Biologia Solului

Capitolul 1: RETEAUA TROFICA A SOLUL

BIOLOGIA SOLULUI SI PEISAJUL

Reteaua trofica a solului este realizata de o incredibila diversitate de organisme. Aceste organisme au dimensiuni variabile, pornind de la cele cu dimensiuni microscopice, reprezentate de bacterii, alge, fungi si protozoare; continuand cu organisme mult mai complexe asa cum sunt: micro-artropodele si nematodele (majoritatea microscopice); si terminand cu organismele usor vizibile cu oc iul liber, asa cum sunt: viermii de pamant, insectele, vertebratele mici si plantele. !rin intermediul relatiilor trofice pe care le stabilesc, prin procesele lor de crestere si multiplicare, prin miscarea lor in masa solului, aceste organisme fac posibila mentinerea curata a apei, a aerului, fac posibila mentinerea starii de sanatate a plantelor si regleaza fluxul apei in sol. Reteaua trofica a solului constituie parte integranta a tuturor proceselor care au loc intr-un anumit peisaj dat. Astfel, organismele din sol descompun compusii organici care ajung aici, incluzand dejectiile, resturile vegetale si pesticidele, prevenind astfel patrunderea lor in ape si, in final, prevenind poluarea. "rganismele din sol sec estreaza azotul, carbonul, fosforul, sulful si alti nutrienti ai solului care altfel, prin levigare, ar ajunge in apele freatice; de asemenea, ele fixeaza azotul din atmosfera (ex. bacteriile fixatoare de azot), punandu-l la dispozitia plantelor. #umeroase organisme imbunatatesc structura si porozitatea solului (prin agregarea particulelor), ceea ce conduce la cresterea infiltrarii apei si implicit la reducerea scurgerilor de suprafata. "rganismele din sol contribuie la prevenirea anumitor boli ale plantelor si, de asemenea, servesc drept rana pentru anumite animale aflate deasupra solului.

Figura 1. Mediile di

i teriorul !olului. "rganismele traiesc in micro-mediile din

si dintre particulele de sol. !e distante scurte exista diferente de p$, de umiditate, de marime a porilor si de tipuri de rana disponibila, astfel incat se creaza o varietate foarte mare de abitate. %upa S. Rose and E.T. Elliott

RETEAUA TROFICA: ORGA"ISMELE SI I"TERACTIU"ILE LOR

Reteaua trofica a solului este reprezentata prin comunitatea organismelor vii din sol, la care se adauga si radacinile plantelor care cresc pe solul respectiv, precum si animalele care traiesc deasupra. &rmatoarea diagrama a retelei trofice arata o serie de conversii a nutrientilor si a energiei (reprezentate prin sageti galbene), pe masura ce un organism este mancat de un altul.

Figura #. Reteaua Tro$i%a a Solului 'ntreaga retea trofica este alimentata de producatorii primari (adica organisme fotosintetizatoare), care stau la baza retelei trofice. Aceste organisme sunt: plantele, lic enii, musc ii, bacteriile fotosintetizatoare si algele, care pot utiliza energia solara pentru a fixa CO# din atmosfera. (elelalte organisme din sol obtin energia si carbonul prin consumarea %o&pu!ilor orga i%i rezultati din plante, alte organisme sau alte deseuri organice. )xceptie fac doar cateva bacterii, numite c emoautotrofe, care pot obtine energia din %o&pu!i a orga i%i ai azotului, sulfului sau fierului. !e masura ce organismele descompun materialele organice complexe sau consuma alte organisme, nutrientii sunt convertiti din unul in altul, astfel incat devin disponibil altor organisme din sol si in final devin din nou disponibili plantelor (atunci cand s-au transformat in substante minerale). *oate plantele (ierburi, arbusti, arbori, culturi agricole etc) sunt dependente pentru nutritia lor de reteaua trofica.

CE FAC ORGA"ISMELE 'I" SOL(

(resterea si reproducerea sunt activitatile de baza ale tuturor organismelor vii. *oate organismele lupta pentru supravietuire, iar existenta lor depinde de interantiunea si

interrelatiile care se stabilesc intre ele. )xudatii radiculari precum si resturile vegetale reprezinta rana pentru organismele din sol. +a sc imb, organismele solului

descompun materia organica si furnizeaza plantelor substante minerale (mentinanduse astfel ciclul elementelor); de asemenea organismele din sol imbunatatesc structura solului; controleaza compozitia populatiilor din sol; controleaza aparitia unor boli (vezi tabelul ,-unctiile "rganismelor din .ol/). Ta)elul 1. -unctiile "rganismelor din .ol

*'!&+ %) "R0A#'.1

)2)1!+)

-&#(*'' 1A3"R) (apteaza energia solara; &tilizeaza energia solara

-"*".'#*)*'4A*"R'

!lante, Alge, (ianobacterii

pentru fixarea ("5 ; aduc in sol materie organica (prin litiera, celule moarte, metaboliti secundari); %escompun resturile organice; imobilizeaza (retin) nutrientii in bimasa lor; creeaza noi compusi organici si deci noi surse de energie si nutrienti pt. alte organisme; leaga agregatele de sol prin ife fungale; bacteriile nitrificatoare si denitrificatoare convertesc formele de # din sol; in iba aparitia anumitor boli ale organismelor; 'mbunatatesc cresterea plantelor;protejeaza radacinile de boli; anumite bacterii fixeaza # atm.; anumiti fungi formeaza micorize cu radacinile plantelor, furnizandu-le nutrienti ( in special !) si apa;

%).("1!&#A*"R'

6acterii, -ungi

.'16'"#*)+)

(.imbioza

6acterii, -ungi

sau mutualismul)

!A*"0)#'

6acterii, -ungi

!roduc boli la diferite org.

!ARA4'*' ("#.&1A*"R' %) RA%A('#'

#ematode, 1icroartropode #ematode, 1acroartropode

!araziteaza diferite organe vegetale, producand boli (onsuma radacinile plantelor; cauzeaza pierderi importante ale culturilor )libereaza nutrienti si #$78 pentru plante; controleaza

("#.&1A*"R' %) 6A(*)R''

!rotozoare, #ematode

absorbtia radiculara; controleaza anumite boli; controleaza activitatea populatiilor bacteriene; )libereaza #$78 si alti nutrienti pentru plante;

("#.&1A*"R' %) -&#0'

#ematode, 1icroartropode

controleaza absorbtia radiculara; controleaza anumite boli; controleaza activitatea populatiilor de fungi;

1AR&#*'*"R' .' ("#.&1A*"R' %) !A1A#*

9iermi de pamant, 1acroartropode

1aruntesc si descompun resturile organice si imbunatatesc structura solului; constituie abitate pentru bacterii in intestinul lor sau in cooprolite; imbunatatesc structura solului, producand cooprolite si fisuri in sol; (ontrolul populatiilor; controleaza pradatorii de la

!RA%A*"R'' %) '#A+* #'9)+

#ematode pradatoare; Artropode mari

nivel trofic inferior; imbunatatesc sructura solului prin realizarea de fisuri si galerii.

MATERIA ORGA"ICA ALIME"TEA*A RETEAUA TROFICA

1ateria organica a solului reprezinta o ,camara/ de nutrienti si de energie care pot fi utilizate de organismele din sol. 6acteriile, fungii, and alti descompunatori transforma materia organica si elibereaza nutrientii din aceasta (vezi foto).

Figura +. Aceste mici artropode (Collohmannia sp.) se

ranesc cu frunzele cazute ale

plantelor. )ste inceputul ciclurilor carbonului, azotului si a altor elemente. Din: Roy A. Norton, College of Environmental Science & Forestry, State niv. of Ne! "or#

1ateria organica este reprezentata prin numeroase tipuri de compusi : nu toti fiind la fel de folositori pentru rana diferitelor organisme. 'n general, materia organica a

solului este alcatuita din doua categorii distincte: ,u&u! si &aterie orga i%a a%ti-a. %intre cele doua, materia organica activa reprezinta partea disponibila pentru mai toate organismele din sol. 6acteriile au tendinta de a utiliza compusii organici simpli, asa cum sunt exudatii radiculari sau rezidurile vegetale proaspete. -ungii au tendinta de a utiliza compusi organici mult mai complecsi, asa cum sunt resturile vegetale fibroase, lemnoase, precum si umusul. !rin executarea unor lucrari intense se poate distruge fractia organica activa a solului deoarece aceste lucrari sporesc masiv activitatea bacteriilor, si a celorlalte organisme care consuma materia organica, convertind-o in ("5. 6unele practici agricole (reducerea lucrarilor intense ale solului si administrarea suplimentara de materie organica) vor sporii proportia de materie organica activa; pe masura ce nivelul de materie organica din sol creste, organismele din sol vor putea realiza conversia

acesteia in

umus : o forma relativ stabila de sec estrare a carbonului in sol pentru

zeci si c iar sute de ani.

SURSE 'E .RA"A PE"TRU ORGA"ISMELE 'I" SOL

,1ateria organica a solului/ include toate substantele organice existente in interiorul si deasupra solului. 'n continuare se vor prezenta cativa termeni folositi pentru a descrie diferitele tipuri de materie organica. Orga i!&ele -ii: 6acterii, fungi, nematode, protozoare, viermi de pamant,

artropode si radacini vii. Material -egetal &ort/ &aterial orga i%/ detritu!/ re0iduu de !upra$ata. *oti acesti termeni se refera la plante, animale, sau alte substante organice care au ajuns recent in sol si care prezinta doar semene incipiente de descompunere. %etritivorele sunt organismele care se ranesc cu astfel de materiale. Fra%tia a%ti-a a &ateriei orga i%e: (ompusii organici care pot fi utilizati drept rana de catre microorganisme. -ractia activa se modifica mult mai rapid materia organica totala, ca raspuns la orice sc imbare in sistem. Materia orga i%a i !ta)ila: 1ateria organica ce este usor descompusa. E1udatii radi%ulari: radacinile plantelor. Lig i a: )ste un compus greu degradabil, intrand in componenta fibrelor groase, lemnoase ale plantelor. %e regula, organismele care pot folosi lignina drept (utilizand carbonul din structura acesteia) sunt fungii. Materia orga i%a re%al%itra ta: )ste materia organica reprezentata de umus si rana 4a aruri solubile, aminoacizi si alti compusi secretati de decat

de materialele puternic lignificate, pe care doar foarte putine organisme o pot descompune. .u&u!ul !au &ateria orga i%a ,u&i$i%ata: Reprezinta un compus organic

complex care ia nastere in urma numeroaselor transformari ale materiei organice. $umusul este foarte greu descompus deoarece proprietatile fizice si c imice ale agregatelor sale il fac greu accesibil pentru majoritatea organismelor. $umusul este un complex organic foarte important pentru sol deoarece el constituie un liant pentru

agregatele foarte mici ale solului, si astfel imbunatateste capacitatea solului pentru retinerea apei si a nutrientilor.

