RODICA ENACHE

ELEMENTE DE PSIHODIAGNOZ,
CONSILIERE I TERAPIA FAMILIEI
OVIDIUS UNIVERSITY PRESS CONSTANA
2011
Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a Romniei
ENACHE, RODICA
Elemente de psihodiagnoz, consiliere yi terapia familiei/
Rodica Enache.- Constana: Ovidius University Press, 2011
IS! "#$-"#%-&1'-&%(-0
%&'.''2.$
%&'.&(-0((.(2
2
CUPRINS
Argument................................................................................................... (
1. CAPITOLUL I
Repere actuale n psiho-sociologia familiei
1.1. )s*ecte *siho+o,ice -i socia+e a+e vieii de cu*+u....................................... #
1.2. Pers*ective conte.*orane *rivind studierea *siho+o,ic/ a 0a.i+iei........... 11
1.%. 1a.i+ia ro.2neasc/ 3ntre tradiie -i schi.4are........................................... 1%
1.'. Ro+uri+e 0a.i+ia+e-*articu+arit/i *sihoco.*orta.enta+e............................ 1&
1.(. Conduita de ro+ 0a.i+ia+.............................................................................. 20
1.&. 5ina.ica ro+uri+or con6u,a+-*arenta+e 3n 0a.i+ia tradiiona+/ -i .odern/.. 2%
1.#. 1actori *siho-socia+i ai 0unciona+it/ii -i sta4i+it/ii .arita+e..................... 2&
2. CAPITOLUL II
Psihodiagnoza familiei
2.1. 5ia,nosticu+ 0a.i+iei................................................................................... %$
2.1.2. )na.ne7a ca .etod/ de eva+uare *siho+o,ic/ a adu+tu+ui.......................... %"
2.1.%. )na.ne7a ca .etod/ de eva+uare *siho+o,ic/ a co*i+u+ui.......................... ''
2.2. Instru.ente *sihodia,nostice de investi,aie a cu*+u+ui -i 0a.i+iei............ (%
2.2.1. Sca+a ana.ane7ei -i e8a.in/rii *sihiatrice a*+icat/ co*i+u+ui -i 0a.i+iei..... (%
2.2.2. Sca+a de eva+uare a rea6ust/rii socia+e........................................................... (#
2.2.%. Chestionaru+ de intera*reciere a nevoi+or -i atitudini+or se8ua+-a0ective...... #0
2.2.'. Sca+a 9ansas *entru eva+uarea o4iective+or de orientare 3n re+aia .arita+/. "2
2.2.(. Inventaru+ distresu+ui vieii........................................................................... "'
2.2.&. :estu+ ;oc<e-=a++ance de ./surare a co.*orta.entu+ui .arita+............... "&
2.2.#. Eva+uarea nive+u+ui de co.*araie 3n re+aia .arita+/................................... ""
2.2.$. Sca+a conveniona+it/ii 3n re+aia .arita+/.................................................... 101
2.2.". Eva+uarea insta4i+it/ii .arita+e.................................................................... 10%
2.2.10
.
Sca+a >i++er de ./surare a contro+u+ui 3n re+aia .arita+/............................ 10#
2.2.11
.
Chestionaru+ eier-Stern4er, *rivind discordana ....................................... 110
2.2.12
.
Sca+a co.*etitivit/ii.................................................................................... 112
2.2.1%
.
Sca+a do.inan/-aco.odare......................................................................... 11(
2.2.1'
.
Sca+a de ./surare a co.*orta.ente+or de co*in, +a 0a.i+ii+e cu a.4ii soi
an,a6ai.......................................................................................................... 11"
2.2.1(
.
Sca+a de eva+uare a 0a.i+ii+or cu du4+/ carier/............................................. 12'
2.2.1&
.
Sca+a de eva+uare a ata-a.entu+ui diadic...................................................... 12$
2.2.1#
.
Sca+a 9ansas de ./surare a con0+ictu+ui .arita+.......................................... 1%2
3. CAPITOLUL III
%
Principii metodologice yi tehnici de asisten( a familiei
%.1. Eva+uarea siste.u+ui 0a.i+ia+........................................................................ 1%(
%.2. >etode nonver4a+e de eva+uare a 0a.i+iei.................................................... 1'1
%.%. >etoda convor4irii 3n eva+uarea 0a.i+iei...................................................... 1'%
%.'. >eta0ora 3n tera*ia de 0a.i+ie....................................................................... 1'(
%.(. :ehnici socio.etrice reinter*retate 3n vi7iune *roiectiv/ 3n tera*ia
0a.i+iei..........................................................................................................
1'(
4. CAPITOLUL IV
Abordri n consilierea psihologic yi psihoterapia familiei
'.1. Stadii a+e re7o+v/rii *ro4+e.e+or cu*+u+ui -i 0a.i+iei................................... 1(0
'.2. Re+aia dintre consi+iere -i *sihotera*ie........................................................ 1('
'.%. Eta*e+e 0unda.enta+e a+e *rocesu+ui de consi+iere, tehnici s*eci0ice........... 1(&
'.'. 1or.e de consi+iere....................................................................................... 1&#
'.'.1. Consi+ierea individua+/................................................................................. 1#%
'.'.2. Consi+ierea cu*+u+ui...................................................................................... 1#(
'.'.%. Consi+ierea 3n ,ru*........................................................................................ 1#$
'.(. Consi+ierea 3n situaii de cri7/....................................................................... 1$0
'.&. >oda+it/i de intervenie socia+/ -i consi+iere 3n s*ri6inu+ 0a.i+ii+or tinere.. 1$%
'.#. Ro+u+ activit/i+or de consi+iere 3n asistena socia+/ ..................................... 1$#
'.$. S*eci0icu+ activit/i+or de consi+iere a 0a.i+iei rea+i7ate de asistenii
socia+i............................................................................................................
1"&
CAPITOLUL V
Aspecte ale asisten(ei sociale yi consilierii persoanelor vrstnice
(.1. Particu+arit/i+e 0a.i+ii+or cu *ersoane v2rstnice.......................................... 20'
(.2. Re+aii+e socio-a0ective 3ntre ,eneraii.......................................................... 20(
(.%. E0ecte *siho-socia+e a+e instituiona+i7/rii................................................... 210
(.'. Ro+u+ asistentu+ui socia+ 3n c/.ine+e *entru v2rstnici................................... 21'
(.(. O4iective+e interveniei s*eci0ice asistenei socia+e a *ersoane+or v2rstnice 21#
'
Argument
Pro4+e.atica 0a.i+iei, *rin co.*+e8itatea sa, a suscitat 3n u+ti.e+e *atru decenii
.u+ti*+e a4ord/ri de *e *o7iii co.*+e.entare -i interdisci*+inare. 1a.i+ia a devenit
su4iect -i o4iect *redi+ect a+ cercet/ri+or interdisci*+inare -i .u+tidisci*+inare, 3ntre care
ce+e de *siho+o,ie socia+/, socio+o,ie, *eda,o,ie a adu+tu+ui -i *siho+o,ie a co*i+u+ui,
*siho*ato+o,ie -i *sihiatrie socia+/, *sihotera*ie -i antro*o+o,ie dein *o7iii *rioritare.
?n *rocesu+ devenirii -i des/v2r-irii de sine, cu*+u+ -i 0a.i+ia sunt ca+ea, .i6+ocu+
-i -ansa ca .atrice 0unda.enta+/ a vieii. ?n -i *rin 0a.i+ie, o.u+ accede -i a*oi
3ncor*orea7/, asi.i+ea7/ -i *artici*/ +a va+ori+e s*iritua+e, re+i,ioase, cu+tura+e, .ateria+e.
I.*ortana 0a.i+iei ca instituie, ca .icrosiste. socia+ este con0ir.at/ de a*ariia unor
do.enii co.*+e.entare: socio+o,ia 0a.i+iei, consi+ierea -i tera*ia 0a.i+iei, *+anin,u+
0a.i+ia+, 0iecare cu res*onsa4i+it/i s*eci0ice de natur/ s/ susin/ inte,rarea -i
ar.oni7area 0a.i+iei cu ce+e+a+te structuri.
?n +ucrarea de 0a/ ne *ro*une. s/ ana+i7/. o serie de as*ecte *siho+o,ice a+e
vieii de cu*+u: dina.ica interaciona+/ -i 0actorii *sihosocia+i ai 0unciona+it/ii -i
sta4i+it/ii .arita+e, s/ *re7ent/. c2teva instru.ente *sihodia,nostice de investi,aie a
cu*+u+ui -i 0a.i+iei -i s/ descrie. c2teva curente -i -co+i de *sihotera*ie centrate *e
0a.i+ie.
@or 0i *re7entate as*ecte ,enera+e re0eritoare +a re+aia dintre consi+iere -i
*sihotera*ie, eta*e+e 0unda.enta+e a+e *rocesu+ui de consi+iere, caracteristici+e
consi+ieru+ui e0icient -i o serie de as*ecte s*eci0ice asistenei socia+e a 0a.i+iei.
)utoarea
(
&
#
CAPITOLUL I
REPERE ACTUALE N PSIHO-SOCIOLOGIA FAMILIEI
1.1. Aspecte psihologice yi sociale ale vie(ii de cuplu
Cuplul devine *rin iu4ire, co.unicare -i intercunoa-tere, o structur/ ,enerativ/,
deschis/ +a schi.4are, autocreatoare, o unitate *rin co.*+e.entaritate. E+ an,a6ea7/
dou/ 0ore ener,etico-in0or.aiona+e *o+are A.ascu+in -i 0e.ininB, care se
interco.*ensea7/, interacionea7/, se cunosc -i se con0ir./ .utua+, 0u7ionea7/, se
de7vo+t/ -i se trans0or./ 3n 0iine .ature, autono.e, +i4ere. Iu4irea ne a6ut/ s/ ne ,/si.
-i re,/si. *e noi 3n-ine *rin d/ruire de sine -i sacri0iciu, -i *rin aceasta s/ ne situ/. 3n
di.ensiunea transcendenei. ) desco*eri, tr/i, *ractica -i de7vo+ta iu4irea ca .od de a 0i
echiva+ea7/ cu a deveni +i4er. Cstoria reprezint o experien( de maturizare a
personalit(ii.
5in *unct de vedere *siho+o,ic, cstoria sau *arteneriatu+ su4stitutiv ei este un
*roces inter*ersona+ a+ devenirii -i .aturi7/rii noastre ca *ersona+it/i, de con-tienti7are,
redirecionare -i 0ructi0icare a tendine+or, *u+siuni+or -i a0init/i+or incon-tiente de
autocunoa-tere, *rin intercunoa-tere. Sco*u+ ei este cre-terea *ersona+/ *rin e8*eriena
con6u,a+it/ii -i *arenta+it/ii.
5es*rinderea 0a.i+iei con6u,a+e din 0a.i+ia e8tins/ i.*+ic/ o nou/ structur/ de
ra*orturi a+e acesteia cu e8terioru+, -i 3n *ri.u+ r2nd cu 0a.i+ia de ori,ine. Pe de a+t/
*arte, 0uncii+e 0a.i+ia+e, de0initorii *entru e8istena acestei 0or.e de co.unitate u.an/
se redi.ensionea7/ din *ers*ectiv/ *sihosocia+ interaciona+/. )st0e+, 0uncii+e se8ua+e -i
de re*roducere, econo.ice, de instrucie, educaie -i inte,rare socia+/ a descendeni+or,
de *rotecie -i so+idaritate de ,ru*, de de7vo+tare a *ersona+it/ii se rea+i7ea7/ 3n cadru+
nuc+eu+ui con6u,a+ .odern de o .anier/ a*arte, an,a62nd -i .ode+2nd noi conduite de
ro+ .arita+. E.ur,ess *reci7a c/ 3n vre.e ce 0a.i+ia e8tins/ are o structur/ de ti*
autoritar sau autocratic, 3n care a+e,erea *arteneru+ui este 0/cut/ de */rini, *e 4a7a
statutu+ui socio-econo.ic -i socia+, iar su4ordonarea o4+i,aii+or -i ur.area tradiiei sunt
a-te*t/ri .a6ore, 3n 0a.i+ia nuc+ear/ se evidenia7/ o structur/ de.ocratic/, 4a7at/ *e
e,a+itate, consens -i *artici*are cresc2nd/ a co*ii+or, a+e,erea *arteneru+ui se 0ace *e
4a7/ de a0eciune, sco*u+ s/u 0iind 0ericirea indivi7i+or, de7vo+tarea -i rea+i7area
*ersona+/ a acestora.
$
Cu*+u+ .odern, caracteri7at *rintr-o serie de e+e.ente care de7vo+t/ at2t 4o,/ia
3nt2+nirii dintre soi, c2t -i 0ra,i+itatea ei, 3n ace+a-i ti.*, ridic/ *rin constituirea -i
*articu+arit/i+e 0uncion/rii sa+e, *ro4+e.a necesit/ii unei atente -i o*ortune asistene de
s*ecia+itate care s/-+ *oat/ s*ri6ini 3n de*/-irea .o.ente+or de cri7/.
Cercetrile de sociologia familiei au *us 3n eviden/ o serie de similariti n
dinamica familiei n societile contemporane:
-scderea ratei cstoriilor sancionate legal A3ndeose4i 5ane.arcaC Ro.2nia
*re7int/ una dintre ce+e .ai 3na+te rate a+e c/s/torii+or +e,a+e din Euro*aBC
-creterea vrstei medii la cstorie;
-creterea ratei divorurilor i a recstoriilor;
-creterea bunstrii medii a familiei i creterea contribuiei femeilor la aceast
bunstare;
-creterea ponderii femeilor cstorite care desfoar o activitate permanent
extrafamilial;
-creterea calitii ngrijirii copiilor prin contribuia prinilor i a serviciilor
sociale specializate;
-redistribuirea mai egalitar a puterii i autoritii ntre soi;
-creterea ponderii cuplurilor n care unul sau ambii parteneri au relaii sexuale
extramaritale i creterea toleranei sociale fa de astfel de comportamente;
-creterea ponderii cuplurilor care folosesc mijloace contraceptive;
-scderea ratei natalitii i a numrului mediu de copii pe familie;
-creterea ponderii naterilor n afara cstoriilor legale;
-amnarea fertilitii cuplului pn la demararea carierei profesionale.
n mod tradiional, 0a.i+ii+e aveau co*ii 3ntruc2t -i raiunea socia+ a e8istenei
0a.i+iei era *rinci*ia+, *rocrearea. 1a.i+ii+e 0/r/ co*ii erau *uin 0recvente -i 3n .od
o4i-nuit erau 0ie o4iectu+ co.*/ti.irii co.unitare Ac2nd nu *uteau s/ ai4/ co*iiB, 0ie a+
de7a*ro4/rii Ac2nd nu doreau s/ ai4/ co*iiB. ?n a doua 6u./tate a seco+u+ui a+ DD-+ea
odat/ cu se7vo+tarea 0a.i+iei .oderne, numrul familiilor fr copii a 3nce*ut s/ creasc/
ra*id. ?n une+e ca7uri este vor4a de a.2narea 0ert+it/ii sau de in0erti+itate, 3n a+te+e este
vor4a de o deci7ie de0initiv/ de a nu avea co*ii. )r,u.ente+e invocate de cu*+uri *entru
a nu avea co*ii sunt a*ro8i.ativ ace+ea-i 3n toate societ/i+e: ne*rice*erea de a 0i */rini,
dorina de a *ractica un sti+ de via/ care o0er/ .ai .u+t/ +i4ertate, s*ontaneitate,
inti.itate -i ti.* +i4er co.*arativ cu sti+u+ de via/ a+ 0a.i+iei cu co*ii. >otivaia
"
*rinci*a+/ const/ 3n dorina de a ur.a o anu.it/ carier/ *ro0esiona+/, *re7ena co*ii+or
0iind a*reciat/ dre*t un o4staco+ 3n rea+i7area acestui o4iectiv. !onderea cea mai
ridicat a familiilor fr copii este 3nt2+nit/ +a cu*+uri+e ur4ane 3n care soia ur.ea7/ o
carier/ *ro0esiona+/.
Celibatul este unu+ din 0actorii care deter.in/ sc/derea nata+it/ii, 0a*t *entru
care 3n .a6oritatea societ/i+or este descura6at *rin *o+itici+e+e de.o,ra0ice -i socia+e
Ata8e *e ce+i4at, i.*o7ite .ai .ari *+/tite de ce+i4atari, restricii 3n o4inerea de credite
*entru +ocuine sau 3n atri4uirea de +ocuine din 0onduri+e *u4+ice sau chiar restricii 3n
ur.area unor cariere *ro0esiona+eB.
Coabitarea consensual este o a+t/ 0or./ sau 0a7/ a 0a.i+ii+or conte.*orane. Ea
nu are aceea-i se.ni0icaie 3n toate situaii+e. ?n une+e ca7uri ea este doar o si.*+/
coa4itare *re.arita+/, o eta*/ *re.er,/toare c/s/toriei. )ceast/ a+ternativ/ *re7int/ o
.are atractivitate *entru ,eneraii+e tinere din societ/i+e de cu+tur/ a.erican/ dar -i
euro*ean/. Ea este considerat/ ca o *osi4i+itate de a cre-te -anse+e de a+e,ere a unui
*artener *otrivit. ?n a+te ca7uri, coa4itarea consensua+/ este un sti+ de via/ re7u+tat dintr-
o o*iune de +un,/ durat/ sau de0initiv/. ;a nive+ statistic se constat/ o core+aie
*uternic/ 3ntre cre-terea nu./ru+ui cu*+uri+or consensua+e -i cre-terea nu./ru+ui
cu*+uri+or 0/r/ co*ii. ;a s02r-itu+ ani+or 1"$0 -i 3nce*utu+ ani+or 1""0, cercet/ri+e au *us
3n eviden/ .ani0est/ri+e unui nou tradiiona+is. 0a.i+ia+, de reva+ori7are socia+/ a
co*ii+or. )cest nou tradiiona+is. se .ani0est/ .ai a+es 3n /ri+e 0oarte de7vo+tate din
*unct de vedere econo.ic.
?n anii 1"&0-1"$0, a crescut ra*id *onderea .ena6e+or .ono*arenta+e.
>a6oritatea acestor .ena6e sunt 0or.ate din .a./ -i co*iii ei .inori. "enajele
monoparentale sunt 3n cea .ai .are *arte re7u+tatu+ divoru+ui -i 3ntr-o .ai .ic/ ./sur/
a+ decesu+ui sou+ui sau a+ na-teri+or 3n a0ara c/s/toriei. !ive+u+ .ediu de via/ a+
.ena6e+or .ono*arenta+e este .ai sc/7ut dec2t a+ 0a.i+ii+or nuc+eare co.*+ete, iar ,radu+
de satis0acie a+ */rini+or sin,uri *rivind viaa 0a.i+ia+/ este .ai redus dec2t a+
cu*+uri+or.
Cu*+u+ .odern este *ro0und .arcat de +i4ertatea a+e,erii, av2nd dre*t criteriu
esenia+ iu4irea, cu coro+aru+ ru*turii, c2nd uniunea con6u,a+/ 3-i *ierde raiunea sa de a
0i *rin dis*ariia iu4irii. >ai .u+t dec2t oric2nd, -i *oate *entru *ri.a oar/, noiunea de
cu*+u se 4a7ea7/ *e consideraii a0ective -i *e *otrivire se8ua+/. Ro+u+ 0a.i+ia+ 0e.inin,
10
0/r/ s/--i *iard/ din atri4ute+e esenia+e +e,ate de .aternitate -i educarea co*ii+or, de
su*ort a0ectiv -i .oderator inter*ersona+, a+ 3ntre,u+ui ,ru* 0a.i+ia+ s-a di+atat -i
*er0ecionat continuu.
1iresc, re7u+t/ ca .eta.or0o7e+e ro+u+ui 0e.inin consecutive schi.4/ri+or statutu+ui
s/u, s/ se re0+ecte 3n de7vo+tarea -i e8ercitarea +i4er-consi.it/ a ro+u+ui se8ua+-a0ectiv -i
*rocreativ, 1a.i+ia, ce+u+a de 4a7/ a oric/rui siste. socia+ este deter.inat/ at2t 3n
*rivina or,ani7/rii, 3nde*+inirii 0uncii+or c2t -i a evo+uiei 3n 0uncie de s*eci0icu+
societ/ii 3n care 0iinea7/.
>ai .u+t chiar, +a nive+ .icrostructura+, re0+ect/ coordonate+e de ti.*, deci istorice,
socia+e, ideo+o,ice, econo.ice, cu+tura+e, etno+o,ice a+e societ/ii res*ective.
5in acest .otiv, 0a.i+ia ca structur/ -i 0unciona+itate va 0i de0init/ de +a o eta*/
istoric/ +a a+ta, de +a un s*aiu ,eo,ra0ic +a a+tu+, de +a o cu+tur/ +a a+ta.
5inco+o de aceste di0erene, 0a.i+ia se i.*une *rin di.ensiunea sa de0initorie,
sta4i+/, *re7ent/ 3n orice ti.* -i 3n orice +oc anu.e, aceea c/ re*re7int/ o unitate de
interaciuni i intercomunicri personale cuprinznd rolurile sociale de so soie tat
mam fiu i fiic frate i sor constituit n i prin afeciune. #$. "itrofan Cuplul
conjugal%
Societatea conte.*oran/ a i.*ri.at o anu.e structur/ -i direcie, s*ri6inind
a*ariia -i de7vo+tarea 0a.i+iei de ti* nuc+ear sau con6u,a+, restr2ns/ +a cei doi soi -i
co*iii +or nec/s/torii. ?n societatea conte.*oran/, 0e.eia a do42ndit o serie de 4ene0icii
*rivind *unerea 3n va+oare a resurse+or sa+e or,ani7atorice, de conducere, a a*titudini+or
dar *rin su*raso+icitarea +or, *rin tendina de a i.*une un .ode+ 0e.inin
socio*ro0esiona+. )st0e+, se di+uea7/ -i 0ra,i+i7ea7/ echi+i4ru+ -i inti.itatea vieii
con6u,a+e.
1a.i+ia conte.*oran/ este in0+uenat/ de 0ora *re6udec/i+or care nu .ai au
viru+ena de a+t/ dat/, dar .acin/ re+aiona+ su4teran, or,o+iu+ .ascu+in este 3nc/
3ntreinut de .enta+it/i, conce*ii, e0e.inarea 4/r4atu+ui, deviri+i7area 0iind considerat/
o di.ensiune a inacce*ta4i+u+ui, chiar a *ato+o,icu+ui.
11
1.2. Perspective contemporane privind studierea psihologic a familiei
)ctua+.ente, *rinci*a+e+e direcii de cercetare a+e 0a.i+iei care *re7int/ interes
sunt:
1. Familia cadru instituional
2. Familia- cadru situaional
3. Familia-structur supus schimbrii evolutive
4. Familia-sistem interacional
1. Familia-cadru instituional
;ucr/ri+e de s*ecia+itate *reci7ea7/ .ai a+es *ro4+e.e+e, aciuni+e, *reocu*/ri+e
0a.i+iei -i i.*ortana +or *entru societate. Une+e studii cu caracter co.*arativ *re7int/
situaia 0e.eii, sau a soiei, ro+uri+e acesteia 3n )sia, )0rica, 3n di0erite cu+turi.
E8. Studii+e +ui S. 5ur,anand -i . Sha+ini A1"$(B aduc 3n atenie % ti*uri di0erite de
structuri 0a.i+ia+e din India: 0a.i+ii .ono,a.e, 0a.i+ii *o+iandrice -i .i8te-
*o+i,inandrice -i di0erene+e de natur/ *siho+o,ic/ a+e co*ii+or de +a un ti* +a a+tu+.
Unitatea 0a.i+iei este deter.inat/ *rin re,u+i, datini, acte nor.ative tradiiona+e,
o4+i,atorii.
2. Familia- cadru situaional
Studii+e ur./resc co.*orta.entu+ 0a.i+iei, a+ 0iec/rui .e.4ru 3n 0uncie de 0actorii
e8terni: econo.ici, socia+i, *o+itici, cu+tura+i, de .ediu 0i7ic care a+c/tuiesc conte8tua+
situaiona+ a+ 0a.i+iei. Sunt cercetate *ro4+e.e *rivind:
-se*ararea 3nde+un,at/ a soi+or Acondiii de r/74oi, de de*+asare *ro0esiona+/, naveta *e
distane .ari, etc.B
-ca*acitatea de ada*tare sau de a 0ace 0a/ +a stresu+ *rovocat de inundaii, *ierderea
nea-te*tat/ a 4unuri+or, de 3.4o+n/viri irecu*era4i+e. urr A1"#%B *re7int/ 0a.i+ia dintr-o
*ers*ectiv/ du4+/: ,enerator de stres -i a,ent de 0oca+i7are a resurse+or *entru ada*tare,
co.4atere -i de*/-ire a stresu+ui. >c. Cu44in, Eunter ana+i7ea7/ 0eno.enu+ de se*arere
a soi+or, consecine+e a*/rute su4 0or./ de de*resie, an8ietate, devita+i7are, tu+4ur/ri
*sihoso.atice +a unu+ sau a+tu+ dintre soi Ace+e .ai .u+te +a soiiB.
12
3. Familia-structur supus schimbrii evolutive
Cercet/ri+e aduc 3n atenie tran7ia 0a.i+iei de +a structura instituiona+-
tradiiona+/ +a cea de ti* de.ocratic .odern 4a7at/ *e atenuare a divi7iunii ro+uri+or
datorit/ inte,r/rii 0e.eii 3n *roducie -i 3n a+te *reocu*/ri e8tra0a.i+ia+e. Cu *rivire
+a 0e+u+ cu. sunt 3nde*+inite ro+uri+e con6u,a+e au 0ost identi0icate 2 variante:
-0a.i+ii 3n care rea+i7area se*arat/ -i inde*endent/ a .a6orit/ii 3ndatoriri+or 0a.i+ia+e -i
e8tra0a.i+ia+e Ares*onsa4i+itate *rivind .ena6, ti.* +i4erB,
-0a.i+ii 3n care res*onsa4i+it/i+e *rivind .ena6u+ sunt 3.*/rite iar ti.*u+ +i4er este
*etrecut 3.*reun/.
>odu+ 3n care se structurea7/ ro+uri+e este in0+uenat de :
Situaia din societateC
Pre,/tirea -co+ar/ -i nive+u+ cu+tura+ a+ soi+orC
!ive+ *ro0esiona+C
Re+aii+e e8terioare a+e nuc+eu+ui cu 0a.i+ia e8tins/, cu *rietenii, cu vecinii.
E. :ou7ard studiind cu*+u+ con6u,a+ 0rance7 susine c/ evo+uia re+aii+or 0a.i+ia+e de
va a0+a su4 un du4+u deter.inis.:
-socio+o,ic A.ediu+ ,eo,ra0ic, socia+, re+i,ios care orientea7/ cu*+u+ s*re sincretis.B,
-*sihosocia+ Adina.ica intern/ a re+aii+or con6u,a+e care 3ndrea*t/ 0a.i+ia s*re o
structur/ tot de ti* sincretic/, adic/ ,enerea7/ o s+a4/ tensiuneB.
:ensiunea are intensitate di0erit/ 3n 0uncie de structura 0a.i+ia+/. 5eose4i. ast0e+:
Structuri de do.ina/-cu cota cea .ai 3na+t/ de tensiuneC
Structuri de autono.ie Fcu cota 3na+t/ de iu4ireC
Structuri sincretice- cu cota cea .ai s+a4/ de tensiune.
Studii+e susin c/ 0a.i+ia se 3ndrea*t/ 3n ,enera+ c/tre re+aii de ti* sincretic -i se
construie-te un nou .ode+ cu+tura+ a+ structurii 0a.i+ia+e *recu. -i s*re noi .ode+e
cu+tura+e de ro+ 0a.i+ia+ A*arenta+B. )cestea vi7ea7/ tendina de e,a+i7are a *reocu*/ri+or
soi+or +a activitatea .ena6er/, +a educarea co*ii+or, +a *rocurarea -i uti+i7area 4u,etu+ui,
tendina 3n viaa se8ua+/ de a se institui re+aii si.etric e,a+itare, .odi0ic2nd tradiia
4a7at/ *e do.inana, *e ierarhia autorit/ii. )*ar ro+uri con6u,a+e noi cu. ar 0i:
-tera*eutic-e.oiona+ -i inte+ectua+C
-recreaiona+-+udic.
1%
4. Familia sistem interacional
1a.i+ia ca siste. interaciona+ *re7int/ ur./toare+e caracteristici:
este un siste. susinut de .odu+ 3n care 0iecare 3-i 3nde*+ine-te ro+uri+e -i de
auto*erce*ia ro+u+ui .arita+, *arenta+, 0i+ia+C
ur./re-te satis0acerea necesit/i+or Eu+ui, o satis0acie e.oiona+/, de aco.odare
-i *ri.ire de sens -i i.*ortan/ 3n interaciune cu a+t/ *ersoan/ AR. e++BC
se 4a7ea7/ *e schi.4u+ a0ectiv 3ntre so -i soie, 3ntre */rini -i co*iiC
e.*atia are un i.*act 0oarte *uternic 3n 0uncionarea re+aii+or inter*ersona+e de
ti* a0ectiv. Gansa ei de a se .ani0esta o re*re7int/ 0ie senti.ente+e reci*roce, 0ie
identice de o *arte -i de a+ta.
5u*/ Su++ivan, .ecanis.u+ 0unciona+ a+ cu*+u+ui 3+ re*re7int/ siste.u+ de i.a,ini *e
care 0iecare *artener -i-+ 0ace des*re ce+/+a+t, -i .ai a+es .odu+ 3n care co.4in/ aceste
i.a,ini. 5ac/ se co.4in/ siste.e+e co.*ati4i+e, re+aii+e *ot sau nu *ot 0i a,rea4i+e.
5ac/ se co.4in/ *rin ha7ard consecine+e sunt 0oarte ,rave. Siste.e+e sunt: eu -i ea, eu
-i e+. I.a,inea des*re ce+/+a+t este instru.entu+ care diri6ea7/ -i contro+ea7/ viaa de
cu*+u, re+aia dintre *arteneri. E.E. =o+0 su4+inia7/ i.*ortana 0actori+or individua+i ce
se conturea7/ *e 4a7a re+aii+or de coo*erare cu cei+a+i, 3n *ri.u+ r2nd cu 0a.i+ia.
Consider/ c/ res*ectu+ *entru *ro*ria identitate atra,e du*/ sine res*ectu+ *entru
identitatea ce+or+a+i, 0r2nea7/ *orniri+e ne*er.ise -i contri4uie +a so+uionarea situaii+or
de cri7/.
1.3. Familia romneasc ntre tradi(ie yi schimbare
1a.i+ia a evo+uat de-a +un,u+ istoriei ca o .atrice *sihosocia+/, iar 3n societatea
conte.*oran/ evo+uea7/ *e +inia caracteristic/ *o*oru+ui. Psihosocio+o,ii au a6uns +a
conc+u7ia c/ 0a.i+ia -i-a *ierdut .u+t din caracteru+ ei de instituie socia+/, ea 0iind
interesat/ .ai .u+t de satis0acerea interese+or 0iec/rui *artener -i .ai *uin de rea+i7area
0uncii+or 0a.i+iei atri4uite de societate. )st0e+, vor 0i a0ectate toate 0uncii+e 0a.i+iei
ana+i7ate *e a8a tradiie do.inat/ de autoritate cu va+ori socia+e ca ierarhia,
con0or.is.u+, re*resiunea -i a8a .odernitate do.inat/ de individua+itate -i susinut/ de
va+ori *recu. co.*etiia, noncon0or.is.u+, so+itudinea.
1uncia econo.ic/
1'
S-au redi.ensionat co.*onente+e 0unciei econo.ice at2t 3n *rivina *roducerii de
4unuri c2t -i 3n ad.inistrarea 4u,etu+ui de venituri -i che+tuie+i. S-a .odi0icat ast0e+
*re,/tirea *ro0esiona+/ a descendeni+or *entru c/ +ocu+ de .unc/ a+ individu+ui s-a
de*+asat din interioru+ 0a.i+iei 3n intre*rinderi, servicii socia+e. ;atura 0inanciar/ s-a
.odi0icat, 4u,etu+ este de7echi+i4rat, che+tuie+i+e *rea .ari 3ntr-o direcie sau a+ta, iar
surse+e 0inanciare inconsecvente.
1uncia de socia+i7are- trans.iterea de cuno-tine 0/cut/ de +a o ,eneraie +a a+ta
cu a6utoru+ */rini+or, ace-tia 0iind su4stituii de instituii+e socia+e A,r/dini/,
-coa+/B.
1uncia de so+idaritate 0a.i+ia+/ s-a di.inuat datorit/ .o4i+it/ii socia+e, care 0ace
ca +ocu+ de .unc/ s/ di0ere de ce+ re7idenia+, 3n re+aia 0a.i+ia+/ -i e8ercitarea
ro+uri+or con6u,a+-*arenta+e se de7vo+t/ .u+te contradicii .arcate -i de
di0erene+e dintre .ode+e+e cu+tura+e a+e di0erite+or ,eneraii.
1uncia se8ua+/ -i re*roductiv/ a cunoscut -i ea .odi0ic/ri. E8ist/ tendina de a
renuna +a co*ii -i de7vo+tarea unui .ode+ 0a.i+ia+ nou: familia axat pe aduli.
)r/ta. c/, 3n .od tradiiona+ 0a.i+ia ro.2neasc/ a evo+uat de-a +un,u+ istoriei
noastre ca o .atrice *sihosocia+/ cu o *ronunat/ sta4i+itate. 1unda.entu+ ei +-a
re*re7entat *rinci*iu+ sincroniei -i co.*+e.entarit/ii ro+uri+or .ascu+ine -i 0e.inine.
Gi 0a.i+ia ro.2neasc/ a su*ortat .eta.or0o7e de-a +un,u+ u+ti.ei 6u./t/i de veac a
seco+u+ui DD. Ea a trans,resat de +a o structur/ e8tins/, .uti,eneraiona+/ cu do.inant/
autoritar/ de ti* *atern 3n cadru+ c/reia ra*orturi+e */rini-co*ii au 0ost re,+ate de sche.e
tradiiona+e, re+aii ri,ide -i va+ori s*iritua+e, .ora+e, educaiona+e trans.isi4i+e *rin +e,i
nescrise c/tre o structur/ 0a.i+ia+/ re+ativ restr2ns/, de ti* nuc+ear, av2nd ca s*eci0ic
*/strarea unor ra*orturi se.ni0icative de ti* sate+it cu 0a.i+ii+e de ori,ine. )ceasta i-a
con0erit un dina.is. inter*ersona+ -i inter,eneraiona+ deose4it.
?n *erioada co.unis.u+ui, 0a.i+ia ro.2neasc/ *ute. s*une c/ a traversat o *erioad/
care a 7druncinat sta4i+itatea e.oiona+/ -i +i4eru+ ar4itru .arcat/ de un stres de
de7vo+tare deter.inat de +e,is+aia a4u7iv/ *rivind divoru+, inter7icerea avortu+ui, a
uti+i7/rii .i6+oace+or contrace*tive.
Ca ur.are, au a*/rut reacii nevrotice 0a.i+ia+e -i co.*orta.ente a4erante de ti*
0a.i+ia+ care se .enin -i 3n *erioada actua+/, de tran7iie. 5intre acestea .enion/.:
-di.inuarea .asiv/ a ratei de.o,ra0iceC
-cre-terea 3n,ri6or/toare a avorturi+orC
1(
-sc/derea nu./ru+ui de c/s/torii +a cu*+uri tinere.
1a.i+ia t2n/r/ este su*us/ unei a+ter/ri a s*eranei de rea+i7are ca ur.are a cre-terii
-o.a6u+ui, a4sena unui su*ort .ateria+ necesar vieii de 0a.i+ie. ) sc/7ut 0uncia
educativ-va+oric/ a 0a.i+iei. ?n *erioada co.unist/ a avut +oc o ur4ani7are cvasi0orat/ a
*o*u+aiei, dis+oc/ri cu consecine nedorite 3n structura -i re+aii+e 0a.i+ia+e. )4sena
tat/+ui sau a .a.ei sau 0revente+e tu+4ur/ri de re+aionare dintre ace-tia a dus +a s+/4irea
ra*ortu+ui de co.unicare ur.at de rea+i7area unui divor e.oiona+ -i a*oi de ce+e .ai
.u+te ori ce+ +e,a+. E8istena unor 0racturi s*iritua+-.ora+e a dus +a *re+uarea unor
.ode+e de co.*orta.ent i.*ro*rii, iar atei7area *o*u+aiei s-a so+dat cu cu+*a4i+i7area
-i re*ri.area senti.entu+ui re+i,ios -i de7vo+tarea unor conduite du*+icitare.
Conste+aia de si.*to.e 0a.i+ia+e a+e tran7iiei *ostrevo+uionare circu.scrie:
Senti.entu+ acut a+ insecurit/ii econo.ico-socia+e, cu cre-terea an8iet/ii de re+aieC
5i.inuarea autocontro+u+ui vieii instinctua+e, vio+u+, a4u7u+ se8ua+, i.*actu+
resurse+or de in0or.aie *orno,ra0ic/C
Pro+i0erarea 0eno.enu+ui co*iii str/7ii, victi.e a+e a4andonu+ui -i de7or,ani7/rii
0a.i+ia+eC
O anu.e re7isten/ 0a/ de .i6+oace+e contrace*tiveC
!e3ne+e,eri crescute 3n cu*+uri+e tinere, durata acestora este 3n sc/dereC
O*iunea 3n cre-tere a tinere+or *entru 0or.e de convieuire ne+e,i0erate, cu 0uncia
a0ectiv-se8ua+/ +i4er consi.it/ de7vo+tat/ doar cu res*in,erea de *+ano a 0unciei de
*rocreereC
Cu*+uri+e de v2rst/ .edie cu 1-% co*ii au o tendin/ 0ortuit/ +a deres*onsa4i+i7area
0a/ de ,ri6a 0a/ de v2rstniciC
>odi0ic/ri+e +e,is+ative *rivind *ro*rietatea *rivat/, dre*turi+e +a .o-tenire, se
3nre,istrea7/ o cre-tere a tensiuni+or -i con0+icte+or dintre */rini -i co*ii -i dintre
co*ii -i */riniC
)4andonu+ 4/tr2ni+or, di0icu+t/i+e .ateria+e -i e.oiona+e a+e 0a.i+iei v2rstnice.
?n consecin/ distana *siho+o,ic/ 3ntre ,eneraii are o tendin/ de cre-tere *rin
accentuarea ra*orturi+or e.oiona+e de o*o7iie -i de ne,are reci*roc/, uneori chiar de
into+eran/. :recerea de +a un siste. tota+itar +a econo.ia de *ia/ cree7/ .eta.or0o7e
atitudina+ va+orice, co.*orta.enta+e. Pentru a se atenua riscu+ tensiuni+or *siho+o,ice
1&
sunt necesare ./suri 6uridice A+e,is+ativeB, tera*eutice *recu. -i asistena socio-
educaiona+/.
1.4. Rolurile familiale - particularit(i psihocomportamentale
5inco+o de di.ensiunea sa *ur 4io+o,ic/, a-a cu. o 3nt2+ni. +a ani.a+e 3n
*erioada de rut-3.*erechere, +a o., aceasta este du4+at/ de di.ensiunea *siho+o,ic/ -i
.ora+/ a dorinei de a avea co*ii. Re*roducerea s*eciei este trans0erat/ 3n *+anu+ idea+,
*siho.ora+, care trans0or./ *rocesu+ re*roducerii 3n actu+ co.*+e8 a+ *rocreaiei de sine
3n *ro*rii ur.a-i. ) avea ur.a-i 3n care s/ te recuno-ti, 3n care s/ si.i c/-i continui
*ro*ria ta e8isten/, care s/-i se.ene -i care s/ 0ie ai t/i, toate acestea dau o not/
*articu+ar/ re*roducerii se8ua+e s*eci0ic u.ane. )cest as*ect *re7int/ 3ns/
*articu+arit/i+e sa+e, care in, *e de o *arte de *artenerii cu*+u+ui, iar *e de a+t/ *arte, de
ti*o+o,ia cu*+u+ui.
Se consider/, c/ orice cu*+u o0icia+ constituit are *rintre a+te+e, ca sco* s/ dea
na-tere +a ur.a-i, s/ se re*roduc/. )cesta este un *unct de vedere su*er0icia+ -i care nu
vi7ea7/ dec2t as*ecte+e 0or.a+e a+e cu*+u+ui, a-a cu. decur, e+e dintr-un an,a6a.ent
contractua+.
5ate+e de o4servaie .edico-*siho+o,ic/ -i, 3n s*ecia+ ce+e de orientare
*sihana+itic/, ne 3ndre*t/esc s/ consider/. c/ nu toate cu*+uri+e se *ot re*roduce, 3n
sensu+ c/ nu toi *ot -i tre4uie s/ dea na-tere +a ur.a-i. mpunerea ca obli!ativitate a
reproducerii cuplurilor s-a dovedit de 0iecare dat/, .ai a+es atunci c2nd a 0ost
considerat/ *o+itic/ de.o,ra0ic/ a unui stat, a avea consecine deose4it de ,rave at2t
*entru descendeni, c2t -i *entru cu*+uri.
Pri.u+ as*ect *e care tre4uie s/-+ ave. 3n vedere este, dac/ res*ectivu+ cu*+u este
*re,/tit -i dore-te s/ ai4/ co*ii, dac/ 3n *rea+a4i+ a ana+i7at -i a acce*tat toate
consecine+e *e care +e i.*+ic/ acest 0a*t, de o i.*ortan/ .a6or/, at2t *entru *artenerii
cu*+u+ui, c2t .ai a+es *entru descendeni. P+ec2nd de +a acest *unct de vedere, se *oate
a0ir.a 0a*tu+ c/ nu orice cu*+u este a*t de a se re*roduce -i de a avea co*ii. Pentru
asu.area res*onsa4i+it/ii de a *rocrea, a cre-te -i a educa un co*i+ este necesar/ o
anu.it/ .aturitate e.oiona+/ inte+ectua+/ -i socia+/.
5in aceast/ *ers*ectiv/ este 0oarte i.*ortant s/ ana+i7/. motivaia" precum #i
absena motivaiei de a avea copii. ) *rocrea, a da na-tere co*iii+or este un 0a*t 4io+o,ic,
dar -i *siho+o,ic -i socia+ s*eci0ic 0iec/rui cu*+u. 5in *unct de vedere *sihana+itic, actu+
1#
de *rocreare este e8*resia unei du4+e *u+siuni, *e de o *arte, a *u+siuni+or *ri.are, de
re*roducere a s*eciei, care in de incon-tient, -i, *e de a+t/ *arte, a dorine+or a0ective,
inte+ectua+e -i .ora+e de a se *roiecta 3n ur.a-i, ca o re*+ic/ de autova+ori7are ce ine de
Su*raeu. Este c+ar c/ acest as*ect re*re7int/ situaia fireasc a cuplurilor normale.
$e repre%int &n ca%ul acesta copilul pentru cuplul respectiv' 5in *unct de
vedere *sihana+itic, tre4uie s/ vede. 3n co*i+ o4iectu+ care concentrea7/ si.4o+ic
dorine+e idea+e, reunite a+e ce+or doi *arteneri. $opilul este ima!inea obiectual #i
repre%entarea simbolic a creaiei comune a celor doi parteneri #i semnific pentru
ace#tia dob(ndirea unui statut superior" de valori%are social moral" de &mplinire a
respectabilitii. ;a 0e.eie, 0uncia se8ua+/ de*inde de *rocreaie 3nainte de toate.
/r4atu+ acce*t/ ,reu -i t2r7iu ro+u+ s/u de *rocreator *e c2nd +a 0e.eie acesta se
de7vo+t/ -i a*are .u+t .ai devre.e. /r4atu+ nu are con-tiina or,anic/, viscera+/ a
*rocreaiei, aceasta 0iind a.estecat/ cu i.*u+suri+e erotice *ri.itive, de ordin instinctua+.
?n ca7u+ 0ete+or, acce*tarea unirii se8ua+e are caracteru+ a.4i,uu a+ +u*tei
interioare 3ntre dorina se8ua+/ -i instinctu+ de conservare a inte,rit/ii 0i7ice. Ea nu
ur./re-te, ca *arteneru+ s/u .ascu+in, nu.ai satis0acerea dorinei se8ua+e ci o ra*ortea7/
+a *ers*ectiva .aternit/ii ca *e o 3.*+inire a acesteia. Partici*area 0e.eii +a unirea
se8ua+/ cu 4/r4atu+ este du4+/ : *e de o *arte, dorina de a se d/rui *arteneru+ui, iar *e de
a+t/ *arte dorina de a fi mam. )cest/ d/ruire este 3n toate ca7uri+e sau 3n .area +or
.a6oritate 3nsoit/ de an,oasa c/ ar *utea 0i tr/dat/, */r/sit/, 0/r/ a--i *utea 3nde*+ini
ro+u+ co.*+et +e,at de *ers*ectiva 3.*+inirii .aternit/ii. AEn/chescu, C.B
;a 0e.eie, *ers*ectiva .aternit/ii este 3ne+eas/ ca 0ina+itatea 0ireasc/ a d/ruirii
acesteia c/tre *artener, de*/-ind ast0e+ si.*+a satis0acere a dorinei se8ua+e. )entimentul
matern al procreaiei are un *ronunat caracter 0i7io+o,ic -i e+ se .ani0est/ *recoce. Este
+e,at de i.*resia *otrivit c/reia co*i+u+ este a.intirea ani.a+/ a unui 0ra,.ent din
cor*u+ s/u, a unui 0ra,.ent din *ersona+itatea sa 0i7ic/ -i .ora+/. AEesnard, ).B ;a
Eesnard .aternitatea a*are ca o 3ncoronare a o*erei se8ua+it/ii, ca un stadiu u+ti. -i
de0initiv a+ evo+uiei se8ua+e. Pentru 4/r4at senti.entu+ *atern este +e,at de ,ri6a *rivind
viitoru+ co*ii+or, educaia, situaia econo.ico-.ateria+/, inte,rarea +or socia+/.
5i.*otriv/ +a 0e.ei, sentimentul matern are o conotaie a0ectiv/, *siho+o,ic/, de
*rote6are, de educaie -i de 0or.are a co*i+u+ui.
1$
?n toate orient/ri+e socio+o,ice -i cu+tura+e, a 0i 4/r4at sau 0e.eie nu se +i.itea7/ doar
+a a*artenena +a se8u+ 4io+o,ic, ci, dinco+o de acesta, 0iecare individ a*arine unui .ode+
socia+, 3n care distincia dintre se8 -i ,en este 0unda.enta+/.
Rolul re*re7int/ ansa.4+u+ de conduite *e care societatea +e a-tea*t/ de +a un individ
care ocu*/ o anu.it/ *o7iie sau 0uncie 3ntr-un siste.. E+ re*re7int/ un .od structura+
de *artici*are +a viaa socia+/. AH. )++*ortB. Pentru *ri.a dat/, conceptul de rol a 0ost
ana+i7at de H.E. >ead A1"%'B, iar acce*iunea socio+o,ic/ a ter.enu+ui a*are +a R.
;inton A1"%&B -i u+terior +a :. Parsons A1"(1B, R. >erton A1"(#B etc.
!oiunea de ro+ socia+ este +e,at/ de cea de status socia+ care re*re7int/ *o7iia
ocu*at/ de o *ersoan/ 3n societate -i dre*turi+e, o4+i,aii+e ce decur, din aceast/ *o7iie.
Rolul familial este reprezentat de rolul conjugal yi rolul parental. *olul con+u!al
re*re7int/ o 0or.aiune co.*+e8/ de atitudini -i co.*orta.ente, co.unic/ri ver4a+e -i
e8*resive a-te*tate de 0iecare dintre cei doi *arteneri ai ce+u+ei 0a.i+ia+e. Practicarea
ro+u+ui con6u,a+ -i u+terior a ro+u+ui *arenta+ nu este u-oar/, ridic/ destu+e tensiuni,
inco.*+etitudini, .ai a+es 3n 0a.i+ia actua+/ unde *erce*ia de ro+ nu .ai este strict
+i.itat/ +a natura *arteneru+ui, ci este .u+t .ai +e6er/, chiar nede0init/ -i unde dre*turi+e,
o4+i,aii+e .ascu+ine -i 0e.inine se ne,ocia7/, stereoti*uri+e 0iind 3ntr-o necontenit/
schi.4are. Ce+ *uin, 3n *ri.ii ani de c/s/torie se con0runt/, nu at2t *ersona+it/i+e ce+or
doi *arteneri, c2t aderene+e +or +a vechi+e .ode+e, investite cu va+oare de criteriu de
re0erin/ *entru *ro*riu+ ro+ con6u,a+. 5e aceea sunt 0recvente co.*araii+e, trans0eruri+e,
0rustraii+e e8*ri.ate 3n 0or.u+e de ti*u+ n familia mea mama niciodat nu a trebuit s
fac.. sau la noi tata era cel care s-a ocupat tot timpul de......5ac/ se *erseverea7/
e8cesiv 3n a*e+ +a .ode+u+ de ro+ con6u,a+ din 0a.i+ia de a*artenen/, trans0eru+ de
e8*ectaii *oate duce +a disonan/ co,nitiv-a0ectiv/, +a auto0rustrare, +a con0+ict de ro+.
5e-i ter.enii de se8-ro+ -i ,en-ro+ sunt adesea 0o+osii ca echiva+eni, e8ist/ o di0eren/
i.*ortant/ 3ntre ei. Se8-ro+u+ 3n,+o4ea7/ co.*orta.ente+e deter.inate de se8u+ 4io+o,ic
iar ,en-ro+u+ se.ni0ic/ e8*ectaii+e societ/ii *rivind co.*orta.ente+e .ascu+ine sau
0e.inine. 5e e8e.*+u, a fi &nsrcinat este un sex-rol feminin" dar a cre#te copii este
un !en-rol
,en-rolul se re0er/ +a e8*ectaii+e societ/ii *rivind co.*orta.ente+e .ascu+ine sau
0e.inine. )cestea cu*rind caracteristici ,enera+e *rivind a-te*t/ri+e 3n ra*ort cu: anu.ite
tr/s/turi a+e *ersona+it/ii Asensi4i+itate +a 0e.ei, 0or/, re7isten/ +a 4/r4aiB, ro+uri
socia+e A4/r4aii sunt tai, 0e.ei+e sunt .a.eB, stereoti*uri de ,en-ro+ care e8*ri./
1"
anu.ite a-te*t/ri cu+tura+e, care sunt 3n 0uncie de ras/, naiona+itate, ,ru* etnic, dar au o
.are 0or/ asu*ra oa.eni+or. 5iversitatea ,en-ro+uri+or este 0oarte .are. Studii recente
AScher,1"$'B arat/ c/ 0e.ei+e ado*t/ .u+t .ai u-or co.*orta.ente .ascu+ine dec2t
4/r4aii co.*orta.ente 0e.inine.
!oiunea de ,en Agender 3n en,+e7/B a c2-ti,at teren 3nce*2nd cu 1"$0 *entru a +/sa
3n *+an secund *articu+arit/i+e se8ua+e -i a diri6a *ro4+e.atica 3n direcia *siho-socio-
cu+tura+u+ui. Hender-u+ este un construct socio-cu+tura+ dar 3n coordonate+e sa+e
*rinci*a+e se rea+i7ea7/ 3n 0uncie de 4io+o,ic A3nn/scutB, iar Eu+ .edia7/ activ, creator
re+aia dintre 3nn/scut -i .ani0estat 3n 0enoti* -i sociocu+tura+ indus *rin socia+i7are.
Cercet/ri+e 3ntre*rinse *e *ro4+e.a sur*rinderii di0erene+or dintre se8e s*ri6in/
0or.u+area ur./toare+or dou/ 3ntre4/ri: care sunt caracteristici+e ti*ice *e care +e *osed/
4/r4aii -i 0e.ei+e -i 3n ce ./sur/ se *erce* indivi7ii *e ei 3n-i-i ca .ascu+ini -i
0e.ininiI
Pri.a 3ntre4are se re0er/ +a stereotipurile de !en. )cestea sunt credine *uternic
3nr/d/cinate 3n ti*are+e cu+tura+e *rivind caracteristici+e *siho+o,ice -i sau
co.*orta.enta+e a+e 4/r4ai+or -i a+e 0e.ei+or.
S*ence -i co+a4. A1"#(B au investi,at acest as*ect cu a6utoru+ unui instru.ent
Chestionarul atributelor personale a*+icat *e e-antioane .ari +a studeni -i studente.
Princi*a+e+e caracteristici atri4uite au 0ost:
Caracteristici psihologice atribuite
sexului masculin
Caracteristici psihologice atribuite
sexului feminin
Inde*endent E.oiona+/
5orin/ de i.*unere Ca+d/ cu cei+a+i
),resiv Creativ/
5o.inant E8cita4i+/
Pre0er/ .ate.atica -i -tiina Se si.te u-or r/nit/
)*titudine +a .ecanic/ !evoia de a*ro4are
Tabel nr. 1: Caracteristici psihologice atribuite sexului masculin yi feminin
Stereoti*i7/ri+e sunt uti+e dar aduc -i inconveniente, .ai a+es 3n de0avoarea 0e.ei+or:
distri4uirea sarcini+or 3n do.enii do.estice A0a.i+ieB, unde +ucrea7/ .u+t .ai .u+t 3n
co.*araie cu 4/r4aii, 3n viaa *u4+ic/, .ai *uine 0uncii de deci7ie dar -i 3n econo.ia
de ansa.4+u a vieii. -eoria antropolo!ic clasic *rivind acest ra*ort evidenia7/ ro+u+
circuitu+ui cau7a+ dintre *attern-u+ Acon0i,uraia, .atriceaB cu+tura+/ -i *ersona+itate 3n
20
sensu+ c/, un conte8t cu+tura+ va in0+uena *ersona+itatea .e.4ri+or s/i 3ntr-un anu.it
.od, iar ace-tia, *rin 0e+u+ cu. vor aciona vor contri4ui +a .u+ti*+icarea -i continuarea
s*eci0icu+ui *siho-a8io+o,ic a+ cu+turii res*ective.
1. 5. Conduita de rol familial
Constituirea -i 0unciona+itatea unei 0a.i+ii i+ustrea7/ dru.u+ de +a *ersoane +a
*siho+o,ia de .icro,ru*, Jtravers2nd cu necesitate 7ona re+aii+or inter*ersona+e.K AP.
Ho+u, 1"#'B. :recerea de +a *ersoan/ +a re+aia inter*ersona+/ *resu*une traversarea de
c/tre cei doi *arteneri a unui *roces de aco.odare -i J*re0acereK inter*ersona+/, 3n
cadru+ re+aiei con6,a+e, 3.4o,/it/ *rin ro+u+ *arenta+, 3n condiii+e 0or./rii
.icro,ru*u+ui 0a.i+ia+. *olul familial inc+ude dou/ co.*onente: rolul con+u!al #i rolul
parental.
&tructura de rol a microgrupului 0a.i+ia+ e8*ri./ o anu.it/ configuraie a
poziiilor i funciilor formale i informale ale membrilor acestuia, ea constituind 4a7a
des0/-ur/rii re+aii+or .atri.onia+e, cadru+ *sihosocia+ a+ vieii 0a.i+ia+e. I. >itro0an -i C.
Ciu*erc/ A1""$B consider/ c/ n cadrul structurii de rol a microgrupului familial, se
dezvluie esena funcional a acestuia, nivelurile i mecanismele sale intrinseci ,ru*ate
3n:
nive+ inter.otivaiona+ diadicC
nive+ de interaco.odare 4ioa0ectiv/C
nive+ de intercunoa-tere F interva+ori7areC
nive+ de interaciune F interde7vo+tare 0a.i+ia+/.
?n interioru+ .icro,ru*u+ui 0a.i+ia+, cu*+u+ deine *o7iia *rioritar/ -i
,enerativ/ 3n ra*ort cu traiectoria 0unciona+/ sau dis0unciona+/ a nuc+eu+ui. )do*tarea,
asu.area -i e8ercitarea de c/tre *arteneri a unor ro+uri con6u,a+e -i *arenta+e si.etric
co.*ati4i+e este hot/r2toare *entru echi+i4ru+ 0a.i+ia+, ca -i *entru .eninerea unor
ra*orturi sano,ene intra -i inter0a.i+ia+e.
.in punct de vedere psihosocial" rolul con+u!al-parental constituie o
formaiune complex de atitudini" comportamente" comunicri verbale #i expresive"
orientate spre asi!urarea" consolidarea #i de%voltarea relaiilor familial a#teptate
le!itim reciproc de ctre cei doi parteneri. Eo.eosta7ia interaciona+/ 0a.i+ia+/ -i
sta4i+itatea c/s/toriei sunt 0unda.enta+ deter.inate de o structur/ ar.onic/ a ro+uri+or
21
con6u,a+e, e8ercitat/ co.*ati4i+, siner,ic, *e *rinci*iu+ si.etriei -i a+ co.*+e.entarit/ii
.utua+e.
)do*tarea unui ro+ con6u,a+ cores*un7/tor, Jintrarea 3n ro+u+ con6u,a+ -i
u+terior *arenta+K, e8*ectat, nu este de+oc si.*+/ -i +i*sit/ de J*ro4+e.eK, nici ./car 3n
ca7u+ cu*+uri+or 0or.ate din *ersona+it/i 3na+t co.*ati4i+e su4 as*ectu+ conce*ii+or,
as*iraii+or, tre4uine+or -i *u+siuni+or reci*roc *roiectate. 'olul conjugal, de-i se *reia
iniia+ *rin i.itaia .ode+e+or de ro+ 0a.i+ia+ cunoscute 3n 0a.i+ia de a*artenen/, se
nva a fi adoptat i se perfecteaz prin exersarea n propriul nucleu conjugal. E+ se
.ode+ea7/ *e *arcursu+ interaciunii .arita+e 3n sensu+ asi,ur/rii unui o*ti.u.
0unciona+ 3n cu*+u.
;a 3nce*utu+ c/s/toriei, .aniera de ado*tare -i e8ercitare a ro+u+ui con6u,a+ este
deter.inat/ socio-educaional, -i ast0e+, tri4utar/ .ode+e+or de ro+ con6u,a+, *re+uate,
cunoscute -i interiori7ate 3n cadru+ 0a.i+ii+or de orientare. 5e o4icei, soia *reia -i i.it/
.ai .u+t sau .ai *uin con-tient conduite de ro+ *ro*rii .a.ei sa+e, *e care +e inte,rea7/
-i 0i+trea7/ *rin inter.ediu+ *ro*riei sa+e *ersona+it/i. ?n .od si.i+ar, sou+ re*roduce, 3n
co.*orta.entu+ s/u de ro+, .aniere re+aiona+e, atitudini -i e8*resii de co.unicare
*re+uate din .ode+u+ con6u,a+ o0erit de tat/+ s/u.
niial" &n primii ani de cstorie" coincideni cu perioada de
intracomunicare, con0runt/ri+e ,enerate de ado*tarea -i e8ercitarea ro+uri+or con6u,a+e
sunt 3n ,enera+ 0recvente -i *ertur4atoare *entru ar.onia cu*+u+ui. Hene7a acestor
con0runt/ri re7id/ 3n diver,ene+e *osi4i+e 3ntre dou/ .ode+e de ro+ con6u,a+ *re+uate din
dou/ 0a.i+ii, ce+ .ai adesea di0erite din *unctu+ de vedere a+ *articu+arit/i+or
des0/-ur/rii J6ocu+ui de ro+ .arita+K. Se con0runt/, a-adar, 3n *erioada de c/s/torie de +a 0
+a ( ani, nu at2t *ersona+it/i+e *arteneri+or, c2t aderenele lor +a vechi+e .ode+e, *re+uate
din 0a.i+ii+e de a*artenen/.
)ceste .ode+e de ro+ sunt investite de o4icei de consori cu va+oare de criteriu
de referin i evaluare *entru *ro*riu+ ro+ con6u,a+. J)4aterea *arteneru+ui de +a ro+u+
con6u,a+ e8*ectat conduce +a accentuarea unui senti.ent de insecuritate -i 0rustrare,
a+i.ent2nd o anu.it/ an8ietate de re+aie. Soii se ra*ortea7/ unu+ +a a+tu+ con0or.
Jnor.e+or re+aiona+e -i 0unciona+e a+e co.*orta.entu+ui .arita+ a+ */rini+or +or,
e8*ri.2ndu--i 0recvent ana+o,ii+e -i trans0eruri+e Ae8: Jtat/+ .eu n-ar 0i s*us .a.ei
niciodat/ asta LK, J.a.a .ea nu 0ace niciodat/ a-a acest +ucru LK, J+a .ine 3n 0a.i+ie
nevasta tre4uie s/ se co.*orte ast0e+ LK, J+a noi tata re7o+va *ro4+e.a asta LKB.
22
)du+tu+ care caut/ *er*etuu s/ identi0ice .ode+u+ .atern sau *atern 3n conduita
*arteneru+ui s/u erotic -i .arita+ se e8*une e-ecu+ui re+aiona+, 0rustr2ndu--i *arteneru+ -i
auto0rustr2ndu-se conco.itent, *re6udiciind interada*tarea -i interasi.i+area diadic/.
Cu a+te cuvinte, 3n aceea-i dina.ic/ *erce*tiv-a0ectiv/, .ai .u+t sau .ai *uin
incon-tient/, 3n vre.e ce JeaK o re*roduce re+ativ 0ide+ *e .a.a sa, Je+K nu *re,et/ s/ o
ne,e, *re0er2nd-o *e *ro*ria sa .a./ *e care 3ncearc/ s-o identi0ice 3n *ersoana
*artenereiC *e de a+t/ *arte, Je+K 3+ re*roduce oarecu. *e tat/+ s/u, *e care JeaK 3+ nea,/,
*re0er2ndu-+ *e *ro*riu+ s/u tat/, a+ c/rui .ode+ de ro+ tinde s/-+ identi0ice -i s/-+ i.*un/
3n ro+u+ con6u,a+ a+ *arteneru+ui s/u.
Se re+ev/ ast0e+ confruntrile iminente specifice etapei de preacomodare #i
acomodare intermarital" datorate dinamicii #i prefacerilor eseniale ale structurii
rolurilor con+u!ale. Pre7ena acestor con0runt/ri, ur.at/ 3n ti.* de a6ust/ri, ced/ri -i
restructur/ri .utua+e a+e .anierei de e8ercitare -i de7vo+tare a ro+u+ui con6u,a+,
constituie o *articu+aritate 0ireasc/ 3n evo+uia ar.onioas/ a oric/rui cu*+u con6u,a+
sta4i+. ?n acest sens, traiectoria vieii de cu*+u se des0/-oar/ re+ativ *revi7i4i+ 3n sensu+
de+i.it/rii unui stil propriu, ori,ina+, unic a+ interaciunii con6u,a+e, conduc2nd +a
satis0acii .utua+e. Se conturea7/ ast0e+, traiectoria normal a vieii familiale, ca ur.are
a rea+i7/rii unei structuri de ro+ con6u,a+ ar.onioase -i co.*+ete su4 as*ectu+ asi,ur/rii
0uncii+or 0a.i+ia+e.
Indi0erent de sti+u+ interaciona+ *redo.inant a+ cu*+u+ui Acoo*erare sau
co.*etiieB, indi0erent de *rinci*iu+ *redo.inant a+ coa4it/rii -i interco.unic/rii ce+or
dou/ *ersona+it/i Asi.i+aritate sau co.*+e.entaritate F co.*ensaieBC ro+u+ con6u,a+,
*rin toate 0aete+e sa+e, tre4uie s/ satis0ac/ 0uncii+e de 4a7/ a+e 0a.i+iei. storia
de%voltrii familiei #i a diadei con+u!ale" &n special" este &n primul r(nd o istorie a
de%voltrii #i perfecionrii rolurilor con+u!al familiale aflate &n interaciunea lor
specific.Evo+uia 0or.e+or socia+e de or,ani7are 0a.i+ia+/ este deter.inat/ de evo+uia
.oda+it/i+or 4io-*siho-socia+e de interaciune u.an/ 3ntre se8e, 0iind 3n ra*orturi de
intercondiionare cu 0actori e8o,eni Asocio-econo.ici, istorici, cu+tura+-etno,ra0iciB.
Ro+u+ con6u,a+ este un construct unitar re7u+tat, *e de o *arte, a+ istoriei
nor.ative socio-0a.i+ia+e, a0+at, *e de a+t/ *arte, 3ntr-o continu/ .odi0icare 3n
constituirea -i de7vo+tarea *sihosocia+/ a 0iec/rui cu*+u. 5in acest .otiv, .ari+e
J*ro4+e.eK a+e cu*+u+ui, de-i r/.2n 3n ,enera+ ace+ea-i Aco.unicare se8ua+/, a0ectiv/,
.ora+/, intercunoa-terea -i interva+ori7area, cre-terea -i educarea co*ii+or, autorea+i7area
2%
.ateria+/ -i socio-*ro0esiona+/ 0a.i+ia+/B, e+e ca*/t/ se.ni0icaie -i *onderi s*eci0ice de
+a un cu*+u +a a+tu+, co.*ort/ re7o+v/ri di0erite -i su*ort/ di0ereniat intervenii+e
corectoare, educative sau tera*eutice din e8terior.
1.6. Dinamica rolurilor conjugal-parentale n familia tradi(ional
yi n cea modern
?ncerc/ri+e de identi0icare a resurse+or *siho+o,ice care e8*+ic/ o o*iune sau a+ta
*entru asi.i+area ro+uri+or con6u,a+-*arenta+e au +a 4a7/ nu.eroase criterii. Ce+ .ai
recunoscut este criteriu+ ,enerat de structura de rol familial care re*re7int/
dis*oni4i+itatea structura+-*siho+o,ic/ a unui individ ce *er.ite *re+uarea unui ro+
0a.i+ia+ +a un anu.it .o.ent -i e8ersarea +ui. )ceasta 3nsea.n/, c/, 3n .od curent,
oa.enii se 3ndrea*t/ s*re ro+uri+e care cores*und 3n cea .ai .are *arte structurii
*siho+o,ice *ersona+e -i unde i.*+icit asi.i+area nu so+icit/ e0ort s*ecia+ susinut.
:. >ircea *reci7ea7/ c/ 3n funcie de felul cum oamenii reali%ea% asimilarea
/&ndeplinirea0 rolurilor con+u!al-parentale se departe+ea% 1 tipuri de structuri
psiholo!ice:
1. .isforicul-asi.i+ea7/ un nu./r .ic de ro+uri, +e 3nde*+ine-te cu .u+t/ serio7itate
*entru ca tre*tat s/ se di.inue7e, i.*+icarea chiar s/ dis*ar/. Ro+uri+e con6u,a+-
*arenta+e se 3nde*+inesc su4 se.nu+ inconsecvenei, nesi,uranei, cu sinco*e
e8istenia+e, cu *+ec/ri, a4andon te.*orar din viaa 0a.i+ia+/, 0/r/ 6usti0ic/ri de
0a*te e8terioare.
2. 2nxiosul-structura de ro+ se do42nde-te cu e0ort -i se de7vo+t/ 3ntr-un cadru
in0+e8i4i+, a.eninat .ereu de dorina de a 0i *er0ect, cu insistene ,reu de
su*ortat de c/tre *artener -i cu 3ncerc/ri de trans0er a te.eri+or *ato+o,ice, care
de 0a*t 3i su4.inea7/ re7istena.
%. 2nancastul-este o *ersona+itate hi*ere8act/ care se identi0ic/ cu ro+u+ *2n/ +a
+i.it/. Ro+u+ *entru e+ este o ./sur/ a rea+i7/rii *ersona+it/ii *rin: ordine
e8cesiv/, con0or.is. ritua+ic, dar a0ectivitate 0oarte redus/.
'. 3sihastenul-ado*t/ .ai .u+te ro+uri *e care +e a4andonea7/, r2nd *e r2nd
3ntruc2t este ./cinat de ne3ncredere, de +i*s/ de coeren/, de unitate, a*ar
.ani0est/ri du*+icitare.
2'
(. 2paticul-+i*sit de ener,ie, nu se i.*+ic/ 3n ro+, *entru *arteneri ci .ai a+es *entru
i.a,inea *e care -i-a construit-o e+ des*re ace-tia. Practic, ro+u+ r/.2ne o
*ers*ectiv/, o fata morgana, 0a/ de care nu a6un,e totu-i s/ se a*ro*ie, de-i 3n
sinea sa dore-te acest +ucru.
&. 4xplo%ivul-ro+u+ con6u,a+-*arenta+ se deru+ea7/ 3ntr-un c+i.at de ne+ini-te,
do.inare, a,resivitate, 0or/, reacii ne*rev/7ute de c/tre cei+a+i. Este re0u7at,
oco+it, evitat de 0a.i+ie, ceea ce de 0a*t 3i accentuea7/ reactivitatea -i dorina de a
se i.*une *rin 0or/.
#. 5istrionicul-3-i a+e,e ro+u+, dar nu -i-+ asu./, vrea s/ *ar/ .ai .u+t dec2t este, se
iu4e-te *e sine, nu are deschidere 0a/ de cei+a+i. Ro+u+ -i-+ creea7/ -i e8ersea7/
du*/ une+e re*ere *e care +e consider/ a 0i a*reciate ca 4une de c/tre cei+a+i,
3ntruc3t este ani.at de dorina evidenierii.
$. 3aranoicul-re0u7/ dia+o,u+, su,estii+e, i.*une cate,oric ro+u+. Este convins c/
este in0ai+i4i+. )re o structur/ ri,id/, e,oist/ -i ro+u+ se asi.i+ea7/ 3n ace-ti
*ara.etrii.
Conc+u7ion2nd, din *ers*ectiva 3nde*+inirii ro+uri+or con6u,a+e se distin, dou tipuri de
familii A@oinea, 1""%B:
0a.i+ii 3n care ro+uri+e con6u,a+e sunt asu.ate cores*un7/tor cerine+or -i
e8i,ene+or nor.a+it/ii 0unciona+e a cu*+u+ui -i
0a.i+ii 3n care ro+uri+e con6u,a+e sunt asu.ate *aria+ -i nesatis0/c/tor, *e 0ondu+
unor st/ri de tensiune sau indi0eren/.
6odernitatea a avut un impact direct asupra tradiionalitii, sti+u+ de via/
tradiiona+ 0iind a4andonat a*roa*e su4 toate as*ecte+e sa+e. Orice do.eniu a+ rea+it/ii
socia+e este a0ectat iar ceea ce se 3nt2.*+/ cu familia contemporan re*re7int/, *2n/ +a
un anu.it *unct o reflectarea a cri%ei prin care trece societatea, o i.a,ine a .utaii+or
se.ni0icative 3n trecerea de +a tradiiona+ +a .odern. 5e aici re7u+t/ o serie de i.*+icaii
socia+e -i *siho+o,ice ,enerate de schi.4area ro+uri+or 0a.i+ia+e *e care +e vo. sinteti7a
3n :a4e+u+ nr.'. >a6oritatea studii+or conte.*orane evidenia7/ e8istena unor .odi0ic/ri
3n structura de ro+ con6u,a+. )st0e+, Earri.an,1"$&, =orthin,ton -i oston, 1"$& arat/ c/
cei care nu intenionea% s aib copii au atitudini e!alitariste &n privina sex-
rolurilor. Este *osi4i+, 3ns/, ca du*/ na-terea *ri.u+ui co*i+, s/ se revin/ +a ro+uri+e de
,en tradiiona+e ARossi, 1"#"B.
2(
)st0e+, s/n/tatea 0e.eii este 3n *er.anen/ su*us/ riscu+ui su*+i.entar, ea *ut2nd
avea sarcini nedorite sau *ut2nd a6un,e +a avorturi, uneori 3n condiii *ericu+oase. >odu+
3n care 4/r4atu+ acce*t/ sau di.*otriv/ res*in,e ideea de *+ani0icare 0a.i+ia+/ ca -i
./suri+e de *rotecie au un i.*act *siho+o,ic *uternic asu*ra st/rii de s/n/tate a
*artenerei.
Familia tradi(ional Familia modern
Ro+uri -i statusuri socia+e di0erite *entru
0e.ei -i 4/r4ai
:endine de e,a+i7are a statusuri+or socia+e.
Rede0inirea ro+uri+or statusuri+or 0e.inine
din *ers*ectiva nevoii de autoa0ir.are
C/snicia-0or./ de +e,iti.are socia+/ )ntrenarea 0e.ei+or 3n activit/i
*roductive, ro+uri socia+e co.*+e8e, 7iua de
.unc/ du4+/
Ce+i4atu+-nu este 3ncura6at, co4oar/ 0e.eia
din *unct de vedere socia+
Ce+i4atu+- un .od a+ternativ de via/
acce*tat at2t *entru 0e.ei c2t -i *entru
4/r4ai
!ive+u+ studii+or re+ativ redus *entru 0e.ei Cre-terea nu./ru+ui ani+or de -co+ari7are a
0e.ei+or , ca ur.are a nive+u+ui de
*re,/tire, universitar/ -i a s*ecia+i7/ri+or
@/rsta ti.*urie +a c/s/torie Cre-terea v2rstei +a care este rea+i7at/
c/s/toria. ).2narea 0erti+it/ii
1e.ei+e *restea7/ activit/i neca+i0icate,
0oarte s+a4 re.unerate
1e.ei+e ocu*/ +ocuri de .unc/ din ce 3n ce
.ai diverse, cu ,rad 3na+t de ca+i0icare -i
venituri sensi4i+ .ai .ari
!u dein 0uncii *u4+ice -i *o+itice Sunt i.*+icate activ 3n viaa *o+itic/ -i
socia+/ A.ana,eri, 0e.ei de a0aceriB
Res*ect/ restricii+e -i ta4uuri+e *rivind
re+aii+e se8ua+e
;i4era+i7area se8ua+it/ii Aschi.4/ri de
atitudini 3n re+aii+e cu ce+/+a+t se8,
+i4ertatea a+e,erii *arteneru+ui, 3n+/turarea
ta4uu+ui vir,init/ii, acce*tarea coa4it/riiB
1a.i+ia a8at/ *e co*ii AI. Ra.seyB 1a.i+ia a8at/ *e adu+i AI. Ra.seyB
)su.area ti.*urie a o4+i,aii+or *arenta+e ).2narea asu./rii ro+uri+or *arenta+e
Sarcina -i co.*orta.entu+ re*roductiv
nu sunt *+ani0icate
P+annin,-u+ 0a.i+ia+, *o*u+ari7area
*ractici+or contrace*tive
Hrad 3na+t de sta4i+itate a 0a.i+iei. Ru*tura
con6u,a+/ -i divoru+ se 0ace *rin a*e+ +a
autoritatea 6udec/toreasc/
Cre-te divoria+itatea A.ai a+es 3n *ri.ii '-
# ani de c/snicieB. 1e.eia *oate avea
iniiativa divoru+ui e.oiona+ sau +e,a+
1ide+itatea con6u,a+/ este o condiie
intrinsec/ a acce*t/rii 0e.eii 3n societate
)du+teru+ este v/7ut ca o 0or./ de
satis0acere a tre4uine+or tacit acce*tate
Conservatoris.u+ -i ri,iditatea Fatri4ute >utaii va+orice se.ni0icative, coo*erarea
2&
a+e 0e.eii *ro.otoare a o4iceiuri+or inter,eneraiona+/, cre-terea duratei .edii
de via/
C/snicia a*are dre*t contract de aservire a
0e.eii care--i o0er/ servicii+e se8ua+e -i
do.estice
C/snicia este 4a7at/ *e consens, e,a+itate -i
co.*+e.entaritate a ro+uri+or
@io+ena do.estic/ .oderat/ -i in0or.a+
acce*tat/
Cre-terea vio+enei 0a.i+ia+e -i a,ravarea
consecine+or acesteia
Tabel nr.2. Compara(ia ntre familia tradi(ional yi familia modern
1.7. Factori psiho-sociali ai func(ionalit(ii yi stabilit(ii maritale
?n continuare vo. ana+i7a o serie de 0actori ce stau +a 4a7a de7vo+t/rii
ar.onioase a cu*+u+ui .arita+ -i asi,ur/ sta4i+itatea acestuia. 5in .otive .etodo+o,ice -i
av2nd 3n vedere nive+u+ +a care acionea7/ 3n evo+uia nor.a+/ a cu*+u+ui, a. 3.*/rit
ace-ti 0actori 3n dou/ cate,orii : 0actori de de4ut -i 0actori de 3ntreinere -i de7vo+tare.
Factori de debut. Aptitudinea pentru parteneriat
Consider/. c/ ar.oni7area -i sta4i+i7area uniunii con6u,a+e se 4a7ea7/ *e
capacitatea plastic de modificare -i corecie a comportamentului de rol, *e c2t *osi4i+
3n consens cu expectaiile i trebuinele mutual-proiectate n diad. !ive+u+ -i ca+itatea
tre4uine+or de *arteneriat acionea7/ ca o adev/rat/ Jcheie .otivaiona+/K a 0iec/rui
*artener. Posi4i+it/i+e de satis0acere reci*roc/ a acestor tre4uine decid 3n u+ti./ instan/
cursu+ re+aiei inter*ersona+e, .eninerea, a.*+i0icarea, di.inuarea sau a+terarea
senti.ente+or de dra,oste care 3i +ea,/ *e consori. Ced/ri+e, concesii+e, .eta.or0o7e+e
conduitei de ro+ 3n 3nt2.*inarea satis0acerii acestor nevoi vita+e, necesit/ o
dis*oni4i+itate 0+e8i4i+/ de ada*tare inter*ersona+/, de creativitate interaciona+/, un
anu.it nive+ de aptitudine pentru parteneriat. )cesta su*+ine-te -i corectea7/ de0icitu+
de intercunoa-tere, di.inu2nd de7echi+i4ru+ .otivaiona+ *rodus, reduce disonana ideo-
a0ectiv/ creat/ 3n cu*+u. (ptitudinea pentru parteneriat mutual constituie capacitatea
individual de adaptare interpersonal eficient creativ i flexibil, e8*ri.at/ *rin
inter.ediu+ conduitei de ro+ .arita+, ca .ode+ de co.*orta.ent cu va+oare sta4i+i7atoare
3n 0uncionarea cu*+u+ui. )v2nd ca *unct de *+ecare -i de re0erin/, .ode+e+e de ro+
con6u,a+ cunoscute 3n co*i+/rie, 3n 0a.i+ia */rini+or s/i, adu+tu+ c/s/torit reconstruie-te -i
2#
3-i de7vo+t/ *ersona+itatea *rin inter.ediu+ *ro*riu+ui s/u ro+ con6u,a+ -i *arenta+. Se
consider/ c/ .ode+u+ de ro+ con6u,a+ se do42nde-te, se 3nva/, se e8ersea7/ -i se
de*rinde, *er0ecion2ndu-se continuu 3n cadru+ interaciuni+or con6u,a+e *e *arcursu+
c/s/toriei. )*titudinea de a e8ercita un ro+ .arita+ e0icient Aconsensua+B ca -i creativitatea
interaciona+/ a 0iec/rui *artener se de7vo+t/ *e *arcursu+ vieii con6u,a+e, se
*er0ecionea7/ 3n decursu+ e8istenei con6u,a+-*arenta+e -i devine factor )otrtor *entru
echi+i4ru+ 0unciona+ 0a.i+ia+, *entru ,radu+ de satis0acie .utua+/. Satis0acerea reci*roc/
a siste.e+or de tre4uine *rivind *arteneriatu+ su4 toate as*ecte+e +ui Aca ro+ con6u,a+ -i
*arenta+B con0er/ c/s/toriei dura4i+itate -i sens, asi,ur2nd echi+i4ru+ 0i7ic -i *sihic a+
consori+or.
$onsiderm c o anumit coresponden #i consensualitate &n planul ideilor"
atitudinilor #i aspiraiilor pe de o parte" #i &n planul comunicrii #i al
comportamentului erotico-sexual #i procreativ" pe de alt parte" constituie elementul
esenial al reu#itei" stabilitii #i satisfaciei maritale.
)ceast/ cores*onden/ se8ua+/, a0ectiv/ -i co.*orta.enta+/ asi,ur/ echi+i4ru+
4a+anei interaciona+e 3n cu*+u -i o0er/ *arteneri+or *osi4i+itatea unei inter.ode+/ri
.utua+e reci*roc satis0/c/toare. ?n acest sens, unu+ din Jsecrete+eK 0ericirii con6u,a+e *are
s/ 0ie ca*acitatea unui cu*+u de a se crea -i re-crea continuu, ca o uniune dua+/
coevo+utiv/, 3n interioru+ c/reia *ersona+it/i+e an,a6ate se afirm, se dezvolt -i se
satisfac una prin intermediul celeilalte se interasimileaz i intercondiioneaz
psi)ologic ceea ce confer sens i valoare relaiei lor. 5ra,ostea, 3ne+eas/ ca .od de
co.unicare co.*+et/ -i *ro0und/ 3ntre 4/r4at -i 0e.eie, este nu nu.ai condiie, ci -i
e0ect a+ creaiei inter*ersona+e 3n cu*+u. Conce*ut/ ast0e+, dra,ostea de*/-e-te
se.ni0icaia sa *ri.ar/ de tr/ire -i senti.ent de *+enitudine, satis0acie -i securi7are
con0erit de *ersoana ce+ui iu4it, do42ndind se.ni0icaia unei atitudini -i a unui
co.*orta.ent creativ, de ti* a0ectiv-se8ua+. Ea devine ./sura -i reco.*ensa rea+i7/rii
Jro+u+ui con6u,a+K -i u+terior *rin na-terea co*ii+or a ro+u+ui *arenta+, 0iind totodat/ -i una
din e8*+icaii+e reu-itei sau nereu-itei 3nde*+inirii acestui ro+. )st0e+, *roducerea
ec)ilibrului motivaional-afectiv interpersonal, *rin ado*tarea -i e8ercitarea unor
co.*orta.ente de ro+ .arita+, *oate 0i considerat un 0actor *ri.ordia+. )ceste
co.*orta.ente tre4uie s/ cores*und/ *roiecii+or de necesitate a+e 0iec/rui *artener 3n
vederea satis0acerii trebuinelor de parteneriat con+u!al7
2$
1B tre4uina de securi7are, so+idaritate -i a0i+iere a c/rei satis0acere asi,ur/
funcia de susinere #i securi%are social" afectiv #i moral a cuplului8
2B tre4uina de identi0icare, a c/rei satis0acere asi,ur/ funcia referenial" de
confirmare #i de%voltare a personalitii" prin raporturile intersexeC
%B tre4uina de co.unicare, a*artenen/ -i ,rati0icaie .utua+/, *rin a0eciune
-i 0ide+itate A0i7ic/ -i s*iritua+/B, a c/rei satis0acere asi,ur/ funcia erotico-sexual8
'B tre4uina de continuitate -i autorea+i7are *rin ur.a-i, a c/rei satis0acere
asi,ur/ funcia procreativC
(B tre4uina de coo*erare, 3ncredere -i su4stituie .utua+/ 3n *+an deci7iona+ F
aciona+ 0a.i+ia+ F a c/rei satis0acere asi,ur/ funcia material #i or!ani%atoric8
&B tre4uina de va+ori7are a *ersona+it/ii Aad.iraie, res*ect, sti./,
credi4i+itateB a c/rei satis0acere asi,ur/ funcia de interevaluare #i autoevaluare a
personalitii #i a cuplului.
Adaptarea yi acomodarea marital
2daptarea marital vi7ea7/ at2t restructur/ri +a nive+u+ co.*orta.entu+ui de
ro+ .arita+ a+ indivi7i+or, c2t -i +a nive+u+ 0unciona+it/ii +or inter*ersona+e. ;a nive+
individua+, ea *resu*une orient/ri, *oten/ri, activ/ri -i reorient/ri succesive, dina.ice
a+e .otivaii+or de *arteneriat A4io+o,ic-se8ua+e, socio-a0ective, de autorea+i7are -i
autode7vo+tare a *ersona+it/iiB, *recu. -i a dis*oni4i+it/i+or de *arteneriat, deter.inate
esenia+ de 0actoru+ v2rst/, nor.a+itatea -i inte,ritatea 4io*sihic/, nive+u+ .aturi7/rii
a0ective -i re+aiona+e, 0+e8i4i+itatea -i *+asticitatea ada*tativ/ 3n ro+u+ con6u,a+. ;a nive+
inter*ersona+, ada*tarea .arita+/ vi7ea7/ sincroni7area -i co.*+e.entaritatea
interco.unic/ri+or, *otenarea -i .aturi7area senti.ente+or .utua+e de a0eciune, ca -i a
c+i.atu+ui a0ectiv 0a.i+ia+, a*ro0undarea intercunoa-terii *arteneri+or, sti.u+area
interva+ori7/ri+or 3n cu*+u, echi+i4rarea -i o*ti.i7area s0erei aciuni+or -i deci7ii+or
.arita+e, interde7vo+tarea ro+uri+or con6u,a+-*arenta+e.
2comodarea marital sau interaco.odarea .arita+/, constituie .ecanis.u+ -i,
totodat/, *rocesu+ de sti.u+are -i de7vo+tare a ada*t/rii .utua+e con6u,a+e. ?n cadru+
acestui *roces interaciona+, soii acce*t/, res*ect/ -i va+ori7ea7/ reci*roc interese+e,
atitudini+e, o*inii+e, o4iceiuri+e, va+ori+e, o0erindu--i ,rati0icaii -i susinere unu+ 0a/ de
ce+/+a+t. 5ina.ica aco.od/rii .arita+e *resu*une 3ns/ -i corecii, concesii -i to+er/ri
2"
.utua+e, care *ot de7vo+ta 3n eta*e+e iniia+e une+e tensiuni -i con0runt/ri, ce *ot 0i
de*/-ite 3n 4ene0iciu+ 0unciona+ a+ cu*+u+ui. :endina ,enera+/ a acestui *roces
interaciona+ este de 0aci+itare *ro,resiv/ a a6ust/rii inter*ersona+e, a rea+i7/rii coe7iunii
-i Jsti+u+uiK *ersona+ a+ cu*+u+ui.
Dificult(ile ce pot s apar se traduc n disfunc(ii yi conflicte conjugale.
E+e se *ot .ani0esta *redo.inant 3ntr-una din s0ere+e vieii con6u,a+e Ae8e.*+u:
co.unicarea a0ectiv-se8ua+/, interaciuni+e *rivitoare +a or,ani7area ti.*u+ui +i4er,
*ro4+e.e+e ad.inistrativ-,os*od/re-ti, 4u,et, co*ii, etc.B sau *ertur42nd 3n ansa.4+u
4una 0unciona+itate 0a.i+ia+/. 5e0icite+e de aco.odare .arita+/ se *ot identi0ica -i
corecta *recoce *rintr-o .ai 4un/ in0or.aie, educaie -i cu+tur/ a re+aii+or dintre se8e,
dar e+e se *ot co.*ensa -i s*ontan 3n dina.ica .arita+/ *e ./sur/ ce cu*+u+ acu.u+ea7/
e8*erien/ *rin coe8istena .arita+/ -i 3-i structurea7/ strate,ii *ro*rii de re7o+vare -i
de*/-ire a incidente+or -i .o.ente+or critice. O*usu+ aco.od/rii .arita+e 3+ constituie
rigiditatea marital, e8*ri.at/ *rin tendina si.u+tan/ a *arteneri+or de a--i conserva -i
i.*une J.ode+e re+aiona+eK contradictorii, di7ar.onice, 0rustrante reci*roc. Ineria,
conservatoris.u+ -i *ersistena Jvechi+or .ode+eK, a *re6udec/i+or re+aiona+e constituie
un i.*edi.ent i.*ortant 3n ca+ea aco.od/rii inter*ersona+e a soi+or, dovedind o +i*s/
de su*+ee care *redis*une cu*+u+ +a re+aii si.u+ate, a*arente, su*er0icia+e,
discon0orta4i+e din *unct de vedere *siho+o,ic. :endine+e de ada*tare -i aco.odare
.arita+/ se *ot .ani0esta reci*roc sau uni+atera+, situaie 3n care tre4uine+e *arteneri+or
+e,ate de viaa -i activitatea cu*+u+ui con6u,a+ sunt satis0/cute disi.etric. Constat2nd tot
.ai des o neconcordan/ 3ntre a-te*t/ri+e sa+e *e +inia satis0acerii tre4uine+or -i .odu+ 3n
care viaa -i activitatea cu*+u+ui 3i o0er/ Jr/s*unsK, *arteneru+, .ai a+es +a 3nce*ut,
de*une .ari e0orturi *entru a reduce starea de disonan/. Gi acestea se rea+i7ea7/ 0ie *rin
di.inuarea e0ecte+or ne,ative a+e unor acte co.*orta.enta+e, 0ie *rin s*orirea va+ori7/rii
a+tor 3nsu-iri de *ersona+itate sau acte co.*orta.enta+e.
)se.enea .oda+it/i de re7o+vare a con0+icte+or .otivaiona+e asi,ur/ o
anu.it/ continuitate cu*+u+ui 3ns/, tre*tat distana *siho+o,ic/ dintre *arteneri se
accentuea7/ at2t de .u+t 3nc2t nu mai putem vorbi de via(a conjugal n adevratul
sens al cuvntului. )st0e+, un so do.inator, cu o 0or/ e8a,erat/ a eu+ui, care nu su*ort/
nici un 0e+ de contra7icere, dac/ i.*une *arteneru+ui s/u o conduit/ de tota+/
su4ordonare, e+ reu-e-te s/--i satis0ac/ tre4uine+e +ui accentuate de *resti,iu -i de
res*ectare a eu+ui, 3ns/ sou+ s/u va deveni un J.i6+ocK de satis0acere a acestor tre4uine,
%0
trans0or.2ndu-se 3ntr-un 0rustrat etern. Ori, ceea ce este s*eci0ic *entru un cu*+u
0unciona+ const/ toc.ai 3n satis0acerea 4i+atera+/ a tre4uine+or consori+or *rin
inter.ediu+ re+aion/rii inter*ersona+e, 0iecare dintre ei contri4uind at2t +a satis0acerea
*ro*rii+or tre4uine, c2t -i a+e *arteneru+ui s/u. )co.odarea co.*+et/ a *ersona+it/i+or
.arita+e este re*re7entat/ de asimilarea marital sau interasi.i+area .arita+/. Soii
*reiau reci*roc, interiori7ea7/, si.t -i acionea7/ 3n consens cu ace+ea-i .ode+e va+orice,
atitudina+e, .otivaiona+e. )si.i+area .arita+/ creea7/ consens mutual -i ec)ilibru
funcional, 4a72ndu-se *e un ,rad crescut, reci*roc satis0/c/tor a+ interco.unic/rii -i
intercunoa-terii, 3n condiii+e a*ro0und/rii -i sta4i+i7/rii senti.ente+or erotice, ca -i a
co.*+e.entarit/ii se8ua+-a0ective. H2nduri+e, senti.ente+e, atitudini+e, aciuni+e, +a
3nce*ut di0erite, 3n *rocesu+ interaciunii sunt su*use unor .ode+/ri continue, *2n/ a6un,
+a un 3na+t ,rad de inter*enetrare -i 0u7iune.

