat sub boneta, iar protezele dentare se indeparteaza. "ijuteriile vor fi date familiei cu proces verbal. In caz ca pacientul nu are

familie, bunurile se vor preda la secretariat sau asistentei sefe sau medicului sef de garda, de asemenea insotit de proces verbal de predare-primire. Se indeparteaza lacul de pe unghii, fardul de ten si buze. 9olirea vezicii urinare se face spontan sau cu ajutorul sondei 7oleD sau !emeure. Se administreaza medicatia in doze stabilite de anestezist : - medicatia de inductie - "arbiturice #.hiopental$ - opioide #7entanDl, 6orfina$ - benzodiazepine #!iazepam, 6idazolam, orazepam$ - miorelaxante #Succinilcolina, Pavulon, %rduan, .racrium, Esmeron, ;orcuron$ - alte medicamente folosite in inductie : Etomidat, Propofol, Aetamina - vagolitice #%tropina - mai ales daca se administreaza Aetamina$ d$ Pregatirea preoperatorie in cazul interventiilor de urgenta Se incepe tratamentul socului inca din clipa in care bolnavul soseste la spital. "olnavul va fi dezbracat, la nevoie hainele vor fi taiate. a indicatia medicului se face spalatura gastrica in vederea golirii stomacului. Se face toaleta generala a pacientului, dezinfectie tip III a regiunii operate : se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza, se degreseaza. Se aplica de doua ori dezinfectantul, la intervalul de *E3+E. Se urmaresc functiile vitale si vegetative. Se recolteaza sange pentru analize de laborator : <S>, grup sanguin, .S, .-, hemograma. Ingrijirea postoperatorie a bolnavului Incepe imediat dupa interventie si dureaza pana la vindecarea completa a bolnavului. %ceste ingrijiri se acorda in functie de natura interventiei, de complicatiile care survin intraoperator, de felul anesteziei si de starea generala a bolnavului.

Scopul este restabilirea functiei organismului, asigurarea cicatrizarii plagii si prevenirea complicatiilor postoperatorii. !upa interventie din sala de operatie, bolnavul va fi transportat cu patul rulant sau caruciorul, acoperit pentru a fi ferit de curentii de aer. 5peratul va sta in decubit dorsal, capul intr-o parte pentru a nu aspira eventualele vomismente. <a fi urmarit aspectul fetei, respiratia, pulsul, tensiunea, temperatura. Patul trebuie sa fie accesibil din toate partile si la pat sa fie instalatie de 5 * si monitor pentru monitorizarea functiei cardiace. .emperatura camerei trebuie sa fie intre ()-*+,-. Sarcina asistentei este de a supraveghea pacientul pana la aparitia reflexelor de deglutitie, tuse, faringiene sau corneene si pana la revenirea completa a starii de cunostinta. .rebuie sa depisteze eventualele complicatii. !urerile parietale pot aparea datorita tractiunii musculare asupra suturii cand bolnavul se misca. a indicatia medicului se pot administra calmante, anestezice. !urerile profunde pot avea cauza drenurile prea profunde sau cudate. 6edicul chirurg va indica conduita de urgenta. 5bservarea distensiei digestive : dupa interventia chirurgicala poate aparea retentie de gaze, de obicei de scurta durata #3 zile$. !aca dureaza peste 3 zile pana la reluarea tranzitului intestinal se aplica tubul de gaze, se fac clisme evacuatoare, aspiratie continua. I se interzice pacientului sa consume alimente peroral pana la aparitia flatulentei. 2.1'. (ducatia pentru sanatate Profilaxia bolii Educatia sanitara are o importanta deosebita in prevenirea hemoragiei digestive superioare si astfel evitarea suferintei bolnavului prin interventie chirurgicala si implicit scaderea rezistentei organismului acestuia fata de imbolnavirii.

Se recomanda respectarea unor masuri profilactice cum ar fi : (, o alimentatie echilibrata si rationala cu evitarea abuzurilor de orice fel0 *, evitarea fumatului si a cafelei care sunt daunatoare0 3, evitarea condimentelor servite in exces0 &, evitarea abuzului de bauturi alcoolice care pregatesc calea unor boli severe0 /, abuzurile de medicamente : antibiotice, aspirina, purgative ', alimentele prea fierbinti ca si cele prea reci 4, se recomanda evitarea utilizarii de - %spirina - 7enilbutazona - Indometacin - -orticosteroizi - alte medicamente in exces ), diferite tulburari digestive, chiar si mai putin alarmante trebuie sa ne conduca la medic pentru a nu lasa sa evolueze o boala care mai tarziu se poate agrava =, respectarea orarului de masa (+, evitarea stresului Se recomanda regim alimentar individualizat si adaptat stadiului in care se afla boala cu protejarea mucoasei gastrice #alimente bine mestecate$ si cu protectie termica. 2.11. ()ternarea bolnavului 6edicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand acesta nu mai necesita o supraveghere permanenta si poate continua tratamentul prescris la domiciliu. %sistenta va pune la dispozitia medicului documentele

bolnavului necesare formularii epicrizei si completarii biletului de iesire si va asigura alimentatia bolnavului pana la externare. %sistenta va anunta familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va avea grija ca bolnavul sa-si primeasca lucrurile personale de la magazia spitalului si sa aiba o imbracaminte corespunzatoare anotimpului. <a aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire. %sistenta va conduce bolnavul la iesire unde il lasa in grija apartinatorilor.

