Sunteți pe pagina 1din 6

Genunchiul si Gonartroza

Genunchiul este articulatia intermediala a mem inf care leaga coapsa de gamba, este o articulatie importanta care necesita stabilitate si mobilitate. Este cea mai voluminoasa si puternica art adin corp, cea mai complicata, este una superficiala neprotejata expusa la traumatisme. Rolul genunchiului- are rol in stabilitatea si mobilitatea organismului, genunchiul are rol in mers atat in faza de sprijin cat si de balans, genunchiul ridica piciorul si orienteaza in functie de denivelarile terenului de asemenea genunchiul are rol in activitatile uzuale, stat pe scaun, incaltat, ridicarea unui obiect. Oasele- femurul, cu 2 condili si trohlee anterior si scobitura intercotodiana anterior, tibia care are 2 suprafete glenoide pe care se afla meniscurile, rotula care se afla si este cuprinsa de tendonul cvadricepsului si peroneul. Articulatiile- art femuro tibiala, femuro rotuliana, tibio peroniera superioara care are miscari de alunecare care participa la miscarile gleznei. Exista o singura capsula articulara si 6 ligamente, colaterale intern si extern, incrucisate, anterior avem lig rotulian, iar posterior lig Winslow. Oasele si art gen asigura stabilitatea pasiva a genunchiului. Stabilitate max avem in gen in extensie, in flexie capsula si ligamentele care asigura stabilitatea, in flexie sunt scoase din functie si gen de 60 grade are instabilitate maxima. Stabilitatea este asigurata de un aparat stabilizator alcatuit din capsula, ligamente, meniscuri si forma suprafetelor articulare. Miscarile- Are un grad de mobilitate , un singur grad de flexie, rotatii interna si externa, miscari de lateralitate si o miscare de sertar. Flexia pasiv ajunge la 160 grade, pt mers 90 grade, la fel pt sezand, pt trepte 110 grade iar pt activitati usuale 130 grade de flexie. Extensia este nula, deficitul de extensie este patologic iar hiperextensia se num genul recurvatum. Muschii genunchiului- in mers muschii asigura zavorarea genunchiului sau inlacatarea genunchiului care este importanta in faza de sprijin al mersului. Muschii flexori- ischio gambieri care sunt bi articulari care realizeaza si extensia soldului, semi membranos, semi tendinosi, bicepsul femural care face rotatie externa. Extensia este asigurata de cvadriceps ce este un muschi cu 4 componente, dreptul anterior, vast intern si extern si vastul intermediar numit si crural. 60 % din forta cvadricepsului se dezvolta in ultimele 15 grade de extensie care sunt f importante pt stabilitate. Contractia concentrica este mai eficienta decat contractia excentrica.

Muschiul popliteu care se intinde intre condilul extern al femurului si tibie fata posterioara, acest muschi este flexor al genunchiului prevenind dislocarea genunchiului. Biomecanica- are structuri specifice cu rol in amortizare si in congruenta articulara numita meniscuri, ele sunt elastice, deformabile, in flexie ele aluneca posterior, in extensie anterior, rolul lor este de a completa spatiul dintre femur si tibie, centreaza sprijinul femurului pe tibie, repartizeaza uniform lichidul sinovial pe condil, sunt amortizor de soc intre oase. Retractia cvadricepsului si a capsulei limiteaza flexia, are eficienta sporita datorita rolului de scripete pe care il are asemanator unui calus de vioara. Bolile genunchiului- bolile articulare, sunt boli reumatismale care pot fi inflamatorii degenerative si post-traumatice. Bolile abarticulare- sunt bolile lig, tend, si muschilor, ele pot fi reumatismale, post-traumatice sau post-operatorii. Bolile osoase- post-traumatice, post-operatorii si distrofice Bolile neurologice- in ele sufera articulatiile Tratamentul- principalul obiectiv este stabilitatea, refacerea tonusului muschiului cvadriceps si muschii coapsei. Mobilitatea in limite functionale. Refacerea genunchiului- in caz de luxati si entorse putem aplica kt ptin imobilizari si posturi Stabilitatea activa se reface prin tonizarea muschilor, consta din izm si izt contra rezistenta. Al 2 lea ob este refacerea muschiului cvadriceps se face prin imz si izt la diferite unghiuri unde efortulu muschiului este mai mare. Refacerea muchilor ischiogambieri care se realizeaza paralele cu refacerea fortei cvadricepsului , Refacerea mobilitati genunchiului si recastigarea extensei complete pt un genunchi mobil avem nevoi de extensie 0 si flexie cel putin 90 de grade .