Iubirea conjugal
O sin,ur/ *asiune, dra,ostea, este ca*a4i+/ s/ r/s*und/ +a nevoia u.an/ de
co.uniune cu +u.ea, res*ect2nd 3ntru-totu+ inte,ritatea -i individua+itatea 0iinei. AE.
1ro.., 1"$%B. Este oare iu4irea con6u,a+/ doar un senti.ent dura4i+ -i *ro0und care
une-te 4/r4atu+ cu 0e.eia, este ea doar e8*resia J*ur/ -i a4so+ut/ a co.unic/rii *rin care
Sine+e J3-i 3.*+ine-te 0/*tura *rintr-un )+tu+, care tre4uie s/ 0ie 3n ce+e din ur./ un a+t
Eu 3nsu.iIK AC. >ircea, 1"#"B. ?n o*inia I. >itro0an -i !. >itro0an A1""&B, iu4irea
con6u,a+/ rea+/ tinde s/ 0ie 3ntr-o oarecare ./sur/ creaia comun a dou personaliti
una prin intermediul celeilalte, un .od autentic de a 0i Junu+ cu ce+a+a+t, unu+ *rin
ce+/+a+t -i unu+ *entru ce+/+a+tK, un .od co.*+et de a convieui *rin interco.unicare,
intercunoa-tere -i inter.ode+are, 3n sensu+ de7vo+t/rii -i 3.*+inirii ce+or dou/ *ersoane
an,a6ate, 3n co.*+eta +or 0iinare 4io*sihosocia+/.C/s/toria a*are, ast0e+, ca o experien
fundamental de maturizare psi)osocial, des0/-urat/ +a intersecia dintre tendine+e -i
nevoi+e de 0u7iune -i autono.ie. Interaciunea con6u,a+/ na-te -i rena-te iu4irea dintre
soi, care ea 3ns/-i are 0ora de a .eta.or0o7a co.*orta.ente, atitudini, .otivaii,
dis*oni4i+it/i de ro+ ne4/nuite, as*iraii -i idei, 3.4o,/ind -i .aturi72nd continuu
*ro0i+u+ a0ectiv s*iritua+ a+ 4/r4atu+ui -i a+ 0e.eii
Unii autori 3ncearc/ s/ e8*+ice cre-terea *uternic/ a ratei divoru+ui 3n u+ti.e+e
dou/ decenii ca 0iind datorat/, *e de o *arte, cre-terii i.*ortanei acordate e8*erienei
%1
e.oiona+e *o7itive, deose4it de intense -i, *e de a+t/ *arte, i.*osi4i+it/ii de a .enine
.ai .u+t ti.* o ast0e+ de re+aie erotic/. Sta4i+i7area cu*+u+ui care e8*eri.entea7/
dra,ostea .atur/, de*inde nu at2t de co.*orta.entu+ individua+ a+ *arteneri+or, c2t de
co.*orta.entu+ +or interpersonal A3n ce ./sur/ reu-esc ei s/--i satis0ac/ reci*roc
nevoi+e, as*iraii+e -i a-te*t/ri+eB. !evoia de a+tu+ este aco*erit/ *e ./sur/ ce
co.*orta.entu+ re+aiona+ cu *arteneru+ satis0ace nevoia -i dorina acestuia de .eninere
a cu*+u+ui. 5in acest .otiv, dra,ostea .atur/ este evo+utiv/, este Jconstruit/K *rin
3.4inarea re7ona4i+it/ii -i raiona+it/ii cu *+/cerea -i ,enero7itatea. Ea devine Jun dru.
e8istenia+K, a+ c/rui *+an de 4a7/ inc+ude *uterea de a acce*ta -i de*/-i 3.*reun/
o4staco+e+e sau situaii+e e8ce*iona+e. 5ra,ostea .atur/ este res*onsa4i+/, 3n sensu+ c/
inc+ude 3n a-te*t/ri+e sa+e at2t Jsui-uri+eK, c2t -i Jco4or2-uri+eK at2t J4ucurii+eK, c2t -i
Jsu0erine+eK. Ea se 4a7ea7/ *e acea atitudine .enta+/ care 3i asi,ur/ J0ora de a 0ace
0a/ *rovoc/ri+or e8istenia+eK, de a antici*a -i re+ativi7a cu 3ne+e*ciune J3nt2.*+/ri+eK -i
nevoi+e ce+ui+a+t, .i72nd 3ntotdeauna *e re+aie -i *e ca*acitatea ei re,eneratoare, *e
se.ni0icaia ei vita+/.) iu4i .atur echiva+ea7/ cu un .od activ de a convieui *o7itiv AJa
0i 4ineKB unu+ cu ce+/+a+t, de a r/s*unde -i veni 0iecare 3n 3nt2.*inarea nevoi+or ce+ui+a+t,
de a-i si.i nevoi+e -i *ro4+e.e+e, 3nainte ca e+ s/ +e co.unice, de a-i res*ecta
individua+itatea -i a-+ *erce*e -i eva+ua su0icient de corect, *entru a nu-i a+i.enta
senti.ente+e din erori de cunoa-tere. )-adar, o re+aie de*+in echi+i4rat/ ce se 4a7ea7/ *e
0or.a Jco.*anionate +oveK *resu*une e8istena .ai .u+tor su4ti*uri de co.*orta.ent
inter*ersona+. )st0e+, 0iecare *artener tre4uie s/ .ani0este 3n re+aionarea cu ce+/+a+t
.e.4ru a+ cu*+u+ui inter*ersona+ ceea ce Sidney Mourard a nu.it autodezvluire sau
ceea ce 5a+.as :ay+or -i IrNin )+t.an au nu.it penetrare social Asocia+ *enetrationB.
Pe ./sur/ ce a.4ii *arteneri .ani0est/ aceast/ tendin/ tot .ai intens de-a +un,u+
ti.*u+ui se *roduce o .ai .are a*ro*iere -i o .ai accentuat/ 3ntre*/trundere
*siho+o,ic/ -i *sihosocia+/. Hradu+ de cunoa-tere inter*ersona+/ cre-te tre*tat, tin72nd
c/tre nive+u+ dorit -i a-te*tat de c/tre a.4ii .e.4ri ai cu*+u+ui. 5i0erii cercet/tori au
su4+iniat 0a*tu+ c/ +i*sa unor ase.enea *osi4i+it/i de .ani0estare a inti.it/ii *oate
cau7a a*ariia senti.entu+ui dureros a+ sin,ur/t/ii.
Unu+ dintre ce+e .ai i.*ortante e0ecte a+e de7v/+uirii, 3+ constituie de7v/+uirea
reci*roc/, deschiderea c2t .ai +ar,/ a cana+e+or de co.unicare -i *unerea J3n contactK
direct a unor e+e.ente structura+e co.*onente a+e *siho+o,iei *ersona+e. Investi,aii+e
e0ectuate 3n acest sens au con0ir.at *e de*+in aceast/ conc+u7ie -i anu.e: de7v/+uirea
%2
*roduce de7v/+uire Aer,, 1"$#C Rais -i Shover, 1"$$B. :endina de de7v/+uire este
*ro*oriona+/ cu ,radu+ de deschidere .ani0estat de c/tre ce+/+a+t *artener. Ea
*ro,resea7/ du*/ .ode+u+ dansu+ui: Jeu de7v/+ui *uin, tu de7v/+ui *uinC a*oi tu
de7v/+ui .ai .u+t -i eu voi *roceda +a 0e+K. A>eyers, 1""0B. )utode7v/+uirea 3ns/, de-i
este ,rati0icant/, nu conduce auto.at +a activarea sau reactivarea senti.entu+ui de
dra,oste. )st0e+, cercet/ri+e arat/ c/, 3n ti.* ce ne *+ace 0oarte .u+t de cei care ne sunt
*arteneri, 3n *ro*ria noastr/ de7v/+uire, nu 3ntotdeauna 3i iu4i. *e cei care ni se
de7v/+uie *rea .u+t AR. ;. )rcher, -i ur+eson, 1"$0B. 5e *i+d/, cineva, care 0oarte
devre.e -i 0oarte re*ede du*/ ce 0ace. cuno-tin/, se ,r/4e-te s/ ne 0urni7e7e c2t .ai
.u+te deta+ii inti.e, *oate 0i considerat ca 0iind indiscret, i.atur -i chiar insta4i+ A5ion -i
5ion, 1"#$, >ie++ -i a+ii, 1"#"B. Chiar dac/ autode7v/+uirea inti./ nu *roduce direct
atracie inter*ersona+/, ea *are a 0i una dintre *+/ceri+e -i 4ucurii+e *rinci*a+e a+e
dra,ostei co.*+ete.
Chiar dac/ ,radu+ de deschidere, 3n ceea ce *rive-te re+aionarea inter*ersona+/,
este 0oarte .are, iar *artenerii sunt susinui -i sincer dis*u-i s/ se de7v/+uie reci*roc,
co.*orta.entu+ +or concret, e0ectiv, este 3n .are ./sur/ in0+uenat de o serie de 0actori
e8terni: nor.e, re,u+i, va+ori socio-cu+tura+e, care re,+ea7/ co.*orta.entu+ indivi7i+or.
?ns/, cu toate acestea, dezvluirea reciproc este unu+ dintre cana+e+e deose4it de
i.*ortante *entru rea+i7area co.unic/rii -i 3ntre*/trunderii *siho+o,ice 3n cu*+u. 5ac/
acest cana+ este Juti+i7atK 3ntr-o .anier/ echi+i4rat/, e+ contri4uie +a 3nt/rirea -i
a.*+i0icarea senti.entu+ui de dra,oste, -i totodat/ +a stabilitatea cuplului.
Factori de ntre(inere, dezvoltare yi transformare
1actorii *sihosocia+i cu ro+ de 3ntreinere, de7vo+tare -i trans0or.are a re+aiei
.arita+e 3ncearc/ s/ dea un r/s*uns +a 3ntre4area Jcu. se structurea7/ ce+e dou/
*ersona+it/i 3n re+aia con6u,a+/IK -i u+terior, cu. vor ado*ta ro+uri+e *arenta+e.
Se de7v/+uie *re,nant 3n dina.ica .arita+/ ro+u+ 0actori+or inter*ersona+i care 3i
con0er/ un sens ar.onic sau di7ar.onic, un anu.it stil de existen marital.
)tilul" ritmul #i formula specific de manifestare a compatibili%rii
interpersonale sunt re7u+tatu+ cu.u+at a+ unui co.*+e8 an,rena6 de i.a,ini -i .esa6e
retroactive, care 3n es/tura inti./ a interaciunii .arita+e, do42ndesc e0ecte de ha+o,
a.*+i0ic2ndu-se -i .u+ti*+ic2ndu-se 3n in0inite nuane -i se.ni0icaii, e8*ri.ate 3n
%%
.ode+e co.*orta.enta+e -i co.unicaiona+e *ro*rii 0iec/rui cu*+u. Se conturea7/ ast0e+,
modele de intercomunicare sexual-sen%itiv #i erotico-afectiv, ver4a+e -i nonver4a+e,
care, de-i se 3ncadrea7/ .ode+u+ui socio-cu+tura+ a+ se8ua+it/ii -i erotis.u+ui *ro*riu
unei e*oci -i unei anu.ite or,ani7/ri socia+e, 3-i */strea7/ totu-i a*ana6u+ diversit/ii
in0inite -i a ire*eta4i+u+ui. Cu*+u+ este un *er*etuu creator de Jcodi0ic/riK erotico-
sen7itive, 3.4o,/ind -i *er0ecion2nd +i.4a6u+ -i cunoa-terea sen7oria+/ *rin
se.ni0icaii a0ective -i ideative, ce do42ndesc ca+itatea unui verita4i+ act de cu+tur/
erotico-sen7itiv/. ,radul de cunoa#tere interpersonal, ca re7u+tat a+ interco.unic/ri+or
-i interaciuni+or *e toate *+anuri+e, devine principalul mecanism de &ntreinere"
de%voltare #i corecie &n dinamica diadei maritale.
Intercunoayterea marital
Intercunoa-terea .arita+/ re*re7int/ un 0actor *sihosocia+ de 3ntreinere,
de7vo+tare -i corecie a interaciunii 3n dina.ica re+aiei .arita+e, ce const/ 3n
.oda+itatea s*eci0ic/ 3n care *artenerii se *erce*, se eva+uea7/, se inter*retea7/ -i se
antici*/ reci*roc su4 as*ectu+ tr/iri+or, reacii+or, atitudini+or, convin,eri+or, ca*acit/i+or
de 3ne+e,ere, inter*retare -i o*iune, .otivaii+or, va+ene+or -i interese+or, aciuni+or -i
co.*orta.ente+or 3n ado*tarea -i e8ercitarea ro+uri+or con6u,a+e, *recu. -i a ce+or+a+te
ro+uri si.u+tane A*/rini, .e.4ri ai societ/ii, *ro0esioni-tiB.
Instru.entu+ o*eraiona+ a+ intercunoa-terii 3+ constituie cu*+u+ de i.a,ini E,o-
)+ter, care devine o *er*etu/ -i nuanat/ con0runtare a .ecanis.e+or *erce*tiv-
.otivaiona+e ce intervin si.u+tan 3n *rocesu+ de autoeva+uare, eva+uarea a ce+ui+a+t -i
intereva+uare. Siste.u+ o*eraiona+ a+ i.a,ini+or *osi4i+e, din a c/ror co.4inaie se *oate
deduce caracteru+ co.*+e8 -i adesea *uin *revi7i4i+ a+ dina.icii intercunoa-terii -i
interva+ori7/rii 3n cu*+u este se.ni0icativ *entru inter*retarea concordanei sau
neconcordanei +or ,radua+e, cu consecine 3n *+anu+ aco.od/rii -i asi.i+/rii
inter*ersona+e. Pe 4a7a acestor a*recieri se *oate deduce un anu.it nive+ de
disponibilitate adaptiv-creativ interpersonal .arita+/ Aindividua+/ -i de cu*+uB.
%'
Intercomunicarea n cuplul conjugal
Pentru 0a.i+ie, co.unicarea, a+/turi de intercunoa-tere, este *rinci*a+u+
instru.ent de de7vo+tare a structurii -i re+aii+or de ro+ 0a.i+ia+. )tunci c2nd .e.4rii
0a.i+iei sunt ca*a4i+i s/ se ascu+te unii *e a+ii, s/ se 3ntre4e -i s/ co.ente7e asu*ra
su4iecte+or *entru care e8ist/ un interes *ersona+, ei *ot con+ucra -i interaciona o*ti.,
ast0e+ 3nc2t 0iecare s/ 0ie sti.u+at 3n a se de7vo+ta -i a resi.i satis0acie.
Pe *arcursu+ dia+o,u+ui 0a.i+ia+, se uti+i7ea7/ 7i+nic toate .oda+it/i+e de
co.unicare *osi4i+e: 3ne+e,erea, de7a*ro4area sau i.*unerea, su*unerea sau
consi+ierea, indi0erena sau .utua+itatea, deta-area sau nei.*+icarea. 1iecare dintre
aceste .odi0ic/ri *ot s/ a+terne7e situaiona+ +a 0iecare din .e.4rii 0a.i+iei, dar *ot
deveni -i do.inante *rin 0recvena +or, adev/rate ti*are de co.unicare *ro*rii unuia sau
a+tuia din .e.4rii 0a.i+iei.
Sti+u+ co.unicaiona+ a+ unei *ersoane *oate 0i .o4i+, deschis Auti+i72nd adecvat
toate .oda+it/i+e de co.unicareB sau ri,id A0o+osind *redo.inant doar un ti* de
co.unicareB. ?n ,enera+, *uini oa.eni sunt 3nc+inai s/ acione7e *er.anent 3ntr-o
sin,ur/ .anier/, de-i e8ist/ -i *ersoane care uti+i7ea7/ ace+a-i .od de a co.unica
Ado.inator-autoritar sau su4.isiv-su*usB. 9. )atir consider c exist cinci modaliti
de care se folosesc indivi%ii pentru a comunica7
concilierea *resu*une acordu+ cu o a+t/ *ersoan/ chiar -i atunci c2nd
senti.ente+e -i convin,eri+e *ersona+e sunt contrarii. 5e-i *oate ,enera 3nc/
*ro4+e.e -i insatis0acii *e ter.en +un,, conci+ierea r/.2ne o strate,ie de
co.unicare accesi4i+/ -i de sti.u+are a re+aii+or inter0a.i+ia+eC
dezaprobarea este o .etod/ uti+i7at/ 3n s*ecia+ de *ersoane+e cu o .are
nevoie de a0ir.are -i de.onstrare a *uterii, av2nd un co.*orta.ent
hi*ercritic, dictatoria+. )cestea au o .are nevoie de a 0i ascu+tate, de a--i
dovedi +or 3nse+e 0ora Eu-+ui, *o7iia de autoritateC
rezonabilitatea este o .oda+itate co.unicaiona+/ *ro*rie .ai a+es ce+or
care .ani0est/ o inca*acitate 3n a--i e8*ri.a senti.ente+e, 0ie ca un de0icit
de e8*resii, 0ie din tea./ A4+oca6 a0ectivBC
irelevana mesajului constituie un .od de co.unicare indi0erent sau evitant,
*rin care cuvinte+e *ersoanei res*ective nu au +e,/tur/ cu ceea ce se
%(
3nt2.*+/ 3n .ediu+ a*ro*iat, dese.n2nd o .anier/ noni.*+icativ/, care
*oate a4ate atenia de +a o4iectivu+ discutat.
concordana e8*ri./ .oda+itatea de co.unicare 3n care senti.ente+e se
*otrivesc cu convin,eri+e -i co.*ortarea individu+ui, 0iind cea .ai sano,en/
*entru re+aii+e inter*ersona+e.
Interac(iunea marital
nteraciunea marital re*re7int/ un 0actor *siho-socia+ esenia+ *rin care se
0or.ea7/, 0iinea7/ -i se de7vo+t/ cu*+u+ .arita+, *resu*un2nd si.u+taneitatea unor ti*uri
de interaciuni se8ua+-a0ective, .otivaiona+e, co.unicaiona+e, *erce*tua+-co,nitive,
co.*orta.enta+-atitudina+e, *recu. -i succesiunea *er*etu/ a unor 0eed-4ac<-uri
corectoare cu sens interada*tativ, 3n cadru+ -i 3ntre toate ti*uri+e de interaciuni.
Interaciunea .arita+/ asi,ur/ *rocesu+ de re-creare -i redi.ensionare a *siho+o,iei
individua+e 3n *siho+o,ia inter*ersona+/ -i a acesteia 3n *siho+o,ia de ti* 0a.i+ia+.
)tilul interacional familial este s*eci0ic 0iec/rui cu*+u, 3n condiii+e evo+uiei
sa+e *articu+are e8istenia+e, 0iind deter.inat at2t de condiii+e su4iective -i
intersu4iective a+e *ersona+it/i+or ce 0or.ea7/ cu*+u+, c2t -i de condiii+e o4iective,
situaiona+e, .ateria+e, sociocu+tura+e 3n care se des0/-oar/ viaa. Sti+u+ interaciona+
0a.i+ia+, cu *redo.inana sau a+ternana .ode+e+or de ti* coo*erant, co.*etitiv -i
con0+ictua+, deter.in/ c+i.atu+ socio-a0ectiv con6u,a+ -i *arenta+, sco*uri+e -i as*iraii+e
individua+e -i de .icro,ru*, .oda+it/i+e s*eci0ice de rea+i7are a ro+uri+or 0a.i+ia+e.?n
vi7iune +on,itudina+/, date de cercetare *e 0a.i+ia ro.2neasc/ AI. >itro0an, 1"$"B au
relevat tendina pro!resiv cresctoare a modelului cooperant, ceea ce re0+ect/
interaco.odarea tre*tat/ a *arteneri+or, atin,2ndu-se un .a8i.u. 0unciona+ 3n .edie
du*/ 11-1( ani de c/s/torie. O u-oar/ di.inuare a coo*er/rii, conco.itent cu o oarecare
tendin/ +a acuti7area interaciuni+or con0+ictua+e a*are 3n eta*a ur./toare Acca. 1&-2( ani
de c/s/torie -i du*/B, de *rec+i.ateriu -i c+i.ateriu care 0ra,i+i7e7/ -i tensionea7/
re+aii+e con6u,a+e. >ode+u+ co.*etitiv este *redo.inant 3n eta*e+e de 3nce*ut a+e
c/s/toriei A0-10 aniB, di.inu2nd +a cu*+uri+e ar.onice tre*tat 3n 0avoarea .ode+u+ui 4a7at
*e coo*erare sau a.*+i0ic2ndu-se -i trans0or.2ndu-se 3n .ode+ con0+ictua+. ?n evo+uia
,+o4a+/ a cu*+uri+or ar.onice, se conture7/ o tendin/ *ro,resiv/ de 3n+ocuire a
.ode+u+ui iniia+, 4a7at *e riva+itate A3n stadiu+ de *reaco.odare -i interaco.odare
%&
.arita+/B, cu .ode+u+ 4a7at *e coo*erare, atin,2nd va+ori .a8i.e 3n stadiu+ asi.i+/rii -i
crista+i7/rii inter*ersona+e. @aria4i+itatea sti+u+ui interaciona+ 3n evo+uia cu*+uri+or
0a.i+ia+e constituie 3ns/ o rea+itate, at3t 3n ceea ce *rive-te durata sincroni7/rii rit.uri+or
-i dis*oni4i+it/i+or de interaco.odare, c2t -i 3n ceea ce *rive-te *otenia+u+ con0+ictua+,
0recvena -i 0or.e+e de .ani0estare a diver,ene+or, inerente 3n dina.ica 0unciona+/ a
0a.i+iei.
Prezen(a sau absen(a copiilor ntr-un cuplu, ca yi numrul de copii
influen(eaz de asemenea stilul interac(ional n diverse etape. Astfel, n perioadele
de nceput, ca urmare a dilatrii excesive a sarcinilor de rol parental, rela(ia
marital angajeaz unele rivalit(i yi conflicte pe linia stabilirii unei conduite
educa(ionale unitare, ceea ce presupune o reayezare a diviziunii sarcinilor familiale
yi o restructurare a raportului de decizii n cuplu.
Coeziunea cuplului
E8*ri./ ra*orturi+e de 3.4inare, so+idaritate -i a*ro*iere dintre .e.4ri, ra*orturi
3n virtutea c/rora cu*+u+ 0uncionea7/ +a nive+u+ socia+ ca o entitate coerent/, re+ativ de
sine st/t/toare. )cest 0actor ce asi,ur/ 0unciona+itatea nor.a+/ a 0a.i+iei, indic/ +e,/tura
dintre *artenerii ,ru*u+ui 0a.i+ia+, tendina +or de a r/.2ne unii -i 3n acord. )st0e+,
coe7iunea +a nive+u+ cu*+u+ui con6u,a+ *resu*une o atitudine de ade7iune 0a/ de *artener,
0a/ de 0a.i+ie. !ive+u+ de coe7iune *oate 0i deter.inat 3n 0uncie de nive+u+ de
*artici*are +a viaa de 0a.i+ie, *e de o *arte, -i de nive+u+ de satis0acie, *e de a+t/ *arte .
Pentru ca un cu*+u s/ 0ie coe7iv tre4uie s/ e8iste atracie inter*ersona+/ 3ntre soi,
consens a0ectiv -i co,nitiv, an,a6are 3n sarcini co.une.E8ist/ o serie de 0actori care
acionea7/ *entru coe7iunea vieii de cu*+u: sti.a -i a0eciunea reci*roc/C dorina de a
duce o via/ 3n co.un a+/turi de a+tu+C e8istena unui s*aiu co.unC co.*ati4i+itatea
se8ua+/C un nive+ .utua+ si.i+ar *rivind instruirea, *o7iia socia+/, venitu+, ocu*aia.
Satisfac(ia conjugal
Con0i,uraie *sihic/ co.*+e8/, satisfacia con+u!al const/ 3ntr-un set de
atitudini *o7itive a+e *ersoanei c/s/torite 0a/ de viaa -i activitatea sa con6u,a+/. Este
ur.area, ecou+ 3n *+an *sihoa0ectiv a+ succesu+ui con6u,a+ -i 0a.i+ia+ conce*ut ca AM.
%#
S7c7e*ans<i, 1"#2B: aB do42ndire a 0ericirii *ersona+e, a unei de*+ine ada*t/ri a soi+or,
o4inerea satis0acerii se8ua+e, ar.oni7area *ersona+it/ii, o4inerea echi+i4ru+ui e.oiona+
-i a .u+u.irii senti.enta+e, .u+u.ire *rovocat/ de rea+i7area 3n co.un a sco*uri+or
c/sniciei -i succesu+ 3n rea+i7area +orC 4B ca succes 3n 3nde*+inirea sarcini+or c/sniciei,
indi0erent de si./.inte, ceea ce 3nsea.n/ a avea co*ii -i a-i educa 3n .od
cores*un7/tor, a do42ndi succesu+ econo.ic, adic/ a rea+i7a 4un/starea .ateria+/, a
rea+i7a a-te*t/ri+e instituii+or de stat -i re+i,ioase, a des0/-ura o susinut/ activitate de
c/tre a.4ii soi 3n viaa socia+/ -i cu+tura+/. O*usu+ satis0aciei con6u,a+e 3+ constituie
insatisfacia con+u!al, surs/ a dis0uncii+or -i con0+icte+or con6u,a+e. Un ro+ deose4it de
i.*ortant 3n a*ariia -i conturarea satis0aciei .arita+e 3+ are co.*orta.entu+ de ro+
con6u,a+, care *oate *roduce restructur/ri 0unda.enta+e 3n cadru+ setu+ui de i.a,ini -i
a*recieri a+e *arteneru+ui con6u,a+ 3n ra*ort cu sou+ s/u.
)n,a6area 3ntr-un .aria6 *rovoac/ evidente schi.4/ri asu*ra soi+or. S-a o4servat c/
0e.ei+e sunt .ai 0+e8i4i+e +a .odi0ic/ri+e ,enerate de aceast/ 0or.u+/ e8istenia+/. Pe
ansa.4+u, satis0acia .arita+/ a cu*+u+ui descrie o cur4/ 3n 0or./ de U, 3nre,istr2nd cote
.ai 3na+te +a ce+e dou/ ca*ete Ade4ut -i 0ina+B -i o evident/ sc/dere 3n eta*a de .i6+oc
Aen,ston -i co+a4., 1""0B.
S*orirea as*erit/i+or 3n re+aii+e 0a.i+ia+e este condiionat/ -i de traiectoria evo+utiv/
a co*ii+or, 3n sensu+ c/ e+e se acuti7ea7/ *entru o vre.e, i.ediat du*/ a*ariia *ri.u+ui
n/scut -i 3nre,istrea7/ un nou *useu tensionat c2nd aceasta a6un,e +a v2rsta ado+escenei,
de,ener2nd chiar 3ntr-o du4+/ cri7/: inter,eneraiona+/ -i intercon6u,a+/. A>.Se,a+en,
a*ud >unteanu, 2000B.
Inventariind 0actorii *sihosocia+i ce a+i.entea7/ ar.onia vieii con6u,a+e, unii autori
AS.:ay+or -i co+a4.1""', R.aron -i co+a4.,1""$B reiterea7/ i.*ortana decisiv/ a iu4irii
3nte.eiate *e *rietenie, *re7ena unor sti+uri co,nitive -i de co*in, si.i+are 3n 0aa
vicisitudini+or vieii, e8istena unei sti.e de sine 3na+te a *arteneri+or, 0uncionarea unei
4une ca*acit/i de e8*ri.are a senti.ente+or.

