Sunteți pe pagina 1din 4

Raymond Aron Democratie si totalitarism

Raymond Aron(s-a nascut la 14 martie 19O5 la Paris) a fost un filosof, sociolog si politolog evreu france ! A studiat filosofia la prestigioasa "cole #ormale $up%riure din Paris, unde a fost coleg cu &ean Paul $artre! $i-a inceput cariera universitara in 'ermania, asistand in mod direct la ascensiunea na ismului! A participat la Ra (oiul )iudat, apoi in *+il la ,ondra! A fost redactor sef al iarului ,a -rance ,i(re! .n aceeasi timp a fost /urnalist politic si de universitar! *ditorialist la )om(at, apoi la -igaro si *+press, a anali at con/unctura internationala si interna si participa la de (aterile ideologice ale Ra (oiului rece! Profesor la mai multe facultati, devine titular al catedrei de sociologie al -acultatii de ,itere din Paris! Opera sa , se imparte intre filosofia istoriei si devenirea societatiilor noastre0 devenirea diplomatico-strategica si de voltarea economica! Pe tot parcursul carierei sale intelectuale, a dialogat cu marii sociologi0 1ar+, 2oc3ueville, Pareto, )lause4it ! A respins cu fermitate ideologiile totalitare si a cautat e+plicatii pentru atractia maladiva pe care comunismul a e+ercitat-o asupra intelectualitatii france e! )el mai important sociolog france al secolului 55 si unul dintre cei mai importanti filosofi a istoriei a acestui secol, poate fi descris cel mai (ine prin propria sa caracteri are0 6n spectator anga/at! *l nu se temea sa se implice in lumea din /urul sau, o lume pe care resimtea tot mai vulnera(ila! *l a cre ut in necesitatea ca toti aceea care au cura/ul sa isi asume o gandire po itiva, originala, sa se implice in viata sociala si politica a lumii in care vietuiesc!

Raymond Aron in acest volum studia a sistemul particular, care se numeste politica, pentru a vedea in ce masura filosofii din trecut aveau dreptate sa admita ideea ca trasatura fundamentala a colectivitatiilor este organi area puterilor! Puterea politica se defineste prin capacitatea de a lua deci ii si sta(ilirea , modificarea legilor! -unctia e+ecutiva sau politica este ceea ce /uristii numesc e+ecutiv si legislativ! Aceste doua tipuri de functii sunt e+ercitate de doua tipuri de oameni, intruc7ipate in doua organi atii0 functionarii si (irocratia, pe de alta parte oamenii politici si sistemul electoral! $istemul politic determina raporturile intre cei guvernati si guvernanti, sta(ileste modul de cooperare al oamenilor in gestionarea afacerilore pu(lice, orientea a actiunea statului, organi ea a inlocuirea guvernantilor! $istemul politic este cel care ne va permite sa recunoastem trasaturile originale, specifice fiecarui regim! 8e cand mai multe partide au dreptul de a e+ista in mod legal, ele sunt in mod inevita(il in competitie pentru e+ercitiul puterii! -iindca e+ista mai multe partide in concurenta, tre(uie emise reguli carora sa se desfasoare aceasta concurenta! $criitorul pre inta doua tipuri de regimuri politice0 cu partid monopolist si cu partiduri multiple! 8escrie un regim in care e+ista reguli precise care fi+ea a conditiile in care sunt alesi guvernantii si in care se e+ercita puterea! Preci ea a in egala masura ca este vor(a despre doua tipuri ideale! 9or(este simultan despre pluralitatea partidelor , regulile constitutionale ale alegerii guvernantilor, caracterul constitutional al e+ercitarii autoritatii! Apare o a doua categorie de regimuri cu partid monopolist 0 partidul fascist, care nu urmarea initial rasturnarea ordinii sociale! *senta ideologiei fasciste era afirmarea autoritatii statului, necesitatea unui stat puternic! Partidele sunt esentiale pentru indeplinirea unei functii a tuturor regimurilor politice, alegerea guvernantiilor! ,egitimitatea traditionala dispare! Principiul legitimitatii pe care il reclama asta i aproape toate regimurile este democratic! -ilosofia clasica a sta(ilit intotdeauna o clasificare a regimurilor dupa numarul detinatorilor suveranitatii0 monar7ia : unul singur detine suveranitatea, oligar7ie : mai multi detin suveranitatea, democratie : toti sau poporul detine suveranitatea! Puterea poate fi e+ercitata intr-o maniera contitutionala, fara partide multiple sau democrati are!

