Sunteți pe pagina 1din 42

O scurta incursiune in istoria neurostiintelor

De la frenologie la creierul lui Einstein

Drd. Liviu G. Crisan


Laboratorul de Neurostiinte Cognitive Catedra de Psihologie, Universitatea Babes-Bolyai www.cognitive-neuroscience.ro

April 19, 1955, New York Times:


...the removal, for scientic study, of...the brain that worked out the theory of relativity and made possible the development of nuclear ssion.

Thomas Harvey (1912-2007) - patolog 1955 autopsia lui Einstein


Care sunt secretele creierului sau?

Doar 1230 g ?!

Marimea creierului ?

Edward H. Rulloff
[ criminal in serie executat 1871]

[ al doilea cel mai mare creier inregistrat vreodata]

I want to be cremated so people wont come to worship at my bones. Albert Einstein

Decizie grea: sa furi sau nu creierul lui Einstein?

Ce-ai primit prin posta?

1985 - Marion Diamond Univ. Berkeley Mai multe celule gliale in creierul lui Einstein? Studiu foarte criticat multe probleme metodologice Harvey e dezamagit

O noua speranta ?

1999 Sandra Witelson

Va urma

Thomas Willis (1621-1675)


parinte al neurostiintelor (clinice) neurologie, lob, emisfera, substanta alba/cenusie, numarul nervilor cranieni, analiza comparativa a creierului intre specii, vascularizatia creierului, autopsie creier la persoane cu boli psihice

Franz Joseph Gall (1758 - 1828)

Johann Gaspar Spurzheim (1776 - 1832)

Parintii frenologiei
Localizationismul cerebral locul si marimea conteaza

la nastere, craniul nu este osificat complet

Principiile frenologiei

Principiile frenologiei
1. Creierul este organul mintii 2. Mintea este compusa din multiple facultati distincte, innascute 3. Fiecare facultate mentala este localizata intr-un organ distinct al creierului 4. Marimea unui organ este o masura a puterii sale 5. Forma creierului este determinata de dezvoltarea organelor 6. Craniul se osifica urmand forma creierului 7. masurarea craniului este un indicator fidel al aptitudinilor si tendintelor psihologice ale individului

Cele 27 facultati-organe dupa Gall (alti autori: 32 -> 40, cu alte denumiri)
1. 2.
3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

impulse to propagation Tenderness for the offspring, or parental love friendly attachment or fidelity valour, self-defense murder, carnivorousness sense of cunning larceny, sense of property pride, arrogance, love of authority ambition and vanity circumspection aptness to receive an education sense of locality recollection of persons faculty for words, verbal memory

15. faculty of language 16. disposition for colouring, and the delighting in colours 17. sense for sounds, musical talent 18. arithmetic, counting, time 19. mechanical skill 20. comparative perspicuity, sagacity 21. metaphysical perspicuity 22. wit, causality, sense of inference 23. poetic talent 24. good-nature, compassion, moral sense 25. mimic 26. theosophy, sense of God and religion 27. perseverance, firmness

Profilul lui Iulius Caesar in frenologie


Individuality very positive practical orientation Destructiveness very positive brutal, fearless Veneration negative moral values will be trodden Cautioness negative => acts like an impostor

George Combe - popularizarea frenologiei


1820 - Societatea de frenologie din Edinburgh 1828 - On the constitution of man and its relationship to external objects >300.000 exemplare

Perioada de aur: Anii 1810-1840

Before phrenology all we knew about the brain was how to slice it. R. Chevenix (frenolog)

Decadere: dupa 1860 Phrenology the science of picking the pocket through the scalp. Ambrose Bierce (jurnalist)

Psihograf (anii 1930): frenologie tehnologizata

Limitele frenologiei - pseudostiinta


Dezacord numar/localizare organe-facultati Masuratori invalide, slab controlate rezultate inconsistente Ipoteze netestate, adesea neverificabile Respingerea rezultatelor contradictorii Contaminare cu practici improvizate/fraude/discriminari

Paradoxal, neurostiintele moderne confirma cateva ipoteze:


exista o anumita localizare a functiilor psihice la nivel cerebral abilitati superioare se asociaza uneori cu regiuni cerebrale mai bine dezvoltate leziuni in anumite regiuni cerebrale pot produce deficite cognitivcomportamentale specifice

Frenologia butoiul cu pulbere: Localizationism sau Echipotentialism?