CA* +". I

!ate despre pacient culese prin interviu, observaFie Gi anamnezH ,A-( $("S.+A/( ;ume0 6. Prenume0 P. Sex:7 <Irsta0 /3 ani !iagnostic curent: fibrom uterin %cte chirurgicale0 hernie ombilicalH-operatH Jn (='/ ,A-( S.CI.1C2/-2"A/( !omiciliu: "acau 2esponsabilitHFi Gi roluri Jn familie: soFie, mamH, venituri modeste. Pe ce persoane se poate bizui: fiul cel mic "(S2"S( 3I+A+CIA"( 5cupaFia prezentH: casnicH. -um afecteazH boala actualH profesia: %sigurare de sHnHtate: pacienta asiguratK prin -;%S. IS.52I-@ P%-IE;.@ @I EducaFia: superioarH. imba vorbitH: romInH. Planuri de viitor: %titudinea faFH de sHnHtate1 boalH: cooperantH, JnFelege restricFiile impuse de boala sa 2eligie: creGtin-ortodoxH nepracticantH. S.I !E <I%LM

%ctivitHFi recreative: grHdinHrit 7actori de risc: Pacienta ne declarK cK nu este consumatoare de etanol, nu fumeazK, nu consumK cafea, nu urmeazK nici un regim alimentar. ocuinFH: locuieGte singurH Jntr-un apartament cu douH camere, echipat corespunzHtor. ;I<E !E !EN<5 .%2E: ;ormal !%.E PSI>5 59I-E 5rientare: orientatK temporo spaFial Gi relativ la propria persoanH %tenFia: normalH 6emoria: normalH %bilitatea de a folosi informaFii: normalH S56;@ : somn odihnitor !@2E2I: dureri localizate Jn zona lombo-pelvina 65"I I.%.E: dependentH -e tip de efort tolereazH: scHzut. Postura: adoptK poziFie antalgicK pentru ameliorarea durerii %rticulaFii: mobile. 6uGchi: bine structuraFi. %ctivitHFi zilnice: independentH SI6L@2I <ederea: acuitatea normalH %uzul: acuitatea normalH 6irosul: acuitatea normalH 9ustul: acuitatea neafectat. PipHitul cu ochii JnchiGi: neafectat. -%P%-I.%.E% !E -56@;I-%2E !efecte de vedere: nu

<ocabular: bogat %titudine: stare generalH modificatH, ascultH Gi urmeazH sfaturile personalului medical. Expresia feFei: JngrijoratK. %titudinea afectivH: anxioasH PHrerea sa despre sine: foarte bunH %daptarea la mediu: s-a adaptat uGor la mediul spitalicesc IS.52I-@ "5 II %-.@% E !escrierea problemelor actuale: "olnava 6 . P . se interneazH pentru metroragie Gi dureri lombo-pelvine. !ieta: hiposodatH S.%2E !E ;@.2ILIE OnHlFime: (,'/m 9reutate: 4* Bg %petit: normal PIE E PI 7%;E2E -uloarea pielii leziuni: palidH fHrH leziuni PHrul: Jngrijit @nghiile: Jngrijite 2ESPI2%LI% PI -I2-@ %LI% 2espiraFia Q (&1 min ..%. Q()+1=+ mm >g P Q =+1 min .Q 34 ,E I6I;M2I : ohii: scurgere vaginalH !iureza: (/++ ml1 zi, micFiuni normale 5boseala: adinamie, astenie marcatH.

.ranzitul intestinal: normal

$/A+ ,( 4+5"I6I"( ,iagnostic de nursing >emoragie din cauza fibromului uterin Interven7ii Autonome -linitesc pacienta explicandu-i cauza face intervenia necesara pentru oprirea ei-informez pacienta asupra tehnicii anesteziei i riscurile ei. -insotesc pacienta la investigaii i o pregatesc pentru ele. -urmaresc funciile vitale. -urmaresc aspectul i ,elegate -recoltez la indicaia medicului ,analize -administrez medicului.

.biective Pacienta: -sH ineleagH cauza hemoragiiei -sH inteleaga necesitatea interveniilor -sH inteleagH necesitatea efectuarii interventiei chirurgicale.

(valuare Pacienta intelege cauza hemoragiei,Jncepe sH fie agitatH i Ji -acceptH anestezia si Ji dH acordul pentru operaie.

hemoragiei i ca se va pentru laborator.

medicaia ,la indicaia exprimH teama.

,iagnostic de nursing PosibilH alterare a starii generale legate de hemoragie

.biective

Interven7ii Autonome cantitatea de sange care se eliminH. -urmaresc aspectul i cantitatea sIngelui eliminat pe cale vaginalH. -urmaresc Jn permanenH funciile vitale. -linitesc pacienta explicandu-i cH durerea este normalH Jn aceastH situaie . ,elegate

(valuare

-prevenirea complicaiilor hemoragice . -prevenirea alterari starii generale

Pacienta este monitoritH in permanenH.

