Piaa mondial de armament este una n continu dezvoltare iar multe superputeri, dar i altele emergente, doresc o felie

ct mai mare din acest tort cu totul special. n ultimul secol, de la primele rzboaie mondiale, la perioada Rzboiul Rece i ulterior la dezvoltarea fenomenului terorismului, toate statele a urmat liniile directoare ale dezvoltrii industriei militare i achiziionarea de armament, n general n scopuri disuasive. Eforturile de a regulariza transferuri de arme la nivel global s-au aflat constant pe agenda internaional nc de la nceputul secolului !. Prima ncercare n acest sens a fcut-o "iga #aiunilor, n $% &, care a emis un proiect legat de o 'onvenie a 'omerului cu (rme, document care din pcate nu a fost niciodat adoptat. n contrast cu armele chimice, biologice i nuclear, ale cror statut este bine definit de diverse acorduri i convenii internaionale, nu e)ist nc astfel de documente care s legifereze interzicerea sau mcar limitarea transferurilor de arme convenionale. n !!$, un grup format din laureai ai premiului #obel pentru pace a emis o schi a unui cadrul legal n care s funcioneze o 'onvenie pentru transferurile internaionale de armament. (cest document ar fi trecut s reglementeze acest aspect. (tunci, o campanie iniiat de mai multe *#+-uri au ncercat s fac lobb, pe lng mai multe state membre ale *#- s promoveze problema n rndul rilor cu care au legturi mai strnse. n decembrie !!., (dunarea +eneral a *#- a adoptat rezoluia .$/0% intitulat 1nspre un tratat privind schimbul de armament2 stabilind standarde internaionale comune pentru importul, e)portul i transferul de arme convenionale3. 4up mai multe manevre birocratice de la emiterea acestui document, n !!0 a fost adoptat o nou rezoluie .5/ 6!, aceeai (dunare a decis formarea unui grup de lucru compus din e)peri care s analizeze aceast problem. (bia n !!%, (dunarea +eneral a *#- a adoptat nc o rezoluie .6/60 care decidea organizarea 'onferinei pentru 7ratatul 'omerului cu (rmament. (stfel, n intervalul !$!- !$ vor urma patru sesiune dedicate acestei probleme. Presiuni europene n acest conte)t de presiuni internaionale pentru reglementarea comerului cu armament conveional, 8ran9a, :area ;ritanie, +ermania <i =uedia au fcut apel la adoptarea unui tratat interna9ional 1solid, eficace <i constrngtor din punct de vedere >uridic3 pe tema comer9ului cu arme conven9ionale, potrivit unui editorial publicat luni n presa european. 1n luna iulie va trebui s ndeplinim acest anga>ament elabornd de comun acord un tratat solid, eficace <i constrngtor din punct de vedere >uridic pe tema comer9ului cu arme3, scriu mini<trii de E)terne francez "aurent 8abius, britanic ?illiam @ague, german +uido ?esterAelle <i suedez EAa ;>Brling. 1( sosit timpul s ob9inem un nou rezultat3, adaug mini<trii ntr-o tribun publicat de "iberation <i 7he +uardian, chiar n momentul n care ncepnd de ieri, la #eA CorD, statele membre *#- ncearc s elaboreze un prim tratat interna9ional care s reglementeze comer9ul cu arme conven9ionale. 1n marea lor ma>oritate, statele membre *#- au fcut dovada unei dorin9e reale de a rezolva problemele pe care le ridic un comer9 nereglementat cu arme clasice3, apreciaz oficialii. 1'onsiderm c un tratat privind comer9ul cu arme trebuie s cuprind toate tipurile de arme clasice, prin aceasta n9elegndu-se n special arme u<oare <i de calibru mic, toate tipurile de muni9ie <i tehnologiile asociate lor3. :a>oritatea statelor recunosc necesitatea reglementrii pie9ei uria<e a armelor conven9ionale, evaluat la E! de miliarde de dolari anual, dintre care 6! la sut pentru =tatele -nite. 4ar unele, printre care <i Rusia Fcare a vndut n !$$ echipamente militare n valoare de $5, miliarde de dolariG, prefer s insiste pe lupta mpotriva traficului de arme, spre deosebire de comer9ul legal. Potrivit unui document de lucru al *#-, Hndia - cel mai mare importator de arme la nivel mondial -, PaDistan, Iaponia sau (rabia =audit insist mai mult pe 1dreptul legitim la aprare3, adic libertatea unui stat de a-<i dota for9ele de securitate. Europenii, printre care <i 8ran9a, cel de al patrulea e)portator mondial, au din !!0 o pozi9ie comun care duce spre un tratat constrngtor din punct de vedere >uridic. "a nceputul lunii martie a acestui an, -E a adoptat, la ;ru)elles, o nou legisla9ie care stabile<te reglementri mai dure pentru combatarea eficient a traficului ilegal de arme. #oua legisla9ie, adoptat de mini<trii europeni de interne reuni9i la ;ru)elles, stabile<te cerin9e clare pentru licen9ele de

