Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.

ro

This work is licensed under the Creative Commons Attribution-NonCommercial- hareAlike !icense. To view a cop" of this license# visit http$%%creativecommons.or&%licenses%b"-nc-sa%'.( or send a letter to Creative Commons# ()* +oward treet# (th ,loor# an ,rancisco# California# -)10(# . A. Aceasta lucrare este licentiata sub o licenta Creative Commons '.(. Sunteti liberi sa o copiati# sa o distribuiti sau sa o modificati# in urmatoarele conditii $ - nu o puteti utili/a in scop comercial - trebuie sa dati credit autorului ori&inal 0acesta va fi mentionat ca autor in ca/ul distributiei lucrarii initiale# sau in biblio&rafia lucrarii derivate1 - lucrarea derivata va fi licentiata cu o licenta identica cu aceasta. Oricine poate modifica aceasta lucrare, cu conditia sa pastreze intacta aceasta licenta (prima pagina). Numele sau va fi mentionat ca si autor, versiunea va fi schimbata prin adaugarea unei unitati, iar autorul anterior va fi mentionat in prima pozitie a bibliografiei, precizandu-se titlul acestei lucrari si versiunea anterioara.

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

CUPRINS
....................................................................................................................................................................1 Importanta culturii................................................................................................................................3 Cresterea si fructificarea la catina alba...............................................................................................4 Cerintele fata de factorii de mediu.......................................................................................................5 Principalele soiuri cultivate in Romania..............................................................................................8 Obtinerea materialului saditor.............................................................................................................8 Infiintarea si intretinerea plantatiilor.................................................................................................11 Intretinerea solului.............................................................................................................................11 Taierile de formare si fructificare......................................................................................................11 Recoltarea si valorificarea.................................................................................................................12 e!islatie.............................................................................................................................................13 "lti autori#...........................................................................................................................................14 $iblio!rafia care a stat la ba%a intocmirii variantei 1.& a acestei lucrari.........................................14

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare

Autor : Dragos Serban , 29.12.2003 arianta : 1.0 ingserban!"a#oo.com

$mportanta culturii Catina alba - 'ippop(ae r(amnoides - a fost introdusa recent in cultura, una din cele mai mari plantatii din tara gasindu-se in apropierea Bacaului. ste un arbust fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utili!ea!a deopotri"a in industria alimentara, in sil"icultura, in farmacie dar si ca planta ornamentala. #ructul de catina contine de doua ori mai multa "itamina C decat macesul si de 1$ ori mai mult decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste %$$-&$$ mg la 1$$ g suc proaspat. 'lte "itamine pre!ente in fruct sunt ', B1, B2, B(, B), , *, P, #. +ai regasim celulo!a, betacaroten ,intr-un procent net superior celui din pulpa de morco"-, microelemente ca fosfor, calciu, magne!iu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri comple.e, etc. fectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antic/itate. In C/ina de e.emplu, medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digesti"e. Pe continentul european, e.ista insemnari pri"ind importanta catinei ramase de la 0ioscorid si 1eop/ast. In pre!ent, de la catina se obtin urmatoarele produse2 ceaiuri din fructe, muguri, frun!e si c/iar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. 'cesta din urma este si cel mai "aloros din punct de "edere medical. Uleiul de catina este utili!at in tratamentul unor afectiuni precum2 ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii, /epatice. 're o actiune reconfortanta, c/iar cu efecte usor narcotice. 0e asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Se utili!ea!a si in geriatrie cu re!ultate spectaculoase. Cu catina se mai tratea!a afectiunile oftalmologice, coronariene, /ipertensiunea arteriala si gingi"itele. Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente e.traordinare pentru tratarea2 depresiilor, bolii Par3inson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. +ugurii de catina au efect afrodisiac. Catina este si un foarte bun antiinflamator si in/iba pofta de mancare in ca!ul unor tratamente ale obe!itatii. Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, 4eleu, dulceturi, peltea, lic/ioruri, di"erse bauturi alcoolice. 0atorita capacitatii mari de dra4onare, catina alba se utili!ea!a pentru consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard "iu, a"and in "edere numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in spatiile care necesita protectie ,li"e!i, podgorii, di"erse culturi-. 5a noi in tara, catina alba creste spontan in !ona subcarpatica din +oldo"a si +untenia, incepand din ba!inul superior al Siretului pana la 6lt. In agricultura, ea se foloseste in unele !one pentru imbogatirea in a!ot a solurilor, datorita nodo!itatilor similare celor intalnite la leguminoase ,"oi "orbi despre acestea