Raymond anali ea a regimurile de democratie occidentala, regimurile pluralisteconstitutionale! .n acelasi timp pre inta comparatiile posi(ile intre diferitele e+emple de regimuri pluraliste! Regimurile constitutionale-pluraliste sunt oligar7ice la fel ca toate regimurile politice, dar mai putin decat ma/opritatea regimurilor cunoscute! )ei care e+ercita functiile cele mai importante din punct de vedere politic nu sunt ei insasi oameni care detin po itiile cele mai importante din punct de vedere social! Anali ea a pro(lema coruperii regimurilor constitutionale-pluraliste si a formulat trei ipote e0 autodistrugere, vulnera(ilitate crescanda a regimului, a(senta unei evolutii orientate intr-un sens determinat! ,a nivel politic, regimurile sla(esc datorita u urii, dar se consolidea a datorita o(isnuintei! Anali ea a si regimul france 0 este un regim corupt!; .ntr-o tara in care, ilnic, iarele afirma ca regimul a a/uns in ultimul grad de descompunere, este un lucru incontesta(il, ca avem de-a face cu un fenomen de cri a!< ;6n regim despre care toti cetatenii spun numai lucruri urate, pre inta cel putin aceasta caracteristica de corupere de a nu se (ucura de ade iunea celor pe care ii guvernea a!< .nca o caracteristica de corupere, vi i(ila pentru toti, este insta(ilitatea guvernelor!< Regimul comunist Regimul comunist a fost adesea numit ideocratie pentru ca el isi invoca ideologia si pretinde ca i se conformea a! A crede cu convingere intr-o idee falsa este uneori suficient pentru a face ca aceasta idee sa fie adevarata! Raymond arata diferenta intre fictiunile constitutionale si realitatea din statul sovietic si din cadrul partidului comunist! Regimul sovietic este un regim in esenta oligar7ic, c7iar si atunci cand nu este un regim tiranic! Regimurile constitutionale-pluraliste repre inta o traducere institutionala a suveranitatii populare! Acesta se e+prima intermediul alegerilor, care sunt intotdeauna influentate de forte multiple! Puterea oligar7iei comuniste poate fi o alta traducere a ideii democratice! $uveranitatea poporului este delegata unui partid! Aceste doua tipuri de traducere sunt in egala masura comparate si puse in opo itie!

Orice organi atie profesionala , sindicala, politica este e+presia statului si a partidului si, in consecinta poarta amprenta ideologiei oficiale! $tatul este insepara(il de partid, asa cum acesta este insepara(il de ideologia sa! Raymond formulea a pro(leme referitoare la fenomenul totalitar, opo itia dintre diversele tipuri de totalitarism! *videntia a sensul opo itiei dintre cele deoua tipuri de regimuri si plasea a aceasta opo itie in conte+t istoric! Antite a dintre regimul constitutional-pliralist si regimul monopolist poate fi e+primata in patru moduri diferite0 antite a dintre concurenta si monopol, dintre constitutie si revolutie, dintre pluralismul grupurilor socialesi a(solutismul (irocratic, si in fine, dintre statul de partide si statul parti an!

.n carte, Raymond anali ea a gandirea lui 1ar+ si 2oc3ueville! Autorii lui preferati lau oferit punctul de plecare al acestei sociologii a civili atiei industriale! *videntia a ceea ce unul si celalalt au remarcat si ceea ce unul si celalalt nu au o(servat ! )oclu ia este ca provi oriu nimic nu este transat, nu poate fi transat, pentru ca suntem intr-o fa a de inegalitate de de voltare, atat economica cat si nationala!