Sunteți pe pagina 1din 10

Evaluarea activelor financiare Evaluarea activelor financiare 1.

Evaluarea obligaiunilor Cnd o ntreprindere dorete s mprumute bani pe termen lung de regul o poate face emind obligaiuni. Obligaiunile, reprezint valori mobiliare care confer deintorului lor calitatea de creditor al emitentului, dreptul la dobnd i obligaia emitentului de a rambursa valoarea nominal a obligaiunii. De exemplu s presupunem c ntreprinderea BOND dorete s mprumute 1000 MDL, pe o perioad de 20 ani emind obligaiuni. Rata dobnzii la obligaiunile similare emise de alte companii este de 20% anual. Astfel BOND va plti anual pe parcursul a 10 ani o sum echivalent la 0.2*1000 MDL = 200 MDL, iar la sfritul anului 10 va fi rambursat suma mprumutat de 1000 MDL. n limbajul financiar se folosesc unele noiuni caracteristice obligaiunilor: 1. Dobnda pltit deintorilor de valori mobiliare se mai numete cupon (n exemplu nostru 200 MDL anual). Suma ce va fi rambursat la sfritul perioadei mprumutului se numete valoarea nominal a obligaiunii (n exemplu nostru 1000 MDL). Raportul dintre mrimea anual a cuponului i valoarea nominal a obligaiunii se numete rata cuponului sau rata dobnzii (n exemplu nostru 20%). Perioada de timp din momentul emiterii obligaiunii pn la rambursarea complet a valorii nominale se numete perioada de maturitate (n exemplu nostru 10 ani). De regul cu trecerea timpului ratele dobnzii pe piaa creditelor se schimb, ns fluxul de numerar pe care obligaiunile l genereaz rmne neschimbat. n rezultat valoarea obligaiunii va varia. Cnd va crete rata dobnzii, valoarea actualizat a fluxurilor pozitive generate de obligaiune se va micora i respectiv valoarea obligaiunilor va fi mai mic. Cnd rate dobnzii vor crete, se va mri i valoarea obligaiunilor. Pentru a determina valoarea obligaiunii la o anumit perioad de timp sunt necesare informaiile despre mrimea valorii nominale, rata cuponului, rata dobnzii pe pia la obligaiunile similare, perioada de timp rmas pn la maturitate. n baza acestor informaii poate fi calculat valoarea actualizat a fluxurilor viitoare generate de obligaiune care i va fi considerat valoarea de pia a obligaiunii. S presupunem c, conform exemplului precedent, ntreprinderea BOND a emis o obligaiune cu valoarea nominal de 1000 MDL, rata cuponului de 20% i perioada de maturitate 10 ani. Rata dobnzii la obligaiunile similare este de 15%. Fluxurile de numerar generate de obligaiune vor fi n mrime de 200 MDL anual (0,2*1000 MDL), iar la sfritul anului 10 fluxurile vor include i valoarea nominal a obligaiunii (vezi fig. 1)

2.

3.

4.

Fig. 1 Fluxurile pozitive generate de obligaiunile emise de BOND, MDL Anul Cupon Valoarea nominal Fluxul pozitiv 0 1 200 0 200 2 200 0 200 3 200 0 200 4 200 0 200 5 200 0 200 6 200 0 200 7 200 0 200 8 200 0 200 9 200 0 200 10 200 1000 1200

Dup cum s-a mai menionat valoarea de pia a obligaiunii este valoarea actualizat a fluxurilor pozitive viitoare generate de obligaiune. Pentru a simplifica calculele vom determina valoarea actualizat a cupoanelor i a valorii nominale separat. Fluxurile vor fi actualizate la rata mprumuturile similare 15%. Valoarea prezent a unei anuiti n mrime de 200 MDL anual, timp de 10 ani: VP = 200* (FM 4 (15%, 10 ani) = 200*5,019 = 1004 MDL Valoarea prezent a unui sume n mrime de 1000 MDL, primit peste 10 ani: VP = 200* (FM 2 (15%, 10 ani) = 1000*0,247 = 247 MDL Sumnd valorile prezente calculate, obinem valoarea de pia a obligaiunii emis de compania BOND Valoarea obligaiunii = 1004 + 247 = 1251 MDL Valoarea obligaiunii este de 1251 MDL i este mai mare ca valoarea nominal. Motivul e simplu: obligaiunii are o rat a cuponului (20%), mai mare ca rata dobnzii la mprumuturile similare (15%), deci asigur un ctig mai mare i respectiv va avea o valoare mai mare. n cazul n care rata cuponului era egal cu rata dobnzii la mprumuturile similare valoarea de pia coincidea cu valoarea nominal. De exemplu, presupunem c n cazul nostru rata cuponului este de 15 %, atunci fluxul anual generat de obligaiuni va fi de 150 MDL anual i nu de 200 MDL i deci valoarea prezent a unei anuiti n mrime de 150MDL anual, timp de 10 ani: VP = 150* (FM 4 (15%, 10 ani) = 150*5,019 = 753 MDL, Valoarea obligaiunii = 753 + 247 = 1000 MDL Dac se modific rata dobnzii la fel se va modifica i valoarea obligaiunii. Formula general de calculare a valorii de pia a unei obligaiuni obinuite este: VPobl= C * 1/(1+i)n + VN/ (1+i)n, sau VPobl= C * (1 1/(1 + i)n)/ i + VN/ (1+i)n, unde VPobl valoarea de pia a obligaiunii C mrimea anual a cuponului