%$
CAPITOLUL II
PSIHODIAGNOZA FAMILIEI
2.1. Diagnosticul familiei
Eva+uarea *siho+o,ic/ si *sihodia,ostic/ constituie *ri.a atri4uie a *siho+o,u+ui
c+inician ca -i a consi+ieru+ui *siho+o,, ea necesit2nd un *roces de 0or.are s*ecia+.
O4iective+e investi,aie *siho+o,ice nu se su4stituie de.ersu+ui dia,nostic
.edica+ ci 3+ co.*+etea7/ *e acesta, contri4uind 3n .od s*eci0ic, nunaat, 3ntr-o .anier/
etio-*ato,enetic/ -i eva+uativ/ *ro*rie 4a7at/ *e .etode, tehnici -i instru.ente
*sihodia,nostice +a *reci7area ti*u+ui, intensit/ii -i consecine+or *siho+o,ice a+e
tu+4ur/rii *sihice sau--i de co.*orta.ent. In ca7u+ 0a.i+iei e8tinse, de ce+e .ai .u+te ori
*sihodia,no7a co*i+u+ui care .ani0est/ tu+4ur/ri de co.*orta.ent este inc+us/ 3n
dia,nsticu+ 0a.i+ia+.
Diagnosticul familial se re0er/ +a eva+uarea nive+u+ui -i ti*uri+or de
0unciona+itate-dis0unciona+itate din cadru+ siste.u+ui 0a.i+ia+. E+ identi0ic/ *atternuri+e
interaciona+e *ato,ene din 0a.i+ia co*i+u+ui care sunt i.*+icate direct 3n dec+an-area,
3ntreinerea sau a,ravarea tu+4ur/ri+or sa+e *sihice -i de co.*orta.ent. 5e ase.enea, un
4un dia,nostic 0a.i+ia+, sur*rinde -i eva+uea7/ de0icite+e de co.unicare, schi.4uri+e
e.oiona+e -i de0icite+e structurii de ro+uri 0a.i+ia+e, ,radu+ de adecvare-inadecvare 3n
asu.area -i e8ercitarea ro+uri+or *arenta+-0i+ia+e, ca -i a ro+uri+or -i re+aii+or con6u,a+e cu
i.*act se.ni0icativ 3n dina.ica evo+utiv/ a co*i+u+ui.
Diagnosticul familial este un dia,nostic de siste. *ut2nd s/ conduc/ +a
e+ucidarea se.ni0icaiei rea+e, ascunse, .eta0orice, si.4o+ice sau reactive a+e unor
si.*to.e sau tu+4ur/ri a+e conduitei co*i+u+ui, ca .ecanis.e de a*/rare *ato+o,ic/,
*rotest -i re,+are a ho.eosta7iei -i ho.eodina.icii din siste.u+ 0a.i+ia+ *ertur4at.
Ca -i 3n ca7u+ adu+i+or cu tu4ur/ri *sihice, dar cu at2t .ai .u+t 3n ca7u+ eva+u/rii
co*ii+or a0+ai 3n acest/ di0icu+tate, ana+i7a -i eva+uarea siste.u+ui 0a.i+ia+ de a*artenen/
este o4+i,atorie, ea constituind o *re.is/ -i o cheie i.*ortant/ 3n 3ne+e,erea .odu+ui de
evo+uie a si.*to.ato+o,iei su4 -i 3n a0ara trata.entu+ui individua+i7at.
%"
2.1.2. Anamneza ca metod de evaluare psihologic a adultului
:er.en de ori,ine 0i+oso0ic/, a*oi .edica+/, care dese.nea7/ ansa.4+u+
in0or.aii+or asu*ra trecutu+ui *acientu+ui, necesare *racticianu+ui *entru a-i sta4i+i
evo+uia. Anamneza A,r. ana.nesis F a.intireB re*re7int/ o metod de a ordona istoria
unui caz pentru depistarea condiiilor ce au dus la apariia unei dezordini psi)ice n
vederea organizrii unui sistem educativ adecvat sau pentru elaborarea unor corectri
i tratamente psi)ice.
Iniia+, .etoda a 0ost 0o+osit/ doar de .edici cu sco*u+ o4inerii de date *rivitoare
+a evo+uia unei 4o+i *rin intero,area 4o+navu+ui.
Prin e8tensia 3n *siho+o,ie, anamneza reprezint o secven a biografiei
psi)ologice din care se desprind originile i condiiile dezvoltrii unor particulariti
individuale #trsturi de caracter sentimente capaciti de relaie etc.%.
(namneza orienteaz diagnosticul i urmrete gsirea atitudinilor terapeutice
potrivite.
5e ase.enea, or,ani7area crono+o,ic/ a e+e.ente+or 0urni7ate *rin aceast/
.etod/ *er.ite evidenierea re+aii+or cau7a+e dintre 0a*te, situaii, e*isoade de via/ .ai
deose4ite ce au +/sat ur.e asu*ra de7vo+t/rii *sihice.
?n ,enera+, ana.ne7a cu*rinde eveni.ente+e de7vo+t/rii *sihice, eveni.ente+e
educative, eveni.ente+e *rivind .ediu+ 0a.i+ia+ -i socia+, 4o+i -i 0eno.ene de stres.
INTERVIUL ANAMNESTIC LA ADULI
Interviu+ se va des0/-ura 0/r/ 3ntreru*eri, 3ntr-o ca.er/ su0icient i7o+at/ 0onic.
Psiho+o,u+ va e8*+ica 3n ce ca+itate se a0+/ aco+o -i care este .otivu+ *entru care dore-te
s/ e8a.ine7e *acientu+. E8ist/ anu.ite cerine de a-e7are s*aia+/ a *acientu+ui, 3n
sensu+ c/ acesta nu va 0i a-e7at 0a/ 3n 0a/ cu *siho+o,u+, ci *e una din +aturi+e 4irou+ui
A3n st2n,a, dac/ *siho+o,u+ este dre*taciBC ast0e+, at.os0era va 0i 3ndea6uns de de,a6at/,
iar *siho+o,u+ va *utea scrie -i ur./ri *acientu+. Pentru a hot/r3 .oda+itatea interviu+ui,
*siho+o,u+ o4serv/ dac/ *acientu+ *are sau nu coo*erant, re+a8at sau ca*a4i+ s/--i
e8*ri.e corect idei+e. )n8ietatea e8a,erat/ a *acientu+ui este cea .ai 0recvent/
di0icu+tate. Psiho+o,u+ tre4uie s/ distin,/ dac/ aceast/ an8ietate este *arte a ta4+ou+ui
c+inic sau nu.ai e8*resia te.erii de a se adresa unui *siho+o,.
'0
SCHEMA ANAMNEZEI
Se *oate rea+i7a o sche./ standard de a+c/tuire a istoricu+ui re+atat de su4iect su4
0or.a unei +iste ce tre4uie *arcurse de *siho+o, 3.*reun/ cu su4iectu+. Oricu., nu este
nici necesar, -i nici *osi4i+ ca toate aceste 3ntre4/ri s/ 0ie *use 0iec/rui su4iect. unu+
si. va hot/r3, 3n 0uncie de su4iect, c2t de de*arte tre4uie e8*+orat 0iecare *unct. Un
*siho+o, 3nce*/tor *oate 3nv/a din e8*erien/ cu. s/--i ada*te7e 3ntre4/ri+e +a
*ro4+e.e+e care se ivesc 3n cursu+ interviu+ui.
2parintorii
?n ca7u+ 3n care rude+e sunt *re7ente, tre4uie 3ntre4ate iniia+ dac/ e8ist/ e+e.ente
i.*ortante *e care ar tre4ui s/ +e a0+ai 3nainte de a vedea su4iectu+ -i s/ +e e8*+icai a*oi
c/ vor avea oca7ia de a discuta cu du.neavoastr/ du*/ interviu.
?n ,enera+, este 4ine s/ se e8a.ine7e su4iecii adu+i sin,uri, ne3nsoii de rude
sau *rieteni.
;a investi,area a*arin/tori+or, se vor *une 3ntre4/ri asu*ra nu.e+ui, re+aiei cu
su4iectu+ui, ,radu+ui de inti.itate, de c2nd 3+ cunoa-te *e acesta.
6otivul trimiterii pentru psihodia!no%
2namne%a familial
- Tatl: - v2rsta 3n *re7ent sau 3n .o.entu+ decesu+uiC
- starea s/n/t/ii, ocu*aia, *ersona+itatea, ca+itatea re+aii+or cu *acientu+C
- Mama: ace+ea-i *uncteC
- Fra(ii: nu.e, v2rst/, stare civi+/, ocu*aie, *ersona+itate, a0eciuni *sihice,
ca+itatea re+aii+or cu *acientu+.
- Pozi(ia social a familiei F at.os0era 3n cas/C
- Afec(iuni mintale n familie F tu+4ur/ri *sihice, tu+4ur/ri de *ersona+itate,
e*i+e*sie, a+coo+is.. Pre7ena a0eciunii *sihice +a */rini sau 0rai su,erea7/ c/
a0eciunea *acientu+ui *oate 0i, 3n *arte, ereditar/. Persona+itatea -i atitudini+e */rini+or
sunt i.*ortante *entru c/ 0a.i+ia este .ediu+ 3n care *acientu+ a crescut. ;a 0e+,
se*ararea de */rini, oricare ar 0i .otivu+. ?ntre4ai des*re re+aii+e dintre */rini, de
e8e.*+u dac/ au e8istat certuri 0recvente. ?ntre4ai des*re se*ar/ri, divor -i rec/s/toriri.
Riva+itatea dintre 0rai *oate 0i i.*ortant/, ca -i 0avori7area unuia dintre 0rai de c/tre
*/rini.
'1
Ocu*aia -i ran,u+ socia+ a+ */rini+or re0+ect/ circu.stane+e .ateria+e a+e
co*i+/riei *acientu+ui. Este *osi4i+ ca eveni.ente recente din 0a.i+ie s/ 0i re*re7entat
0actori de stres *entru *acieni.
O 4oa+/ sever/ a unuia dintre */rini, divoru+ unuia dintre 0rai *ot constitui
*ro4+e.e i.*ortante *entru cei+a+i .e.4rii ai 0a.i+iei.
.atele personale
Sarcin yi nayteri: eveni.ente+e din ti.*u+ vieii intrauterine sunt uneori
i.*ortante, .ai a+es 3n ca7u+ *acieni+or cu handica* .inta+. O sarcin/ nedorit/ *oate 0i
ur.at/ de o re+aie insu0icient/ 3ntre .a./ -i co*i+. Pro4+e.e serioase a*/rute 3n ti.*u+
na-terii *ot 0i uneori cau7a de0icitu+ui inte+ectua+.
Primele faze ale dezvoltrii: di0icu+t/i 3n do42ndirea *ri.e+or de*rinderi -i
3nt2r7ieri 3n 3nv/area .ersu+ui, vor4irii, contro+u+ui s0incterian etc. *uini *acieni -tiu
dac/ trecerea +or *rin aceste stadii a 0ost nor.a+/. 5ate+e res*ective sunt .ai i.*ortante
dac/ *acientu+ este co*i+ sau ado+escent, ca7 3n care in0or.aii+e sunt o4inute de o4icei
de +a */rini. @a 0i notat/ orice *erioad/ *re+un,it/ 3n care *acientu+ a 0ost des*/rit de
.a.a sa. E0ecte+e unei ase.enea se*ar/ri sunt 0oarte variate -i este i.*ortant s/ se ia
+e,/tura cu cineva 3n ./sur/ s/ s*un/ dac/ 3n acea *erioad/ *acientu+ a 0ost a0ectat -i c2t
a durat starea res*ectiv/.
Starea snt(ii n copilrie: a0eciuni ,rave, 3n s*ecia+ ce+e cu atin,ere a
siste.u+ui nervos centra+, inc+usiv convu+sii+e 0e4ri+e.
,Probleme nervoase n copilrie: s*ai.e, accese de 0urie, ti.iditate, 4a+4is.,
3nro-irea 0eei, ca*ricii a+i.entare, so.na.4u+is., enure7is, co-.aruri 0recvente.
colarizare: v2rsta 3nce*erii -i ter.in/rii 0iec/rei -co+i, -co+i+e ur.ate, re7u+tate,
s*ort -i a+te rea+i7/ri, re+aii cu *ro0esorii -i co+e,ii. In0or.aii+e din acest do.eniu dau
indicaii nu nu.ai asu*ra inte+i,enei, cuno-tine+or, ci -i asu*ra nive+u+ui de inserie
socia+/. :re4uie notate at2t ti*u+ de -coa+/, c2t -i re7u+tate+e o4inute +a e8a.ene.
5e ase.enea, dac/ 3n acest ti.*, *acientu+ a avut *rieteni -i dac/ a 0ost
si.*ati7at, dac/ a *artici*at +a 6ocuri s*ortive -i cu ce re7u+tate, 3n ce re+aii a 0ost cu
*ro0esorii. Se *un 3ntre4/ri si.i+are -i cu *rivire +a studii+e su*erioare.
Istoricul ocupa(ional: +ista crono+o,ic/ a s+u64e+or, .otivaia schi.4/ri+or
acestora, situaia 0inanciar/ actua+/, satis0acia 3n .unc/. In0or.aii+e des*re ocu*aia
actua+/ a6ut/ +a 3ne+e,erea condiii+or 3n care tr/ie-te *acientu+, inc+usiv 0actorii de stres
'2
+a +ocu+ de .unc/. ;ista ocu*aii+or anterioare are i.*ortan/ 3n *ri.u+ r2nd *entru
eva+uarea *ersona+it/ii. 5ac/ *acientu+ a 0ost an,a6at 3n .ai .u+te +ocuri, tre4uie a0+ate
.otive+e 0iec/rei schi.4/ri. Concedieri+e re*etate *ot re0+ecta o *ersona+itate di0ici+/,
a,resiv/ sau a+te tr/s/turi anor.a+e Ade-i e8ist/, 4ine3ne+es, .u+te a+te .otive de
concedieri re*etateB. Re+aii+e cu co+e,ii, su*eriorii sau su4a+ternii a6ut/ +a eva+uarea
*ersona+it/ii.
Serviciul militar yi participarea la rzboi: avans/ri -i distincii, *ro4+e.e de
disci*+in/, serviciu+ .i+itar 3n str/in/tate.
Istoricul menstrua(iei: v2rsta .enarhei, atitudinea 0a/ de .enstruaie,
dis.enoree, tensiune *re.enstrua+/, v2rsta .eno*au7ei cu orice si.*to. 3nsoitor. 5e
o4icei, se *un 3ntre4/ri des*re v2rsta *ri.ei .enstruaii -i des*re *ri.e+e noiuni *e care
*acientu+ +e-a *ri.it des*re .enstruaie.
Istoricul cuplului: v2rsta 3n .o.entu+ c/s/torieiC c2t ti.* -i-a cunoscut
*arteneru+ Asau *arteneraB 3nainte de c/s/torie -i durata +o,odnei. Re+aii -i +o,odne
anterioare. @2rsta actua+/, ocu*aia, starea de s/n/tate -i *ersona+itatea sou+uiOsoiei.
Ca+itatea vieii .arita+e. )ici interesea7/ as*ecte+e +e,ate de *ersona+itate. Ru*erea
0recvent/ a +e,/turi+or 3nainte de c/s/torie *oate re0+ecta o tu+4urare de *ersona+itate.
)titudinea *acientu+ui 0a/ de c/s/toria actua+/ *oate 0i deter.inat/ de o re+aie
anterioar/.
Pro4+e.e+e actua+e *ot 0i adesea 3ne+ese .ai 4ine dac/ 3ncerc/. s/ a0+/. ceea ce
0iecare dintre *arteneri a a-te*tat iniia+ de +a c/s/torie. Sunt, de ase.enea, uti+e
in0or.aii des*re 3.*/rirea res*onsa4i+it/i+or -i a deci7ii+or 3ntre soi.
Istoricu+ activit/ii se8ua+e: atitudinea 0a/ de se8, e8*eriene heteroOho.ose8ua+e,
*ractici se8ua+e actua+e, contrace*ie.
?n .od o4i-nuit, se 3nce*e cu 3ntre4/ri des*re 0e+u+ 3n care *acientu+ a a0+at
*ri.e+e +ucruri +e,ate de se8. ?n acest *ara,ra0, 4unu+ si. va hot/r3 c2t de .u+te
3ntre4/ri tre4uie*use 0iec/rui *acient. 5e e8e.*+u, in0or.aii+e a./nunite cu *rivire +a
tehnici+e se8ua+e -i +a .astur4aie *ot 0i esenia+e 3n ana.ne7a *ersoane+or care su0er/ de
tu+4ur/ri de dina.ic/ se8ua+/, dar *entru restu+ *acieni+or r/.2ne i.*ortant de a0+at
doar dac/ viaa +or se8ua+/ este satis0/c/toare sau nu. tre4uie 6udecate 4ine .o.entu+
o*ti. -i ,radu+ de deta+iere a+ 3ntre4/ri+or des*re ho.ose8ua+itate. ?n 0ina+, se vor *une
3ntre4/ri des*re .etode+e de contrace*ie -i, dac/ este ca7u+, des*re dorina *acientu+ui
de a avea co*ii.
'%
Copiii: nu.e, se8, v2rst/, te.*era.ent, de7vo+tare a0ectiv/, s/n/tate 0i7ic/ -i
.inta+/ a co*ii+or. Sarcini+e, na-teri+e, avorturi+e A*rovocateOs*ontaneB sunt eveni.ente
i.*ortante asociate uneori cu reacii *siho+o,ice adverse a+e .a.ei.
In0or.aii+e des*re co*iii *acientu+ui sunt re+evante *entru *ro4+e.e+e actua+e -i
*entru ti*u+ de via/ 0a.i+ia+/. Cu. .u+i co*ii *ot 0i a0ectai indirect de 4o+i+e */rini+or,
tre4uie a0+at dac/ o 0e.eie sever de*ri.at/ cre-te co*ii sau dac/ un 4/r4at a+coo+ic -i
vio+ent tr/ie-te 3.*reun/ cu co*iii s/i.
Probleme medicale anterioare: a0eciuni, o*eraii, accidente.
Afec(iuni psihice anterioare: natura -i durata a0eciuni+orC evo+uie.
Condi(ii de via( actuale: 3ntre4/ri+e des*re +ocuin/, ,os*od/rie, situaia
0inanciar/ a6ut/ +a 3ne+e,erea circu.stane+or 3n care tr/ie-te *acientu+, a as*ecte+or din
viaa sa care *ot re*re7enta 0actori de stres -i a .odu+ui 3n care a0eciunea actua+/ se
*oate re*ercuta asu*ra acestora. !u se *oate 0or.u+a o re,u+/ ,enera+/ des*re cantitatea
de in0or.aie care tre4uie o4inut/, aceasta r/.2n2nd o *ro4+e./ de 4un si..
Rela(ii: *rietenii *uine sau .u+te, su*er0icia+eOstr2nse.
Folosirea timpului liber: *asiuni, curio7it/i.
Dispozi(ia predominant: an8ios, 3n,ri6orat, vese+, de7n/d/6duit,
o*ti.ist, *esi.ist, dis*reuitorO*rea 3ncre7/tor 3n sine,
st/*2nitOde.onstrativ, sta4i+Oinsta4i+.
Caracter: sensi4i+, re7ervat, ti.id, s*erios, sus*icios, ,e+os, cert/re,
irita4i+, i.*u+siv, e,oist, ti.id, st2n,aci, de*endent.
Atitudini yi norme: .ora+ -i re+i,ios, atitudine 0a/ de s/n/tate -i 0a/ de
*ro*riu+ cor*C Obiceiuri: .2ncare, a+coo+, tutun, .edica.ente.
''
2.1.3. Anamneza ca metod de evaluare psihologic a copilului
*iferene fa de intervievarea adulilor+
Co*i+u+ este adus +a *siho+o, -i este *osi4i+ ca .otive+e *entru care a 0ost adus s/
nu-i 0i 0ost corect sau tota+ e8*+icate. Co*i+u+ ar *utea crede c/ va 0i +uat de +2n,/
*/rini, reinut, r/nit. )r *utea s/ se a-te*te s/ i se ia s2n,e sau s/ su0ere o
o*eraieC
Co*i+u+ nu este in0or.atoru+ *rinci*a+C
Co*i+u+ ar *utea s/ nu r/s*und/ +a nici o 3ntre4are, indi0erent c2t de e8*eri.entat
este e8a.inatoru+. C2teodat/, co*iii sau chiar ado+escenii care nu vor s/
vor4easc/ *ot 0i antrenai s/ desene7e sau s/ se 6oaceC
Pentru .u+i co*ii, o *erioad/ de atenie tota+/, Jne3ntreru*t/K, din *artea unui
adu+t a.a4i+ re*re7int/ o e8*erien/ uti+/.
Cadrul yi modul de desfyurare a interviului
5e +a 3nce*ut, *siho+o,u+ tre4uie s/ se *re7inte co*i+u+ui. ?n ca7u+ co*ii+or .ai
.ici, *siho+o,u+ tre4uie s/ se a-e7e +a nive+u+ ochi+or co*i+u+ui *entru a-+ 3ntre4a v2rsta -i
nu.e+e. ?n *+us, orice a+t co*i+ *re7ent 3n ca.er/ tre4uie *re7entat nou+ui-venit.
Ca.era unde se rea+i7ea7/ interviu+ tre4uie ast0e+ aran6at/ 3nc2t orice o4iect de
care *siho+o,u+ ar avea nevoie s/ se a0+e +a vedere. Muc/rii+e -i 6ocuri+e dis*oni4i+e tre4uie
a+ese cu ,ri6/, ast0e+ 3nc2t s/ 0aci+ite7e ace+e o4servaii care au cea .ai .are va+oare
dia,nostic/. O4servarea co*i+u+ui este .u+t .ai di0ici+/ 3ntr-o ca.er/ a,+o.erat/ de
6uc/rii. ?n ca7u+ co*ii+or .ai .ari de -ase ani, este *re0era4i+ ca *siho+o,u+ s/ *etreac/
cea .ai .are *arte a interviu+ui discut2nd cu ei. ?n ca7u+ co*ii+or .ai .ici -i a ce+or cu
3nt2r7iere ,+o4a+/ sau de +i.4a6, este nevoie s/ se *un/ .ai .u+t accent *e co.unicarea
non-ver4a+/C ca ur.are, interaciunea *siho+o,-*acient va 0i .ai u-oar/ dac/ se *etrece
3n ti.*u+ 6ocu+ui.
Pentru co*ii .ai .ari sau *entru ado+esceni, interviu+ se asea./n/ .ai .u+t cu
interviu+ unui adu+t, cu une+e .odi0ic/ri ce in sea.a de 0a*tu+ c/ adu+tu+ se *re7int/
sin,ur, 0a/ de co*i+, care sunt adu-i de a+ii. :re4uie o4servat/ interaciunea co*i+-
*/rinte 3n sa+a de a-te*tare, *2n/ +a intrarea co*i+u+ui +a interviu. Cu. re7o+v/ */rinii
'(
se*ararea co*i+u+ui de eiI Cu. r/s*unde co*i+u+I 5in .odu+ 3n care discut/ cu co*i+u+,
*/rinii *ar a0ectuo-i, critici, osti+i, deta-ai sau 3ne+e,/toriI
)faturi !enerale pentru psiholo!7
!u ado*tai o *o7iie critic/C
1ii *re,/tii s/ i.*unei +i.ite F 0uria -i distru,erea nu sunt cathartice, ast0e+
3nc2t *utei s*une: J)-a ceva nu se 0ace aiciK, J,reau s te opreti s faci aa
cevaKC
Evitai *au7e+e +un,i care *ot */rea .etode de *edea*s/, 3n s*ecia+ *entru
ado+esceniC
)cce*tai desene+e *e care eventua+ vi +e o0er/ -i */strai-+e 4ine, *entru c/ .ai
t2r7iu *utei so+icita co*ii+or s/ +e e8*+ice. 5esene+e nu tre4uie *use +a +oc de
onoare *e *erei, *entru c/ v/ va 0i i.*osi4i+ s/ 0acei acest +ucru *entru toi
co*iii care vinC
!u vor4ii *e un ton arti0icia+ F co*iii 3+ vor *erce*e ra*idC
!u v/ ,r/4ii cu inter*ret/ri directeC
!u +/sai co*i+u+ s/ *+ece cu 6uc/rii din ca.er/: J-mi pare ru dar aceste jucrii
aparin spitalului i nu ar mai fi rmas nici una pentru tine dac toi copiii ar fi
fcut la felKC
)nunai cu cinci .inute 3nainte de s02r-itu+ interviu+ui c/ acesta se va ter.ina.
,re#eli obi#nuite
Psiho+o,ii tre4uie s/ 0ie ateni +a ur./toare+e ,re-e+i:
Evitarea su4iecte+or re+evante, dar di0ici+e cu sco*u+ de a-i o0eri co*i+u+ui o
e8*erien/ *+/cut/C
Situarea de *artea co*i+u+ui 3n +ocu+ de7vo+t/rii unei neutra+it/i 4inevoitoare -i
constructiveC
Conducerea unui co*i+ su,esti4i+ s*re r/s*unsuri+e *e care +e doriiC
JConstruirea de caste+e de nisi*K *e 3ncuviinarea din ca* a unui co*i+ ce nu vrea
s/ vor4easc/.
'&
Introducere
?n .od u7ua+, se 3nce*e *rin introduceri -i e8*+icaii cu. ar 0i: J&unt un psi)olog
care i ajut pe copiii de vrsta ta s-i rezolve problemele i ncurcturile; nu sunt un
profesorK. Co*ii+or tre4uie s/ +i se e8*+ice c/ se vor 3ntoarce +a */rinii +or i.ediat du*/
ter.inarea interviu+ui. 5e ase.enea, co*iii tre4uie 3ntre4ai de ce cred ei c/ i-au adus
*/rinii +a *siho+o,.
Copii n vrst de cel pu(in 6 ani
Co*iii se vor a0+a ce+ .ai des 3n de0ensiv/ -tiind c/ *siho+o,u+ui i s-au 0/cut
rec+a.aii +e,ate de co.*orta.entu+ +or. 5e aceea, nu este 3ne+e*t s/ a.intii des*re
aceste rec+a.aii +a 3nce*utu+ interviu+ui. Prin .odu+ 3n care se co.*ort/ cu co*iii,
*siho+o,u+ tre4uie s/ arate de +a 4un 3nce*ut c/ nu va 0i nici 6udec/tor, nici critic a+
co.*orta.entu+ui +or. Sco*u+ este s/ +e ar/tai c/-i res*ectai -i c/ suntei interesat de
ceea ce 0ac sau s*un.
5ac/ co*iii vor 0i invitai s/ se a-e7e, ne+ini-tea .otorie se va o4serva .ai u-or.
Sco*u+ *ri. este s/-i 0acei s/ se si.t/ re+a8ai -i s/ vor4easc/ +i4eri. )*oi eva+uai
re+aii+e *e care sunt ca*a4i+i s/ +e iniie7e, nive+u+ -i +a4i+itatea dis*o7iiei, conversaia -i
orice .anieris. co.*orta.enta+. Pentru a *utea o4ine o .ostr/ adecvat/ de
co.*orta.ent, este *re0era4i+ ca 3n *ri.e+e 1( .inute s/ ai4/ +oc o conversaie
nestructurat/. Co*i+u+ tre4uie 3ncura6at s/ vor4easc/ des*re eveni.ente -i activit/i
recente, *recu. -i des*re +ucruri+e *e care +e 0ace cu *+/cere du*/ -coa+/ -i 3n Nee<-end,
des*re activit/i+e *e care +e des0/-oar/ 3n co.un cu *rietenii -i 0a.i+ia, des*re 6ocuri+e
*re0erate, dac/ +e *+ace sau nu +a -coa+/. 5e ase.enea, vor 0i 3ntre4ai des*re s*erane+e
+or 3n viitor, ce vor s/ 0ac/ du*/ ce ter.in/ -coa+a sau du*/ ce cresc .ari.
R/s*undei cu interes, curio7itate sau entu7ias., 3n 0uncie de conte8t. Creai o
at.os0er/ ne*rotoco+ar/ *entru a *utea eva+ua reactivitatea e.oiona+/ a co*i+u+ui -i ti*u+
de re+aie *e care o 0or.ea7/ cu e8a.inatoru+. Interviu+ tre4uie s/ 0ie adecvat v2rstei,
inte+i,enei -i interesu+ui co*i+u+ui. 5ac/ tre4uie eva+uat/ reactivitatea e.oiona+/ a
co*i+u+ui este necesar ca *siho+o,u+ 3nsu-i s/ arate di0erite e.oii As/ 0ie .ai serios sau
.ai 3n,ri6orat c2nd 3+ 3ntrea4/ des*re senti.ente sau ,ri6i, -i .ai vese+ c2nd r/s*unde +a
re+at/ri+e co*i+u+ui +e,ate de +ucruri+e ce-+ interesea7/ sau 3+ a.u7/B.
5e ase.enea, co*i+u+ tre4uie 3ntre4at dac/ are *rieteni, cu. 3+ chea./, ce 0ac
c2nd sunt 3.*reun/ -i cu. se 3ne+e,e cu a+i co*ii acas/ sau +a -coa+/. Su4iecte+e cu
'#
3nc/rc/tur/ e.oiona+/ .are tre4uie discutate i.ediat ce sunt de7v/+uite. R/s*unsu+
e8a.inatoru+ui nu tre4uie s/ 4+oche7e sau s/ 3.*iedice e8*ri.area discon0ortu+ui sau a
st/ri+or *ato+o,ice.
Co*i+u+ tre4uie 3ntre4at cu a.a4i+itate des*re anu.ite in0or.aii *e care vrei s/
+e o4inei. Se *re0er/ 3ntre4/ri+e directe -i c2teodat/ este uti+ s/-i o0erii co*i+u+ui .ai
.u+te r/s*unsuri dintre care s/ *oat/ a+e,e. :re4uie so+icitate e8e.*+e des*re senti.ente
sau eveni.ente re+evante. Pot a6uta .u+t *ro*o7iii indirecte de ,enu+: J.tiu un brbat de
vrsta ta/KC dac/ co*i+u+ acce*t/ convenia, nu este nevoie s/-+ con0runtai cu 3ntre4/ri
de ti*u+: Jacest biat eti tu nu-i aaIK
Este 0o+ositor s/ trecei re*ede *este su4iecte *rea 3ns*/i.2nt/toare *entru co*i+,
dar u+terior tre4uie s/ v/ 3ntoarcei +a e+e. Se si.te co*i+u+ vreodat/ sin,urI se
an,renea7/ u-or 3n 4/t/iI se su*/r/ u-orI este ironi7at .ai .u+t dec2t cei+a+i co*iiI 5e
ce crede e+ c/ este ironi7atI 5e ase.enea, tre4uie s/ 0ie 3ntre4ai cu. se 3.*ac/ cu 0raii
sau surori+eC iar dac/ +e *+ace s/ se 4at/ cu ei, se 4at 3n 6oac/ sau a6un, +a 4/t/i
adev/rateI
Co*i+u+ tre4ui 3ntre4at 3n .od e8*res des*re ,ri6i, ru.inaii, te.eri, ne0ericiri,
co-.aruri -i des*re +ucruri+e care 3i *rovoac/ 0uria. 5e e8e.*+u, ei *ot 0i 3ntre4ai:
J"ult lume tinde s se ngrijoreze din diferite motive ce fel de lucruri te ngrijoreaz
pe tine0 &tai vreodat treaz noaptea ngrijorndu-te pentru anumite lucruri0 (i avut
vreodat gnduri rele de care nu ai putut s scapi0 1e simi cteodat stul de toate0
!lngi0 1e simi nefericit0K. J&unt lucruri de care i-e fric n mod special+ ntuneric
pianjeni cini montri0 Ce lucruri i strnesc furia0K
5ac/ +a oricare dintre aceste 3ntre4/ri *ri.ii r/s*unsuri *o7itive, tre4uie s/
eva+uai severitatea i.*actu+ui asu*ra co.*orta.entu+ui: J1e simi cteodat aa de
nenorocit c i vine s fugi i s te ascunzi0 &au vrei s fugi de acas0 Cnd s-a
ntmplat ultima dat0 Ct de des te simi aa0 Ce lucruri te plictisesc0 1e simi aa
numai la coal numai acas0K
Co*iii *ot 0i 0oarte su,esti4i+i -i de .u+te ori dau r/s*unsuri+e *e care cred ei c/
ar dori s/ +e aud/ *siho+o,u+. Co*iii an8io-i sau de*resivi *ot 0i de*istai *rin starea
a0ectiv/ ce se de7vo+t/ atunci c2nd vor4esc des*re ,ri6i, te.eri, senti.ente de *+ictisea+/.
5e-i este i.*ortant s/ 3ntre4ai co*i+u+ 3n .od siste.atic des*re aceste *ro4+e.e, este de
ase.enea i.*ortant ca cea .ai .are *arte a interviu+ui s/ 0ie a8at/ *e te.e neutre sau
.ai vese+e.
'$
Pe *erioada eva+u/rii *siho+o,ice *ro*riu-7ise, co*i+u+ este de o4icei .ai
tensionat, ast0e+ c/ ticuri+e sau .i-c/ri+e invo+untare se evidenia7/ .ai 4ineC e+e tre4uie
notate i.ediat ce a*ar 3n interviu.
:icuri+e sunt contracii a+e .u-chi+or siner,ici, sunt ra*ide, re*etitive, 0/r/ sco*.
Pot 0i o*rite vo+untar o *erioad/ de ti.*. >i-c/ri+e stereoti*e sunt .i-c/ri vo+untare,
re*etitive, deseori rit.ice -i i.*+ic2nd .ai .u+te arii cor*ora+e. >anieris.e+e sunt
.i-c/ri cu sco*, stranii, sti+i7ate. !otai, de ase.enea, cre-terea nive+u+ui ,+o4a+ de
activitate. Conce*tu+ de Jnelinite motorieK descrie ina4i+itatea de a sta +ini-tit 3ntr-un
+oc, 3n ti.* ce JneastmprulK se re0er/ +a .i-c/ri F a+e di0erite+or */ri a+e cor*u+ui F
des0/-urate 3n ti.* ce co*i+u+ st/ *e scaun.
Copiii sub 6 ani
Interviu+ co*ii+or su4 & ani se rea+i7ea7/ de *re0erin/ 3ntr-un +oc de 6oac/. Se vor
a+e,e 6uc/rii -i 6ocuri care: 1B s/ 0ie ada*tate v2rstei -i se8u+ui co*i+u+uiC 2B s/ *er.it/
interaciunea e8a.inatoru+ui cu co*i+u+C %B s/ 3ncura6e7e co.unicarea -i 6ocuri+e
i.a,inative. Psiho+o,u+ tre4uie s/ 0ie o4i-nuit s/ 0o+oseasc/ un nu./r .ic de 6uc/rii, de
e8e.*+u: ani.a+e de cas/, cu+ori, cas/ de */*u-i cu 0i,urine, *+asti+in/. Mocuri+e
*+ictisitoare F ca de e8e.*+u -ahu+ F nu sunt 0o+ositoare *entru e8a.inare. Mocuri
i.a,inative ca +ocul m(%!(liturilor Area+i7area de c/tre co*i+ a unui desen *ornind de +a
a+te .27,2+e+i 0/cute de e+ -i a*oi de c/tre du.neavoastr/B, 6ocuri+e cu 0i,urine ce
si.4o+i7ea7/ .e.4rii 0a.i+iei *ot evidenia co.*orta.ente -i dis*o7iii variate. Pe c2t
*osi4i+, co*i+u+ va 0i v/7ut 0/r/ */rini. :otu-i, 3n ca7u+ co*ii+or 0oarte .ici este 4ine ca +a
3nce*ut s/ vin/ -i .a.a -i a*oi, du*/ *uin ti.*, s/ *+ece din ca.er/.
Este i.*ortant s/ *er.itei co*i+u+ui s/ se o4i-nuiasc/ cu situaia 3nainte de a-+
a4orda. ;a 3nce*ut, este 4ine s/ +/sai co*i+u+ s/ e8*+ore7e ca.era -i 6uc/rii+e 3n ti.* ce
du.neavoastr/ 0acei una sau dou/ re.arci *rietene-ti -i r/s*undei +a a4ord/ri+e
co*i+u+ui Adar 0/r/ a 0ace du.neavoastr/ nici o a4ordareB. @ite7a -i .odu+ 3n care un
co*i+ se an,a6ea7/ 3n interaciune vor 0i di0erite 3n 0uncie de 0iecare co*i+. Se vor 0ace
3ncerc/ri *entru a i.*+ica co*i+u+ 3n activit/i 3n ,enera+ *+/cute *entru v2rsta +ui.
?ntre4/ri+e vor 0i ada*tate ca*acit/ii de 3ne+e,ere a co*i+u+ui. !u v/ a-te*tai s/ *ri.ii
descrieri a+e senti.ente+or sau r/s*unsuri +a 3ntre4/ri *rea co.*+icate sau a4stracte. ?ns/,
cei .ai .u+i co*ii *ot descrie ce 0ac acas/, cu cine se 6oac/ etc.
Surse de informa(ii
'"
Co*iii sunt adu-i de o4icei datorit/ 3n,ri6or/rii */rini+or cu *rivire +a
co.*orta.entu+ +or. Re+at/ri+e *ersoanei care o0er/ in0or.aii su*+i.entare sunt .u+t
.ai i.*ortante dec2t 3n *sihodia,no7a adu+tu+ui. Psiho+o,u+ tre4uie s/ cear/ in0or.aii
des*re co.*orta.entu+ -i dis*o7iia co*i+u+ui acas/, +a -coa+/, +a 6oac/, not2ndu-se ce+e
o4servate 3n ti.*u+ eva+u/rii.
Co*i+u+ se de7vo+t/ continuu. Si.*to.e+e -i co.*orta.ente+e, ca -i nevoi+e
e.oiona+e se schi.4/ cu 0iecare eta*/ de de7vo+tare. 5e7vo+tarea socia+/ -i *ersona+/
este in0+uenat/ *uternic de re+aii+e 0or.ate 3n 0a.i+ie -i +a -coa+/. :re4uie, de ase.enea,
eva+uate atitudini+e adu+i+or 0a/ de co*i+ -i ca+itatea re+aii+or co*i+u+ui cu adu+tu+.
Interviul cu prin(ii
Rea+i7area ana.ne7ei are dou/ tre*te:
1B o4inerea de in0or.aii des*re co.*orta.ente -i eveni.enteC
2B de*istarea senti.ente+or -iOsau atitudini+or +e,ate de aceste eveni.ente.
5eoarece cea .ai .are *arte a interviu+ui este 0oca+i7at/ *e evidenierea unor
0a*te *recise, este 4ine ca *siho+o,u+ s/ sta4i+easc/ de +a 3nce*utu+ interviu+ui c/ 3+
interesea7/ de ase.enea senti.ente+e +e,ate de aceste eveni.ente. E+ tre4uie s/ ai4/
,ri6/ s/ *er.it/ e8*ri.area, 3n .od e,a+, a e.oii+or ne,ative -i a ce+or *o7itive. )tunci
c2nd senti.ente+e *ersoanei care o0er/ in0or.aii su*+i.entare nu sunt c+are, se *ot *une
3ntre4/ri cu. ar 0i: J2enul acesta de lucruri creeaz o anumit tensiune n casIK sau
J(cest lucru v face ntotdeauna s v simii tensionat0K Pentru a eva+ua senti.ente+e -i
e.oii+e tre4uie ana+i7ate inc+usiv .aniera 3n care *ersoana res*ectiv/ descrie e+e.ente+e
se.ni0icative. 5i0erene 3n tonu+ vocii Avite7/, 3n/+i.e, intensitateB *ot 0i i.*ortante 3n
de*istarea st/ri+or e.oiona+e. O atitudine s*ecia+/ se va acorda .o.ente+or 3n care
*/rinii 3-i e8*ri./ osti+itatea, critica, tandreea. 5e ase.enea, tre4uie +uate 3n
considerare .i.ica -i *anto.i.ica. Este *re0era4i+ s/ 0ie v/7ui 3.*reun/ .a.a -i tat/+
co*i+u+ui. Re+aia co*i+u+ui cu tat/+ este +a 0e+ de i.*ortant/ ca cea cu .a.a F de-i
i.*ortana este di0erit/ *entru 0iecare eta*/ de de7vo+tare. !u este reco.anda4i+ s/
e8iste des*re tat/ doar re+atarea o0erit/ de .a./. 5ac/ */rini sunt divorai sau se*arai
-i co*i+u+ *etrece .u+t ti.* cu a.2ndoi, este *re0era4i+ 3ns/ s/ 0ie v/7ui cei doi */rini
se*arat.
(0
Schema anamnezei la copii
I. ISTORIA TULBURRILOR
Si.*to.e+e actua+e -i trecute.
II. COMPOZIIA FAMILIEI I CONDIIILE DE VIA
Structura 0a.i+ia+/ *e .ai .u+te ,eneraiiC se indic/ nu.e+e, v2rsta -i activit/i+e
tuturor .e.4ri+or 0a.i+iei, ca -i date +e,ate de c/s/torii, na-teri, se*ar/ri, decese,
.a+adii, schi.4/ri *ro0esiona+e -i de +ocuin/, -i a+te eveni.ente se.ni0icative.
aB */rinii -i eventua+ 4unicii A*ro0esie -i nive+ de studiuBC
4B 0ratria -i a+te *ersoane a0+ate 3n +e,/tur/ str2ns/C
cB condiii de via/ a+e 0a.i+iei.
III. EVENIMENTE MARCANTE DIN VIAA COPILULUI
1. >a+adii -i intervenii chirur,ica+eC
2. Se*ar/ri de .ediu+ 0a.i+ia+ .otive, circu.stane, durat/, reacii a+e co*i+u+ui,
contacte cu */riniiBC
%. Eveni.ente .arcante *entru co*i+ -i 0a.i+ia sa Adecese, se*ararea */rini+or,
divor etc.B
IV. SARCINA I NATEREA
1. Condiii 0i7io+o,ice -i *ato+o,iceC starea co*i+u+ui +a na-tere A,reutate, stri,/t,
de4utu+ su*tu+ui etc.BC
2. Condiii *siho+o,ice Aco*i+ dorit sau nu, Jtr/ireaK .a.ei 3n ra*ort cu situaia de
sarcin/ etc.B
V. DEZVOLTAREA N PRIMA COPILRIE
1. 5e7vo+tarea so.atic/ Ade7vo+tarea staturo-*ondera+/, incidena *osi4i+e+or .a+adii
+a v2rsta .ic/BC
2. 5e7vo+tarea *siho.otorie.
(1
- v2rsta .ersu+uiC eventua+ *reci7/ri asu*ra eta*e+or anterioare: susinerea
ca*u+ui, *ostura a-e7at/ 0/r/ susinere etc. C
- eta*e+e u+terioare: coordon/ri *siho.otorii co.*+e8e etc.C
- re,resii+e: .otive+e de ne+ini-te care au 0ost 6usti0icate *e tot *arcursu+
de7vo+t/rii *siho.otoriiC
%. 5e7vo+tarea +i.4a6u+ui Av2rsta -i o4servaii asu*ra de7vo+t/rii +i.4a6u+uiB:
- *ri.e+e voca+i7/ri A,2n,uritB. Pri.e+e cuvinte Aa+te+e dec2t .a.a -i tataB.
Pri.e+e construcii ver4a+e Adou/ sau trei cuvinte 0o+osite 3.*reun/B.
1ra7e co.*+ete Acu re+aii -i construcii ,ra.atica+eB.
- 0o+osirea corect/ a *ronu.e+or Aeventua+e ano.a+iiBC
- +i.4a6u+ curent Atre4uie *reci7ate: de0or./ri 0onetice, J+i.4a6u+ de
4e4e+u-K etc.B
'. 5e7vo+tarea co,nitiv/
VI. EVOLUIA RELAIILOR CU ANTURA1UL I SCHIMBURILE
AFECTIVE
1. )+i.entaia:
- *ri.a a+/*tare: natura+/ sau arti0icia+/C
- a*etitu+, nive+u+ de satis0acere a 4e4e+u-u+ui, rit.u+ so.n-ve,he, atitudinea
.a.eiC
- 3n/rcatu+: v2rsta. )cce*tarea a+i.ente+or so+ide. Curio7itatea sau re7istena 3n
0aa a+i.ente+or noi.
- do42ndirea autono.iei a+i.entare: 0o+osirea tac2.uri+or. Cur/enia. )+e,erea
a+i.ente+or. Rit.u+ -i durata .ese+or. Con0+icte+e cu .a.a.
2. Pri.u+ 72.4et intenionat. :e.eri+e 3n 0aa unor *ersoane necunoscute. :o+erana
0a/ de a4sena .a.ei.
%. So.nu+: ritua+uri+e de ador.ire -i a+te ritua+uri +e,ate de so.n.
'. )chi7iia contro+u+ui s0incterian.
- v2rsta -i sta4i+itatea achi7iii+or. Princi*ii de educaie. 5oci+itatea co*i+u+ui.
(. Reacii +a *ri.e+e interdicii A.ai a+es ce+e care sunt +e,ate de achi7iia autono.iei
.otriceB.
&. Conduite -i interese se8ua+e.
(2
- curio7itatea -i 3ntre4/ri+e +e,ate de di0erene+e dintre se8e, asu*ra ori,inii
co*ii+or, conduite+e .astur4atorii -i .ani0est/ri a+e se8ua+it/ii in0anti+e.
- conduite se8ua+e -i *erce*ia ro+uri+or .ascu+ine -i 0e.inine.
VII. VIAA COLAR.
- ,r/dinia: v2rsta de intrare +a ,r/dini/. Pri.e+e reacii -i ada*tarea
u+terioar/ Are+aii cu educatoareaBC
- istoricu+ vieii -co+are Asuccesiunea c+ase+or 0recventate, schi.4/ri de
-coa+/ etc.BC
- re7u+tate -co+areC
- *roiecte de viitor A-co+are, *ro0esiona+eBC
- atitudini cu *rivire +a activitatea -co+ar/ Ainteres, reacii +a reu-ita sau
e-ecu+ -co+ar etc.BC
- re+aii cu cei+a+i co*ii. Caracteristici a+e 6ocu+ui: tea./, a,resivitate,
do.inan/, i7o+are etc.
- )+te *articu+arit/i de JcaracterK, care sunt evidente *entru */rini, sau
*ri.e+e .ani0est/ri a+e ado+escenei.
VIII. LOCUL COPILULUI N EXPECTANELE PRINILOR I N
DINAMICA CUPLULUI PARENTAL
Proiecii a+e co*i+u+ui, 3nainte de na-tere.
- )se./n/ri *resu*use cu unu+ sau a+tu+ dintre */rini, satis0acia -i
dece*ia 3n 0aa se8u+ui co*i+u+ui, a+e,erea *renu.e+or etc.
- Conce*ii -i atitudini educative Aeventua+e diver,ene 3ntre */riniBC
- Pre0erine -i .ani0est/ri de into+eran/. ;ocu+, ro+u+ -i *o7iia co*i+u+ui 3n
,ru*u+ 0a.i+ia+ -i 3n .ituri+e 0a.i+ia+e.
(%
2.2. Instrumente psihodiagnostice de investiga(ie a cuplului yi familiei
?n acest ca*ito+ vo. *re7enta o serie de instru.ente de +ucru cu va+ene
structurante care *ot 0i 0o+osit 3n cadru+ *sihodia,nosticu+ui 0a.i+iei.
2.2.1. SCALA ANAMNEZEI I EXAMINRII PSIHIATRICE APLICAT
COPILULUI I FAMILIEI
Dup Graham preluat din Tratatul de Psihiatrie Oxford, 1986
1. Natura yi severitatea problemei actuale
0recvenaC
situaia 3n care a*areC
0actorii ce o *rovoac/ sau o a.e+iorea7/C
0actori de stres.
2. Prezen(a altor probleme yi acuze curente:
-so.atice-ce0a+ee, dureri ,astriceC
-au7u+, v/7u+C
-convu+sii, +e-inuri, a+te ti*uri de atacuriC
-*ro4+e.e de a+i.entaie, so.n sau e8creieC
-re+aii cu */rinii -i 0raii Aa0eciune, 3ne+e,ereBC
-re+aii cu a+i co*ii, *rieteni deose4iiC
-nive+u+ de activitate, aria de atenie, concentrareaC
- dis*o7iia, nive+u+ ener,etic, tristee, su0erin/, de*resie, senti.ente +e,ate de
sinucidereC
-nive+u+ ,enera+ de an8ietate, 0rici s*eci0iceC
-r/s*unsu+ +a 0rustrare, cri7e de 0urieC
-co.*orta.ent antisocia+, a,resivitate, 0urt, chiu+C
-achi7iii educaiona+e, atitudinea 0a/ de .ersu+ +a -coa+/C
-interesu+ -i co.*orta.entu+ se8ua+C
('
-orice a+te si.*to.e, ticuri.
3. Nivelul curent de dezvoltare
-+i.4a6, 3ne+e,ere, co.*+e8itatea vor4iriiC
-a*tittudini s*aia+eC
-coordonare .otorie, ne3nde.2nare.
'. Structura familiei
aB P/rinii, v2rsta, ocu*aia
-starea so.atic/ -i e.oiona+/ curent/.
-istoric de tu+4urare so.atic/ sau *sihiatric/C
-ce se 3nt2.*+/ cu 4unicii.
4B 1raii, e8istena *ro4+e.e+or
-condii acas/, condiii *entru dor.it.
5. Func(ionarea familiei
-ca+itatea re+aiei dintre */rini, a0eciunea .utua+/, ca*acitatea de a co.unica -i
re7o+va *ro4+e.e+e, 3.*/rt/-irea atitudini+or 0a/ de *ro4+e.e+e co*i+u+uiC
-ca+itatea re+aiei */rinte-co*i+, interaciunea *o7itiv/, a,reerea reci*roc/, nive+u+ de
ne.u+u.ire, osti+itate a+ */rini+orC
-.ode+u+ ,enera+ a+ re+aii+or de 0a.i+ie, a+ian/, co.unicare, e8c+udere, tendina de a
,/si a*i is*/-itori, con0u7ii 3ntre ,eneraii.
6. Istoricul personal
-sarcin/, co.*+icaii, .edicaie, 0e4r/ de natur/ in0ecioas/C
-na-terea -i starea +a na-tere, ,reutatea +a na-tere, nevoia de 3n,ri6iri s*ecia+e du*/
na-tereC
-re+aia *recoce .a./-co*i+, de*resia .atern/ *ost-*artu., .oduri+e iniia+e de
a+i.entaieC
-caracteristici+e te.*era.enta+e *recoce: co.od sau di0ici+, schi.4/tor su,ar sau
co*i+ .ic neast2.*/ratC
-date i.*ortante Ase vor o4ine deta+ii e8acte nu.ai dac/ sunt 3n a0ara nor.a+u+uiBC
-4o+i -i +e7iuni trecute, s*ita+i7/riC
-se*ar/ri care au durat o s/*t/.2n/ -i .ai .u+t, ti*u+ 3n,ri6irii de su4stituieC
-istoria -co+ari7/rii, u-urina de a ur.a -coa+a, *ro,resu+ educaiona+.
7. Observarea strii emo(ionale yi a comportamentului copilului:
-as*ect, se.ne de dis.or0is., stare nutriiona+/, se.ne de ne,+i6are, echi.o7eC
((
-nive+u+ de activitate .i-c/ri invo+untare, ca*acitate de concentrareC
-dis*o7iie, e8*resie sau se.ne de tristee, su0erin/, an8ietate, tensiuneC
-ra*ortu+ creat, ca*acitatea de a intra 3n +e,/tur/ cu .edicu+, contactu+ vi7ua+,
vor4irea s*ontan/, inhi4iie -i de7inhi4iieC
-re+aia cu */rinii, a0eciunea ar/tat/, resenti.ente, u-urina se*ar/riiC
-o4iceiuri -i .anieris.eC
-*re7ena de+iru+ui, ha+ucinaii+or, tu+4ur/ri+or de ,2ndireC
-nive+ de con-tiin/, indicii de e*i+e*sie .inor/.
8. Observarea rela(iilor intrafamiliale
-modele de interac(iune, alian(e, (api ispyitori;
-claritatea limitelor dintre genera(ii;
-uyurin(a comunicrii dintre membrii familiei;
-atmosfera emo(ional a familiei, cldur mutual, tensiune, critici.
1. n anamne%a persoanei sau a fiecarui membru al cuplului con+u!al se vor
discuta aspecte privind7
antecedente *sihiatriceC
eveni.ente *sihotrau.ati7anteC
autoad.inistrare e8cesiv/ de tranchi+i7ante, sedativeC
consu. de a+coo+, dro,uri, a+te su4stan-e, a+te de*endeneC
sta4i+itatea e.oiona+/C
ca*acitatea de autocontro+C
ca*acitate de e8*ri.are a e.oii+or -i senti.ente+orC
re7istena +a stresC
e8*eriena *ersona+/ *rivind se*arareaO*ierdereaC ca*acitatea de a de*/-i e-ecuri
-i ne3.*+iniriC
,2ndirea *o7itiv/O ne,ativ/C
idea+uri 3n via/C conce*ie des*re via/C
autocaracteri7areC
caracteri7area *arteneru+uiC
atenie -i dis*oni4i+itate +a nevoi+e ce+or+a+iC
e.*atie, r/4dare, co.*asiune.
(&
2.- storia marital #i relaia de cuplu. )e vor anali%a aspecte privind7
re+aia de cu*+u dinainte de c/s/torieC
.odu+ de construire a ro+uri+or .arita+eC
sta4i+itatea a0ectiv/ a cu*+u+uiC
nive+u+ -i ca+itatea co.unic/rii 3n cadru+ cu*+u+uiC
3.*/rirea ro+uri+or .arita+eC
*roiecte de viitorC
do.enii de tensiuneOcon0+ictC
.oda+it/i de re7o+vare a *ro4+e.e+orOcon0+icte+orC
.oda+it/i de 3.*/rt/-ire a *ro4+e.e+orC
a-te*t/ri a+e soi+or unu+ 0a/ de ce+/+a+tC
.od de 3.*/rt/-ire a iu4irii, tandreeiC
concordana */reri+or -i convin,eri+or.
- relaia cu propriii prini Are+aia cu .a.aC re+aia cu tat/+C *ro*ria co*i+/rie: cu. a
*erce*ut e8*eriene+e *o7itive -i ne,ativeC cu. a*recia7/ a4i+it/i+e *arenta+e a+e
*ro*rii+or */riniO*ersoane de 3n,ri6ireC ce ar 0ace 3n ace+ea-i situaii 3n ca+itate de */rinte:
ce ar schi.4a 3n ra*ort cu *ro*riii co*ii -i cu. ar 0ace acest +ucru, ce consider/ c/ a 0ost
,re-it 3n co.*orta.entu+ */rini+orBC
- re+aii+e cu cei+a+i Are+aia cu 0a.i+ia e8tins/C re+aia cu *rieteniiC re+aia cu co.unitateaC
0recvena -i ca+itatea contacte+or cu ace-tiaC eventua+e con0+icteC dis*oni4i+itatea 0a.i+iei,
*rieteni+or, vecini+or ca reea de s*ri6inC atitudinea acestora 0a/ de ado*ieC re+aia cu a+i
co*ii: *ro*rii, din 0a.i+ie, din co.unitateBC
- sti+u+ de via/ a+ 0a.i+iei Asiste.u+ de va+ori, convin,eri -i nor.eC atitudinea 0a/ de
via/C *ro,ra.u+ 7i+nic, s/*t/.2na+, +unar, anua+ a+ 0a.i+ieiC .odu+ de *etrecere a
vacane+orC ,estionarea ti.*u+ui +i4erC s/r4/torirea eveni.ente+or i.*ortanteC re,u+i 3n
0a.i+ie, atitudinea 0a/ de educaia co*ii+orBC
- a#teptrile &n le!tur cu na#terea sau adoptarea unui copil Acunoa-terea nevoi+or
co*i+u+ui ado*ta4i+C a-te*t/ri re0eritoare +a co*i+u+ ado*tatC te.eri, an8iet/i, incertitudiniC
Pco*i+u+ i.a,inarP: v2rst/, se8, etnie, re+i,ie, *ro4+e.e .edica+e -i *siho+o,ice versus
Pco*i+u+ rea+PC .oda+it/i de in0or.are a co*i+u+ui des*re ado*ie -i des*re 0a.i+ia sa de
ori,ineC .ode+u+ educaiona+ *entru co*i+C *roiecte de viitorB.
- capaciti parentale Are*re7entarea ca 0a.i+ieC .odu+ 3n care 3-i *erce* ro+u+ de */riniC
(#
e8*eriena 3n,ri6irii co*ii+or sau +ucru+ui cu co*iiiC ca*acitatea de a--i 3.*a/i ro+uri+e -i
res*onsa4i+it/i+e cre-terii co*i+u+uiC ,estionarea senti.ente+or -i e.oii+or 3n re+aie cu
co*iiiC ,estionarea situaii+or di0ici+eC dis*oni4i+itatea +a schi.4areC ca*acitatea de a
3nte+e,e schi.4/ri+e care se i.*un 3n sti+u+ de via/ a+ 0a.i+iei odat/ cu divoru+C
acce*tarea individua+it/ii co*i+u+uiC 3ne+e,erea eta*e+or de de7vo+tare a co*ii+or -i a
.odu+ui 3n care de7vo+tarea este in0+uenat/ de e8*eriene+e ti.*urii a+e co*i+u+uiC
*rote6area co*i+u+ui 3.*otriva oric/ror 0or.e de a4u7C 0+e8i4i+itatea 3n ceea ce *rive-te
a-te*t/ri+e, atitudini -i co.*orta.ente con0or. v2rstei, nevoi+or -i *articu+arit/i+or
co*ii+orC sta4i+irea +i.ite+or, re,u+i+or de disci*+in/C siste.u+ de *edea*s/-reco.*ens/C
3n-e+e,erea .otive+or se*ar/rii co*i+u+ui de unu+ dintre */rini.
2.2.2. SCALA DE EVALUARE A REA1USTRII SOCIALE
(Social Readjustment Rating Scale)
Evenimente de via( n perioada vrstei adulte
Un eveni.ent de via/ este o 3nt2.*+are sau un .o.ent din viaa unei *ersoane
care o deter.in/ s/ 3-i schi.4e .ode+u+ de via/.
-eoria evenimentului de via su,erea7/ c/ toate eveni.ente+e de via/, 4une sau
re+e, *ot induce stress -i, *rin ur.are, i.*un o a6ustare *siho+o,ic/. Uneori,
eveni.ente+e de via/ serioase sunt ur.ate de *ro4+e.e de s/n/tate, 4o+i 0i7ice sau
*sihice. Este adesea 0oarte di0ici+ s/ deter.in/. direcia cau7a+it/ii, .ai a+es c/ e8ist/
di0erene individua+e i.*ortante 3n ceea ce *rive-te se.ni0icaia acordat/ ace+uia-i
eveni.ent.
I.*actu+ unui eveni.ent de via/ asu*ra *ersoanei nu este deter.inat *ur -i
si.*+u de a*ariia rea+/ a eveni.entu+ui. 5e 0a*t, 0actoru+ critic care intervine 3n
a*recierea nive+u+ui de stress este .odu+ 3n care *ersoana *erce*e eveni.entu+ 3n cau7/.
Ca ur.are, *entru ace+a-i eveni.ent o *ersoan/ *oate con0eri o conotaie *o7itiv/, 3n
ti.* ce *entru a+ta conotaia acordat/ este ne,ativ/.
Evenimentele de via( yi adaptarea la schimbare
>a6oritatea adu+i+or tr/iesc .u+te eveni.ente stressante de-a +un,u+ ani+or,
e0ecte+e acestora asu*ra *ersoanei 3n cau7/ 0iind diverse. Pe 4a7a unui studiu rea+i7at 3n
1"&#, :ho.as E. Eo+.es si Richard E. Rahe au identi0icat '% de eveni.ente de via/
av2nd un *otenia+ de stress di0erit. 1iecare dintre aceste eveni.ente a 0ost eva+uat din
($
*unctu+ de vedere a+ i.*actu+ui *ro4a4i+ asu*ra *ersoanei -i i-a 0ost a+ocat o va+oare Ade
+a 1 +a 100B. Pe aceast/ 4a7/ a 0ost de7vo+tat/ o sca+/ de autoeva+uare a stressu+ui nu.it/
)cala de evaluare a rea+ustrii sociale ASocia+ Read6ust.ent Ratin, Sca+eB. :otu-i,
Eo+.es -i Rahe arat/ c/ orice schi.4are A0ie ea de7ira4i+/ sau inde7ira4i+/B *oate 0i o
surs/ de stress. Pentru .u+te *ersoane *oate sur*rin7/tor ca eveni.ente *+/cute cu. sunt
vacane+e sau Cr/ciunu+ sunt +istate *rintre eveni.ente+e .a6ore ,eneratoare de stress.
Ca ur.are, *rintre ce+e '% de eveni.ente de via/, 3n sca+/ au 0ost inc+use -i eveni.ente
*recu. reconci+ierea .arita+/ Ascor '(B, c2-ti,area unui nou .e.4ru a+ 0a.i+iei A%"B,
rea+i7/ri *ersona+e deose4ite A2$B.
Scala de evaluare a reajustrii sociale
1oarte .u+te studii rea+i7ate 3n u+ti.ii ani au uti+i7at aceasta sca+/ ar/t2nd c/
indivi7ii care acu.u+ea7/ un scor .ai 3na+t dec2t %00 de *uncte Alife-c)ange unitsB *e
*arcursu+ unui interva+ de un an *re7int/ un risc .ai .are de 3.4o+n/vire, indi0erent
dac/ este vor4a des*re de7vo+tarea de *ro4+e.e cardiace, dia4et, ast., an8ietate sau
de*resie.
QRPentru a eva+ua nive+u+ de stress +a care suntei su*us 3n *re7ent tre4uie s/ se+ectai -i
s/ 3ncercuii eveni.ente+e *e care +e-ai tr/it 3n u+ti.i+e 12 +uniC 3nsu.ai a*oi *uncte+e
o4inute.
Eo+.es S Rahe consider/ c/:
QRo4inerea unui scor mai mic de 345 re*re7int/ un stress .inorC
QR*ersoane+e care o4in scoruri cu*rinse ntre 345-366 tr/iesc eveni.ente cu un nive+ de
stress .ediuC
QRnive+u+ de stress este .oderat atunci c2nd scoruri+e o4inute se situea7/ 3ntre 755-766,
iar un scor *este 855 re0+ect/ tr/irea unui stress .a6or.
Pe 4a7a acestor scoruri, se esti.ea7/ c/ %(T dintre *ersoane+e care 3nre,istrea7/
un scor .ai .ic de 1(0 este *osi4i+ s/ tr/iasc/ o e8*erien/ de 4oa+/ sau un accident 3n
ur./torii doi ani, 3n ti.* ce *entru *ersoane+e cu un scor 3ntre 1(0 si %00 *ro4a4i+itatea
cre-te +a (1T, iar cei cu un scor *este %00 au $0T -anse s/ se 3.4o+n/veasc/ ,rav sau s/
ai4/ un accident .a6or. :re4uie s/ o4serv/. c/ i.*actu+ di0erite+or eveni.ente de via/
asu*ra unei *ersoane nu este deter.inat *ur -i si.*+u de a*ariia eveni.entu+ui. 5e 0a*t,
0actoru+ critic *entru a*recierea nive+u+ui de stress este .odu+ 3n care *ersoana res*ectiv/
percepe evenimentul Ao *ersoan/ *oate con0eri unui eveni.ent o conotaie *o7itiv/, 3n
ti.* ce *entru o a+ta *ersoan/ *oate avea se.ni0icaii ne,ativeB. Pe de a+t/ *arte, este
("
necesar s/ reine. ca de-i nu *ute. s/ contro+/. toate eveni.ente+e de via/ stressante,
*ute. totu-i s/ contro+/. .odu+ 3n care r/s*unde. +a acestea -i e0ectu+ *e care 3+ au
asu*ra vieii noastre. E0ecte+e ne,ative a+e stressu+ui *ot 0i reduse *rin aciuni si.*+e
cu. sunt: odihn/ su0icient/, .i-care -i e8erciii 0i7ice, a+i.entaie corect/ -i a ne acorda
ti.* *entru noi 3n-ine.
)cala de evaluare a rea+ustrii sociale
100 Decesul soului / soiei
98 Divorul
&( Se*ararea .arita+/
&% Privarea de +i4ertate 3n 3nchisoare sau a+te instituii
&% >oartea unui .e.4ru a*ro*iat a+ 0a.i+iei
(% oa+a sau a0eciuni .a6ore a+e *ersoanei
(0 C/s/toria
'# Concedierea de +a +ocu+ de .unc/
'( Reconci+iarea .arita+/
'( Pensionarea
'' Schi.4area st/rii de s/n/tate a unui .e.4ru a+ 0a.i+iei
'0 Graviditatea
'0 5i0icu+t/i de natur/ se8ua+/
%" )*ariia unui nou .e.4ru a+ 0a.i+iei *rin na-terea unui co*i+, ado*ie sau c/s/torie
86 'eajustare major/ n domeniul afacerilor
%$ Schi.4area situaiei 0inanciare
%# >oartea unui *rieten a*ro*iat
%& Schi.4area +ocu+ui de .unc/
%( Schi.4area nu./ru+ui de certuri cu *arteneru+
%1 )n,a6area unui nou credit
%0 ?nchiderea unui credit sau achitarea unui 3.*ru.ut
2" Schi.4/ri +a nive+u+ res*onsa4i+it/i+or curente
2" 1iica O0iu+ */r/se-te casa */rinteasc/
2" Pro4+e.e cu rude+e *rin a+ian/: socru+Osoacra,,inere+eOnora
2$ Rea+i7/ri *ersona+e deose4ite
2& Parteneru+ de via/ 3nce*e O 3ncetea7/ o activitate *ro0esiona+a
&0
2& ?nce*erea sau ter.inarea -co+ii
2( Schi.4area condiii+or de via/
2' >odi0ic/ri a+e o4iceiuri+or *ersona+e
2% Pro4+e.e cu -e0u+
20 Schi.4area ore+or sau condiii+or de .unc/
20 Schi.4area re7idenei
20 Schi.4/ri 3n *ro,ra.u+ -co+ar
1" Schi.4/ri a+e o4iceiuri+or recreaiona+e
1" Schi.4area activit/i+or +e,ate de 4iseric/
1$ Schi.4are 3n do.eniu+ activit/i+or socia+e
1# )chi7iii .a6ore Ade e8e.*+u, o .a-in/ nou/B
1& Schi.4area *ro,ra.u+ui de so.n
1( >odi0ic/ri a+e nu./ru+ui de 4unuri 0a.i+ia+e
1( Schi.4area o4iceiuri+or a+i.entare
38 Concediul : vacana
12 Pre,/tirea *entru Cr/ciun sau vacan/
11 @io+are .inor/ a +e,ii
Interpretarea unor evenimente semnificative n
Scala de evaluare a reajustrii sociale
Cstoria
C/s/toria este unu+ dintre ce+e .ai i.*ortante eveni.ente a+e v2rstei adu+te. Ca
orice ti* de re+aie interu.an/, nici c/s/toria nu este static/: a.4ii *arteneri se schi.4/
Aevo+uea7/ sau se de7vo+t/B, trans0or.2nd continuu natura re+aiei.
Pentru une+e cu*+uri aceast/ trans0or.are este resi.it/ ca un 0a*t ne,ativ, *entru
a+te+e satis0ac/ia .arita+a este .eninut/ sau s*orit/ *e tot *arcursu+ vieii. ?n 0uncie de
aceast/ dina.ic/, *ot 0i descrise .ai .u+te ti*uri de c/s/torie A)+4u, 2002B:
QRC/s/toria tradiional/:0uncionea7/ con0or. *rinci*iu+ui c/ sou+ este
*rinci*a+a 0or/ -i *rinci*a+u+ 0actor de deci7ie Ace+ *uin 3n a*aren/ sau 3n *reteniiB.
5e-i soia *oate deine autoritatea 3n une+e do.enii a+e vieii cu*+u+ui Ade e8e.*+u,
3n,ri6irea co*ii+or -i activit/i casnic - ,os*od/re-tiB, toate ce+e+a+te do.enii sunt
contro+ate de so A3n s*ecia+, do.eniu+ econo.ic sau s0era re+aiona+/ a 0a.i+ieiB.
&1
QRC/s/toria de tip camaraderie: 3n acest ti* de .aria6 accentu+ se *une *e
e,a+itate -i tov/r/-ie. Ro+uri+e 4/r4atu+ui -i a+e 0e.eii nu sunt strict di0ereniate, 0iecare
*artener *ut2nd +ua deci7ii -i *ut2nd s/ 3-i asu.e res*onsa4i+itatea 3n orice do.eniu a+
vieii de 0a.i+ie.
QRC/s/toria de tip colegial: aici accentu+ se *une *e e,a+itate -i tov/r/-ie.
Ro+uri+e 4/r4atu+ui -i a+e 0e.eii nu sunt strict di0ereniate, 0iecare *artener *ut2nd +ua
deci7ii -i *ut2nd s/ 3-i asu.e res*onsa4i+itatea 3n orice do.eniu a+ vieii de 0a.i+ie.
5esi,ur, .u+te c/s/torii nu cores*und cu e8actitate acestor cate,orii iar nu.eroase
tr/s/turi se su*ra*un.
Intrarea n rolul de p/rinte
)*ariia co*ii+or 3n viaa oric/rui cu*+u re*re7int/ unu+ dintre eveni.ente+e de
via/ care, con0or. sca+ei *re7entate .ai sus, are ca e0ect tr/irea unui nive+ *uternic de
stres +a nive+u+ individu+ui. )ceast/ situaie nu este de+oc sur*rin7/tor av2nd 3n vedere c/
a deveni */rinte i.*+ic/ nu.eroase schi.4/ri 3n ceea ce *rive-te sti+u+ de via/, o
reducere .a6or/ a ti.*u+ui +i4er -i, .ai a+es, o cre-tere considera4i+/ a res*onsa4i+it/ii.
!u este +i*sit de i.*ortan/ 0a*tu+ c/ acu. se *roduce o i.*ortant/ schi.4are de
ro+: p/rinii se autodefinesc -i sunt definii de ceilati ca ocupnd rolurile de mam/ i tat/.
P/rinii care au co*ii .ici au .ai *uin ti.* *entru ce+/+a+t Aee, 1""'B: ei discut/ 3ntre
ei cu a*roa*e (0T .ai *uin dec2t cu*+uri+e care nu au co*ii, iar .a6oritatea discuii+e
sunt concentrate 3n 6uru+ *ro4+e.e+or co*i+u+ui. Ei au .ai *uin ti.* *entru a se i.*+ica
3.*reun/ 3n activit/i de rutin/, .ai *uin ti.* -i dis*oni4i+itate *entru inti.itate -i se8.
Pe de a+t/ *arte, se constat/ -i un a-a-nu.it sindrom al:cuibului !ol;" 3n care
satis0acia .arita+/ cre-te du*/ ce -i u+ti.u+ co*i+ a */r/sit casa */rinteasc/ AEysenc<,
1""0B. 1actorii enu.erai aici ne a6ut/ s/ e8*+ic/. re7u+tate+e unor studii rea+i7ate 3n
societatea vest-euro*ean/ care arat/ 0a*tu+ c/ a*ariia *ri.u+ui co*i+ are ca e0ect o
sc/dere dra.atic/ a satis0aciei .arita+e Ae.,. Rei4stein S Richards, 1""2B. )cest e0ect
advers *oate 0i constatat indi0erent de a*artenena re+i,ioas/, ras/ sau nive+ educaiona+.
:otu-i, e+ este resi.-it .ai *uternic de c/tre 0e.ei dec2t de 4/r4aiC de .u+te ori .a.a
s*er/ c/ tat/+ se va i.*+ica .ai .u+t 3n 3n,ri6irea co*i+u+ui, ceea ce de o4icei se
dovede-te o s*eran/ 0a+s/ ARu4+e et a+., 1"$$B. >/sura 3n care */rinii *ot se ada*tea7/
cu .ai .u+t sau succes +a a*ariia unui co*i+ de*inde de o .u+titudine de 0actori:
&2
QRApartenen(a sociala a prin(ilor. Studii+e rea+i7ate 3n u+ti.ii ani *un 3n eviden/
0a*tu+ c/ *ersoane+e care 0ac *arte din ;or<ing-class *re7int/ un nive+ .ai sc/7ut de
insatis0acie re+ativ +a situaia *arenta+/ dec2t *ersoane+e din c+asa de .i6+oc ARusse++,
1"#'B. O *osi4i+/ e8*+icaie const/ 3n 0a*tu+ c/ a deveni */rinte are *ro4a4i+ .u+t .ai
.u+te e0ecte di7ru*tive asu*ra carierei 0e.ei+or din aceast/ c+as/. ?n *+us, ,radu+ de
satis0acie *e care 0e.eia 3+ resi.te 3n 3nde*+inirea ro+u+ui s/u de .a./ are un .are
i.*act asu*ra reacii+or ei 0a/ de co*ii.
QRUn studiu rea+i7at 3n SU) AEri<son, 200'B arat/ 0a*tu+ c/ este .u+t .ai *ro4a4i+
ca *ro*rii co*ii s/ 0ie res*in-i de .a./ atunci c2nd aceasta nu este satis0/cut/ de ro+u+
s/u. ?n consecin/, cre-te *ro4a4i+itatea ca ace-tia s/ de7vo+te un co.*orta.ent di0ici+ de
contro+at.
Vrsta yi situa(ia financiar a prin(ilor este i.*ortant/ *entru deter.inarea
.odu+ui 3n care ace-tia se ada*tea7/ +a situaia de a avea un co*i+. Cu*+uri+e tinere cu o
situaie 0inanciar/ 4un/ tind s/ 0ie .ai 0ericite dec2t cu*+uri+e .ai 3n v2rst/ -i cu o
situaie 0inanciar/ *recar/ Aee S >itche++, 1"$'B.
Calitatea rela(iei existente ntre prin(i nainte de nayterea copilului este un as*ect
0oarte i.*ortant. )ce+e cu*+uri care au o re+aie *siho+o,ic/ str2ns/ se ada*tea7/ .ai
4ine +a a*ariia co*i+u+ui. 5e e8e.*+u, cu*+uri+e caracteri7ate de interaciuni *o7itive 3n
ti.*u+ +uni+or de sarcin/ -i care dovedesc res*ect unu+ 0a/ de ce+/+a+t atunci c2nd a*ar
con0+icte, 0ac 0a/ cu .ai .u+t succes ro+u+ui de */rinte AEeinic<e S Huthrie, 1""2B.
?n cu*+uri+e 3n care e8ist/ 3ncredere unu+ 3n ce+a+a+t, tat/+ are o atitudine .u+t .ai
*o7itiv/ 0a/ de ro+u+ s/u iar .a.a se co.*ort/ cu .ai .u+t/ c/+dur/ 0a/ de co*i+ ACo8
et a+., 1"$"B. Sarcina .a6ora a */rini+or const/ 3n socia+i7area co*ii+or -i, +a r2ndu+ +or,
pritii sunt socializti de copii. 6ai ales &n cuplurile care #i-au dorit mult un copil"
apariia copilului consolidea% relaia marital. >u+i cercet/tori consider/ c/, *entru
a.4ii */rini, e8*eriena *arenta+/ +e *er.ite acestora s/ retr/iasc/ A-i, eventua+, s/
re7o+veB cri7e+e de de7vo+tare anterioare *rin care au trecut.
E8ist/ .ai .u+te .otive *entru care adu+ii doresc s/ ai4/ co*ii A:urner S
Ee+.s, 1"$%B:
QR?n *ri.u+ r2nd, co*ii o0er/ un senti.ent a+ 3.*+inirii.
QR?n a+ doi+ea r2nd, co*ii dau */rini+or oca7ia s/ o0ere -i s/ *ri.easc/ dra,oste.
QR?n a+ trei+ea r2nd, a avea co*ii re*re7int/ o e8*ectaie cu+tura+/ 3n .u+te societ/i, 0iind
va+ori7at/ ca atare.
&%
QR?n a+ *atru+ea r2nd, co*iii con0er/ */rini+or +or un senti.ent a+ va+orii -i i.*ortanei
*ersona+e.
:otodat/, *rin a*ariia -i cre-terea co*i+u+ui */rinii e8*eri.entea7/ o nou/
ca*acitate socia+/: *osi4i+itatea -i o4+i,a-ia de a-si e8ercita autoritatea. >odu+ 3n care
acesta este 3ncor*orat/ 3n viaa de 0a.i+ie are i.*+icaii i.*ortante at2t asu*ra de7vo+t/rii
co*i+u+ui, c2t -i asu*ra re+aiei */rini-co*ii.
Divor(ul
5ivoru+ a devenit un eveni.ent 0oarte o4i-nuit 3n societatea .odern/. ?n anu+
2000, 3n Ro.2nia se esti.a c/ 1",1 T dintre c/s/torii se ter.ina cu un divor, '0T 3n
>area ritanie, iar ci0re+e sunt se.ni0icativ .ai .ari 3n State+e Unite. Rata divoru+ui
este 3na+t/ .ai a+es 3n ti.*u+ *ri.i+or cinci ani du*a c/s/torie, a+te *erioade UcriticeK
0iind +a 1(, res*ectiv 2( de ani du*/ c/s/torie AHross, 1""&, c0. Eri<son, 200'B.
a. Efectele negative ale divor(ului
)-a cu. se o4serv/ din sca+a *re7entat/ .ai sus, divoru+ este a*reciat ca a+
doi+ea eveni.ent susce*ti4i+ s/ conduc/ +a tr/irea unui nive+ de stress e8tre. de *uternic
AEo.es S Rahe, 1"&#B. 5ate de o4servaie arat/ 0a*tu+ c/ *ersoane+e divorate au .ai
.u+te *ro4+e.e de s/n/tate 0i7ic/ -i .enta+/ dec2t *ersoane+e c/s/torite Aapud Eri<son,
200'B.
>ai .u+t dec2t at2t, e8ist/ statistici care indic/ 0a*tu+ c/ starea ,enera+/ de
s/n/tate a *ersoane+or divorate este chiar .ai *recar/ dec2t a *ersoane+or v/duve sau a
ce+or care nu au 0ost niciodat/ c/s/torite.
Unu+ dintre *ri.e+e studii rea+i7ate *e *o*u+aia a.erican/ Arad4urn, 1"&"B -i-a
*ro*us s/ veri0ice 3n ce .asur/ e8ist/ core+aii *o7itive 3ntre nive+u+ senti.entu+ui de
0ericire -i statusu+ .arita+. Re7u+tate+e o4inute au indicat 0a*tu+ c/ %(T dintre 4/r4aii
c/s/torii -i %$T dintre 0e.ei+e c/s/torite au a*reciat c/ sunt Ufoarte fericiiK, un scor
.u+t .ai 3na+t dec2t ci0re+e o4inute *entru *ersoane care nu au 0ost niciodat/ c/s/torite
A1$T *entru 4/r4ai -i *entru 0e.eiB.
?n schi.4, un *rocent se.ni0icat .ai .are de *ersoane niciodat/ c/s/torite
a0ir./ c/ sunt J0oarte 0ericiteK s*re deose4ire de *ersoane+e se*arate, divorate sau
v/duve. ;a ce+/+a+t ca*/t a+ sca+ei, .ai *uin de 10T dintre *ersoane+e c/s/torite a0ir.au
&'
0a*tu+ c/ Jnu sunt prea fericiK, co.*arativ cu *este %0T dintre *ersoane+e divorate -i
'0T dintre *ersoane+e des*/rite. )ceste re7u+tate se *ot datora 0ie 0a*tu+ui c/ divoru+
*roduce senti.ente ne,ative -i de ne0ericire dar, *e de a+t/ *arte, este de ase.enea
*osi4i+ ca *ersoane+e cu tendine de*resive s/ *re0ere s/ a+ea,/ divoru+.
Efectele negative al divor(ului depind de o varietate de factori:
uun< A1""&, *.%#1, c0. Eri<son, 200'B arat/ c/ *ersoane+e care au avut o re+aie
.ai *uin *ro0und/ cu 0ostu+ +or *artener, care iau iniiativa de a se des*/ri sau
de a divora, care sunt 4ine inte,rate 3n ree+e socia+e -i care au 3n *re7ent o re+aie
inti./ satis0/c/toare, sunt re+ativ .ai *uin a0ectate. ?n *+us, anu.ite
caracteristici de *ersona+itate cu. sunt un nive+ .ai 3na+t a+ sti.ei de sine,
inde*endena, to+erana +a schi.4are -i a c/ror atitudine care 0avori7ea7/
e,a+itatea ro+uri+or de se8, *ot s/ 0ac/ 0a/ .ai 4ine situaiei de a 0i divorat.
I.*actu+ *e care divoru+ 3+ are asu*ra ce+or doi *arteneri di0er/ 3n ca7u+
4/r4ai+or -i a+ 0e.ei+or. ?n .u+te ca7uri, 0e.ei+e sunt ce+e care su0er/ .ai .u+t.
Unu+ dintre .otive se re0er/ +a 0a*tu+ c/, de o4icei, 0e.ei+e *ierd .ai .u+t din
*unct de vedere 0inanciar -i, 3n *+us, tre4uie s/ acce*te s/ 0ac/ 0a/ unor
res*onsa4i+it/i *arenta+e .u+t .ai .ari ARutter S Rutter, 1""2B.
Pe de a+t/ *arte, *roceduri+e de divor sunt .ai rar iniiate de 4/r4aii care, de
o4icei, au ree+e de su*ort socia+ .u+t .ai s+a4e dec2t a+e 0e.ei+or AHross, 1""&B.
b. Etapele divorului
Pe *arcursu+ se*ar/rii -i a+ divoru+ui, *ersoane+e care divorea7/ trec *rin .ai .u+te
stadii. 5e e8e.*+u, ohannon A1"#0B descrie ast0e+ stadii+e *rin care trece de o4icei un
cu*+u care divorea7/ :
<.ivorul emoional: re+aia .arita+/ se de7inte,rea7/ din *unct de vedere e.oiona+, ca
ur.are a con0+icte+or -i co.*orta.ente+or ne,ative, incri.inarea, +i*sa a0eciunii -i a
susinerii.
Q.ivorul le!al: c/s/toria se des0ace din *unct de vedere o0icia+ -i +e,a+.
QR.ivorul economic: *arta6area 4unuri+or cu*+u+ui divorat.
QR.ivorul co-parental: are +oc +uarea unor deci7ii cu *rivire +a as*ecte +e,ate de custodia
co*ii+or -i re,+e.entarea dre*turi+or *arenta+e.
QR.ivorul comunitar: au +oc .odi0ic/ri necesare +a nive+u+ re+aii+or cu 0a.i+ia -i
*rietenii.
&(
QR.ivorul fi%ic: ce+e doua *ersoane divorate se ada*tea7/ se*arat +a noua situaie
socia+/.
Ca -i 3n ca7u+ a+tor teorii stadia+e, se *une 3ntre4area dac/ toate cu*+uri+e care
divorea7/ trec *rin aceste stadii 3n ordinea *reci7at/ .ai sus.
E0ecte+e divoru+ui de*ind 3ntr-o 0oarte .are .asur/ de ti*u+ de *ersona+itate a+
*ersoane+or i.*+icate, de natura re+aii+or anterioare dintre e+e, de e8istena unei a+te
re+aii inti.e -i a unei ree+e socia+e *uternice. ?n .u+te ca7uri, a-a cu. a. v/7ut .ai
sus, date+e de o4servaie arat/ c/ *ersoane+e divorate sunt .ai *uin 0ericite -i .ai
stresante dec2t *ersoane+e care nu au trecut *rin aceast/ e8*erien/. E8*+icaii+e *entru
aceast/ stare de 0a*t sunt .u+ti*+e: ea *oate 0i o consecin/ a 0a*tu+ui c/ divoru+
re*re7int/ un 0actor de stres, dar -i a 0a*tu+ui c/ *ersoane+e care tr/iesc di0erite ti*uri de
e8*eriene stresante sunt ce+e .ai *redis*use s/ a+ea,/ divoru+.
Pierderea partenerului de via(
)-a cu. se o4serv/ din sca+a de eva+uare a i.*actu+ui ce+or '% de eveni.ente de
via/ a.intite .ai sus AEo+.es S Rahe, 1"&#B, decesu+ *arteneru+ui de via/ este
considerat eveni.entu+ cu ce+ .ai *uternic i.*act ne,ativ asu*ra individu+ui. E8ist/ .ai
.u+te as*ecte care e8*+ic/ de ce *entru .a6oritatea *ersoane+or c/s/torite, dis*ariia
sou+ui sau soiei 3nsea.n/ o traum emoional considerabil.
?n *ri.u+ r2nd, decesu+ *arteneru+ui de via/ 3nsea.n/, de 0a*t, pierderea relaiei
centrale din viaa unei persoane. ?n *+us, acest eveni.ent antrenea7/ sc)imb/ri majore
3n .odu+ 3n care este or,ani7at/ viaa *arteneru+ui su*ravieuitor. !u 3n u+ti.u+ r2nd,
v/duvia are un i.*act .a6or asu*ra identit/ii sociale a persoanei 3n cau7/, care tre4uie
s/ renune +a ro+u+ de *artener 3ntr-o re+aie .arita+/ -i tre4uie acu. s/ ado*te ro+u+ de
v/duv sau v/duv/.
)ceste schi.4/ri *un *ro4+e.e *articu+are .ai a+es 3n ace+e societ/i 3n care viaa
socia+/ ,ravitea7/ .ai a+es 3n 6uru+ cu*+uri+or c/s/torite. Stroe4e et a+. A1""%B arat/ c/
*ierderea sou+ui sau soiei *oate s/ a0ecte7e 0uncionarea socia+/ a sou+ui su*ravieuitor
3n .ai .u+te .oduri:
<=3ierderea suportului social i emoional: care re*re7int/ de 0a*t *rinci*a+a *ierdere.
Pierderea *rinci*a+u+ui .i6+oc de validare social a judecilor personale *arteneru+ de
&&
via/ 0iind ce+ care o0er/ su*ortu+ necesar -i 3ncrederea individu+ui 3n corectitudinea
*ro*rii+or *uncte de vedere.
QR3ierderea suportului material, dar si a su*ortu+ui 3n rea+i7area di0erite+or sarcini: 3n
.a6oritatea c/snicii+or, e8ist/ o anu.it/ di0ereniere a ro+uri+or, 3n care sou+ -i soia au
res*onsa4i+itatea di0erite+or sarcini -i activit/iC dis*ariia unuia dintre soi 3nsea.n/ c/
sou+ su*ravieuitor tre4uie s/ *reia sarcini+e care anterior erau rea+i7ate de acesta.
3ierderea protec(iei sociale: *arteneru+ nu .ai 3-i *oate a*/ra sou+ sau soia de
a,resivitatea sau trata.entu+ nedre*t a+ a+tor *ersoane.
a. Etapele perioadei de doliu
5i0erii autori au 3ncercat s/ descrie st/ri+e e.oiona+e *rin care trece *ersoana
care 3-i *ierde *arteneru+ de via/. Ra.say S de Hroot A1"##B arat/ c/ 3n ce+e .ai .u+te
ca7uri *ot 0i descrise reacii s*eci0ice +a aceast/ *ierdere .a6or/, 3ns/ ordinea a*ariiei +or
nu este *redicti4i+/:
<=starea de #oc sau amoreal8
<=de%or!ani%are sau o inabilitate de a-#i planifica viaa raional8
<=ne!area /de exemplu" a#teptarea soului disprut s se &ntoarc acas08
<=depresia8
<=vina de a-#i fi ne!li+at partenerul disprut sau de a nu &l fi tratat bine8
<=anxietate #i teama de viitor8
<=a!resivitatea /de exemplu" fa de medici sau chiar membrii familiei08
<=acceptarea situaiei de fapt8
QRreinte,rarea sau reor,ani7area vieii *ersoanei v/duve.
Chiar dac/ se a0ir./ adesea 0a*tu+ c/ u+ti.u+ stadiu a+ do+iu+ui i.*+ic/
recu*erarea -i revenirea du*/ e8*eriena *ierderii *arteneru+ui, recu*erarea este e8tre.
de di0ici+/ sau nu este 3ntotdeauna *osi4i+/. >ai a+es atunci c2nd a e8istat un ata-a.ent
0oarte *uternic 3ntre soi, i.*+icarea e.oiona+/ *oate s/ continue *e *arcursu+ 3ntre,ii
viei.
b. Date de observa(ie yi rezultate ale cercetrilor de teren
>a6oritatea ce+or care trec *rin e8*eriena *ierderii *arteneru+ui de via/, tr/iesc o
serie de reacii de durere -i tristee care durea7/ chiar -i .u+i ani du*/ acest eveni.ent.
:otu-i, *ierderea este su*ortat/ .ai u-or atunci c2nd *ersoana care a .urit a 0ost 4o+nav/
&#
un ti.* 3nde+un,at sau dac/ este vor4a des*re o *ersoan/ .ai 3n v2rst/C de .u+te ori, 3n
ca7u+ unei *ersoane tinere, *ierderea este cu totu+ nea-te*tat/, *rovoc2nd reacii
su*+i.entare AStroe4e S Stroe4e, 1"$#B.
!u.eroase date statistice arat/ c/ *ersoane+e care tr/iesc e8*eriena *ierderii
*arteneru+ui de via/ *re7int/ un risc crescut de a su0eri +a r2ndu+ +or de ciro7/, accidente
coronariene, atacuri cere4ra+e etc. Riscu+ .orii *re.ature a sou+ui su*ravieuitor este
.ai .are 3n ca7u+ 3n care acesta este .ai *uin inte,rat socia+ iar sou+ sau soia dis*arut/
era *ersoana 3n care avea cea .ai .are 3ncredere. 5e o4icei, 3n acest ca7, este vor4a
des*re *ersoane care au o reea socia+/ de di.ensiuni .ici -i, 3n ,enera+, sunt .ai *uin
i.*+icai 3n activit/i socia+e.
c. Diferen(e ntre brba(i yi femei
Se a0ir./ adesea c/ *entru .a6oritatea 4/r4ai+or, *ierderea *artenerei de via/
este o e8*erien/ .u+t .ai ,reu de su*ortat dec2t *entru o 0e.eie. Unu+ dintre .otive se
re0er/ +a 0a*tu+ c/ *entru .u+i 4/r4ai soia re*re7int/ de 0a*t unicu+ *rieten a*ro*iat, 3n
ti.* ce 0e.ei+e au de o4icei un cerc .u+t .ai +ar, de *rieteni. Un a+t .otiv se re0er/ +a
0a*tu+ c/ .u+i 4/r4ai nu au de*rinderi+e necesare A,/tit, 3ntreinerea +ocuineiB *entru a
se 3n,ri6i 3n .od cores*un7/tor. 5e o4icei, 4/r4aii r/.2n v/duvi +a o v2rst/ .ai 3naint/
dec2t 0e.ei+e -i este .ai ,reu *entru ei s/ 0ac/ 0a/ situaiei. Ca ur.are, este de a-te*tat
s/ su0ere de di0erite *ro4+e.e de s/n/tate -i s/ creasc/ riscu+ de deces. Aapud Eri<son,
200'B.
Pentru o 0e.eie, e0ectu+ *ierderii *arteneru+ui de*inde 3n .are ./sur/ de natura
re+aiei *e care a avut-o cu sou+ s/u. >ai a+es 0e.ei+e care s-au de0init *e e+e 3nse+e 3n
0uncie de sou+ +or tr/iesc senti.entu+ de *ierdere a identit/ii -i, 3n ,enera+, +e este 0oarte
,reu s/ se ada*te7e noii situaii. 5e ase.enea, se o4serv/ 0a*tu+ c/ 0e.ei+e care au re+aii
str2nse cu a+te *ersoane A3n s*ecia+ cu *ro*rii co*iiB reu-esc s/ se a6uste7e .ai 4ine
situaiei A1ie+d S >in<+er, 1"$$B.
O a+t/ di0eren/ 3ntre se8e se re0er/ +a 0a*tu+ c/ este .ai *uin *ro4a4i+ ca 0e.ei+e
s/ se rec/s/toreasc/. Pe de a+t/ *arte, *entru 4/r4ai o nou/ c/s/torie este o o*iune
0avori7at/ av2nd 3n vedere c/ *entru ei este .ai di0ici+ s/ rea+i7e7e a*ro*ierea
*siho+o,ic/ cu *ersoane din a0ara c/.inu+ui. ?n societatea .odern/, se *are c/ o *arte
dintre aceste di0erenieri 3ntre se8e se esto.*ea7/ tre*tat ca ur.are a re-eva+u/rii
societa+e a ro+uri+or de ,en.
&$
omajul
!u este de+oc sur*rin7/tor 0a*tu+ c/ e0ecte+e *siho+o,ice a+e -o.a6u+ui tind s/ 0ie
e8tre. de ne,ative. Co.*arativ, s*re deose4ire de *ersoane+e care au un +oc de .unc/
sta4i+, -o.erii resi.t un nive+ .ai .u+t .ai 3na+t de stress ne,ativ Acu scoruri de a*roa*e
-ase ori .ai 3na+teB, cu senti.ente de an8ietate, de*resie, inuti+itate, +i*s/ de s*eran/,
de7nade6de etc.
?n .od o4i-nuit, -o.a6u+ are ca re7u+tat o c/dere ra*id/ a st/rii de 4ine
*siho+o,ic/ care se deteriorea7/ a*oi tre*tatC u+terior, +a a*ro8i.ativ -ase +uni de +a
*ierderea +ocu+ui de .unc/, acesta se sta4i+i7ea7/ -i a*are o 7on/ de *+atou, de stare
*siho+o,ic/ *roast/ A=arr, 1"$#, c0. Eri<son, 200'B. 5e ase.enea, -o.a6u+ are e0ecte
ne,ative -i *e *+an 0i7ic. >oser et a+. A1"$'B a rea+i7at un studiu +on,itudina+ A*e un
interva+ de 10 aniB, ur./rind un +ot de 4/r4ai a c/ror v2rste erau cu*rinse 3ntre 1( -i ('
ani +a 3nce*utu+ *erioadei.
S-a o4servat c/ *ersoane+e care erau -o.ere +a 3nce*utu+ studiu+ui au *re7entat o
tendin/ .u+t .ai *uternic/ de a deceda 3n cursu+ studiu+ui ca ur.are a unor acte
suicidare sau cancer *u+.onar. )-a cu. arat/ =arr A1"$#B cre-terea riscu+ui de cancer
*u+.onar *oate s/ creasc/ datorit/ 0a*tu+ui c/ -o.erii tind s/ 0u.e7e se.ni0icativ .ai
.u+t dec2t *ersoane+e care au un +oc de .unc/. ?n ciuda 0a*tu+ui c/ -o.a6u+ are 3n
,enera+ e0ecte ne,ative, intensitatea acestora de*inde de circu.stane+e s*eci0ice 3n care
se ,/seste *ersoana -o.er/. )st0e+, e0ecte+e -o.a6u+ui sunt *uternice 3n s*ecia+ 3n ca7u+
*ersoane+or s/race, de v2rst/ .i6+ocie care, de o4icei, tre4uie s/ 3ntrein/ o 0a.i+ie
nu.eroas/ -i are -anse .ici de a--i ,/si un nou +oc de .unc/. ?n contrast, -o.a6u+ *oate
avea un i.*act .ai *uin i.*ortant *entru cineva care are o situaie econo.ic/ 4un/ -i
care ar 0i ur.at s/ se *ensione7e 3n scurt ti.*. 5e 0a*t, =arr A1"$#B arat/ c/ +a
a*ro8i.ativ 10T dintre -o.erii care au +ucrat 3n condiii 0oarte ,re+e de .unc/
Ae8..ineri, sudoriB se constat/ de 0a*t o a.e+iorare a st/rii de s/n/tate du*/ *ierderea
+ocu+ui de .unc/. E8*+icaia const/ 3n 0a*tu+ c/ .ediu+ 3n care +ucrau *roducea e0ecte
ne,ative asu*ra s/n/t/ii 0i7iceC 3n *+us, +a une+e *ersoane se constat/ chiar o a.e+iorare a
s/n/t/ii *sihice. .e obicei" #oma+ului are multiple efecte ne!ative asupra sntii
fi%ice #i psihice. >arr /1?1@0 identific un numr de nou factori de mediu care
afectea% starea de bine psiholo!ic #i fi%ic #i care sunt afectai ne!ativ de #oma+:
QR*esursele financiare: *ersoane+e -o.ere au de o4icei .ai *uini 4ani +a dis*o7iie.
&"
QRAca%ii pentru control: *ersoane+e -o.ere au oca7ii .ai *uine *entru a se co.*orta
a-a cu. doresc sau a+e, ei 3n-i-i.
QRAca%ii pentru utili%area propriilor cuno#tine7 acestea descresc 3n ,enera+ ca re7u+tat
a+ -o.a6u+ui.
QRAbiective -i sarcini solicitate: -o.a6u+ reduce cerine+e -i so+icit/ri+e +a care tre4uie s/
r/s*und/ *ersoana -i *oate 0ace co.*orta.entu+ s/u .ai *uin c+ar direcionat -i orientat
s*re sco*.
QR9arietatea: viaa de 0iecare 7i a *ersoane+or care traversea7/ o *erioad/ de -o.a6 este
de o4icei .ai tern/, cu o varietate .ai sc/7ut/ dec2t a *ersoane+or 3ncadrate 3n .unc/.
QR)ecuritate fi%ic/: 3n .u+te ca7uri, -o.a6u+ aduce ,ri6i su*+i.entare *rivind *osi4i+itatea
de a--i *ierde +ocuina sau de a *utea *+/ti 0acturi+e *entru co.4usti4i+ -i e+ectricitate.
QRAportunit/i pentru relaii -i comunicare interpersonal/: *ersoane+e -o.ere au de
o4icei contacte socia+e cu .ai *uine *ersoane dec2t *ersoane+e an,a6ate 3n .unc/.
QRma!inea clar asupra contextului de via: *ersoane+e -o.ere au o i.a,ine destu+ de
nec+ar/ nu doar des*re viitor, c2t -i des*re *re7ent AJrostu+ 3n via/KB dec2t *ersoane+e
3ncadrate 3n .unc/.
QR3o%iie social valori%at: *ersoane+e -o.ere *ierd ro+u+ a*ro4at socia+ *e care 3+
3nde*+ineau atunci c2nd ocu*au un +oc de .unc/, una dintre ur./ri+e i.*ortante 0iind
reducerea sti.ei de sine.
Unu+ dintre re7u+tate+e *rinci*a+e+e a+e studii+or +ui =ar se re0er/ +a 0a*tu+ c/
ace+e *ersoane care reu-esc s/ 3-i construiasc/ un sti+ de via/ care i.*+ic/ varietate,
*osi4i+itatea de contro+ asu*ra di0erite+or situaii, de uti+i7are a cuno-tine+or -i a
de*rinderi+or *e care *ersoana +e *osed/, care au o4iective c+are -i so+icitare de a se
an,a6a 3n di0erite ti*uri de sarcini, oca7ii *entru contact socia+ -i o *o7iie socia+/
va+ori7at/ reu-esc s/ 0ac/ 0a/ .ai u-or e8*erienei -o.a6u+ui. Conc+u7ii si.i+are au
o0erit .u+te a+te studii: -o.erii care reu-esc s/ 3-i ,/seasc/ -i s/ 3nde*+ineasc/ ro+uri
satis0ac/toare 3n co.unitatea din care 0ac *arte, 3n or,ani7aii re+i,ioase sau *o+itice etc.
au o stare *siho+o,ic/ .ai 4un/ -i -anse .ai .ari de a 0ace 0a/ 3n .od *o7itiv acestei
situaii de via/.
#0
2.2.3. Chestionarul de interapreciere a nevoilor yi atitudinilor sexual-afective
/adaptare de . 6itrofan" 1?14" dup nventar de atitudini fa de sexualitate
4BsencC0
@2rst/L Se8L
5urata c/s/torieiL
)cest chestionar este anoni. *entru a 3ncura6a r/s*unsuri+e sincere. Citii 0iecare
3ntre4are cu atenie, a*oi 3ncercuii r/s*unsu+ UdaK sau UnuK A*e 0oaia de r/s*unsB, 3n
con0or.itate cu ceea ce vi se *otrive-te dv. -i *arteneru+ui dv. 5ac/ nu v/ *utei decide,
3ncercuii r/s*unsu+ UIK. !u e8ist/ r/s*unsuri ,re-ite sau corecte. !u v/ ,2ndii *rea .u+t
+a 0iecare 3ntre4areC 3ncercai s/ dai un r/s*uns i.ediat, care s/ re*re7inte senti.ente+e
-i */reri+e dv. asu*ra 0iec/rei chestiuni.
1. Consider c/ se8u+ o*us te res*ect/ .ai .u+t dac/ nu e-ti *rea 0a.i+iar cu e+.
Parteneru+ .eu consider/ c/ se8u+ o*us te res*ect/ .ai .u+t dac/ nu e-ti *rea
0a.i+iar cu e+.
2. :re4uie s/ a. condiii *er0ecte *entru a ./ e8cita se8ua+.
Parteneru+ .eu tre4uie s/ ai4/ condiii *er0ecte *entru a se e8cita se8ua+.
%. Sunt satis0/cut de viaa .ea se8ua+- a0ectiv/.
Parteneru+ .eu este satis0/cut de viaa sa se8ua+- a0ectiv/.
'. Sunt .ai de,ra4/ neatr/,/tor *entru se8u+ o*us.
Parteneru+ .eu se consider/ .ai de,ra4/ neatr/,/tor *entru se8u+ o*us.
(. >/ deran6ea7/ s/ v/d oa.enii 3.4/i-2ndu-se -i s/rut2ndu-se 3n *u4+ic.
Parteneru+ .eu este deran6at s/ vad/ oa.eni 3.4r/i-2ndu-se -i s/rut2ndu-se 3n
*u4+ic.
&. E.oii+e se8ua+e 3.i sunt uneori ne*+/cute.
Parteneru+ui .eu 3i sunt uneori ne*+/cute e.oii+e se8ua+e.
#1
#. Ceva +i*se-te 3n viaa .ea se8ua+/.
Parteneru+ui .eu 3i +i*se-te ceva 3n viaa sa se8ua+/.
$. ). 0ost de7i+u7ionat 3n dra,oste.
Parteneru+ .eu a 0ost de7i+u7ionat 3n dra,oste.
". >-a. si.it A./ si.tB vinovat de une+e e8*eriene se8ua+e.
Parteneru+ .eu s-a si.it Ase si.teB vinovat de une+e e8*eriene se8ua+e.
10. ). e.oii se8ua+e *uternice, dar c2nd a. oca7ia nu *ar s/ *ot s/ ./ e8*ri. *e
.ine 3nsu.i.
Parteneru+ .eu *are s/ ai4/ e.oii *uternice se8ua+e, dar c2nd are oca7ia nu *oate
s/ se e8*ri.e *e sine 3nsu-i.
11. In0+uena */rini+or .-a inhi4it se8ua+.
Parteneru+ .eu a 0ost inhi4it se8ua+ de in0+uena */rini+or.
12. Co*iii ar tre4ui s/ 0ie 3nv/ai des*re se8ua+itate.
Parteneru+ .eu consider/ c/ ar tre4ui s/ 0ie 3nv/ai co*iii des*re se8ua+itate.
1%. E .ai 4ine s/ nu ai re+aii se8ua+e 3nainte de a te c/s/tori.
Parteneru+ .eu consider/ c/ e .ai 4ine s/ nu ai re+aii se8ua+e 3nainte de a te
c/s/tori.
1'. C2teodat/ e.oii+e se8ua+e ./ do.in/.
Parteneru+ .eu este do.inat c2teodat/ de e.oii+e se8ua+e.
1(. C2nd devin e8citat se8ua+ nu *ot s/ ./ ,2ndesc +a a+tceva dec2t +a satis0acie.
Parteneru+ .eu c2nd devine e8citat se8ua+ nu *oate s/ se ,2ndeasc/ +a a+tceva
dec2t +a satis0acie.
1&. !u-.i *+ace s/ 0iu s/rutat *rea des.
Parteneru+ui .eu nu-i *+ace s/ 0ie s/rutat *rea des.
1#. !-a. 3nv/at chestiuni de via/ dec2t 0oarte t2r7iu.
Parteneru+ .eu n-a 3nv/at chestiuni de via/ dec2t 0oarte t2r7iu.
1$. ?.i *+ace U6ocu+ eroticK-i 3n a0ara actu+ui se8ua+.
Parteneru+ui .eu 3i *+ace U6ocu+ eroticK -i 3n a0ara actu+ui se8ua+.
1". C2teodat/ devin nervos, s*eriat, c2nd ./ ,2ndesc +a se8ua+itate.
Parteneru+ .eu devine nervos, s*eriat, c2nd se ,2nde-te +a se8ua+itate.
20. >/ si.t *rost s/ vor4esc des*re se8ua+itate.
Parteneru+ .eu se si.te *rost s/ vor4easc/ des*re se8ua+itate.
21. :inerii ar tre4ui s/ 3nvee des*re se8ua+itate *rin *ro*ria +or e8*erien/.
#2
Parteneru+ .eu consider/ c/ tinerii ar tre4ui s/ 3nvee des*re se8ua+itate *rin
*ro*ria +or e8*erien/.
22. Cred c/ uneori 0e.eia ar tre4ui s/ ai4/ iniiativa se8ua+/.
Parteneru+ .eu este de *arere c/ uneori 0e.eia ar tre4ui s/ ai4/ iniiativa se8ua+/.
2%. H+u.e+e se8ua+e ./ de7,ust/.
Parteneru+ .eu este de7,ustat de ,+u.e+e se8ua+e.
2'. O *ersoan/ ar tre4ui s/ 3nvee des*re dra,oste -i se8ua+itate tre*tat,e8*eri.ent2nd-o.
Parteneru+ .eu este de aceea-i */rere 3n aceast/ *rivin/.
2(. Consider c/ 4ar4ai+or +i se 3n,aduie .ai .u+t/ +i4ertate 3n se8ua+itate dec2t
0e.ei+or -i aceasta este un +ucru nor.a+.
Parteneru+ .eu este de aceea-i */rere 3n aceast/ *rivin/.
2&. 1e.ei+or ar tre4ui s/ +i se 3n,/duie aceea-i +i4ertate a e8*eriene+or se8ua+e ca -i
4/r4ai+or.
Parteneru+ .eu este de aceea-i */rere 3n aceast/ *rivin/.
2#. 5ra,ostea 3.i o0er/ cea .ai .are satis0acie 3n c/snicie.
Parteneru+ .eu consider/ c/ dra,ostea 3i o0er/ cea .ai .are satis0acie 3n
c/snicie.
2$. 1ide+itatea se8ua+/ 0a/ de *artener toat/ viaa e +a 0e+ de *roast/ ca ce+i4atu+.
Parteneru+ .eu este de aceea-i */rere 3n aceast/ *rivin/.
2". ?n actu+ se8ua+ sunt .ai cur2nd reticent -i *udic A*re0er +u.ina stins/, */tura
de *rotecie, */strarea *aria+/ a 3.4r/c/.intei.B
Parteneru+ .eu este .ai cur2nd reticent -i *udic 3n ti.*u+ actu+ui se8ua+ A*re0er/
+u.ina stins/, */tura de *rotecie sau */strarea *aria+a a 3.4r/c/.intei.B
%0. Consider c/ *arteneru+ .eu se8ua+ 3.i satis0ace co.*+et nevoi+e 0i7ice -i *sihice.
Cred c/ *arteneru+ .eu consider/ c/ 3i satis0ac co.*+et nevoi+e 0i7ice -i *sihice.
%1. ?.i *+ace o *arte c2t de +un,/ de 6oc erotic A*re+udiuB 3naintea actu+ui se8ua+.
Parteneru+ .eu *re0er/ o *arte c2t de +un,/ de 6oc erotic A*re+udiuB 3naintea
actu+ui se8ua+.
%2. ?.i vine u-or s/-i s*un *arteneru+ui .eu se8ua+ ce 3.i *+ace -i ce nu-.i *+ace
+a e+ AeaB c2nd 0ace. dra,oste.
Parteneru+ui .eu se8ua+ 3i vine u-or s/-.i s*un/ ce-i *+ace -i ce nu-i *+ace +a
.ine c2nd 0ace. dra,oste.
%%. )- vrea ca *arteneru+ .eu se8ua+ s/ 0ie .ai Ue8*ertK -i .ai Ue8*eri.entatK.
#%
Parteneru+ .eu ar dori ca eu s/ 0iu .ai Ue8*ertK -i .ai Ue8*eri.entatK.
%%. Pentru .ine caracteristici+e *siho+o,ice a+e *arteneru+ui se8ua+ sunt .ai
i.*ortante dec2t ce+e 0i7ice.
Pentru *arteneru+ .eu caracteristici+e .e+e *siho+o,ice sunt .ai i.*ortante dec2t
ce+e 0i7ice.
%(. >/ si.t .ai *uin co.*etent se8ua+ dec2t *rietenii .ei.
Parteneru+ .eu se si.te .ai *uin co.*etent se8ua+ dec2t *rietenii +ui AeiB.
%&. 5e o4icei, ./ si.t a,resiv cu *arteneru+ .eu.
Parteneru+ .eu este, de o4icei, a,resiv cu .ine.
%#. Potrivirea se8ua+/ 0i7ic/ este cea .ai i.*ortant/ *arte a c/s/toriei.
Parteneru+ .eu este de aceea-i */rere 3n aceast/ *rivin/.
%$. )tracia 0i7ic/ e 0oarte i.*ortant/ *entru .ine.
)tracia 0i7ic/ e 0oarte i.*ortant/ *entru *arteneru+ .eu.
%". ?ntr-o uniune se8ua+/ tandreea e ca+itatea cea .ai i.*ortant/.
Parteneru+ .eu este de aceea-i */rere 3n aceast/ *rivin/.
'0. Pre0er ca *arteneru+ .eu s/ hotarasc/ re,u+i+e 6ocu+ui erotico-se8ua+.
Parteneru+ .eu *re0er/ ca eu s/ hot/r/sc re,u+i+e 6ocu+ui erotico-se8ua+.
'1. !evoia contro+/rii na-teri+or ./ deran6ea7/ c2nd 0ac dra,oste, *entru c/ 0ace ca
totu+ s/ 0ie *+ani0icat -i cu Us2n,e receK.
Parteneru+ .eu este de aceea-i */rere 3n aceast/ *rivin/.
'2. !u *ot s/ discut chestiuni se8ua+e cu sou+ AsoiaB.
Sou+ AsoiaB nu *oate s/ discute chestinui se8ua+e cu .ine.
'%. !u .-ar tu+4ura *rea .u+t dac/ *arteneru+ .eu ar avea re+aii se8ua+e cu a+tcineva,
at2ta ti.* c2t s-ar 3ntoarce +a .ine.
Parteneru+ .eu nu s-ar tu+4ura *rea .u+t dac/ a- avea re+aii se8ua+e cu a+tcineva,
at2ta ti.* c2t .-a- 3ntoarce +a e+ AeaB.
''. 5e o4icei, a. re+aii se8ua+e:
aB de .ai .u+te ori *e 7iC
4B 3n 0iecare 7iC
cB de %-( ori s/*t/.2na+C
dB de 2 ori s/*t/.2na+C
eB o data s3*t/.2na+C
0B o data *e +unaC
#'
,B niciodat/.
'(. Idea+, a- *re0era s/ a. re+aii se8ua+e:
a, 4, c, d, e, 0, ,.
Parteneru+ .eu ar *re0era s/ ai4/ re+aii se8ua+e:
a, 4, c, d, e, 0, ,.
'&. AB). su0erit de i.*oten/:
aB niciodat/C
4B o dat/ sau de doua oriC
cB de .u+te oriC
dB deseoriC
eB 3ntotdeauna.
A1BPartenera .ea a su0erit de 0ri,iditate:
aB niciodat/C
4B o dat/ sau de doua oriC
cB de .u+te oriC
dB deseoriC
eB 3ntotdeauna.
'#. A1B). su0erit de 0ri,iditate:
a, 4, c, d, 0, ,.
Parteneru+ .eu a su0erit de i.*oten/:
a, 4, c, d, 0, ,.
'$. AB). su0erit de Ue6acu+are *recoceK:
aB 0oarte desC
4B desC
cB .ediuC
dB rarC
eB niciodat/.
Partenera .ea a6un,e +a or,as. 3n ti.*u+ actu+ui se8ua+:
aB 0oarte desC
4B desC
cB .ediuC
dB rarC
eB niciodat/.
#(
'". aB )*reciai t/ria o4i-nuia a dorinei se8ua+e a *arteneru+ui dv. de +a 10 A0oarte
*uternic/B +a 1 A0oarte s+a4/, ine8istent/B.
LLLLLLLLLLLLLLLLL.
4B )*reciati taria o4isnuita a dorintei dv. se8ua+e de +a 10 Aa4so+ute co*+esitoareB
+a 1 A0oarte s+a4a, a*roa*e ine8istentaB.
LLLLLLLLLLLLLLLLL.
(0. )*reciai t/ria in0+uene+or care v/ inhi4/ se8ua+ A.ora+-estetice, educaiona+e
etc.B de +a 10 Ateri4i+ de *uterniceB +a 1 A0oarte s+a4e -i a*roa*e ine8istenteB.
LLLLLLLLLLLLLLLLL.
)*reciai ace+a-i as*ect -i *entru *arteneru+ dv.
(1. Considerai uti+/ -i necesar/ cunoa-terea o4iectiv/ a *ro4+e.e+or dv. se8ua+e 3n
sco*u+ 3.4un/t/irii vieii dv. con6u,a+e *rin Us0at 0a.i+ia+KI
Ce */rere credei c/ are *arteneru+ dv. 3n aceast/ *rivin/I
NIVELURI DE INTERPRETARE
I.(titudini concepii autoperceptii reacii affective = 75 de itemi.
'spuns cu semnificaie negativ+
r/s*unsu+ UdaK +a ite.ii: 1,',(,$,11,1%,1&,1#,21,2%,2(,''A0-,BC
r/s*unsu+ UnuK +a ite.ii: 12,22,2',2&,2$,%#,%",(1C
'spuns cu semnificaie negativ A*uncta6 +a contro+B:
r/s*unsu+ KdaK +a ite.ii: 12,22,2',2&,2$,%#,%",'(Aa-4,c-dB,(1C
COTARE
0-( *uncte F de0iciene nese.ni0icative A3n core+aie -i cu coninutu+ ite.i+orBC
&-10 *uncte F de0iciene .oderateC
11-1( *uncte F de0iciene se.ni0icativeC
1&-20 *uncte F de0iciene ,rave 3n *+an atitudina+ -i *erce*tua+ Aauto -i
heteroorientateB F conce*ii ri,ide 3n e8tre.is.
II.>evoi si comportamente afectiv-sexuale = 83 itemi.
'spuns cu semnificaie negativ+
r/s*unsu+ UdaK +a ite.ii: 2,&,#,",10,1',1(,1",20,2",%%,%(,%&,'0AB,'2,'%,''A0,,B,
'&Ac,d,eB,'#Ac,d,0B,'"A1> *uncte 10-$ sau %-1B,'$Ac,d,eB, (0A*uncte 10-#BC
#&
r/s*unsu+ UnuK +a ite.ii: %,1$,2#,%0,%1,%2,%',%$,'0A1B,'1C
COTARE
0-10 *uncte F de0iciene u-oareC
11-20 *uncte F de0iciene .oderateC
21-%1 *uncte F de0iciene i.*ortante A,rave, accentuateB.
III.$nterapreciere+ 43 itemi x 7 ? 357 evaluri.
- coincidene+e de ras*uns F 1 *unct,
- coincidene+e *aria+e F 1 *unct,
- necoincidene F 1 *unct.
Se ca+cu+ea7/ *rocentua+ 3n ra*ort cu (1 ite.i:
- su.a coincidene+orC
- su.a coincidene+or *aria+eC
- su.a necoincidene+or.
INTERPRETARE
- coincidene A#(T-100TB F intercunoa-tere 4un/ -i 0. 4un/C
A3n core+aie cu natura -i se.ni0icaia eva+u/ri+orBC
- coincidene *aria+e A#(T-100TB F intercunoa-tere cu 0eno.ene de
distorsiuneC
- necoincidene A#(T-100TB F de0icite ,rave de intercunoa-tere.
>.@. )na+i7a co.*arativ/ a *rocente+or re+ev/ *onderea ,rade+or de intercunoa-tere -i,
i.*+icit, de dis0unciona+itate a0ectiv-se8ua+e 3n cu*+u.
E8e.*+u: 2#T coincidene V '2T coincidene *aria+e
%1T necoincidene V #%T.
Inter*retare: intercunoa-tere cu distorsiuni -i de0icite A*redo.in/ *er ,+o4a+ F
#%TB.
4. Dn model explicativ factorial al funcionalitii maritale
##
Pe 4a7a re7u+tate+or cercet/ri+or noastre *rivind dina.ica interaciona+/ 3n cu*+u+
.arita+, a. e+a4orate un .ode+ *sihosocia+ e8*+icativ -i .etodo+o,ic, AI. >itro0an,
1"$"B, *e care 3+ considera. un r/s*uns *osi4i+ 3n 3ne+e,erea, -i eva+uarea -i asistarea
s*ecia+i7at/ a 0eno.ene+or de de7or,ani7are 0a.i+ia+/. Ceea ce este de0initoriu *entru
acest .ode+ de a4ordare *sihosocia+/ este sensu+ s*eci0ic sin,u+ar, co.*arative cu a+
a+tor .ode+e, de recreere i dezvoltare a doa personalii de sex opus una cu pentru i
prin intermediul celeilalte de *e *o7iii simetrice , i.*+icate 3ntr-o re+aie .utua+/,
co.*+et/ -i *ro0und/, 4io*sihosocia+/. ?n cadtru+ acestui *rocess 0unciona+, evo+uia
ne,ativ/, di7ar.onic/ a interaciuni+or .utua+e, instituie un process de degradare
progresiv a structurii i funciilor 0a.i+ia+e, a+e c/rui .ecanis.e sunt de esena
*sihosocia+/. ?n interioru+ *rocesu+ui dis0unciona+ 0actorii: individua+i, inter*ersona+i, de
,ru* -i con6unctura+i Aincidenta+iB, rea+i7ea7/ o dina.ic/ -i un sti+ *articu+ar 3n evo+uia
0iec/rui cu*+u dis0unciona+. *izarmonia conjugal este generate de mecanisme care
vizeaz dezec)ilibre successive n balana global a cuplului A.ecanis.e de
interco.unicare -i co*artici*are deci7iona+-e8ecutorieB, cu consecine negative asupra
posibilitilor de intergratificare i interdezvoltare a posibilitilor maritale.
?n interioru+ *rocesu+ui dis0unciona+ se ierarhi7ea7/ o succesiune de dezec)ilibre su4
0or.a unor con0+icte intra*sihice individua+e -i inter*ersona+e, care devin cau7e
*ri.ordia+e A0actori deter.inaniB -i cau7e secundare A0actori de intreinere -i corecie a
de0icite+or interaciona+e .arita+eB.
Aactori determinai+ balana motivaional-afectiv aptitudini maritale i creativitate
interpersonal conjugal.
Consider/. ca factor primordial al dezorganizrii maritale producerea
dezec)ilibrului motvaional-afectiv interpersonal *rin ado*tarea -i e8ercitarea unor
co.*orta.ente de ro+ .arita+ care se a4at de +a nive+u+ de tre4uine, e8*ectaii -i as*iraii
.utua+e de U*arteneriat con6u,a+K. )ceste Ua4ateriK de +a *roiecii+e de necesitate a+e
0iec/rui *artener, se *ot datora unor 0actori individua+i, inter*ersona+i -i de un ,ru* a0+ai
+a un .o.ent dat 3ntr-o intercondiionare ne,ativ/.K>eta.or0o7e+eK senti.enu+ui de
dra,oste, 3n sens ne,ative, e8*ri.ate, 3n de,radarea, s/r/cirea, a*+ati7area -i, uneori,
dis*ariia sau convertirea 3n o*usu+ +or Asenti.ente+e de ur/, osti+itateB sunt consecina
direct/ a de7echi+i4re+or 4a+anei .otivaiona+e inter*ersona+e -i, 3n *ri.u+ r2nd, a ce+or
#$
*roduse 3n cmpul motivaional conjugal e8*ri.at *rin trebuinele de parteneriat
conjugal+
1. tre4uina de securi7are, so+idaritate -i a0i+iere a c/rei satis0acere asi,ur/ 0uncia de
susinere -i securi7are .utua+/ socia+/, a0ectiv/ -i .ora+/ a cu*+u+uiC
2. tre4uina de identi0icare, a c/rei satis0acere asi,ur/ 0uncia re0erenia+/, de con0ir.are -i
de de7vo+tare a *ersona+it/ii, *rin ra*orturi+e interse8eC
%. tre4uina de co.unicare, a*artenena -i ,rati0icaie .utua+/, *rin a0eciune -i 0ide+itate
A0i7ic/ -i s*iritua+/B, a c/rei satis0acere asi,ur/ 0uncia erotico-se8ua+/C
'. tre4uina de continuitate -i autorea+i7are *rin ur.a-i, a c/rei satis0acere asi,ur/ 0uncia
*rocreativ/C
(. tre4uina de coo*erare, 3ncredere -i su4stituie .utua+/ 3n *+an decisiona+-aciona+
0a.i+ia+- a c/rei satis0acere asi,ur/ 0uncia de autoa0ir.are, re,+a6 -i contro+,
autorea+i7are .ateria+/ -i or,ani7atoric/C
&. tre4uina de va+ori7are a *ersona+it/ii Aad.iraie, res*ect, sti./, credi4i+itateB a c/rei
satis0acere asi,ur/ 0uncia de intereva+uare -i autoeva+uare a *ersona+it/ii -i a cu*+u+ui.
)4ord2nd cu*+u+ din *ers*ective inter.otivaiona+/, *ute. o*era cu ur./torii indicatori
Anive+uri de ana+i7/B:
:1 -i :2 V nive+uri+e tre4uine+or de *arteneriat 3n cu*+u A:1 +a so -i :2 +a soieBC
)s1 -i )s2 V nive+uri+e de as*iraie cu *rivire +a satis0acerea .utua+/ a +ui :1 -i :2C
E1 -i E2 V nive+uri+e de e8*ectaii *rivind satis0acerea .utua+/ a +ui :1 -i :2C
R1 -i R2 V co.*orta.ente de ro+ .ani0estate de 0iecare *artener Area+i7area ro+u+uiB.
;e,/turi+e 0unciona+e 3ntre aceste nive+uri de ana+i7/ sunt redate 3n 0i,ura de .ai 6os:
#"