e)port, import <i tranzit de arme <i faciliteaz urmrirea traseului armelor. 'onform 'omisiei Europene, comer9ul ilegal de arme genereaz circa $0! de milioane de euro pe an la nivel global. =uma reflect numai o parte din amenin9area real reprezentat de traficul de arme, care implic deseori alte infrac9iuni ma>ore precum traficul de droguri, traficul de fiin9e umane <i corup9ie, subliniaz E)ecutivul -E. Reglementrile stabilesc proceduri simplificate pentru e)portul, importul <i tranzitul unui numr redus de arme n 1scopuri legitime <i verificabile3, cum ar activit9i recrea9ionale, repara9ii sau e)pozi9ii. #oua legisla9ie mbunt9e<te posibilitatea urmririi <i controlrii importurilor <i e)porturilor de arme civile din <i spre teritoriul -niunii Europene, armele n scopuri militare fiind guvernate de alte reguli. "egisla9ia -E este aliniat acum (rticolului $! din Protocolul *#- mpotriva manufacturrii ilicite <i traficului de arme. Protocolul fusese negociat <i semnat de 'omisie nc din !! . Asia, continentul armelor rsare Presiunile europenilor pentru crearea unui cadrul bine definit n ceea ce privete comerul cu armament au la baz ngri>orri reale legate de o amplificare a cursei narmrilor pe continentul asiatic. Potrivit unor date furnizate de n urm cu doar cteva luni de ctre Hnstitutul Hnterna9ional pentru 'ercetri n domeniul Pcii din =tocDholm F=HPRHG, pe piaa mondial a armamentului, rile asiatice ncep s devin >uctori din ce n ce mai importani cu o relevant tot mai mare n acest domeniu. -n raport recent precizeaz c Hndia este n prezent cel mai mare importator mondial de arme convenionale ma>ore, cuprinznd apro)imativ $!J din totalul mondial al importurilor de arme. Kecinul su PaDistanul, cu care are o relaie e)trem de dificila, ocupa locul trei. 'hina, care a fost cel mai mare importator de arme ntre !! si !!., ocupa n prezent ce de-al patrulea loc, aspect care se e)plica n mare parte prin faptul c import mai putin, dar e)port mai mult, fiind reprezentantul unei tendine de cretere. 1Hmportatorii ma>ori din (sia caut s si dezvolte propriile industrii de armament i s i reduc dependena de sursele e)terne de aprovizionare3, a afirmat Pieter ?ezeman, cercettor senior n cadrul Programului de transferuri de arme al =HPRH. 'hina este n prezent cel de-al saselea e)portator ca marime din lume, crescand e)porturile sale cu %& de procente in ultimii $! de ani. 1(cesta este in mare masura un rezultat al importului de arme chineze de ctre PaDistan3, precizeaz Paul @oltom, director al Programului transferuri de arme al =HPRH, ntr-un comunicat de pres. Rzboiul Rece continu prin export 'hiar dac =-( i Rusia au depit perioada Rzboiul Rece n care cursa narmrilor era principala preocupare pentru cele dou superputeri, n prezent, aceste ri se ntrec n a furniza altor ri armament. 'ota de pia a celor dou state luate la un loc depete >umtate din e)porturile mondiale, nsumnd 5!, respectiv 6J din pia. (cestea sunt urmate de +ermania, 8rana i :area ;ritanie. 4ac =-( vnd armament n special 'oreei de =ud, Rusia e)port armament n special n Hndia, ar care beneficiaz de cele mai multe comenzi venite dinspre :oscova. Rusia, care a fost principalul furnizor de arme pentru =iria n ultimii $! ani, oferindu-i E0J din armele regimului ;ashar al-(ssad, a contribuit la creterea masiv de &0! la sut a importurilor, iar comerul este n plin desfurare pe un fond e)trem de tensionat dintre 4amasc i puterile occidentale. Liarul spaniol 1El Pais3 nota recent c valoarea absolut a importurilor siriene n ultimi cinci ani este de E%! de milioane de euro. 'reterea marcant a importurilor =iriei a nceput n !!0, dup o perioad de stagnare a achiziiilor care a nceput n $%%5. n aceast perioad de a nceput dup destrmarea -niunii =ovietice i coincide cu faza de slab cretere a economiei siriene. =tatele -nite ale (mericii sunt i au fost un important furnizor de arme pentru Egipt, ar care se pregtete s treac printr-o nou perioad sub conducerea noului preedinte suspicionat de tendine islamiste, dup nlturarea lui @osni :ubaraD. =-( i Rusia i-au disputat recent i un persona> e)trem de interesant, subiect al unui film holl,Aoodian. Este vorba despre KiDtor ;out, supranumit i 1#egustorul morii3. (cesta a