VN valoarea nominal i rata dobnzii la mprumuturile similare n numrul de ani pn la maturitate De regul plata cuponului ctre deintorii de obligaiuni poate fi efectuat de cteva ori pe ani: semestrial, trimestrial sau lunar. n acest caz valoarea obligaiunii se va calcula n mod diferit: VPobl= C/m * (1 1/(1 + i/m)n*m)/ i/m + VN/ (1+i/m)n*m, unde m numrul de perioade pe an de plat a cuponului Vom ilustra n baza exemplului ntreprinderii BOND, numai c vom considera c plata cuponului se va efectua de 2 ori pe an. VPobl = 200/2 * (1 1/(1 + 0,15/2)20*2)/ 0,15/2 + 1000/ (1+0,15/2)20*2 = 1315 Am obinut o valoare mai mare, deoarece cuponul va fi pltit mai des, ceia ce va micora pierderile datorate actualizrii. Exist obligaiuni fr cupon, dar care se vnd cu discont. Ctigul deintorului acestei obligaiuni se formeaz din diferena dintre preul de vnzare a obligaiunii i valoarea nominal (de rscumprare) a ei. De fapt obligaiunile emise de Banca Naional a Moldovei (BNM) sunt fr cupon. Valoarea acestor obligaiuni se determin aplicnd urmtoarea relaie VPobl= VN/ (1+i)n S presupunem c BNM a emis o obligaiune fr cupon cu valoarea nominal de 1000 lei, care va fi rscumprat peste 5 ani. Care este valoarea acestei obligaiuni, dac rata dobnzii pentru mprumuturile similare este de 15%. VPobl= 1000/ (1+0,15)5 = 497 Cu apropierea perioadei de maturitate a obligaiunii se va apropia i valoarea de pia a ei de valoarea nominal. n procesul de evaluare a obligaiunilor trebuie de considerat unii factori, ca de exemplu: 1. Riscul asociat obligaiunii. De regul mrimea riscului influeneaz mrimea fluxurilor pozitive generate de obligaiune i respectiv i valoarea obligaiunii. Pentru a considera riscul se fac ajustri la rata dobnzii utilizat pentru actualizarea fluxurilor. Cu ct riscul este mai mare cu att rata de actualizare va fi mai mare i respectiv i valoarea obligaiunii mai mic. 2. Perioada de maturitate a obligaiunii. De regul obligaiunile ce au o perioad de maturitate mai mare au un risc mai mare i respectiv rata de actualizare folosit pentru calcularea valorii de pia trebuie s fie mai mare.

n unele cazuri este necesar de a determina care este rentabilitatea obligaiunii, dac se cunosc mrimea cuponului, valoarea nominal i de pia, maturitatea obligaiunii. Aceast problem se rezum de a gsi o valoare lui i pentru care se respect egalitatea de mai jos: VPobl= C * 1/(1+i)n + VN/ (1+i)n De regula asemenea ecuaii sunt rezolvate aplicnd metoda ncercrilor i erorilor sau utiliznd programe speciale de calculator (de exemplu Excel).