Acid umic

U"'E LOCUIESC ORGA"ISMELE 'I" SOL(

"rganismele retelei trofice nu sunt uniform distribuite in interiorul solului. -iecare specie sau grup traieste acolo unde gaseste spatiu, nutrienti si umiditate potrivite cu cerinte lor specifice de viata. "ricum, ele se intalnesc acolo unde exista si materie organica : majoritatea in primii cativa centimetri ai solului, desi exista

microorganisme care au fost gasite si la o adancime de pana la ;< =m (ex. bacteriile din depozitele petrolifere). %e regula, organismele solului sunt concentrate: I 2urul rada%i ilor. Rizosfera reprezinta solul din vecinatatea imediata a radacilor ranesc cu celule

plantelor. (vezi foto). Rizosfera este colonizata de bacterii care se

moarte provenite din radacini si cu proteine si za aruri eliberate in mediu prin activitatea radiculara (exudati radiculari). %e asemenea, in rizosfera sunt concentrate protozoarele si nematodele care traiesc pe seama bacteriilor. !rin activitatea lor, toate aceste organisme pun la dispozitia plantelor elementele minerale nutritive si in plus le protejeaza si de numeroase boli. Figura 3. 6acteriile sunt foarte abundente (rizosfera) descompuna in jurul radacinilor pot sa

deoarece usor

substantele

organice simple pe care le gasesc aici. Dupa: .oil 1icrobiolog> and

6ioc emistr> .lide .et. $%&' (.). *artin, et al., eds. SSSA,

*adison +,.

litiera. -ungii sunt descompunatorii comuni ai litierei, deoarece litiera contine mari

cantitati de complexe organice greu de descompus de catre alte organisme. -ungii isi procura carbonul din descompunerea litierei, iar datorita ifelor lungi pe care le

dezvolta, fungii au acces prin aceste filamente si la azotul care se gaseste in stratul de sol de sub litiera. .pre deosebire de fungi, bacteriile nu pot transporta azotul la

distante, asa ca ele nu prea se gasesc in litiera. 6acteriile pot participa la descompunerea litierei atunci cand aceasta este amestecata in profilul solului. %e

asemenea, bacteriile sunt abundente in litiera verde a plantelor mai tinere care sunt mult mai bogate in azot si compusi simpli ai carbonului decat litiera plantelor batrane. 6acteriile si fungii sunt mult mai capabile sa acceseze suprafete mari de teren acoperite cu resturi vegetate dupa ce organisme cum sunt viermii de pamant, insectele consumatoare de frunze, milipedele si alte artropode erbivore au maruntit litiera in bucatele mici. Pe ,u&u!. Aici, organismele comune sunt fungii. materia organica din sol a fost deja descompusa de mai multe ori de catre bacterii si fungi si?sau a fost trecuta prin tubul digestive al ramelor sau al artropodelor. Rezultatul, compusii umici, reprezinta un

complex care are foarte putin azot disponibil. #umai fungii sunt capabili sa produca enzimele necesare pentru a degrada compusii complecsi ai umusului. Pe !upra$ata agregatelor de !ol. Activitatea biologica, in particular a bacteriilor aerobe si a fungilor aerobi, este mai mare la suprafata agregatelor de sol decat in interiorul agregatelor. 'n interiorul agregatelor mari de sol au loc procese care nu necesita oxigen (procese anaerobe), asa cum este denitrificarea. #umeroase agregate sunt de fapt coproolite ale viermilor de pamant (ramelor) sau a altor nevertebrate. I !patiul di tre agregatele de !ol. Artropodele si nematodele care nu pot sapa in

sol se misca prin porii si fisurile dintre agregatele de sol. "rganismele care sunt sensibile la uscaciune, la des idratare, asa cum sunt protozoarele si numeroase nematode, traiesc in porii umpluti cu apa ai solului. (vezi -igura pag ;.)

CA"' SU"T ACTI4E ORGA"ISMELE 'I" SOL(

Activitatea organismelor din sol se desfasoara in conformitate cu variatia conditiilor sezoniere, precum si a conditiilor zilnice. 'n sistemele temperate, cea mai mare activitate are loc la sfarsitul primaverii cand conditiile de temperatura si umiditate sunt optime pentru procesele de crestere (vezi graficul). (u toate acestea, exista si cateva specii care sunt mai active in timpul iernii, altele sunt mai active in conditii de seceta, iar altele sunt mai active in conditii de stagnare a apei.

10

Figura 5. Activitatea sezoniera a bacteriilor si a fungilor in zonele temperate (pe solurile agricole).

'ntr-un interval de timp dat nu toate organismele sunt active. ( iar daca perioada de timp considerata se caracterizeaza printr-un maxim de activitate biologica, asta nu inseamna ca toate organismele sunt active ; numai o anumita fractie din organisme se ranesc, respira si altereaza intens mediul, celelalte au o activitate incetinita sau

sunt c iar latente. #umeroase categorii de organisme sunt active numai in anumite perioade de timp, iar atunci ele interactioneaza intre ele, interactioneaza cu plantele si cu particulele de sol. Rezultatul combinat al acestor interactiuni este reprezentat prin numeroase functii benefice, incluzand aici ciclul elementelor (nutrientilor), controlul bolilor si a circulatiei apei (solutiilor).

IMPORTA"TA RETELEI TROFICE A SOLULUI

(omponenta vie a solului (reteaua trofica) este deosebit de complexa si prezinta o alcatuire diferita in cadrul diferitelor ecosisteme (vezi figura). -iecare ecosistem este influientat si prezinta beneficii de pe urma activitatii organismelor din sol. 'nterelatiile dintre sol, plante si organismele solului isi pun amprenta asupra biodiversitatii, productiei agricole, circuitului carbonului si al celorlate elemente nutritive, precum si asupra calitatii apei si aerului. "rganismele prezente in sol sunt bacterii, fungi, protozoare, nematode, artropode si viermi de pamant.

11

-igura <.

Biologia Solului
Capitolul #: RETEAUA TROFICA SI STAREA 'E SA"ATATE A SOLULUI
'IFERE"TIERI I"TRE RETELELE TROFICE
-iecare camp, padure, sau pasune are o retea trofica unica; proportia si nivelul de complexitate dintre bacterii, fungi si alte grupuri de animale este specifica pentru fiecare ecosistem dat. Aceste diferente din cadrul retelelor trofice sunt rezultatul factorilor climatici, de sol si de vegetatie, precum si a practicilor agricole diferite de la un ecosistem la altul. (9ezi figura retelelor trofice din diferite ecosisteme, -igura <).

STRUCTURA U"EI RETELE TROFICE TIPICE

,.tructura/ retelei trofice se refera la compozitia si la numarul relativ de organisme care se gasesc in interiorul sistemului sol. -iecare tip de ecosistem are o anumita structura caracteristica a retelei trofice (vezi tabelul ,#umarul "rganismelor din

.olurile )cosistemelor #epoluate/).

12

Ta)elul #. #umarul "rganismelor din .olurile )cosistemelor #epoluate *ip organism " lingurita sol proaspat (sau ; g sol uscat) .oluri agricole cultivate ;@@ mil. : ; miliard (ateva sute mil., adesea ; miliard (ca. ;@ m filamente de fungi A@-;@@ m ;@@ mil. : cateva sute milioane B@@ : ;B@@ m in padurile de foiase; ;B@@-<@ @@@ m in padurile de conifere (ateva mii flagelate si amibe; ;@@-cateva sute ciliate ;@-5@ nematode consumatoare de #)1A*"%) bacterii; cateva consumatoare de fungi; cateva pradatoare AR*R"!"%) 9')R1' %) !A1A#* C%a. 1 &# !ol C;@@@ B@ : D@@ (mai multi in solurile cu continut bogat de materie organica) B@@@ : 5@ @@@ ;@@ : B@@ ('n zonele aride si semiaride pot sa lipseasca) foarte putine in padurile de conifere 4eci- mai multe sute din fiecare categorie (ateva mii flagelate si amibe; cateva sute ciliate (ateva sute de mii de amibe si cateva flagelate; foarte putine ciliate (ateva sute nematode consumatoare de bacterii si fungi; numeroase pradatoare ;@@ @@@ - 5B@ @@@ ;@@ : B@@ in padurile de foiase !ajisti !aduri

6A(*)R''

-&#0'

!R"*"4"AR)

'n continuare sunt redate cateva caracteristici ale retelelor trofice: Raportul $u gi6)a%terii e!te %ara%teri!ti% $ie%arui tip de e%o!i!te& . .olurile inierbate si solurile cultivate au in general o retea trofica in care domina bacteriile, aceasta insemnand ca cea mai mare cantitate de biomasa este realizata de bacterii. .olurile agricole cu productivitate foarte mare au tendinta de a avea raportul de biomasa fungi?bacterii de ;:; (sau apropiat de acesta). !adurile au o retea trofica dominata de fungi, raportul de biomasa fungi?bacterii fiind de B:; pana la ;@:; in padurile de foiase, si de ;@@:; pana la ;@@@:; in padurile de conifere.

13

Orga i!&ele %are !e i tal e!% i

reteaua tro$i%a re$le%ta !ur!a lor de ,ra a.

%e exemplu, protozoarele sunt abundente numai daca si bacteriile sunt abundente. %aca bacteriile domina fungii, inseamna ca nematodele consumatoare de bacterii vor fii mai numeroase decat nematodele consumatoare de fungi. Pra%ti%ile agri%ole &odi$i%a reteaua tro$i%a. %e exemplu, in sistemele agricole in care lucrarile solului sunt reduse, raportul fungi?bacterii are tendinta de a creste in timp, iar populatiile viermilor de pamant si ale artropodelor devin si ele mai numeroase.