devenit celebru n acest domeniu al traficului de armament dup ce a reuit s duc o ntreag flot de avioane cargo sovietice uzate moral n diverse puncte fierbini, mcinate de conflicte, din (frica. ;out a fost un persona> ct se poate de util pentru serviciile secrete de informaii ale Rusiei i de aceea :oscova nu vrea sa-l vad trimis n fata >ustiiei din =-(. n luna aprilie a acestui an, ;out avea s fie condamnat de o instan din #eA CorD la & de ani de nchisoare pentru c a ncercat s vnd, n !!0, un adevrat arsenal, alctuit din pu<ti <i rachete, unor agen9i secre9i americani care lucrau sub acoperire ca membri ai gherilei 8or9elor (rmate Revolu9ionare din 'olumbia. (restarea lui ;out s-a fcut i cu a>utorul Romniei. Probele care au condus la arestarea lui ;out au fost adunate la ;ucure<ti, unde 1locotenentul3 acestuia, (ndreA =mulian fusese trimis, la sfr<itul lui ianuarie !!0, s negocieze vnzarea a $!! de rachete sol-aer, elicoptere <i lansatoare de rachete ctre mi<carea de gheril columbian 8(R', ntr-o tranzac9ie evaluat la vremea respectiv la cinci milioane de dolari.

8oto2 Reuters Statele Unite ale Americii conduc topul tarilor care cheltuie cei mai multi bani pentru inarmare, fiind urmate de China si Rusia. umai in !"##, comertul mondial cu arme s$a ridicat la #.%"" de miliarde de dolari. 'omertul mondial cu arme pare a fi aproape neatins de recesiune. (stfel, 7he +uardian noteaza ca, in timp ce cheltuielile bugetare sunt reduse pe tot globul, cele militare raman remarcabil de constante. (stfel, in !$$, tarile lumii au cheltuit $.E!! de miliarde de dolari pe inarmare si dotarile pentru armata, potrivit Hnstitutului Hnternational de 'ercetare pentru Pace din =tocDholm F=ipriG. (ceste sume s-au schimbat foarte putin fata de anul anterior, fiind in scadere in tarile occidentale, dar inregistrand cresteri semnificative in 'hina, Rusia si in tarile din *rientul :i>lociu. "a nivel mondial, cresterea din ultimii 5 de ani a fost de !! de miliarde de dolari, de la $.&!! de miliarde de dolari, cat alocau tarile lumii pentru armata si inarmare, in $%00. Pe primul loc al celor mai mari cheltuieli militare se afla =tatele -nite ale (mericii, la mare distanta de locul doi. (stfel, bugetul american al apararii a fost de E$$ miliarde de dolari, in !$$. =-( sunt urmate de 'hina, care a cheltuit circa $65 de miliarde de dolari pe fortele sale armate. 7ara si-a crescut cheltuielile militare cu $E!J, din anul !! . Rusia a cheltuit aproape E de miliarde de dolari pe inarmare, anul trecut, depasind :area ;ritanie, cu . ,E miliarde de dolari, si 8ranta, cu . ,& miliarde de dolari. :oscova planuieste alte