!urere din cauza interveniei chirurgicale

Pacienta: -sH JnteleagH cauza durerii -sH ineleagH necesitatea efectuHrii operaiei. -sH nu prezinte durere. Pacienta: -sH-i exprime

-la indicaia medicului -pacienta este linititH administrez medicaia analgezicH,cu respectarea dozei,i ritm. i nu prezintH durere.

.eama de consecineele

-linitesc pacienta explicandu-i cH

-pacienta este mai linistitH.

,iagnostic de nursing hemoragiei i manevrelor chirurgicale.

.biective diminuarea temerilor

Interven7ii Autonome asemenea temerii sunt normale Jn situaia datH. -informez pacienta Jn permanenH pacienta Jn legatura cu manevrele chirurgicale. -realizez un climat de linite ,calm,asigurand pacienta de Jntreaba disponibilitate Jn acordarea ingrijirilior. -creez condiii optime Jn salon . -Jnformez pacienta asupra necesitHii ,elegate

(valuare

%lterarea confortului datoritH spitalizHrii

Pacienta: -sH comunice cu echipa de ingrijiri pe toatH perioada spitalizHrii -sH fie linistitH i convinsH ca echipa va face tot ce trebue. Pacienta: -sH JnteleagH

-pacienta conunica i se simte Jn siguranH.

2isc de infecie datoritH examinarilor

-la indicaia medicului -pacienta nu prezintH efectuez tratamentul risc de infecie.

,iagnostic de nursing pe cale vaginalH,a punciei venoase i a manevrelor chirurgicale

.biective necesitatea recoltarii produselor biologice pentru analize de laborator i montarea perfuziei. -sH JnteleagH necesitatea administrHrii medicatiei.

Interven7ii Autonome recoltHrii produselor biologice pentru analize de laborator i montatrea perfuziei. -pregatesc i asigur materialele i instrumentele necesare i ajut medicul in efectuarea diferitelor tehnicii i investigaii chirurgicale,cu respectarea mHsurilor de asepsie. - sfatueste pacienta despre importanta mentinerii igienei. -ofera informaii despre amplasarea ,elegate prescris cu respectarea dozei i ritmul.

(valuare

Imposibilitatea de a-i Pacienta: menine igiena datoritH interveniei chirurgicale. -sH JneleagH necesitatea meninerii igienei -sH-i meninH igiena

Pacienta se deplaseaza singurH i Ji efectuiazH singurH toaleta.

,iagnostic de nursing

.biective singurH

Interven7ii Autonome toaletei ,chiuvetei,duurilor. -realizez toaleta localH prin raderea pilozitaii vulvare i abdominale . -ajut pacienta Jn schimbarea lenjeriei de pat i corp. ,elegate

(valuare

(valuare finala !escrierea problemelor actuale: "olnava 6 . P . se interneazH pentru metroragie Gi dureri lombo-pelvine.

In&ecia intramuscular8 In&ec7ia intramuscular8 : introducerea substanFelor medicamentoase Jn stare lichidH Jn organism prin intermediul unui ac ce traverseazH muGchii voluminoGi lipsiFi de vase, nervi, trunchiuri nervoase 0 Jn muGchii fesieri se evitH lezarea nervului sciatic. Scop .erapeutic resorb7ia Jncepe imediat dupH administrare0 se terminH Jn 3-/min0 mai lentH pentru soluFiile uleioase i.m. se administreazH soluFii izotone uleioase coloidale, cu densitate mare

/ocul de elec7ie0 regiunea fesierH

cadranul superoextern fesier Q rezultH din JntretHierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioarH a marelui trohanter, pInH deasupra GanFului interfesier, cu alta verticalH perpendicularH pe mijlocul celei orizontale cInd pacientul e culcat, se cautH ca repere punctuale Smirnov Gi "arthelmD #punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra Gi Jnapoia marelui trohanter0 punctul "arthelmD e situat la unirea treimii externe cu cele douH treimi interne a unei linii care uneGte spina iliacH antero-superioarH cu extremitatea GanFului interfesier$ cInd pacientul este Jn poziFie GezInd, injecFia se poate face Jn toatH regiunea fesierH, deasupra liniei de sprijin ocuri de administrare: muGchi voluminoGi lipsiFi de trunchiuri mari de vase Gi nervi - regiunea superoexternH a fesei - faFa externH a coapsei, Jn treimea mijlocie - faFa externH a braFului, Jn muGchiul deltoid $reg8tirea in&ec7iei 6ateriale - seringi sterile Gi uscate, de unicH folosinFH - ace de injecFie sterile, de unicH folosinFH, cu diametru de 41(+,)1(+,=1(+mm - seringile Gi acele se gHsesc JmpreunH sau separat ambalate Gi sterilizate - tampoane de vatH sterile - tincturH de iod, alcool, eter - pile din metal pentru deschiderea fiolelor - medicamentele de injectat - lampH de spirt, tHviFH renalH