CUM SE APRECIA*A COMPLE7ITATEA RETELEI TROFICE(

*e nicile de masurare pentru caracterizarea retelei trofice includ: "u&ararea. 0rupele de organisme, asa cum sunt bacteriile, protozoarele,

artropodele etc, sau subgrupe asa cum sunt consumatorii de bacterii, consumatorii de fungi si nematodele pradatoare sunt numarate, iar in urma calculelor pot fi convertite in biomasa. N-maratoarea directa : numararea fiecarui tip de organisme cu oc iul liber sau cu ajutorul microscopului. &neori se pot aplica colorari fluorescente pentru a usura numararea lor (mai ales a celor microscopice). N-mararea pe placi )etri: presupune numararea coloniilor de bacterii si de fungi care cresc in cultura, dintr-o anumita proba de sol. Ma!urarea i-elurilor de a%ti-itate. Activitatea este determinata fie prin

masurarea cantitatiilor de produsi (asa cum este de exemplu ("5 generat in sol),fie prin masurarea cantitatilor de substante care dispar din sol (asa cum sunt resturile vegetale sau anumite cantitati de metan consumate de diferite comunitati de organisme). Aceste masuratori reflecta activitatea biologica totala, ele reprezentand suma activitatilor organismelor a%ti-e din sol. (%e retinut faptul ca, intr-un moment de timp dat, doar o parte din organismele solului sunt active). Respiratia: masurarea ("5 produs. !rin aceasta metoda nu se poate diferentia care anume organisme genereaza ("5-ul (plantele, patogenii sau alte organisme din sol).

14

Rata de nitrificare: masoara activitatea acelor specii implicate in conversia amoniului in nitrati. Rata descomp-nerilor : masoara viteza de disparitie a resturilor organice (pana la descompunerea completa). E!ti&area %o !titue tilor %elulari. 6iomasa totala a organismelor din sol sau anumite caracteristici ale comunitatii solului pot fi apreciate prin masurarea doar a anumitor componente ale organismelor din sol, dupa cum urmeaza: .iomasa car/on-l-i, a0ot-l-i si fosfor-l-i : (ea mai utilizata metoda de apreciere a cantitatii de carbon si de azot din organismele solului este metoda extractiei cu cloroform. (antitatea de nutrienti masurata in acest fel poate fi apoi utilizata pentru estimarea biomasei totale a organismelor. En0imele : )xista mai multe metode prin care masurand cantitatea si tipul enzimelor din celulele vii (sau atasate de particulele de sol) se poate estima activitatea potentiala a organismelor din sol sau se poate caracteriza comunitatea biologica a solului. Fosfolipidele si alte lipide : reprezinta ,amprenta/ comunitatii solului, iar prin determinarea lor se poate cuantifica biomasa anumitor grupuri de organisme, asa cum sunt fungii sau actinomicetele. AN12-l si ARN2-l: constituie, de asemenea, ,ampreanta/ comunitatii solului si prin determinarea lor se poate detecta prezenta anumitor specii sau genuri specifice.

CE REPRE*I"TA COMPLE7ITATEA RETELEI TROFICE (

(omplexitatea retelei trofice reprezinta un factor care se refera atat la u&arul de

specii dintr-o comunitate, cat si la tipurile diferite de specii. %e exemplu, un sol cu ;@ specii de nematode consumatoare de bacterii este mai putin complex decat un sol cu ;@ specii de nematode, care includ si nematode consumatoare de bacterii, si consumatoare de fungi, si nematode pradatoare. 'n figura urmatoare se poate observa diagrama unei retele trofice complexe care apartine unui sol dintr-un ecosistem forestier. -iecare casuta a diagramei reprezinta cate un grup functional de organisme, care indeplineste un anumit rol in cadrul sistemului sol. *ransferul de energie are loc atunci cand un organism este mancat de altul (in diagrama acest transfer de energi este reprezentat prin sageti). )cosistemele

15

complexe contin mai multe grupe functionale decat ecosistemele simple, iar cantitatea de energie inglobata si transferata este mult mai mare. Figura 8. Reprezentarea unei retele trofice complexe

#umarul grupelor de organisme care realizeaza transferul de energie (inainte ca acesta sa paraseasca sistemul solului) este diferit (si caracteristic) pentru fiecare ecosistem in parte. 'n cadrul ecosistemului forestier prezentat in diagrama anterioara, energia este transferata de la un tip de organism la altul de cel putin douazeci de ori. 'n contrast cu acest ecosistem, grotele sau solurile care prezinta putina materie organica au o varietate a organismelor pradatoare mult mai mica. )nergia si nutrienti vor fi, astfel, transferate doar prin cateva tipuri de organisme. !racticile agricole pot altera numarul grupelor functionale de organisme :cu alte cuvinte, complexitatea : din sol. .istemele lucrate intensiv, asa cum sunt sistemele culturilor de camp prezinta mari modificari in ceea ce privesc grupe functionale ale comunitatii de organisme. " rotatie necorespunzatoare a culturilor, lucrarile prea intense ale solului, folosirea pesticidelor si a irigatiilor in cantitati prea mari, altreaza

16

abitatul organismelor solului si prin urmare altereaza structura si complexitatea retelei trofice.

BE"EFICIILE COMPLE7ITATII RETELEI TROFICE

(omplexitatea biologica a sistemului solului poate influienta o serie de procese, asa cum sunt ciclurile elementelor nutritive, formarea structurii solului, rata

descompunerilor (mineralizarea si umificarea), precum controlul bolilor. Ci%lul utrie tilor. %in cea mai mare parte a cantitatii de rana consumata,

organismele creaza biomasa proprie, iar o mica parte este eliberata din nou in mediu, sub forma de deseuri. %intre aceste deseuri, cel mai important pentru cresterea plantelor este amoniul (#$87). Amoniul si alti nutrienti eliberati sunt preluati de alte organisme, inclusiv de radacinile plantelor. Atunci cand in sol exista o varietate mare de organisme, nutrientii pot fi recirculati mult mai rapid, fiind astfel pusi la dispozitia plantelor; in acest fel se poate asigura pentru nutritia plantelor. Rete tia utrie tilor. Alaturi de realizarea proceselor de mineralizare - prin care o stare de optim sau c iar de abundenta

azotului si alte elemente devin disponibile pentru nutritia plantelor - organismele din sol realizeaza si procesele de umificare. 'n felul acesta, organismele sec estreaza

importante cantitati de nutrienti (in special azot) pentru perioadele de timp in care plantele (si algele) nu inregisteaza cresteri rapide. %aca nu ar exista acesta posibilitate de retinere a azotului in materia organica stabila a solului ( umusul),

azotul ar fi spalat prin levigare din zonele radiculare; levigarea are loc deoarece formele anorganice de azot (nitrati : #"D- si amoniu - #$87 ) sunt foarte mobile. I&)u atatirea !tru%turii !olului9 a i $iltratiei !i a %apa%itatii de reti ere a apei. #umeroase organisme din sol sunt implicate in formarea si stabilizarea agregatelor de sol. Activitatea biologica, materia organica si argila- prin proprietatile ei c imice- sunt responsabile pentru crearea microagregatelor de sol. 9iermii de pamant (ramele) si artropodele consuma mici agregate minerale si organice de sol, generand mari cantitati de cooprolite (fecale care contin pamant imbogatit in enzime intestinale). Aceste cooprolite devin parti componente ale structurii solului. %e asemenea, ifele fungilor si perisorii radiculari ai plantelor conduc la formarea unor

agregate de sol foarte stabile. 'mbunatatirea stabilitatii agregatelor de sol, alaturi de fisurile si galeriile create de rame si de artropode, imbunatatesc porozitatea solului, capacitatea de infiltratie si de retinere a apei.

17

I ,i)area )olilor. 'ntr-o retea trofica complexa, organismele utile din sol intra in competitie cu organismele care produc boli. Acesti competitori pot sa previna instalarea patogenilor prin mai multe cai: fie consuma rana care este specifica si patogenilor, fie se ranesc direct cu patogenii, fie genereaza metaboliti care sunt toxici pentru patogeni, sau metaboliti care in iba dezvoltarea patogenilor.

'egradarea polua tilor. &n rol foarte important pe care il realizeaza solul - ca sistem viu este acela de purificare a apei. " retea trofica complexa include

organisme care au capacitatea de a consuma (degrada) in conditii foarte variate de mediu o varietate foarte mare de poluanti aparuti in solutia solului. Biodi-er!itatea. " retea trofica cu complexitate mare inseamna, de fapt, o biodiversitate mare. 6iodiversitatea se masoara prin numarul total de specii, prin abundenta relativa a speciilor, precum si prin numarul grupelor functionale de organisme.

MA"AGEME"TUL SOLURILOR SI STAREA LOR 'E SA"ATATE

&n management corespunzator al solurilor asigura buna crestere a plantelor, protejeaza calitatea apei si a aerului si asigura statea de sanatate a animalelor si oamenilor. 1antinerea starii de ,sanatate/ a solului se realizeaza prin mentinerea si imbunatatirea proprietatilor fizice si c imice a solului, ceea ce atrage dupa sine o imbunatatire a componentei biologice. 'n sistemele naturale ale solului, reteaua trofica indeplineste o multitudine de functii cruciale, incluzand: ;. mentinerea activitatii biologice, a diversitatii si productivitatii; 5. reglarea fluxului de apa din sol si dizolvarea nutrientilor;

3.

stocarea si punerea in circuit a nutrientilor si altor elemente ( umificarea si mineralizarea) ; precum si

8. filtrarea,

tamponarea,

degradarea,

imobilizarea

si

detoxifierea

materiei

organice si anorganice potential poluanta. 'nteractiunile dintre organisme conduc la realizarea aceostor multiple functii.

