Coloana vertebrala Este cel mai important segment al aparatului locomotor, complex structural si functional fiind axul corpului

de care se leaga toracele, bazinul, capul si membrele. Are 2 roluri: static si dinamic. Prin cel static asigura posturile de baza ale corpului, stabilitatea corpului, simetria corpului. Cel dinamic asigura mobilitatea corpului si directiile de miscare ale trunchiului si membrelor, lant kinetic inchis avand segmentele distale fixate. Componenta: este alcatuita din oase numite vertebre, 33-34 vertebre, intre verterbre exista discuri 24, ele sun legate prin ligamente, are 739 de puncte de insertie de muschi si 334 de suprafete articulare. 2 tipuri de articolati dico-vertebrale si interapofizare posterioare Regiunile coloane - regiunea cervicala cu 7 vertebre, toracala cu 12 , lombar 5 vertebre, sacrococigean 9-10 vert Scheletul coloane au particularitati pe regiuni Reg cerv. Se articuleaza cu craniul prin atlas se art cu craniul , a 2 se numeste axis si are o apofiza ontodoita si se articuleaza cu atlasu , C7 este cea mai proeminenta vertebra Coloana cervicala are un aport special cu artera vertenbrala Cloana dorsala se articuleaza cu coastele, participand la formarea toracelui , vertebrele lombare sun cele mai voluminoase iar vertebrele sacro-cocigieae unite participa la formarea bazinuilui Coloana vertebrala se art prin dicuri la nivelul corpurilor vertebrale, un disc este format dint-uninle fibros si un nucleu pulpos, el are rol in biomecanica coloanei , el se modifica si migreaza in functie de presiunile exercitate asupra lui. Rol discurilor este acela de a mentine curburile fiziologice ale colanei vert, prin elasticitatea lor favorizeaza revenirea coloanei la echilibru, difuzarea greutati corpului diferitelor segmente ale trunchiului si ale mebrelor, discurile armonizeaza presiunile din cursul miscarilor coloanei, astefel daca pe disc in DD actioneaza 21 de kg forta , aceasta forta in DL devine 70 kg forta iar in ortostatism devine 170 kg forta. Articulatile interapofizare posterioare care preiau 20% din incarcatura vertebrelor . Un mij de leg a vertebrelor o reprezinta ligamentele care se intind pe toata lungimea coloanei vert. Ligamentele anterioare sunt inervate si dor , alte articulati sunt intre apofizele spinoase Articulatia atalanta-ocipitala care are capsula si sinoviala si se invecineaza cu artera vertebrala Articulatia atlanto-axoidiana intre primele 2 vert centrale Art lobo-sacrata Art sacro-iliaca

Mobilitate si biomecanica Pozitia 0 a coloanei este pozita in ortostatism , pozitie raportata la vertical firului cu plumb Pozitia functionala a coloanei este data de curburilor fiziologiceale coloaneiu. Curburile fiz sunt: cifoza dorsala, lordoza cervical si lombar

2 vertebre cu discul intervertebral cu art interapofizare dintre ele cu apofizele spinoase si lig lor si cu gaura de conjugare dintre 2 vertebre alcatuiesc segmentul motor, el sta la baza mob coloanei vertebrale de unde porneste orice miscare In segmentul motor exista miscari de flexie extensie, inclinari laterale, rotati , misc de alunecare si miscari de indepartare si apropiere , tote misc se executa pe nucleul pulpos care are rol de bila mecanica asemanator rulmentilor

Coloana cerv cea mai mobila are miscari de flexie extensie, miscari de rotatie, misca de lateralitate si circumductie Coloana dorsolombara se misca impreuna avand o mobilitate mai limitata : flexie extensie , rotati , lateralitate Muschi coloanei cerviacal : sternocleidomastoidian , trapez :-extensie si rotatie, muschi extensori ai cefei care fac extensie si Muschi coloanei dorsale : flexie m abdominali , din oblici abdominali se fac rotati Functia statica care asigura postura si stabilitatea coloanei , acomodare la pierderilor de echilibru , ea este realizata prin schelet si tonus muscular, el fiind o activitate reflexa a muschilor, involuntara prin care corpul is mentine liniea de greutate in int poligonului de sprijin.