Pacientul: - se informeazH - se recomandH sH relaxeze musculatura - se ajutH sH se aGeze comod Jn poziFie decubit ventral, decubil lateral, ortostatism, GezInd #pacienFii dispneici$ - se dezbracH regiunea (fectuarea asistenta JGi spalH mIinile dezinfecteazH locul injecFiei Jntinde pielea Jntre indexul Gi policele mIinii stIngi Gi JnFeapH perpendicular pielea cu rapiditate Gi siguranFH, cu acul montat la seringH se verificH poziFia acului prin aspirare se injecteazH lent soluFia se retrage brusc acul cu seringa Gi se dezinfecteazH locul se maseazH uGor locul injecFiei pentru a activa circulaFia favorizInd resorbFia 4ngri&irea ulterioar8 a pacientului0 - se aGeazH Jn poziFie comodH, rHmInInd Jn repaos fizic /-(+ minute Incidente 9i accidente - durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale - paralizia prin lezarea nervului sciatic - hematom prin lezarea unui vas - ruperea acului - supuraFia asepticH Interven7ii - retragerea acului, efectuarea injecFiei Jn altH zonH - se evitH prin respectarea zonelor de elecFie a injecFiei - extragerea manualH sau chirurgicalH - se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a

- embolie, prin injectarea accidentalH Jntr-un vas a soluFiilor uleioase .bservaii0 mHsurile de asepsie

pHtrunde Jn masa muscularH - se previne prin verificarea poziFiei acului

- injecFia se poate executa Gi cu acul detaGat de seringH, respectIndu-se - poziFia acului se controleazH, Jn cazul soluFiilor colorate, prin detaGarea seringii de la ac, dupH introducerea acului Jn masa muscularH - infiltraFia dureroasH a muGchilor se previne prin alternarea locurilor injecFiilor

CA* +". II

;@6E E : I. P2E;@6E E : %. <R2S.% : /3 de ani, sex feminin ;%LI5;% I.%.E : romInH !56I-I I@:"acau 2E I9I% : ortodoxH 5-@P%LI% : muncitoare S.%2E -I<I M : cHsHtoritH, mamH a doi copii 65.I<E E I;.E2;M2II : - menoragie de / S ' luni0 - apariFia formaFiunilor tumorale hipogastrice. !I%9;5S.I% I;.E2;%2E : PolifibromatozH uterinH,

complicatH cu hemoragie. %;.E-E!E;.E >E2E!5--5 %.E2% E : neagH. %;.E-E!E;.E PE2S5;% E : - apendicectomie la (' ani0 - >.% formH medie0 - insuficienFH cardiacH S de la &3 de ani, tratatH cu %tenolol, !igoxin, -aptopril0 - menarha la () ani0

- ciclu menstrual regulat la *) de zile, cu duratH de 3 S & zile, dar cu flux crescut de / S ' luni0 - sarcini Q *, naGteri Q *, avorturi Q +. -5;!ILII !E <I%LM PI 6@;-M : corespunzHtoare. -56P52.%2E 7%LM !E 6E!I@ : orientatH temporo-spaFial. IS.52I-@ "5 II

- boala a debutat insidios, de circa / luni, prin menoragie din ce Jn ce mai abundentH Gi apariFia unei formaFiuni tumorale hipogastrice0 - se prezintH la -linica 9inecologie I pentru diagnostic Gi tratament de specialitate. ET%6E; - I;I- 9E;E2% - 9 Q 4) Bg0 I Q ('/ cm0 - tegumente Gi mucoase : normal colorate0 - Fesut celular subcutanat : normal reprezentat0 - sistemul ganglionar superficial : nu se palpeazH0 - sistem muscular : normoton, normoBinetic0 - sistemul osteo-articular : integru, mobil0 - aparat respirator : torace normal conformat, sonoritate pulmonarH0

- aparat cardio-vascular : relaFii normale0 P Q )) bHtHi1min.0 .% Q (*+1)+ mm>g0 - aparat renal : loji renale libere, 9iordano negativ. ET%6E; 5-% !E SPE-I% I.%.E - abdomen suplu, elastic, participH la miGcHrile respiratorii, nedureros0 - organe genitale externe de multiparH0 - la examenul cu valve : vagin cu pereFi supli, col de multiparH, pe baza posterioarH o zonH erozivH semilunarH, nu pierde sInge Jn timpul examinHrii0 - la tuGeu vaginal : vulvH, vagin S suple, elastice0 col Jn butoiaG, orientat spre dreapta, formaFiune tumoralH cIt un grapefruit, ce face corp comun cu uterul, contur policiclic,consistenFH fermH, mobilH, nedureroasH0 - %nexele nu se palpeazH.

$/A+ ,( 4+5"I6I"( ,iagnostic de nursing


!urere postoperatorie manifestatH prin facies palid, diaforezH, stare generalH alteratH.

.biective
Pacinta va avea durerile ameliorate peste (h. Pacienta nu va mai pre S zenta dureri peste * zile.

Interven7ii Autonome
-am asigurat pacientei o poziFie bunH, Jn care nu va mai prezenta durere.