cresteri, bugetul destinat apararii urmand sa fie cu &5J mai mare pana in !$6. (lte tari care au inregistrat cresteri semnificative in curs pentru inarmare sunt Hndia, 6% de miliarde de dolari, cu o crestere de ..J in ultimul deceniu, si Kietnam, cu o crestere de 0 J. (mbele tari au reactionat in acest fel ca urmare a progreselor 'hinei. Hndia incearca sa se lupte pentru suprematie in regiune, in timp ce Kietnamul a investit masiv in marina, in ultimii ani, si din cauza tensiunilor maritime cu 'hina. ;ugete impresionante pentru armata au si Iaponia, cu &%,5 miliarde de dolari destinati in acest scop, si +ermania, cu 6.,E miliarde de dolari. Cat cheltuie Romania pentru inarmare& Romania a beneficiat de un buget al apararii de ,$6& de miliarde de dolari, in !$$, ceea ce a reprezentat $,5J din PH;-ul tarii pe anul trecut. =pre comparatie, in $%00, tara noastra cheltuia aprape noua miliarde de dolari pe inarmare, ceea ce echivala, la acea data, cu 6,5J din PH;. Hn schimb, cheltuielile militare din :oldova au fost de doar $ de milioane de dolari, in !$$, adica !,5J din PH;. 7ara este printre ultimele, la nivel mondial, in ceea ce priveste banii alocati pentru aparare. Raportat la PH;-ul fiecarei tari, (rabia =audita a alocat cel mai mare procent inarmarii, in !$$, $!,$J din PH; sau fiind destinat apararii, ceea ce a insemnat 60,& miliarde de dolari. *manul a directionat 0,&J din PH; catre armata si inarmare, in !$$, fiind urmat de Emiratele (rabe -nite si Hsrael, cu .,%J, respectiv .,&J. Cum arata situatia din ultimele doua decenii "a nivel mondial, in perioada $%00- !$$, tarile din *rientul :i>lociu au alocat, in medie, cele mai multe procente din PH; pentru aparare. Primul loc este ocupat, insa, de Eritrea, tara africana directionand nu mai putin de ,.J din PH; catre inarmare. Este drept ca aceste date nu contin cifre din toti anii perioadei respective si ca este vorba despre o medie. Pe locurile urmatoare se afla MuAait, cu $&J, *man, cu $ ,%J, si (rabia =audita, cu $!,0J din PH; destinat apararii, cifre medii pentru anii $%00- !$$. 4e departe, *rientul :i>lociu s-a aratat cel mai preocupat de acest aspect, care a inregistrat o crestere fulminanta intre $%0% si $%%$, culminand cu perioada dintre $%%$ si $%% . 7ot in acei ani, in celalalta parte a lumii, in (merica, a avut loc acelasi fenomen. Hn ultimii ani, insa, tarile din (merica, (sia si *rientul :H>lociu au inceput sa arate din nou atentie bugetelor apararii, crescand procentul din PH; alocat acestuia. Hn schimb, in Europa, acest nivel este constant descrescator, semn ca tarile europene au inceput sa fie din ce in mai putin preocupate de inarmare, pe fondul climatului pasnic de pe continent din ultimele peste doua decenii, cu e)ceptia situatiei din fosta Republica Hugoslavia. (stfel, Rusia a pus la dispozitia apararii cel mai mare procent din PH; dintre toate statele europene, &,&J, reprezentand media anilor $%00- !$$, fiind urmata de 'roatia, cu 6,.J, si