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

mai pe larg-, dar si pentru consolidarea terenurilor predispuse la ero!iune datorita capacitatii mari de dra4onare. In subcarpatii +oldo"ei se intalneste pe "aile raurilor Bistrita, 1rotus, Putna si +ilco". In !ona subcarpatica a 4udetului Bu!au catina alba are o frec"enta mai mare decat in alte !one din Romania. 0e asemenea, se mai intalneste pe "aile raurilor 1elea4en si 0ambo"ita, precum si in 0elta 0unarii. Pre!enta catinei albe este insa semnalata de profesorul Ion Simionescu inca din secolul 1) pe "aile Pra/o"ei si Siretului, in palcuri mi.te de catina rosie 8 Tamari) !allica 8 si catina alba 8 'ippop(ae r(amnoides. 5a acea "reme profesorul Simionescu obser"a doar caracterul de planta decorati"a a catinei. 0ansul scria 2 9 Cand trenul te duce spre Sinaia, un decor frumos se pre!inta oc/iului, prin "iroagele din apropierea Campinei. +alurile, numai rapi, colorate cand ca /uma, "inete, cand galbene, galbenul nisipului, cand mai albie, gresia de!golita ori c/iar carami!iu, sunt impestritate de dese tufe argintii, pe crengile carora stau ciucur bobite portocalii : Re"enind in !ilele noastre, preocuparile cercetatorilor in pri"inta acestei plante, si indeosebi re!ultatele acestora, readuc tara noastra in prim-planul lumii stiintifice internationale. In anul 1))), la al 12-lea Salon international de in"entii, te/nici si produse noi, ;ene"a, domnul +oraru Ionut, de la 'sociatia Stiinta si "iata obtine medalia de bron! pentru mai multe preparate medicinale, printre care <ita-;ins - capsule con=in>nd r?d?cin? de ginseng ro@u, de 'ippop(ae r(amnoides @i de m?ce@ cu o ac=iune "itamini!ant?, antio.idant?, stimulant? @i tonic? SNC, cre@terea capacit?=ii de efort fi!ic @i intelectual al organismului. 0oamna Nicole-5i"ia 'tudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a Uni"ersitatii Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al #acultatii de Ingineria Produselor 'limentare a creat un procedeu de obtinere si conser"are naturala a unui suc pe ba!a de catina alba, imbogatit cu e.tracte de plante aromate si medicinale. 'cest suc este un biostimulator, fiind bogat in "itaminele ', C, , #, biofla"onoide, licopine ,coloranti naturali-, cu o actiune marcant antio.idanta, aci!i organici, minerale, intre care salutara este pre!enta seleniului din catina ,unul dintre cei mai puternici antio.idanti-. Pentru aceasta creatie, autoarea a primit +edalia de argint la Salonul international de in"entii, produse si te/nologii noi 8 UR *' - Bru.elles, 2$$$ si +edalia de argint la Salonul international de in"entii, ;ene"a, 2$$2. Cresterea si %ructi%icarea la catina alba Catina se pre!inta ca un arbust inalt de 1,A 8 7,A m, cu numerosi tepi puternici. In functie de conditiile de clima si sol, ea creste diferit, si anume ca tufa 4oasa taratoare in !onele aride si pe soluri sarace, sau sub forma arborescenta de &-1$ m inaltime pe soluri fertile. Catina alba intra pe rod in anul 7 de la plantare si are o durata de productie de 1&-2$ de ani. Sistemul radicular este foarte bine de!"oltat, raspandit mai mult la suprafata solului, la 2$ cm adancime si are mare capacitate de dra4onare. Pe radacinile catinei se formea!a nodo!itati fi.atoare de a!ot, ca la leguminoase. 'ceste nodo!itati sunt formatiuni simbiotice produse de bacterii din genurile R(i%obium, "%otobacter, Clostridium, bacterii fi.atoare de a!ot care traiesc libere in sol. 'cestea patrund in planta prin perisorii absorbanti printr-un mecanism de atractie c/imica ,recent s-a descoperit ca bacteriile sunt atrase de fla"one secretate de radacina- si se instalea!a in interiorul radacinii plantei unde formea!a formatiuni