,elegate

(valuare

%m adm. pacientei %l- Peste (h pacienta nu gocalmin (f. de *ml , mai prezintH dureri i.m. (-+-(. la nivelul plHgii. a indicaFia medicului On *&h durerea a ce S am adm. Gi 7ortral (f. dat Jn intensitate. i.m. !upH * zile pacienta nu mai prezintH du S

2isc de apariFie a complicaFiilor la nivelul plHgii operatorii.

Pacienta nu va prezenta complicaFii la nivelul plHgii.

%m explicat pacientei cIt este de importantH pHstrarea tegumentelor curate la nivelul plHgii. -It timp pacienta a fost Jn narcozH, am menFinut o igienH riguroasH la nivelul plHgii Gi Jn jurul ei.

rere. %m fHcut toaleta plHgii !upH operaFie paciencu tinc.de iod Gi benzi- ta va prezenta tegu S nH iodatH,de * ori1zi, cu pansament uscat protector. !upH & zile, i-am scos tubul de dren Gi am izolat bine plaga. %m ajutat medicul sH mente integre Gi cu S complicaFii. dupH care am pansat-o rate, fHrH sH aparH

,iagnostic de nursing
!eshidratare #alterarea stHrii generale prin deshidratare$ Gi perturbarea echilibrului hi S dro-electrolitic. %limentaFie inadecvatH prin deficit, datoritH intervenFiei chirurgicale, manifestatH prin greaFH Gi vHrsHturi, datoritH anesteziei.

.biective
Pacienta va avea tegu S mente Gi mucoase curate Jn decurs de 'h. Pacienta va fi echilibratH hidro-electrolitic. a & zile de la operaFie pacienta se va putea alimenta Gi hidrata normal.

Interven7ii Autonome
%m fHcut bilanFul lichidelor intrate Gi eliminate0 am monitorizat funcFiile vitale

,elegate

(valuare

scoatH firele. a indicaFia medicului !upH (*h pacienta am montat perfuzie cu este hidratatH cores9lucozH /8, (/++ ml, punzHtor0 va avea te'+ pic.1min. gumentele Gi mucoasele curate. PInH la iesirea din nar- !upH *h pacienta nu cozH i-am umezit buze- mai are vHrsHturi. le cu ceai amar, apoi !upH *&h s-a hidratat am hidratat-o conform Gi alimentat normal, indicaFiilor medicului, fHrH sH prezinte semiar dupH 3 zile pacienta ne de deshidratare. a reluat treptat alimentaFia diversificatH. %uto-administrarea de Pacienta a luat la cunoGcalmante pentru con- tinFH despre auto-Jngrijitrolul durerii. rea la domiciliu.

a ieGirea din narcozH am supravegheat vHrsHturile, am obs.aspectul, mirosul Gi cantitatea. %m aGezat pacienta cu capul Jntr-o parte, fHrH pernH pentru a Jmpiedica aspirarea vHrsHturilor. I-am explicat pacientei necesitatea respectHrii unor restricFii,cum ar fi: regim alimentar bogat Jn proteine, limitarea efortului fi S zic la munci grele Jn gospodHrie timp de ( lunH

!eficit de cunoaGtere despre auto-Jngrijire.

Pacienta va JnFelege toate restricFiile privitoare la dietH, controlul durerii Gi a efortului fizic, cIt Gi la limitarea activitHFii sexuale.

,iagnostic de nursing
Perturbarea imaginii se manifestH prin anxietate, pierderea imaginii de sine.

.biective

Interven7ii Autonome
Gi interdicFia raportului sexual timp de * luni. I-am explicat pacientei necesitatea intervenFiei chirurgicale Gi eficacitatea ei, am Jncurajat-o cu privire la actul operator. %m discutat cu pacienta pentru JnlHturarea ideii mutilante. %m rugat-o sH evite frigul Gi efortul. %m planificat un program de exerciFii, Jn funcFie de capacitatea paciantei. %m participat zilnic la mobilizarea pacientei postoperator, prin miGcHri pasive Gi apoi active.

,elegate

(valuare

Pacienta nu va mai fi anxioasH peste 3 zile. Pacienta va avea o imagine de sine pozitivH, Jn decurs de 3 zile.

Pacienta Gi-a recHpHtat echilibrul psihic dupH 3 zile. Pacienta s-a adaptat traumei chirurgicale.

!iminuarea mobilitHFii, manifestata prin dificultatea schimbHrii de poziFie.

Pacienta sH aibH tonusul muscular normal Gi forFa muscularH pHstratH.

Pacienta prezintH un tonus muscular normal Gi forFa muscularH este pHstratH.