Jean Pierre Flourens (1794 - 1867)


- primele experimente concrete - > respinge localizationismul frenologiei

parinte al neuropsihologiei experimentale pionier al anesteziei


Ataca vehement frenologia Sustine viziunea echipotentialismului

Localizationismul strange dovezi neurologice


Marc Dax (17711837) si Jean Baptise Bouillaud (1796-1881)
Pacientii cu leziuni frontale in emisfera stanga prezinta adesea:
Hemiplegie in partea dreapta Afazie facultatea limbajului se afla in emisfera stanga, in cortexul frontal

Paul Broca (1824-1880)


1861 - Autopsia pacientului Leborgne (Tan) sustine ipoteza lui Bouillaud

Aria BROCA: - in girusul frontal inferior, em. stanga - Rol cheie in producerea limbajului

Noi dovezi clinice, tot localizationism?


Leziuni in cortexul temporal posterior, em. stanga (aria Wernicke) -> un alt tip de afazie => un alt centru al limbajului ?
Carl Wernicke (1848 - 1904) Aria WERNICKE: - in girusul temporal superior, em. stanga - rol cheie in intelegerea limbajului

Sfarsitul sec. XIX ->

Emergenta neuropsihologiei moderne: dezvoltarea paradigmei conexioniste


Exista anumite regiuni specializate, bine localizate dar activitatea lor convergenta explica functiile psihice complexe

Dezbaterea localizationism echipotentialism continua si in sec XX

Korbinian Brodmann (1868-1918)


cortexul cerebral: 52 regiuni distincte citoarhitectonic

Aria BROCA - > Aria Brodmann 44-45, BA44-45 Aria WERNICKE - > Aria Brodmann 22, BA22

Karl Spencer Lashley (18901958)


studii controlate de leziune la sobolani sediul cerebral al memoriei?
nu conteaza locatia leziunii, ci gradul ei de extindere memoria este distribuita larg in cortex invatarea se face in masa cu tot cortexul nu doar in locatii specifice

Wilder Penfield (1891-1976)

Wilder Penfield (1891-1976)

Dupa 1970 Studii PET

Deci cum a ramas? Localizationism sau echipotentialism?


Retele neurocognitive
procese integrate, in retele distribuite functiile psihice complexe emerg din activitatea convergenta a numerose arii cerebrale (corticale si subcorticale) exista numeroase regiuni cerebrale specializate, dar acestea sunt puternic interconectate => in acelasi timp, avem atat prelucrari locale, cat si larg distribuite

Cognitia si comportamentul sunt expresia unor sisteme neuronale multifocale, puternic interconectate.

Recunoasterea fetelor: barbat sau femeie?

Neuropsihologia
studiul relatiei dintre creier si comportament observarea modificarilor cognitivcomportamentale care se asociaza cu modificari structurale/functionale ale creierului o metoda de a studia integritatea creierului, prin investigarea comportamentului

Cum a ramas cu creierul lui Einstein?

1999 Sandra Witelson in The Lancet The exceptional brain of Albert Einstein

Lobulul parietal inferior asociat cu:


rationament matematic rationament vizuospatial imaginarea miscarii obiectelor

Creierul lui Einstein


observatii si ipoteze dupa Witelson

Lobii parietali mai lati cu 15% - mai voluminos, bilateral in lobulul parietal inferior ->
(simetrie neobisnuita intre emisfere in aceasta reg. aspect sferic)

trunchierea santului lateral al lui Sylvius in regiunea posterioara -> lipsa operculului parietal -> girusul supramarginal nedivizat -> conexiuni neuronale mai bine dezvoltate in aceasta regiune -> o capacitate superioara de integrare a informatiilor vizuo-spatiale

Innascut sau dobandit?

Bibliografie/Resurse
OBLIGATORIU Istoria neurostiintelor cognitive
Capitol Feinberg & Farah (pe mail)

OPTIONAL
Creierul lui Einstein
http://www.dana.org/news/cerebrum/detail.aspx?id=3032

Istoria frenologiei
http://www.historyofphrenology.org.uk/