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

globuloase cu aspect de noduri. #ormarea acestor formatiuni este a"anta4ata de pre!enta unor microelemente ca bor, molibden, calciu si sulf. In interiorul nodo!itatilor bacteriile se de!"olta, se inmultesc si fi.ea!a a!otul atmosferic, transformandu-l in a!ot asimilabil. Bacteria isi insuseste de la planta !a/aruri si alte substante pe care nu si le poate sinteti!a, iar planta utili!ea!a a!otul organic fi.at de bacterii. 1ulpina catinei are o scoarta neteda, de culoare bruna-"er!uie, care cu timpul se inc/ide la culoare. 6 particularitate a catinei este pre!enta a numerosi spini puternici, lignificati, foarte ascutiti. 1oate cresterile anuale de pe tulpina si ramuri se termina cu astfel de g/impi. #run!ele sunt mici, dispuse altern, scurt petiolate, cu limbul ingust si lung de A-( cm, cu perisori sol!osi de culoare cenusie-argintie pe ambele fete. 0e la aceasta caracteristica ii "ine si denumirea populara de catina alba. #run!ele sunt ele insele bogate in "itamina C. Catina alba este o specie unise.uat dioica, a"and plante deopotri"a femele si barbatesti. Plantele barbatesti sunt mai "iguroase decat cele femele, au ramuri anuale mai lungi, mai groase si de culoare inc/isa, precum si mugurii mai mari. #lorile barbatesti sunt grupate in conuri scurte de culoare bruna, si se afla pe ramurile anuale. #lorile femele sunt grupate cate 1$-12 intr-un racem foarte scurt. #ructele sunt drupe false, mici, de forma "ariabila, de la o"oida la globuloasa, c/iar turtita. Culoarea lor predominanta este portocalie, cu treceri spre galben. +ai rar apar si fructe de culoare rosie. #iind in numar foarte mare, foarte scurt pedunculate si ase!ate unul langa altul, fructele imbraca ramurile ca un manson. Pulpa fructelor este de culoare galbena sau portocalie, foarte suculenta si lasa pete unsuroase. #ructele de catina au un miros placut si aromat, dar nu se consuma cu placere in stare proaspata, fiind acre si astringente. 5a maturitate completa, ele pierd multa aciditate si au aroma particulara, mai puternica atunci cand recoltatul se face dupa ing/et. Catina alba infloreste in aprilie mai, cand temperatura medie diurna este de 121ABC si se desfasoara pe o perioada de 1A !ile. Plantele mascule infloresc mai de"reme, in timp ce plantele femele infloresc o data cu infrun!irea. Poleni!area se face cu a4utorul "antului si al insectelor. 5a sfarsitul perioadei de inflorire, florile femele poleni!ate e"oluea!a spre fructe. +aturarea fructelor incepe in luna august, in primele saptamani. #ructele se ingalbenesc, iar semintele sunt complet formate si sunt capabile sa germine!e. Culoarea pielitei si a pulpei se intensifica, fructele crtesc in "olum. 5a sfarsitul lui septembrie inceputul lui octombrie fructele a4ung la maturitate optima. 0aca recoltarea se face cu intar!iere, calitatea fructelor se deprecia!a, acestea crapa si pierd din suc. In plantatii, catina alba intra pe rod din anul al treilea. In perioada optima de productie se obtin cantitati ce pot depasi 2A toneC/a. 0upa 1&-2$ de ani, catina intra in declin, cresterile "egetati"e sunt mici, productie scade foarte mult, iar plantele incep sa se usuce total sau partial. Cerintele %ata de %actorii de mediu Catina alba este deosebit de adaptabila diferitelor conditii climaterice, ea crescand in !onele submontane si montane dar si in !ona de podis. ste intalnita indeosebi pe prundisuri, rape, sau la li!iere.

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

In pri"inta temperaturii, catina este putin pretentioasa, suportand temperaturi 4oase de pana la 87A BC, raportandu-se ca!uri de supra"ietuire c/iar dupa geruri de 8%$ BC. 'ceeasi re!istenta o manifesta si la temperaturi po!iti"e e.cesi"e, la temperaturi la ni"elul solului de pana la D %A BC. Catina are insa ne"oie de foarte multa lumina, productia optima se obtine in !onele in care planta este e.pusa direct la soare, pe toata perioada !ilei. #ata de umiditate, catina se adaptea!a foarte usor, re!istand la cele mai cumplite secete din !ona temperate, dar si la inundatiile temporare. Catina este un arbust adaptabil pana la e.trem pe orice tip de sol, pe terenuri uscate, prundisuri, dar si pe cerno!iumuri si soluri brun-roscate. Uimitor, catina creste c/iar si pe soluri saraturoase, pe care alte specii nu se pot de!"olta. Profesorul 0a"id 0a"idescu aminteste de catina alba ca facand parte, alaturi de catina de rau ,Tamari) pailassi-, din grupul plantelor lemnoase din flora spontana care suporta o concentratie mai mare de saruri ,$,1AE-. C/iar daca aceasta planta manifesta o re!istenta sporita, la infiintarea plantatiilor in general se "a e"ita un astfel de sol, iar daca totusi suntem ne"oiti sa culti"am pe sol saraturat, se "or aplica amendamente c/imice pentru corectarea reactiei alcaline a solului. Profesorul 0a"idescu sugerea!a urmatoarele substante 2 1. &ips 8 este amendamentul cel mai des folosit la imbunatatirea solurilor saraturoase. ste etalon in masurarea "alorii de acidifiere ,F1$$2. 'os%ogips 8 re!ulta ca deseu in procesul de fabricare a acidului fosforic sau a fosfatului trisodic. 're o "aloare de acidifiere de &$E fata de gips. 3. Aci%er 8 se obtine prin imbibarea cu acid sulfuric a unui amestec de sulfat de fier, sulfat de aluminiu si sulfat de calciu. 're "aloarea de acidifiere de 2($E fata de gips. (. Sul%at de aluminiu 8 produs incolor, solubil in apa, cu "al oare de acidifiere G2E ). Sul%at de %ier 8 sare cristalina "erde, "aloare de acidifiere G2E *. Sul% 8 "aloarea de acidifiere AA$E +. Clorura de calciu ,. -ra% de lignit 9. Carbonat de calciu Utili!area acestor amendamente se face dupa norme bine stabilite, in functie de cantitatea de saruri din sol, dupa anali!e riguroase. Sunt o sumedenie de conditii ce trebuie a"ute in seama, ori!ontul de saraturare, reparti!area sarurilor pe profil, continutul in saruri a pan!ei freatice, etc. In ca! contrar, reactia solului poate fi una contrara asteptarilor. Se recomanda asadar consultarea inginerului agronom inainte de aplicarea oricaror fertili!anti, amendamente sau agenti c/imici de combatere a bolilor si daunatorilor. #ertili!area solului se impune numai in plantatiile situate pe terenuri sarace, subtiri, unde plantele se de!"olta foarte incet si cresterile sunt mici. In aceste ca!uri, la plantarea puietilor se dublea!a cantitatea de ingrasaminte organice si c/imice, iar o data la 7 ani se administrea!a 2$-7$ tC/a gunoi de gra4d, 7$$-%$$ 3gC/a superfosfat, 2$$ 3gC/a sare potasica. Pe astfel de terenuri se aplica lucrarea cu paraplaul, un plug in forma de sageata care ridica bra!da dar nu o si intoarce. In ca!ul in care solul este mentinut in plantatie ca ogor negru, gunoiul de gra4d se ingroapa imediat dupa imprastiere la o adancime potri"ita.