Pe 4a7a acestei sche.e se *oate o4serva c/ 3n ca7u+ 3n care R1 W R2 A1B R1 X ) s
2, atunci R1 *ertur4/ e8ercitarea +ui R2 -i reci*roc va+a4i+. Cu a+te cuvinte, se o4serv/ c/
dezec)ilibrul creat ntre nivelul trebuinelor poiectate de un partener i posibilitatea
satisfacerii acestora de c/tre ce+/+a+t *artener A*rin inter.ediu+ conduitei de ro+B,
*ertur4/ ho.eosta7ia structurii didactice -i instituie starea de con0+ict 3n du4+u *+an:
con0+ict inter.otivaiona+ F con0+ict de ro+ Ace+e dou/ *+anuri a0+2ndu-se 3n re+aii de
intere+i.itareB. )st0e+, conflictul de rol genereaz dezec)ilibrul balanei motivaionale
diadice care, +a r2ndu+ s/u, perturb mecanismele de intercunoatere i intercomunicare
ceea ce agraveaz recurent conflictul de rol. U)4atereaK ro+u+ui de +a .ode+u+ e8*ectat -i
as*irat, con0or. nevoi+or de sati0acere .utua+/ se *oate rea+i7a *rin dou BdefecteC
funcionale 3n interioru+ diadei:
a.delict de intercunoatere Acunoa-tere de0or.at/, *aria+/, su*ra sau su4eva+uare,
*erce*ie distorsionat/B *rin atri4uirea unor Uca+it/iK -i Ude0ecteK *arteneru+ui, care nu
au aco*erire 3n rea+itate. )tri4uirea unor se.ni0icaii i.*ro*rii co.*orta.entu+ui de ro+
a+ *arteneru+ui se datorea7/ U0i+tr/riiK -i Udistorsion/riiK *erce*ii+or inter*ersona+e *rin
inter.ediu+ emoiilor strilor i sentimentelor erotice n directa corelaie cu tririle i
necesitile instinctuale de tip sexual. :rans0eru+ incon-tient a+ necesit/i+or -i
satis0acii+or a0ective de ti* in0anti+e 3n *ersoana *arteneru+ui Are0acerea 3n a+t *+an a
re+aii+or 0i+ia+-*arenta+eB contri4uie , de ase.enea, +a *er*etuarea unor de0icite de
intereva+uare. :rans0eru+ a0ectiv se *roduce at2t 3n sens *o7itiv A,rati0icantB c2t -i ne,ativ
$0
A0rustrantB, ceea ce re+ev/ i.*ortana re+aii+or a0ective dintre */rini -i co*ii *entru
evo+uia u+terioar/ a adu+tu+ui 3n *+anu+ re+aii+or con6u,a+e. 5eci, dac/ tre4uine+e de
*arteneriat nasc atracia i emoia de indrgostire ace+a-i .echanis. a0ectiv
Aata-a.entu+ -i dra,ostea .utua+/B risc/ s/ de0or.e7e Ace+ *uin 3n eta*e+e iniia+eB
*erce*ia -i eva+uarea *arteneru+ui a+esC reeva+uarea ro+u+ui .arita+ e8ercitat de acesta
u+terior, *rin *ris.a tre4uine+or o4iective con-tiente, con-tienti7ate -i incon-tiente,
.odi0ic/ dina.ica a0ectivo-.otivaiona+/ 3n cu*+u. Se *ot crea, ast0e+, disonane care, A3n
ca7 c/ nu se *ot .enine +i.ite+e unei to+erane reci*roce *rin corecii inter*ersona+e a+e
ro+uri+or con6u,a+eB, conduc +a de7echi+i4ru 0unciona+, ad2ncind U*r/*astiaK -i Ur/cindK
senti.ente+e .utua+eC
4. deficit de adoptare i exercitare a rolului conjugal expectat i aspirat de
partener pe de o parte autoexpectat i autoaspirat pe de alt parte ceea ce ar de0ini
lipsa de consens n structura rolurilor maritale. )cest de0icit se *oate datora unui nivel
sczut de disponibiliti de exercitare a ro+u+ui scontat inter*ersona+, 0ie *rintr-o
ri,iditate e8cesiv/ 3n *rocesu+ de interaco.odare, 0ie *rintr-o necores*onden/ de 0ond a
Uc2.*uri+or .otivaiona+eK Anecesit/i, conce*ii, a-te*t/ri-as*iraiiB a+e ce+or doi
*arteneri Av.sche.a nr.%B