Gonartroza

Def- este o boala artrozica adica este reumatism degenerativ localizat la nivelul genunchiului care consta in degenerarea cartilajului ca urmare a dezechilibrului dintre presiune si calitatea

cartilajului articular. 40% din artroze sunt femuro patelare mai frecvente la femei, 50% sunt femuro tibiale si 15% in ambele sectoare. Incidenta gonartrozei- ea reprezinta 50% din bolilie genunchiului la femei intre 50-60 de ani . Mecanism de producere boala artrozica consta din leziuni cartilaginioase cu deteriorari intrarticulare , la incep femuro patelare apoi si femuro tibiale, leziunile apar ca urmare a dezechilibrului dintre presiune mecanica si calitatea cart suprasolicitat . Genunchiul este o art intermediara intre sold si picioar solicitata atata in ort si in mers. Iar in lanutul kinetic al m.inf in genunchi au loc fenomene de torsiune a rotulei pe femur si a femurului pe tibie pt a se asigura stabilitatea si mob organismului. Iinitial se uzeaza numai cartilajul, in stadiul evoluat si final reactioneaza osul cu producere de osteofite , cu osteocondensare si cu geode. Cartilajul uzat nu mai amortizeaza presiunile , se produc uzuri asimetrice care dezaxeaza articulatia. Clasificare: ea se clasifica in gonartroza primitiva si secundara Primitiva- este gonartroza fara modificari de forma ale oaselor,dar pacientul prezinta tulburari metabolice, supragreutate, tulburari ale circulatiei de intoarcere care scad calitatea cartilajului art. Secundara- ea apare in dezaxari de alte cauze decat reumatismul , dezaxarile genunchiului sunt genunvarrum, genunvalgum si genunflexum. Avem gonartroza secundara dupa traumatisme care produc fracturi , leziuni de menisc , entorse si laxitati ligamentare. Avem gon secundara in hemofilie.

Simptome- durerea , dezaxarile , limt de mobilitate si deformarea genunchiului, ca pt in final sa de produca deficit functional , gen instabil si mob patologica. La inceputul boli durerea aparea la urcatu si coboratu scarilor, durerea cedeaza la repaus , cu timpul durerea se permanetizeaza aparand si noaptea . Cracmentele sunt senzatia de frecere ruguasa care apare la mob art, ele se dat leziunilor cartilajului , dezaxarile sunt in valg sau in varr , limt de mob deste mai evidenta la urcatu scarilor cu limitarea act zilnice iar deformarea genunchiului consta in marimea in volum a art datorata osteofitelor. Examenul obiectiv in gonartroza- se icnepe cu inspectia in ortostatism ce urmarim alinierea mf. statica genunchiului din fata daca avem genu valg masuram distanta intermaleolara, condilii femurali fiind in contact. Daca avem genu varum masuram distanta intercondiliana. Din profil putem avea genu flexum sau recurvatum ce este inversul flexumului iar din spate observam spatiul popliteu daca este locuit sau nu. Se numeste statiunea bipodala, unipodala si genu flexum.

Palparea se face la pacientul in decubit dorsal, palpam genunchiul, cautam lichidul sinovial in exces. Se palpeaza insertia tendoanelor labei de gasca, 3 tendoane formeaza laba de gasca, semitendinosul, croitor si drept intern. Se palpeaza zona poplitee, pot fi chist baker. Se mobilizeaza rotula, se masoara perimetrul coapselor si a gambelor comparativ la 10 cm deasupra rotulei si dedesuptul rotulei. Muschii se atrofiaza in caz de durere si in caz de deficit functional. Mobilitate- cautam deficitul de ext al genunchiului, limitarea flexiei, se verifica existenta miscarilor anormale de lateralitate, stabilitatea anteroposterioara a genunchiului cu miscarea de sertar. Se face bilant articular prin goneo-metrie. Se face testing muscular la genunchi si sold deoarece au muschi comun. Se face evaluarea mersului urmarindu-se stabilitatea in mers. Gonartroza evolueaza in 3 stadii- cel initial pacientul prezinta dureri in ortostatismul prelungit si mersul pe terenul accidentat mai ales coborarea unei pante este dureroasa, prezinta dureri in pozitii fixe in ortostatism cat si in sezut. In stadiul evoluat- pacientul prezinta dureri intense, cresterea in volum al genunchiului, crepitatii, fixare in pozitie vicioasa de flexum al genunchiului, apare hipotrofie a cvadricepsului, forta musculara poate sa ajunga la jumatate, avem genunchi instabil in mers cu deviatii laterale in valg sau var. In stadiul final- pacientul prezinta dureri si in repaos, pacientul prezinta pusee inflamatorii, cu deformarea articulatiei, cu severa insuficienta musculara, cu devieri in plan frontal, timpii mersului devin treptat. Tratament- ele sunt: combaterea durerii si inflamatiei, cresterea stabilitatii gemnunchiului, refacerea tonusului muscular al cvadricepsului si al elasticitatii muschilor posteriori ai coapsei, cresterea mobilitatii Tratamentul se incepe cu profilaxia gonartrozei- educam pacientul care tre sa inteleaga conditiile care duc la boala si sa inteleaga ca boala duce la invaliditate, profilaxia se face prin respectarea regulilor de igiena ortopedica a genunchiului Prima regula- mentinerea greutatii corporale normale, evitarea supragreutatii Evitarea ortostatismului si mersul prelungit Evitarea pozitiilor de flexie maxima Evitarea mentinerii a unei pozitii fixe Dupa repaos prelungit pt lubrefierea se executa miscari de flexie extensie fara incarcare