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

Pe solurile fertile sau potri"it de fertile ingrasamintele incorporate la infiintarea plantatiei sunt suficiente pana cand planta se apro"i!ionea!a singura cu a!otul atmosferic. 1otodata este indicat adaosul de mranita in ca!ul infiintarii de plantatii prin dra4oni. +ranita ofera mediul perfect pentru de!"oltarea sistemului radicular insuficient al dra4onului.

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

-rincipalele soiuri cultivate in .omania. Serpeni 11 2 are fructe foarte mari, in medie de $,A g, de forma o"ala sau cilindrica, de culoare portocalie desc/is, uniforma pe toata suprafata, cu peduncul lung de 7-% mm, ceea ce usurea!a recoltarea manuala. Planta este "iguroasa, cu cresteri puternice, drepte, de culoare gri desc/is, pre"a!ute cu spini mari, lungi. ste un soi precoce si foarte producti", se obtin in medie &-1$ 3g de fructeCplanta, in primul an de rod. 0upa 4umatatea lunii octombrie recoltarea se poate face prin scuturare. Delta 1 2 de asemenea cu fructe mari, usor alungite, de culoare portocalie, cu peduncul scurt de 2 mm. 1ufa este foarte "iguroasa si mult ramificata, cu spinii lungi si rigi!i. Culoarea ramurilor este gri in primii 2 ani, cu nuante de maro pe partea umbrita. Intra pe rod destul de tar!iu, si se pot recolta (-G 3gCplanta. /urgesti 1 2 are un fruct frumos de marime mi4locie, aproape rotund, de culoare portocalie, lucios. 1ufa este "iguroasa, aerisita si rodeste aproape de ba!a. Cresterile de 1-2 ani au culoarea gri desc/is, cu spini rari dar puternici. Productia este medie, de %-( 3gCplanta. /aracineni 1 2 fructul de marime mi4locie, rotund, de culoare galben intens. 1ufa este potri"it de "iguroasa, nu depaseste 1,& m in inaltime, si are fructele aglomerate, dispuse sub forma de manson, ceea ce ingreunea!a recoltarea. Rodeste abundent si constant &-1$ 3gCplanta. Un specific al soiului se datorea!a taliei mici, care permite plantarea la distante de 7C1,A m, cu productie de pana la 22 tC/a. Delta 3 2 un soi rar cu cresteri "iguroase si tendinta de a forma trunc/i. Nu pre!inta spini. 're fructe rotunde portocalii, de marime mi4locie spre mica. Pe lemnul batran fructifica pe formatiuni scurte, cu mari aglomerari de fructe. In flora spontana, cresc plantele cu fructe portocalii, rotunde si mi4locii ca marime. ,5enuta C/ira0btinerea materialului saditor Sunt mai multe metode de inmultire care se pretea!a acestei specii. Cele mai importante sunt 2 $nmultirea prin butasi 2 Butasirea este o metoda de inmultire "egetati"a prin care portiuni de ramuri sau lastari sunt puse la inradacinat in conditii optime controlate, dupa desprinderea de planta mama. Butasul poate a"ea lungimea de 1&-22 cm si un diametru la ba!a de (-1$ mm. In functie de "arsta fragmentului detasat, distingem butasirea in uscat, la care se utili!ea!a ramuri de peste 1 an. Butasirea in "erde se face dupa cum se poate subintelege din denumirea, cu ramuri "er!i, aceasta se practica in lunile de "ara, cu precadere in iunie-iulie, ramuri tinere care necesita o te/nologie superioara 8 ele se cresc in solarii cu ceata artificiala si se pot aplica adaosuri cu substante fa"ori!ante inradacinarii ,au.ine-. Butasirea in sistem intensi" se face in sere cu temperatura controlata, tot sub ceata artificiala, si cu incal!irea solului la 22BC. In ca!ul butasirii in sistem clasic se recomanda plantarea butasilor la 1$-1A cm unul de altul, pe biloane.