2. Evaluarea aciunilor Principiile de evaluare a aciunilor sunt similare obligaiunilor, ns sunt anumite particulariti. Evaluarea aciunilor este mai complicat dect a obligaiunilor din urmtoarele motive: nu se cunosc cu exactitate mrimea fluxurilor pozitive anuale generate de aciune; aciunile nu au perioad de maturitate, se consider ca au o durat de via nelimitat; este greu de determinat rata dobnzii cerut de pia (rata de actualizare). Evaluarea aciunilor prefereniale: Plata dividendelor la aciuni prefereniale se aseamn cu plata dobnzilor la obligaiuni, n sensul c ele sunt sume fixe i n general se pltesc naintea dividendelor aciunilor obinuite. Valoarea de pia a unei aciuni prefereniale, Vp, se determin: Vp=DP/iP, unde: VP- Valoarea aciunii prefereniale; DP- Dividendul aciunii; iP- rata de rentabilitate a investiiei adecvat pentru gradul de risc al investiiei respective. De exemplu, s presupunem c Northstar Company pltete acionarilor si deintori de aciuni prefereniale, dividende n valoare de 2,4 $ pe aciune, iar rata de rentabilitate a investiiei pentru respectivul grad de risc este 13.5%. Valoarea unei aciuni prefereniale a companiei Northstar este de: VP=DP/iP,=2,40$/0.135 = 17,78 $ Evaluarea aciunilor obinuite: Dac un investitor estimeaz c va fi n posesia aciunii pentru un an, i se estimeaz c pretul va crete cu rata g, ecuaia de evaluare pentru aceast singur perioad se prezint astfel: P0= (Dividendul estimat pentru anul 1 + Preul estimat la sfritul anului 1) / ( 1,0 + Rata de rentabilitate cerut ) = (D1+P1)/(1+is), de unde P0= D1/ (is-g)

Rezolvarea acestei ecuaii duce la determinarea preului estimat sau intrinsec al aciunii obinuite. De exemplu, s presupunem c Dvs v gndii s cumprai o aciune emis de compania Consolidated Wrecking Limited i s o deineti timp de 1 an. Se tie c firma Consolidated a ctigat 2,86$ pe aciune n decursul anului precedent i a pltit 1,90$ ca dividend pe aciune. Ctigurile i dividendele au crescut n medie cu 5% anual, pe perioada ultimilor 15 ani, i se estimeaz c acest ritm de cretere va continua. Dac ctigurile i dividendele vor continua s creasc n ritmul estimat, preul aciunii va crete de asemenea cu 5% anual. Urmtorul pas n determinarea preului aciunii este aflarea ratei de rentabilitate cerut(scontat) pentru capitalul social al companiei Consolidated. S presupunem c rata curent a dobnzilor practicate la obligaiunile emise de guvernul canadian, kRF, este de aproximativ 9%; cu siguran, valorile mobiliare emise de Consolidated au un grad mai mare de risc dect cele emise de guvern, deoarece competitorii pot prelua piaa, producia poate fi ntrerupt datorit problemelor care pot aprea n legtur cu fora de munc, sau cifra de vnzri poate scdea sub pragul de rentabilitate datorit unei recesiuni economice. Chiar dac cifra de vnzri, profiturile i dividendele n realitate se dovedesc a fi cele estimate, preul aciunii poate fi sczut ca rezultat al unei activiti slabe pe piaa de aciuni. Datorit acestor factori de risc, se ajunge la concluzia c se justific aplicarea unei prime de risc RP de 7%, astfel nct rata de rentabilitate a capitalului social pentru Consolidated, is, se calculeaz astfel: is= iRF+RP=9%+7%=16% Urmtorul pas este estimarea dividendului pe aciune D1 pentru anul ce vine: D1=D0(1+g)=(1,90$)(1,05)=2,00$ Valoarea intrinsec a aciunii este: P0= D1/ (is-g)=2,00$/(0,16-0,05)=18,18$ Suma de 18,18$ reprezint un pre rezonabil pentru o aciune Consolidated. Dac preul actual de pe pia, Pa, este mai mic dect aceast valoare, ar trebui s cumprai aciunea; dac preul practicat pe pia este mai mare, nu ar trebui s cumprai aciunea, sau ar trebui s o vindei dac deja o avei. Modelul de evaluare a aciunilor pentru mai multe perioade n cazul n care investitorul cumpr aciunea cu scopul de a o deine pentru o perioada mai mare, valoarea de pia a aciunii va fi egal cu valoarea actualizat a unui ir infinit de dividende: Valoarea aciunii = P0 = VP (dividende estimate a fi pltite) Sau: P0=D1/ (1+is) + D2/ (1+is)2+..+D~/ (1+is)~ = Dt /(1+is)t