$1
Consider/. c/ ar.oni7area -i sta4i+irea uniunii con6u,a+e se 4a7ea7/ *e
capacitatea plastic de modificare yi corec(ie a comportamentelor de rol, *e c2t
*osi4i+ 3n consens cu expecta(iile yi trebuin(ele mutual-proiectate n diad. !ive+u+ -i
ca+itatea tre4uine+or de *arteneriat acionea7/ ca o adevarat/ Uc)eie motivaionalC a
0iec/rui *artener. Posi4i+it/i+e de satis0acere reci*roc/ a acestor tre4uine decid 3n u+ti./
instan/ cursu+ re+aiei inter*ersona+e, .eninerea, a.*+i0icarea, di.inuarea sau a+terarea
senti.ente+or de dra,oste care 3i +ea,/ *e consi. Ced/ri+e, concesii+e, .eta.or0o7e+e
conduitei de ro+ 3n 3nt2.*inarea satis0acerii acestor nevoi vita+e, necesit/ o
disponibilitate flexibil de adaptare interpersonal de creativitate interacional un
anumit nivel de Baptitudine pentru parteneriatC. )cesta, 3n act, su*+ine-te -i corectea7/
de0icitu+ de intercunoa-tere, di.inu2nd de7echi+i4ru+ .otivaiona+ *rodus, reduce
disonana ideo-a0ectiv/ create 3n cu*+u. (ptitudinea pentru parteneriat marital constituie
capacitatea individuaa de adaptare interpersonal eficiena creatvi i flexibil
exprimat prin intermediul conduitei de rol marital ca model de comportament cu
valoare stabilizatoare n funcionarea cuplului.
)v2nd ca *unct de *+ecare -i de re0erin/, .ode+e+e de ro+ con6u,a+ cunoscute 3n
co*i+/rie, 3n 0a.i+ia */rini+or s/i, adu+tu+ c/s/torit reconstituie-te -i 3-i de7vo+t/
*ersona+itatea *rin inter.ediu+ *ro*riu+ui s/u ro+ con6u,a+ -i *arenta+. Consider/. c/
modelul de rol conjugal se dobndete se inva se exerseaz i se deprinde
perfecionndu-se continuu n cadrul interaciunilor conjugale pe parcursul cstoriei.
$nterabilitarea partenerilor cu modele consensuale de rol conjugal condiioneaz nivelul
de satisfacere i ec)ilibru motivaional n cuplu coeziunea i stabilitatea acestuia. Ro+u+
.arita+, ca o 0or.aiune co.*orta.enta+/ .o4i+e, continuu .odi0ica4i+/ -i *er0ecti4i+/,
inter.edia7/ -i echi+i4rea7/ Utrans0eruri+eK -i interaciuni+e a0ectiv-.otivaiona+e.
)*titudinea de a e8ercita un ro+ .arita+ e0icient Aconsensua+B ca -i creativitatea
interaciona+/ a 0iec/rui *artener se de7vo+t/ *e *arcursu+ vieii con6u,a+e, se
*er0ecionea7/ 3n decursu+ e8istenei con6u,a+-*arenta+e -i devine factor )otrtor *entru
echi+i4ru+ 0unciona+ 0a.i+ia+, *entru ,radu+ de satis0acie .utua+/.
*eficitele de intercunoatere i de disponibilitate aptitudinal angreneaz la
rndul lor perturbaii n ntreaga structur afectiv-motivaional i interacional
,ener2nd reacii dis0unciona+e 3n +an, du*/ cu. se *oate ur./ri din sche.a de .ai 6os:
$2

;EHE!5Y:
:)Z :) V tre4uine+e de *arteneriat a+e +ui ) -i
)S)AB V as*iraii+e +ui ) 3n ra*ort cu
)SA)B V as*iraii+e +ui 3n ra*ort cu )
ED)AB V e8*ectaii+e +ui ) 3n ra*ort cu
EDA)B V e8*ectaii+e +ui 3n ra*ort cu )
R) V ro+u+ rea+i7at de )
R V ro+u+ rea+i7at de
P)AB V *erce*ia +ui ) ra*ortat/ +a
PA)B V *erce*ia +ui ra*ortat/ +a )
PRA)B V *erce*ia +ui ) asu*ra ro+u+ui rea+i7at de
PR)AB V *erce*ia +ui asu*ra ro+u+ui rea+i7at de )
C) V co.unicarea +ui ) ra*ortat +a
C V co.unicarea +ui ra*ortat +a )
S)A[B V senti.ente+e *o7itive a+e +ui ) 3n ra*ort cu
SA[B V senti.ente+e *o7itive a+e +ui 3n ra*ort cu )
S)A-B V senti.ente+e ne,ative a+e +ui ) 3n ra*ort cu
SA-B V senti.ente+e ne,ative a+e +ui 3n ra*ort cu )
:Z) V tre4uine+e de *arteneriat *ertur4ate a+e +ui )
$%
:Z V tre4uine+e de *arteneriat *ertur4ate a+e +ui
d1 V de0icit de interaciune -i intercunoa-tere
d2 V de0icit interaciona+ A3ntre conduite+e de ro+B
d% V de0ect de intereva+uare a ro+uri+or
d' V de0ect de interco.unicare
d( V de0ect a0ectiv A*o+ari7are ne,ativ/ a senti.ente+orB
:c---:Zc V *ertur4area c2.*u+ui .otivaiona+
Satis0acerea reci*roc/ a siste.e+or de tre4uine *rivind *arteneriatu+ su4 toate
as*ecte+e +ui Aca ro+ con6u,a+ -i *arenta+B con0er/ c/s/toriei dura4i+itate -i sens, asi,ur2nd
echi+i4ru+ 0i7ic -i *sihic a+ consori+or. Consider/. c/ o anu.it/ coresponden i
consensualitate 3n *+anu+ comunicrii i al comportamentului erotico-sexual i
procreative pe de alt parte constituie elementul esenial al reuitei stabilitii i
satisfaciei maritale. )ceast/ cores*onden/ se8ua+/, a0ectiv/ -i co.*orta.enta+/
asi,ur/ echi+i4ru+ 4a+anei interaciona+e 3n cu*+u -i o0er/ *arteneri+or *osi4i+itatea unei
inter.ode+/ri .utua+e reci*roc satis0/c/toare. ?n acest sens, unu+ din Usecrete+eK 0ericirii
con6u,a+e *are s/ 0ie ca*acitatea unui cu*+u de a se crea i re-crea continuu, ca o uniune
dua+/ coevo+utiv/, 3n interioru+ c/reia *ersona+it/i+e an,a6ate se afirm se dezvolt i se
satisfac una prin intermediul celeilalte se intersimileaz i intercondiioneaz
psi)ologic ceea ce con0er/ sens -i va+oare re+aiei +or. *ragostea 3nte+eas/ ca .od de
co.unicare co.*+et/ -i *ro0und/ 3ntre 4/r4at -i 0e.eie, este nu numai condiie ci i
efect al creaiei interpersonale n cuplu. Conce*ut/ ast0e+, dragostea de*/-e-te
se.ni0icaia sa *ri.ar/ de tr/ire -i senti.ent de *+entitudine, satis0acie -i securi7are
con0erit de *ersoana ce+ui iu4it, dobndind semnificaia unei atitudini i a unui
comportament creativ de tip afectiv-sexual. Ea devine .asura -i reco.*ensa rea+i7/rii
Uro+u+ui con6u,a+K, 0iind totodat/ -i una din e8*+icaii+e reu-itei sau nereu-itei 3nde*+inirii
acestui ro+.
Aactori de ntreinere dezvoltare i transformare a relaiei maritale+ intercunoaterea
i intercomunicarea
5ac/ ana+i7a 0actori+or deter.inani a 3ncercat s/ r/s*und/ +a 3ntre4area Ude ce se
i.*+ic/ ce+e dou/ *ersona+it/i 3n re+aia con6u,a+/IK, ana+i7a 0actori+or de 3ntreinere ai
$'
acesteia 3ncearca s/ dea un r/s*uns +a 3ntre4area Ucu. se structurea7/IK. Se de7v/+uie
*re,nant 3n aceast/ dina.ic/ ro+u+ 0actori+or inter*ersona+i care 3i con0er/ un sens
ar.onic sau de7ar.onic, un anu.it stil de existen marital.
Sti+u+, rit.u+ -i 0or.u+a s*eci0ic/ de .ani0estare a co.*ati4i+i7/rii inter*ersona+e
sunt re7u+tatu+ cu.u+ate a+ unui co.*+e8 an,rena6 de imagini i mesaje retroactive care
3n tes/tura inti./ a interaciunii .arita+e, do42ndesc e0ecte de ha+o, a.*+i0ic2ndu-se -i
.u+ti*+ic2ndu-se 3n in0inite nuane -i se.ni0icaii, e8*ri.ate 3n .ode+e co.*orta.enta+e
-i co.unicaiona+e *ro*rii 0iec3rui cu*+u. Se conturea7/ ast0e+, .ode+e de
interco.unicare se8ua+-sen7itiv/ -i erotico-a0ectiv/, ver4a+e -i nonver4a+e, care de-i se
3ncadrea7/ .ode+u+ui socio-cu+tura+ a+ se8ua+it/ii -i erotis.u+ui *ro*riu unei e*oci -i
unei anu.ite or,ani7/ri socia+e, 3-i */strea7/ totu-i a*ana6u+ diversit/ii in0inite -i a
ire*eta4i+u+ui.
Cu*+u+ este un perpetuu creator de BcodificriC erotico-senzitive mbogind i
perfecionnd limbajul i cunoaterea senzorial prin semnificaii afective i ideative ce
dobndesc calitatea unui veritabil act de cultur erotico-senzitiv. Hradu+ de cunoatere
interpersonal, ca re7u+tat a+ interco.unic/ri+or -i interaciuni+or *e toate *+anuri+e,
devine principalul mecanism de ntreinere dezvoltare i corecie n dinamica diadei
maritale. 5e0icite+e -i erori+e care a*ar 3n 0uncionarea .ecanis.e+or *erce*tive-
.otivaiona+e -i co.unicaiona+e *ot 0i identi0icate -i eventua+ corectate tera*eutic, doar
*e 4a7a unei ana+i7e dia,nostice atente, cu caracter o*eraiona+, a+ c/rei .ode+ de
des0/-urare 3+ vo. *re7enta 3n continuare.
$>1D'CE>F(.1D'D(. (naliza mecanismelor perceptive-motivaionale n cuplul
marital se des0/-oar/, 3n conce*ia noastr/ du*/ un .ode+ o*eraiona+ cu*rin72nd $ ti*uri
de i.a,ini Atota+ 1&B cu ro+ de 3ntreinere, *articu+ari7are -i corecie a conduite+or de ro+
con6u,a+:
1B imaginea lui Dgo#(lter% despre sine = autopercepie F care r/s*unde +a 3ntre4area
Ucu. sunt euIK -i *e care o codi0ic/.: )D si )\C
2B imaginea lui Dgo#(lter% despre (lter#ego% F percepia partenerului = care
r/s*unde +a 3ntre4area Ucu. este e+ AeaBIK, *e care o codi0ic/.:
PDy V *erce*ia +ui \ de c/tre D
P\8 V *erce*ia +ui D de c/tre \
%B imaginea lui Dgo#(lter% despre percepia de sine a lui (lter#Dgo% = expectaia
privind autopercepia partenerului = care r/s*unde +a 3ntre4area Ucu. cred c/ se
$(
vede e+ AeaB *e sineIK, *e care o codi0ic/.: ED)\ F e8*ectaia +ui D *rivind
auto*erce*ia +ui \C E\)D F e8*ectaia +ui \ *rivind auto*erce*ia +ui DC
'B imaginea lui Dgo#(lter% asupra perceperii lui Dgo de ctre (lter i respective a
lui (lter de ctre Dgo = expectaia partenerului privind percepia sa de ctre
cellalt care r/s*unde +a 3ntre4area Ucu. cred c/ XX./ vede]], ./ consider/ e+
AeaB *e .ineIK, *e care o not/.:
EDP\A8B V e8*ectaia +ui D *rivind *erce*ia +ui D de c/tre \
EDP\AyB V e8*ectaia +ui D *rivind *erce*ia +ui \ de c/tre D
(B imaginea lui Dgo#(lter% despre sinele autoproiectat = aspiraia de autorealizare
a rolului conjugal =care r/s*unde +a 3ntre4area Ucu. a- vrea s/ 0iu euIK, *e care
o nota.: SD si S\C
&B imaginea lui Dgo#(lter% despre sinele proiectat a lui Dgo = aspiraia cu privire la
realizarea rolului conjugal de ctre partener = care r/s*unde +a 3ntre4area Ucu.
a- vrea s/ 0ie e+ AeaBIK re+ev2nd de 0a*t .ode+u+ idea+ de *artener a-te*tat c/tre
care tinde 0iecare. Se notea7/:
SDAyB V as*iraia +ui D cu *rivire +a \
S\A8B V as*iraia +ui \ cu *rivire +a D
#B imaginea lui Dgo#(lter% despre sinele autoproiectat al lui (lter#Dgo% = percepia
aspiraiei de autorealizare a partenerului n rolul conjugal =care r/s*unde +a
3ntre4area Ucu. cred c/ ar dori e+ AeaB s/ 0ieIK sau, cu a+te cuvinte, Uc/tre ce
.ode+ idea+ de a 0i 3n cu*+u tinde *arteneru+IKC se notea7/:
PDS\ V *erce*ia +ui D *rivind as*iraia de autorea+i7are a +ui \ 3n cu*+u
P\SD V *erce*ia +ui \ *rivind as*iraia de autorea+i7are a +ui D 3n cu*+u
$B imaginea lui Dgo#(lter% despre sinele proiectat vzut de (lter#Dgo% = percepia
aspiraiei celuilalt de realizare a rolului conjugal de ctre partener =care
r/s*unde +a 3ntre4area Ucu. cred c/ ar dori e+ AeaB s/ 0iuIK sau ,Kcu ce .ode+
idea+ ./ con0und/ *arteneru+IKC se notea7/:
PDS\A8B V *erce*ia +ui D asu*ra as*iraiei +ui \ cu *rivire +a rea+i7area +ui D
PDSDAyB V *erce*ia +ui \ asu*ra as*iraiei +ui D cu *rivire +a rea+i7area +ui \.
Ce+e $ ti*uri de i.a,ini *er.it co.4inaii .u+ti*+e, se.ni0icative *entru ana+i7a
dina.icii intercunoa-terii -i interva+ori7/rii 3n cu*+u, inter*reta4i+e su4 as*ectu+
concordanei -i neconcordanei +or ,radua+e, cu toate consecine+e acestora 3n *+anu+
aco.od/rii -i asi.i+/rii inter*ersona+e. >ode+e+e *sihodia,nostice de intera*reciere,
$&
*re7entate anterior, ca -i e8tinderea conce*iei +or +a a+te chestionare de6a e8istente o0er/
*osi4i+itatea re+ev/rii *ara.etri+or cantitativi -i ca+itativi de0initorii *entru ceea ce noi a.
nu.it nivel de disponibilitate adaptativ- creative interpersonal marital #individual i
de cuplu%. ?n cadru+ acestei dis*oni4i+it/i de ada*tare .arita+/, nivelul de
intercunoaytere raportat la motiva(ii reprezint elemental definitoriu, e+ 0iind 3ns/
.ediat -i condiionat de nive+u+, sti+u+ -i ca+itatea interco.unic/ri+or 3n cu*+u, a c/ror
ana+i7/ constituie o a doua direcie de des0/-urare a .ode+u+ui 0unciona+ *e care-+
*ro*une..
$>1D'CF"E>$C('D(. (naliza mecanismelor de intercomunicare diadic 3-i *ro*une
s/ de7v/+uie tipurile cantitatea i calitatea intercomunicrilor maritale. :i*uri+e de
interco.unicare sunt +e,ate de ti*uri+e de interaciuni s*eci0ice cu*+u+ui: se8ua+-sen7itive
-i erotic-a0ective, conce*ii socio-educaiona+e, deci7iona+e, *ractice-.ena6ere, de
*etrecere a ti.*u+ui +i4er -i de *+ani0icare a 4u,etu+ui.
Pentru 0a.i+ie, co.unicarea, a+/turi de intercunoa-tere, este *rinci*a+u+
instru.ent de de7vo+tare a structurii -i re+aii+or de ro+ 0a.i+ia+. )tunci c2nd .e.4rii
0a.i+iei sunt ca*a4i+i s/ se ascu+te unii *e a+ii, s/ se 3ntre4e -i s/ co.ente7e asu*ra
su4iecte+or *entru care e8ist/ un interes *ersona+, ei *ot con+ucra -i interaciona o*ti.,
ast0e+ 3nc2t 0iecare s/ 0ie sti.u+at 3n a se de7vo+ta -i a resi.i satis0acie.
5in aceast/ *ers*ectiv/, un sti+ de0ectuos de co.unicare *oate an,a6a dis0uncii
0a.i+ia+e .u+ti*+e, ce suscit/ adesea necesitatea unei tera*ii centrate *e a.e+iorarea
.odu+ui de co.unicare. ?n acest sens, M. Ris6in -i E. 1aunce A1"#2B 6a+onea7/ ca
*rinci*a+e+e as*ecte a+e eva+u/rii sti+u+ui -i ca+it//ii co.unicarii intra0a.i+ia+e sunt:
1. claritatea elocuiunii AdicieiBC
2. sc)imbrile de subiect A.esa6e+e *ot 0i co.*+ete sau tan,enia+e, 3ntreru*te sau cu
tendin/ de trecere +a a+t su4iect, evitante etc.BC
%. raportul ntre accord si dezacord Aca*acitatea .e.4ri+or 0a.i+iei de a 0i 3n
de7acord 0/r/ a se .ani0esta a,resiv, de a nu considera diver,ene+e de o*inii
dre*t KatacuriKBC
'. intensitatea A.odu+ 3n care .e.4rii 0a.i+iei 3-i e8*ri./ a0ecte+e, ,radarea,
nuanarea, 0+uiditatea co.unic/riiBC
(. semnificaia A.odu+ 3n care sunt 0or.u+ate co.entarii+e F a.ica+, a,resiv, tonu+
cu care se co.unic/BC
$#
&. ordinea sc)imburilor verbale Acine se adresea7/ -i cui, cine este +/sat +a o *arte 3n
conversaie etc.BC
#. angajarea Ai.*+icareaBC
$. respectarea promisiunilor Ac2t de +e,ai se si.t de o *ro.isiuneBC
". configuraia secvenial Ae8e.*+u: .a.a vor4e-te tat/+ui -i co*iii o 3ntreru*,
soia e8*+ic/ dar sou+ nu este atent etc.B.
Pe *arcursu+ dia+o,u+ui 0a.i+ia+, se uti+i7ea7/ 7i+nic toate .oda+it/i+e de
co.unicare *osi4i+e: 3ne+e,erea, de7a*ro4area sau i.*unerea, su*unerea sau
conci+ierea, indi0erena sau neutra+itatea, deta-area sau nei.*+icarea. 1iecare dintre
aceste .odi0ic/ri *ot s/ a+terne7e situaiona+ +a 0iecare din .e.4rii 0a.i+iei, dar *ot
deveni -i do.inante *rin 0recvena +or, adev/rate ti*are de co.unicare *ro*rii unuia sau
a+tuia din .e.4rii 0a.i+iei.
Sti+u+ co..unicaiona+ a+ unei *ersonae *oate 0i mobil, deschis Auti+i72nd
adecvat toate .oda+it/i+e de co.unicareB sau rigid A0o+osind *redo.inant doar un ti* de
co.unicareB. ?n ,enera+, *uini oa.eni sunt 3nc+inai s/ acione7e *er.anent 3ntr-o
sin,ur/ .anier/, de-i e8ist/ -i *ersoane care uti+i7ea7/ ace+a-i .od de a co.unica
Ado.inator F autoritar sau su4.isiv F su*usB.
@. Satir consider/ c/ e8ist/ cinci ci de care indivi7ii se 0o+osesc *entru a
co.unica: conci+ierea, de7a*ro4area, re7ona4i+itatea, ire+evana .esa6u+ui, concordana.
Concilierea *resu*une acordu+ cu o a+t/ *ersoan/ chiar -i atunci c2nd
senti.ente+e -i convine,eri+e *ersona+e sunt contrarii. 5e-i *oate ,enera une+e *ro4+e.e
-i insatis0acii *e ter.en +un,, conci+ierea r/.2ne o strate,ie de co.unicare accesi4i+/ -i
de sti.u+are a re+aii+or intra0a.i+ia+e.
*ezaprobarea este o .etod/ uti+i7at/ 3n s*ecia+ de *ersoane+e cu o .are nevoie
de a0ir.are si de.onstrare a *uterii, av2nd un co.*orta.ent Ade ce+e .ai .u+te oriB
hy*ercritic, dictatoria+. )cestea au o .are nevoie de a 0i ascu+tate, de a--i dovedi +or
3nse+e 0ora Eu-+ui, *o7iia de autoritate.
'ezonabilitatea este o .oda+itate co.unicaiona+/ *ro*rie .ai a+es ce+or care
.ani0est/ o inca*acitate 3n a--i e8*ri.a senti.ente+e, 0ie ca un de0icit de e8*resie, 0ie
din tea./ A4+oca6 a0ectivB.
$relevana mesajului constituie un .od de co.unicare indi0erent sau evitant, *rin
care cuvinte+e *ersoanei res*ective nu au +e,atur/ cu ceea ce se 3nta.*+/ 3n .ediu+
$$
a*ro*iat, dese.n2nd o .anier/ noni.*+icativ/, care *oate a4ate atenia de +a o4iectivu+
discutat.
Concordana e8*ri./ .oda+itatea de co.unicare 3n care senti.ente+e se
*otrivesc cu convin,eri+e -i co.*ortarea individu+ui, 0iind cea .ai sano,en/ *entru
re+aii+e inter*ersona+e. >esa6e+e ver4a+e sunt 3nsoite 3n co.unicarea interu.an/ A3n cea
con6u,a+/ 3n s*ecia+B de .esa6e nonver4a+e, e8*resiv-sen7itive: 0i7iono.ice A.i.iceB,
cor*ora+e A*anto.i.ice, <ineste7iceB etc., comunicarea fiind de fapt un fenomen
propriu ntregului organism. In0+e8iuni+e vocii, intensitatea *rivirii, ,ri.ase+e s*eci0ice
*ot U3ncurcaK adesea .esa6u+ ver4a+ -i sensu+ *ri.it, de7v/+uit, a+ acestuia. )desea, soii
co.unic/ sen7itiv .ai ateni dec2t ver4a+. :oc.ai de aceea, inautenticitatea unor
mesaje verbale este demascat pe cile comunicrii sensitive yi uneori chiar
extrasenzoriale, prin mijloaec intuitive-empatice, a+e c/ror .ecanis.e 4ioener,etice
su4ti+e continu/ 3nc/ s/ ne sca*e.
1/r/ 3ndoia+/ c/ 3n co.unicarea dintre doi oa.eni 3n ,enera+, dintre *arteneri 3n
s*ecia+, se sta4i+esc doua cana+e: conytient -i inconytinent. >esa6e+e con-tiente -i
incon-tiente -i 6ocu+ i.*revi7i4i+ a+ acestora devin re+evante *entru 3ne+e,erea
co.*orta.entu+ui de ro+ 0a.i+ia+. 1iecare .esa6 re0+ect/, 3n 0ond, .odu+ *ro*riu a+ unei
*ersonae de a intra 3n contact cu a+ta. Co.*+e8itatea -i F de aici F con0u7ia Aat2t a
.esa6e+or *ri.ate, c2t -i a ce+or e.iseB, re0+ect/ nevoia acut/ a 0iinei u.ane de a
co.unica, de a .enine contactu+ cu cei+a+i.
Cantitatea intercomunicrilor se re0er/ +a 0recvena .esa6e+or e.ise -i rece*tate,
*e diverse cana+e de co.unicare, si.u+tan -i succesiv, cores*un7/tor tre4uine+or -i
dis*oni4i+it/i+or individua+e de re+aionare. 5e +a un cu*+u +a a+tu+, *ot s/ *redo.ine
3ntr-un anu.it ti* de interaciune .esa6e+e ver4a+e sau nonver4a+e, du*/ cu. anu.ite
cana+e *ot 0i .ai saturate in0or.aiona+, 3n vre.e ce a+te cana+e s/ se *re7inte ca
Usu4in0or.a+eK. )-a, de *i+d/, 3ntr-un cu*+u *ot *redo.ina cantitativ .esa6e de ordin
a0ectiv-sen7itiv-verbal, 3n vre.e ce 3n a+t cu*+u do.inante sunt .esa6e+e nonverbale de
tip empatic. ?n sta4i+irea unor intervenii educative asu*ra co*ii+or Asanciuni,
reco.*ense, or,ani7area *ro,ra.u+ui de via/ etc.B unii consori consu./ o .are
cantitate de .esa6e ver4a+e -i nonver4a+e, .ai a+es 3n ca7u+ unor diver,ene de o*inii, 3n
vre.e ce a+ii Jecono.isescK in0or.aia ver4a+/ 3n 0avoarea ce+ei nonver4a+e, ,radu+ de
con,ruen/ deci7iona+/ 0iind de o4icei crescut -i intervenia de co.un acord.
$"
Cantitatea crescut a informaiilor intramaritale de un ti* sau a+tu+ nu conduce
o4+i,atoriu +a un c2-ti, 3n *+anu+ co.*ati4i+i7/rii *arteneri+or, ea *ut2nd 0avori7a uneori
0eno.ene de bruiaj -i distorionarea a se.ni0icaiei .esa6e+or, deva+ori72ndu-+e
0ina+.ente -i con0erindu-+e a+teori o va+oare tensiona+/ 3n cu*+u. Este cunoscut/ 3n acest
sens deva+ori7area se.ni0icaiei *o7itive a .esa6e+or a0ective de e8*resie ver4a+/, atunci
c2nd cantitatea e.iterii +or de*/-este .u+t tre4uine+e rece*toru+ui, sau situaia tensiv/,
.ar,ina+-nevrotic/, ,enerate de *ro.ovarea .esa6e+or cu 3nc/rc/tur/ ne,ative-0rustrant/
Atraduc2nd conduite+e s2c2itoare, criticeB.
Cantitatea redus a .esa6e+or ver4a+e -i nonver4a+e Asu4saturate *e cana+B *oate
3.*ieta asu*ra 4unei 0uncion/ri a cu*+u+ui, dar nu devine a0ecto,en/ c2t/ vre.e
ca+itatea acestor .esa6e satis0ace tre4uinte+e reci*roc *roiectate. Ceea ce este de0initoriu
*entru sti+u+ co..unicaiona+ -i e0iciena sa 3ntr-un cu*+u este calitatea mesajelor
se.ni0icaia +or ra*ortat/ +a siste.u+ de Ucerere -i o0erteK, Ureco.*ens/ -i sanciuneK,
U*ri.ire -i res*in,ereK. ( ti ce cnd i cum s comunici n situaia parteneriat
constituie o dis*oni4i+itate esenia+/ *entru continuarea vieii 3n cu*+u -i *entru corecia
succesiv/ a sti+u+ui interaciona+. )ceast/ dis*oni4i+itate se inte.eia7/ *e anu.ite
*articu+arit/i individua+e, dar se creeaz -i se dezvolt *2n/ +a un anu.it *unct nu.ai 3n
conte8tu+ interaciunii conjugale 3ntr-un *rocess continuu de UeducareK -i
Uautoconducere .arita+/K. >ode+e+e socio-cu+tura+e de interco.unicare con6u,a+/, *e
care consorii +e-au asi.i+at 3n 0a.i+ia */rini+or, a rude+or etc., ca -i ce+e de re0erin/
actua+/ Aa+e *rieteni+or, rude+or etc.B sau .i6+ocite *e ca+e cu+tura+/ constituie 0actori
e8terni de corecie, de7vo+tare -i, uneori, distorsionare continu/ a sti+u+ui
co..unicaiona+ 3n cu*+u+ con6u,a+.
>etoda o4servaiei interco.unic/ri+or 3n anu.ite situaii de cu*+u, ca -i interviu+
0oca+i7at cu nu.ero-i su4ieci c/s/torii Anor.a+i, nevrotici -i *ersona+it/i *siho*ateB ne-
au *er.is conturarea unui micromodel de analiz operational a structurii de
comunicare i a implicaiilor acesteia n dinamica relaiilor maritale. Para.etrii ur./rii
3n acest sens sunt:
- se.ni0icaia in0or.aiei e.ise -i rece*tate 3n cu*+u: *o7itiv/ A[B, ne,ativ/ A-B -i
neutr/ A0BC
- con,ruena Aadecvarea, articu+area, sincroni7areaB .esa6e+or reci*roce, ca e8*resie a
coerenei co.unic/riiC
"0
- 0recvena in0or.aiei e.ise -i rece*tate: mare = cu su*ra3nc/rcarea cana+u+ui de
interco.unicare -i su*rasaturare in0or.aiona+/ Asti+u+ re+aiona+ a+ ade7ivi+or
e8trovertiiBC optim F Areci*roc satis0/c/toareBC redus Fcu su43nc/rcarea cana+u+ui
de interco.unicare -i su4saturare in0or.aiona+/ Asti+u+ re+aiona+ distant-introvertB.
Fenomenul de congruen( a mesajelor este deose4it de i.*ortant *entru
dina.ica re+aiei con6u,a+e -i a ,radu+ui de tensiune 3n cu*+u. )st0e+, dac/ rece*toru+
decodi0ic/ 3n .od corect se.ni0icaia .esa6u+ui e.is Ade e8e.*+u, reco.*ensa e.is/ de
) ver4a+ sau nonver4a+ este rece*ionat/ ca atare de , sau sanciunea e.is/ de ) este
rece*ionat/ adecvat de B F coerena interco.unic/rii conduce +a o c+ari0icare a
situaii+or -i +a o orientare adecvat/ a conduite+or de ro+. 5ac/ 3ns/ .esa6u+ decodi0icat de
rece*tor nu cores*unde ce+ui e.is de *artener, a*ar 0eno.ene de deteriorare, di+uare,
con0u7ie sau 4+ocare a se.ni0icaiei .esa6u+ui de consecine re+aiona+e i.ediate sau .ai
3nde*/rtate, de o4icei ne,ative. Iat/ c2teva e8e.*+e concrete:
- ( e.ite o in0or.aie neutra+ *e care o decodi0ic/ dre*t ne,ativ/ Acu se.ni0icaie
0runstrant/ *entru BC e0ectu+: tensionarea +ui -i , consecutive, a +ui ). E8e.*+u:
sou+ *oveste-te soiei c/ s-a 3nt2+nit cu D, care arat/ 0oarte 4ine, *rintre a+te+e -i
*entru c/ a s+/4itC soia 3ne+e,e aceast/ a0ir.aie ca o a+u7ie +a si+ueta sa
su*ra*ondera+/, resi.te 0rustraia -i devine irita4i+/, indis*us/ sau renun/ +a
continuarea conversaieiC
- ( e.ite o in0or.aie *o7itiv/ *e care o rece*ionea7/ ca 0iind ne,ativ/. E8e.*+u: un
co.*+i.ent 0/cut de ) cu st2n,/cie devine o ,a0/, din care resi.te 0rustraie A3ntr-
un cu*+u cu *arteneri nor.a+i din *unct de vedere *sihicBC un so dornic s/ U0ac/
4ineK *arteneru+ui, 0erindu-+, *revenindu-+ *erseverent, a6un,e s/ devin/ cic/+itor -i
0rustrant *entru acesta A.esa6u+ *o7itiv 3n intenie este rece*tat ne,ativeB 3ntr-un
cu*+u 3n care *arteneru+ *re7int/ o structur/ *sihic/ 0ra,i+/ de ti* inter*retative-
sen7itiv, cu idei de ,e+o7ie, o 3ncura6are a0ectiv/ sau o .2n,2iere nea-te*tat/ din
*artea ce+ui+a+t este decodi0icat/ a4erant dre*t Uo .anevr/ de aco*erire a adev/rate+or
inteniiK sau un U.od de a se de7vinov/i de eventua+e+e in0ide+it/i co.ise de
acestaKC
- ( e.ite o in0or.aie *e care o rece*ionea7/ ca 0iind neutra+. ?n acest ca7, este
*osi4i+ ca ) s/ 3ncete7e de a .ai e.ite ,rati0icaia *e care o intenionase, e+
hi*ersensi4i+i72ndu-se -i e.i2nd co.*ensator, 3n continuare o in0or.aie ne,ativ/
*entru Ae0ect de *uniiuneBC
"1
- ( e.ite o in0or.aie ne,ativ/ *e care o rece*ionea7/ ca 0iind neutra+. E0ectu+ *oate
0i renunarea tre*tat/ sau i.ediat/ a +ui ) de a .ai e.ite in0or.aia res*ectiv/
Ae8e.*+u, c+asicu+ ca7 a+ soiei ,ri6u+ii care 3-i ceart/ 0recvent sou+ *entru c/ 3n ti.*
ce ./n2nc/ cite-te 7iaru+, sau *entru c/ 0u.ea7/ i,ar/ de +a i,ar/, dar care renun/
3ntr-un t2r7iu -i se retra,e, din +i*s/ de r/s*unsBC
- ( e.ite o in0or.aie neutra+ *e care o decodi0ic/ dre*t *o7itiv/ A0eno.en de
co.unicare 3nt2+nit .ai a+es 3n *erioada de idea+i7are erotic/, cunoscut 0iind
0eno.enu+ de i3.4o,/ire a0ectiv/ a .esa6e+or rece*ionate de c/tre 3ndr/,ostiiB.
)cest 0eno.en, *e ./sura crista+i7/rii cu*+u+ui tinde s/ di.inue7e, e+ 0iind 3n+ocuit
de o 0i+trare -i articu+are .ai .u+t corect/ a .esa6e+or .utua+e, cu *redo.inana
e.iterii -i rece*t/rii ce+or *o7itive 3n re+aii+e ar.onice -i a ce+or ne,ative 3n re+aii+e
con0+ictua+e. O 0or./ .odi0icat/ de rece*tare *o7itiv/ a .esa6e+or neutre o 3nt2+ni.
-i 3n une+e ca7uri *ato+o,ice Aisterii, de+iruri eroto.aneB.
)na+i7a ce+or dou/ .ecanis.e *sihosocia+e Aintercunoa-terea -i
interco.unicareaB core+ate *er.anent cu 0actorii cau7a+i A.otivaiona+i-a0ectiviB interni
*e care 3i satis0ac -i cu .ode+e+e socio-cu+tura+e de re0erin/ e8tern/ Anor.e, tradiii,
sanciuni, *resiuni -i reco.*ense socia+eB care +e o0er/ di.ensionarea corectiv/ -i
situaiona+/, de7v/+uie esen(a dinamicii func(ionale psihosiciale a cuplului marital,
eri62ndu-se 3n *rinci*a+ii 0actori de de7vo+tare -i corecie ai acesteia.
Aactorii favorizani i de risc ai disfuncionalitii conjugale
I.*actu+ ,ru*u+ui socia+ -i etno-cu+tura+ de a*artenen/ asu*ra 0eno.ene+or
dis0unciona+e .arita+e se *oate evidenia 3n ca7uri+e unor asocieri 3ntre *arteneri
*rovenii din .edii socio-cu+tura+e *re,nant deose4ite. )derena +a .ode+e+e de ro+
0a.i+ia+ neconsensua+e Aa*arin2nd unor nor.e, datini, tradiii di0erite 0unda.enta+B
cresc riscul *entru inco.*ati4i+itatea inter*ersona+/ -i *entru de0icite+e de
interaco.odare. Re+aii+e cu*+u+ui cu e8terioru+ A.icro,ru* 0a.i+ia+ F0a.i+ie e8tins/,
,ru* vicina+, ,ru* de .unc/, de *rieteniB *ot c/*/ta va+ene de7or,ani7atoare,
*reci*it2nd con0+ictu+ con6u,a+. ;a aceasta se adau,/ -i un e+e.ent de i.*revi7i4i+itate
con6unctura+ Fsituaiona+/ Acondiii .ateria+-econo.ice *recare, eveni.ente din .ediu+
0i7ic -i socia+, catastro0e, decese, 3.4o+n/viri, schi.4area 0orat/ a .ediu+ui de via/ etc.B
care *ot conduce +a .odi0ic/ri *ertur4atoare a+e vieii 0a.i+ia+e. Srcia, frustra(ia
material, yomajul, insecuritatea social prelungit, sunt 0actori care *eric+itea7/ *e
ter.en +un, destinu+ 0a.i+iei.
"2
2.2.4. Scala Kansas pentru evaluarea obiectivelor de orientare n rela(ia marital
KANSAS MARITAL GOALS ORIENTATION SCALE (KMGOS)
Autori: 9enneth E,,er.an, @ir,inia >o8+ey, =a+ter R. Schu...
Scop: ./surarea inteniona+it/ii 3n re+aia .arita+/
5escriere: 9>HOS este un instru.ent de # ite.i construit *entru a ./sura
inteniona+itatea 3n re+aia de cu*+u .arita+. Inteniona+itatea este de0init/ ca +i.ite+e 3ntre
care un cu*+u +ucrea7/ +a 3.4un/tairea re+aiei +or, acu. -i 3n viitor. 9>HOS a 0ost
*roiectat *entru a eva+ua 0oca+i7area unei *ersoane *e *ro,ra.e+e de de7vo+tatre
.arita+/, adic/ de a 0aci+ita *entru cu*+uri asu.area unui ro+ .ai activ 3n 3.4un/t/irea
re+aiei +or curente -i viitoare. 9>HOS este u-or de ad.inistrat -i de scorat -i durea7/
doar dou/ .inute *entru a-+ co.*+eta. @ersiunea aceasta este *entru soiiC schi.42nd
cuv2ntu+ so cu ce+ de soie, va 0i ada*tat *entru soi.
"%
Norme: 9>HOS a 0ost ad.inistrat +a 7ece cu*+uri care s-au o0erit vo+untare *entru
*artici*area +a *ro,ra.u+ de de7vo+tare .arita+/ din 9ansas. @2rsta .edie a soii+or a
0ost de 22.' AsdV2.&%B iar a soi+or de 2'.' AsdV2.(%B. Soii+e aveau o .edie a ani+or de
educaie de 1(.( iar soii de 1&.2 ani. 5urata .edie de c/s/torie a 0ost de 1".' +uni
AsdV1%.$BC toi su4iecii au 0ost cauca7ieni cu e8ce*ia unui sin,ur his*anic. Scoru+ .ediu
*entru soi a 0ost de 21.20 AsdV&.$$B iar *entru soii de 21.%0 AsdV(.#&B.
Scorarea: 9>HOS este u-or de scorat *rin 3nsu.area ite.i+or individua+i, 3ntr-o *+a6/
de +a # +a %(.
Fiabilitatea: 9>HOS are o consisten/ intern/ e8ce+ent/, cu o core+aie test-retest de ."'
-i ."( *entru soi -i de .$& -i ."0 *entru soii. Sta4i+itatea *entru 9>HOS este e8ce+ent/
cu o core+aie de test-retest de ."1 *entru soi -i de .$" *entru soii.
@a+iditate: 9>HOS are o 0oarte 4un/ va+iditate concurent/ cu core+aii se.ni0icative at2t
*entru soi c2t -i *entru soii 3ntre 9>HOS -i sca+e+e de con0+ict .arita+
PRI>) )P)RI^IE: E,,er.an, 9., >o8e+ey, @., -i Schu.., =.R. A1"$(B. Eva+uarea
*erce*ii+or *arteneri+or din Hott.anZs :e.*ora+ 1or. 3n con0+ictu+ .arita+,
Psycho+o,ica+ re*orts, (#, 1#1-1$1.
5ISPO!II;I:):E: artico+u+ din 6urna+, Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia
vieii de cuplu. -ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
9>HOS
1Va*roa*e niciodat/
2Vrar
%Vc2teodat/
'V0recvent
(Va*roa*e 3ntotdeauna
1 C2t de des discutai dvs. -i sou+ dvs. 0e+u+ 3n care dorii sa 0ie c/s/toria dvs.
*este cinci aniI
2 C2t de des dvs. -i sou+ dvs. 0acei schi.4/ri 3n .od de+i4erat, intenionat
*entru a 3nt/ri re+aia dvs.I
% C2t de des dvs. -i sou+ dvs. 0acei schi.4/ri s*eci0ice 3n *riorit/i+e dvs. cu
sco*u+ de a intesni0ica rea+aia dvs.I
' C2t de des dvs. -i sou+ dvs. suntei de acord 3n *rivina sco*uri+or *e ter.en
+un, *entru c/snicia dvs.I
"'
( C2t de des sou+ dvs. 0ace un e0ort de+i4erat *entru a a0+a .ai .u+te des*re
dvs. cu sco*u+ de a v/ 0i .ai *e *+acI
& C2t de des ia 3n considerare sou+ dvs. .oda+it/i s*eci0ice de a se schi.4a cu
sco*u+ de a 3.4una/i re+aiaI
# C2t de des dvs. -i sou+ dvs. discutai o4iective+e *rinci*a+e *e care +e avei
*entru c/snicia dvs.I
2.2.5. Inventarul distresului vie(ii
LIFE DISTRESS INVENTORY (LDI)
Autori: EdNin M. :ho.as, >arianne \oshio<a, Richard 5. ),er
Scop: eva+uarea ,radu+ui de ne0ericire asociat/ cu 1$ arii a+e vieii
Descriere: )cest inventar de 1$ ite.i este un instru.ent de auto-eva+uare .enit a
./sura nive+u+ curent de ne0ericire 3n 1$ arii a+e vieii. 1or.at ca un instru.ent de
cercetare c+inic/, ;5I a 0ost re*ede i.*+e.entat ca o eva+uarea c+inic/ ra*id/ -i
.onitori7are a ne0ericirii soi+or, *entru eva+uare trata.entu+ui de reducere a acestei
ne0ericiri -i e8a.inarea core+ate+or vieii ne0ericite. )+/turi de scoru+ tota+ *entru
ne0ericirea ,enera+/, *ot 0i o4inute -i su4scoruri *entru cinci arii 4a7ate *e un 0actor
ana+itic descris .ai 6os.
Norme: ;5I a 0ost construit *e un e-antion de soii F 3n *rinci*a+ a+4e, educate, de
c+as/ .i6+ocie F a+e unor a+coo+ici a4u7ivi care au re0u7at s/ renune +a a+coo+ -i s/
ur.e7e un trata.ent A!V1#B. E-antionu+ a 0ost sta4i+it *entru a *ri.i tera*ie 0a.i+ia+/
uni+atera+/ care s-o a6ute *e soie 3n +e,/tur/ cu *ro4+e.a a+coo+ic/ a a4u7atoru+ui.
"(
Scorarea: Scoru+ ne0ericirii ,enera+e este su.a tuturor ite.i+or care se *oate 3ntinde
de +a 0 +a 2&. Scoruri+e 3na+te indic/ o ne0ericire .ai .are. Ite.ii 0actor sunt du*/ cu.
ur.ea7/: >C: 1,2,%,1&C O): 10,11C CC: $,",1%C S1: ',(,&,#,1'C SO: 1#,1$.
Validitate: )na+i7a 0actoria+/ a ;5I a *rodus 0actorii descri-i .ai sus care e8*+ic/
(2T din varain/. So+icitarea se 3ntindea de +a .'0 +a .$" cu o .edie de .&% Aite.ii de
+a $ -i 1( nu au 0ost inc+u-i 3n aceast/ so+uieB. 1actorii au o0erit dove7i a+e va+idit/ii
de coninut *entru ;5I. >edii+e *entru 0actori au indicat .ai .u+t/ ne0ericire *entru
>C A'."B -i SO A'.2B, a-a cu. se a-te*ta de +a acest e-antion care tr/ia cu a+coo+ici
a4u7ivi ce re7istau +a trata.entC *entru ce+e+ate arii: CCV2.', O)V2.$, S1V2.#. ;5I
core+ea7/ *o7itiv cu H+o4a+ Severity Inde8 o0 rie0 Sy.*to. Inventory, ast0e+
susin2nd va+iditatea conver,ent/, dar nu se asocia7/ cu SES, educaie, re+i,ie,
indic2nd va+iditatea discri.inativ/.
Prima apari(ie: :ho.a, E.M., _oshio<a, >.R., ),er, R.5. A1""%B. ;i0e 5istress
Inventory: Re+i4i+ity and va+idity. >anuscris su*us *u4+ic/rii. Instru.ent re*u4+icat
cu *er.isiunea +ui EdNin M. :ho.as.
Disponibilitate: 5r. EdNin M. :ho.as, University o0 >ichi,an, Schoo+ o0 Socia+ =or<,
)nn )r4or, >I '$10"-12$(, Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia vieii de
cuplu. -ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
;5I
)ceast/ sca+/ este destinat/ s/ v/ esti.e7e nive+u+ curent de ne0ericire din ce+e 1$
arii a+e veiii dvs. +istate .ai 6os. @/ ru,/. s/ 3ncercuii unu+ dintre nu.ere+e din
drea*ta 0iec/rei arii. !u.ere+e din *artea st2n,/ a sca+ei de # unit/i indic/ nive+e
3na+te a+e ne0ericirii, 3n ti.* ce nu.ere+e dins*re drea*ta indic/ nive+e 6oase a+e
ne0ericirii. ?ncercai s/ v/ concentrai asu*ra nive+u+ui de ne0ericire *e care 3+ si.ii 3n
.od o4i-nuit 3n 0iecare arie.
C
e
a

.
a
i

.
a
r
e

n
e
0
e
r
i
c
i
r
e

*
e

c
a
r
e

o

a
.
s
i
.

i
t
-
o
E
8
t
r
e
.

d
e

n
e
0
e
r
i
c
i
t
/
1
o
a
r
t
e

n
e
0
e
r
i
c
i
t
/
>
o
d
e
r
a
t

d
e

n
e
0
e
r
i
c
i
t
/
?
n
t
r
u
c
2
t
v
a

n
e
0
e
r
i
c
i
t
/
1
o
a
r
t
e

*
u

i
n

n
e
0
e
r
i
c
i
t
/
!
u

e
8
i
s
t
/

n
e
0
e
r
i
c
i
r
e
C/snicie # & ( ' % 2 1
"&
Se8 # & ( ' % 2 1
Re+aia cu sou+ # & ( ' % 2 1
Re+aia cu co*ii # & ( ' % 2 1
Re+aia cu ce+e+ate rude # & ( ' % 2 1
:re4uri+e casnice # & ( ' % 2 1
Situaia 0inanciar/ # & ( ' % 2 1
S+u64a # & ( ' % 2 1
Educaia # & ( ' % 2 1
:i.*u+ +i4er # & ( ' % 2 1
@iaa socia+/ # & ( ' % 2 1
Re+i,ia # & ( ' % 2 1
P+ani0icarea ti.*u+ui # & ( ' % 2 1
S/n/tatea 0i7ic/ # & ( ' % 2 1
Inde*endena *ersona+/ # & ( ' % 2 1
Ro+u+ a+coo+u+ui 3n cas/ # & ( ' % 2 1
Satis0acia vieii # & ( ' % 2 1
)-te*t/ri+e de viitor # & ( ' % 2 1
2.2.6. Testul Locke-Wallance de msurare a atayamentului marital
LOCKE-WALLANCE MARITAL AD1USTMENT TEST (LWMAT)
)U:ORI: Earvey M. ;oc<e -i 9ar+ >. =a++ance
SCOP: ./surarea ada*t/rii .arita+e
5ESCRIERE: )cest instru.ent de 1( ite.i a 0ost unu+ dintre *ri.e+e care au
./surat ada*tarea .arita+/. )da*tarea .arita+/ este de0init/ ca aco.odare a
*arteneri+or unu+ +a ce+/+a+t 3n orice circu.stane. Pri.u+ ite. este un inde8 ,enera+
a+ 0ericirii .arita+e -i i se acord/ o va+oare .ai .are +a scorare. Scoruri+e de 100 sau
.ai *uin sunt considerate cuttin, scores, indic2nd o s+a4/ ada*tare +a re+aia
.arita+/. )cest instru.ent este .ai de,ra4/ ,+o4a+ -i se *oate s/ nu 0ie 0oarte uti+ 3n
*+ani0icarea trata.entu+ui 3n care s*eci0icitatea co.*orta.entu+ui este i.*ortant/.
!OR>E: 5ate nor.ative sunt dis*oni4i+e *e un e-antion de 2%& de cu*+uri
c/s/torite. >e.4rii au 0ost *redo.inant a+4i -i de o v2rst/ .edie de %0 de ani. Un
su4e-antion de su4ieci Jada*taiK a avut scoru+ .ediu de 1%(.", 3n ti.* ce
su4e-antionu+ de Jneada*atiK un scor de #1.#.
SCOR)RE): Ite.ii sunt scorai cu va+ori di0erite, a-a cu. indic/ instru.entu+.
Ite.u+ 12 este scorat cu 10 *uncte dac/ a.4ii *arteneri *re0er/ Js/ stea acas/K, %
"#
*uncte dac/ a.4ii *re0er/ Js/ ias/K -i 2 *uncte dac/ *artenerii *re0er/ +ucruri
di0erite. Scoruri+e tota+e sunt su.a 0iec/rui ite. -i se 3ntind *e o *+a6/ de +a 2 +a 1($.
1I)I;I:):E: Consistena intern/ a 0ost esti.at/ uti+i72nd 0or.u+a
S*ear.an-roNn -i a 0ost 0oarte 4un/, cu o core+aie de ."0. In0or..aii des*re
0ide+itatea teste-retest nu sunt dis*oni4i+e.
@);I5I:):E): ;=>): dis*une de o va+iditate de ,ru*uri, discri.in2nd
3ntre ,ru*uri+e ada*tate -i ce+e neada*tate. E8ist/ -i o va+iditate concurent/, scoruri+e
intru.entu+ui core+2nd cu ;oc<e-=a++ance >arita+ Predictions :est, ./sur/ a
ada*t/rii viitoare *re7ise.
PRI>) )P)RI^IE: ;oc<e, E.M. -i =a++ance, 9.>. A1"("B. Short .arita+-
ad6ust.ent and *rediction test: :heir rea4i+ity and va+idity, >arria,e and 1a.i+y
;ivin,, 21, 2(1-2((. Instru.ent re*rodus cu *er.isiunea +ui Earvey M. ;oc<e -i
9ar+ >. =a++ance.
5ISPO!II;I:):E: Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia vieii de cuplu.
-ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
;=>):
?ncercuii *unctu+ de *e sca+a de .ai 6os care descrie ce+ .ai 4ine ,radu+ de
0ericire, +u2nd 3n considerare toate as*ecte+e, a c/sniciei dvs. *re7ente. Punctu+ de
.i6+oc, J0ericitK, re*re7int/ ,radu+ de 0ericire *e care .a6oritatea oa.eni+or 3+ si.t 3n
.aria6. Sca+a se 3ntinde *e o *arte *entru cei ne0ericii, -i de *artea ce+a+t/, *entru
cei care si.t o 0ericire e8tre./.
0 2 # 1( 20 2(
%(
0oarte 0ericit
*er0ect
ne0ericit
0ericit
>arcai ,radu+ de acord sau de7acord 3ntre dvs. -i *arteneru+ dvs. *entru ite.ii
ur./tori.
"$
?
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
d
e

a
c
o
r
d
)
*
r
o
a
*
e
3
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
d
e