&

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

$nmultirea prin dra1oni 2 0ra4onarea este capacitatea plantelor de a produce lastari direct din mugurii ad"enti"i aflati la ni"elul coletului. Capacitatea mare de dra4onare a catinei permite recoltarea dra4onilor si folosirea lor direct pentru plantare. 0e cele mai multe ori, dra4onii tineri au un sistem radicular slab de!"oltat, din care cau!a randamentul de prindere la plantare nu este cel mai bun. Se recomanda fertili!area terenului destinat plantarii dra4onilor si adaos de mranita. $nmultirea prin marcote 2 +arcota4ul este o metoda de inmultire similara butasirii, cu diferenta ca lastarul nu este detasat de planta mama. ste o metoda de inmultire cel mai des utili!ata la "ita de "ie. Catina se pretea!a la marcota4ul prin musuroire. 1e/nica utili!ata este cea clasica. +usuroiul se desface de regula dupa 2 ani, cand marcotele sunt foarte bine inradacinate, iar de la o planta se pot obtine 1$-12 marcote. $nmultirea prin seminte 2 Semintele de catina pot germina din momentul in care fructul a inceput sa-si sc/imbe culoarea in galben sau portocaliu. Insa, cu cat fructele sunt mai coapte si puterea de germinare creste proportional. Pentru e.tragerea semintelor, fructele bine coapte se !drobesc, se presea!a printr-o sita deasa pentru a se desprinde din in"elisul protector. 0e!a"anta4ul acestei metode fata de butasire si marcota4 este impurificarea soiurilor, primele doua fiind tipuri de inmultire "egetati"a prin care caracteristicile plantei mama se transmit fidel in descendenta. Semintele se spala bine, se usuca la umbra in curent de aer, dupa care se pastrea!a in saculeti de pan!a pana la data semanatului. 0intr-un 3ilogram de fructe se obtin &$)$ g de samanta. Re!ultate mai bune se obtin la semanarea de prima"ara. 1erenul destinat insamantarii trebuie sa fie curat, cu sol usor, maruntit si fertili!at. Inainte de semanat, semintele se stratifica timp de 7$ de !ile in nisip sau in pamant umed, la temperaturi de 7-A BC. Pentru re!ultate mai bune se practica inmuierea semintelor timp de 7$ de ore inainte de semanat in apa curata, la temperatura camerei. 0upa ce se scot din apa, semintele se de!infectea!a timp de 1$ minute intr-o solutie de /ipermanganat de potasiu ,*+n6G- sau termic, mai complicat, la G$BC timp de 7-% !ile. 0esi metoda termica este mult mai costisitoare, este indicata atunci cand nu suntem siguri de materialul biologic pe care il a"em la dispo!itie. 0e!infectarea c/imica cu permanganat este eficienta impotri"a fungilor si a bacteriilor, ineficienta impotri"a unor e"entuale infectii "irale. 1ermoterapia actionea!a si impotri"a "irusurilor. Semintele se seamana in straturi la distanta de 12-1A cm, 2$-2A cm sau 7$-7A cm, in functie de soi, dupa care puietii "or ramane in acelasi loc 1, 2 sau 7 ani. 'dancimea de semanat este de 1 cm, iar cantitatea de samanta este de 2-7 gCm2. Semintele se pot trata impotri"a ciupercii PHtium debarHanum, iar pamantul se tratea!a saptamanal cu /ipermanganat de potasiu de concentratie 1 la mie timp de 7$7A !ile de la rasarire. In timpul "egetatiei se efectuea!a lucrarile normale de ingri4ire. $nmultirea prin puieti : se presupune in acest ca! ca dispunem de4a de materialul saditor si nu ne ramane decat sa il plantam. Plantarea se face clasic, precedata de fasonarea radacinilor ,scurtarea lor- la (-& cm si mocirlirea radacinilor intr-un amestec de nisip, argila si gunoi de gra4d timp de 1A minute. Plantarea puietilor se poate face toamna si prima"ara. ste mai recomandata toamna, din mai multe moti"e 2

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

perioada de plantare este mai lunga temperaturile sunt mai blande precipitatiile se acumulea!a in sol ceea ce permite ca radacinile fasonate sa se cicatri!e!e, si sa reali!e!e un contact intre ele si particulele de sol. In acest ca!, procentul de prindere se apropie de 1$$E.