18

.uccesul unui bun management de teren necesita protejarea tuturor resurselor, inclusiv solul, apa, aerul, plantele, animalele si omul. 1ulte dintre stategiile de management modifica abitatele solului si deci reteaua trofica, alterand calitatea

solului si capacitatea acestuia de a-si realiza functiile. %e exemplu, un anumit tip sol pe care se realizeaza rotatia a 8 culturi- are o varietate mult mai mare de surse de rana si deci o varietate mult mai mare de bacterii, fungi si alte organisme decat poate avea acelasi tip de sol pe care se practica rotatia doar a 5 culturi. !e terenurile cu lucrari de terasare, cu benzi inierbate, cu perdele de protectie etc exista mult mai multe abitate pentru microorganisme si artropode decat pe aceleasi terenuri fara

astfel de lucrari. %e asemenea, pe solurile carora li se aplica pesticide in cantitati mari, fata de cele carora nu li se aplica, complexitatea retelei trofice se reduce considerabil. (.-a constatat ca utilizarea bromurei de metil conduce c iar la eliminarea tuturor organismelor din sol, cu exceptia catorva specii de bacterii).

RETEAUA TROFICA SI RETI"EREA CARBO"ULUI

!racticile de management de teren pot fi alese astfel incat sa conduca la cresterea continutului de de carbon din sol, retinut sub forma de materie organica, si de asemenea, sa conduca la diminuarea cantitatii de ("5, (si a altor gaze cu efect de sera) eliberat in atmosfera. !e masura ce organismele din sol descompun materia organica, o parte din carbon este eliberat sub forma de ("5 (si se degaja in atmosfera), iar o alta parte importanta este transformata in noi compusi, care intra in alcatuirea materiei organice a solului. Aceasta materie organica este reprezentata prin fractia activa (sau labila), care ramane in sol pentru cativa ani, si prin fractia stabila (materia organica care rezista in sol timp de zeci sau sute de ani. 1ateria organica umificata)

umificata este

stabila deoarece bacteriile si fungii care au contribuit la realizarea ei au creat niste molecule atat de mari si atat de complexe incat nu pot fi descompuse de alte organisme.

19

Biologia Solului
Capitolul +: BACTERIILE

6acteriile sunt organisme unicelulare, foarte mici : in general, avand aproximativ ; E in diametru si ceva mai mult in lungime. " lingurita de sol productiv contine, in general, intre ; milion si ; miliard de bacterii. 1asa lor cumulata, la un este egala cu masa a 5@ de vite mari (;@ tone). a de teren,

Figura 1: !e fiecare a de sol pot fi active ;@ t de bacterii. Din3 *ichael T. 4olmes, 5regon State niversity, Corvallis.

Figura #: 6acterii si ife de fungi Din: R. Camp/ell. ,n R. Camp/ell. $%67. !lant 1icrobiolog>. Ed!ard Arnold8 9ondon. ). $:%.

6acteriile se grupeaza in patru grupe $u %tio ale. (ele mai multe sunt bacteriile descompunatoare care consuma compusi simplii ai carbonului, asa cum sunt exudatii celulari radiculari sau litiera proaspata. !rin acest proces de descompunere, bacteriile convertesc energia stocata in materie organica -cu care se ranesc- in alte

forme utile, care devin accesibile tuturor celorlalte organisme din reteaua trofica a solului. #umerosi descompunatori pot degrada (descompune) c iar pesticidele si poluatii care ajung in sol. %ecompunatorii sunt foarte importanti pentru ca ei imobilizeaza si retin in celulele lor nutrientii, prevenind astfel levigarea lor din zona radiculara (in special a azotului). Al doilea grup functional este acela al bacteriilor mutualiste, care realizeasa simbioze cu plantele. (el mai bine cunoscute sunt bacteriile fixatoare de azot. (el de-al treilea grup functional este reprezentat de bacteriile patogene. 6acteriile patogene includ speciile ;ymomonas si Er!inia, si speciile de Agro/acteri-m care cauzeaza formarea tumorilor in radacinile plantelor.

20

Figura +. Radacini de Falanc oe infectate cu Agro/acteri-m t-mefaciens Din3 Enciclopedia 9i/era +i#ipedia Al patrulea grup functional este reprezentat de bacteriile litotrofe sau

chemoautotrofe. Acestea nu obtin energia din compusi ai carbonului , ci din compusi anorganici ai azotului, sulfului, fierului. %intre bacteriile c emoautotrofe fac parte: bacteriile metanogene : produc metan ca urmare a metabolismului lor si sunt anaerobe; se gasesc in mlastini, in izvoare termale, in vanturile idrotermale

ale marilor, dar si in intestinul rumegatoarelor sau al omului-producand balonarile; alobacteriile sau bacteriile alofile (iubitoare de sare) : traiesc in medii foarte concentrate in sare, de B ori mai mult decat apa oceanelor; se gasesc in solurile saraturate, in 1arele +ac .arat din &ta , in 1area 1oarta. )xemplu: 4alococc-s (figura 8).

Figura 3. 4alococc-s : bacterie iubitoare de sare. *raieste in medii cu concentratie de #a(l de pana la D5G.

$alobacteriile prezinta pigmenti :bacteriorodopsina- cu ajutorul carora fixeaza lumina solara si o convertesc in energie c imica -A*!. %atorita acestui pigment bacteriile apar colorate si confera culoare roscata si mediului in care traiesc (figura B).

21

Figura 5. $alobacteriile contin pigmenti de bacteriorodopsina care le protejeaza de concentratia mare de sare si care le confera culoare roscata, culoare pe care o imprumuta si mediul in care traiesc. Din3 Enciclopedia 9i/era +i#ipedia $alobacteriile nu trebuie confundate cu alofilele eucariote, asa cum este alga

unicelulara 1-naliella salina (figura <). Acest protist prezinta si el o cantitate mare de pigmenti (H-caroten) care il protejeaza de concentratia mare de sare. %atorita pigmentilor, mediul in care traiesc capata culoare rosie (figura I).

Figura :. 1-naliella salina

- alga unicelurara alofila

22

Figura 8. Apa marii pare colorata in rosu datorita abundentei de alge unicelulare 1-naliella salina care contin pigmentii Hcarotenoizi. Din: Encyclopedia of life online.

6acteriile sulf-reducatoare : obtin energia prin reducerea sulfului elementar la idrogen sulfurat ()rote-s, )se-domonas, Salmonella) )xista o serie de bacterii : bacteriile sulfat-reducatoare - care pot sa utilizeaze ca sursa de energie atat sulful elementar cat si compusi ai sulfului (ex.: 1es-lfovi/rio); %e regula sunt anaerobe, obligate sau facultative;

6acteriile termoacidofile : prefera temperaturi de I@ : J@o( si un p$ acid de 5-D. .e gasesc in izvoarele termale.

6acteriile nitrificatoare :contribuie la realizearea ciclul azotului; vor fi discutate in continuare.

CE FAC BACTERIILE 'I" SOL(

(ele patru grupe functionale de bacterii indeplinesc importante activitati in sol, relativ la dinamica apei, ciclul nutrientilor si in ibarea bolilor. Anumite bacterii influienteaza miscarea apei in sol prin producerea de substante care ajuta ca liant al particulelor de sol si formarea de mici agregate (se imbunatateste structura solului). Agregatele stabile de sol imbunatatesc infiltratea apei si capacitatea solului pentru retinerea apei. 'n diferite comunitati, bacteriile intra in competitie cu organismele care produc boli plantelor, controland densitatea acestora si in iband aparitia bolilor.

23

CATE4A BACTERII IMPORTA"TE

Ba%teriile $i1atoare de a0ot. .e intalnesc in simbiozele cu radacinile leguminoaselor (trifoi, lupin, lucerna, mazare, fasole, soia etc) si cu radacinile arinilor. Atunci cand astfel de bacterii infecteaza radacinile plantelor, pe radacini se formeaza niste nodozitati vizibile (-igura J). !lantele vor furniza bacteriilor simbionte compusi simplii ai carbonului, iar bacteriile vor transforma azotul atmosferic (#5) intr-o forma pe care plantele gazda o pot utiliza. (and frunzele si radacinile moarte- provenite de la aceste plante- vor fi descompuse, solul se va imbogati in azot.

Figura ;. Radacini cu nodozitati, infectate cu bacterii din genul Rhi0o/i-m Din: )nciclopedia +ibera Ki=ipedia (imag. din st.: radacina de lucerna - *edicago; imag din dr. radacina de arin - Aln-s)

Ba%teriile

itri$i%atoare transforma ionii de amoniu (#$87) in nitriti (#"5-) apoi in

nitrati (#"D-) : forma de azot preferata de toate plantele. 6acteriile care transforma ionii de amoniu in nitriti apartin genurilor Nitrosomonas si Nitrosococc-s, iar cele care transforma nitritii in nitrati apartin genului Nitro/acter. %atorita faptului ca nitratul levig eaza mult mai usor pe profilul solului, fermierii utilizeaza in ibitori ai nitrificarii pentru a reduce activitatea bacteriilor nitrificatoare. 'n solurile din padure activitatea bacteriilor nitrificatoare este redusa, astfel incat azotul ramane preponderent sub forma de amoniu. Ba%teriile de itri$i%atoare transforma nitratul (#"D-) in azot molecular (#5) sau in oxid de azot gazos (#5"). )xemple: )aracocc-s denitrificans, Thio/acill-s

denitrificans etc. 6acteriile denitrificatoare sunt anaerobe, ceea ce inseamna ca ele sunt active doar in absenta oxigenului. (onditii de anaerobioza se pot intalni in toate solurile (in interiorul agregatelor de sol) sau in solurile saturate (soluri care au porii dintre agregatele de sol pline cu apa :permanent sau temporar). 6acteriile nitrificatoare impreuna cu cele denitrificatoare sunt foarte importante deoarece asigura circuitul azotului in natura (figura A). " parte dintre acestea participa si la procesele de depoluare.

24

Figura <. (iclul azotului in natura A%ti o&i%etele reprezinta un grup larg de bacterii care cresc sub forma de ife, la

fel ca si fungii (-igura ;@). )le sunt responsabile pentru mirosul caracteristic de ,pamant/ al solurilor proaspat arate.

