Sunteți pe pagina 1din 10

Pacienta cu cancer mamar

>Evaluarea

Incidenta crescuta a bolii,prognosticul,efectele sale asupra viitorului pacientei si permanenta inovatie a modalitatilor de tratament necesita o grija deosebita in ceea ce priveste nursingul. Istoricul pacientului include evaluearea reactiei pacientei la aflarea diagnosticului si ccapacitatea sa de a coopera. Intrebari utile sunt urmatoarele: Ce reactia are pacienta atunci cand afla ca are cancer mamar? De catre cine va fi sprijinita? Daca exista un partener de viata sau altcineva de ajutor in luarea deciziilor terapeutice? Daca exista neclaritati o slaba informare,sau prejudecati ce necesita clarificare si indreptare? Exista ceva anume care deranjeaza in mod deosebit pacienta? Membrii familiei pot fi de folos asistentei in colectarea planului de date. Pacientele cu probleme psihiatrice pot avea reactii si raspunsuri aberatne. Pacieniele care au pierdut un membru al familiei din aceasta cauza, pot avea dificultati de cooperare din pricina experientelor negative existente.

>Obiectivele nursing-ului

Nursingul major al pacientei include urmatoarele: - Rezolvarea tuturorproblemelor legate de teama sau cooperare la tratament - Probleme legate de perceptia imaginii corporeale si distorsionarea acesteia,in urma tratamentelor chirurgicale si oncologice - Tratamentul durerii postinterventionale - Asistenta de recupereare a deficitelor motorii partiale de membru superior, rezultate in urma interventiei - Eventualele probleme de dinamica sexuala legate de pierderea sanului,deformarea imaginii proprii si temeri legate de reactii negative ale partenerului

>Planificarea

Obiectivele majore includ reducerea stresului emotional,a temerilor, anxietatii si imbunatatirea abilitatilot de cooperare la diagnostic si tratament;imbunatatirea increderii in sine;a ingrijirilor personale si afunctiei sexuale. Reducerea stresului si imbunatatirea cooperarii.Pregatirea incepe in momentul in care aceasta este informata despre necesitatea de spitalizare si tratament.Se va sublinia si incuraja precocitatea tratamenului.Internarea chiar de zi este adesea insotita de o teama importanta de boala si de dezvoltarea anxietatii,ce poate in unele cazuri sa fie severa Frica poate cauza panica si este in general legata de moarte sau mutilare.Se vor crea oportunitati de a discuta despre temeri si motive de ingrijorare. Atunci cand se decide un anume plan terapeutic,vor fi explicate pacientei toate aspectele acestuia.Pacienta si partenerul sau trebuie sa cunoasca toate posibilitatile disponibile cum sunt protezarile,chirurgia reparatorie si alte servicii.

Inainte de fiecare etapa terapeutica se va face instruirea si consilierea pacientei.Detaliile legate de elemente suplimentare diagnostice, tratament si pregatirea preoperatorie vor fi explicate, ca si tipul inciziei, necesitatea grefelor de piele sau alte tesuturi. Odata stabilit planul terapeutic,acesta va fi initiat cu promptitudine incat el sa aduca cele mai bune rezultate psihologice, operatorii si nutritionale. Pacientua va fi consideraa ca fiind un membru activ al echipei de ingrijire a sanatatii sale. Informatiile legate de interventie trebuie sa includa descrierea locatiei si dimensiunilor inciziei, a tratamentului postoperator-date cu care pacienta trebuie sa fie de acord si pr care va trebui sa le constientizeze. Daca interventia va include pierderi sanguine, pacienta va trebui sa doneze sange propriu sau sa primeasca sange de la donatori compatibili. Atunci cand va fi necesar tratamentul radiologic sau chimioterapia, este important ca pacienta sa cunoasca si sa discute mai intai cu medicul radiolog ,oncolog si cu asistenta din serviciul oncologicpentru a fi lamurita cu privire la posibilele ingrijorari sau temeri. Trebuiesc dezbatute subiecte ca: efectele secundare ale tratamentului, tipul medicatiei frecventa si durata tratamentului. Metodele de a compensa pierderile somatice vor fi si ele dezbatute(ex proteze,chirurgia plastica).