Puietii plantati din toamna pornesc prima"ara normal in "egetatie, cu cresteri "iguroase, iar lemnul se maturea!a inainte de "enirea ing/etului. Imediat dupa plecarea in "egetatie se mai efectuea!a o lucrare de taiere in "erde, cu scopul de a stimula formarea coroanei, dar si cu scop de fasonare a acesteia, dupa preferinte, in functie de tipul de conducere preconi!at. 0espre acestea, in randurile imediat urmatoare. $nmultirea prin altoi2 altoirea se practica indeosebi la speciile lemnoase, de arbori si arbusti. ste o metoda de inmultire a soiurilor "aloroase, aplicata in tara noastra de foarte mult timp. Profesorul Ioan Ionescu de la Brad aminteste peste 1$ tipuri de altoire in tratatele sale de agricultura, printre primele de acest gen din Romania. 'ltoirea presupune unirea a doi parteneri 2 port-altoiul si altoiul, primul a"and sistem radicular bine de!"oltat, si altoiul, detasat de la o planta cu caracteristici "aloroase, pe care "rem sa o replicam. In urma unei astfel de operatii reusite re!ulta un indi"id care pre!inta insusirile urmarite, insusirile plantei mama ,producti"itate, "iguro!itate, etc-. Compatibilitatea intre cei doi parteneri este o conditie esentiala reusitei altoirii. 'ceasta metoda se foloseste mai rar in ca!ul catinei, dar ea se aplica indeosebi in ameliorare sau pentru raspandirea soiurilor certificate in plantatii. $nmultire prin metode moderne : se utili!ea!a din ce in ce mai mult pe plan mondial. 0e!a"anta4ele legate de pretul ridicat, te/nologia necesara si cerinta de personal calificat sunt depasite de principalele a"anta4e ale acestor metode, legate mai ales de obtinerea de material saditor liber de "irusuri, obtinerea materialului intr-o cantitate foarte mare ,de ordinul milioanelor- intr-un timp scurt si intr-un spatiu redus. +etodele sunt deosebit de utile in ca!ul speciilor la care metodele traditionale de inmultire "egetati"a sau se.uata nu dau randament. 0intre aceste metode de care aminteam, fac parte culturile de meristeme, ape.uri, fragmente foliare, etc. 'ceste culturi se reali!ea!a in laboratoare, pe medii de cultura speciale si in conditii aseptice. 5a catina acest mod de inmultire ,micropropagarea- face apana4ul laboratoarelor de cercetare, in sensul producerii unor noi soiuri, de"iro!arilor, diferitelor studii bioc/imice, /istologice, etc. In inc/eiere, as recomanda celor care doresc sa infiinte!e o astfel de plantatie sa isi procure materialul biologic din surse autori!ate, respecti" de la institutele de cercetari din tara, unde el este obtinut tocmai prin metodele amintite mai sus. Institutele de la +aracineni, Stefanesti, #undulea sunt institutii prestigioase care s-au remarcat de-a lungul timpului prin bre"etarea unor soiuri "aloroase, din diferite specii culti"ate. 0in e.perienta, stiu ca specialistii de acolo sunt oricand bucurosi sa ofere informatii despre modul de ac/i!itie a puietilor.