Figura 1= : Actinomicetele, asa cum sunt aceste Streptomyces, confera solului mirosul de ,pamant/. Din: )nciclopedia +ibera Ki=ipedia

Actinomyces israelii

Actinomicetele descompun o vatietate foarte mare de substrate, dar in mod special sunt importante pentru degradarea compusilor recalcitranti (greu de descompus). %intre acestia fac parte c itina si celuloza. !entru a fi active, actinomicetele au nevoie de niveluri de p$ ridicate, cuprinse intre <,B si A. +a p$ mai mic de <,B actinomicetele devin inactive, in sc imb fungii devin activi si pot realiza descompunerea compusilor recalcitranti, in conditii de p$ acid. producatoare de antibiotice. Actinomicetele (de ex. Streptomyces) sunt

U"'E SE GASESC BACTERIILE(

6acteriile populeaza cele mai variate micromedii si folosesc drept rana o diversitate

mare de substrate. 'n general, bacteriile sunt mult mai competitive si se dezvolta vertiginos atunci cand sursele de rana se gasesc intr-o forma usor de metabolizat

25

(de ex., resturi vegetale proaspete sau compusi secretati de radacinile vii ale plantelor). 6acteriile se gasesc in special concentrate in rizosfera (zona din vecinatatea imediata a radacinilor). Acest fapt reprezinta o dovada ca plantele produc numeroase tipuri de exudati radiculari pentru a incuraja cresterea si dezvoltatrea bacteriilor. 6acteriile au rol protector pentru plante, deoarece in iba aparitia multor boli (sa ne gandim, de exemplu, la capacitatea bacteriilor de a sintetiza antibioticeL). 6acteriile au capacitatea de a modifica prin activitatea lor conditiile de viata dintr-un sol, favorizand instalarea plantelor, cresterea si dezvoltarea acestora. !e un sediment proaspat nu plantele sunt cele care se instaleaza primele, ci comunitatile de bacterii. 6acteriile, incepand cu bacteriile fotosintetizatoare, sunt cele care fixeaza azotul atmosferic si carbonul, produc materie organica, imobilizeaza azotul si alti nutrienti si initiaza circuitul elementelor in cadrul solurilor tinere (in curs de formare). Abia dupa aceea, primele specii de plante gasesc conditii proprii pentru viata si se pot instala. !e masura ce comunitatea vegetala se instaleaza, diferite tipuri noi de materie organica intra in sol, diversificand astfel sursele de rana disponibile pentru bacterii. +a

sc imb, comunitatea bacteriana modifica structura solului, iar prin descompuneri furnizeaza elemente minerale, creand astfel un mediu mai bun pentru radacinile plantelor.

Ba%teriile Sti&ulea0a Cre!terea Pla telor

Anumite tulpini bacteriene (de ex., )se-domonas fl-orescens) prezinta activitate antifungica, in iband o serie de patogeni ai plantelor. ). fl-orescens, dar si alte specii de )se-domonas precum si specii de ;anthomonas influenteaza pozitiv cresterea plantelor. 'nfluienta bacteriilor asupra plantelor se poate manifesta fie indirect, fie direct. !e de o parte, aceste bacterii pot produce compusi care in iba cresterea patogenilor, iar in aceste conditii plantele fiind libere de boli cresc si se dezvolta in voie; pe de alta parte, anumite bacterii sunt capabile sa produca compusi stimulatori (factori de crestere) care actioneaza direct asupra plantelor, favorizand cresterea. %esi, aceste interactiuni benefice dintre bacterii si plante au loc in mod natural in sol, nu intotdeauna numarul lor este suficient de mare pentru a avea loc efectele scontate. %e aceea, se doreste obtinerea unor seminte inoculate cu bacterii anti-fungice, asa cum este ). fl-orescens, pentru a asigura reducerea patogenilor si pentru a obtine recolte sanatoase si productii mari.

26

Biologia Solului
Capitolul 3: FU"GII 'I" SOL

-ungii sunt organisme microscopice care de obicei cresc sub forma unor filamente lungi, numite ife. &neori ifele se grupeaza intr-o masa numita miceliu, care are isi creaza loc printre particulele de sol,

aspect rizomorf (forma de radacini). $ifele

printre si prin radacini si roci. %e regula, au o grosime de cativa microni si o lungime variabila, de la cateva sute de microni pana la cativa metri. Anumiti fungi, asa cum sunt drojdiile sunt unicelulare. (eilalti fungi sunt pluricelulari. -ungii realizeaza numeroase functii importante, cum ar fi: dinamica apei in sol, circuitul nutrientilor si in ibarea bolilor. 'n cadrul retelei trofice fungii au rol de descompunatori (alaturi de bacterii). )i transforma materia organica greu de descompus in forme usor accesibile altor organisme din sol. $ifele fungilor leaga fizic particulele de sol, creand agregate stabile, ceea ce imbunatateste capacitatea de infiltrare si de retinere a apei. -ungii din sol pot fi grupati in trei grupuri functionale, in functie de modul in care isi procura energia. Descompunatorii :fungii saprofiti : transforma materia organica moarta in biomasa proprie, dioxid de carbon (("5), si mici molecule, asa cum sunt acizii organici. 'n general, acesti fungi utilizeaza substrate complexe - celuloza si lignina din resturile vegetale lemnoase- sau o serie poluanti organici. Anumiti fungi descompunatori

utilizeaza insa, ca si bacteriile, substrate simple. Activitatea fungilor este foarte importanta pentru imobilizarea si retinerea nutrientilor in sol. 1etabolitii lor secundari sunt acizi organici, care o data eliberati in sol contribuie la formarea acizilor rezistenti in sol timp de sute de ani. Mutualistele : fungii micorizali : colonizeaza radacinile plantelor. 'n sc imbul umici

carbonului organic pe care il primesc de la plante, fungii micorizali pun la dispozitia plantelor apa si nurientii pe care-i solubilizeaza din compusii greu utilizabili de catre plante. Acesti nutrienti sunt: fosforul, azotul si microelementele. 1icorizele pot fi: ectomicorze (-igura D) - fungii micorizali cresc pe suprafata radacinilor; sunt asociati de regula cu radacinile pomilor si vitei de vie;

27

endomicorize - fungii micorizali cresc in interiorul celulelor radiculare; sunt asociati cu plantele ierbacee, culturile de camp, legumele si arbustii. 1icorizele arbusculare reprezinta un tip de endomicorize (figura 8);

&i%ori0ele eri%oide : fungii micorizali pot sa creasca fie la suprafata, fie in interiorul radacinilor.

Al treilea grup de fungi este reprezentat de fungii patogeni si paraziti, care determina reducerea productiilor sau cauzeaza moartea atunci cand colonizeaza radacinile sau alte organisme din sol. -ungii patogeni ai radacinilor, asa cum sunt <erticilli-m, )ythi-m si Rhi0octonia, produc numeroase pierderi economice pentru agricultura in fiecare an. #umerosi fungi paraziti au rol in controlul bolilor. %e exemplu, fungii care paraziteaza nematodele si insectele pot fi utilizati ca agenti de biocontrol, regland densitatea populatiilor de nematode si insecte daunatoare.

Figura 1: #umeroase plante depind de activitatea fungilor, care le ajuta sa extraga nutrientii din sol. Radacinile sunt in simbioza cu fungi micorizali, iar ifele acestora (benzile albe) radiaza in masa solului. Dupa: Randy *olina, 5regon State niversity, Corvallis

Figura #: -ungi care descompun vasele conducatoare ale unei frunze Dupa: No. :6 Soil *icro/iology and .iochemistry. (.). *artin, et al., eds. SSSA, *adison +,.

Figura +: )ctomicorize pe o radacina de vita de vie. -ungii nu invadeaza celulele radacular, dar penetreaza printre acestea. -ungii din imagine sunt albi, dar ei pot fi negri, portocali, galbeni sau roz. Dupa: S1A, Forest Service, )N+ Research Station, Corvallis, 5regon

Figura 3: )ndomicorize arbusculare in interiorul celulelor radiculare de trifoi. Dupa: Elaine R. ,ngham

U"'E SE GASESC FU"GII(

-ungii saprofiti se gasesc in jurul resturilor vegetale lemnoase. $ifele fungilor prezinta avantaj fata de bacterii, deoarece se extind pe suprafete mari. 'n conditii de

28

uscaciune, fungii pot crea punti de

ife pana la zone in care mai gasesc apa, putand

astfel sa supravietuiasca si sa creasca. 6acteriile nu pot sa faca acest lucru si astfel isi inceteaza activitatea. -ungii sunt capabili sa extraga azotul din sol, putand descompune c iar si resturile sarace in azot si cu compusi ai azotului greu de descompus. -ungii sunt organisme aerobe. .olurile care devin anaerobe pentru perioade indelungate de timp, pierd componenta fungica a retelei trofice. (onditiile anaerobe apar de regula in turbarii si in solurile argiloase foarte compactate (vertisoluri). -ungii se dezvolta in mod deosebit mai ales pe solurile forestiere. .-a observat ca biomasa fungica inregistreaza cea mai mare productivitate in paduri.

Figura 5: 'n ecosistemele aride, desertice, fungi pompeaza apa si nutrientii pentru plante. Dupa: (erry .arro!, S1A2ARS (ornada E=perimental Range, 9as Cr-ces, N*.

Figura :: (iuperci comune ecosistemelor forestiere (basidiomicete). Aceste ciuperci dezvolta in sol o extinsa retea de ife.

FU"GII MICORI*ALI I" AGRICULTURA

1ajoritatea pomilor si culturilor agricole depind de beneficiul substantial pe care il aduc micorizele. )xceptie fac numerosi membri ai familiei Cr-ciferae (ex. brocoli, mustarul), si ai familiei Chenopodiaceae (ex. .panacul, loboda, sfecla), care nu formeaza asociatii micorizale. !racticile de management de teren influenteaza formarea micorizelor. +ucrarile intense ale solului si folosirea fungicidelor distrug micorizele.

Figura 8: -ungii micorizali leaga particulele de sol de radacinile plantelor. 'n aceasta imagine se poate observa cum granulele de pamant adera la radacina prin intermediul poliza aridelor secretate de planta si de fungi.