Evaluarea aciunilor se poate face lund n consideraie diferite tipuri de cretere Valoarea aciunilor cu ritm de cretere zero n acest caz, dividendele ce se pltesc la o aciune se estimeaz c nu vor crete, ci vor rmne constante, dividendele ateptate pentru anul urmtor sunt egale cu o anumit sum i rmn constante, deci D1 = D2 = D3 i aa mai departe. Valoarea de pia a unei aciuni cu ritm de cretere zero este: Pre = Valoare dividend / Rata de actualizare P0=D1/ is, deci is = D1/ P0 Cretere normal sau constant, dividendele i ctigurile majoritii companiilor vor crete n fiecare an. Rata de cretere estimat pentru dividende, pentru o anumit companie, depinde de: 1. rata de reinere a profiturilor stabilit de ctre companie ( procentul din profit nedistribuit sub form de dividende i reinvestite n companie), 2. profitabilitatea investiiilor firmei. Cu ct rata de reinere este mai mare, profiturile acumulate pentru a fi reinvestite sunt mai mari, iar ritmul de cretere estimat pentru dividende va fi mai mare. n mod similar, dac dou companii au aceeai rat de reinere, firma care are o rat de rentabilitate a investiiei mai mare va avea o rat estimat de cretere a dividendelor mai mare. Dac se estimeaz c o companie va crete cu o rat constant, g, iar valoarea ultimului dividend pltit a fost D0, atunci valoarea dividendului de pltit la o aciune pentru oricare an urmtor va fi: Dt = D0 (1+g)t De exemplu, s presupunem c o companie tocmai a pltit un dividend n valoare de 1,82$; dac investitorii estimeaz o rat de cretere de 10%, atunci estimarea dividendelor pe anii urmtori este dup cum urmeaz: D1 = (1,82%)(1,10) = 2,00$ D2 = (1,82$)(1,10)2 = 2,20$ i aa mai departe Utiliznd aceast metod de estimare a dividendelor viitoare, preul curent estimat, P0, poate fi exprimat astfel:

P0=D1/ (1+is)1+ D2/ (1+is)2+D3/ (1+is)3+ .= D0(1+g)1/ (1+is)1+ D0(1+g)2/ (1+is)2+ D0(1+g)3/ (1+is)3+.... = D0(1+g)t/ (1+is)t Dac g este constant, ecuaia dat poate fi simplificat dup cum urmeaz: P0=D1/ is-g Cretere supranormal sau neconstant

n cazul creterii supranaturale, rata de cretere nu este constant este foarte rapid pentru o anumit perioad de timp, dar dup aceea, la sfritul perioadei de cretere 1. 2. 3. supranormal, scade. Pentru a afla valoarea unei astfel de aciuni, se procedeaz n 3 etape: se determin valoarea actualizat VP a dividendelor n perioada de cretere supranormal. se determin preul valorii moboliare la sfritul periodei de cretere supranormal, i dup aceea se actualizeaz acest pre pentru momentul prezent. se adun aceste componente pentru a afla valoarea actualizat a aciunii, P0. Formula utilizata este urmatoarea: P0=D1/ (1+is)1+ D2/ (1+is)2+D3/ (1+is)3+ + Dn/ (1+is)n+ Dn*(1+g)/(( is-g)( (1+is)n)

Politica de investiii a unei firme este determinat de comportamentul ei i de strategiile investiionale adoptate. Aceast politic este responsabil de formarea potenialului de active a ntreprinderii. Alternativele de decizie pot fi: specializarea, respectiv adncirea profilului de activitate, elaborarea de produse i tehnologii noi. Pentru aceasta, se vor propune investiii n achiziionarea de echipamente noi, n instruirea personalului etc. Riscul acestui gen de investiii este datorat unei prea mari specializri dar trebuie de luat n calcul ctigul cuceririi temeinice a segmentului respectiv ai pieei. diversificarea (investiii de portofoliu), respectiv cumprarea de capitalul social al altor societi. Se vor propune, deci, proiecte de investiii externe n achiziionarea de titluri financiare. Diminuarea riscului, prin diversificare, are loc pe fondul unei rentabiliti mai moderate, ca medie a rentabilitii diferitelor activiti interne i externe ale ntreprinderii. Alegerea uneia sau alteia din alternative sau a unei combinaii ntre ele se argumenteaz n baza contribuiei fiecrei la creterea valorii ntreprinderii. Politica de investiii este n funcie de rentabilitatea proiectelor investiionale. Cu ct mai mare este rentabilitatea cu att i proiectul este mai convenabil. Politica de finanare nu poate fi privit separat fa de politica de investire. Dac n primul caz avem de a face cu potenialul de active a ntreprinderii, apoi n cazul politicii de finanare ntreprinderea trebuie s-i elaboreze strategia de asigurare a surselor necesare crerii acestui potenial. Selectarea proiectelor investiionale presupune determinarea clar a fluxurilor financiare generate de investiie. Sunt trei categorii de fluxuri ce trebuie considerate: Costul investiiei Fluxul net de numerar in urma utilizrii investiiei Fluxurile de numerar din lichidarea investiiei n baza acestor fluxuri se ia decizia de a implementa sau nu proiectul. Criteriile de selectare a investiiilor sunt:

1.