a
c
o
r
d
5
e
7
a
c
o
r
d
o
c
a
7
i
o
n
a
+
5
e
7
a
c
o
r
d

0
r
e
c
v
e
n
t
)
*
r
o
a
*
e
3
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
d
e
7
a
c
o
r
d
?
n
t
o
t
d
e
a
u
n
a
d
e
7
a
c
o
r
d
2 >anevrarea
4u,etu+ui 0a.i+iei
( ' % 2 1 0
% :i.*u+ +i4er Aa+
recre/riiB
( ' % 2 1 0
' 5e.onstrarea
a0eciunii
$ & ' 2 1 0
( Prieteni ( ' % 2 1 0
& Re+aii+e se8ua+e 1( 12 " ' 1 0
# Conveniona+itatea
Aco.*orta.ent 4un,
corectB
( ' % 2 1 0
$ 1i+oso0ia de via/ ( ' % 2 1 0
" >odu+ de
re+aionare cu rude+e
( ' % 2 1 0
10 C2nd a*ar certuri+e, de7acorduri+e, de o4icei e+e se ter.in/ ast0e+:
0 sou+ cedea7/
2 soia cedea7/
10 a.4ii cad de acord +a un co.*ro.is
11 5vs. -i *arteneru+ dvs. v/ an,a6ai 3.*reun/ +a interese e8atra0a.i+iareI
10 3n toate
$ 3n une+e dintre e+e
% 3n 0oarte *uine
0 3n nici unu+
12 ?n ti.*u+ +i4er, dvs. *re0erai ca 3n ,enera+: s/ ie-ii
s/ stai acas/I
Parteneru+ dvs. 3n ,enera+ *re0er/: s/ ie-ii
s/ stai acas/I
1% @/ dorii vreodat/ s/ nu v/ 0i c/s/toritI
0 0recvent
% oca7iona+
$ rar
""
1( niciodat/
1' 5ac/ ar 0i s/ o +uai de +a 3nce*ut, credei c/:
1( v-ai c/s/tori cu aceia-i *ersoan/
0 v-ai c/s/tori cu a+t/ *esoan/
1 nu v-ai .ai c/s/tori de+oc
1( )vei 3ncredere 3n *arteneru+ dvs.I
0 a*roa*e niciodat/
2 rar
10 3n .a6oritatea ca7uri+or
10 3n toate ca7uri+e
2.2.7. Evaluarea nivelului de compara(ie n rela(ia marital
Marital Comparison Level Index (MCLI)
)U:ORI: Rona+d >. Sa4ate++i
SCOP: eva+uarea *erce*ii+or soi+or asu*ra re+aiei .arita+e
5ESCRIERE: >C;I este un intru.ent de %2 de ite.i construit *entru a ./sura
*erce*ia unui individ des*re ,radu+ 3n care re+aia .arita+/ se ridic/ +a e8*ectaii+e sa+e.
>C;I *oate 0i v/7ut ca o eva+uare ,+o4a+/ a ne.u+u.irii su4ieci+or *entru re+aia +or
.arita+/. Se 4a7ea7/ *e ideea c/ o *ersoan/ este ne.u+u.it/ de un as*ect a+ vieii sa+e
3n .o.entu+ 3n care ace+ as*ect nu cores*unde e8*ectaii+or sa+e. Iniia+ ite.ii au 0ost
,enerai de teoria 4a7at/ *e o revi7uire co.*rehensiv/ a +iteraturii des*re
satis0aciaOada*tarea .arita+/. Prin ana+i7a 0actoria+/, cu e+i.inarea a ' ite.i, >C;I s-a
dovedit unidi.ensiona+. Pentru a eva+ua re7u+tate+e .arita+e re0eritoare +a e8*ectaii,
0iecare ite. a 0ost scorat *e o sca+/ de # *uncte 3n care *unctu+ din .i6+oc re0+ect/
100
nive+u+ e8*ectaiei su4iectu+ui. )cesta *er.ite su4ieci+or s/ indice ,radu+ 3n care re+aia
+or se situea7/ deasu*ra sau dedesu4tu+ e8*ectaiei.
!OR>E: Un e-antion de %00 de cu*+uri c/s/torii a 0ost se+ectat din Universitatea
=isconsin. >edia de v2rst/ a 0e.ei+or a 0ost de %&.1 ani -i de %$ ani *entru 4/r4ai, ei
0/ceau *arte din c+asa socia+/ de .i6+oc s*re 3na+t/, erau 0a.i+ii de carier/. >edia >C;I
*entru 4/r4ai a 0ost de 1''.# iar *entru 0e.ei de 1'".#.
SCOR)RE): >C;I se scorea7/ *rin 3nsu.area scoruri+or: 1 *unct dac/
3ncercuie-te -%,2 *uncte *entru -2,% *uncte *entru -1,' *uncte *entru 0,( *uncte *entru
[1,& *uncte *entru [2 -i # *uncte *entru [%. Scoruri+e 3na+te indic/ o eva+uare .ai 4un/
a re7u+tate+or co.*arativ cu e8*ectaii+e.
1I)I;I:):E: >C;I dis*une de o consisten/ intern/ e8ce+ent/ cu a+*ha de ."%.
O eroare standard 0oarte .ic/ indic/ de ase.enea o e8ce+ent/ 0ide+itate. 5ate test-retest
nu au 0ost o0erite.
PRI>) )PRI^IE: Sa4ate++i, R.>. A1"$'B. :he .arita+ Co.*arison ;eve+ Inde8: )
.easure 0or assessin, outco.es re+ative to e8*ectations, Mourna+ o0 >arria,e and the
1a.i+y, '&, &(1-&&2. Instru.ent re*rodus cu *er.isiunea !ationa+ Counci+ on 1a.i+y
Re+ations.
5ISPO!II;I:):E: 5r. Rona+d >. Sasate++i, Eu.an 5eve+o*.ent Center, U 11#,
Storrs, C: 0&2&$ Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia vieii de cuplu. -ntre
iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
>C;I
?ncercuii nu./ru+ cores*un7/tor e8*erienei dvs. *re7ente co.*arativ cu e8*ectaii+e
-% -2 -1 0 [1 [2
[%
.ai r/u +a 0e+ cu. .ai 4ine
dec2t ./ a-te*ta. ./ a-te*ta. dec2t ./ a-te*ta.
1 !ive+u+ de *rietenie *e care 3+ e8*eri.entai -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
2 Hradu+ 3n care *arteneru+ dvs. are 3ncredere 3n dvs. -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
% !ive+u+ activit/ii se8ua+e *e care 3+ e8*eri.entai -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
' Hradu+ 3ncrederii dintre dvs. -i sou+ dvs. -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
( Hradu+ de con0+ict ce a*are 3n deci7ii+e 7i+nice -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
& 5urata ti.*u+ui *etrecut 3.*reun/ -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
# !ive+u+ de a0eciune *e care 3+ e8*ri./ *arteneru+ - - - 0 [1 [2 [%
101
% 2 1
$ Hradu+ 3n care se 3.*art res*onsa4i+it/i+e *entru
sarcini+e casnice
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
" Hradu+ 3n care *arteneru+ este dis*us s/ v/ ascu+te -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
10 !ive+u+ e,a+it/ii 3n re+aie *e care 3+ e8*eri.entai -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
11 !ive+u+ con0+ictu+ui *entru 4ani *e care 3+ e8*eri.entai -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
12 !ive+u+ co.*ati4i+it/ii *e care 3+ e8e*ri.entai -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
1% !ive+u+ con0+ictu+ui *entru ti.*u+ +i4er *e care 3+
e8*eri.entai
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
1' !ive+u+ de7acordu+ui *entru *rieteni *e care 3+
e8*eri.entai
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
1( !ive+u+ de interes *entru se8 *e care 3+ e8*ri./
*arteneru+ dvs.
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
1& Corectitudinea 3n care se che+tuiesc 4anii -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
1# !ive+u+ s*iritu+ui critic *e care 3+ e8*ri./ *arteneru+ -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
1$ !ive+u+ res*ectu+ui reci*roc *e care 3+ e8*eri.entai -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
1" Hradu+ 3n care co.unicare inter*ersona+/ este e0icient/ -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
20 !ive+u+ de iu4ire *e care 3+ e8*eri.entai -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
21 Hradu+ 3n care nevoi+e dvs. se 3nt2+nesc -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
22 Hradu+ +i4ert/ii *e care 3+ si.ii 3n *ro.ovarea a+tor
*rieteni
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
2% !ive+u+ res*onsa4i+it/ii *e care *arteneru+ dvs.3+
acce*t/ sarcini+e casnice
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
2' Hradu+ 3n care dvs. -i *arteneru+ dvs. discutai des*re
se8
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
2( !ive+u+ inti.it/ii *e care 3+ e8*eri.entai -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
2& Hradu+ 3n care sou+ dvs. su*ort/ a+e,eri+e dvs. 3n
+e,/tur/ cu *ro0esia
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
2# Hradu+ 3n care dvs. -i sou+ dvs. suntei de acord cu sti+u+
de via/
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
2$ Hradu+ 3n care dvs. -i sou+ dvs. suntei de acord cu
nu./ru+ co*ii+or *e care s/-+ avei
-
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
2" !ive+u+ atraciei 0i7ice a *arteneru+ui dvs. -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
%0 Hradu+ 3n care v/ certai *entru +ucruri ./runte -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
%1 !ive+u+ ,e+o7iei *e care *arteneru+ dvs. 3+ e8*ri./ - - - 0 [1 [2 [%
102
% 2 1
%2 !ive+u+ an,a6/rii *e care 3+ si.ii din *artea sou+ui -
%
-
2
-
1
0 [1 [2 [%
2.2.8. Scala conven(ionalit(ii n rela(ia marital
Marital Conventionalization Scale (MCS)
)utori: @ernon E. Ed.onds
Sco*: ./surarea distorsiunii unei *ersoane 3n eva+uarea c/sniciei *ro*rii
5escriere: >CS este un instru.ent de 1( ite.i cu r/s*unsuri Jadev/ratO0a+sK care
./soar/ +i.ita *2n/ +a care o *ersoan/ distorsionea7/ eva+uarea *ro*riei c/snicii 3n
direcia de7ira4i+it/ii socia+e. Punctu+ centra+ a+ sca+ei este Jconveniona+itateaK, cu
tendina de a se *urta ca -i cu. ar 0i adev/rat 0/r/ a-i */sa dac/ este cu adev/rat a-a.
Ideea din s*ate+e de7vo+t/rii >CS a 0ost c/ aceast/ convenion+itate este o *ro4+e./
s*ecia+/ 3n ./surarea individua+/ a rea+iei .arita+e *entru c/ a*ro4area socia+/ -i
i.*+icarea +o,ic/ a e,o-u+ui F *rinci*a+ii deter.inani ai conveniona+it/ii F sunt .ai
.ari aici dec2t 3n oricare a+t do.eniu a+ vieii. 5e-i >CS a 0ost construit nu.ai ca un
instru.ent de cercetare a conveniona+it/ii 3n studierea re+aii+or .arita+e, sca+a *oate
avea -i o uti+itate c+inic/ interesant/ a6ut2ndu-+ *e *ractician s/ desco*ere vi7iuni+e
nerea+iste sau su*raeva+uate a+e c+ientu+ui asu*ra *arteneru+ui +or
!or.e: >CS a 0ost studiat iniia+ *e 100 de studeni c/s/torii a+e-i a+eator din
1+orida State University, av2nd o .edie a duratei c/sniciei de *este ( ani. )+te date
de.o,ra0ice nu au 0ost o0erite. Scoru+ .ediu a+ 0or.ei +un,i a >CS A(0 ite.iB a 0ost
de 12 AS5V$B -i a+ 0or.ei scurte, re*rodus aici, -i care core+ea7/ ."" cu 0or.a +un,/,
a 0ost de %' AS5V%0B.
Scorarea: 1iec/rui ite. +a care se r/s*unde 3n .od conveniona+ i se acord/ va+oarea
din *arante7a de +a s02r-itu+ 0iec/rui ite.. R/s*unsuri+e care se scorea7/ sunt
Jadev/ratK *entru ite.ii %, ', &,#, $, ", 11, 12, 1% -i 1' -i J0a+sK *entru cei care au
r/.as. )st0e+, dac/ un individ 3ncercuie-te 0a+s +a ite.u+ 1, scoru+ va 0i &. @a+ori+e
care se acord/ sunt *ro*oriona+e cu core+aii+e dintre 0iecare ite. -i scoru+ tota+ >CS
0or.a +un,/. Ite.ii inidividua+i sunt 3nsu.ai *entru scoru+ tota+.
@a+iditate: >CS dis*une de o va+iditate concurent/ 4un/, core+2nd .&% cu ;oc<e-
=a++ace Short Sca+e o0 >arita+ )d6ust.ent. 1or.a +un,/ -i cea scurt/ core+ea7/ de
10%
ase.enea .'' -i res*ectiv .%" cu Sca+a .inciunii din >>PI, core+aie care e 3n acord
cu ideea c/ conveniona+itatea este o 0or./ a 3n-e+/ciunii sine-a+tu+.
Pri.a a*ariie: Ed.onds, @.E. A1"&#B. Conveniona+itatea .arita+/: de0inire -i eva+uare,
Mourna+ o0 >arria,e and the 1a.i+y, 2", !ove.4er 1"&#, &$1-&$$.
5is*oni4i+itate: Instru.ent re*rodus cu *er.isiunea !ationa+ Counci+ on 1a.i+y
Re+ations, Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia vieii de cuplu. -ntre iluzie i
realitate Dditura &per @ucureti
>CS
Citii 0iecare a0ir.aie -i decidei dac/ este adev/rat/ 3n ca7u+ 3n care o a*+icai +a
dvs., +a *arteneru+ dvs. sau +a c/snicia dvs. 5ac/ este adev/rat/, 3ncercuii +itera :.
5ac/ este 0a+s/, 3n ca7u+ 3n care o a*+icai +a dvs., +a *arteneru+ dvs. sau +a c/snicia
dvs., 3ncercuii +itera 1.
: 1 1 ). anu.ite nevoi care nu sunt satis0/cute de c/snicia .ea. A=V&B
: 1 2 C/snicia .ea *oate 0i .ai 0ericit/ dec2t este. A=V&B
: 1 % Chiar dac/ ar 0i dis*oni4i+e *entru a se c/s/tori cu .ine toate *esoane+e de
se8 o*us, tot n-a- 0i *utut 0ace o a+e,ere .ai 4un/. A=V'B
: 1 ' !u cred c/ vreun a+t cu*+u ar *utea tr/i 3ntr-o ar.onie .ai .are dec2t
*arteneru+ .eu -i cu .ine. A=V(B
: 1 ( E8ist/ *erioade c2nd nu si.t *rea .u+t/ iu4ire -i a0eciune *entru
*arteneru+ .eu. A=V&B
: 1 & !u a. re,retat nicodat/ c/snicia .ea, nici ./car o c+i*/. A=V(B
: 1 # Sunte. at2t de 4ine ada*tai *e c2t *ot 0i dou/ *ersoane 3n aceast/ +u.e.
A=V&B
: 1 $ !u cred c/ cineva *oate 0i .ai 0ericit dec2t sunte. eu -i *arteneru+ .eu
atunci c2nd sunte. 3.*reun/.A=V&B
: 1 " Parteneru+ .eu 3ne+e,e -i e.*ati7ea7/ co.*+et cu 0iecare stare a .ea.
A=V(B
: 1 10 C/snicia .ea nu este un succes *er0ect. A=V$B
: 1 11 1iecare +ucru nou *e care +-a. a0+at des*re *arteneru+ .eu .-a .u+u.it.
A=V&B
: 1 12 Parteneru+ .eu are toate ca+it/i+e *e care +e-a. dorit +a cineva. A=V$B
: 1 1% 5ac/ *arteneru+ .eu are c2teva de0ecte, eu nu +e cunosc. A=V$B
: 1 1' Eu -i *arteneru+ .eu ne 3ne+e,e. *er0ect unu+ *e ce+/+a+t. A=V$B
: 1 1( E8ist/ *erioade c2nd *arteneru+ .eu 0ace +ucuri care ./ 0ac ne0ericit/.
2.2.9. Evaluarea instabilit(ii maritale
10'
MARITAL INSTABILITY INDEX (MII)
)U:ORI: Mohn !. EdNards, 5avid R. Mohnson -i )+an ooth
SCOP: ./surarea insta4i+it/ii .arita+e
5ESCRIERE: >II este un instru.ent de 1' ite.i construit *entru a ./sura insta4i+itatea
.arita+/ -i .ai a+es tendina s*re divor. >II se 4a7ea7/ *e ideea c/ at2t co,niii+e c2t -i
co.*orta.ente+e tre4uie +uate 3n considerare c2nd se eva+uea7/ insta4+itatea -i
*otenia+u+ *entru divor a+ unui cu*+u. )ceast/ sca+/ *oate 0i u-or ad.inistrat/ de un
intervievator -i scorat/ 3n c2teva .inute. >II este 3n .od *articu+ar uti+ cu at2t .ai
re*ede cu c2t este ad.inistrat co,niii+or -i co.*orta.ente+or s*eci0icate. ?+ *oate a6uta
*e consi+ier s/ deter.ine cu o .ai .are acuratee re7u+tatu+ *recis *entru o re+aie
.arita+/ *articu+ar/. >II este re*rodus aici Aca *artea 1B 3.*reun/ cu o ./sur/toare a
a+tor c2iva 0actori de rsic A*artea 2B *e care *racticianu+ o *oate 0o+osi *entru a ./ri
acurateea.
!OR>E: >II a 0ost studiat iniia+ *e 20%' de 4/r4ai -i 0e.ei c/s/torite su4 (( de ani 3n
1"$0 -i a*oi *e 1(#$ A#$TB din ace+ e-antion 3n 1"$%. )+ta nor.e sau date de.o,ra0ice
nu sunt o0erite.
SCOR)RE): >II este u-or de scorat ur./rind instruciuni+e din drea*ta instru.entu+ui.
!u./ru+ de r/s*unsuri F J3nc+inaii s*re divorK sunt 3nsu.ate -i 3nre,istrate +a s02r-itu+
instru.entu+ui unde este *re7entat/ o 0i,ur/ J-ansa divoru+uiK.
1I)I;I:):E: >II are o consisten/ intern/ e8ce+ent/ cu un a+*ha de ."%. 5ate des*re
sta4i+itate nu au 0ost o0erite.
@);I5I:):E: >II are o va+iditate *redictiv/ 4un/. 5intre cei care 3n 1"$0 nu au
ra*ortat nici un se.n de insta4i+itate .enta+/, doar %T au divorat 3n 1"$%, 3n ti.* ce
*ersoane+e care au avut scoruri 3n e8tre.a cea+a+t/, au avut o rat/ de divor de 2#T, de "
ori .ai .are. 5e ase.enea >II a dovedit o va+iditate de construct 4un/, core+2nd *o7itiv
cu ./sur/tori a+e *ro4+e.e+or .arita+e -i Jde7acorduri+orK .arita+e, -i ne,ativ cu
0ericirea .arita+/ sau cu interaciunea .arita+/.
PRI>) )P)RI^IE: EdNards, M.!., Mohnson, 5.R. -i ooth, ). A1"$#B. Co.in, a*art: )
*ro,nostic instru.ent o0 .arita+ 4rea<u*, 1a.i+y rea+ations, %&, 1&$-1#0. Instru.ent
re*rodus cu *er.isiunea !ationa+ Counci+ on 1a.i+y Re+ations.
5ISPO!II;I:):E: )rtico+ din 6urna+, Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20"
!si)ologia vieii de cuplu. -ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
10(
>II
Partea 1. Eva+uarea 3nc+inaiei s*re divor.
Punei-v/ ur./toare+e 3ntre4/ri -i 3ncercuii unu+ din r/s*unsuri+e date:
1
/
r
/

3
n
c
+
i
n
a

i
e

s
*
r
e

d
i
v
o
r

?
n
c
+
i
n
a

i
e

s
*
r
e

d
i
v
o
r

C2teodat/ oa.enii c/s/torii cred c/ +e-ar *+/cea s/

+ocuiasc/ se*arat de *arteneru+ +or. C2t de des si.ii dvs.
acest +ucruI 1oarte des, des, oca7iona+ sau niciodat/I
O
c
a
7
i
o
n
a
+

s
a
u

n
i
c
i
o
d
a
t
/
5
e
s

s
a
u

0
o
a
r
t
e

d
e
s
Chiar -i *ersoane+e care se 3ne+e, 4ine cu *arteneru+ +or se
3ntrea4/ uneori dac/ .aria6u+ +or .er,e sau nu. @-ai ,2ndit
3n u+ti.ii % ani c/ c/snicia dvs. este 3n *ro4+e.eI
!u 5a
5in c2te -tii, s-a ,2ndit vreodat/ *arteneru+ dvs. c/ .aria6u+
dvs. este 3n *ro4+e.eI
!u 5a
)i vor4it 3n u+ti.ii % ani cu .e.4rii 0a.i+iei, *rieteni,
consi+ieri sau asisteni socia+i des*re *ro4+e.e+e dvs. 3n
c/snicieI
!u 5a
5u*/ c2te -tii, *arteneru+ dvs. a vor4it cu .e.4rii 0a.i+iei,
*rieteni, asisteni socia+i des*re *ro4+e.e+e *e care +e avei
3n 0a.i+ieI
!u 5a
@-a trecut *rin ca* 3n u+ti.ii % ani ,2ndu+ de a divora sau
se*ara de *arteneru+ dvs.I
!u 5a
5in c2te -ii, i-a trecut *rin ca* *arteneru+ui dvs., 3n u+ti.ii
% ani, ,2ndu+ de a divora sau de a v/ se*araI
!u 5a
5vs. sau *arteneru+ dvs. ai su,erat 3n .od serios ideea unui
divor 3n u+ti.ii % aniI
!u 5a
)i discutat des*re 3.*/rirea *ro*riet/i+orI !u 5a
)i discutat des*re consu+tarea unui avocatI !u 5a
)i consu+tat dvs. sau *arteneru+ dvs. un avocat 3n +e,/tur/
cu un divor sau o se*arareI
!u 5a
5in cau7a *ro4e+.e+or *e care oa.enii +e au 3n c/snicii+e
+or, uneori ei *+eac/ de acas/ *entru *uin ti.* sau ca o
se*arare de *or4/. S-a 3nt2./*+at acest +ucru -i 3n c/snicia
dvs. 3n u+ti.ii % aniI
!u 5a
)i vor4it cu *arteneru+ dvs. des*re cererea unui divor sau
unei se*ar/riI
!u 5a
)i cerut divoru+ sau se*area dvs. sau *arteneru+ dvs.I !u 5a
10&
!U>YR)^I !U>YRU; 5E RYSPU!SURI J?!C;I!)^II SPRE 5I@OR^K
AI!C;U_`!5 J!U G:IUK S)U J5)KB GI ?!REHIS:R)^I-;E )ICI:
?!CERCUI^I G)!SE;E 5E 5I@OR^ ?! UR>Y:ORII % )!I 5UPY CU>
UR>E)_Y:
SCORU; ?!C;I!^IEI G)!SE;E SPRE
SPRE 5I@OR^ 5I@OR^
22
2&
(-& %1
%$
10[ '%
Partea 2. )tracii -i 4ariere s*re divor
PU!E^I-@Y ?!:REYRI;E UR>Y:O)RE GI )5YUH)^I S)U SCY5E^I
PU!C:E 5I! SCORURI;E G)!SEI SPRE 5I@OR^ ?! 1U!C^IE 5E
RYSPU!SURI.
>ai 6os sunt enu.erate c2teva dintre +ucruri+e *e care cu*+uri+e +e 0ac 3.*reun/.
Pentru 0iecare, v/ ru,/. s/ s*unei c2t de des dvs. -i *arteneru+ dvs. 3+ 0acei 3.*reun/.
1 niciodat/ 2 oca7iona+ % de o4icei ' a*roa*e 3ntotdeauna
!
u
.
/
r
u
+

d
e

r
/
s
*
u
n
s
u
r
i
C2t de des +uai .asa *rinci*a+/ 3.*reun/I
C2t de des v/ vi7itai *rietenii 3.*reun/I
C2t de des dvs. -i *arteneru+ dvs. +ucrai 3.*reun/ +a *roiecte *entru
cas/I
C2t des ie-ii 3.*reun/ F de e8. +a 0i+., s/ 6ucai c/ri, 4oN+in,, etc.I
1acei su.a nu.ere+or *entru 0recvena cu care 0acei +ucruri 3.*reun/. 5ac/ tota+u+ este
3ntre 1% -i 1&, e8tra,ei 12 din scoru+ -ansei *entru divor, iar dac/ tota+u+ este 3ntre " -i
12, e8tra,ei 10.
10#
!OU; SCOR ;) G)!S) PE!:RU 5I@OR^:
5ac/ ar 0i s/ o +uai de +a 3nce*ut, AaBv-ai c/s/tori cu aceia-i *ersoan/, A4Bv-ai c/s/tori
cu a+tcineva sau AcBnu v-ai .ai c/s/tori de+ocI
5)CY RYSPU!SU; ES:E AcB, )5YUH)^I 11 ;) U;:I>U; SCOR ;) G)!S)
PE!:RU 5I@OR^C 5)CY ES:E AaB S)U A4B, :RECE^I ;) UR>Y:ORU; I:E>.
!OU; SCOR ;) G)!S) PE!:RU 5I@OR^:
Suntei *ro*rietaru+ a*arta.entu+ui 3n care stai sau este 3nchiriatI
5)CY )P)R:)>E!:U; ES:E ); 5@S., SCY5E^I & 5I! U:;I>U; SCOR ;)
G)!S) PE!:RU 5I@OR^:
!OU; SCOR ;) G)!S) PE!:RU 5I@OR^:
?n ,enera+, c2t de .u+t credei c/ v/ in0+uenea7/ viaa de 7i cu 7i credine+e dvs.
re+i,ioase F 0oarte .u+t, .u+t, 3ntruc2tva, *uin sau de+ocI
5)CY RYSPU!SU; ES:E ?!:RUC`:@), >U;: S)U 1O)R:E >U;:,
SCY5E^I ' 5I! U;:I>U; SCOR ;) G)!S) PE!:RU 5I@OR^:
!OU; SCOR ;) G)!S) PE!:RU 5I@OR^:
5e c2i ani suntei c/s/torit cu *arteneru+ dvs.I
5)CY SU!:E^I CYSY:ORI: 5E >)I PU^I! 5E ( )!I, )5YUH)^I % ;)
U;:I>U; SCOR ;) G)!S) P!E:RU 5I@OR^:
!OU; SCOR ;) G)!S) PE!:RU 5I@OR^:
E8e.*+u:
O *ersoan/ care are scoru+ 1 +a sca+a 3nc+inaiei s*re divor 3nce* cu o -ans/ de
22T *entru divor 3n curs de % ani. 5ar dac/ *ersoana 0ace .u+te +ucruri 3.*reun/ cu
*arteneru+ Ae8. are scoru+ 1' +a 0recvena +ucruri+or 0/cute 3.*reun/B, *ro4a4i+itatea scade
cu 12 *uncte *2n/ +a 10T. 5ac/ cu*+u+ cu.*/r/ a*arta.entu+, se scad a+te & *uncte,
sc/72nd 3nc+inaia s*re divor +a 'T. ?n 0ina+, dac/ re+i,ia are o i.*ortan/ 3n viaa +or,
scoru+ *oate 0i redus *2n/ +a 0.
10$
2.2.10. Scala Miller de msurare a controlului n rela(ia marital
Miller Marital Locus of Control Scale (MMLOC)
)U:ORI: Phi+i* c >i++er, Eer4ert >. ;e0court -i EdNard E. =are
SCOP: ./surarea +ocu+ui *e care 3+ ocu*/ contro+u+ 3n re+aia .arita+/
5ESCRIERE: )cest instru.ent de 2& de ite.i ./soar/ +ocu+ contro+u+ui 3n re+aia
.arita+/. Po7iia e8tern/-intern/ a contro+u+ui a 0ost a.*+u studiat/ -i s-a dovedit a 0i un
i.*ortant .oderator a+ stresu+ui vieii. >ai .u+t, >>;OC ia 3n considerare
caracteristici+e *arteneri+or 3n re+aie care ./resc sta4i+itatea -i satis0acia. >>;OC a
0ost de7vo+tat *rin *roceduri *siho.etrice serioase. Cei 2& de ite.i au 0ost derivai dintr-
un e-antion de #$ de ite.i care ./soar/ ' di.ensiuni +e,ate de re7u+tate+e .arita+e:
a4i+itate, e0ort, conte8t -i noroc. ?n ,enrea+, 3n re+aia .arita+/, cineva are un scor .ai
3na+t +a interna+itate tinde s*re o satis0acie .arita+/ -i inti.itate .ai .ari dec2t cineva
care are un scor 3na+t +a e8terna+itate.
!OR>E: a7ate *e un e-antion de 2%0 de studeni c/s/torii, scoruri+e nu au 0ost
se.ni0icativ di0erite *entru 4/r4ai -i 0e.ei. >edii+e au 0ost de 1%%.'2AS5V1".$%B *entru
4/r4ai -i de 1%1.'%AS5V1".("B *entru 0e.ei.
SCOR)RE): Scoruri+e tota+e sunt deter.inate de ur./toarea 0or.u+/: 1%2[ scor
e8tern-scor intern. Scor e8ternV ite.ii 1 [ 2 [ ' [ & [ 10 [ 12 [ 1% [ 1( [ 1# [ 21 [ 2'
[ 2# [ 2$ [ %0 [ %2 [ %( [ %# [ %" [ '1 [ '2 [ ''. Scor internV ite.ii % [ ( [ # [ $ [ "
[ 11 [ 1' [ 1& [ 1$ [ 1" [ 20 [ 2% [ 2( [ 2& [ 2" [ %1 [ %% [ %' [ %& [ %$ [ '0 [ '%.
)d/u,2nd o constant/ -i sc/72nd ite.ii interni se recodea7/ 3n .od e0icient ite.ii interni
3ntr-o direcie e8tern/. Scoruri+e ce+or ' su4sca+e atri4uiona+e se deter.in/ ast0e+: E0ortV
% [ ( [ # [ " [ 1' [ 1$ [ 2% [ 2" [ %1 [ '0C )4i+itateV $ [ 11 [ 1& [ 1" [ 20 [ 2( [ 2&
[ %% [ %' [ %& [ %$ [ '%C Conte8tV 1 [ 2 [ & [ 10 [ 12 [ 1% [ 1# [ 2' [ 2# [ 2$ [ %( [
%# [ %" [ '1 [ '2C !orocV ' [ 1( [ 21 [ 22 [ %0 [ %2 [ ''.
Scoruri+e 3na+te re0+ect/ e8terna+itatea *entru +ocu+ .arita+ a+ contro+u+ui.
1I)I;I:):E: >>;OC are o consisten/ intern/ 0oarte 4un/, cu un a+*ha de .$%. 5ate
des*re sta4i+itate nu au 0ost o0erite.
@);I5I:):E: >>;OC dis*une de o va+iditate concurent/, core+2nd cu
scoruri+e init.it/ii socia+e. @a+iditatea >>;OC este evident/ -i din core+aia dinte +ocu+
e8tern a+ contro+u+ui -i discre*ana dintre scoruri+e sou+ui -i soiei, de e8. cei care sunt
10"
.ai e8terna+i dec2t interna+i au o .ai .are discre*an/ 3ntre scoruri. >>;OC core+ea7/
de ase.enea cu satis0acia .arita+/ -i satis0acia vieii 3n ,enera+.
PRI>) )P)RI^IE: >i++er, P.C., ;e0court, E.>. -i =are, E.E. A1"$%B. :he
construction and deve+o*.ent o0 the >i++er >arita+ ;ocus o0 Contro+ Sca+e, Canadian
Mourna+ o0 ehaviora+ Science, 1(, 2&&-2#". >i++er, P.C., ;e0court, E.>., Eo+.e, M.H.,
=are, E.E. -i Sa+eh, =.E. A1"$&B. >arita+ +ocus o0 contro+ and .arita+ *ro4+e.-so+vin,,
Mourna+ o0 Persona+ity and Socia+ Psycho+o,y, (1, 1&1-1&". Instru.ent re*rodus cu
*er.isiunea +ui Eer4ert >. ;e0court -i Canadian Psycho+o,y )ssociation.
5ISPO!II;I:):E:Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia vieii de cuplu.
-ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
>>;OC
)0ir.aii+e din acest chestionar e8*ri./ o*inii asu*ra unor *ro4+e.e a+e re+aiei
.arita+e. Putei s/ 0ii de acord *uternic cu une+e dintre e+e -i 3n de7acord +a 0e+ de
*uternic cu a+te+e, sau *utei s/ nu 0ii si,ur de ceea ce si.ii. Reacii+e dvs. re0+ect/
o*inii+e dvs. -i nu e8ist/ r/s*unsuri corecte sau incorecte. Indi0erent dac/ suntei de
acord sau nu cu vreo a0ir.aie, *utei 0i si,ur c/ e8ist/ o .u+i.e de oa.eni care si.t +a
0e+ ca dvs. >arcai 0iecare a0ira.ie din st2n,a 3n 0uncie de c2t de acord suntei cu ea.
@/ ru,/. s/ +e .arcai *e toate.
[1V sunt de acord *uin
[2V sunt de acord 0oarte .u+t
0V nici acord, nici de7acord
-1V si.t *uin de7acord
-2V si.t 0oarte .u+t de7acord
@/ ru,/. s/ v/ a.intii c/ ce+ .ai 4un r/s*uns este o*inia dvs. -i de o4icei este
re0+ectat de *ri.a reacie +a ite., .ai de,ra4/ dec2t du*/ +un,i de74ateri cu dvs. 3n-iv/
asu*ra e8*eriene+or *articu+are.
1 C2nd vreau ca sou+ .eu s/ 0ac/ ceva ce n-a *+ani0icat, nu
*rea *ot 0ace .u+te *entru a-+ 3ntoarce s*re .odu+ .eu de
,2ndire.
2 Sunt adesea de7orientat/ 3n +e,/tur/ cu ceea ce tre4uie s/
s*un sau s/ 0ac atunci c2nd nu sunt de acord cu sou+ .eu.
110
% )desea *ro4+e.e+e .arita+e se re7o+v/ cu *rea .are e0ort
din *artea .ea.
' Pot adesea s/ a6ut +a o reconci+iere c2nd eu -i sou+ .eu ne
cert/.
( St/ri+e sou+ui .eu sunt adesea .isterioase *entru .ine, 3n
sensu+ c/ nu *rea a. idee de unde au *ornit.
& )desea ,/sesc co.*orta.entu+ sou+ui .eu ne*redicti4i+.
# ?n ti.*u+ unei ne3ne+e,eri deseori *ot s/ s*un sau s/ 0ac
ceva care s/ 3.4un/t/easc/ situaia.
$ ?ne+e, co.*orta.entu+ sou+ui .eu.
" Perioade 0ercite 3n c/snicia noastr/ *ar s/ se 3nt2.*+e cu
*uin e0ort din *artea .ea sau 0/r/ nici un e0ort.
10 )desea starea sou+ui .eu este o reacie +a ceea ce eu a.
s*us sau a. 0/cut.
11 E8ist/ +ucurui *e care +e *ot 0ace *entru a 3ncura6a
ter.inarea unei ne3ne+e,eri cu sou+ .eu -i care ne 0ac s/
ne si.i. .ai 4ine.
12 Circu.stane+e de un 0e+ sau a+tu+ 6oac/ un ro+ i.*ortant 3n a
deter.ina dac/ c/snicia noastr/ .er,e 4ine sau nu.
1% C2nd sunte. 3n con0+ict, sou+ .eu este ce+ care ce+ .ai
adesea reconci+ia7/ situaia.
1' Un anu.it e0ort este de o4icei necesar din *artea .ea *entru
a aduce e8*eriene *+/cute 3n c/snicia noastr/.
1( C2nd ave. e8*eriene ne*+/cute 3n c/snicie *ot adesea s/-
.i dau sea.a cu. a. contri4uit eu +a *roducerea +or.
1& Ce+ .ai adesea de*inde de sou+ .eu s/ 0ac/ o 3ne+e,ere s/
se ter.ine *a-nic.
1# Perioade+e ne0ericite din c/snicia noastr/ *ar s/ se 3nt2.*+e
indi0erent de ceea ce 0ac eu.
1$ C2nd ave. di0icu+t/i 3n c/snicie, *ar s/ 0ie *uine +ucurui
*e care eu -i sou+ .eu +e *ute. 0ace *entru a a6un,e +a o
reconci+iere.
1" Pot u-or s/-.i convin, sou+ s/ 0ac/ ceva *e care e+ nu +-a
*+ani0icat.
20 Circu.stane+e 6oac/ un ro+ 0oarte +i.itat 3n *roducerea
satis0aciei .arita+eC ceea ce conte7/ sunt e0ortu+ -i interesu+.
21 )desea cred c/ 4/r4aii sunt .ai ,reu de 3ne+es dec2t
0e.ei+e.
22 C2nd a. di0icu+t/i 3n re+aii+e .e+e cu 4/r4aii, ,/sesc c/
ti.*u+ este un vindec/tor .ai 4un dec2t orice a- *utea 0ace
eu.
2% /r4aii *ar .ai *uin *redicti4i+i dec2t 0e.ei+e.
2' 1e.ei+e *ar .ai 7/*/cite dec2t 4/r4aii.
2( C2nd 3nt2+nesc di0icu+t/i 3n re+aii+e .e+e cu 0e.ei+e, .i se
*are c/ *ot 0ace *rea *uin *entru a 3ntoarce situaia.
2& 1e.ei+e sunt .ai de 3ncredere 3n interaciuni *entru .ine
dec2t 4/r4aii.
2.2.11. Chestionarul Beier -Sternberg privind discordan(a
111
Beier -Sternberg Discord Questionnaire (DQ)
)U:OR: Ernest H. eier -i 5anie+ P. Stern4er,
SCOP: ./soar/ con0+ictu+ .arita+ -i ne0ericirea .arita+/
5ESCRIERE: 5a este un instru.ent de 10 ite.i construit *entru ./surarea a dou/
di.ensiuni a+e re+aiei .arita+: discordiab con0+ictu+ -i ,radu+ de ne0ericire ata-at acestui
con0+ict. Ite.ii au 0ost se+ectai *e 4a7a consu+t/rii +iteraturii de s*ecia+itate care *re7enta
aceste *ro4+e.e ca 0iind *rinci*a+e+e surse a+e con0+ictu+ui .arita+. 1iecare su4iect va
scora, .ai 3nt2i, 0iecare *ro4+e./ 3n sensu+ ,radu+ui de con0+ict *e care 3+ ,enerea7/ 3n
c/snicie iar a*oi eva+uea7/ 3n ce ./sur/ acesta *roduce ne0ericire. Ite.ii sunt scorai
individua+.
!OR>E: 5ate+e *entru 5a au 0ost ,enerate de o serie de studii *e cu*+uri *roas*/t
c/s/torite care au r/s*uns so+icit/rii de coo*erare e8*ri.ate 3n scrisori+e tri.ise.
Cu*+uri+e erau hetero,ene -i au 0ost contactate *uin du*/ c/s/torie -i +a un an distan/.
>edii+e sunt dis*oni4i+e *entru 0iecare ite. 3n ce+e dou/ *erioade. ) e8istat o .ic/
cre-tere a con0+ictu+ui 3n cu*+u *e *erioada de un an : .edia tota+/ a con0+ictu+ui este de
%%."2 +a scurt ti.* du*/ c/s/torie -i de %&.(( +a un an du*/ c/s/torie.
SCOR)RE): 1iecare ite. este scorat se*arat *e o sca+/ de # *uncte 3n care scoruri+e
3na+te indic/ un con0+ict -i o ne0ericire .arita+/ .ai .are. Ite.ii individua+i *ot 0i adunai
3ntr-un scor tota+, dar se.ni0icaia scoru+ui nu este c+ar/.
@);I5I:):E): 5a dis*une de un anu.it ,rad de va+iditate conver,ent/ Aana+oa,/B
3n sensu+ c/ va+oarea con0+ictu+ui core+ea7/ se.ni0icativ cu va+oarea ne0ericirii .arita+e
-i e8ist/ o anu.it/ core+aie 3ntre scoruri+e +a 5a -i va+oarea ,radu+ui de co.*orta.ent
inti.. 5e ase.enea, e8ist/ o schi.4are se.ni0icativ/ de-a +un,u+ *ri.u+ui an de
c/s/torie *entru soii A.edia tota+/ s-a .i-cat de +a 1" +a 2((.%%B, ceea ce su,erea7/ un
anu.it ,rad de va+iditate *redictiv/ *entru 5a.
PRI>) )P)RI^IE : eier, E. H. -i Stern4er,, 5.P.A1"##B. Co.unicarea .arita+,
Mourna+ o0 Co..unication, 2#, "2-100. Instru.ent re*rodus cu *er.isiunea +ui Ernest H.
eier -i 5anie+ P. Stern4er,.
5ISPO!II;I:):E : 5r.5anie+ P Stern4er,, Psychiatric )ssociates, %('0 South '000
=est, Suite %10, =est @a++ey City, U: $'120, Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20"
!si)ologia vieii de cuplu. -ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
5a
112
Prin ur./toare+e sca+e dori. s/ a0+/. care credei dvs. c/ sunt arii+e de acord -i
de7acord 3n c/snicia dvs. 5e ase.enea dori. s/ a0+/. dac/ aceste arii v/ aduc 0ericire,
ne0ericire sau indi0eren/. 5e e8e.*+u, dac/ 4anii sunt un *unct de .are de7acord 3n
c/snicia dvs., *utei .arca 3n dre*tu+ Sca+ei 1 A,radu+ acordu+uiB su4 nu.ere+e (,& sau #
3n 0uncie de e8tensia de7acordu+ui. 5ac/ ai 0ace un se.n 3n dre*tu+ +ui #, aceasta ar
3nse.na c/ e8ist/ 0oarte .u+t de7acord 3n +e,/tur/ cu 4anii 3n c/snicia dvs. 5ac/ .arcai
nr.(, aceasta ar 3nse.na c/ e8ist/ doar *uin de7acord 3n +e,/tur/ cu 4anii. Prin Sca+a 1
dori. s/ a0+/. 3n ce ./sur/ v/ di0ereniai de *artener 3n +e,/tur/ cu .odu+ de a *rivi
+ucruri+e. ?n Sca+a 2 dori. s/ a0+/. 3n ce 0e+ resi.ii dvs. aceste di0erene. 5ac/, de
e8e.*+u, un de7acord v/ 0ace 0oarte ne0ericit, *utei .arca & sau # *e Sca+a 2Are7u+tate
a+e acordu+ui sau de7acordu+uiB. @/ ru,/. s/ .arcai 0iecare ite. 3n a.4e+e sca+e.
)tenie, cu c2t este .ai .are nu./ru+ .arcat cu at2t este .ai .are de7acordu+ sau
con0+ictu+, iar cu c2t este .ai .ic, cu at2t este .ai .are acordu+.
SC);) 1: Hradu+ de acord SC);) 2:Re7u+tate+e
acordu+uibde7acordu+ui
)cord 5e7acord 1ericit !e0ericit
1 2 % ' ( & # 1 2 % ' ( & #
1.anii
2.Co*ii
%.Se8u+
'.Hri6a -i dra,ostea
(.;ucruri 0/cute 3.*reun/ A3n
ti.*u+ +i4erB
&.Prieteni -i viaa socia+/
#.).4iia, voina de a .er,e
3nainte
$.Po+itica
".Educaia co*ii+or
10. Re+i,ia
2.2.12. Scala competitivit(ii
11%
COMPETITIVENESS SCALE (CS)
)U:OR: >ary R. ;aner
SCOP: ./surarea co.*etivit/ii unui *artener 3n re+aie
5ESCRIERE: CS este un instru.ent de (0 de ite.i construit *entru a ./sura
co.*etitivitatea unui *artener 3n re+aii. CS este 3.*/rit 3n trei su4sca+e, a-a cu. o
indic/ ./sur/toarea 3ns/-i, 4a7ate *e 0e+u+ 3n care co.*orta.ente+e sunt e8*eri.entate:
*+/cute APB, ne*+/cute AUB, sau a,resiveba4u7ive A)B. )ceste su4sca+e au 0ost de7vo+tate
de eva+uatori inde*endeni cu o rat/ de acord de $$T. CS *oate 0i 0oarte uti+ 3n
identi0icarea -i e8*+orarea *ro4+e.e+or de co.*etitivitate a cu*+uri+or care *re7int/
*ro4+e.e+e 3n re+aii+or +or.
!OR>E: CS a 0ost studiat iniia+ *e "" 4/r4ai -i $1 0e.ei, .a6oritatea a+4i, studeni
dintr-o universitate de sud-vest. >area .a6oritate nu 0usese niciodat/ c/s/torit/ -i erau
de c+as/ socia+/ .i6+ocieC $0T dintre 0e.ei aveau v2rsta de 20 de ani sau .ai tinere iar
#'T dintre 4/r4ai aveau 21 de ani sau .ai .u+t. !or.e actua+e nu sunt dis*oni4i+e, de-i
0e.ei+e -i 4/r4aii au ace+ea-i scoruri +a toi ite.ii *+/cui 3n a0ar/ de $, +a toi ite.ii
ne*+/cui 3n a0ar/ de 2 -i +a toi ite.ii a,resiviba4u7ivi.
SCOR)RE): CS este u-or de scorat acord2nd 0iec/rui r/s*uns Jti*icK -i Uoca7iona+K
c2te un *unct, a*oi adun2nd aceste *uncte *entru 0iecare su4sca+e. Ite.ii *+/cui au un
tota+ .a8i. de 20 de *uncte, cei ne*+/cui un .a8i.u. de 22 *uncte iar cei a,resivi, un
.a8i.u. de $ *uncte.
1I)I;I:):E): !u e8ist/ in0or.aii dis*oni4i+e.
@);I5I:):E): 5e-i date+e sunt +i.itate, su4sca+a ne*+/cut/ este asociat/ cu scoruri+e
co.4atitivit/ii a-a cu. sunt ./surate de Inde8 o0 S*ouse )4use.
PRI>) )P)RI^IE : ;aner, >. R. A1"$&B. Co.*etiia 3n eta*a de curtare, 1a.i+y
Re+ations, %(, 2#(-2#".
5ISPO!II;I:):E : 5r. >ary ;aner, Pro0esor, 5e*arta.entu+ de socio+o,ie,
Universitatea din )ri7ona, :e.*e, )_$(2$#, Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20"
!si)ologia vieii de cuplu. -ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
CS
11'
@/ ru,/. s/ ana+i7ai co.*orta.ente+e, tr/s/turi+e sau ca+it/i+e *e care
*arteneru+ dvs. +e are 3n re+aia dvs. *entru a--i atin,e sco*uri+e. Pentru 0iecare dintre
ite.ii ur./tori, 0acei un D 3n co+oana care se a*ro*ie ce+ .ai .u+t de descrierea
co.*orta.ente+or, tr/s/turi+or, ca+it/i+or *e care *arteneru+ dvs. +e are 3n re+aia cu dvs.
Pentru a--i atin,e sco*u+,
*arteneru+ .eu :
)ceast/ tr/s/tur/b ca+itateb
co.*orta.ent este :
:i*ic/ 1o+osit/ doar
oca7iona+
!iciodat/
1 2 % ' (
&
U 1 E8*une o *utere 4ruta+/
U 2 ?n-ea+/
P % )rat/ 0+e8i4i+itate
P ' 5e.onstrea7/ tenacitate
U ( Este t/cut
) & 1o+ose-te vio+ena 0i7ic/
U # >inte
P $ Perseverea7/Aeste
*erseverentB
P " Este harnic A.unce-te
.u+tB
P 1
0
Se co.*ort/ stoicA0/r/
s/ *+2n,/B
) 1
1
Este ne3ndur/tor
U 1
2
Este vic+ean, iste
P 1
%
Este inte+i,ent, 3ne+e*t,
in0or.at
) 1
'
:erori7ea7/, a.enin/,
inti.idea7/
P 1
(
)rat/ cura6
P 1
&
Uti+i7ea7/ -ar.u+
U 1
#
Se co.*ort/ 3ntr-un
.od ne*/s/tor
U 1
$
@or4e-te +in,u-itor
P 1
"
5e.onstrea7/ to+eran/
U 2
0
Uti+i7ea7/
+in,u-ea+/A3ndu*+ecareaB
11(
) 2
1
Ins*ir/ tea./ -ibsau
an8ietate
U 2
2
Se e8*ri./ e.0atic,
4o.4astic
U 2
%
)ccentuea7/ rea+i7/ri+e
trecute
P 2
'
Uti+i7ea7/ u.oru+ -i
ironia
P 2
(
5e.onstrea7/
co.*eten/Ae e8*ertB
) 2
&
Insu+t/, este a4u7iv,
ne*o+iticos
U 2
#
)cionea7/ ca un sno4
P 2
$
Pre7int/ vi,oare,
ener,ie
P 2
"
Se co.*ort/ ca un ti*
de trea4/, ca un cava+er
P %
0
Este r/4d/tor
U %
1
Se co.*ort/ aro,ant,
su*erior
U %
2
Uti+i7ea7/ satira,
ridicu+i7ea7/
P %
%
Se co.*ort/ e8u4erant,
entu7iast
U %
'
5e.onstrea7/ *utere,
autoritate, in0+uen/,
Jtra,e s0ori+eK
U %
(
Se co.*ort/ so0isticat
) %
&
Este 0urios
U %
#
Este sarcastic
P %
$
Este ,ri6u+iu, *+ani0ic/
activit/i+e
U %
"
Ins*ir/ un senti.ent de
vin/
U '
0
Este +/ud/ros
U '
1
Uti+i7ea7/ su4re0u,ii,
vic+enie
P '
2
Este con-tient de sine
) '
%
Provoac/, con0runt/
U ' Este .incinos
11&
'
P '
(
Este 3ncre7/tor 3n
*ro*rii+e sa+e *uteri
U '
&
Si.u+ea7/ s+/4iciunea
Ase co.*ort/ ca un
.artirB
P '
#
Este ca+.
U '
$
Pretinde dra,oste
U '
"
Si.u+ea7/ stu*iditate
P (
0
Este di*+o.at, *+in de
tact
2.2.13. Scala dominan(-acomodare
Dominance-Accomodation Scale
(DA)
)U:OR: Caro+ !o++ Eoss<ins
SCOP: ./surarea do.inanei -i aco.od/rii 3n cu*+uri -i 0a.i+ii
5ESCRIERE: 5) este un instru.ent de %# de ite.i construit *entru a ./sura
do.inarea -i aco.odarea 3n re+aii+e inter-*ersona+e, 3n s*ecia+ 3n cu*+uri -i 0a.i+ii.
5o.inana a 0ost de0init/ ca 3ncerc/ri de a contro+a .ediu+ de via/ a+ cuiva: e8*ri.area
o*inii+or, *re0erine sau atitudini 3n .anier/ ver4a+/ sau nonver4a+/ care tinde s/
in0+uene7e *uternic sau direct co.*orta.ente+e *arteneru+ui. )st0e+, un individ 3na+t
do.inant va 0i v/7ut 3ncerc2nd s/--i contro+e7e *arteneru+. Un individ cu scoruri 3na+te +a
aco.odare a 0ost de0init ca acce*t2nd vina -i critica atunci c2nd nu +e .erit/C av2nd
tendina de a 0i auto- de*reciativC evit2nd riscu+ r/nirii 0i7ice sau e.oiona+eC c/ut2nd s/-
-i .a8i.i7e7e securitatea *siho+o,ic/ *ersona+/, starea 4un/ sau sta4i+itatea. 5) are doi
0actori sau su4sca+e: aco.odare *ersona+/ Aite.ii 2,%,(-#,"-11 , 1%,1', 1&-
1$,20,21,2%,2(,2&,2$-%0,%(-%#B -i aco.odarea 3n cu*+u Aite.ii 1,%,',&,$,",12,1%,1(-2&,
2$, %1, %%B. Sunt reco.andate scoruri+e se*arate *e 0actori, unde scoruri+e 3na+te +a
*ri.u+ 0actor 3nsea.n/ c/ e8ist/ o tendin/ de aco.odare +a *artener -i un scor sc/7ut
indic/ dorina de a se i.*une, autoa0ir.are. Scoruri+e 3na+te +a 0actoru+ a+ doi+ea indic/
0a*tu+ c/ su4iectu+ *erce*e *uin/ a*reciere +e,at de *ro*rii+e nevoi.
11#
!OR>E: 5) a 0ost studiat *e .ai .u+te e-antioane, ce+ .ai recent *e #$ de
cu*+uriA1(& indivi7iB cu o .edie de v2rst/ de %" de ani, .edia de 11.& ani 3n re+aiiC $#T
erau s*ecia+i7ai 3ntr-o *ro0esie -i #$T aveau o educaie .edie. Scoru+ .ediu *entru
3ntrea,a sca+/ a 0ost de 1&'.' AsdV 1".2B.
SCOR)RE): 5) este scorat *rin inversarea scoruri+or +a toi ite.ii de +a a+ doi+ea
0actor -i a*oi 3nsu.2nd va+ori+e ite.i+or *entru su4sca+/ -i scoruri+e tota+e.
1I)I;I:):E): 5) dis*une de o 4un/ 0ia4i+itate cu un a+*ha tota+ de .$'C *ri.u+
0actor are un a+*ha de .#" iar a+ doi+ea 0actor un a+*ha de .&(. 5ate des*re sta4i+itate nu
au 0ost date.
@);I5I:):E): 5) are o 4una va+iditate conver,ent/ av2nd core+aii se.ni0icative
3ntre a.4e+e su4sca+e -i .ai .u+te su4sca+e a+e Persona+ity Research 1or.-E, inc+u72nd
u.i+ire, a,resivitate, de*enden/, do.inan/, evitarea r/nirii, recunoa-tere socia+/ -i
3ne+e,ere.
PRI>) )P)RI^IE : Eos<ins, C. !. A1"$&B. >/surarea do.inanei -i aco.od/rii
*erce*ute: 5e7vo+tarea unei sca+e, Psycho+o,ica+ Re*orts, ($, &2#-&'2.
5ISPO!II;I:):E : 5r. Caro+ Eos<ins, !eN \or< University, '2" Shi.<in Ea++,
=ashin,ton Scuare, !eN \or<, !\1000%, Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20"
!si)ologia vieii de cuplu. -ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
5)
?n *a,ini+e ur./toare vei ,/si o serie de *ro*o7iii care descriu senti.ente 3n
+e,/tur/ cu re+aia dvs. cu *arteneru+ dvs. @/ ru,/. s/ citii 0iecare *ro*o7iie atent -i s/
r/s*undei cores*un7/tor cu ceea ce SI>^I^I 3n ,enera+. @/ ru,/. s/ r/s*undei +a toi
ite.ii.
O sca+/ ,radat/ de r/s*uns este dat/ *entru r/s*unsuri+e dvs. :
S)Vacord *uternic
)Vacord
UVnedecis
5Vde7acord
S5V*uternic de7acord
1 Gtiu c/ *arteneru+ .eu ./ ia 3n serios c2nd sunt
*reocu*at de condiii+e din +u.ea de a7i.
S) ) U 5 S5
11$
2 Chiar dac/ a- *utea s/ dor. *2n/ .ai t2r7iu, ./ sco+
de o4icei deoarece a-a vrea *arteneru+ .eu.
S) ) U 5 S5
% C2nd a. nevoie de a6utor de +a *arteneru+ .eu 3n
cas/, insist
S) ) U 5 S5
' Parteneru+ .eu se 3ne+e,e 4ine cu *rietenii .ei de-i
e+ *oate s/-i nu-i *+ac/ +a 0e+ de .u+t ca .ine.
S) ) U 5 S5
( 5e o4icei cede7 *entru a avea *ace dac/ *arteneru+
.eu 3.i e8*+ic/ de ce crede c/ o*inii+e .e+e sunt
,re-ite.
S) ) U 5 S5
& Insist s/ a. ceva de s*us 3n +e,/tur/ cu c2t ti.*
+i4er *etrec eu cu *rietenii.
S) ) U 5 S5
# 5ac/ *arteneru+ .eu ./ tre7e-te, 3ncerc s/ 0iu
dr/,u/ chiar dac/ nu si.t asta.
S) ) U 5 S5
$ Chiar dac/ *arteneru+ .eu are de +ucru, -tiu c/ e+ 3+
va da deo*arte dac/ eu a. nevoie de ti.* 3.*reun/
cu e+.
S) ) U 5 S5
" C2nd este r2ndu+ *arteneru+ui .eu de a str2n,e du*/
cin/, n-o 0ac eu.
S) ) U 5 S5
10 5ac/ *arteneru+ .eu nu 3ne+e,e nevoia .ea de a
avea 4anii .ei, nu a- 0ace o *ro4+e./ din asta.
S) ) U 5 S5
11 ?ncerc s/ 0iu de acord cu idei+e *arteneru+ui .eu
asu*ra activit/i+or de Nee<-end chiar atunci c2nd
a. a+te ,2nduri.
S) ) U 5 S5
12 Che+tui. 4ani 3n 0uncie de 0e+u+ 3n care c/de. de
acord c/ ne *ute. *er.ite.
S) ) U 5 S5
1% 5ac/ .i-e 0oa.e 3nainte de a veni sou+ .eu acas/,
./n2nc.
S) ) U 5 S5
1' 5e o4icei *arteneru+ .eu decide c2nd este ti.*u+ s/
ne retra,e.
S) ) U 5 S5
1( Parteneru+ .eu ia 3n considerare interese+e .e+e +a
0e+ ca -i *e a+e +ui c2nd *+ani0ic/ ti.*u+ +i4er.
S) ) U 5 S5
1& 5ac/ nu tre4uie s/ ./ tre7esc di.inea/, ./ a-te*t
ca *arteneru+ .eu s/ *+ece sin,ur.
S) ) U 5 S5
1# C2nd nu sunte. de acord cu vreun as*ect a+ vieii
noastre se8ua+e, 3.i e8*ri. *uncte+e de vedere.
S) ) U 5 S5
11"
1$ C2nd idei+e noastre *entru Nee<-end sunt di0erite, 3i
s*un asta.
S) ) U 5 S5
1" C2nd 3.i 0ac *+anuri cu *rietenii .ei, *arteneru+
.eu 3-i va ada*ta *ro,ra.u+.
S) ) U 5 S5
20 5ac/ *arteneru+ .eu 3nt2r7ie acas/, 3-i va *re,/ti
sin,ur cina.
S) ) U 5 S5
21 5ac/ *arteneru+ .eu ./ tre7e-te c2nd eu .ai vreau
s/ dor., 3i s*un asta.
S) ) U 5 S5
22 5atorit/ 0a*tu+ui c/ va+ori+e noastre de 4a7/ sunt
si.i+are, sunt satis0/cut/ cu sti+u+ nostru de via/.
S) ) U 5 S5
2% 5ac/ *arteneru+ .eu 0ace dra,oste 3ntr-o .anier/ *e
care o ,/sesc de7a,rea4i+/, nu continui actu+ se8ua+.
S) ) U 5 S5
2' C2nd 3i s*un *arteneru+ui .eu c/ si.t nevoia s/ 0i.
a*ro*iai, -tiu c/ 3-i va 0ace ti.* *entru asta.
S) ) U 5 S5
2( 5e-i -tiu c2nd *arteneru+ .eu vrea s/ 0ace.
dra,oste, nu si.t c/ tre4uie s/ ./ ada*te7 +ui.
S) ) U 5 S5
2& !u renun +a ceea ce 0ac -i ./ duc s/ ./ cu+c doar
*entru c/ *arteneru+ .eu este ,ata de cu+care.
S) ) U 5 S5
2# Parteneru+ .eu nu ia 3n serios 3n,ri6or/ri+e ,e+e
*entru condiii+e socia+e.
S) ) U 5 S5
2$ ?ncerc s/-.i .enin *rietenii chiar dac/ *arteneru+
.eu nu este interesat de asta.
S) ) U 5 S5
2" 5ac/ *arteneru+ .eu o4iectea7/ c2nd s*un unei
os*/t/rie c/ ne-a +uat *rea *uini 4ani, n-o .ai 0ac.
S) ) U 5 S5
%0 Interese+e *arteneru+ui .eu sunt *e *ri.u+ *+an 3n
*+ani0icarea ti.*u+ui +i4er.
S) ) U 5 S5
%1 C2nd nu c/de. de acord asu*ra a ceea ce s/
.2nc/., *arteneru+ .eu renun/ 3n 0avoarea .ea +a
0e+ de .u+t c2t renun -i eu 3n 0avoarea +ui.
S) ) U 5 S5
%2 Pre0er s/ ./ retra, dac/ *arteneru+ .eu nu-.i
r/s*unde se8ua+.
S) ) U 5 S5
%% >/ si.t 4ine c2nd vor4esc cu *arteneru+ .eu des*re
via/ -i se.ni0icaii+e ei *entru c/ e+ dovede-te
res*ect *entru credine+e .e+e.
S) ) U 5 S5
120
%' 5ac/ si.t nevoia s/ 0i. a*ro*iai, nu ./ *ot 4a7a *e
*arteneru+ .eu s/--i +ase a+te *reocu*/ri deo*arte.
S) ) U 5 S5
%( >/ si.t o4+i,at/ s/ servesc cina chiar c2nd
*arteneru+ .eu vine t2r7iu.
S) ) U 5 S5
%& 5e o4icei sunt re0ractar/ +a a che+tui 4ani 0/r/ s/-.i
consu+t *arteneru+.
S) ) U 5 S5
%# Chiar dac/ .i-e 0oa.e 3nainte de a veni *arteneru+
.eu acas/, ./ si.t .ai 4ine dac/ 3+ a-te*t.
S) ) U 5 S5
2.2.14. Scala de msurare a comportamentelor de coping la familiile
cu ambii so(i angaja(i
Dual Employed Coping Scale (DECS)
)U:OR: 5enise ). S<inner -i Ea.i+ton I. >cCu44in
SCOP: ./surarea co.*orta.ente+or de co*in, +a 0a.i+ii+e cu a.4ii soi an,a6ai.
5ESCRIERE: 5ECS este un instru.ent de ($ de ite.i construit *entru a ./sura
co.*orta.ente+e de co*in, considerate 0o+ositoare 3n coordonarea ro+uri+or serviciu+ui -i
a 0a.i+iei 3n condiii+e 3n care a.4ii *arteneri sunt an,a6ai 3n a0ara casei. 5at/ 0iind
nevoia 3n cre-tere din societatea a.erican/ ca a.4ii *arteneri s/ 0ie an,a6ai, acest
instru.ent *oate 0i 0oarte uti+ *entru a-i a6uta *e *racticieni s/ eva+ue7e -i s/ ur./reasc/
schi.4/ri+e din co.*orta.ente+e de co*in, care *ot a0ecta ne,ativ interaciuni+e
0a.i+ia+e. 5ECS dis*une de *atru 0actori sau su4sca+e descrise 3n deta+iu 3n *ri.a
a*ariie a instru.entu+ui: .eninerea siste.u+ui 0a.i+ia+, *rocurarea su*ortu+ui,
.odi0icarea ro+uri+or -i a standarde+or -i .eninerea *ers*ectivei sau reducerea tensiunii.
Oricu., 5ECS .ai *oate 0i uti+i7at -i ca o ./sur/ de co*in,, 3n ,enera+, *rin 0o+osirea
scoru+ui tota+.
!OR>E: 5ECS a 0ost studiat *e .ai .u+te e-antioane de 0a.i+ii, inc+u72nd */rini de
co*ii cu 4o+i serioase. !icio a+t/ dat/ de.o,ra0ic/ nu este dis*oni4i+/. >edia tota+/
*entru soii este de 1#%." -i de 1&2.% *entru soi. ?n toate studii+e, au e8istat di0erene
se.ni0icative 3ntre scoruri+e soi+or -i a+e soii+or, soii+e uti+i72nd co.*orta.nete de
co*in, .ai .u+te dec2t soii.
SCOR)RE): 5u*/ inversarea scoru+ui +a ite.u+ '(, toi ite.ii sunt *ur si si.*+u
adunai *entru un scor toata+.
121
1I)I;I:):E): 5ECS dis*une de o consisten/ intern/ 0oarte 4un/ cu un a+*ha tota+
de .$&. date des*re sta4i+itate nu sunt dis*oni4i+e.
@);I5I:):E): 5ECS are o va+iditate conver,ent/ 4un/, core+2nd cu un instru.ent
de ada*tare 0a.i+ia+/. 5ECS are -i o va+iditate 4un/ a ,ru*uri+or cunoscute, distin,2nd
3ntre */rinii din 0a.i+ii+e echi+i4rate -i ce+e e8tre.e A3n ter.eni de ada*tareB.
PRI>) )P)RI^IE : >cCu44in, E. I. -i :ho.*son, ).I.Aeds.B A1""1B. :este de
eva+uare a+e 0a.i+iei *entru cercetare -i *ractic/. >adison, =I: University o0 =isconsin.
5ISPO!II;I:):E : 5r. Ea.i+ton >cCu44in, 5ean, Schoo+ o0 1a.i+y Resources and
Consu.er Services, >adison, =I (%#0&-1(#(, Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20"
!si)ologia vieii de cuplu. -ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
5ECS
5ECS este construit *entru a 3nre,istra ce ,/sesc 0a.i+ii+e ca 0iind 0o+ositoare
*entru e+e 3n ro+uri+e de coordonare AconducereB a 0a.i+iei -i serviciu+ui c2nd a.4ii soi
sunt an,a6ai 3n a0ara casei. Co*in, se de0ine-te ca e0orturi *ersona+e sau co+ective Acu
a+i indivi7i, *ro,ra.eB de a ad.inistra cerine+e asociate cu 0a.i+ii+e cu *ro0esie du4+/.
Indicaii:
>ai 3nt2i citii +ista co.*orta.ente+or de co*in, din st2n,a, unu+ c2te unu+.
)*oi decidei c2t de 4ine 0iecare a0ir.aie descrie co*in,-u+ dvs., 3ncercuind una
dintre ci0re:
(Vacord *uternic
'Vacord .oderat
%Vnici acord nici de7acord
2Vde7acord .oderat
1Vde7acord *uternic
CO>POR:)>E!:E 5E COPI!H:
Eu 3ncerc s/ 0ac 0a/ cerine+or 0a.i+iei noastre cu
*ro0esie du4+/ ast0e+:
5
e
7
a
c
o
r
d