29

Biologia Solului
Capitolul 5: PROTO*OARELE 'I" SOL
PROTO*OA
!rotozoarele (protos- primul; 0oon- animal) sunt organisme unicelulare care se ranesc in primul rand cu bacterii si cu materie organica solubila; unele protozoare se pot rani cu alte protozoare sau uneori cu fungi. !rotozoarele sunt de cateva ori mai ranesc

mari decat bacteriile, avand in general B - B@@ Em in diametru. %eoarece se

cu bacterii, protozoarele elibereaza in mediu o parte din azotul care intra in componenta compusilor bacterieni (cealalta parte fiind utilizata pentru sinteza propiilor compusi). Azotul eliberat este pus la dispozitia plantelor si a celorlalti membri din reteaua trofica. !rotozoarele din sol sunt clasificate in trei mari grupe, in functie de forma lor: Ciliatele sunt celule mari; ele realizeaza locomotia prin intermediul unor unor perisori de pe suprafata membranei, denumiti cili (de aici si denumirea lor). (iliatele se ranesc cu bacterii sau, unele dintre ele, c iar cu alte tipuri de protozoare ()x. 1idini-m : figura ;). (iliatele sunt forme libere ()arameci-m, 1idini-m, Cleops etc : figurile ;, 5, D) sau forme fixate (<orticella, Stentor etc- figurile 8, B). -ormele libere se deplaseaza prin inot (cu ajutorul cililor) sau prin tarare (cu ajutorul cirrilor-organite rigide spiniforme, rezultate din fuzionarea cililor). Reproducerea ciliatelor se face de obicei pe cale asexuata prin diviziune transversala. (and conditiile de mediu devin nefavorabile sau dupa o lunga perioada de diviziuni ciliatele isi remaniaza materialul genetic recurgnd la inmultirea sexuata prin conjugare.

Figura 1. 1idini-m- ciliat liber care se parameci)

raneste cu alte protozoare (cu

30

Figura #. )arameci-m ca-dat-m- ciliat liber

Figura 3: (iliatele sunt protozoarele cele mai mari. &n ciliat consuma cca zece mii de bacterii pe zi si elibereaza in mediu azot disponibil plantelor. (iliatele se misca usor si rapid in sol cu ajutorul cililor. 'n imagine Cleops sp.

Amoe/ele >ami/ele) sunt de asemenea celule mari; ele realizeaza locomotia prin intermediul unor prelungiri citoplasmatice temporare, denumite pse-dopode. Amibele se pot impartii in ami/e n-de sau fara test (care nu au invelis extern: de exemplu Amoe/a prote-s) si ami/e c- test (un invelis extern pseudoc itinos, silicios sau calcaros: de exemplu * ecamoebele, Radiolarii, -oaraminiferle si unele $eliozoare). Amibele lipsite de test traiesc majoritatea in apele dulci si in solutia solului. !utine dintre ele sunt specii parazite sau marine. Amibele cu test sunt specii acvatice, marine (radiolarii si foraminiferele) sau de apa dulce (majoritatea eliozoarelor).

31

Flagelatele sunt protozoare mai mici; ele utilizeaza pentru locomotie unul sau mai multi flageli (structuri similare cililor, dar mai lungi).

Figura 1: !rotozoarele joaca un rol important in ciclul nutientilor, ranindu-se intens cu bacterii. 'n imag. Amoe/a prote-s

Figura #: Amiba ingerand bacterii. Dupa: No. ?7 from .oil 1icrobiol. and 6ioc emistr>,$%&'. (.). *artin, et al.

Figura +. -lagelatele au unul sau mai multi flageli cu ajutorul carora se deplaseaza si se ranesc (vezi protozoarul din stanga). -ormele granulare care apar in imagine sunt bacterii. Dupa: Elaine R. ,ngham

CE FAC PROTO*OARELE(
!rotozoarle joaca un important rol in minerlizarea nutrientilor, punandu-i astfel la dipozitia plantelor si a celorlalte organisme din sol. Raportul carbon: azot este de ;@:; sau mai mult in celulele protozoarelor; bacteriile au un raport (:# mai mic de ;@:;, de regula mergand pana la D:;. 'n acest fel, protozoarele, care se ranesc cu bacterii, preiau o cantitate de azot mai mare decat au ele nevoie pentru propiul metabolism, astfel incat acest surplus este eliberat in mediu sub forma de amoniu (#$8). Amoniul va fii repede preluat de catre alte organisme din sol si de catre radacinile plantelor. &n alt rol foarte important al protozoarelelor este in reglarea numerica a populatiilor bacteriene (consumand o cantitate mare de bacterii pentru nutritia lor). %e asemenea, ele joaca rol important in descompunerile care au loc in sol si in structurarea agregatelor de sol. !rotozoarele constituie rana pentru alte ogranisme

32

importante din sol si, de asemenea, ele ajuta la supresia anumitor boli si a anumitor patogeni.

U"'E SE GASESC PROTO*OARELE(

!rotozoarele au nevoie de bacterii pentru a se ranii si de apa pentru a se misca. %e

aceea, gradul de umiditate al solului are un rol deosebit de important in determinarea tipurilor de protozoare care vor fi prezente si active la un moment dat in sol. (a si bacteriile, protozoarele prefera zona rizosferei pentru cresterea si dezvoltarea lor. #umarul tipic de protozoare din sol variaza in limite foarte largi : de la cateva mii pe gram sol uscat in solurile cu fertilitate scazuta, pana la milioane pe gram in solurile cu fertilitate ridicata. .olurile in care domina fungii (de exemplu, cele forestiere) au tendinta de a avea mai multe amoebe cu test (cu sc elet extern) si ciliate decat alte tipuri de protozoare. 'n solurile in care domina bacteriile, protozoarele predominante sunt reprezentate de flagelate si de amibe nude. 'n general, solurile cu continut ridicat de argila prezinta mai ales protozoare mici (flagelate mici si amibe nude), spre deosebire de solurile cu textura medie care contin flagelate mult mai mari, amibe care apartin ambelor varietati (atat nude cat si cu test), precum si numeroase ciliate.

PROTO*OARELE SI "EMATO'ELE
!rotozoarele si nematodele-consumatoare de bacterii se afla in permanenta

competitie pentru resursele lor comune de

rana: bacteriile. .olurile contin fie un

numar mare de protozoare, fie un numar mare de nematode-consumatoare de bacterii, niciodata ambele categorii in numar mare. .emnificatia pentru plante a acestei diferente nu este cunoscuta. Ambele grupe de organisme consuma bacterii si elibereaza in mediu amoniu #$87.

4AMPIRII CARE LOCUIESC I" SOL

1ajoritatea protozoarelor se se ranesc cu bacterii, dar exista si un grup de amibe care

ranesc cu fungi. Aceste amibe prezinta sc elet extern si rizopode (pseudopode

lungi si subtiri, filamentoase). )le fac parte din grupul de protiste numit Cerco0oa si prezinta numeroase similitudini cu -oraminiferele si Radiolarii. 'mpreuna fac parte din supergrupul Rhi0aria. (-oraminiferele sunt comune in bentosul marin, radiolarii in planctonul marin, iar cercozoarele sunt comune in soluri). 0aurile perfect rotunde, pe care aceste amibe le fac in peretii celulari ai fungilor, amintesc de cele lasate de vampiri pe gatul victimelor lor. %e aceea, aceste amibe se

33

numesc <ampyrellidae. Amibele vampirelide se ataseaza de suprafata

ifelor si

secreta enzime care vor digera peretele celular al fungului. %upa aceea amiba ing ite continutul celular al ifei. 9ampirelidele ataca numerosi fungi, inclusiv fungii patogeni, asa cum sunt fungii care produc boala rugina graului (figura B).

Figura 5 . $ife de @ae-mannomyces graminis (o specie de fung care ataca radacinile graului) ciuruite de actiunea enzimatica a amibelor consumatoare de fungi.

)uglena sp. (eratium sp.-dinoflagelat

34

9olvox aureus-flagelat colonial

(odosiga sp.-flagelat colonial

o%tilu%a

-orti%ella

35

!te tor

36

)uplotes :cirri

,elio0oar

radiolar>%ollo0ou&

Biologia Solului
Capitolul :: "EMATO'ELE

37

"EMATO'ELE 'I" SOL

#ematodele din sol sunt viermi cilindrici, nesegmentati, care au in general B@ Em in diametru si ; mm in lungime. !rintre nematode exista cateva specii responsabile pentru producerea anumitor boli la plante si de aceea, atentia specialistilor este concentrata mai ales pe aceste specii. )xista, insa, numeroase specii de nematode care indeplinesc roluri benefice pentru soluri. 'n reteaua trofica a solului exista o varietate incredibila de nematode; ele indeplinesc functii importante in cadrul diferitelor nivele trofice. Astfel, anumite nematode se ranesc cu plante si alge (actionand asupra primului nivel trofic); altele se bacterii si fungi (al doilea nivel trofic); iar altele sunt pradatoare, nematode (nivel trofic superior). #ematodele libere din sol (adica speciile neparazite) se impart in functie de modul lor de nutritie, in patru grupe: #ematodele /acterivore, care se ranesc cu bacterii; nematodele f-ngivore, care ranesc cu

ranindu-se cu alte

penetreaza peretii celulari ai fungilor si ii golesc de continutul celular; nematodele pradatoare, care se ranesc cu toate tipurile de nematode si cu protozoare pe care le

ing it intregi, sau se ataseaza de cuticula nematodelor mai mari si extrag continutul intern al prazii. #ematodele omnivore se ranesc cu o varietate larga de organisme

sau au anumite diete preferentiale in functie de stadiul lor de viata. #ematodele cons-matoare de radacini sunt parazite ale plantelor si deci ele nu sunt forme libere in sol.