VAN valoarea actualizat net VAN = -CI + VP (valoarea prezent a luxurilor de mijloace bneti generate de ntreprindere) VP = Valoarea prezent / (1+i)n , unde CI costul investiiei i rentabilitatea cerut Formula general este n PV= FV/(1+i)t t=1 Se selecteaz proiectele cu VAN pozitiv. 2. Rata intern de rentabilitate (RIR) arat rentabilitatea medie a proiectuluiui investiional calculat pe baza principiului compunerii. RIR se determin n baza formulei de calcul a VAN i arat ce rentabilitate minim trebuie s genereze proiectul, adic ce rentabilitate este necesar c VAN s fie = 0. 0= -CI + CF/(1+i) t si din aceasta relatie trebuie determinat i. Dac RIR este mai mare ca costul capitalului ntreprinderii atunci proiectul se accept. valuarea la valoarea justa a instrumentelor financiare Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare se poate efectua in situatiile financiare consolidate. Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate. Un activ financiar este orice activ care reprezinta: a) trezorerie; b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati; c) un drept contractual: de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alta entitate; sau de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt potential favorabile entitatii; sau d) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii si este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa primeasca un numar variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat in alt fel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un numar fix din instrumentele de capital propriu ale entitatii. in acest scop, instrumentele de capital ale entitatii nu includ

instrumente care sunt ele insele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. O datorie financiara este orice datorie care reprezinta: a) o obligatie contractuala: - de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati; sau - de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate; b) un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii si este: - un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa livreze un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau - un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decat prin schimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar in schimbul unui numar fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. in acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele insele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. Valoarea justa se determina prin referire la: a) valoarea de piata, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Daca valoarea de piata nu se poate identifica cu usurinta pentru un instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau b) o valoare determinata cu ajutorul unor modele si tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu usurinta o piata credibila. Astfel de modele si tehnici asigura o aproximare rezonabila a valorii de piata. Atunci cand un instrument financiar se evalueaza la valoarea justa, modificarea valorii se include in contul de profit si pierdere. Totusi, o astfel de modificare se include direct in capitalul propriu, intr-o rezerva de valoare justa, daca: a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire impotriva riscurilor conform unui sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificarile de valoare sa nu fie inregistrate in contul de profit si pierdere; sau b) modificarea de valoare se refera la o diferenta de schimb valutar aparuta la un element monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii intr-o entitate straina. Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vanzare, altul decat un instrument financiar derivat, poate fi inclusa direct in capitalul propriu, in rezerva de valoare justa. Daca, in situatiile financiare consolidate a fost efectuata evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare, notele explicative prezinta: a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor si tehnicilor de evaluare; b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificarile de valoare incluse direct in contul de profit si pierdere, precum si modificarile incluse in rezerva de valoare justa; c) pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informatii privind aria si natura instrumentelor, inclusiv termenii si conditiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul si certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; si d) un tabel care sa prezinte modificarile rezervei de valoare justa in cursul exercitiului financiar.

Cerinte de prezentare a valorii juste in situatii financiare anuale individuale Desi evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare nu se inregistreaza in contabilitate, iar rezultatele acesteia nu sunt cuprinse in bilant si in contul de profit si pierdere, in notele explicative la situatiile financiare anuale individuale trebuie prezentate urmatoarele informatii: a) pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate: - valoarea justa a instrumentelor, daca o astfel de valoare poate fi determinata; - informatii privind aria si natura instrumentelor financiare; si b) pentru imobilizarile financiare inregistrate la o valoare mai mare decat valoarea lor justa si fara a se fi utilizat optiunea de a face o ajustare de valoare: - valoarea contabila si valoarea justa ale fiecaruia dintre activele individuale sau ale gruparilor corespunzatoare ale acelor active individuale; - motivele pentru care nu a fost redusa valoarea contabila, inclusiv natura dovezilor pe care se intemeiaza opinia ca valoarea contabila va fi recuperata.