*
u
t
e
r
n
i
c
5
e
7
a
c
o
r
d


.
o
d
e
r
a
t
!
i
c
i

a
c
o
r
d
O
)
c
o
r
d


.
o
d
e
r
a
t
)
c
o
r
d


*
u
t
e
r
n
i
c
1
/
r
/

c
o
*
i
i
1 5evin .ai e0icientC uti+i7e7 .ai 4ine ti.*u+ de
acas/.
1 2 % ' (
2 Uti+i7e7 echi*a.ent .odern Ae8. cu*tor cu
.icrounde, etc.B *entru a 0i de .ai .are a6utor
acas/.
1 2 % ' (
% Cred c/ ave. .u+t de c2-ti,at din *unct de vedere 1 2 % ' (
122
0inanciar dac/ +ucr/. a.2ndoi.
' Pun +a *unct un *ro,ra. re7ona4i+ *rivind tre4uri+e
casnice *entru toi .e.4rii 0a.i+iei.
1 2 % ' (
( 5or. .ai *uin dec2t a- dor.i 3n .od idea+. 1 2 % ' (
& I,nor co.entarii des*re cu. Jar tre4uiK s/ ne
co.*ort/. ca 4/r4ai sau 0e.ei Ae8. 0e.ei+e n-ar
tre4ui s/ .unceasc/C 4/r4aii ar tre4ui s/ 0ac/ curat
3n cas/.
1 2 % ' (
# 5ecid s/ 3nde*+inesc sarcini casnice +a o or/
re,u+at/ 3n 0iecare s/*t/.2n/.
1 2 % ' (
$ Cu.*/r .2ncare convena4i+/ care e u-or de
*re*arat acas/.
1 2 % ' (
" Cred c/ *ro0esia .ea .-a 0/cut un */rinte .ai 4un
dec2t a- 0i 0ost 3n a+te condiii.
1 2 % ' ( 1C
10 ;as c2teva tre4uri neter.inate 3n cas/ Ade-i a- vrea
s/ +e ter.inB.
1 2 % ' ( 1C
11 ?i deter.in *e co*ii no-tri s/ a6ute +a tre4uri+e
casnice.
1 2 % ' (
12 I,nor critica ce+or+a+i des*re */rinii care +ucrea7/
a.2ndoi 3n a0ara casei.
1 2 % ' ( 1C
1% ?ntrein re+aii de *rietenie cu a+te cu*+uri cu
*ro0esie du4+/.
1 2 % ' (
1' P+ani0ic s*ecia+ o *erioad/ de ti.* *entru 0a.i+ia
3ntrea,/C *+ani0ic activit/i 0a.i+ia+e *e care s/ +e
0ace. 3.*reun/.
1 2 % ' (
1( )n,a6e7 *e cineva care s/ ne a6ute +a tre4uri+e
casnice.
1 2 % ' (
1& :rec cu vederea di0icu+t/i+e -i ./ 0oca+i7e7 asu*ra
+ucruri+or 4une din sti+u+ nostru de via/.
1 2 % ' (
1# P+ani0ic ca re+aii+e 0a.i+ia+e variate s/ se *etreac/
+a o or/ re,u+at/ 3n 0iecare 7i sau s/*t/.2n/Ae8.din
.o.entu+ 3n care a6un,e. acas/ -i *2n/ +a ora de
cu+care este Jti.*u+ *entru co*iiK
1 2 % ' (
1$ >2nc/. 3n ora- 0recvent. 1 2 % ' (
12%
1" Cred c/ *ro0esia .ea .-a 0/cut o soie .ai 4un/. 1 2 % ' (
20 )n,a6e7 o *ersoan/ s/ ai4/ ,ri6/ de co*ii. 1 2 % ' ( 1C
21 >/ 4a7e7 *e .e.4rii 0a.i+iei e8tinse *entru
3ncura6are.
1 2 % ' (
22 !e ocu*/. de res*onsa4i+it/ii+e casnice unu+
*entru ce+/+a+t, atunci c2nd unu+ dintre noi are un
*ro,ra. de .unc/ *re+un,it.
1 2 % ' (
2% ;as *ro4+e.e+e de serviciu +a servicu atunci c2nd
*+ec de aco+o +a s02r-itu+ 7i+ei.
1 2 % ' (
2' ?.i 0ac *rieteni +a serviciu cu care vor4esc des*re
ceea ce si.t.
1 2 % ' (
2( P+ani0ic un ti.* 3n care s/ 0iu sin,ur/ cu sou+ .eu. 1 2 % ' (
2& ?.i .odi0ic *ro,ra.u+ de +ucruAe8. reduc ti.*u+ de
serviciu sau +ucre7 +a ore di0eriteB.
1 2 % ' (
2# >/ 4a7e7 *e .e.4rii 0a.i+iei e8tinse *entru a6utor
0inanciar c2nd este necesar.
1 2 % ' (
2$ !e,ocie7 cine st/ acas/ cu un co*i+ 4o+nav 3n
0uncie de situaie.
1 2 % ' ( 1C
2" P+ani0ic schi.4/ri +a serviciu Ae8. trans0er,
*ro.ovare, schi.4/ri de tur/, etc.B, 3n 0uncie de
nevoi+e 0a.i+ia+e.
1 2 % ' (
%0 >/ 4a7e7 *e 0a.i+ia e8tins/ *entru a6utor 3n
3n,ri6irea co*i+u+ui.
1 2 % ' ( 1C
%1 Identi0ic *e .ine sau *e *arteneru+ .eu ca *rinci*a+
res*onsa4i+ *entru sarcini+e de cre-tere a+ co*i+u+ui.
1 2 % ' ( 1C
%2 Cred c/ sunte. 4une .ode+e *entru co*ii no-tri
*rin 0a*tu+ c/ a.2ndoi .unci..
1 2 % ' ( 1C
%% Identi0ic *e .ine sau *e *arteneru+ .eu ca *rinci*a+
res*onsa4i+ *entru sarcini+e casnice.
1 2 % ' (
%' P+ani0ic ti.* *entru .ine s*re a ./ detensiona
A6o,,in,, e8erciii, .editaii, etc.B
1 2 % ' (
%( )*e+e7 +a .ai .u+te servicii -i nu 0ac totu+ de una
sin,ur/.
1 2 % ' (
12'
%& ?ncura6e7 co*iii s/ se a6ute unu+ *e a+tu+ c2nd este
*osi4i+ Ae8. te.e, dus +a diverse activit/i,etc.B
1 2 % ' ( 1C
%# ?ncerc s/ 0iu c2t *ot de 0+e8i4i+/ *entru a ./ ada*ta
+a nevoi sau eveni.ente s*ecia+e Ae8. ser4area unui
co*i+ +a -coa+/B.
1 2 % ' (
%$ P+ani0ic din ti.* *entru ca schi.4/ri+e .a6ore de
acas/ Ae8. na-terea unui co*i+B s/ nu a0ecte7e
cerine+e de serviciu.
1 2 % ' (
%" Uti+i7e7 .ai 4ine ti.*u+ de +a serviciu. 1 2 % ' (
'0 ?.i 0ac 4uni *rieteni cu care s/ vor4esc des*re ceea
ce si.t.
1 2 % ' (
'1 ;i.ite7 *etreceri+e de acas/ nu.ai +a *rietenii .ei
a*ro*iai.
1 2 % ' (
'2 Cred c/, cu ti.*u+, viaa noastr/ va 0i .ai u-oar/. 1 2 % ' (
'% Sta4i+esc *ro,ra.e dinainte Ae8. cine duce co*iii +a
doctorCcine .unce-te *2n/ t2r7iuB.
1 2 % ' (
'' >/ in de un *ro,ra. sta4i+it +a serviciu -i acas/. 1 2 % ' (
'( Cred c/ tre4uie s/ e8ce+e7 at2t +a serviciu c2t -i 3n
0a.i+ie.
1 2 % ' (
'& Renun +a une+e dintre activit/i+e e8tra*ro0esiona+e
-i e8tra0a.i+ia+e 3n care a- *utea s/ ./ i.*+ic.
1 2 % ' (
'# Sta4i+esc cui revine res*onsa4i+itatea de a sta acas/
c2nd un co*i+ este 4o+nav.
1 2 % ' ( 1C
'$ Identi0ic *e unu+ dintre noi care s/ 0ie res*onsa4i+
*entru Jc2-ti,area *2iniiK.
1 2 % ' (
'" Cred c/ .unca A*ro0esiaB este 4un/ *entru cre-terea
.ea *ersona+/.
1 2 % ' (
(0 Cred c/, *use una *este a+ta, e8ist/ .ai .u+te
avanta6e dec2t de7avanta6e 3n viaa noastr/.
1 2 % ' (
(1 ;i.ite7 i.*+icarea +a serviciu cu sco*u+ de a avea
.ai .u+t ti.* *entru 0a.i+ie.
1 2 % ' (
(2 >ic-ore7 standarde+e .e+e *rivind c2t de 4ine
tre4uie 0/cute tre4uri+e casnice.
1 2 % ' (
12(
(% ?ncura6e7 co*ii s/ 0ie inde*endeni, c2nd este ca7u+. 1 2 % ' (
(' E+i.in anu.ite activit/i A*etreceri+e de acas/,
.unca vo+untar/, etc.B
1 2 % ' (
(( ?ncura6e7 co.unicarea 3ntre .e.4rii 0a.i+iei
des*re *ro,ra.e+e, nevoi+e -i res*onsa4i+it/i+e
individua+e.
1 2 % ' (
(& ?.i .enin s/n/tatea A./n2nc corect, 0ac e8erciiiB. 1 2 % ' (
(# Cred c/ a. nevoie de .u+t/ sti.u+are -i de .u+te
activit/i *entru a nu ./ *+ictisi.
1 2 % ' (
($ ?.i +i.ite7 i.*+icarea +a serviciu, s*un2nd J!UK +a
une+e dintre activit/i+e *e care +e-a- *utea 0ace.
1 2 % ' (
2.2.15. Scala de evaluare a familiilor cu dubl carier
Dual-Career Family Scale (DCFS)
)U:OR: rian 1. Pend+eton, >ar,aret >. Po+o.a -i :. !ea+ Har+and
SCOP: ./surarea caracteristici+or 0a.i+ii+or cu du4+/ *ro0esie.
5ESCRIERE: 5C1S este un instru.ent de %1 de ite.i care este co.*us din & sca+e ce
./soar/ ur./toare+e caracteristici a+e 0a.i+ii+or cu *ro0esie du4+/ a-a cu. +e indic/ -i
sca+e+e: 1B ti*u+ c/sniciei A>:B, 2B res*onsa4i+itatea casnic/ A5RB, %B satis0acia ASB, 'B
i.a,inea de sine AS-IB, (B rea+i7are *ro0esiona+/ ACSB, &B +inia *ro0esiona+/ AC;B. Ite.ii
acestor sca+e au construii *e 4a7a +ucr/ri+or teoretice des*re 0a.i+ii -i au 0ost testai 3n
.od e.*iric *entru a e+i.ina ite.ii a.4i,ui. 5atorit/ 0a*tu+ui c/ 0a.i+ii+e cu *ro0esie
du4+/ re*re7int/ o arie re+ativ nou/ de *ractic/ -i cercetare, aceste sca+e *ot 0i v/7ute ca o
4a7/ iniia+/ *entru continuarea e8*+or/ri+or 3n *ractic/ -i cercatare.
!OR>E: In0or.aii des*re 4a7a acestor sca+e au 0ost e8trase dintr-un studiu *e '( de
soii care erau an,a6ate ca avocai, *ro0esori sau doctori. !icio a+t/ in0or.aie
de.o,ra0ic/ sau nor./ actua+/ nu au 0ost o0erite.
SCOR)RE): 5C1S este scorat du*/ o sca+/ ti* ;i<ert de ( *uncte de +a Jaccord
*uternicK A1B +a Ude7acord *uternicK A(B. Scoru+ sca+ei se o4ine *rin 3nsu.area ite.i+or
individua+i. Un scor tota+ a+ ce+or & sca+e nu este reco.andat.
1I)I;I:):E): Consistena intern/ *entru ce+e & sca+e este re+atie sc/7ut/, cu
coe0icienii a+*ha de +a .'2 +a .#& A.edia a+*ha V.&1BC sca+e+e de i.a,ine de sine -i +inie
12&
*ro0esiona+/ au cea .ai 4un/ consisten/ intern/ A.#% -i .#&B. Sca+e+e au 0ost -i su4iectu+
ana+i7ei +ui Hutt.an asu*ra coe0icieni+or de re*roducti4i+itate A*redicti4i+itatea
scoruri+or de +a un ite. +a a+tu+B. Coe0icienii de re*roducti4i+itate au 3ntrecut cerina de .
$( *entru trei dintre sca+e Ares*onsa4i+itatea casnic/, satis0acia, i.a,inea de sineB, 3n
ti.* ce a+te trei sca+e s-au e8tins de +a .#& +a .$1.
PRI>) )P)RI^IE : Pend+eton, . 1., Po+o.a, >. >., Har+and, :. !. A1"$0B. Sca+e
*entru investi,aia 0a.i+iei cu du4+/ *ro0esie, Mourna+ o0 >arria,e and the 1a.i+y, '2,
2&"-2#&. Instru.ent reti*/rit cu *er.isiunea !ationa+ Counci+ on 1a.i+y Re+ations.
5ISPO!II;I:):E : 5r. :. !ea+ Har+and, 5e*art.ent o0 Socio+o,y, University o0
)<ron, )<ron, OE ''%2(, Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia vieii de cuplu.
-ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
5C1S
@/ ru,/. s/ 3ncercuii nu./ru+ care indic/ ,radu+ 3n care suntei sau nu suntei
de acord cu 0iecare ite.i.
1Vacord *uternic
2Vacord
%Vindeci7ie
'Vde7acord
(Vde7acord *uternic
:i*u+ de c/snicie
1 5ac/ un co*i+ ar 0i 4+onav -i ar tre4ui s/ r/.2n/ acas/, ce+ .ai
*ro4a4i+ c/ eu voi r/.2ne cu e+ acas/ -i nu sou+ .eu.
1 2 % ' (
2 5at/ 0iind structura societ/ii noastre,este i.*ortant ca 0e.eia s/-
-i asu.e res*onsa4i+itatea *ri.ar/ *entru 3n,ri6irea co*i+u+ui.
1 2 % ' (
% Consider c/ sou+ .eu este *rinci*a+a *ersoan/ din 0a.i+ie care
Uc2-ti,/ *2ineaK 0a.i+iei.
1 2 % ' (
' @enitu+ .eu este +a 0e+ de vita+ *entru 4un/-starea 0a.i+iei ca -i a+
sou+ui .eu.
1 2 % ' (
( !u a- .unci dac/ sou+ .eu nu ar 0i de acord. 1 2 % ' (
& !u .-a- duce +a o convenie *ro0esiona+/ dac/ aceasta ar 0i un
inconvenient *entru sou+ .eu.
1 2 % ' (
12#
Res*onsa4i+itatea casnic/
# 5e-i sou+ .eu ./ *oate a6uta, res*onsa4i+itatea *entru sarcini+e
casnice este 3n *rinci*a+ a .ea.
1 2 % ' (
$ 5ac/ o soie -i .a./ si.te c/ nu reu-e-te 3n tre4uri+e casnice
datorit/ i.*+ic/rii 3n carier/, ar tre4ui s/ reduc/ cerine+e
*ro0esiona+e.
1 2 % ' (
Satis0acia
" )- 0i o *ersoan/ .ai *uin 3.*+init/ 0/r/ e8*eriena .ea din viaa
de 0a.i+ie.
1 2 % ' (
1
0
5ac/ ar 0i s-o iau de +a ca*/t, nu a- .ai 0ace co*ii. 1 2 % ' (
1
1
5ac/ ar 0i s-o iau de +a ca*/t, nu .-a- .ai *re,/ti *entru *ro0esia
.ea *articu+ar/.
1 2 % ' (
I.a,inea de sine
12 Cariera .ea .-a 0/cut o soie .ai 4un/ dec2t a- 0i 0ost 3n a+te
condiii.
1 2 % ' (
1% 1e.ei+e cu carier/ c/s/torite au ce este .ai 4un din dou/ +u.i:
an,a6are *ro0esiona+/ co.4inat/ cu o via/ de 0a.i+ie *+in/.
1 2 % ' (
1' Cariera .ea .-a 0/cut o .a./ .ai 4un/ dec2t a- 0i 0ost 3n a+te
condiii.
1 2 % ' (
1( Petrec .ai .u+t ti.* cu co*ii dec2t vecine+e .e+e nean,a6ate
care sunt active 3n a0aceri+e co.unit/ii.
1 2 % ' (
?.*+inirea *ro0esiona+/
1& ?.i v/d .unca .ai .u+t ca o s+u64/ care 3.i *+ace dec2t ca o 1 2 % ' (
12$
carier/.
1# >i-a. .ai .ic-orat i.*+icarea din carier/ *entru a nu-.i
a.enina c/snicia.
1 2 % ' (
1$ Cariera .ea este +a 0e+ de i.*ortant/ *entru sou+ .eu c2t este -i
*entru .ine.
1 2 % ' (
1" Sunt +a 0e+ de orientat/ s*re carier/ ca -i co+e,ii .ei 4/r4ai. 1 2 % ' (
20 )- reco.anda oric/rei tinere 0e.ei care *rive-te s*re o carier/,
s/--i co.*+ete7e *re,/tirea *ro0esiona+/ 3nainte de c/s/torie.
1 2 % ' (
21 ?n ca7u+ unor con0+icte de interese, res*onsa4i+it/i+e *rinci*a+e
a+e unei 0e.ei de carier/ sunt sou+ -i co*ii ei.
1 2 % ' (
22 Este *osi4i+ *entru un so -i o soie s/ +ucre7e 3n ora-e di0erite
*entru a .a8i.i7a *osi4i+it/i+e *ro0esiona+e -i a avea -i o
c/snicie de succes 3n ace+a-i ti.*.
1 2 % ' (
2% 5ac/ a- *ri.i o o0ert/ de serviciu e8ce*iona+/ 3n a+t ora- Auna *e
care a- vrea s-o acce*tB, nu .-a- a-te*ta ca sou+ s/ ./ ur.e7e
dec2t dac/ ar 0i si,ur de o *o7iie *otrivit/ *entru e+.
1 2 % ' (
;inia carierei
2' Istoria carierei unei 0e.ei c/s/torite ar tre4ui considerate 3n
+u.ina a dou/ seturi de cerine *e care ea +e 3nt2.*in/ ca soie -i
ca *ro0esionist/.
1 2 % ' (
2( Ce+e .ai .u+te dintre 0e.ei+e de carier/ nec/s/torite au .ai .ari
-anse de succes 3n *ro0esie dec2t au 0e.ei+e de carier/ c/s/torite.
1 2 % ' (
2& ^e+uri+e unei 0e.ei de carier/ c/s/torite tind s/ 0ie .ai .odeste
dec2t ce+e a+e co+e,i+or +or 4/r4ai.
1 2 % ' (
2# ). .ai renunat +a i.*+icarea 3n carier/ *entru a 3nt2.*ina
nevoi+e 0a.i+iei .e+e.
1 2 % ' (
2$ Cariera .ea a avut de su0erit datorit/ res*onsa4i+it/i+or *e care +e
a. AavutB ca .a./.
1 2 % ' (
2" Este i.*osi4i+ 3n societatea *re7ent/ s/ co.4ini o carier/, 3n
sensu+ *+in a+ cuv2ntu+ui Ane3ntreru*t/, nor./ 3ntrea,/, 3na+t ,rad
1 2 % ' (
12"
de an,an6a.ent -i dorin/ de succesB cu o4+i,aii+e 0a.i+iei.
%0 >/ consider o 0e.eie care .unce-te Aeste an,a6at/ *ro0esiona+B
.ai de,ra4/ dec2t o 0e.eie de carier/ A*entru care *ro.ovarea -i
rea+i7/ri+e *ro0esiona+e e8ce*iona+e sunt i.*ortanteB
1 2 % ' (


2.2.16. Scala de evaluare a atayamentului diadic
Dyadic-Adjustement Scale (DAS)
)U:OR: Hraha. . S*anier
SCOP: ./surarea ca+it/ii c/sniciei sau a cu*+uri+or si.i+are.
5ESCRIERE: )cest instru.ent de %2 de ite.i este construit *entru a eva+ua ca+itatea
re+aiei a-a cu. este *erce*ut/ ea de cu*+u+ .arita+ sau consensua+. )cest instru.ent
r/s*unde .ai .u+tor nevoi. Poate 0i 0o+osit ca o ./sur/ ,enera+ a satis0aciei 3n cu*+u+
inti. *rin uti+i7area scoruri+or tota+e. )na+i7a 0actoria+/ indic/ 0a*tu+ c/ acest instru.ent
1%0
./soar/ *atru as*ect a+e re+aiei: satis0acia diadic/ A5SB, coe7iunea diadic/ A5HohB,
consensu+ diadic A5conB -i e8*resia a0ectiv/ A)EB. )cest instru.ent *oate 0i ada*tat
*entru uti+i7area 3n interviuri.
!OR>E: 5)S a 0ost a*+icat *e un e-antion de indivi7i c/s/torii AnV21$B -i divorai
AnV"'B. >edia de v2rst/ a ce+or c/s/torii a 0ost de %(.1 ani, iar a ce+or divorai de %0.'
ani. >edia duratei c/sniciei ce+or c/s/torii a 0ost de 1%.2 ani 3n ti.* ce a ce+or divorai
de $.( ani. >edia scoru+ui tota+ a+ 5)S a 0ost de 11'.$ cu o deviaie standard de 1#.$
*entru cu*+uri+e c/s/torite. >edia *entru e-antionu+ divorat a 0ost de #0.# cu o deviaie
standard de 2%.$.
SCOR)RE): Pentru 5)S sunt uti+i7ate trei ti*uri di0erite de sca+e de ratin,. Scoru+
tota+ este su.a tuturor ite.i+or, *ut2ndu-se 3ntinde de +a 0 +a 1(1. Scoruri+e 3na+te re0+ect/
o re+aie .ai 4un/. Ite.ii 0actor sunt : 5S: 1&, 1#, 1$, 1", 20, 21, 22, 2%, %1, %2C 5coh:
2', 2(, 2&, 2#, 2$C 5con: 1, 2, %, (, #, $, ", 10, 11, 12, 1%, 1', 1(C )E: ', &, 2", %0.
1I)I;I:):E): Ca scor tota+ 5)S are o i.*resionant/ consisten/ intern/ cu a+*ha
de ."&. Su4sca+e+e au ur./toare+e consistene A4une *2n/ +a e8ce+enteB: 5SV."',
5CohV.$1, 5ConV."0, )EV.#%.
@);I5I:):E): )cest instru.ent a 0ost veri0icat *ri.a oar/ *rin *rocedee +o,ice de
va+iditate de coninut. 5)S de.onstrea7/ -i o va+iditate inter,ru*a+/ discri.in2nd 3ntre
cu*+uri+e .arita+e -i ce+e divorate *entru 0iecare ite.. Instru.entu+ dis*une -i de
va+iditate concurent/, core+2nd cu ;oc<e-=a++ace >arita+ )d6uste.ent Sca+e.
PRI>) )P)RI^IE : Sa*nier, H.. A1"#&B. >/surarea ada*t/rii diadice: noi sca+e
*entru eva+uarea ca+it/ii c/sniciei -i a cu*+uri+or si.i+ar, Mourna+ o0 >arria,e and the
1a.i+y, %$, 1(-2$. Instru.ent re*rodus cu *er.isiunea +ui Hraha. . S*anier.
5ISPO!II;I:):E : Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia vieii de cuplu.
-ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
5)S
>a6oritatea oa.eni+or au une+e ne.u+u.iri 3n +e,/tur/ cu re+aii+e +or. @/ ru,/.
s/ indicai .ai 6os ,radu+ de acord sau de7acord dintre dvs. *entru 0iecare ite. 3n *arte.
(V3ntotdeauna de acord
'Va*roa*e 3ntotdeauna de acord
%Vde7acord oca7iona+
2Va*ro*ae 3ntotdeauna de7acord
1V3ntotdeauna de7acord
1%1
1 Or,ani7area 0inane+or de 0a.i+ie
2 Recreerea 3n ti.*u+ +i4er
% Pro4+e.e re+i,ioase
' 5e.onstrarea a0eciunii
( Prietenii
& Re+aii+e se8ua+e
# Conveniona+itatea Aco.*orta.entu+ corectB
$ 1i+oso0ia de via/
" >oda+it/i de a trata rude+e
10 O4iective, sco*uri -i +ucruri considerate i.*ortante
11 :i.*u+ +i4er *etrecut 3.*reun/
12 ;uarea unor deci7ii .a6ore
1% Sarcini casnice
1' Interese *entru *etrecerea ti.*u+ui +i4er
1( 5eci7ii +e,ate de cariera *ro0esiona+/
@/ ru,/. s/ indicai c2t de 0recvent vi se 3nt2.*+/ dvs. -i *arteneru+ui dvs. ur./toare+e:
1V 3ntotdeauna
2Va*roa*e tot ti.*u+
%Vdes
'Voca7iona+
(Vrar
1%2
&Vniciodat/
1& C2t de des ai discutat sau ai +uat 3n considerare divoru+, se*ararea sau
ter.inarea re+aieiI
1# C2t de des dvs. sau *arteneru+ dvs. *+ecai de acas/ du*/ o ceart/I
1$ ?n ,enera+,c2t de des ,2ndii c/ +ucruri+e 3ntre dvs. -i *arteneru+ dvs. .er,
4ineI
1" )vei 3ncredere 3n *arteneru+ dvs.I
20 Re,retai vreodat/ c/ v-ai c/s/toritIAsau c/ tr/ii 3.*reun/B
21 C2t de des dvs. -i *arteneru+ dvs. v/ certaiI
22 C2t de des v/ c/+cai *e nervi unu+ *e a+tu+I

2%.@/ s/rutai *arteneru+I
oca7iona+ rar niciodat/ des 3n 0iecare 7i
' % 2 1 0
2'.5vs. -i *arteneru+ dvs. v/ an,a6ai 3n satis0acerea interese+or co.une
3.*reun/I
:oate .a6oritatea une+e *uine niciunu+
' % 2 1 0
C2t de des vi se 3nt2.*+/ ur./toare+e eveni.ente dvs. -i *arteneru+ui dvs.I
1V niciodat/
2V.ai *uin de o dat/ *e +un/
%Vo dat/ sau de dou/ ori *e +un/
'Vo dat/ *e 7i
1%%
(V.ai des Ade o dat/ *e 7iB
2( )vei schi.4uri sti.u+ante de idei
2& R2dei 3.*reun/
2# 5iscutai cu ca+. ceva
2$ ;ucrai 3.*reun/ +a un *roiect
)cestea sunt une+e +ucruri cu care cu*+uri+e uneori sunt de acord iar a+teori nu
sunt de acord. Indicai care din ite.ii de .ai 6os v-au cau7at di0erene de o*inie sau
*ro4+e.e 3n re+aia dvs. 3n u+ti.e+e c2teva s/*t/.2ni.A?ncercuii 5) sau !UB.
5) !U 2" )i 0ost *rea o4osii *entru a 0ace se8
5) !U %0 !u *rea ai ar/tat iu4ire
%1.!u.ere+e de *e +inia ur./toare re*re7int/ di0erite ,rade de 0ericire 3n re+aia
dvs. Punctu+ de .i6+oc U0ericitK, re*re7int/ ,radu+ de 0ericire a+ .a6orit/ii re+aii+or. @/
ru,/. s/ 3ncercuii nu./ru+ care descrie ce+ .ai 4ine ,radu+ de 0ericire, +u2nd 3n
considerare toare as*ecte+e a+e re+aiei dvs.
0 1 2 % ' ( &
E8tre. de
ne0ericit
Re+ativ
ne0ericit
Un *ic
ne0ericit
1ericit 1oarte
0ericit
E8tre. de
0ericit
Per0ect
%2.@/ ru,/. s/ 3ncercuii una din a0ir.aii+e ur./toare+e care descrie ce+ .ai
4ine 0e+u+ 3n care considerai viitoru+ re+aiei dvs.
@reau cu dis*erare ca re+aia .ea s/ reu-easc/ -i a- 0ace a*roa*e orice *entru ca
asta s/ se 3nt2.*+e.
@reau 0oarte tare ca re+aia .ea s/ reu-easc/ -i voi 0ace tot ce *ot *entru asta.
@reau 0oarte tare ca re+aia .ea s/ reu-esac/ -i voi 0ace ceea ce ine de .ine
*entru asta.
1%'
)r 0i 0ru.os ca re+aia .ea s/ reu-easc/, dar nu *ot 0ace .ai .u+t dec2t 0ac acu.
*entru asta.
)r 0i 0ru.os ca re+aia .ea s/ reu-easc/, dar re0u7 s/ .ai 0ac ceva 3n *+us dec2t
0ac acu. *entru a 0ace re+aia s/ .ear,/.
Re+aia .ea nu *oate reu-i niciodat/ iar eu nu .ai *ot 0ace ni.ic *entru a 0ace
re+aia s/ .ear,/.