Coloana vertebrala mentine capul, membrele, trunchiul si transmite greutatea membrelor inferioare. Functia dinamica a coloanei- incepe in segmentele motorii si este realizata prin activitatea voluntara a muschii striati, coloana functioneaza ca o parghie de gr1, punctul de sprijin fiind la ultimele vertebre lombare. Linia de gravitatie si centrul de greutate a corpului aluneca inaintea coloanei vertrebrale. La ridicarea unei greutati de pe podea, la nivelul discului intervertebral greutatea se amplifica de 10 ori. 20% din presiuni este preluata de articulatiile posterioare iar 30 % din presiune este preluata de presiunea intraabdominal. Statica si dinamica coloanei sunt dependente de musculatura, exista 2 sisteme musculare la coloana vertebrala. 1. Sistemul elector care face extensia, este alc din 2 grupe de muschi: profunzi dintre apofizele transverse si spinoase acesti muschi stabilizeaza coloana si nu participa la ridicarea de greutate. Exista 11 perechi de muschi profunzi numiti semispinali, multifizi si rotatori. 2. Muschii care participa la ridicarea de greutate: muschi lungi, iliocostali, longisimus, spinali, acesti muschi nu au nici o activitate in ortostatism, ei devin activi la revenirea din flexie maxima si sunt activi in extensie maxima. In tuse si exort au activitate intensa, de asemenea decubit ventral. Intensitatea contractiei merge paralel cu presiunea pe disc. Sistemul flexor este reprezentat de muschii abdominali, oblici, muschiul transvers abdominal, de la coloana vertebrala pana la linia mediana a corpului. In decubit dorsal sunt relaxati, ei devin activi in activitatea de postura a coloanei, la miscarea de flexie a trunchiului si in respiratie. Muschii abdominali creaza presiune intraabdominala pozitiva care ajuta coloana in stabilizarea trunchiului . ridicarea capului din decubit-dorsal activeaza dreptii abdominali. Ridicarea MI activeaza dreptii si oblicii iar activitatea de flexie contra rezistenta activeaza la maxim muschii abdominali. Activitatea coloanei depinde de structurile vasculonervoase cu care se invecineaza. Cervical avem artera vertebrala care strabate niste orificii aflate pe apofizele transverse. Gaura de conjugare- este un tunel osteo-articular alcatuit din corpurile a 2 vertebre, discul dintre ele si articulatia interapofizara. Fiecare segment motor are 2 gauri de conjugare dreapta si stanga. In tunelul gaurile de conjugare exista oase si nervi.

Spondilita anchilopoetica. Este boala inflamatorie reumatismala cu afectarea coloanei vertebrale obligatoriu a articulatiilor sacre-iliace cu posibile afectari a articulatiilor periferice si multe determinari extra-articulare. Boala face parte din spondilartopatii. Caracteristicile lor sunt: lipsa factorului reumatoid din sange, este prezenta sacroileitei, prezenta psoriazisului, infectiilor genitale si intestinale, prezenta bolii in familie, prezenta antigenul HLA B27. Bolile care fac parte- spondilita anchilo-poetica, artropatii enteropatice, boala behcet, boala reiter. Fregventa spondilitei este de 1la mie depinde de conditiile geografice, in tarile nordice este mai fregventa, depinde de varsta, la tineri este mai fregventa, depinde de sex, la barbati este mai fregventa si depinde de profesiune. Cauze- necunoscuta, factorul genetic are rol sigur, exista o gena care predispune la boala, gena care determina antigenul HLA B27. Boala are componenta imunitara rolul infectiei este important, infectie cu gonococi, virusuri micoplasme, la nivel urogenital mai ales prostatic. Favorizeaza imbolnavirea, traumatismele, frigul umezeala si stresul psihic. Anatomie patologica- exista 3 tipuri de leziuni: inflamatorii, osificarile, depunere de amiloita in rinichi. Leziunile inflamatorii- pornesc de la sacro iliace, trec la articulatiile posto-vertebrale, discuri, aorta si ochi. Se produce o inflamatie a sinovialei la fel ca in poliartrita. Leziunile inflamatorii se calcifica si se osifica, se osifica lig vertebrale si capsulele articulare. De asemenea se calcifica valvele aortice introducanduse insuficienta aortica. In rinichi se depune amiloid ceea ce duce la deces. Tabloul clinic- semnele bolii sunt: durerea, redoarea matinala si limitarea de mobilitate. Este afectata coloana vertebrala, redoare, durere matinala, coloana vertebrala incepand cu art sacro-iliace apoi boala se extinde dorso-lombar, apoi cervical la art periferice si extraarticular. Prima etapa a bolii- etapa prinderii articulatiilor sacro-iliace: lombosacralgia care apare la tineri intre 20-30 ani, este o durere tenace care evolueaza ani de zile, durerea trezeste bolnavul la 3-4 dimineata, la sculare din pat prezinta redoare, daca apare sciatalgia pe MI, nu depaseste genunchiul, poate fi bilaterala sau poate bascula de pe un picior pe altul. Astenia, inapetenta, subfebrilitati si scaderea in greutate. Mobilizarea art sacro-iliace este dureroasa. In etapa 2 este afectata coloana vertebrala. Este etapa de extindere a bolii care are loc pe 10-30 ani. In pusee succesive durerile se extind la coloana dorsala insotite de redoare toracica. La examenul obiectiv in aceasta etapa segmentul lombar este rigid cu stergerea lordozei, testul Schauber 10, limitarea expansiunii toracice cu perimetrul toracic masurat in inspir si expir sub 4 cm diferenta, coloana dorsala este cifotica. Exista un dezechilibru intre muschii flexori si extensori ai coloanei cu predominenta flexorilor. Gradul cifozei este dat de distanta occiput-perete. Coloana cervicala cand este afectata pacientul prezinta limitare dureroasa a miscarilor cu fixarea capului in flexie si proectia capului anterior. Dupa lungi perioade de evolutie deformarile coloanei dau bolnavului o postura caracteristica de schior cu cifoza dorsala si flexia soldurilor si genunchilor. Manifestarile art periferice apar la o treime din cazuri si sunt reprezentate de talalgii, monoartrite de genunchi, artrite la glezne si poliartrita trenanta asemanatoare poliartritei. Manifestarile extraarticuare, in 30 % ilidociclita, cu afectarea cardiaca, bolnavul putand sa prezinte insuficienta aortica, mitrala, tulburari de ritm. Manifestarile pulmonare sunt secundare, anchilozarii art toracelui, pacientul poate sa faca fibroza pulmonara cu disfunctie respiratorie de tip restrictiv, plamanul nu se poate desfasura. Complicatiile- cardiovasculare prin valvulopatii, insuficienta respiratorie si TBC pulmonar. Fracturile coloanei rigide dupa traumatisme minore, hipotrofie musculara, iar in formele vechi se produce amiloidoza.