1$

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

$n%iintarea si intretinerea plantatiilor In primul rand, in functie de relief si tipul de sol se alege directia randurilor. Pe terenurile in panta predispuse la ero!iune se alege plantarea in triung/i, cu "arful corespun!ator celui mai inalt punct al terenului, si astfel incat pomii randurilor cu sot sa fie plantati la 4umatatea distantei dintre pomii randurilor fara sot. Se obtine astfel o plantatie in mo!aic, specifica combaterii ero!iunii. Pe terenurile plane, care nu pre!inta probleme, directia randurilor se "a alege astfel incat plantele sa beneficie!e de cat mai mult soare, catina fiind pretentioasa din acest punct de "edere. #orma plantatiei "a fi dreptung/iulara sau patrata, dar nu este o regula. 6 ultima obser"atie 2 pe terenurile e.cesi" nisipoase, cu tendinta de desertificare, catina se plantea!a in copci la 2$-7$ cm adancime. In functie de tipul de plantatie, intensi" sau clasic, catina se poate conduce sub forma aplati!ata sau sub forma globuloasa. Conducerea sub forma aplati!ata, cu si fara trunc/i, este in general caracteristica tipurilor de plantatii intensi"e. 0istantele de plantare sunt 2,&-7 m intre randuri si 2 m pe rand. Prin diri4area sub aceasta forma a coroanelor se reali!ea!a o serie de a"anta4e de ordin agrote/nic, legate de mecani!area de intretinere a solului, de combatere a bolilor si daunatorilor, usurand e.ecutarea unor lucrari de taiere si recoltare. Conducerea aplati!ata a coroanei satisface in mare masura cerinta de lumina a catinei. Conducerea globuloasa a tufelor se practica in plantatiile clasice, unde distantele de plantare sunt 7,AC2 8 2,A m, sau la plantele isolate, aceasta fiind de fapt forma naturala a catinei. ,5enuta C/ira$ntretinerea solului Pentru a asigura conditii bune de crestere si de!"oltare a radacinilor si a inlatura orice concurenta, solul, in plantatiile de catina, se mentine obligatoriu ca ogor negru. .ceptii se pot face in primul an si e"entual in anul 2 de la plantare, cand pe mi4locul inter"alului este posibila culti"area plantelor de talie mica, ce nu concurea!a catina si permit e.ecutarea mecani!ata a lucrarilor. Inierbarea inter"alelor este indicata si pentru usurarea culesului, a taierilor, efectuarii diferitelor lucrari, mai ales in !onele cu precipitatii frec"ente, unde mocirlirea ar putea crea probleme. In plantatiile unde catina are si rolul de a pre"eni sau combate ero!iunea solului, inter"alul dintre randuri se poate mentine inierbat, iar terenul pe directia randurilor se lucrea!a ca ogor negru ,similar plantatiilor "iticole-. Solul se poate inierba si pastra ca atare si pe terenurile plane si umede cu e.ces temporar de apa cu conditia ca in perioadele secetoase iarba sa fie cosita des iar in 4urul plantelor sa se lucre!e ca ogor negru. 0aca spatiul dintre randuri permite, toate lucrarile solului se pot face mecani!at cu combinatorul. 2aierile de %ormare si %ructi%icare 1aierea de formare incepe o data cu plantarea sau imediat dupa plantare si se e.ecuta diferentiat in functie de tipul de coroana ce urmea!a sa se proiecte!e. Pentru

11

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

formele de coroana globuloasa sau usor turtite, taierea de formare consta in alegerea a.ului si a 7-A ramuri laterale cat mai bine ase!ate pe a.. 'tat ramurile cat si a.ul se scurtea!a cu 1C2 sau 1C7, in functie de "iguro!itatea cresterilor. In anii 2 si 7 se urmareste garnisirea a.ului din 7$ in 7$ cm cu ramuri de sc/elet, pana la inaltimea de 1,(-1,G m considerata ca potri"ita pentru e.ecutarea manuala a lucrarilor de taiere si recoltare. Concomitent cu imbracarea corecta a a.ului cu ramuri de sc/elet, se e.ecuta aceeasi operatie si pe ramurile de sc/elet, cu deosebirea ca distantele dintre ramurile de semisc/elet este de 12-1A cm si sunt preferate acelea care au o po!itie bilaterala alterna. Pentru obtinerea de coroane aplati!ate taierea de formare incepe tot de la plantare. Se indepartea!a a.ul la 7A-%$ cm inaltime, la care se si proiectea!a primul eta4. Se aleg 2 ramuri de sc/elet ce au po!itii in directia randului. In continuare, in anii 2 si 7, din cresterile re!ultate se aleg ramurile de sc/elet care sunt orientate pe directia randului, pana la inaltimea de 1,(-1,& m. In scopul obtinerii unei garnisiri bune cu ramuri de sc/elet si semisc/elet, cresterile anuale de prelungire se scurtea!a cu 1C7. Ramurile de semisc/elet se raresc la 1A cm una de alta si se scurtea!a la 7$ cm. Ramurile de sc/elet se pot diri4a pe sarmele spalierului, fie prin taieri fie prin palisare. 1aierea de fructificare este orientata mai mult asupra ramurilor care rodesc, urmarindu-se ca rodul sa se gaseasca cat mai la periferia coroanei. Catina intra pe rod in anul 2, 7 sau % de la plantare. 5a inceput rodul este concentrat pe a. si la ba!a ramurilor de sc/elet. Pe masura ce plantele a"ansea!a in "arsta, prin taiere, rodul se diri4ea!a spre periferia coroanei. 0e asemenea, taierea urmareste reprati!area uniforma a ramurilor de rod, precum si intinerirea lor. 'nual se raresc formatiunilor de rod la distanta de 1$-12 cm in !onele mai putin luminate si de (-G cm catre periferia coroanei. 6 parte din formatiunile de rod se elimina de la ba!a, iar o alta parte se taie in cepi de 1-1,A cm. 0in lastarii care se formea!a pe cepi, se elege cel mai "iguros si cel mai bine plasat, care "a inlocui formatiunea de rod care a fructificat anul precedent. 'ceasta operatiune de inlocuire alternati"a se repeta dupa aceleasi principii an de an. 1aierea de fructificare se efectuea!a toamna sau prima"ara, dar partial se poate e.ecuta si in perioada maturarii fructelor cand recoltarea se face prin detasarea ramurilor de rod. .ecoltarea si valori%icarea 6peratiunea cea mai dificila este recoltarea. 1ufele dese cu spini lungi si puternici, fructele mici si aglomerate, prinderea lor puternica de ramuri precum si pedunculul scurt sunt principalele cau!e care ingreunea!a recoltarea. +omentul optim de recoltare se stabileste in functie de modul de "alorificare a fructelor. Culesul se "a efectua in momentul in care fructele a4ung la greutate ma.ima, si deci sunt acumulate ma4oritatea substantelor acti"e. Calendaristic, culesul se efectuea!a din a doua 4umatate a lunii august pana la 4umatatea lunii octombrie. 0upa aceasta data, fructele sunt supramaturate, scad in greutate, se !drobesc, iar o parte din ele crapa in momentul recoltarii. Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob direct de pe tufa. #ructele culese manuale sunt curate, iar planta nu este deloc afectata prin taierea