Sp8l8tura vaginal8 Sp8l8tura vaginal8 Q introducerea unui curent de lichid#apH sau soluFii medicamentoase$Jn vagin, care dupH ce spalH pereFii vaginali, se evacueazH pe lIngH canulH. SC.$ terapeutic : -JndepHrtarea conFinutului vaginal#produse normale sau patologice$. -dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasH. -dezinfecFia localH Jnaintea intervenFiilor chirurgicale. -calmarea durerilor. -reducerea proceselor inflamatoare :A-("IA/( +(C(SA"(0 -materiale de protecFie: paravan, prosoape, traversH, muGama, Jnvelitori de flanelH. -materiale sterile: canulH vaginalH, irigator, vatH. -materiale nesterile: stativ pentru irigator, bazinet. -medicamente:*l soluFie medicamentoasH#apH oxigenatH soluFie de cloraminH, permanganat de potasiu (1*+++,oxicianura de mercur (1&+++, solutie sublimat (8$. Se preg8te9te pacienta0 -psihic: - se anunFH Gi i se explicH necesitatea efectuHrii examenului. -fizic: - se izoleazH patul cu paravan#daca nu se efectueazH Jn sala de tratamente$. -se protejeazH patul cu muGama Gi alezH. -aGezarea pacientei Jn poziFie ginecologicH. -se introduce bazinetul sub bazinul pacientei. -se spalH organele genitale cu apa Gi sHpun. -(;+ICA0

-se spalH Gi se dezinfecteazH mIinile. -se adapteazH canula la tubul irigatorului, se eliminH aerul0 se aGazH irigatorul la /+-4+cm JnHlFime faFH de simfiza pubianH. -se verificH temperatura soluFiei. -se repereazH orificiul de intrare Jn vagin, se deschide robinetul Gi se introduce canula odatH cu curentul de lichid pInH Jn fundul de sac posterior al vaginului. -se spalH bine fundul de sac posterior Gi apoi se plimba canula pe toatH suprafaFa vaginului. -se retrage canula Jnainte ca irigatorul sH se goleascH, se penseazH tubul Gi se pune Jn tHviFa renalH. 4+5"I6I"I 2/-("I.A"( A/( $ACI(+-(I0 -se usucH regiunea genitalH cu vatH Gi prosoape. -se JndepHrteazH materialele folosite. -se ajutH sH se Jmbrace. -se aGeazH comod Jn pat. -se aeriseGte salonul. -se pregHteGte produsul pentru laborator. -se examineazH lichidul de spHlHturH. -se trimite la laborator la solicitarea medicului. !upH temperatura lor spHlHturile vaginale se Jmpart Jn: - spHlHturi reci# pInH la *+,-$. - spHlHturi cHlduFe#3/-34,-$. - spHlHturi calde#&/-/+,-$. SoluFiile medicamentoase# preparate farmaceutice sau pe loc$vor fi JncHlzite la temperatura necesarH Jn baie de aburi. Onainte de utilizare se va verifica temperatura acestora.

CA* +". III

P%-IE;.%: 6.!. <R2S.%: &* ani !56I-I I@ : "acau ;%LI5;% I.%.E: romInH 2E I9I%: ortodoxH 5-@P%LI%: profesoarH S.%2E -I<I M: cHsHtoritH !I%9;5S.I- % I;.E2;%2E: 7ibrom uterin

Anamneza0 (. %;.E-E!E;.E >E2E!5 S -5 %.E2% E: - neagH *. %;.E-E!E;.E PE2S5;% E 7INI5 59I-E: - menarha la (' ani0 - cicluri menstruale regulate la *) de zile, durata menstruaFiei /-' zile, flux crescut in ultimele '-4 luni0 - sarcini: douH0 naGteri: douH0 avorturi: +.

3. %;.E-E!E;.E PE2S5;% E P%.5 59I-E: -apendicectomie la (4 ani

&. -5;!ILII !E <I%LM PI 6@;-M: - corespunzHtoare: nu fumeazH, nu consumH alcool0 /. -56P52.%2E 7%LM !E 6E!I@: orientatH temporo S spaFial.

Istoricul bolii "oala actualH a debutat aproximativ acum '-4 luni, prin menoragii din ce Jn ce mai abundente, motiv pentru care pacienta solicitH un consult de specialitate. Examenul ecografiac evidenFiazH formaFiuni tumorale hipogastrice Se interneazH Jn -linica 9inecologie I pentru diagnostic Gi tratament de specialitate. /a internare s1au efectuat urm8toarele investiga7ii0 (. ET%6E; - I;I- 9E;E2% : - 9 Q 4/ Bg, O Q ('+ cm0 - tegumente Gi mucoase: palide0 - Fesut celular subcutanat: normal reprezentat0 - sistemul ganglionar superficial : nu se palpeazH0 - sistem muscular: normoton, normoBinetic0

- sistemul osteo-articular: integru, mobil0 - aparat renal: micFiuni spontane0 - aparat cardio-respirator: - torace normal conformat, simetric, participH la miGcarile respiratorii0 - frecvenFa respiraFiei: (' respiraFii pe minut0 - puls bine bHtut: 4) pulsaFii pe minut - .% Q (*+1)+ mm >g0 *. ET%6E; !E SPE-I% I.%.E : - abdomen sensibil la palpare, elastic - organele genitale de multiparH, nu pierde sInge Jn timpul examinHrii - tuGeu vaginal: - vulva, vaginul suplu, elastic0 - col Jn butaG, orientat spre dreapta0 - formaFiuni tumorale cIt un grapefruit, care fac corp comun cu uterul, contur policiclic, consistenFH fermH, nedureroasH0 - anexele nu se palpeazH. - Examen -itologic -"abeG Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase, superficiale, intermediare celule metapalzice, rare celule de tip ganglionar0 - 7lora bacterianH: coci reduGi0 - Examen secreFie vaginalH: negetiv0 - Examen sumar de urinH:

$/A+ ,( 4+5"I6I"( ,iagnostic de nursing Scurgere vaginalH neadecvatH cantitativ Gi calitativ Interven7ii Autonome - toaleta localH de cIte ori este nevoie steril -repaus la pat -lichide : ceaiuri, compoturi, supe, sucuri de fructe *+++>ipertermie Pacienta sH aibH o temperaturH cIt mai aproape de limitele normale */++ ml1zi - lenjerie curatH ori de cIte ori transpirH -se asigurH un aport suficient de lichide pe *& ore -se mHsoarH funcFiile -pacienta pierde sInge vaginal,este hidratatH corespunzHtor. ,elegate

.biective Pacientei sH i se facH toaleta localH se asegure hidratarea corespunzHtoare

(valuare - pacienta pierde sInge vaginal,este hidratatH corespunzHtor.

corespunzHtoare Gi sH i - pansament local

,iagnostic de nursing

.biective

Interven7ii Autonome vitale la fiecare & h Gi se noteazH Jn foaia de temeraturH -se sporeGte atenFia la facies Gi tegumente ,elegate

(valuare

Probabilitate de atingere a integritHFii fizice Gi psihice datoritH durerii manifestatH prin anxietate

Pacienta sH fie liniGtitH, sH fie prevenite complicaFiile.

repaus la pat -se urmHresc funcFiile vitale ale organismului : ..%., puls, temperaturH, scaun -se asigurH condiFiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele prin accidentare - se favorizeazH adaptarea persoanei la

,iagnostic de nursing

.biective

Interven7ii Autonome noul mediu - se supravegheazH pacienta Jndeaproape ,elegate

(valuare

%lterarea momilitHii fizice datoritH interveniei chirurgicale.

Pacienta: -sH ineleagH necesitatea perfuziei -sH solocite ajutor Jn eliminare -sH elimine spontan.

-anunt pacienta asupra necesitatii tehnicii -incurajez pacienta sa comunice cu mine cand vine vorba de eliminarii -ajut pacienta sa utilizeze plosca -pregatesc materialele necesare pentru toaleta intima . -urmaresc in permanenta diureza. -realizez un climat de

Pacienta se mobilizeazH cu ajutor la ridicarea din pat i se deplaseazH singura la grupul sanitar.

%lterarea confortului

Pacienta:

%lterarea confortului

Pacienta:

,iagnostic de nursing datoritH spitalizHrii

.biective -sH comunice cu echipa de ingrijiri pe toatH perioada spitalizHrii -sH fie linistitH i convinsH ca echipa va face tot ce trebue. Pacienta: -sH JnteleagH necesitatea recoltarii produselor biologice pentru analize de laborator i montarea perfuziei. -sH JnteleagH necesitatea administrHrii medicatiei.

Interven7ii Autonome ,elegate linite ,calm,asigurand datoritH spitalizHrii pacienta de Jntreaba disponibilitate Jn acordarea ingrijirilior. -creez condiii optime Jn salon . -Jnformez pacienta asupra necesitHii recoltHrii produselor biologice pentru analize de laborator i montatrea perfuziei. -pregatesc i asigur materialele i instrumentele necesare i ajut medicul in efectuarea diferitelor 2isc de infecie datoritH examinarilor pe cale vaginalH,a punciei venoase i a manevrelor chirurgicale

(valuare -sH comunice cu echipa de ingrijiri pe toatH perioada spitalizHrii -sH fie linistitH i convinsH ca echipa va face tot ce trebue. Pacienta: -sH JnteleagH necesitatea recoltarii produselor biologice pentru analize de laborator i montarea perfuziei. -sH JnteleagH necesitatea administrHrii medicatiei.

2isc de infecie datoritH examinarilor pe cale vaginalH,a punciei venoase i a manevrelor chirurgicale

,iagnostic de nursing

.biective

Interven7ii Autonome tehnicii i investigaii chirurgicale,cu respectarea mHsurilor de asepsie. ,elegate

(valuare

$uncia venoas8 $unc7ia venoas8 reprezintH crearea unei cHi de acces Jntr-o venH prin intermediul unui ac de puncFie. Scop explorator recoltarea terapeutic administrarea unor medicamente sub forma injecFiei Gi perfuziei intravenoase recoltarea sIngelui Jn vederea transfuzHrii sale executarea transfuziei de sInge sau derivate ale sIngelui sIngerare 3++-/++ ml Jn EP%, >.% /ocul punc7iei Se examineazH calitatea Gi starea venelor: v. de la plica cotului #bazilicH Gi cefalicH$, unde se formeazH un U6V venos prin anastomozarea lor v. antebraFului v. de pe faFa dorsalH a mIinii v. subclaviculare v. femurale v. maleolare interne v. jugulare Gi epicraniene#mai ales la sugar Gi copilul mic$. Pentru evidenFierea venelor se fac miGcHri Jn sensul circulaFiei de Jntoarcere cu partea cubitalH a mIinii pe faFa anterioarH a antebraFului sIngelui pentru examene de laborator: biochimice,