Modificari radiologice- se pune in evidenta sacroileita ce evolueaza in stadii, in primul se produce o largire in spatiile articulare, stadiul 2 marginile art sunt neregulate, in 3 avem anchiloza osoasa cu disparitia art . la nilevul coloanei vertebrale osificari ale lig si art inter-apofizare ce dau aspect de bambus coloanei vertebrale. Examinarile de laborator- VSH accelerat din dovada prezentei inflamatiei, gradul de anemie, factorul reumatoid care tre sa fie negativ. Diagnosticul in spondilita- se pune pe baza unor criterii: care se refera la sediul durerii, persistenta, limitarea de mobilitate si analize radiografice si laborator 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Prezenta durerii lombosacrate timp de 3 luni neameliorata de repaos Prezenta durerii si rigiditatii coloanei toracice Limitarea expansiunii cutiei toracice Limitarea mobilitatii coloanei lombare Prezenta eritrocicritei atat in prezent cat si in antecedente Prezenta sacro-ileitei bilaterale radiologic Prezenta sindesmofitului

Diagnostucul se pune in prezenta a 4 criterii clinice sau criteriul radiologic 6 si un criteriu clinic. Examenul clinic- obiectiv clinic ne precizeaza prezenta spondilitei, gradul de afectare functionala si aprecierea eficacitatii tratamentului. Examenul clinic consta prin- cel general pe aparate si sisteme, coloanei vertebrale si a restul articulatiilor, bilant articular si testing muscular inregistrate dinamic. Se inregistreaza- pozitia coloanei vertebrale cu firul cuprului, se noteaza deviatiile si asimetriile din fata, din lateral si din spate. Masuram distanta occiput-perete, calcaiele lipit de perete, pacientul fiind in ortostatism, o distanta sub 6 cm inseamna o cifoza mica, intre 7-15 medie si peste 15 cm cifoza mare in care tratamentul nu are rezultat. Se noteaza inaltimea bolnavului pt ca pe parcursul bolii inaltimea scade, se noteaza amplianta toracica la nivelul spatiului intercostal 4 in expir forta si in inspir forta. Diferenta tre sa fie normal 4. Se testeaza mobilitatea fiecarui segment al coloanei. La cervicala sse masoara distanta menton-stern in flexie si extensie, se masoara distanta ureche-umar si barbie-umar. Se masoara schauber pt lombar, rotatiile cu bazinul flexat, se mobilizeaza art sacro-iliace: kt in spatele bolnavului, policele kt se aplica pe splinele iliace postero-superioare, se comanda flexia coapsei , daca pozitia celor 2 police ramane neschimbata inseamna ca sacro-iliacele este blocat, normal tre sa coboare 2-3 cm. testing muscular ai coloanei vertebrale, pt flexori la muschii abd, au tendinta de reducerea fortei musculare si hipotonie la muschii fesieri, abdominali, trapezi, dintati. La acesti muschi se face tonifiere, sa stranga fesele , sa suga burta. Uni muschi au tendinta de a se schimba recontracta- triceps sural, drept femural, psoas, tensor al fasciei, ischiogambieri, abductori ai coapsei, pectorali si extensori ai gatului. Acesti muschi contractati trebuie alungiti. Prin tratament prevenim scaderile de forta si retractiile musculare astfel recuperam atitudini nefiziologice si nefunctionale. E nevoie sa facem probe functionale respiratorii care ne arata gradul de disfunctie respiratorie. Evolutie si prognostic: la femei evo este mai buna, la copii este grava, varstnici este blanda, lenta cu agravare cu redoare progresiva spre invaliditate. Rar este rapida cu fenomene inflamatorii accentuate, cuprinderea coloanei si a centurilor. Capacitatea de munca este totusi pastrata, uneori este necesara reorientarea profesionala.