Figura 1: #ematode din sol. 1ajoritatea Figura #: &n nematod pradator care se nematodelor din sol nu sunt forme parazite raneste cu un alt nematod. ale plantelor. 6eneficiile pe care le aduc Dupa: Aathy *errifield, 5regon State nematodele sunt legate de controlul bolilor niversity, Corvallis. si de circuitul nutrientilor. Dupa: Elaine R. ,ngham

CE FAC "EMATO'ELE 'I" SOL(

Ci%lul utrie tilor. (a si protozoarele, nematodele sunt importante in mineralizarea

substantelor organice si eliberarea nutrientilor in forme usor asimilabile de catre

38

plante. (a urmare a nutritiei lor, nematodele elibereaza importante cantitati de amoniu in mediu, deoarece bacteriile si fungii cu care se ranesc contin mai mult azot decat le este nematodelor necesar pentru sintezele proprii. I ter-i i reglarea de !itatii populatiilor. +a o densitate scazuta de nematode

va creste considerabil densitatea populatiilor-prada: bacteriile, fungii, plantele, etc. +a o densitate mare a nematodelor, densitatea populatiilor-prada se va diminua. 'n felul acesta ar putea descreste productivitatea plantelor, s-ar putea produce un impact negativ asupra fungilor micorizali, si de asemenea s-ar putea reduce rata

descompunerilor si imobilizarilor de nutrienti realizate de catre bacterii si fungi. #ematodele pradatoare insa, intervin in reglarea densitatii populatiei nematodelorconsumatoare de bacterii, consumatoare de fungi si a nematodelor consumatoare de plante, prevenind suprapopularea cu aceste grupe de nematode. Raporturile bine

ec ilibrate intre diferitele grupe de nematode vor mentine astfel un bun control al tuturor populatiilor de microorganisme din sol. 'i!per!ia &i%roorga i!&elor. #ematodele ajuta la buna distributie a bacteriilor si a fungilor atat in sol cat si de-a lungul radacinilor. %e asemenea, sporii si formele inc istate pot fi usor dispersate in sol, fie purtate pe suprafata corpului nematodelor fie prin intermediul sistemului lor digestiv. Sur!a de ,ra a. #ematodele reprezinta sursa de rana pentru pradatorii de inalt

nivel, inclusiv nematodele pradatoare, microartropodele si insectele din sol. %e asemenea, nematodele pot fi parazitate de anumite bacterii si anumiti fungi paraziti. Co trolul )olilor. )ste cunoscut faptul ca anumite nematode pot cauza boli, asa cum sunt nematodele parazite consumatoare de radacini. )xista, insa, numeroase nematode (nematodele pradatoare) care se ranesc cu astfel de organisme care

cauzeaza boli. 'n felul acesta, nematodele actioneaza ca potentiali agenti in biocontrolul bolilor.

Figura +: #ematodele consumatoare Figura 3: Acest nematode consumator de de fungi prezinta in gura un stilet scurt bacterii, Elaphonema, prezinta un ornament al

39

si ascutit cu care penetreaza peretii celulari ai fungilor. Dupa: Elaine R. ,ngham

gurii care il face distinct de alte nematode. Dupa: Elaine R. ,ngham

Figura 5: #ematodul )ratylench-s, are Figura :: #ematodele consumatoare de un stilet scurt si gros. radacini folosesc stiletul pentru a penetra Dupa: Aathy *errifield, 5regon State peretii celulari radiculari. .tiletul curbat al niversity, Corvallis acestui nematod este caracteristic genului Trichodor-s. Dupa: Elaine R. ,ngham

U"'E SE GASESC "EMATO'ELE(

#ematodele se gasesc concentrate langa grupurile de organisme care constituie rana

lor. %e exemplu, nematodele consumatoare de bacterii vor fi abundente in rizosfera, acolo unde si bacteriile sunt cele mai abundente, nematodele consumatoare de fungi se vor gasii alaturi de populatiile fungice si tot asa. #ematodele pradatoare sunt mult mai abundente in solurile in care si celelalte categorii de nematode sunt abundente. %atorita dimensiunilor lor, nematodele au tendinta de a fi mai abundente in solurile cu textura medie. #ematodele se misca prin porii plini cu apa ai solului (M B@ Em). 'n general, in solurile agricole, la o ligurita de sol (sau ; g sol uscat) se gasesc mai putin de ;@@ nematode. .olurile pasunilor pot contine intre B@ si B@@ nematode, iar solurile forestiere au frecvent cateva sute de nematode. !roportia dintre nematodele consumatoare de bacterii si nematodele consumatoare de fungi este conditionata mai ales de cantitatea de rana (de bacteriile si respectiv de fungii din sol). #ematodele

pradatoare se gasesc mai ales in solurile mai putin lucrate, ceea ce sugereaza ca acestea sunt sensibile la disturbarile care pot sa apara in sol.

"EMATO'ELE SI CALITATEA SOLULUI

#ematodele pot fi folosite ca indicatori ai calitatii solului datorita diversitatii lor mari si datorita participarii lor in cadrul diferitelor nivele ale retelei trofice. #umerosi cercetatori propun metode de apreciere a starii de calitate a solului bazate pe numarul de nematode care apar in diferite familii sau grupe trofice.N 'n plus, nematodele pot fi folosite ca indicatori deoarece proportiile dintre populatiile lor sunt relativ stabile la

40

diferitele sc imbari de temperature si de umiditate care apar in sol. .pre deosebire de bacterii, nematodele raspund la sc imbarile care apar in sol intr-o maniera predictibila. .c imbarile care apar in cadrul populatiilor de nematode reflecta intocmai sc imbarile care au loc in micromediile solului. N6lair, 3. 1. et al. ;AA<. #evertebratele solului ca indicatori ai calitatii solului. 'n *etode de apreciere a Calitatii Sol-l-i, ...A .pecial !ublication 8A, pp. 5ID-5A;.

Cap%a e pe tru "e&atode

)xista un grup de fungi care pot fi utilizati ca agenti biologici in controlul nematodelor parazite. Acesti fungi pradatori cresc in sol si intind capcane atunci cand detecteaza semnale de la prada lor. Anumite specii de fungi utilizeaza capcane lipicioase, iar altele construiesc inele circulare din ife, cu care realizeaza prinderea prazii. Arthro/otrys dactyloides. %upa Kang, 5@@D

41

1actylella leptospora 1-pa Esser, BCC?

Biologia Solului
Capitolul 8: ART.ROPO'A
ARTROPO'ELE 'I" SOL
Artropodele sunt animale nevertebrate, care prezinta o mare diversitate de forme, datorita adaptarii lor la diferite conditii de mediu (terestru, subterestru, ape dulci si marine, g eturi eterne sau viata parazitara). #umele de artropode vine de la gr. arthros : segmentat si podos : picior. !rin urmare artropodele sunt animale nevertebrate, cu picioarele segmentate. )le nu prezinta sc elet intern, dar au corpul acoperit de o cuticula c itinizata care formeaza un exosc elet.

42

Figura 1. Aceasta imagine microscopica prezinta o multitudine de specii de acarieni extrasi din sol. !e o suprafata de cca ;m5 si o adancime de 5 cm se pot gasii cca 5@@ specii de acarieni. %esi insuficient studiati ei au un rol covarsitor in eliberarea nutrientilor in sol. Dupa: <al .ehan2)elletier, Agric-lt-re and Agri2Food Canada

Artropodele au marimi variabile; de la dimensiuni microscopice pana la cativa centimetri, in lungime. Artropodele din sol cuprind specii inferioare - miriapodele (asa cum sunt centipedele si milipedele) si specii superioare asa cum sunt insectele (ex. gandacii, antenatele, colembolele-insecte fara aripi), arahnidele (paienjeni, scorpioni si acarieni) si crustaceele (ex. isopodele).

43

collembole :foto )die %umbar traiesc in litiera si soluri umede

Acarian pradator Ro> #orton

1ilipede Trigoniulus corallinus (incr. Arthropoda, suincr. Myriapoda, Cls. Diplopoda)

!orcellio scaber ('ncrengatura Art ropoda, .ubincr. (rustacea, (lasa 1alacostraca, "rd. 'sopoda)

.olurile reprezinta

abitat pentru foarte multe specii de artropode. !e un =m5 de sol

forestier, de exemplu se pot intalni cateva mii de specii diferite de artropode. Artropodele pot fi grupate in: detritivore, pradatoare, erbivore si fungivore, bazat pe modul lor de nutritie si implicit pe functiile pe care le indeplinesc in sol. (ele mai multe artropode care traiesc in sol se ranesc cu fungi, viermi sau cu alte artropode.

.pre deosebire de acestea, artropodele erbivore, precum si cele detritivore sunt mai putin abundente. !e masura ce se ranesc, artropodele amesteca si aereaza solul,

regleaza densitatea populatiilor altor organisme si maruntesc materia organica din sol.

'ETRITI4ORELE
Artropodele mai mari care se observa frecvent la suprafata solului sunt artropodele detritivore. %etritivorele mesteca materialul vegetal mort si odata cu acesta consuma si bacteriile si fungi care se gasesc pe suprafata resturilor vegetale. (ele mai numeroase detritivore sunt milipedele si crustaceele isopode, dar si termitele si numerosi acarieni. 'n solurile arabile, detritivorele pot sa devina daunatoare, deoarece in lipsa materialului vegetal mort, ele se pot rani si cu radacini vii.

44

Figura D: 1ilipedele sunt denumite si %iplopode deoarece ele au doua perec i de picioare pe fiecare segment al corpului. 'n general sunt inofensive pentru om, dar numeroase milipede se apara de pradatorii lor prin anumite secretii glandulare iritante si urat mirositoare. 'n imagine 5rthopor-s ornat-s, un miriapod gigant (specie de desert) care atinge ;B cm lungime. Dupa: 1avid .. Richman, Ne! *e=ico State niversity, 9as Cr-ces.

Figura 8: (rustacei edafici (similari racilor si crabilor). Apendicii lor bucali foarte puternici faramiteaza resturile vegetale si litiera. Dupa: @erhard Eisen/eis and +ilfried +ichard. $%6&. Atlas on t e 6iolog> of .oil Art ropods. Springer2<erlag, Ne! "or#. ). $$$.

PRA'ATORII
!radatorii si micropradatorii sunt fie pradatori generalizati, atunci cand se ranesc cu diferite tipuri de prada, fie specializati, atunci cand vaneaza un singur tip de prada. !radatorii includ centipede (miriapode care au o singura perec e de picioare pe fiecare segment al corpului), paianjeni, scorpioni, pseudoscorpioni, anumiti acarieni, gandaci si furnici. (ei mai multi pradatori se ranesc cu daunatori ai culturilor (fungi, viermi sau artrpode daunatoare).

Figura 8: Acest paianjen de 5-D mm se gaseste la suprafata solului unde ataca alte artropode edafice. "c ii acestui paianjen se gasesc pe un peduncul situat deasupra capului. +alc#enaera ac-minata. Dupa: @erhard Eisen/eis and +ilfried +ichard. $%6&. Atlas on t e 6iolog> of .oil Art ropods. Springer2<erlag, Ne! "or#. ). B?.