>Evolutia postoperatorie

Evaluarea postoperatorie include monitorizarea pulsului si a presiunii arteriale, indici utili in detectarea socului hemoragic. Nu se vor aplica perfuzii venoase,determinari ale presiunii arteriale sau punctii venoase pe partea operata, pentru a nu precipita fenomene infectioase sau vasculare. Pansamentul,inspectia plagii si drenajul vof fi atent facute. Pacienta este incurajata sa varieze pozitia corporeala, sa tuseasca,sa respire eficient si sa se mobilizeze pentru a nu dezvolta afectiuni pulmonare. Eventualele grefe se inspecteaza atent pentru a nu aparea eritem, tumefactie sau secretii patologice.Pansamentele aplicate la nivelul toracelui nu trebuie sa impiedice cu nimic miscarile respiratorii. Orice semn de infectie sau alta complicatie va fi prompt comunicat personalului din echipa operatorie. >Pozitionarea pacientei -depinde de tipul pansamentului aplicat.Pozitia semi-Fowler este de dorit in cea mai mare parte a cazurilor.Bratul va fi ridicat pentru facilitarea fenomenelor de drenaj limfatic. Limfedemul este de obicei prevenit prin pozitionarea procliva a segmentelor distale.Gradul edemului este in stransa relatie cu suprafata teritoriul limfatic afectat de interventie. Chirurgul va stabili necesitatea de extensie sau flexie a bratului.

>Reducerea stresului si imbunatatirea cooperarii Daca pacienta este nelinistita de aspectul plagii postoperatorii, pot aparea anumite probleme.Pacineta nu fa vi niciodata obligata sa isi priveasca plaga daca nu doreste sau daca se teme de aceasta. Pacienta operata necesita suport emotional.Desene schematice ale interventiei, precum si sprijinul verbal al familiei si prietenilor sunt elemente care pot imbunatati increderea in sine si o acceptarea mai usoara a statutului de operat. Explorarea domeniului emotional al pacientei va fi o actiune delicata, atenta de nursing iar daca pacienta opune rezistenta sau nu accepta, decizia sa va fi respectata. Evaluarea postoperatorie a sprijinului pacientei este importanta deoarece aceasta, deoarece deciziile luate de catre pacienta impreuna cu partenerul sau vor fi direct influentate de catre aceasta evaluare.

Adesea, partenerul pacientei necesita la fel de bine instruire, consiliere si sprijin din partea personalului de asistenta pentru o mai buna cooperate cu pacienta. Criteriile ideologice personale si religioase sunt si ele considerente importante ind ecizia pacientei.

>Managementul durerii si comfortul pacientei

Dupa ce pacienta se trezeste din anestezie, este indicata o analgezie eficienta,pentru asigurarea respiratiei si mobilitatii importante,intrucat pacientele pot avea dureri de intensitate diferita. Adoptarea pozitiei proclive a extremitatii aferente este una din masurile de combatere a durerii datorate limfedemului si acumularii de exudat. Analgezia controlata de pacient (PCA) poate fi de un real folos in asigurarea comfortului si analgeziei pacientei.

>Imbunatatirea autoingrijirii

Pacienta necesita informare cu privire la metodele de combatere a edemului postoperator. Compicatii ca traumatismele locale, hemoragia si infectiile aparute de partea operata pot fi precursori ai unor probleme importante. Socul mecanic la nivelul liniei de sutura trebuie prevenit cu orice pret.Educarea oferita de catre chirurg, sustinuta si clarificata de catre personalul de asistenta usureaza intelegerea informatiilor primite de catre o pacienta in stare de anxietate. Brosurile sau cartile pe intelesul pacientei pot sustine si intari de asemenea informatiile oferite de catre personalul de specialitate.