'ipru, cu 5,%J. (cest clasament este continuat de 7urcia, +recia, =erbia, dar si de +eorgia si (rmenia, semn ca, in ;alcani, in sud-estul continentului si in zona 'aucaz a e)istat o stare de incertitudine si de tensiune mai mare decat in restul continentului. =pre comparatie, Romania a alocat ,0J din PH; apararii, in perioada mentionata, iar :oldova, doar !,.J. 4ar, daca tara noastra a avut o medie de putin peste trei miliarde de dolari pe an, vecinii de peste Prut au cheltuit e)trem de putin pentru armata - 5 de milioane de dolari, medie anuala. #u in ultimul rand trebuie spus ca, si in ultimele doua decenii, =-( au dominat acest capitol, cu 6%. de miliarde de dolari alocati, in medie, pe an. 7ara este urmata, la mare de distanta, de Rusia, cu aproape EE de miliarde de dolari, 8ranta cu .$ de miliarde de dolari, Iaponia, :area ;ritanie, 'hina si +ermania, fiecare cu putin peste &! de miliarde de dolari destinati apararii, in fiecare an, intre $%00 si !$$. ;aza de date a =ipri, referitoare la cheltuielile militare, acopera $E de tari si contine date consistente pentru perioada de dupa $%00.

Comertul cu arme, o afacere trasnet

u este un secret faptul ca, dintre toate afacerile facute oficial sau prin contrabanda, cele mai bune beneficii le aduce comertul cu arme. Cifra de afaceri a acestei indeletniciri la ni'el (lobal este (reu de e'aluat, dar se apreciaza ca numarul 'ictimelor produse de arme se ridica la %"".""", din care )"".""" ci'ili. Participantii la tratat se suspecteaza intre ei Hn deschiderea 'onferintei *#- asupra incheierii unui tratat privind comertul cu arme, secretarul +eneral al *#-, ;an Mi-moon, a facut observatia ca o mica parte a armelor e)istente in lume sunt folosite in scopuri strict militare, cele mai multe servind conflictelor ciivile, destabilizarii unor regiuni, operatiunilor teroriste sau retelelor infractionale, scrie Pravda. Putem >udeca aspectul moral al lucrurilor observand ca, in general, armele pleaca din tarile dezvoltate si sunt livrate in cele emergente sau sarace. 'ifrele impresioneaza. 'onform N=tocDholm Hnternational Peace Research HnstituteN, in fruntea e)porturilor de arme se situeaza =-(, cu 5!J din nivelul mondial, Rusia cu 6J, +ermania cu %J si 8ranta cu 0J.

Hn topul cumparatorilor se situeaza tarile emergente asiatice FHndia, 'oreea de =ud, 'hina, KietnamG cu 66J, apoi tarile europene cu $EJ si cele doua (merici cu $$J. Hncercarea *#- de a incheia un tratat care sa reglementeze acest comert Fca de interzicere nu poate fi vorbaG s-a poticnit chiar de la inceput, cand a fost vorba sa se defineasca ce fel de arme trebuie sa faca obiectul tratatului. *onele fierbinti aflate in 'izor Hnitiatorii conferintei au incercat sa defineasca tipul de arme printr-un document intitulat 'hairmanOs 4raft Paper, care insa este privit cu suspiciuni de unii participanti, fiecare in functie de armele pe care le produce, le cumpara sau pe care Fde ce sa nu recunoastemPG le tranziteaza. Hn principiu, este vorba de urmatoarele2 tancuri, vehicule militare, sisteme de artilerie, avioane militare, elicoptere militare, nave de razboi, rachete, sisteme de rachete, arme de calibru mic, munitie, piese sau componente ale acestor arme, precum si tehnologii sau echipamente, special concepute pentru producerea sau intretinerea armelor mentionate. 4ocumentul prevede intocmirea de rapoarte anuale privind vanzarile de arme si este sustinut de un numar mare de state, inclusiv =tatle -nite, al caror e)port anual se ridica la .! miliarde -=4. Hntentia este de a interzice comertul cu acest armament in zonele NfierbintiN ale planetei, iar unii participanti au si observat ca asemenea mod de a antama problema avanta>eaza oarecum tarile dezvoltate si, in primul rand =-(. Hntr-adevar, clientii =tatelor -nite sunt tari aflate mai putin sub banuiala de a reprezenta un pericol pentru omenire2 Men,a, (frica de =ud, =udan, 7anzania, +hana, #igeria, Lambia, 'osta Rica, :e)ic, -rugua,, (ustralia, #oua Leelanda, ;angladesh, (ustria, 4anemarca, *landa si #orvegia. +ai exista un tratat incheiat, dar neparafat 7ari importante, care livreaza armament in zonele de conflict ale globului se opun insa tratatului, sub prete)tul ca le sunt pre>udiciate interesele economice. Hn fruntea lor, se situeaza Rusia, deran>ata de formularea generica privind interdictia asupra vanzarilor de arme catre state, care Nintentioneaza sa le foloseasca impotriva civililor, in scopuri de genocid, de incalcare a 'artei *#-, sau drepturilor omuluiN. Rusia se simte vizata direct. 'irca >umatate din e)porturile de armament ale Rusiei F$5,& miliarde -=4 in !$ G sunt de>a anga>ate in tari care intra sub incidenta acestei formulari2 =iria, Kenezuela si 'hina. Hn plus, fata de orice alti furnizori, Rusia are avanta>ul ca inca mai poseda stocuri de armament de pe vremea -R==, deci e)porta fara costuri. Hn asemenea conte)t, Rusia participa la discutii, se arata dornica de incheierea tratatului, dar obiecteaza asupra formularilor, redactarilor sau chiar asupra termenilor folositi. -na peste alta Rusia este, ca sa zic asa, entuziasta, dar rezervata. Pozitia Rusiei, insa, alimenteaza si alte state, unele aflate chiar in zonele fierbinti, Ele fac totul ca sa zadarniceasca actiunea. Hn acest conte)t, e)ista riscul ca la E iulie !$ , cand este prevazuta