hematologice, serologice Gi bacteriologice

se introduce mIna Gi antebraFul Jn apH caldH pentru evidenFierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digitalH pe traiectul venei deasupra locului puncFiei#Jn sensul circulaFiei venoase$ :ateriale de protecFie pernH elasticH pentru sprijinirea braFului muGama alezH

pentru dezinfecFia tegumentului tip I tampon alcool

instrumentar Gi materiale sterile ace de */-3+ mm, diametrul '1(+, 41(+, (+1(+ mm#Jn funcFie de scop$ seringi de capacitate#Jn funcFie de scop$ pense mHnuGi chirurgicale tampoane

alte materiale garou sau bandH Esmarch eprubete uscate Gi etichetate cilindru gradat fiole cu soluFii medicamentoase soluFii perfuzabile tHviFH renalH #materialele se vor pregHti Jn funcFie de scopul puncFiei$

$acientul pregHtire psihicH: se informeazH asupra scopului puncFiei pregHtire fizicH: pentru puncFia la venele braFului , antebraFului: - se aGeazH Jntr-o poziFie comodH atIt pentru pacient, cIt Gi pentru persoana care executH puncFia #decubit dorsal$ - se examineazH calitatea Gi starea venelor avInd grijH ca hainele sH nu Jmpiedice circulaFia de Jntoarcere la nivelul braFului - se aGeazH braFul pe perniFH Gi muGama Jn abducFie Gi extensie maximH - se dezinfecteazH tegumentele - se aplicH garoul la o distanFH de 4-) cm deasupra locului puncFiei strIngIndu-l a.J. sH opreascH circulaFia venoasH fHrH a comprima artera - se recomandH pacientului sH deschidH pumnul venele devenind astfel turgescente ()ecu7ie %sistenta JmbracH mHnuGile sterile Gi se aGeazH vizavi de bolnav: se fixeazH vena cu policele mIinii stIngi, la &-/ cm sub locul puncFiei, exercitInd o uGoarH compresiune Gi tracFiune Jn jos asupra Fesuturilor vecine se fixeazH seringa, gradaFiile fiind Jn sus, acul ataGat cu bizolul Jn sus, Jn mIna dreaptH, Jntre police Gi restul degetelor se pHtrunde cu acul traversInd, Jn ordine, tegumentul S Jn direcFie oblicH #unghi de 3+ de grade$, apoi peretele venos S JnvingIndu-se o rezistenFH elasticH, pInH cInd acul JnainteazH Jn gol se schimbH direcFia acului (-* cm Jn lumenul venei se controleazH pHtrunderea acului Jn venH prin aspiraFie cu seringa se continuH tehnica Jn funcFie de scopul puncFiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sIngelui, perfuzie

Jn caz de sIngerare, se prelungeGte acul de puncFie cu un tub din polietilenH care se introduce Jn vasul colector, garoul rHmInInd legat pe braF se JndepHrteazH staza venoasH dupH executarea tehnicii prin desfacerea garoului Gi a pumnului se aplicH tamponul Jmbibat Jn soluFie dezinfectantH la locul de pHtrundere a acului Gi se retrage brusc acul se comprimH locul puncFiei (-3 minute, braFul fiind Jn poziFie verticalH 4ngri&irea ulterioar8 a pacientului - se face toaleta localH a tegumentului - se schimbH lenjeria dacH este murdarH - se asigurH o poziFie comodH Jn pat - se supraveghezH pacientul PregHtirea sIngelui pentru trimiterea la laborator se face imediat, eprubetele se eticheteazH, se completeazH formularele de trimitere. 2eorganizarea : materialele refolosibile se dezinfecteazH, se spalH , se pregHtesc pt.sterilizare0 deGeurile se JndepHrteazH. Se noteazH puncFia Jn f.o. %ccidente >ematom #prin IntervenFii infiltrarea se retrage acul Gi se comprimH locul puncFiei (-3 minute

sIngelui Jn Fesutul perivenos$

StrHpungerea venei <perforarea se retrage acul Jn lumenul venei peretelui opus$ %meFeli, paloare, lipotimie se Jntrerupe puncFia, pacientul se aGeazH Jn decubit dorsal fHrH pernH, se anunFH medicul 5beseravii:

- pentru puncFionarea venei jugulare , pacientul se aGeazH Jn decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lHsat sH atIrne - prin puncFia venoasH se pot fixa , pe cale transcutanatH , catetere din material plastic S ace "raunWlen sau <enflons : cateterul este introdus Jn lumenul acului cu care se face puncFia0 dupH puncFionarea venei acul se retrage rHmInInd numai cateterul. Se utilizeazH numai materiale de unicH folosinFH !E E<I.%.: - puncFionarea venei din lateral - puncFionarea venei cu acul avInd bizoul Jn jos - manevrarea incorectH a materialului steril - atingerea produsului recoltat #puncFia creInd o legHturH directH Jntre mediul exterior Gi sistemul vascular pot intra Gi ieGi germeni patogeni$ - flectarea antebraFului pe braF cu tamponul la plica cotului, deoarece JmpiedicH Jnchiderea plHgii venoase, favorizInd revHrsarea sIngelui

(valuare 3inal8