>Tratamentul plagii Pansamentul zilnic al pacientei ofera o ocazie buna de a discuta despre aspectul inciziei, evolutia plagii, si vindecarea acesteia Pacienta trebuie sa stie ca sensibilitatea locala poate fi schimbata din cauza afectarii nervoase intraoperatorii fapt pentru care zona respectiva va trebui tratata cu mare grija. Este important ca pacienta sa recunoasca semnele iritatiei sau infectiei,pentru a le comunica chirurgului.Se va prefera termenul de iniczie in locul celui de cicatrice, pentru a nu influenta si deforma perceptia pacientei. Dupa ce vindecarea plagii s-a incheiat, zona respectiva se poate masa usor cu unt de cacao sau alte lotiuni, pentru ameliorarea circulatiei locale si cresterea elasticitatii pielii. Mobilizarea trebuie incurajata din momentul in care pacienta iese de sub efectul emetizant al anestezicelor si tolereaza alimentatia lichida. Asistenta va sprijini pacienta la mers doar de partea opusa operatiei. Odata cu retragerea tuburilor de dren, exercitii de miscare pasiva se pot initia pentru a imbunatati forta musculara si pentru prevenirea redorii articulare. Exersarea segmentelor mainii este si ea importanta.Ingrijirea personala precum: periajul dintilor,spalarea fetei,pieptanatul reprezinta un element important din sprijinul emotional si recuperarea pacientei. Exercitii precum escaladare peretelui folosind degetele pot ajuta la prevenirea redorii articulare.Durerea nu trebuie sa insoteasca exercitiile de recuperare,desi anxietatea, discomfortul si depunerea de efort pot sa fie prezente uneori. Pacienta trebuie sa faca exercitii cu ambele parti ale corpului si sa adopte postura corespunzatoare fiecarui exercitiu. Daca aceasta insa va lucra inclinat, favorizand partea afectata, exercitiul ne va fi eficient. Mastectomiile radicale aduc deficite mult mai mari ale bratului decat celelalte proceduri mai putin extinse. Limitarile cauzate de limfedem, in cazul mastectomiei modificate si al celei simple,asadar se va initia o mobilizare cat mai completa postoperator. Activitatile zilnice obisnuite sunt utile pentru a mentine tonicitatea musculara.

Pacienta va fi instruita sa:aiba o miscare activa a bratului in timpul mersului,sa-si toaleteze plaga postoperatorie,sa evite traumatismele mainii si ale bratului si sa poarte imbracaminte mai larga ce nu va jena aceste segmente. Vizitele de control ulterioare sau verificarile telefonice pot fi utile in evaluarea plagii si a vindecarii acesteia, precum si in sustinerea moralului pacientei. In practica curenta, in conteztul in care externarile se produc precoce,vizitele de contro vor evalua drenajul limfatic ulterior( si prezenta normala a tuburilor de dren), precum si managementul durerii postoperatorii. Este necesar acordul pacientei de fiecare data cand cadrul de asistenta solicita acesteia datele referitoare la sanatate.

>Limfedemul

Acesta se produce atunci cand exista o dsfunctie a vaselor limfatice, acestea nefiind capabile sa asigure o intoarcere limfatica suficienta. Limfedemul poate apare pe parcursul primei luni ce urmeaza operatiei si poate fi prevenit prin mobilizarea eficienta cu ajutorul exercitiilor fizice ale bratului. Cele mai multe dintre paciente nu dezvolta limfedem important.Instruirea si incurajarea pacientei sa mobilizeze,maseze si sa foloseasca exercitii ale bratului in primrle 3 sau 4 luni postoperator, sunt necesare pentru prevenirea acestei comlicatii si implicit deformarea partii operate. Daca apare limfedem marcat, se va ridica bratul cu ajutorul unei penre, in asa fel incat cotul va sta mai sus decat umarul,iar mana deasupra celor doua, in asa fel inca se va incuraja drenajul. Benzile elastice sau alte elemente vestimentare ce pot exercita constrictie nu sunt indicate, intrucat ele dezavantajeaza funcionarea cailor colaterale de drenaj.