12

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

formatiunilor de rod, in sc/imb randamentul este sca!ut. Un muncitor poate culege A1$ 3g pe !i. Se mai practica sistemul de detasare a ramurilor cu rod si recoltarea ulterioara a fructelor. Se folosesc si sisteme mai practice de recoltare, care se ba!ea!a pe folosirea unor instrumente a4utatoare ca piepteni de metal cu dinti lungi, carlige, greble, etc. Cu a4utorul acestor instrumente randamentul creste simtitor, un muncitor a4ungand sa recolte!e 1A-1( 3g pe !i direct din tufa, si 2$-22 3g pe !i de pe ramuri detasate. Pentru obtinerea de suc de fructe de catina in scopuri industriale, s-a recurs la instalatii mobile de presare a fructelor direct de pe tufa, precum si instalatii fi.e unde ramurile cu fructe detasate sunt fragmentate, !drobite si presate. 0eoarece fructele de catina sunt perisabile, depo!itarea lor trebuie sa se faca in ambala4e mici, iar transportul in ladite ce nu depasesc cantitatea de % 3g. 1rebuie acordata mare atentie la manipularea, transportul si depo!itarea fructelor, mai ales in fa!a de maturitate deplina. In stare proaspata ele se pot pastra timp de 7-% saptamani in depo!ite frigorifice la temperatura de $ BC. #ructele de catina se pot "alorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem, marmelada, etc. ,5enuta C/ira3egislatie Catina se regaseste in ane.a G a ordinului +'P'+ nr A(%C2$$7, intitulat Re!uli si norme te(nice interne privind producerea in vederea comerciali%arii* prelucrarea* controlul si+sau certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante produse si comerciali%ate pe teritoriul Romaniei. Se poate citi on-line la III.incs.roCordinulJmapamJnrJA(%J2$$7./tm III.mapam.ro Infiintarea de plantatii de catina ,peste $,A /a- face obiectul finantarii prin programul Sapard, masura 7.% 'manunte on-line la www.sapard.ro www.fructe2.ro

17

Catina alba importanta speciei si metode de cultivare Varianta 1.0 www.fratia.ro

Alti autori: 1. ....................................... ,in ca%ul in care modificati aceasta lucrare* prin adau!area de informatie noua* va veti trece numele eventual adresa de email pe pa!ina a treia* inlocuind autorul e)istent si modificand de asemenea si versiunea prin adau!area unei unitati.-)emplu# 1.& va deveni 1.1 Cuprinsul va fi si el modificat adecvat .umele autorului va fi trecut in prima po%itie a acestei liste* insotit de titlul lucrarii si versiunea care l/a avut drept autor. 0ai 1os* va fi scrisa biblio!rafia care a stat la ba%a intocmirii noii variante* fara a ster!e sau modifica alte biblio!rafii pre%ente -ste posibil ca un autor sa isi modifice propria versiune* in acest ca% al!oritmul pre%entat ramanand identic. Consideram deosebit de important ca fiecare versiune sa aiba un autor si o biblio!rafie a surselor care au stat la ba%a intocmirii acelei versiuni 2 4$43$0&.A'$$ 4ibliogra%ia care a stat la ba5a intocmirii variantei 1.0 a acestei lucrari 1. C/ira, 5enuta, 2$$$, Cultura arbustilor fructiferi 2. *ao SK. 1)(%. StudH on fi.ing and afforesting sands in Lulin, Scientia Sil"ae, Pe3ing ) 7. Simionescu, Ion, 1)&1, 0in fauna si flora Romaniei 8 5ecturi stiintifice. %. 0a"idescu, 0a"id, 1)(7, 'groc/imia A. Pomo/aci, Ion, Curs de /orticultura (. Bogdon N, Untaru . 1)(G. 1/e substitution of Mippop/ae r/amnoides on eroded sites in <rancea, Re"ista P?durilor &2 G. nescu <, Stegaroiu <. 1)A%. 'nali!a calitatii semintelor de catina alba, Re"ista P?durilor ()

1%