semnarea tratatului, partile sa cada de acord, dar sa nu parafeze nimic, asa cum s-a intamplat si in trecut cu tratatul de interzicere a utilizarii, transferului si stocarii de bombe cu dispersie F & octombrie !!EG. Actualitate Q ,nternational Q ONU

Tratatul privind comertul mondial cu arme - 62 de tari, inclusiv Romania, au semnat

8oto2 neAsinfo.inRuirer.net +ai mult de -" de tari au semnat, un tratat istoric care re(lementeaza comertul mondial cu arme, piata pe care sunt rulati in fiecare an miliarde de dolari. =tatele -nite ale (mericii au anuntat ca vor semna intelegerea in curand, dand un puternic imbold primei campanii internationale ma>ore de a opri comertul ilicit cu arme care alimenteaza conflictele si e)tremistii, transmite agentia (ssociated Press, citata de #eAsda,. Romania se afla printre cele . de tari semnatare ale intelegerii, potrivit (rms 7rade 7reat, legal blog. 4intre vecinii Romaniei, doar -ngaria a semnat tratatul. Primul oficial care si-a pus semnatura pe document este ministrul de E)terne al (rgentinei. 7ratatul a fost aprobat de statele membre *#-, cu o ma>oritate covarsitoare, pe aprilie - $&6 de voturi pentru, trei impotriva si 5 de abtineri. El va intra in vigoare insa doar dupa ce &! de tari il vor ratifica. :inistrul de E)terne finlandez, ErDDi 7uomio>a, a prognozat ca vor fi &! de ratificari in putin mai mult de un an. Ramane de vazut ce impact va avea intelegerea in comertul mondial cu arme, estimat la valori cuprinse intre .! si 0& de miliarde de dolari anual. 'elor . de tari care au semnat tratatul urma sa li se alature cel putin inca una - +ermania - in decursul dupa-amiezii. 7ratatul a fost supus la vot dupa ce =iria, Hran si 'oreea de #ord au blocat adoptarea sa prin consens. :otivul invocat de aceste tari a fost faptul ca noua legislatie nu poate opri livrarea armelor catre gruparile de rebeli. Rusia si 'hina, unele dintre cele mai mari tari e)portatoare de arme, au fost printre cele care s-au abtinut la votul de la #eA CorD. *#- a adoptat un tratat istoric privind controlul comertului cu arme =tatele -nite ale (mericii, cu un total de 0,0 miliarde de dolari, si Rusia, cu un total de 0 miliarde de dolari, reprezinta de departe cei mai mari furnizori de arme din lume, in anul !$ .

Pe locul trei s-a situat 'hina, cu arme e)portate in valoare de $,0 miliarde de dolari, iar pe locul patru se afla, surprinzator, -craina, cu e)porturi in valoare de $,5 miliarde de dolari.