> Imbunatatirea functiei si perceptiei sexuale

Modificarile de autopercepere somatica ale pacientei si ale increderii in sine, reactia partenerului de viata precum si nivelul de anxietate in cuplu sunt factori ce pot duce la schimbarea dinamicii sexuale.Unii dintre parteneri au dificultati la contactul cu locul operatiei, pe cand altii nu par deranjati de acest lucru, continuand sa fie interesati si la fel de implicati in actul sexual. In oricare dintre cazuri, este influentata propria perceptie a imaginii somatice, sexualitatea si constientizarea.

Este esentiala mistuirea miturilui adesea intalnit: ca boala neoplazica se poate transmite partenerului prin contact sexual. incurajarea discutiilor deschise despre diversele necesitati, dorinta, sau cum sa inlaturam temerile ajuta si ele la disiparea tensiunilor din cuplu. Se pot face sugestii legate de variatia circadiana a activitaii sexuale( cand pacienta este mai putin obosita) sau legate de adoptarea unor pozitii care sunt mai confortabile( si care pot cuprinde sarutul, imbratisarea, stimularea manuala).

Evaluarea

>Obiective urmarite

1.Exprima dorinta de a combate anxietatea in timpul procedurilor de diagnostic si scaderea impactului asupra imaginii de sine percepute de catre pacienta si asupra functiei sexuale. a. Discutarea ingrijorarilor si problemelor legate de evolutia si urmarile bolii. b . Evitarea rasfrangerii efectelor negative ale mastectomiei asupra functiei sexuale 2. Existenta discomfortului a. A fost pacienta afebrila in ultimele 48 ore inaintea externarii b .Exista dureri la nivelul plagii operatorii? c. Plaga operatorie este inca secretanta? d. Vindecarea este satosfacatoare? e. Identificarea semnelor si simtomelor prevestitoare de complicatii( eritem local, hipertermie, durere) si comunicarea lor 3. Participarea activa a pacientei la ingrijirea personala A . Executa exercitiile recomandate b. Practica si alte exercitii care pot imbunatati starea de sanatate

4. Foloseste modalitati de prevenire a complicatiilor A . Se retin semnele si simptomele sugestive pentru complicatii b. Descrie efectele adverse pentru a le sublinia daca ele apar c. Evita traumatismele locale,infectia si stresul asupra mainii sau bratului de pe partea operata d. Alege decizii rationale pentru controalele ulterioare la medic e. I se explica pacientei cum poate apela la serviciile specializate in cazul complicatiilor

Asistenta pacientelor cu cancer mamat in stadiile avansate

Controlul medical in cazul cancerului mamar este indsividualizat si adesea depinde de tratamentul postoperator.Vizitele la 2 si 3 luni in primii 2 ani,urmate de vizite la 6 luni in urmatorii 5 ani,pana la vizite anuale. Obiectivul principal este un interval de remisiune a bolii cat mai lung.Pacienta este monitorizata indeaproape in vederea observarii recurentelor sau a determinarilor la distanta. Boala neoplazica avansata sau depasita chirurgical este evaluata radiologic (serii de radiografii ale toracelui, craniului, oasele lungi, si pelvis);testele functionale hepatice, mamografia tesutului mamar restant,investigarea oaselor, si a sistemului nervos.La jumatate dintre pacientele la care boala recidiveaza, localizarea este de obicei limfatica locala sau regionala si doar un sfert au afectare viscerala.Determinarile secundare pot interveni de asemenea la nivelul femurului,coloanei vertebrale, coatelor si pelvisului

Interventia cadrului de asistenta

Reducerea sau abolirea simptomatologiei aste obiectivul principal.Calitatea vietii este in nursing un aspect foarte important. Evaluarea starii psihice si psihosociale reprezinta o provocare pentru asistent. Asadar informatiile obtinute de la membrii familiei sau prieteni apropiati sunt foarte importante. Tratamentul paliativ, atunci cand este necesar, este un aspect esential al asistentei de sanatate.