Mersul sa fie cu sustinatoare plantara Evitarea tocurilor inalte Evitarea raumatismelor directe Mijloacele de tratament sunt fizical kinetice. Combaterea durerii si a inflamatiei care se face prin descarcarea articulare completa prin repaos articular in decubit dorsal. Pt durere si inflamatie se face posturare initial posturarea va fi antalgica cu o perna mica sum spatiul popliteu pt 10-15 grade de flexie pasiva. Pe masura ce durerea scade din inflamatie se reduce progresiv unghiul de flexie. Comprese reci cu solutie de sulfat de mg, masaj local cu gheata, din electroterapie sunt curentii de joasa fregventa cum ar fi tensul, diadinamici, trabert, laser. Masajul se face de la varful piciorului pana la coapsa. In incheiere se fac intinderi globale ale mi cu efect sedativ. Refacerea stabilitatii: cea pasiva se reface chirurgical, aplicam imobilizari si posturi pt punerea in pozitie normala. Tonizam grupele musculare prin kt si masaj. Refacerea tonusului muscular al cvadricepsului si refacerea elasticitatii muschilor ischio-gambieri. Se face prin kt si masaj, pt cvadricept aplicam contractii musculare la diferite unghiuri de flexie si extensie unde efortul este mai mare. Refacerea elasticitatii ischio-gambierilor se face tot prin kt si masaj, sunt muschi posteriori ai coapsei care in caz de boala se scurteaza si isi pierde elasticitatea si fixeaza genunchiul in flexie. Extensiea completa a gen fara elasticitatea ischiogambierilor este imposibila. Elasticitatea se reface paralel cu refacerea fortei cvadricepsului si a mobilitatii genunchiului. Refacerea mob gen- pt un genunchi functional avem nevoie de extensie 0 si 90 grade pt mers, 110 grade pt trepte si bicicleta, 130 grade pt diverse activitati zilnice. Fara extensie completa avem inegalitate intre mi cu tulburari de mers care uzeaza articulatiile, pt mobilitate aplicam mobilizari active cu rezistenta, autopasive completate cu tractiuni, aplicam mecano-terappie in care se foloseste bicicleta si scripetoterapia. Kt este insotita de unde scurte, diapuls, laser, termo-terapie locala cu parafina si namol. Cura balneara se face in statiuni cu profil reumatismal unde exista bazine pt hidro kt. unde sunt factori naturali de cura.

Kt in gonartroza- posturi: la inceput sunt antialgice pt durere, de asemenea posturi pt a evita flexumul, in decubit dorsal cu mi extinse, suport sub calcaiul bolnav iar pe genunchi se pune saculet de nisip. Pt tonizarea cvadricepsului se face izm care este intercalata in cursul contractiei izotonice. Pt stabilitatea genunchiului aplicam ex de tonifiere analitic in lant kinetic inchis incluzand si muschiul tericeps sural. Refacem rezistenta la efort a aparatului extensor al genunchiului. Pt mobilitate urmarim extensie 0 si flexie pana la 120-130 grade, este valoroasa rot interna. Pt mobilitate aplicam mobilizari pasive, mobilizam rotula long si trans, pasiv articulatia femuro tibiala. Se indica mobilizari autopasive, active cu rezistenta, rezistenta fiind propria greutate a corpului. Pt mobilitate aplicam scripeto terapie, tractiuni. Pt refacerea controlului mersului aplicam exercitii de coordonare si echilibru disto-axiale. E nevoie de kt la art vecine genunchiului. Este importanta respectarea regulilor de igiena ortopedica a genunchilor. Terapia ocupationala evita meseriile in ortostatism iar sporturile pt genunchi sunt inotul, ciclism si canotaj.