Figura ;: Acest paianjen din familia Lycosidae este un pradator solitar. -emela isi cara puii pe abdomen si ii raneste prin regurgitare pana cand puii devin capabili sa vaneze

Figura <: !seudoscorpionii arata ca puii de scorpion, dar nu au coada. )i secreta venin si il elibereaza prin c elicere. *raiesc in sol, in desert, in culturile de camp, in litiera. &nii pseudoscorpioni se agata sub aripile gandacilor,

45

singuri. Dupa: +i#ipedia2 Enciclopedia li/eraTrygve Steen, )ortland State niversity, )ortland, 5regon.

fiind astfel transportati la distanta. Dupa: 1avid .. Richman, Ne! *e=ico State niversity, 9as Cr-ces

Figura 1=: (entipedele sapa galerii in sol in cautarea pradei lor (viermi de pamant sau alte organisme cu corpul moale) 1ajoritatea speciilor se gasesc in litiera si in jurul locuintelor. Dupa: No. :C from .oil 1icrobiolog> and 6ioc emistr> .lide .et. $%&'. (.). *artin, et al., eds. SSSA, *adison, +,

Figura 11: Acarienii pradatori ataca nematode, colembole, alti acarieni si larve de insecte. Acest acarian )ergamas-s sp. are (;mm) lungime. 'upa: @. Eisen/eis and +.+ichard. $%6&. Atlas on t e 6iolog> of .oil Art ropods.

Figura 1#: Acest coleopter Cara/-s a-rat-s este un veritabil pradator (in imagine se observa cum ataca cu maxilele puternice o rama) Dupa: Ki=ipedia : )nciclopedia libera

Figura 1+: -urnicile sunt insecte sociale ca si albinele si viespile (apartinand clasei 4ymenoptera). !ot fi pradatoare, omnivore, erbivore sau se ranesc cu insecte moarte. .apa galerii pana la D m in sol. 6iomasa lor este impresionanta: ;@-5@G din biomasa animala terestra (depasind-o pe cea a vertebratelor). 'n imagine trei furnici din genul 5ecophylla care devoreaza o furnica rosie. Din: +i#ipedia2 Enciclopedia li/era.

46

ERBI4ORE
#umeroase insecte se ranesc cu radacinile plantelor sau alte organe ale plantelor, asa cum sunt cicadele, greierii, unele furnici, unele coleoptere (ex. 9eptinotarsa decemlineata- gandacul de (olorado, figura ;8) etc. Artropodele erbivore produc pagube importante, mai ales atunci cand numarul lor nu este controlat de catre alte organisme insectivore.

Figura 13: 0andacul de (olorado este o specie de (oleoptere erbivore care produce numeroase pagube in cultura cartofului. ('n imaginea din stanga : forma adulta; in imaginea din dreapta : stadiul larvar). 'i : +i#ipedia D enciclopedia li/era

FU"GI4ORELE
Art ropodele care se ranesc cu fungi (si uneori se extind si asupra bacteriilor) include majoritatea colembolelor.

Cole&)ole ?Ord. Colle&)ola@

(olembolele sunt printre cele mai rOspPndite Qi abundente artropode terestre. 'mportanRa acestora Sn ecosistemele terestre a fost multO vreme subestimatO. (u excepRia unor specii parazite, colembolele sunt considerate a fi organisme utile, avPnd un rol important Sn procesele de descompunere. (olembolele sunt insecte exapode de dimensiuni mici, fOrO aripi, cu cap distinct, o perec e de antene, Qase segmente abdominale, fiind Snzestrate cu oceli (oc ii compuQi le lipsesc). .unt prevOzute cu un organ de sOrit, furcula, plasat ventral (vezi figura). 1ajoritatea (olembolelor adulte

au doar cPtiva milimetri lungime. )le trOiesc Sntr-o mare varietate de abitate, SnsO majoritatea speciilor exceptPnd formele de litoral Qi neustonice, sunt cel mai SntPlnite Sn sol Qi Sn stratul de litierO, unde, SmpreunO cu viermii constituie majoritatea faunei de artropode edafice (Ric ard 3. .#'%)R, ;AJI). %atoritO dimensiunii lor mici, contribuRia colembolelor la biomasa totalO animalO din

47

sol Qi la respiraRie este scOzutO, cum ar fi de exemplu ;-BG Sn ecosistemele temperate dar peste ;@G Sn anumite regiuni arctice. Tn ciuda faptului cO reprezintO o biomasO scOzutO, colembolele sunt extrem de importante Sn influenRarea structurii anumitor soluri (Fennet A. ( ristiansen, Ric ard 3. .nider, ;AJ8). )le au o mare varietate de diete, SnsO majoritatea formelor edafice se rOnesc cu vegetaRia Sn descompunere Qi?sau microflorO. Tn sol ele pot influenRa creQterea Qi controlul unor ciuperci dOunOtoare plantelor. )xistO Qi cPteva specii, precum Sminth-r-s viridis (puricele lucernei), ce se rOnesc cu material vegetal putPnd cauza daune economice precum reducerea culturilor de trifoi cu pPnO la B@G. &n numOr de specii sunt carnivore rOnindu-se cu #ematode, Rotifere Qi c iar cu alte (olembole.

(olembolele ca indicatori ecologici Tn ultimii ani, se manifestO un interes tot mai ridicat Sn folosirea animalelor ca ,indicatori ecologici/ ai stOrii de mediu. (aracteristicile comunitORilor de specii pot dezvOlui proprietORile abitatelor lor naturale ce ar fi, dacO nu imposibil, foarte dificil de cuantificat doar prin simpla mOsurare a factorilor fizici sau a tipului de vegetaRie. Tn plus, s-au efectuat numeroase teste de laborator privind efectul factorilor poluatori asupra colembolelor. #umeroQi specialiQti susRin cO abundenRa, diversitatea speciilor Qi caracteristicile colembolelor pot furniza informaRii relevante privind impactul unor poluatori asupra ecosistemelor. " descreQtere a numarului de colembole dintr-un abitat poate fi Sn numeroase rPnduri rezultatul acRiunii factorilor poluatori. .e presupunea cO poluarea duce la descreQterea populaRiilor tuturor speciilor de colembole, dar aceasta nu este Sntotdeauna adevOrat. Tntr-adevar, rOspunsul obiQnuit la acRiunea unor factori poluatori la anumite nivele poate duce la creQterea numOrului de indivizi dintr-o anumitO specie. )fectul poate fi indirect datoritO distrugerii prOdOtorilor ce sunt mai sensibili la efectul unor astfel de poluanRi.

Anumite specii pot fi privite ca ,acidofile/ iar altele ca si ,calciofile/, ploile acide favorizPnd, de exemplu, dezvoltarea primului tip (acidofile). .pecia ,sotoma nota/ilis pare sO fie foarte sensibilO la ploile acide. Tntr-un experiment ce a urmOrit abundenRa diferitelor specii de colembole dintr-o regiune contaminatO cu plumb din #orvegia s-a observat cO specia 'sotoma olivacea avea abundenRa cea mai ridicatO Sn condiRiile Sn care Sn mod normal specia !rotap orura armata ar fi trebuit sa fie cea mai numeroasO. %e asemenea s-a studiat distribuRia populaRiilor de 'sotomiella minor, -olsomia Uuadrioculata Qi -olsomia fimetariodes Sntr-o regiune poluatO cu metale grele din .uedia. Astfel s-a remarcat o diferenRa Sn sensibilitatea la factorii poluatori dintre

48

aceste specii. Astfel, primele douO 'sotomiella minor, -olsomia Uuadrioculata erau mai puRin abundente Sn apropierea surselor de contaminare decPt -olsomia fimetariodes, care a apOrut Sntr-un numOr mai mare decat Sn zone necontaminate.

Astfel, ca rOspuns la contaminarea mediului cu anumiRi poluanRi, anumite specii de colembole pOrOsesc mediul respectiv, unele sunt ucise iar altele cresc Sn abundenRO. -olsomia Uuadrioculata, spre exemplu (specie ce deseori cuprinde mai mult de 8@G din populaRia de colembole din abitatele din zona temperatO), este foarte probabil sO SQi reducO abundenRa ea fiind destul de sensibilO la poluanRi c imici. (u toate acestea, un rOspuns detaliat al fiecOrei specii Sn parte la acRiunea factorilor poluatori este dificil de prezis.

Ceri ta %,i&i%a de o1ige

(erinta c imica de oxigen (((") masoara consumul de oxigen din apa, din timpul descompunerii materiei organice si a oxidarii compusilor anorganici (asa cum sunt amoniul si nitritii). 'n general masurarea ((" se face pe o proba de apa uzata sau pe o proba de apa naturala, contaminata cu reziduri industriale sau domestice. !roba de apa se tine la incubat cu un puternic oxidant, in anumite conditii de temperature si o anumita perioada de timp. (el mai comun oxidant folosit pentru masurarea ((" este bicromatul de potasiu (F5(r5"I) in combinatie cu acidul sulfuric ($5."8), la cald. %eoarece acest oxidant nu este specific, nu ne arata daca ((" este rezultatul degradarii compusilor organici sau ai celor anorganici. !rin urmare, prin metoda determinarii ((", va fii masurat oxigenul din ambele surse. (erinta c imica de oxigen este raportata la (ernta 6ioc imica de "xigen ((6"), un alt parametru care masoara cerinta de oxigen in apele uzate (poluate). (6" masoara numai cantitatea de oxigen consumata de catre microorganisme, in procesele de oxidare. (6" este mult mai relevant pentru apele bogate in materie organica. )ste important de inteles ca ((" si (6" nu masoara acelas tip de oxigen care se consuma in procesele de oxidare din apa. %e exemplu, ((" nu poate masura consumul de oxigen asociat cu degradarea compusilor organici (asa cum este acetatul, de pilda). Acetatul poate fi metabolizat doar de catre microorganisme, si prin urmare doar (6" ne poate da o imagine despre degradarea lui. .pre deosebire de acetat, celuloza nu poate fi degradata de microorganisme decat in timp indelungat. 'n aceste conditii, pentru masurarea in timp scurt a necesarului de oxigen pentru degradarea celulozei se foloseste metoda ((".

49