Comfortul si absenta durerii, chiar daca remisiunea completa nu este posibila, cresc calitatea vietii ramase. Metastazele osoase cauzeaza de multe ori durei importante si pierderea mobilitatii. Atat serviciul spitalicesc cat si asistenta sanatatii la domiciiliu pot fi necesare. Pot sa apara de asemenea anxietatea si depresia.Tendinta la suicid este frecvent intalnita, dar suicidul nu are loc aproape niciodata pentru ca pacientele au o vointa de a trai bine conturata. Modalitatile de tratament sunt diferite si depind de starea pacientului si de metodele disponibile la momentul respectiv.

Chirurgia plastica si reparatorie a sanului

Hipertrofia mamara

Sanii au un rol important in intregirea imaginii somatice in cultura americana.Orice anomalie survenita poate necesita recurgerea la mijloacele chirurgicale. Variatiile de marime a sanilor sunt motivele cele mai frecvente de neliniste si fac ca unele femei sa recurga la documantare in aceasta directie. Sanii de marimi mari sunt considerati ca hipertrofici.Atunci cand hipertrofia apare precoce, ea poarta numele hipertofie de virginitate. Poate fi unilaterala sau bilaterala, in acest caz ea cauzeaza neliniste.Hipertrofia aparuta la varsta adulta este aproape intotdeauna bilaterala.

Simptome ale hipertofiei mamare

Sensibilitatea locala si obosala sunt acuze frecvente la pacientelor cu aceasta afectiune.Durerile si sensibilitatea locala pot fi marcate, mai ales in preioada premenstruala.Greutatea crescuta da senzatia de tractionare la nivelul umerilor, neexistand nici un fel de reusita de a ameliora acest discomfort, cu nici un fel de sutien. Dimporiva, aceste incercari pot accentua constrictia la nivelul umerilor, datorita bretelelor stranse.Discomfortul si jena pot aparea mai ales in pubilc, in timpul participarii la inot sau atletism; postura poate fi si ea afectata.

Viata sociala poate fi restransa si apare un sentiment de nesiguranta ceea ce va duce la afectarea imaginii personale.

Mamoplastia

Dupa consultatia chirurgicala se poate indica o mamoplastie de reducere, care se practica sub anestezie generala. O cale de abord este cea submamara si o alta incizie curbata similara la nivelul tegumentului premamar.Mamelonul va fi retransplantat dupa excizia prealabila a unei protiuni de tesut. Se vor inchide plagile prin sutura, facandu-se si suturarea mamelonara la un nou nivel.Drenajul plasat se va pastra cel mult una sau doua zile. Pansamentul se face intr-o maniera necompresiva, folosindu-se comprese simple.

Procedurile postoperatorii de nursing

Dupa mamoplastie, este necesara in cele mai multe cazuri asistenta pacientei. Adesea, pacientele se mobilizeaza precoce si tind sa supraaprecieze calitatile chirurgului, tocmai datorita faptului ca prin interventie,s-a eliberat o presiune importanta de la nivelul sanilor. Hipertofia mamara de obicei nu reapare,desi masa sanilor poate sa creasca in timp.Exista riscul ca mamelonul reimplantat sa capete un aspect ischemic sau scuamos.Acest lucru se poate intampla pana cand se va reface circulatia mamelonara sia acesta va deveni aproximativ normal, odata cu mobilizarea si caderea crustelor. Lactatia poate fi imposibila dupa acest tip de interventie;jumatate dintre paciente reusesc insa sa alapteze.Starea pacientei in timpul recuperarii poate fi reprezentata printr-un comportament dat de euforie, de eliberare, tristete sau anxietate. Asigurarea comfortului este esentiala.