2.2.17. Scala Kansas de msurare a conflictului marital
Kansas Marital Conflict Scale (KMCS)
)U:OR: 9enneth E,,er.an, @ir,inia >o8+ey -i =a+ter R. Schu.an
SCOP: ./surarea con0+ictu+ui .arita+.
5ESCRIERE: 9>CS este o serie de trei sca+e construite *entru a ./sura tre*te+e
con0+ictu+ui .arita+C *ri.a trea*t/ are 11 ite.i, a doua are ( ite.i iar a treia are 11 ite.i,
tota+u+ 0iind de 2# ite.i. Sca+a se 4a7ea7/ *e o cercetare o4servaiona+/ care arat/ c/
cu*+uri+e 0ericite -i ce+e ne0ericite di0er/ 3n .od su4stania+ de-a +un,u+ ce+or trei tre*te
a+e con0+ictu+ui .arita+: *ri.a este construirea *ro,ra.u+ui, a doua este dis*uta, cearta,
iar a treia este ne,ocierea. 9>CS este o 3ncercare de a de7vo+ta un instru.ent de
./surare care s/ se *otriveasc/ siste.u+ui de o4servare co.*orta.enta+/ -i s/ conduc/
+a de7vo+tarea i*ote7e+or tre*te+or con0+ictu+ui .arita+. )ceast/ sca+/ este uti+/ *entru a
eva+ua tera*ia .arita+/, .ai a+es c/ este sin,ura sca+/ care ./soar/ *aternuri+e
con0+ictu+ui .arita+ 3n di0erite tre*te.
!OR>E: 9>CS a 0ost studiat iniia+ cu 10 cu*+uri care s-au o0erit vo+untari 3ntr-un
*ro,ra. de de7vo+tare .arita+/ 3n 9ansas. ?n a0ar/ de unu+ toi cei+a+i erau a+4i, 11 erau
*rotestani, & erau cato+ici. @2rsta .edie a siii+or era de 22.' ani iar a soii+or de 2'.' .
>edia ani+or de educaie a soii+or era de 1(.( ani iar a soi+or de 1&.2 ani. 5urata .edie
a c/s/torii+or era de 1".' +uni. Scoruri+e .edii, dinaintea trata.entu+ui, *entru soi au
0ost: *ri.u+ stadiu- %&.0 AsdV".$B, stadiu+ 2- (#.(& AsdV12.''B, stadiu+ %- '2.1 AsdV#.$"B.
Scoruri+e *entru soii au 0ost: stadiu+ 1- %(.' AsdV10.(#B, stadiu+ 2- (#.# AsdV12.'#B,
stadiu+ %- %$.( AsdV$.02B.
1%(
SCOR)RE): Scoruri+e se 0or.ea7/ *entru 0iecare stadiu *rin si.*+a 3nsu.are a
scoruri+or +a ite.ii individua+i. ?n *ri.a trea*t/, ite.ii (,#," -i 11 sunt scorai inversC 3n
stadiu+ 2, toi ite.ii 3n a0ara ce+ui Jres*ectu+ui de tineK sunt invers scorai, iar 3n stadiu+ %
ite.ii 2,',(,& -i # sunt invers scorai. Scoruri+e 3na+te re*re7int/ con0+icte sc/7ute.
1I)I;I:):E): 9>CS dis*une de o consisten/ intern/, cu a+*ha 3n toate stadii+e
*entru 4/r4ai de +a ."1 +a ."( iar *entru 0e.ei de +a .$$ +a ."(. Sta4i+irea ./sur/torii este
de ase.enea 0oarte 4un/, core+aii+e test-retest +a -ase +uni *e ce+e trei stadii 0iind de +a .
&' +a ."&.
@);I5I:):E): Sca+e+e au va+iditate de ,ru* *entru soii 0oarte 4un/, di0ereniind
se.ni0icativ 3ntre c/s/tori+e 0ericite -i ce+e ne0ericite 3n ter.enii satis0aciei .ateria+e.
Core+aii+e au 0ost *o7itive -i *entru soi dar nu 3ntotdeauna se.ni0icativ. Sca+e+e 9>CS
core+ea7/ de ase.enea cu a+te sca+e, su,er2nd o e8ce+ent/ va+iditate de cosntruct. )ceste
sca+e inc+ud 1)CES 2C ./sur/tori a+e e.*atiei -i con,rueneiC .ai .u+te su4sca+e din
>arita+ Co..unication InventoryC conce*ia des*re co.unicare -i orientare .arita+/
c/tre un sco*.
PRI>) )P)RI^IE : E,,er.an, 9., >o8+ey, @. -i Schu.n, =.R. A1"$(B. Eva+uarea
*erce*ii+or soi+or 3n con0+ictu+ .arita+ din Hott.anZs :e.*ora+ 1or., Psycho+o,ica+
Re*orts, #, 1#1-1$1.
5ISPO!II;I:):E : Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia vieii de cuplu.
-ntre iluzie i realitate Dditura &per @ucureti
9>CS
@/ ru,/. s/ uti+i7ai sca+a ur./toare -i s/ indicai c2t de des dvs. -i sou+ dvs. v/
an,a6ai 3n activit/i+e .enionate 3n 0iecare 3ntre4are. Scriei c2t de des 3n 0oaia de
r/s*uns, 3ncercuind unu+ dintre nu.ere+e din ta4e+, -tiind c/:
1Vniciodat/
2Vrar
%Vc2teodat/
'V0recvent
(V3ntotdeauna
).C2nd dvs. -i sou+ dvs. 3nce*ei s/ discutai 3n de7acord asu*ra unei *ro4+e.e
i.*ortante, c2t de des:
?nce*ei ra*id s/ v/ 3ne+e,ei senti.ente+e unu+ a+tuiaI
@/ accentuai *uncte+e de vedere unu+ a+tuia 0/r/ *rea .u+te .ena6a.enteI
?nce*ei s/ v/ a*reciai destu+ de ra*id reci*roc *uncte+e de vedereI
1%&
Sou+ dvs. *are a 0i su*ortiv cu senti.ente+e dvs. asu*ra de7acordu+ui din discuieI
@/ s*une sou+ dvs. c/ nu ar tre4ui s/ si.ii a-a cu. si.ii 3n +e,/tur/ cu *ro4+e.a
discutat/I
Este sou+ dvs. cu adev/rat dis*oni4i+ s/ ascu+te ceea ce dorii s/ co.unicaiI
Insist/ sou+ dvs. 3n a v/ contra7ice idei+e des*re *ro4+e./ chiar 3nainte de a 3ne+e,e care
sunt aceste ideiI
@/ 0ace sou+ dvs. s/ si.ii c/ o*inii+e dvs., chiar dac/ sunt di0erite de a+e +ui, sunt 0oarte
i.*ortante *entru e+I
Pare sou+ dvs. .ai interesat 3n a--i 6usti0ica *ro*riu+ *unct de vedere dec2t de a-+ 3ne+e,e
*e a+ dvs.I
@/ +as/ sou+ dvs. s/ v/ si.ii su*/rat/ sau 0urioas/ 0/r/ a 3ncerca s/ v/ di.inue7e aceste
st/riI
@/ 3nvinov/e-te sou+ dvs. *entru toate senti.ente+e dvs. de 0rustare, iritare ca -i c2nd ar
0i nu.ai vina dvs -i a +ui de+ocI
.5u*/ ce ai discutat un ti.* cu sou+ dvs. des*re un de7acord asu*ra unei *ro4+e.e
i.*ortante, c2t de des:
Suntei ca*a4i+/ s/ identi0icai as*ecte+e s*eci0ice 3n +e,/tur/ cu care v-ai contra7isI
Suntei ca*a4i+/ s/ identi0icai as*ecte+e s*eci0ice 3n +e,/tur/ cu care ai 0ost de acordI
Suntei a.4ii ca*a4i+i s/ e8*ri.ai ce si.te ce+/+a+t des*re *ro4+e./I
Suntei a.4ii ca*a4i+i s/ e8*ri.ai *unctu+ de vedere a+ ce+ui+a+t a*roa*e +a 0e+ de 4ine ca
*ro*riu+ *unct de vedereI
E8*resia 0acia+/ a sou+ui dvs. -i tonu+ vocii +ui trans.it un senti.ent de:
5escura6are
1urie
5e7,ust
Condescen/
Resenti.ent
Osti+itate
1rustare
)./raciune
)utoco.*/ti.ire A3n +e,/tur/ cu e+ 3nsu-iB
Cinis.
Res*ect *entru dvs.I
C.?n .o.entu+ 3n care dvs. -i sou+ dvs. si.ii c/ suntei a*roa*e de so+uia *entru o
*ro4+e./ i.*ortant/ 3n +e,/tur/ cu care erai 3n de7acord, c2t de des:
Suntei ca*a4i+i s-o re7o+vai co.*+et *rintr-un 0e+ de co.*ro.is care s/ 0ie 4un *entru
a.2ndoiI
S02r-ii *rin a nu ,/si a*roa*e nicio re7o+vareI
Conducei ra*id *ro4+e.a s*re o conc+u7ie care s/ 0ie satis0/c/toare *entru a.4iiI
@/ dai sea.a c/ *ro4+e.a va tre4ui rediscutat/ 3ntr-un viitor a*ro*iat datorit/ 0a*tu+ui
c/ ce+ *uin unu+ dintre dvs. este 3nc/ nesatis0/cut de so+uia ,/sit/I
Se 3nt2.*+/ ca de3ndat/ ce credei c/ +ucruri+e s-au re7o+vat, sou+ dvs. s/ vin/ cu o nou/
idee de a re7o+va *ro4+e.aI
?ncearc/ sou+ dvs. s/ v/ *ro*un/ +ucruri care nu sunt .utua+ acce*ta4i+e *entru
re7o+varea *ro4+e.eiI
@i se *are c/ indi0erent de ceea ce su,erai dvs., sou+ dvs. continu/ s/ ,/seasc/ noi
1%#
so+uii *resu*use de e+ a 0i .ai 4uneI
Suntei a.4ii dis*oni4i+i s/ 0acei co.*ro.isuri cu sco*u+ de a re7o+va ne3ne+e,ereaI
Suntei ca*a4i+i dvs. -i sou+ dvs. s/ renunai +a ceea ce dorii 3n .od individua+ *entru a
a duce *ro4+e.a +a un s02ritI
Suntei ca*a4i+i dvs. -i sou+ dvs. s/ v/ a*ro*iai unu+ de ce+/+a+t *entru o so+uie .utua+
acce*ta4i+/I
Suntei ca*a4i+i dvs. -i sou+ dvs. s/ a6un,ei +a o so+uie .utua+ acce*ta4i+/ *entru
re7o+varea de7acordu+uiI
CAPITOLUL III
PRINCIPII METODOLOGICE I TEHNICI DE ASISTEN A
FAMILIEI
3.1. Evaluarea sistemului familial
Proiectarea -i a*+icarea *ro*riu-7is/ a unei intervenii 3n cadru+ asist/rii -i tera*iei
0a.i+ia+e i.*+ic/ cunoa-terea 0a.i+iei 3n *ro0un7i.e, *rin do42ndirea a c2t .ai .u+tor
in0or.aii des*re evo+uia 3n ti.* a 0a.i+iei, situarea ei in s*aiu+ socia+, *recu. -i
eva+uarea 0uncion/rii siste.u+ui 0a.i+ia+.
a. Dimensiuni ale evalurii familiei n spa(iu
Instru.ente+e s*eci0ice rea+i7/rii acestei eva+u/ri -i co+ect/rii date+or sunt: interviu+
-i harta eco+o,ic/. ?n aceast/ direcie, interviul tre4uie s/ se centre7e *e anu.ii ite.i
s*eci0ici A!ea.u -i a+.,2001:2-'. a*ud Eart.an -i ;aird, 1"$%B:
(. >evoi fundamentale
@enitu+ 0a.i+iei este su0icient *entru aco*erirea nevoi+or de 4a7/ I
1a.i+ia are hran/ -i +ocuin/ adecvate I
_one+e 3nvecinate sunt si,ure, re*re7int/ un +oc destu+ de *+/cut *entru +ocuit I
1a.i+ia are acces +a 3n,ri6ire .edica+/ *reventiv/ -i resurse .edica+e 4une I
>e.4rii 0a.i+iei *ot o4ine resurse+e necesare sau sunt i7o+ai datorit/ +oca+i7/rii
sau +i*sei unui te+e0on, trans*ortu+ui *u4+ic sau *rivat I
1%$
1a.i+ia are +e,/turi socia+e se.ni0icative cu vecinii, *rietenii, or,ani7aii+e
co.unitare I Re*re7int/ o *arte a unei ree+e I
>e.4rii 0a.i+iei a*arin sau *artici*/ +a vreo activitate de ,ru* I Sunt *arte a
unei ree+e de rudenie I
1a.i+ia are -ansa s/ 3.*/rt/-easc/ va+ori cu+tura+e, etnice sau de a+t ti* cu
cei+a+iI @a+ori+e +or sunt conver,ente sau 3n con0+ict cu a+e ce+or din .ediu+
e8tern I
Pentru co*ii, e8*eriena educaiona+/ este *o7itiv/ I Ei sau cei+a+i .e.4rii ai
0a.i+iei au acces +a a+te .oda+it/i de 3.4un/t/ire cu+tura+/ sau *ro0esiona+/ I
>e.4rii 0a.i+iei +ucrea7/ I E8ist/ vreo satis0acieOreco.*ens/ 3n .unca +or I 5e
c2nd nu au .ai avut .e.4rii 0a.i+iei o e8*erien/ nou/, n-au .ai *rodus ceva
nou sau di0erit, nu s-au .ai si.it .2ndri de o rea+i7are I
@. 'elaia cu mediul a membrilor familiei #dimensiunea n interiorul
familiei%
1. Unu+ dintre .e.4rii 0a.i+iei este .ai i7o+at de schi.4uri+e cu .ediu+ I
2. Unu+ dintre .e.4rii 0a.i+iei este .ai i.*+icat 3n +e,/turi tensionateOstresante I
%. >e.4rii 0a.i+iei au 3.*reun/ tran7acii cu cei+a+i oa.eniOsiste.e sau 0iecare
tinde s/ intre 3n +e,/tur/ cu .ediu+ 3n .od se*aratI
'. >e.4rii 0a.i+iei au acces -i schi.4uri di0ereniate cu +u.ea din 6ur I
C. Contextul referitor la agenie-asistent social
1. ),enii+e care se ocu*/ de 0a.i+ie au sco*uri -i aciuni si.i+are sau 3n con0+ict I
2. 1a.i+ia este *rins/ 3ntre a-te*t/ri di0erite -i con0u7e I
%. E0icacitatea sco*uri+or a,eniei este su4.inat/ de nor.e Asco*uriB 3n con0+ict sau
nec+are I
'. Care este re+aia dintre a,enie -i 0a.i+ie I Servicii+e a,eniei sunt adecvate -i
*otrivite *entru susinerea nevoi+or 0a.i+iei I
(. ),enia se a0+/ 3n con0+ict cu a+te siste.e i.*ortante din .ediu+ 3ncon6ur/tor a+
0a.i+iei I
&. Care este natura re+aiei dintre asistentu+ socia+ -i 0a.i+ie I Cu. *erce*O*rivesc
.e.4rii 0a.i+iei asistentu+ socia+ I
*. 2rania familie-mediu
1%"
1. 1a.i+ia este deschis/ noi+or e8*eriene sau re+aii I
2. >e.4rii ei sunt +i4eri s/ ai4/ contacte individua+e cu a+i oa.eni sau or,ani7aii I
%. 1a.i+ia *er.ite ce+or+a+i accesu+ din *unct de vedere 0i7ic sau e.oiona+ I
'. Hranie+e sunt 0+e8i4i+e, se *ot ada*ta, e8tinde sau str2n,e 3n re+aie cu .ediu+ I
'. 1a.i+ia 3-i a*/r/ .e.4rii atunci c2nd este necesar -i *er.ite di0erenierea atunci
c2nd ea este indicat/ I
D. Dvaluarea global de ansamblu
1. 1a.i+ia a a6uns +a un echi+i4ru cu .ediu+ I
2. E8ist/ un de7echi+i4ru sau *erico+ ca 0a.i+ia s/ 0ie co*+e-it/ I
%. >a6oritatea ener,iei este 3ndre*tat/ 3n a0ara 0a.i+iei I
'. >a6oritatea ener,iei este 3ndre*tat/ s*re interioru+ 0a.i+iei I
(. )6utoru+ -i resurse+e *entru nevoi+e 0unda.enta+e sunt *otenia+ accesi4i+e 3n
.ediu sau e+e +i*sesc I
&. 1a.i+ia are nevoie de a6utor sau de a4i+it/i s*orite *entru uti+i7area acestor
resurse I
#. Ce surse de *utere, de a6utor sau resurse ar *utea 0i activate sau s*orite I
$. E8ist/ surse de stress sau con0+ict I
". Cu. s-ar caracteri7a as*ecte+e *roe.inente a+e re+aiei 0a.i+ie-.ediu I Ade
e8e.*+u: 0a.i+ie de*rivat/, i7o+at/ socia+, su*raso+icitat/ etc.B
Harta ecologic a 0a.i+iei se rea+i7ea7/ ast0e+ Adu*/ !ea.u -i a+., 2001, *,.'-(B:
1. ?n centru se desenea7/ 0a.i+ia ana+i7at/.
2. ?n interioru+ cercu+ui se 3nscriu *renu.e+e .e.4ri+or 0a.i+iei -i v2rsta acestora,
etc.
%. !u se 3nscriu in0or.aii des*re re+aii+e din interioru+ 0a.i+iei.
'. Se trasea7/ ce+e+a+te siste.e din .ediu+ 3ncon6ur/tor cu care interacionea7/
0a.i+ia.
(. Se si.4o+i7ea7/ natura tran7acii+or dintre 0a.i+ie -i siste.e+e din .ediu+ e8tern:
*uternice Acu o +inie ,roas/B, s+a4e Acu o +inie *unctat/B, tensionate Acu o +inie
continu/ ha-urat/ vertica+B.
&. Se vi7ua+i7ea7/ sensu+ 0+u8u+ui de resurse, ener,ie, cu a6utoru+ s/,ei+or.
1'0
#. ;e,/turi+e *ot 0i dinspre intregul sistem familial 3ns*re siste.e+e din .ediu sau
invers.
$. ;e,/turi+e *ot 0i doar 3ntre anu.ii .e.4rii ai 0a.i+iei -i siste.e+e din .ediu+
e8tern.
". Pot 0i uti+i7ate cu+ori di0erite *entru re+aii+e 3ntre,ii 0a.i+ii -i res*ectiv a+e
0iec/rui individ.
10. U+ti.a eta*/ const/ 3n trasarea +e,/turi+or e8istente 3ntre siste.e+e e8terioare
0a.i+iei.
b. Dimensiuni ale evalurii familiei n timp
>etode+e de eva+uare -i instru.ente+e de co+ectare a in0or.aii+or *rivitoare +a
acest as*ect sunt: interviu+, ,eno,ra.a, studiu+ docu.ente+or -i scrisori+or, vi7ite, *o7e
etc. Ca -i 3n ca7u+ eva+u/rii 0a.i+iei 3n s*aiu, interviu+ se structurea7/ *e anu.ite
3ntre4/ri. Ite.ii de ur.at 3n aceast/ eva+uare inter,eneraiona+/ sunt A!ea.u, 2001:1%-
1' a*ud Eart.an -i ;aird, 1"$%B:
(. "odelele familiei
1.Care sunt ce+e .ai se.ni0icative .ode+e a+e 0a.i+iei trans.ise de-a +un,u+
,eneraii+or I
2.)u e8istat *ierderi .a6ore *rin .oarte *re.atur/ sau tra,ic/, e.i,rare,se*arare I
%.E8ist/ te.e sau eveni.ente considerate a 0i Uto8iceKsau 3n 6uru+ c/rora e8ist/
durere sau tain/ I
'.Care sunt .ode+e+e de s/n/tate inter,eneraii I
@. *efiniiile familiei+ paradigma familiei
1.Cu. se de0ine-te 0a.i+ia 3ns/-i I Care sunt te.e+e .a6ore care contri4uie +a
identitatea sa, sensu+ de sine, +a coerena sa sau +a construcia rea+it/ii I
2.Care sunt *ove-ti+e, .ituri+e, eroii sau eroine+e .a6ore a+e 0a.i+iei I
%.Care sunt tradiii+e de 0a.i+ie sau eveni.ente+e care st2rnesc .2ndria I Cu. sunt
acestea .arcate sau s/r4/torite I
1'1
'.Care sunt ritua+uri+e -i cere.onii+e i.*ortante 3n 0a.i+ie I Care este se.ni0icaia
+orI
(.Ce ro+ 6oac/ *entru identitatea 0a.i+iei .o-tenirea etnic/, rasia+/, cu+tura+/,
re+i,ioas/ I
&.Cu. in0+uenea7/ c/s/torii+e interetnice sau 3ntre re+i,ii di0erite re+aii+e -i
identi0ic/ri+e 0a.i+iei I
C. $dentificrile individuale
1.Cu cine sunt 3n .od curent asociai sau identi0icai .e.4rii 0a.i+iei de c/tre
0a.i+ieI Care sunt re*ere+e I Anu.e, ocu*aii, etc. B
2.Care sunt ro+uri+e 0or.a+e *e care +e 3nde*+inesc indivi7ii -i cu. sea./n/ sau se
deose4esc acestea de ce+e a+e ,eneraii+or trecute I
%.Ce ro+uri in0or.a+e 3nde*+inesc I Cine +e-a 3nde*+init 3n trecut I
*. 'elaii curente ale familiei
1.E8ist/ +e,/turi str2nse -i co.unicare deschis/ 3n 0a.i+ia de ori,ine I 5e una sau
de a.4e+e */ri: .atern/ sau *atern/ I
2.E8ist/ vreo 4arier/ e.oiona+/ de *artea .a.ei sau a tat/+ui, 3ntre */rini -i co*ii
sau 3n re+aii+e dintre 0rai I
%.Cu. e8*+ic/ 0a.i+ia acest +ucru I Cu. a survenit I Cine o .enine I
'.Ce e0ect are asu*ra 0a.i+iei sau asu*ra 0iec/rui .e.4ru I
D. &urse de dificultate
1.E8ist/ *ro4+e.e inter,eneraii nere7o+vateI Cu. sunt acestea trans.ise I
2.Unu+ sau a.4ii */rini sunt de7avanta6ai de un ,rad de 0u7iune cu */rinii +or I
%.5ac/ e8ist/ un scurt-circuit e.oiona+ serios, ce e0ect are e+ asu*ra 0a.i+iei sau
asu*ra 0iec/rui .e.4ru I
'.>area *arte din ener,ia 0a.i+iei este dedicat/ evit/rii chestiuni+or Uto8iceK
inter,eneraii sau .eninerii secretu+ui I
(.Ce ro+uri dis0unciona+e din trecut 3nde*+inesc acu. .e.4rii 0a.i+iei I
c. Func(ionarea familiei de origine
Conce*te+e-cheie *e care tre4uie s/ se a8e7e aceast/ eva+uare sunt re0+ectate 3n
ur./toare+e 3ntre4/ri des*re 0a.i+ia de ori,ine, care se vor a*+ica c+ientu+ui A!ea.u,
2001:%0-%1, a*ud Stro.-Hott0ried,1"""B:
1'2
1.Care au 0ost graniele interne 3n 0a.i+ia voastr/ I
)u e8istat su4,ru*uri sau a+iane 3n 0a.i+ia voastr/ I
Su4,ru*uri+e au inc+us .e.4rii din 0a.i+ia e8tins/ I
Cu. au a0ectat a+iane+e 0uncionarea 0a.i+iei I
2.Care a 0ost structura de putere 3n 0a.i+ia voastr/ I
Cine a avut cea .ai .are in0+uen/ I
Cu. a 0ost .eninut echi+i4ru+ *uterii 3n 0a.i+ie I
%.Ce roluri formale i informale au 6ucat .e.4rii 0a.i+iei I
)ceste ro+uri au contri4uit *o7itiv +a sau au 3.*iedicat 0uncionarea 0a.i+iei ta+e I
Ro+uri+e res*ective au 0ost ado*tate de 4un/ voie sau au 0ost atri4uite de a+ii I
)ceste ro+uri au contri4uit +a cre-tereaOde7vo+tarea .e.4ri+or individua+i ai
0a.i+iei sau +e-au +i.itat de7vo+tarea I
'.Cu. au 0ost +uate deciziile 3n 0a.i+ia ta I
)u 0ost +uate 3n considerare nevoi+e tuturor .e.4ri+or sau au e8istat .e.4rii ai
0a.i+iei care au *artici*at +a +uarea deci7ii+or 3n acord cu *ro*rii+e +or nevoi, 0/c2nd ra4at
de +a acestea sau ced2nd I
) e8istat o 0i,ur/ do.inant/ sau su4,ru* care a +uat deci7ii 0/r/ a *er.ite
ne,ocierea sau +uarea 3n considerare a nevoi+or a+tora I
) e8istat 3n 0a.i+ia voastr/ un sti+ de +uare a deci7ii+or unde nu au 0ost +uate 3n
considerare nevoi+e ni./nui -i deci7ii+e au 0ost evitate I
(.Cu. au 0ost exprimate sentimentele 3n 0a.i+ia ta I
5iscutarea senti.ente+or a 0ost 3ncura6at/ sau ta4u I
Ce a0ect -i ,a./ de senti.ente au 0ost e8*ri.ate 3n 0a.i+ia ta I
&.1a.i+ia ta a avut scopuri I
Care au 0ost acestea I
Sco*uri+e au 0ost 3.*/rt/-ite de c/tre toi .e.4rii 0a.i+iei I
Cu. au a0ectat aceste sco*uri viaa de 0a.i+ie I
#.Care sunt credinele 0a.i+iei voastre de ori,ine I
1'%
$.Care au 0ost miturile 0a.i+ie voastre I
)cestea au contri4uit +a 0uncionarea s/n/toas/ a 0a.i+iei I
)u 0aci+itat de7vo+tareaOcre-terea .e.4ri+or individua+i sau au +i.itat de7vo+tarea
+or I
".Cu. au co.unicat .e.4rii 0a.i+iei 3ntre ei I Comunicarea a 0ost e0icace I
10.Identi0icai punctele tari *e care +e-ai o4servat 3n 0a.i+ia voastr/.
11. Cu. cre7i c/ i-au in0+uenat 0or.area AdevenireaB ta actua+/, ca individ
interaciunile din 0a.i+ia de ori,ine I
3. 2. Metode nonverbale de evaluare a familiei
Per0ecionarea -i u7itarea din ce 3n ce .ai 0recvent/ a .etode+or nonver4a+e 3n
asistena 0a.i+iei *orne-te de +a ideea c/ a vi7ua+i7a, a rea+i7a o trans*unere 3n ro+uri
concrete 0urni7ea7/ un *+us de in0or.aie -i o 3ne+e,ere .ai *ro0und/ a rea+it/ii
0a.i+ia+e.
Ce+e .ai +ar, 0o+osite .etode nonver4a+e AI+u, 1""(B sunt:
3.2.1. Desene sau picturi
Este vor4a de rea+i7area n comun de c/tre .e.4rii 0a.i+iei a unor desene sau
*icturi *e diverse te.e, *un2ndu-se ast0e+ 3n eviden/ .odu+ 3n care .e.4rii 0a.i+iei
coo*erea7/ -i ne,ocia7/, atitudini+e de i7o+are, de do.inare sau a,resivitate.
5in .odu+ 3n care 0iecare .e.4ru a+ 0a.i+iei a *artici*at +a rea+i7area desenu+ui,
din ce a desenat -i unde anu.e s-a *+asat 3n ta4+ou se *ot deduce in0or.aii +e,ate de
structura -i dina.ica 0a.i+iei res*ective.
O variant/ concret/ a acestei tehnici este descrierea planului casei familiale.
3.2.2. Sculptura
)ceast/ .etod/, .ai co.*+e8/ dec2t cea *recedent/, const/ 3n a atri4ui unuia
dintre .e.4rii 0a.i+iei ro+u+ de Uscu+*torK, 3n sco*u+ de a rea+i7a un ta4+ou structura+
0or.at din cei+a+i .e.4rii ai 0a.i+iei, *e care 3i *oate a-e7a 3n *o7iia s*aia+/ -i *ostura
cor*ora+/ *e care o dore-te, ca -i cu. ar 0i ni-te .arionete.
1''
?n 0ina+, Uscu+*toru+K se va insera e+ 3nsu-i 3n acest ta4+ou, 3n *o7iia -i +ocu+ *e care
+e consider/ ca 0iind *otrivite. :era*eutu+ 3+ roa,/ *e scu+*tor s/-i 3ntre4e *e .e.4rii
0a.i+iei cu. se si.t 3n *ostura -i *o7iia 3n care se ,/sesc, dac/ ar vrea s/ 0ac/
schi.4/ri, etc.
1iecare dintre .e.4rii 0a.i+iei devine scu+*tor, 3n cursu+ ace+eia-i -edine sau 3n
-edine di0erite, 0iecare ta4+ou scu+*tura+ 0iind ur.at de discuii re0eritoare +a *erce*ii+e
0iec/rui .e.4ru des*re dina.ica -i structura 0a.i+iei, des*re .odi0ic/ri+e considerate
necesare.
Uti+/, 3n acest sens, este rea+i7area unei scu+*turi des*re cu. va ar/ta 0a.i+ia *este
2 sau ( sau 10 ani, res*ectiv care este *roiecia .e.4ri+or cu *rivire +a 0a.i+ia +or 3n
viitor.
>etoda 0urni7ea7/ tera*eutu+ui un .ateria+ inter*retativ 4o,at, este co.*+e8/, dar
-i e0icient/ -i sti.u+ativ/ *entru *artici*ani.
3.2.3. 1ocul de rol
!u re*re7int/ o .etod/ 3n tota+itate nonver4a+/, deoarece, a+/turi de ,esturi,
.i.ic/ -i a+te e+e.ente a+e co.unic/rii nonver4a+e, inc+ude -i e+e.ente a+e
co.*orta.entu+ui ver4a+.
Mocu+ de ro+ *oate 0i a*+icat 3n 2 sensuri:
. 4a7at *e asu.ia centra+/ a *sihodra.ei +ui >oreno, con0or. c/reia este util s
joci rolul altuia pentru a-l nelege mai bine;
. reproducerea unor e*isoade rea+e din viaa 0a.i+iei 3n 0aa tera*eutu+ui, 3n s*e/ a
ce+or care sunt legate de aspectele disfuncionale din cadrul familiei.
Se *ot rea+i7a -i jocuri de comunicare, *e te.e a+ese de tera*eut sau .e.4rii
0a.i+iei.
O .etod/ 0o+osit/ 3n aceast/ direcie este -i metoda ritualurilor,care se a*+ic/, de
ase.enea, *e 2 direcii:
a. so+icitarea 0a.i+iei de a re*roduce anu.ite ritua+uri 3n cadru+ -edinei tera*eutice
Ae8. .asa du.inica+/BC
4. 3ncura6area c+ieni+or de a *artici*a +a ritua+uri 0a.i+ia+e rea+e de anver,ur/
A*etreceri anua+e, nuni etc.B.
1'(
Se ur./re-te ast0e+ .arcarea trecerii de +a un statut +a a+tu+ Ade e8: de +a nec/s/torit
+a c/s/torit, de +a t2n/r +a adu+tB, aceste rituri av2nd Uo *uternic/ 0uncie de distinctivitate
-i identi7areK AI+u, 1""(:1"#B
3.2.4. Genograma
Re*re7int/ o 0i,urare ,ra0ic/ a istoricu+ui 0a.i+iei, de re,u+/ de-a +un,u+ a %-'
,eneraii, evideniindu-se date des*re *ro0esie, 4o+i, co.*orta.ente, re+aii de ata-a.ent,
3nt2.*+/ri etc., *e care c+ientu+ A.e.4ru+ 0a.i+ieiB care rea+i7ea7/ ,eno,ra.a +e
consider/ re+evante.
)v2nd ast0e+ o i.a,ine U3n e8tensoKa siste.u+ui 0a.i+ia+, *ornind de +a 0a.i+ia de
ori,ine a ce+ui care construie-te ,eno,ra.a -i continu2nd cu 0a.i+ia e8tins/, tera*eutu+ -i
c+ientu+ *ot identi0ica U0i8aii e.oiona+e, interaciuni dis0unciona+e -i a+te UtareK
trans.ise de-a +un,u+ ,eneraii+or.K Aide.:1"(B
3.3. Metoda convorbirii n evaluarea familiei
1a/ de studierea 0a.i+iei, 3n tera*ie, uti+i7area 3ntre4/ri+or ca*/t/ note distincte,
care *ot 0i e8*ri.ate 3n 6uru+ a dou/ caracteristici i.*ortante:
1.deoarece este 3n interesu+ +ui, 3n ce+e .ai .u+te dintre ca7uri c+ientu+ va r/s*unde
c2t .ai sincer -i co.*+et tera*eutu+ui, s*re deose4ire de investi,aii+e de ti* socio+o,ic
unde surse+e de distorsiune a*ar .u+t .ai 0recventC
2. dac/ 3n investi,aia de ti* socio+o,ic, una dintre cerine+e *e care cercet/toru+
tre4uie s/ o 3nde*+ineasc/ este aceea de a nu in0+uena r/s*unsu+ su4iectu+ui *rin 0or.a,
coninutu+ sau .odu+ de adresare a+ 3ntre4/ri+or, 3n tera*ia de 0a.i+ie se i.*une ca sco*
*rinci*a+ toc.ai ace+a Ude a schi.4a *ers*ectiva c+ientu+ui asu*ra unei *ro4+e.eK AI+u,
1""(:1"$B
:i*uri de 3ntre4/ri:
I+u A1""(B *ro*une o ti*o+o,i7are a 3ntre4/ri+or ast0e+:
i.. dup scopul lor
Q 3ntre4/ri de in0or.aie F ur./resc e8*+orarea *ro4+e.ei -i 0or.u+area unor
i*ote7e des*re *ro4+e./C
1'&
Q 3ntre4/ri de schi.4are a situaiei F ur./resc rea+i7area unei rede0iniri -i
inter*ret/ri a *ro4+e.e+or de c/tre c+ientC
$i. dup domeniul vizat F 3ntre4/ri+e tre4uie s/ a4orde7e distinct % *+anuri a+e c+ientu+ui:
co,nitiv, e.oiona+, co.*orta.enta+.
Se i.*un *rin e0iciena +or ntrebrile circulare care vi7ea7/ +e,/tura dintre ce+e %
*+anuri, *recu. -i cea dintre individ -i siste.u+ 0a.i+ia+.
Un .od de uti+i7are a acestor 3ntre4/ri circu+are este a cere unui .e.4ru a+ 0a.i+iei
s/ co.ente7e re+aii+e sa+e cu a+i doi .e.4rii ai 0a.i+iei.
E8e.*+u: UC2nd .a.a ta 3ncearc/ s/-+ 0ac/ *e 0rate+e t/u s/ .ear,/ +a -coa+/, ce
0ace 4unica IK sau UCine cre7i c/ este .ai a*ro*iat de tat/+ t/u: sora sau 0rate+e t/u IK
1recvent 0o+osite 3n tera*ia de 0a.i+ie sunt -i ntrebrile retorice care au ca sco*
o4inerea de +a c+ient a unui anu.it r/s*uns, 3n vederea o4inerii *ro,resu+ui tera*eutic
AI+u, 1""(:1"$ a*ud Hri00in, 1""%B.
E8e.*+u: unui */rinte care 3-i ne,+i6ea7/ co*i+u+ i se adresea7/ 3ntre4area: U)vei
un ro+ 0oarte i.*ortant 3n educaia 0iu+ui dvs. Credei c/ dac/ ai *etrece .ai .u+t ti.*
cu 0iu+ dvs. *ro4+e.a +ui s-ar re7o+va IK
iii. o a+t/ di0ereniere tre4uie 0/cut/ 3ntre ntrebrile nc)ise Ase uti+i7ea7/ 3n s*ecia+
ca 3ntre4/ri retoriceB -i ntrebrile desc)ise care tre4uie s/ ai4/ o *ondere i.*ortant/ 3n
cadru+ de.ersu+ui tera*eutic.
iiii. o u+ti./ di0ereniere tre4uie 0/cut/ 3ntre ntrebrile directe care *resu*un
trans*arena c+ar/ a sco*u+ui -i ntrebrile indirecte, +a care nu se 3ntrevede sco*u+ rea+.
E8ist/ c2teva re,u+i i.*ortante de ur.at 3n 0or.u+area, dar -i 3n a*+icarea
3ntre4/ri+or, care ne a6ut/ ca acestea s/ devin/ U4uneK:
-sco*uri+e 3ntre4/ri+or tre4uie s/ 0ie c+are Ace vor s/ schi.4e, care este do.eniu+,
care 3ntre4/ri *rivesc individu+ -i care 0a.i+iaBC
- 3ntre4/ri+e tre4uie s/ 0ie 4ine 0or.u+ate, +a o4iect, -i c2t .ai scurt *osi4i+C
- 3ntre4/ri+e tre4uie s/ 0ie inte+i,ente, aceasta 3nt/rind i.a,inea de co.*eten/ *e
care tera*eutu+ tre4uie s/ o *ro.ove7e 3n 0aa c+ientu+ui, ceea ce s*ore-te -anse+e de
schi.4areC
1'#
- tre4uie evitate 3ntre4/ri+e redundante, 0iindc/ re+uarea +or e8*ri./ de7interes,
neatenie, +i*s/ de .e.orie din *artea tera*eutu+ui, ceea ce va co.*ro.ite a+iana cu
c+ientu+C
- tre4uie e8c+use 3ntre4/ri+e va,i, 0/r/ coninut, Uti* c+i-euK, ca de e8e.*+u:KCe ai
.ai *utea s*une IK sau UCe ai si.it atunci IKC
- aceste 3ntre4/ri tre4uie trans0or.ate 3n une+e s*eci0ice
E8e.*+u: 3ntre4area UCe stare ai avut atunci c2nd LIK va 0i trans0or.at/ 3ntr-una
care s/ aco*ere toate ce+e trei *+anuri, ast0e+:
UCe ai si.it atunci c2ndLIK Aur.ea7/ s*eci0icarea eveni.entu+uiB- *entru *+anu+
e.oiona+
UCe ai ,2ndit atunci c2ndLIK F *entru *+anu+ co,nitiv
UCe ai 0/cut atunci c2ndLIK F *entru *+anu+ co.*orta.enta+
3.4. Metafora n terapia de familie
?n do.eniu+ tera*iei de 0a.i+ie, ter.enu+ de .eta0or/ are dou/ acce*iuni :
1.co.*orta.entu+, si.*to.u+ unui .e.4ru a+ 0a.i+iei este o e8*resie, o .eta0or/
a ceea ce se 3nt2.*+/ 3n siste.u+ 0a.i+ia+. Ideea si.*to.u+ui ca .eta0or/ este s*eci0ic/
orient/rii strate,iceC
2..oda+itate de intervenie 3n tera*ia *ro*riu-7is/.
Ea se re0er/ +a 0o+osirea 3n *rocesu+ tera*eutic a diverse *ara4o+e, 0a4u+e, *i+de,
.ituri, ana+o,ii, anecdote, ,esturi -i o4iecte .eta0orice, 3n sco*u+ rede0inirii -i
re3ncadr/rii *ro4+e.ei, 3n schi.4area *erce*iei c+ientu+ui asu*ra *ro4+e.ei, 3n cre-terea
ca+it/ii co.unic/rii, a re7o+v/rii *ro4+e.ei -i schi.4/rii co.*orta.ente+or.
)ceasta deoarece, 3n 0aa unui .esa6 si.4o+ic, c+ientu+ *re7int/ o .ai .are
*er.ea4i+itate. :otodat/, 0o+osirea .eta0orei de.onstrea7/ Adar necesit/ 3n ace+a-i ti.*
din *artea tera*eutu+uiB, ca+it/i ca: i.a,inaie, cu+tur/, s*iritua+itate, ceea ce va conduce
+a crearea unei re+aii e0iciente cu c+ientu+.
3.5.Tehnici sociometrice reinterpretate n viziune proiectiv n terapia familiei
1'$
3.5.1.Descrierea planului casei familiale
)ceasta tehnic/ se 4a7ea7/ *e *rinci*iu+ con0or. c/ruia 3.*/rirea unui s*aiu
Aaici casa 0a.i+ia+/B re*re7int/ UALB o co.*onent/ i.*ortant/ a identit/ii *ro*rii -i
0a.i+ia+eK. A!ea.u, 2001:%"B
>odu+ 3n care este 3.*/rit s*aiu+ casei 0a.i+ia+e ne aduce in0or.aii cu *rivire +a
re+aii de ata-a.entOe8c+udere 3ntre .e.4rii 0a.i+iei, *uncte de tensiuneOechi+i4ru, de
0oraO+i*sa *uterii. Este i.*ortant de ase.enea 3n ce .od este 0o+osit 0iecare s*aiu:
*entru odihn/, *entru .unc/, *entru des0/-urarea con0+icte+or etc.
?n 0ina+, toate acestea re*re7int/ expresia dinamicii familiale.
5escrierea *+anu+ui casei 0a.i+ia+e are un caracter e8*+orativ, deoarece *ute. avea
o i.a,ine asu*ra .ode+e+or de interaciune, .ituri+or -i re,u+i+or din 0a.i+ia actua+/, dar
-i asu*ra ce+or aduse din 0a.i+ia de ori,ine, -i 3n ace+a-i ti.* constituie -i o .oda+itate
de intervenie 3n structura 0a.i+iei, deoarece, 3n cursu+ tera*iei se *oate interveni *entru
0o+osirea 3n co.un a s*aii+or, crearea de noi .ode+e de interaciune, 3.4un/t/irea ce+or
e8istente etc.
)ceast/ .etod/ re*re7int/ UALB o tr/ire, o reve+aie co.un/, intensiv/ *entru
.e.4rii 0a.i+ieiK .
>etoda se a*+ic/ 3n trei variante:
-n primul caz */rinii *ri.esc o 4ucat/ .are de h2rtie, creioane -i carioca, -i sunt
ru,ai s/ desene7e *+anu+ casei 3n care -i-au *etrecut co*i+/ria Adac/ au +ocuit 3n .ai
.u+te case, +i se cere s/ re*re7inte *+anu+ casei care +e-a r/.as ce+ .ai viu in .inteB.
Co*iii *rivesc +a */rinii +or 3n ti.* ce ace-tia desenea7/.
-n al doilea caz co*iii sunt cei care desenea7/, 3n ti.* ce */rinii sunt cei care 3i
*rivesc.
-n al treilea caz, 0iecare .e.4ru a+ 0a.i+iei este ru,at s/ desene7e *+anu+ casei 3n
care tr/ie-te 0a.i+ia.
?n toate ce+e trei variante, *e *arcursu+ e8ecut/rii desenu+ui, consi+ieru+ d/
instruciuni ce+or care desenea7/, -i *une 3ntre4/ri +e,ate de ur./toare+e as*ecte Adu*/
!ea.u,2001B:
- at.os0era 0iec/rei 3nc/*eri desenateC
1'"
- re.e.orarea cu+ori+or, .irosuri+or, oa.eni+or din ca.ere+e re*re7entateC
- care era 3nc/*erea 3n care se reunea 0a.i+ia I
- care era 3nc/*erea 3n care se *ri.eau .usa0irii I
- e8ist/ vreo 3nc/*ere cu se.ni0icaie deose4it/ *entru ce+ care desenea7/ I
- evocarea cuvinte+or .e.4ri+or 0a.i+ieiC
- evocarea unei 3nt2.*+/ri care a avut +oc 3n cas/.
In0or.aii+e *e care ni +e 0urni7ea7/ a*+icarea acestor .etode sunt di0erite, 3n
0uncie de cine sunt cei care e8ecut/ desenu+:
-n primul caz vo. avea o i.a,ine asu*ra ,ranie+or inter,eneraiona+e din
res*ectiva 0a.i+ie, *recu. -i asu*ra 0uncion/rii su4siste.e+or. Re+atarea unei 3nt2.*+/ri
din 0a.i+ie *oate re0+ecta a./nunte +e,ate de tradiii+e din 0a.i+ie -i creea7/ o at.os0er/
caracteri7at/ *rin e.*atie, a*ro*iere. Pot 0i scoase +a ivea+/ di0erene+e dintre a-te*t/ri+e
cu r/d/cini 3n 0a.i+ii+e de ori,ine a+e soi+or, care *ot ,enera st/ri con0+ictua+e.
Re7u+tatu+ este ace+a c/ soii *ot s/ 3nte+ea,/ .ai u-or di0erene+e dintre ei.
-n al doilea caz se rea+i7ea7/ o de+i.itare a su4siste.u+ui co*ii+or, 0rai+or, *entru a
0i conturate ,ranie+e di0erite+or ,eneraii -i *entru a 0i e8*ri.at/ o*inia co*ii+or cu
*rivire +a interaciuni+e din cadru+ 0a.i+iei.
-n al treilea caz, desenarea *+anu+ui casei 0a.i+ia+e 3i *oate a6uta *e .e.4rii
0a.i+iei s/ rea+i7e7e care sunt nor.e+e *ro*rii, iar consi+ieru+ are o i.a,ine asu*ra
.odu+ui de or,ani7are a 0a.i+iei, a coa+iii+or dintre .e.4rii 0a.i+iei Acaracteri7ate *rin
0ora +e,/turi+or dintre ei, de*/rtareaOa*ro*ierea +or, a6utorarea reci*roc/Ore+aii
tensionateB >etoda *oate 0i 0o+osit/ doar 3n ca7u+ 3n care se +ucrea7/ cu *ersoane care
sunt .ature, ca*a4i+e s/ co.unice, s/--i a.inteasca -i s/ ur.e7e instruciuni+e
consi+ieru+ui, ne0iind uti+/ 3n ca7u+ +ucru+ui cu co*iii .ici. Ea re+ev/ in0or.aii +a care nu
e8ist/ acces *rin .etoda interviu+ui.
3. 5.2.Sociograma
)ceast/ .etod/, *ro*us/ de Ro4ert Sher.an 3n *rocesu+ de consi+iere a 0a.i+ii+or,
*oate 0i 0o+osit/ 3n *atru variante.
1(0
@or 0i *re7entate aici dou/ variante a+e ei, cu .are a*+ica4i+itate *ractic/.
?n a.4e+e ca7uri *re7entate, 0iecare dintre .e.4rii 0a.i+iei sunt ru,ai s/ r/s*und/
+a 3ntre4/ri+e *e care +e va 0or.u+a consi+ieru+.
-n prima variant, 3ntre4/ri+e sunt de 0or.a:
U ?n 0a.i+ie cu cine o4i-nuii s/LLIK
U ?n 0a.i+ie cu cine ai dori s/LL...IK
)s*ecte+e des*re care Sher.anA1"$&B reco.and/ consi+ieru+ui s/ cu+ea,/
in0or.aii sunt:
a .er,e +a cine.ato,ra0
a .er,e in vi7it/
a 0ace *+anuri
+ucruri *ersona+e
a scrie +ecii
a se certa
a *urta o discuie des*re 3ntre4/ri teoretice
a +ucra 3.*reun/
a 0i inut +a distan/
a s*une 4ancuri
a se 4ate
a se 6uca
a .iniOa nu .ini
a se uita +a te+evi7or
a 0ace s*ort
a citi *oe7ii
a se duce +a -trand
a 3nv/a de +a *ersoana res*ectiv/
a 0ace curaenie
de cine se si.te +e,at I
cu cine se si.te 4ine I
1(1
cu cine nu se si.te 4ine I
cu cine se si.te su*/rat I
cu cine se si.te o4osit I
R/s*unsuri+e o4inute vor 0i desenate *e o dia,ra./, a*oi vor 0i discutate cu
.e.4rii 0a.i+iei *entru a avea o i.a,ine asu*ra interaciuni+or actua+e din 0a.i+ie, dar -i
asu*ra a ceea ce se dore-te 3n viitor.
-n a doua variant socio,ra.a va 0i rea+i7at/ a*+ic2nd 3ntre4/ri de ,enu+:
UHhici cine esteLL.IK
UCine este 3n 0a.i+ieLL.IK
care vor vi7a ur./toare+e as*ecte:
-e0u+
0ace ce+e .ai .u+te *+anuri
ce+ .ai su*/rat
are su0+etu+ ce+ .ai ca+d
ce+ .ai u-or de co.unicat cu e+
ce+ .ai 4un
ce+ .ai *uternic
ce+ .ai o*ti.ist
ce+ .ai *esi.ist
ce+ .ai 4un s*ortiv
o.u+ tehnic
ce+ .ai si.*+u
C+ienii sunt ru,ai s/ dea c2te dou/ r/s*unsuri +a 0iecare 3ntre4are, .enion2nd :
U?n *ri.u+ r2ndK -i U?n a+ doi+ea r2ndK. ).4e+e ras*unsuri vor 0i considerare +a 0e+ de
i.*ortante.
1(2
CAPITOLUL IV
ABORDRI N CONSILIEREA PSIHOLOGIC I PSIHOTERAPIA FAMILIEI
4.1. Stadii ale rezolvrii problemelor cuplului yi familiei
1a.i+ia ca rea+itate socia+/ co.*+e8/ este su4iect c2t -i o4iect a nu.eroase
cercet/ri inter -i .u+ti-disci*+inare, asa cu. arat/ I. >itro0an -i C. Ciu*erca A1""$B, 3ntre
care ce+e de *siho+o,ie socia+/, socio+o,ie, antro*o+o,ie, *sihotera*ie -i *siho*ato+o,ie
dein *o7iii *rioritare. Ca ur.are, o serie de *aradi,.e, 0iecare cu conce*te, .etode
*ro*rii de investi,are, cu virtui -i +i.ite, 3ncearc/ s/ e8*+ice 0unciona+itatea 0a.i+iei.
?n *re7entarea acestei te.e, a. o*tat *entru c+asi0icarea rea+i7at/ de I. >itro0an
-i C. Ciu*erca A1""$, **. 1'%-1&%B, dar in0or.aii+e au +a 4a7/ .ai .u+te surse de
in0or.aii AP. I+ut, 200(, ). aran-Pescaru, 200' s.a.B.
:eoreticienii de7vo+t/rii tratea7/ cic+uri+e vieii individua+e -i 0a.i+ia+e 3n ter.eni
de stadii s*eci0ice. Sche.a cic+uri+or vieii 0a.i+ia+e, e+a4orat/ de R. Ei++ A1"#0B
*reci7ea7/ interva+e+e de ti.* 3n care se *roduc schi.4/ri 3n de7vo+tarea 0a.i+iei. )ceste
stadii sunt ur./toare+e Ac0. I. >itro0an, C. Ciu*erca, 1""$B:
1(%
stadiul iniial al relaiilor familiale ale cuplului fr copii F cu*+u+ este
do.inat de e8*ansiunea dorinei de 3ntreinere a con0ortu+ui a0ectivC
stadiul vieii cuplului cu copii precolari este stadiu+ 3n care se AreBsta4i+esc
re,u+i+e de 4a7/ a+e vieii con6u,a+e, 7one+e de to+eran/ -i into+eran/ 3n
cre-terea co*ii+or care sunt 3nc/ .iciC
stadiul familiei cu copii de vrst colar re*re7int/ stadiu+ 3n care ro+u+ de
*/rinte a+ 0iec/rui *artener devine .ai di0ici+ datorit/ intr/rii co*ii+or 3n
-coa+/C este o *erioad/ J*ro*iceK cri7e+or 3n cadru+ re+aii+or de cu*+u, cri7e
care se *ot so+da chiar cu inevita4i+a destr/.are a cu*+u+uiC
stadiul familiei prsit de copiii devenii aduli = ro+u+ *arenta+ devine .ai
co.*+e8 *rin *+ecarea co*ii+or din casa *arinteasc/C asist/., de .u+te ori, -i
+a o cri7/ a identit/ii *ro0esiona+e datorat/ de7a,re,/rii ro+u+ui *ro0esiona+C 3n
,enera+, aceast/ *erioad/ este caracteri7at/ 0ie *rin tensiune Anervo7itate,
an8ietate a .a.ei, ca ur.are a .eno*au7eiB, 0ie *rin +ini-te su0+eteasc/
Areinsta+2ndu-se, +a un nive+ .ai 3na+t, iu4irea -i tandreea, *entru a 3n0r2n,e
sin,ur/tatea -i 4/tr2neeaBC
stadiul GfamilieiC omului singur #vduvia% = a*ar *ro4+e.e noi +e,ate de
*ierderea sou+uiOsoieiC 3n schi.4, a*ariia ne*oi+or re0ace echi+i4ru+ vieii.
:eoria de7vo+t/rii ana+i7ea7/, a-adar, schi.4/ri+e +a care se *ot a-te*ta .e.4rii
0a.i+iei *e *arcursu+ e8istenei +or.
:eoria structura+/ aduce 3n discuie *ro4+e.a schi.4/ri+or care intervin 3n
interioru+ cu*+u+ui: tranziia cuplului de la structura de tip instituional #traditonal% +a
cea de tip democratic #modern% = se de74ate, cu deose4ire, *ro4+e.a rolului 0iec/rui
*artener 3n cu*+u A ro+u+ V co.*orta.ente+e *e care cei+a+i +e a-tea*t/ de +a individu+
care ocu*a o *o7iie socia+/ deter.inant/, un statut socia+ F Stoet7e+, 1"&%BB.
:ran7iia cu*+u+ui de +a structura de ti* tradiiona+ +a cea de ti* .odern a adus o
serie de sc)imbri n ceea ce privete factorul afectiv. 1a.i+ia tradiiona+/ era 3n *ri.u+
r2nd o unitate de *roducie -i re*roducie -i, nu 3n .od deose4it, a0ectiv/. Ea constituia
un .ecanis. de trans.itere a *ro*riet/i+or -i a ran,u+ui socia+ din ,eneraie 3n
,eneraie.
)st/7i, ordinea acestor *riorit/i s-a inversat. ;e,/turi+e cu +u.ea e8terioar/ au
s+/4it, 3n ti.* ce re+aii+e dintre .e.4rii cu*+u+ui s-au int/rit. ?n societatea .odern/,
1('
0actoru+ a0ectiv *ri.ea7/ at2t 3n re+aia cu *arteneru+, c2t -i 3n re+aii+e dintre co*ii -i
*/rini.
/r4aii -i 0e.ei+e caut/ acu. inti.itatea iu4irii, considerat/ e8tre. de
i.*ortant/, esenia+/ *entru su*ravieuirea e.oiona+/. C2nd inti.itatea e-uea7/,
*ersona+itatea este *us/ 3n *erico+. ?n s*ate+e +ui Jte iu4escK F arat/ 5ruta A1""$, *. $"B F
se a0+/ ni-te .i7e -i a-te*t/ri care dovedesc c/ re+aia de dra,oste nu este si.*+/.
) tr/i 3n cu*+u este adesea 3n i.a,inea .u+tora, o *osi4i+itate de a-i ,/si
0ericirea, de a-i rea+i7a *ro*ria identitate, de a c/uta verita4i+u+ sens a+ vieii care s/ nu
0ie e,oist. J@iaa 3n doiK tre4uie s/ co.*ense7e, ast0e+, toate 0rustr/ri+e vieii, 0iind +ocu+
unde o.u+ se 3nt/re-te a0ectiv, unde rec2-ti,/ 0ore -i unde ,/se-te echi+i4ru+.
?nc/ din deceniu+ a+ '-+ea a+ sec. DD, 3n *siho+o,ia socia+/ a.erican/, se 3ncearc/
e8*+icarea ar.onieiOdi7ar.oniei cu*+u+ui con6u,a+ *rin .a,nitudinea di0erene+or dintre
J+a ce s-au a-te*tatK *artenerii *rivitor +a viaa de cu*+u -i Jceea ce-au ,/sitK ei 3n
rea+itate, dintre ro+uri+e e8*ectate -i ro+uri+e e0ectiv *er0or.ante. Pro4+e.atica ro+uri+or,
a-te*t/ri+or, as*iraii+or -i *erce*ii+or de ro+ este *ro0und *re7ent/ 3n cu*+u+ con6u,a+.
Cu *rivire +a divizarea rolurilor n cuplu unii cercet/tori au evideniat tendina
unei s+a4e divi7iuni a ro+uri+or 3n 0a.i+ia .odern/, .ai a+es datorit/ inte,r/rii 0e.eii 3n
viaa *ro0esiona+/. 5e ase.enea, structura ro+uri+or con6u,a+e este condiionat/ -i de
nive+u+ instruciona+ -i cu+tura+ a+ *arteneri+or, de cate,oria socio-*ro0esiona+/ c/reia 3i
a*arin, dar -i de re+aii+e e8terioare a+e nuc+eu+ui con6u,a+ cu 0a.i+ia e8tins/, *rieteni,
vecini etc.
S-a *us *ro4+e.a 3n ce .asur/ cuplul cu dubl carier 3n care at2t 0e.eia c2t -i
4/r4atu+ au s+u64e ce *resu*un o 3na+t/ ca+i0icare -i un nive+ de res*onsa4i+itate
co.*ara4i+, ,/se-te .oda+it/i de a 3.*/ca e8i,ene+e *ro0esiona+e cu ce+e do.estice.
Ce 0e+ de co.*ro.isuri -i strate,ii tre4uie s/ ado*te *artenerii -i cu. s/ a6un,/
+a o co+a4orare c2t .ai e0icient/I ?n ter.eni de *ierderi -i c2-ti,uri, cei doi *arteneri
an,a6ai 3ntr-o ase.enea 3ncercare tre4uie s/ in/ sea.a de c2teva as*ecte:
a% beneficii o4tinue dintr-o 0or.u+/ con6u,a+/ de du4+a carier/, cu *reu+
su*ra3nc/rc/rii de ro+ Asarcini *ro0esiona+e -i do.esticeB, ceea ce *resu*une a renuna +a
une+e activit/i care *ar .ai *uin i.*ortanteC
4B re7o+varea unor di+e.e *rivitoare +a sc)imbarea de mentalitate Acare nor.e s/
0ie o4inute -i care 3n+/turateB. )titudinea 0a/ de 0e.eia care +ucrea7/ 3n a0ara
,os*od/riei este una dintre nor.e+e dis*utateC
1((
cB meninerea identitii *ersona+e este o a+t/ *ro4+e./, 3ntruc2t dac/ 4/r4atu+ -i
0e.eia e8ercit/ ace+ea-i ro+uri se atentea7/ +a *ro*ria identitate a 0iec/ruiaC
dB relevana rolurilor i ciclurilor de rol: deoarece 0e.eia -i 4/r4atu+ sunt
an,a6ai conco.itent 3n trei siste.e de ro+uri Asiste.u+ *ro0esiona+ a+ unuia, siste.u+
*ro0esiona+ a+ ce+ui+a+t, siste.u+ con6u,a+ a+ a.2nduroraB, este ,reu de 3nde*+init +a cote
onora4i+e as*iraii+e de ro+.
R. :ou7ard A1"&(B enu.er/ " ti*uri de interaciuni *osi4i+e ce de0inesc
conduitele de rol n cadrul cuplului. C+asi0icarea este rea+i7at/ *ornind de +a dou/
varia4i+e: autoritatea i puterea n cuplu respectiv aciunea i decizia.
3% (utonomia brbatului #brbatul acioneaz i decide%.
7% (utonomia femeii #femeia acioneaz i decide%.
8% (utocraia brbatului #brbatul decide femeia acioneaz%.
H% (utocraia femeii #femeia decide brbatul acioneaz%.
4% Conducerea brbatului #brbatul decide acioneaz mpreun%.
I% Conducerea femeii #femeia decide acioneaz mpreun%.
9% *iviziunea sincretic a rolurilor #el acioneaz decid mpreun%.
J% *iviziunea sincretic a rolurilor #ea acioneaz decid mpreun%.
6% Cooperarea sincretic #acioneaz mpreun decid mpreun%
Ac0. I. >itro0an, C. Ciu*erca, 1""$, *. 1'#B.
Cu*+u+ con6u,a+ conte.*oran se caracteri7ea7/ *rintr-o accentuat/ 0+e8i4i+itate a
structurii de autoritate -i *utere. !u .ai e8ist/ un .ode+ unic, do.inant, 3n care 4/r4atu+
decide, at2t 3n *rivina hot/r2ri+or care vi7ea7/ viaa con6u,a+/, c2t -i a ce+or care *rivesc
re+aia *arenta+/, a-a cu. se 3nt2.*+/ 3n tradiiona+itate. Re+aia .odern/ sur*rinde
reciprocitatea puterii i autoritii *e di0erite nive+e -i 3n di0erite intensit/i, 3n conte8tu+
.ai ,enera+ a+ unui e,a+itaris. a0ir.at, -i tot .ai des, *us 3n *ractic/.
Partea ne,ativ/ a ideo+o,iei e,a+itariste a societ/ii noastre re7id/, 3ns/, din
0a*tu+ c/ orice di0eren/ este v/7ut/ ca o surs/ de ine,a+itate, ceea ce ar *utea crea
i.*resia eronat/ c/ toate sarcini+e, toate ro+uri+e *ot 0i 3nde*+inite at2t de 0e.eie, c2t -i de
4/r4at A>endras, 1""#B. E8ist/ anu.ite e+e.ente de s*eci0icitate care di0erenia7/ ce+e
dou/ se8eC de ase.enea, de +a un cu*+u +a a+tu+ e8ist/ deose4iri 3n ceea ce *rive-te
ro+uri+e asu.ate, 3n 0uncie de *articu+arit/i+e *arteneri+or i.*+icai 3n re+aie.
Ro+u+ con6u,a+ se 0or.ea7/ iniia+ *rin i.itaia sau ne,area
Acon-tient/Oincon-tient/B .ode+e+or de ro+ si.i+ar, de6a cunoscute 3n 0a.i+ia consan,vin/.
1(&
5ac/ *arteneru+ se sustra,e de +a ro+u+ e8*ectat, toate consecine+e a*/rute 3n
ur.a acesteia conduc +a accentuarea unui senti.ent de an8ietate -i 0rustrare. Gi aceasta,
deoarece *artenerii se ra*ortea7/ unu+ +a a+tu+ con0or. Jnor.e+or re+aiona+e -i
0unciona+e a+e co.*orta.entu+ui con6u,a+ a+ */rini+or +orK AI. >itro0an, C. Ciu*erca,
1""$, *.1(0B Ae8.: J*/rinii .ei nu au 0/cut niciodat/ +ucru+ acestaKC Jtat/+ .eu nu i-a
0/cut niciodat/ a-a ceva .a.eiKB.
Studii+e susin c/ 0a.i+ia se 3ndrea*t/ 3n ,enera+ c/tre relaii de tip sincretic -i c/
asist/. +a e+a4orarea unui nou model cultural al structurii familiale AIde., *. 1'#B:
tendina se.ni0icativ/ +a e,a+i7are a nive+uri+or de *artici*are a soi+or 3n .unca
do.estic/, educarea co*ii+or -i re*arti7area 4u,etu+ui 0a.i+ia+, 3n s*ecia+ +a 0a.i+ii+e
tinere sau +a ce+e 3n care sou+ are un 3na+t nive+ de *re,/tire.
E0ecte: conduite+e de ro+ au 0+uen/ -i sta4i+itate, este di.inuat riscu+
dis0unciona+it/i+or, cu c2t tendina de e,a+i7are a r/s*underi+or ce+or doi soi este .ai
a*ro*iat/, cu at2t ,radu+ de satis0acie este .ai .are.
Unii autori a*recia7/ c/ 3n aceste ca7uri, 0recvena satis0aciei este de 7ece ori
.ai .are dec2t insatis0acia.
?n str2ns/ +e,/tur/ cu acest .ode+ se *ro*un -i noi .ode+e cu+tura+e de ro+
0a.i+ia+, res*ectiv *arenta+ -i 0i+ia+ Astudiu+ rea+i7at de Duvall, 1"#1, 3n sco*u+ re+ev/rii
conce*ii+or des*re ro+u+ de J.a./ 4un/K -i Jco*i+ 4unK, evideniind e8istena a dou/
.ode+e de ro+: tradiiona+ -i .odern, 3n I. >itro0an, 1"$", **. %&-'0B.
)st0e+, modelul mamei moderne acord/ 3nt2ietate asi,ur/rii su*ortu+ui a0ectiv,
cre/rii unui c+i.at tonic de 3ncredere care s/ susin/ cre-terea -i de7vo+tarea co*i+u+ui.
1/r/ a ne,+i6a ro+u+ .ena6er, ea este *reocu*at/ de di.ensiunea instructiv-0or.ativ/ a
co*i+u+ui, de *re,/tirea sa *entru viaa *ro0esiona+/.
"odelul tatlui modern asi,ur/ su*ortu+ econo.ic, *rive-te *aternitatea ca *e un
4un, ca *e un *rivi+e,iu care -i-+ asu./ cu r/s*undere, se i.*+ic/ 3n cre-terea -i educarea
co*i+u+ui, 0a/ de care .ani0est/ -i severitate -i 3ne+e,ere, 3+ disci*+inea7/ cu oarecare
0+e8i4i+itate, ur./rind rea+i7area sco*uri+or *ro*use. Se i.*+ic/ 3n *ro4+e.e+e casnice.
>ode+u+ conduitei de ro+ a copilului modern - este considerat 4un, co*i+u+ care--i
iu4e-te */rinii, dornic s/ 3nvee, are iniiativ/, se ada*tea7/ a0ectiv, *re7int/ co.*eten/
re+aiona+/.
)ceast/ teorie *+eac/ de +a *re.isa c/ 0a.i+ia Acu*+u+B tre4uie s/ rea+i7e7e
anu.ite 0uncii. ?n ra*ort cu rea+i7areaOnerea+i7area acestor 0uncii, 0a.i+ii+e Acu*+uri+eB
1(#
au 0ost c+asi0icate 3n familii funcionale i familii disfuncionale. C+asi0icarea este
re+ativ/, av2nd 3n vedere c/ anu.ite con0i,uraii 0a.i+ia+e .a8i.i7ea7/ anu.ite 0uncii
-i .ini.i7ea7/ a+te+e.
4.2. Rela(ia dintre consiliere yi psihoterapie
Consilierea are nu.eroase ase./n/ri cu psi)oterapia, cea .ai i.*ortant/
ase./nare 0iind aceea c/ a.4e+e re*re7int/ procese de influenare interpersonal
reciproc Adu*/ I.Eo+devici, 1""&B.
Pacientu+ O c+ientu+ care se adresea7/ *sihotera*eutu+ui O consi+ieru+ui *oate
*re7enta *ro4+e.e e8tre. de variate. )ceste *ro4+e.e *ot 0i ,ru*ate 3n dou/ .ari
cate,orii :
st/ri su4iective de discon0ort: tensiune *sihic/, senti.ente de in0erioritate, an8ietate,
ti.iditate, de*resie, senti.ente de cu+*a4i+itate, nehot/r2re, inca*acitatea de a +ua
une+e deci7ii etc.C
*ro4+e.e co.*orta.enta+e: co.*orta.ent e8a,erat de retras, inca*acitatea de a se
i.*une, de a se *une 3n va+oare, co.*orta.ent i.*u+siv, a,resiv etc.
St/ri+e su4iective ne*+/cute -i co.*orta.ente+e neadecvate deter.in/
nu.eroase *ro4+e.e de inte,rare socia+/: *ro4+e.e 0a.i+ia+e Acon0+icte 3n 0a.i+ie,
vio+en/ do.estic/, .a+tratarea co*ii+or etc.B, *ro4+e.e -co+are Acon0+icte cu co+e,ii -i
cadre+e didactice, a4andon -co+arB, ,reut/i 3n ,/sirea sau */strarea +ocu+ui de .unc/ etc.
C+ientu+ s*er/ ca 3n ur.a -edine+or de *sihotera*ie O consi+iere s/ devin/ .ai
*uin tensionat, s/ se 3ne+ea,/ .ai 4ine, s/ a6un,/ +a o stare de con0ort *sihic, s/ devin/
.ai co.*etent 3n viaa socia+/.
5e-i *sihotera*ia -i consi+ierea nu *ot 0i net de+i.itate, 3ntre e+e e8ist/ -i
di0erene.
!si)oterapia re*re7int/ un trata.ent *siho+o,ic centrat *e reducerea unor
si.*to.e sau co.*orta.ente dis0unciona+e. Psihotera*euii 3n ,enera+ +ucrea7/ cu
*acieni care au tu+4ur/ri *sihice serioase, care *ot 0i etichetate cu un dia,nostic
*sihiatric. Ei a4ordea7/ *ro4+e.e+e dintr-un *unct de vedere *redo.inant .edica+ -i
ur./resc rea+i7area unor .odi0ic/ri .ai *ro0unde +a nive+u+ *ersona+it/ii -i a
co.*orta.entu+ui.
1($
Consilierea re*re7int/ un *roces intensiv de acordare a asistenei unor *ersoane
nor.a+e As/n/toase *sihicB. Consi+ierea const/ 3n acordarea unui su*ort i.ediat
*ersoane+or care se a0+/ 3ntr-o situaie de cri7/ sau 3ntr-un .o.ent de schi.4are ce
necesit/ o ada*tare +a condiii de via/ cu care *ersoana nu este 0a.i+iari7at/.
CONSILIEREA PSIHOTERAPIA
Este orientat/ s*re c+ient. Este centrat/ *e *acient.
Uti+i7ea7/ i*ote7e socio-
cu+tura+e,coro4orat cu ce+e din s0era
-tiine+or educative.
Uti+i7ea7/ i*ote7e strict .edica+e.
Este asociat/ cu *rocesu+ de 3nv/are. Este asociat/ cu *rocesu+ de vindecare.
Este centrat/ *e co.*orta.entu+ nor.a+
sau *e 0uncii cu un caracter
*asa,er,de0iciene care 3n ,enera+ au 0ost
,enerate de de,radarea .ediu+ui educo,en.
Este centrat/ *e ca7uri+e 3n care ,rania
nor.a+it/ii a 0ost de*/-it/,*e *ertur4/ri
.a6ore +a nive+u+ *ersona+it/ii *acientu+ui.
Tabel nr.3 Caracteristicile consilierii yi ale psihoterapiei
4.3. Etapele fundamentale ale procesului de consiliere, tehnici specifice
Potrivit autoru+ui a.erican Charles Zastrow (apud. A. Sandu, 2002, pg. 105),
din *ers*ectiva asistentu+ui socia+, consi+ierea se rea+i7ea7/ ca un *roces ,radua+ ce
cu*rinde trei etape *rinci*a+e:
- constituirea relaiei;
- explorarea problemei;
- explorarea soluiilor alternative.
A. Sandu (2002) este de */rere c/ *entru reu-ita aciunii tre4uie s/ se res*ecte
anu.ite cerin(e. Printre acestea se nu./r/:
aB 3n etapa constituirii rela(iei tre4uie s/ se 3ntrein/ o at.os0er/
nondirectiv/C consi+ieru+ tre4uie s/ o4in/ 3ncrederea c+ientu+uiC s/ e.*ati7e7e cu e+
As/ se *+ase7e .ereu 3n +ocu+ c+ientu+ui, s/-i 3ne+ea,/ va+ori+e -i *resiuni+e +a care este
su*usBC s/ nu 3+ 6udece *entru 0a*te+e +ui, s/-+ considere e,a+, nu s/-+ trate7e cu
su*erioritateC s/ 0o+osesc/ un voca4u+ar adecvat, *e care c+ientu+ s/-+ *oat/ 3ne+e,e,
etc.
1("
4B 3n etapa exploarrii problemei tre4uie s/ se ai4/ 3n vedere 0a*tu+ c/
a+/turi de *ro4+e.a evident/ *e care o sesi7ea7/ c+ientu+ .ai *ot e8ista -i a+te+e care,
3ns/, nu 3i sunt c+are acestuia. :re4uie s/ e8*+ore7e *ro4+e.a 3n *ro0un7i.ea ei, iar
*entru aceasta este nevoie de r/s*uns +a ur./toare+e 3ntre4/ri:
- de c2t ti.* durea7/ I
- ce cau7e *resu*use areI
- ce a+te cau7e ar *utea sta +a 4a7a eiI
- ce si.te c+ientu+ des*re *ro4+e./I
- care este starea sa 0i7ic/ -i e.oiona+/I
- ce a 3ntre*rins de6a *entru a 0ace 0a/ *ro4+e.ei -i cu ce re7u+tateI
Pentru acest +ucru este nevoie s/ 0ie veri0icate a4so+ut toate in0or.aii+e *ri.ite
de +a c+ient *entru a nu 0i dus 3n eroare.
cB 3n etapa de explorare a solu(iilor alternative, 3.*reun/ cu c+ientu+, tre4uie
s/ se ,/seasc/ *osi4i+e a+ternative -i s/ se desco*e .oda+it/i+e concrete de a*+icare a
eventua+e+or so+uii -i consecine+e a*+ic/rii acestoraC so+uia 0ina+/ este a+eas/ nu.ai -i
nu.ai de c/tre c+ient *entru a evita anu.ite ne*+/ceri.
Irina Holdevici (1998, pg. 248), este de */rere c/ 3n cursu+ *rocesu+ui de
acordare a su*ortu+ui *siho+o,ic, consi+ieru+ tre4uie s/ ai4/ 3n vedere ur./toarea
sche./:
*efinirea clar a problemei clientului;
Dlaborarea unor alternative posibile de soluii;
(legerea unei alternative i implementarea ei n practic.
)cestor trei eta*e +e cores*und, +a r2ndu+ +or, un nu./r de *a-i care tre4uie ur.ai 3n
*rocesu+ de consi+iere, du*/ cu. ur.ea7/ (C. Rogers, apud. Monica Moraru, 2004,
pg. 45):
c+ientu+ cere a6utoru+C
consi+ieru+ e8*+ic/ re+aia sa cu c+ientu+C
se creea7/ o at.os0er/ *er.isiv/: c+ientu+ este 3ncura6at s/ vor4easc/ des*re
*ro4+e.e+e, e.oii+e -i tr/iri+e sa+eC
consi+ieru+ acce*t/ senti.ente+e c+ientu+uiC
a*ariia *ri.e+or senti.ente *o7itiveC
c+ientu+ este 3ncura6at de consi+ier s/--i e8*ri.e senti.ente+e -i tr/iri+eC
1&0
c+ientu+ 3-i acce*t/ *ro*riu+ EuC
sunt discutate *osi4i+e+e a+ternative, so+uiiC
c+ientu+ acionea7/ 3n direcia *o7itiv/C
consi+ieru+ 3+ s*ri6in/ *e c+ient 3n toate aciuni+e *o7itive *e care acesta +e 3ntre*rindeC
.aturi7area c+ientu+uiC
re+aia de consi+iere V e8*erien/ evo+utiv/.

). vor4it *2n/ acu. des*re ce+e trei eta*e a+e *rocesu+ui de consi+iere din
*ers*ectiva consi+ieru+ui A3n ca7u+ de 0a/ a+ asistentu+ui socia+B, dar tre4uie s/ ine.
cont -i de ce+e o*t stadii a+e consi+ierii, de data aceasta din *ers*ectiva c+ientu+ui. 5u*/
cu. a0ir./ Maria Bulgaru (2002, pg. 143), acestea sunt:
aB con-tienti7area *ro4+e.ei: G(m o problemKC sau GCred c sunt ntr-o dificultateKCC
4B construirea unei re+aii cu consi+ieru+: GCred c acest consilier m poate ajuta.CC
cB .otivaia+ GCred c pot s-mi mbuntesc situaiadKC
dB conce*tua+i7area *ro4+e.ei: G!roblema mea nu este de nerezolvat.CC
eB e8*+orarea strate,ii+or: G-neleg c sunt cteva planuri de aciune pe care pot s le
ncerc pentru a-mi ameliora situaia.C;
0B se+ectarea strate,iei: GCred c aceast abordare m-ar ajuta i sunt gata s o ncerc.C;
,B i.*+e.entarea+ G(ceast abordare m ajut foarte multKC;
hB eva+uarea: G*ei aceast abordare mi-a luat o parte din timp i a solicitat efort
consider c a meritat.C.
?n 1abelul H vo. *re7enta *ortrete+e consi+ieru+ui e0icient -i ce+ui
ine0icient rea+i7ate de A. E. Ivey yi L. Simek-Downing (1980, apud. Irina Holdevici,
1998, pg. 259-260) du*/ cu. ur.ea7/:
1&1

Atribu(ii
Consilier terapeut
eficient
Consilier terapeut
ineficient
5e0inirea
co.*orta.entu+ui
*ro4+e./
- e+a4orea7/ de0iniii
a+ternativeC
- se+ectea7/ o de0iniie de
+ucruC
- acce*t/ de0iniia o0erit/ de
c+ient ca atareC
- este inca*a4i+ s/ de0ineasc/
sin,ur *ro4+e.aC
1oca+i7area de.ersu+ui
tera*eutic -i de consi+iere
)+e,e un anu.it ti* de de0inire
a *ro4+e.ei -i 3nce*e s/ +ucre7e
asu*ra acestuia 3.*reun/ cu
c+ientu+.
Este inca*a4i+ s/ a+ea,/ o
anu.it/ de0inire a *ro4+e.ei
-i trece 0/r/ nici un 0e+ de
direcionare de +a un su4iect
+a a+tu+.
)ctivitate creatoare - 3i r/s*unde 3n .od 0+e8i4i+
c+ientu+uiC
- se 4a7ea7/ *e di0erite teorii
*entru a e+a4ora noi *osi4i+it/i
de aciuneC
- 0ace a*e+ +a tehnici creative
*entru a sti.u+a c+ientu+C
- *osed/ un .ode+ standard
de a r/s*unde c+ientu+uiC
- a*+ic/ ace+a-i set de
tehnici indi0erent de *ro4+e-
.e+e *e care +e ridic/
c+ieniiC
Procesu+ deci7iona+ - direcionea7/ c+ientu+ s/ ado*-
te so+uii creativeC
- 0oca+i7ea7/ de.ersu+ tera*e-
utic con0or. unui .ode+ 4a7at
*e teoria deci7ieiC
- e+a4orea7/ o sin,ur/
a+ternativ/ de so+uie +a
*ro4+e./C
- se 3nv2rte-te 0/r/ rost
intero,2nd c+ientu+, 0/r/ a se
centra *e ado*tarea unei
deci7iiC
1actori con6unctura+i - de0ine-te *ro4+e.a in2nd
sea.a at2t de 0actorii *ersona+i
c2t -i de cei con6unctura+iC
- ine sea.a de *re6udec/i+e
socia+eC
- consider/ c/ *ro4+e.a este
doar individua+/C
- i,nor/ con6unctura socio-
econo.ic/ -i a+i 0actori de
natur/ *siho-socia+/C
>odi0ic/ri *osi4i+e - +ucrea7/ asu*ra su4iectu+uiC
- +ucrea7/ *entru a .odi0ica -i
une+e condiii de .ediuC
- +ucrea7/ doar asu*ra
individu+uiC
>oda+itatea e0ectiv/ de
+ucru
- .odi0ic/ siste.u+ teoretic *e
care se 4a7ea7/ 3n 0uncie de
situaieC
- a+e,e un set adecvat de teh-
nici de +ucruC
- ,enerea7/ noi *ers*ective
asu*ra *ro4+e.eiC
- iniia7/ discuii deschiseC
- se 4a7ea7/ *e o conce*ie
teoretic/ unic/C
- uti+i7ea7/ un set
standardi7at de tehniciC
- ia 3n consideraie doar ceea
ce s*une c+ientu+ cu *rivire
+a *ro4+e.a saC
- iniia7/ discuii ri,ideC
Re7o+varea *ro4+e.ei - e+a4orea7/ .u+ti*+e so+uii din
cadru+ c/rora c+ientu+ are *osi-
4i+itatea s/ a+ea,/C
- e+a4orea7/ un *+an concret de
aciuniC
- e+a4orea7/ *ro4+e.a 3nainte
de a 0urni7a so+uiaC
- e+a4orea7/ doar o so+uie
sau nici o so+uieC
- 3+ +as/ *e c+ient s/ se
descurce sin,ur 3n ceea ce
*rive-te i.*+e.entarea
so+uieiC
- se re*ede +a so+uii
i.ediate 0/r/ a ana+i7a cu.
tre4uie *ro4+e.aC
Sti+u+ deci7iona+ -vi,i+entC - aderent non-con0+ictua+,
4a7at *e schi.4are non-con-
0+ictua+/, de0ensiv-evitant/
sau hi*ervi,i+entC
1&2
A:a4e+ ' J!ortretele consilierului eficient i al celui ineficientK rea+i7at de A. E. Ivey
yi L. Simek-Downing, 1980B
Matei Georgescu (2006) nu.e-te ur./toare+e tehnici, ca 0iind s*eci0ice
consi+ierii:
:ehnica intero,ativ/ re*re7int/ .oda+itatea de adresare a 3ntre4/ri+or F
un e+e.ent i.*ortant *rin care consi+ieru+ 0aci+itea7/ sau 4+ochea7/ *rocesu+ de
co.unicare. )ceasta este uti+/ deoarece:
- c+ientu+ are tendina de a .odi0ica 3ntre4area sau sensu+ acesteiaC
- re0erine+e ,enera+e sunt inter*retate 3ntr-o acce*iune .ai restr2ns/C
- 3n ca7u+ 3ntre4/ri+or +un,i c+ientu+ 3-i va 0or.u+a r/s*unsu+C
-*osi4i+itatea ca o 3ntre4are s/ nu 0ie 3ne+eas/ este *ro*oriona+/ cu vo+u.u+ -i
3nc/rc/tura sa in0or.aiona+/C
- 3n ca7u+ 3n care c+ientu+ nu a au7it un se,.ent a+ 3ntre4/rii, 3+ va reconstrui con0or.
*/rii au7iteC
- 3ntre4/ri+e 3nchise sunt .ai securi7ante *entru c+ient.
?n cadru+ acestei tehnici sunt uti+i7ate 3ntre4/ri: care *roduc r/s*uns 6usti0icat Ace+e
care 3nce* cu: G*e ce...0CB 3ntre4/ri 3nchise Asunt ce+e care deter.in/ acordu+ sau
de7acordu+ c+ientu+ui *rin r/s*uns a0ir.ativ sau ne,ativB, 3ntre4/ri+e deschise
Adeter.in/ r/s*unsuri orientate 3n s*ecia+ de a0ecte -i nu de 0a*te: G,rei s vorbeti
despre tine0 ,orbete-mi despre aceast problemC.B, 3ntre4/ri ti* +ist/ Ase *re7int/ o
+ist/ de variante din care este a+eas/ cea corect/B -i 3ntre4/ri i*otetice A*er.it
*ros*ecia unor a+ternative co.*orta.enta+e: G*ac ai fi...cum crezi c...CB.
:ehnica ascu+t/rii
)scu+tarea activ/ *resu*une Jre0+ectareaK .esa6u+ui trans.is de c+ientC *resu*une
ca*acitatea de a re0+ecta coninutu+ -i a0ecte+e core+ate, deter.in2nd c+ientu+ui sen7aia
c/ este 3ne+es. Printre 0actorii care susin ascu+tarea activ/ se nu./r/:
- co.unicarea nonver4a+/ adecvat/ coninutu+ui -i st/rii a0ective a inter+ocutoru+uiC
- contact vi7ua+ cu inter+ocutoru+C
- veri0icarea 3ne+e,erii .esa6u+ui: J5u.neavoastr/ 3.i s*unei c/...KC
- ca*acitatea consi+ieru+ui de a nu se centra asu*ra interveniei *e care ur.ea7/ s/ o
ai4/C
- susinerea c+ientu+ui *rin a0ir.aii de ,enu+: J5aa..., 3ne+e,...K, e.t.c.
1&%
)+/turi de ace-ti 0actori care susin ascu+tarea activ/, e8ist/ 3ns/ -i 4ariere: a nu *utea
ur./ri .esa6u+, a ascu+ta su*er0icia+, a 3ntreru*e c+ientu+ 3n .i6+ocu+ unei 0ra7e, e.t.c.
:ehnica t/cerii re*re7int/ o tehnic/ 0unda.enta+/ *rin care se *er.ite
c+ientu+ui e8*+orarea senti.ente+or, atitudini+or, va+ori+or -i co.*orta.ente+or.
Indi0erent de .odu+ 3n care este *erce*ut/ t/cerea consi+ieru+ui, aceasta va 0i resi.it/
de c/tre c+ient 3ntr-un .od an8ios. 5e aceea, consi+ieru+ va co.*ensa +i*sa interveniei
*rintr-o atitudine de ascu+tare indicat/ non-ver4a+.
:ehnica re0+ect/rii este o 0or./ avansat/ a tehnicii *ara0ra7/rii.
Para0ra7area re*re7int/ 3ntoarcerea .esa6u+ui c+ientu+ui 3ntr-o .anier/ *rin care acesta
sesi7ea7/ 0a*tu+ c/ a 0ost J*rocesatK -i 3ne+es de c/tre consi+ier.
Potrivit +ui Antonio Sandu (2002), *ara0ra7area are un tri*+u sco*: consi+ieru+ se
asi,ur/ c/ a 3ne+es corect .esa6u+ c+ientu+ui, c+ientu+ a0+/ c/ este ascu+tat cu interes -i
3ne+es, -i nu 3n u+ti.u+ r2nd c+ientu+ *oate re0+ecta asu*ra ce+or a0ir.ate.
Identi0icarea te.ei este un de.ers de sinte7/ *rin inter.ediu+ c/ruia
consi+ieru+, ordonea7/ .ateria+u+ hetero,en distri4uit 3n di0erite+e te.e *entru
3ne+e,erea .esa6u+ui trans.is de c+ient.
E8*ri.area a0ecte+or este una dintre e8*eriene+e care se rea+i7ea7/ ce+
.ai ,reu deoarece c+ientu+ 3ncearc/ de 0iecare dat/ s/ evite e8*resia a0ectiv/, chiar
dac/ este ne,ativ/ sau *o7itiv/ F at2t 0a/ de situaii+e discutate, c2t -i 0a/ de
*ersona+itatea consi+ieru+ui.
>ode+area a0ecte+or se re0er/ +a re+atarea tr/iri+or 0a/ de situaii sau
*ersoane.
Inter*retarea *er.ite re+evarea de se.ni0icaii co.*orta.enta+e,
a0ective, atitudina+e de care c+ientu+ nu este con-tient. Printre .etode+e inter*retative
se nu./r/: c+ari0icarea AJ!u este c+ar cine de cine de*indeKB -i con0runtarea A*unerea
c+ientu+ui 3n ra*ort direct cu *ro4+e.atica ana+i7at/B.
Con0runtarea cu 0+u8u+ re*re7entativ
1+u8u+ re*re7entativ este constituit din activitatea 0antas.atic/: scenarii i.a,inare 3n
care su4iectu+ este re*re7entat -i *rin care sunt si.4o+i7ate dorine+e acestuia. Prin
aceast/ tehnic/ se 3ncearc/ testarea di0erite+or situaii 3n care su4iectu+ reacionea7/
di0erit 3n ra*ort cu co.*orta.entu+ s/u rea+.
Re7o+varea de *ro4+e.e
1&'
Pro4+e.a *oate 0i de0init/ ca re*re7ent2nd un co.*+e8 de situaii, di0ici+ de 3ne+es -i
re7o+vat, cu care c+ientu+ este o4+i,at s/ +u*te *entru a se *utea de7vo+ta.
Sarcina iniia+/ a consi+ieru+ui este aceea de a-+ a6uta *e c+ient s/ identi0ice situaia
*ro4+e.atic/, iar a*oi de a identi0ica 0actorii de 0or.are -i .eninere a *ro4+e.ei, -i
nu 3n ce+e din ur./ de a 3ntoc.i un *+an de intervenie 3n vederea re7o+v/rii *ro4+e.ei
res*ective.
)+/turi de acestea .ai *ot 0i uti+i7ate -i a+te+e *recu.: *ersona+i7area discursu+ui
Atehnic / ,esta+tist / B , trans0or.area 3ntre4 / ri+or 3n a0ir.a ii Atehnic / ,esta+tist / B ,
asu.area res*onsa4i+it / ii , 6ucarea ro+u+ui *roiectat Atehnic / ,esta+tist / B F c2nd c+ientu+
*roiectea7/ senti.ente *e consi+ier, consi+ieru+ 3+ invit/ *e c+ient s/ se trans*un/ 3n
ro+u+ s/u -i s/ e8*ri.e sen7aii+e *e care +e 3ncearc/ 3n ace+ ro+, scaunu+ ,o+ Atehnic /
,esta+tist / B F c+ientu+ 3-i *roiectea7/ tr/iri+e neacce*tate Are0u+ateB atri4uindu-+e a+tor
*ersoane, desensi4i+i7area siste.atic / A.etod / co.*orta.enta+ / B F este o .etod/ uti+/
3n ca7u+ c+ieni+or an8io-i -i 0o4iciC se va a+c/tui o +ist/ ierarhic/ cu situaii+e care
*rovoac/ an8ietatea, desensi4i+i7area ur./re-te deconstruirea r/s*unsuri+or an8ioase
*rin inter.ediu+ unor co.*orta.ente inco.*ati4i+e cu an8ietatea, cu. ar 0i re+a8area
*ro0und/ A*rocedeu+ se nu.este contracondiionareB, contractu+ co.*orta.enta+
A.etod / co.*orta.enta+ / B F .etoda se 3nte.eia7/ *e s*eci0icarea co.*orta.entu+ui
de7ira4i+ -i a 0actori+or care-+ 3nt/rescC tehnica este e0icient/ *entru .odi0icarea
co.*orta.ente+or *recu.: *ro4+e.e cu ,estiunea ti.*u+ui, di0icu+t/i de contro+
co.*orta.enta+, inca*acitate de susinere .otivaiona+/ a co.*orta.ente+or,
hi*eractivitateC tehnica *er.ite antici*area schi.4/ri+or co.*orta.enta+e *rin
re*re7entarea consecine+or *o7itive a+e nou+ui co.*orta.ent -i .ode+area socia+ /
A.etod / co.*orta.enta+ / B F .etod/ 4a7at/ *e ideea i.itaiei 3n 3nv/area
co.*orta.enta+/C *rocedura de .ode+are socia+/ *oate 0i uneori .ai e0icient/ dec2t
3nt/rirea co.*orta.entu+uiC c+ientu+ este antrenat 3n a trece de +a o4servarea unui
co.*orta.ent +a AreB*roducerea acestuiaC .ode+u+ *oate 0i *re+uat nu.ai dac/ are
consecine ada*tative.
Interven(ia socio-educa(ional
Intervenia re*re7int/ unu+ dintre do.enii+e de aciune a+e *racticii
asistenei socia+e. ;a nive+u+ acesteia sunt o4servate at2t do.enii de intervenie
1&(
tradiiona+e, c2t -i .oderne. )sistena socia+/ a 0a.i+ie se re,/se-te 3n cadru+
do.enii+or de intervenia tradiiona+e, a+/turi de asistena socia+/ centrat/ *e
4un/starea co*i+u+ui F de7vo+tate *rin consi+iere, educaie -i *+ani0icare 3n, *ri.u+ ca7,
-i *rin inte,rareOreinte,rare 0a.i+ia+/, ado*ie -i *+asa.ent 0a.i+ia+, 3n,ri6ire
re7idenia+/ 3n a+ doi+ea ca7.
Intervenia socia+/ a a*/rut din nevoia de a co.4ate 0eno.ene *recu.
.ar,ina+i7area, e8c+uderea socia+/ -i sti,.ati7area, re7u+tate 3n ur.a schi.4/ri+or
socia+e.
Potrivit +ui tefan Cojocaru (2005, pg. 79), Gintervenia social poate fi
exprimat n termeni de putere influen i autoritate. $ntervenia presupune existena
a dou elemente+ cel care desfoar activitatea #asistentul social% i cel care suport
intervenia #clientul asistenei sociale%C.
George Neam(u (coord. 2003, pg. 542) de0ine-te *rocesu+ de intervenie
ca re*re7ent2nd G o aciune din partea unui actor social care acioneaz i
influeneaz sistemul altui actor social. -ntotdeauna intervenia presupune existena
i manifestarea agentului interveniei asupra mediului intervenieiC.
Orice activitate de intervenie *resu*une .ani*u+area unor 0actori e8terni
care va duce +a schi.4area situaiei de risc e8istente, +a re7o+varea *ro4+e.ei. )ce-ti
0actori *ot aciona +a nive+e di0erite 3n 0uncie de condiii+e de .ani0estare a+e situaiei
ast0e+: +a nive+ individua+, +a nive+ ,ru*a+, +a nive+u+ structurii, -i nu 3n u+ti.u+ r2nd +a
nive+u+ nor.e+or -i a+ va+ori+or.
Doru Buzducea (2005) consider/ c/ o4iective+e interveniei 3n asistena
socia+/ sunt:
Schi.4area socia+/ *rin a6utarea c+ieni+or s/ 0uncione7e +a *ara.etrii nor.a+i din
*unct de vedere socia+C
Re7o+varea de *ro4+e.e socia+e +a nive+ co.unitarC
Reducerea s/r/cieiC
Rea+i7area inc+u7iunii socia+eC
E+i.inarea 0or.e+or de discri.inare de +a nive+ co.unitar, e.t.c.
International Federation of Social Work (2000, apud. Doru Buzducea, pg. 28)
a o0erit ur./toarea de0iniie *ro0esiei de asistent socia+: G promoveaz rezolvarea
1&&
problemelor din cadrul relaiilor umane sc)imbarea social ec)ilibrarea oamenilor
precum i a societiiC.
Forme de interven(ie
Pentru a *utea interveni *entru a so+uiona o *ro4+e./, tre4uie s/ se in/
cont de ur./toare+e *rinci*ii (Michael Manciaux, coord., 2002, pg. 610-611):
S/ nu etichete7e 0a.i+ii+e vu+nera4i+eC
S/ nu-i 0ac/ *e */rini s/ se si.t/ ne*utincio-i sau s/ +e dea i.*resia c/
nu-i *oate a6uta 3n re7o+varea *ro4+e.eiC
S/ nu +e induc/ ce+or .ici senti.entu+ c/ adu+i sunt *otenia+i a,resori -i
c/ sunt *ericu+o-iC
S/ identi0ice *ro4+e.e+e cu care se con0runt/ 0a.i+ia res*ectiv/, anchet2nd
trecutu+ 0iec/rui .e.4ru 3n *arteC
S/ +e va+ori7e7e a*titudinea de a 0i */rinteC
S/ corecte7e i.a,inea ne,ativ/ *e care -i-au 0/cut-o */rinii des*re *ro*rii
co*iiC
S/-i deter.ine s/--i e8*ri.e senti.ente+e 3n re+aia de cu*+u, dintre
*arteneri sau */rini-co*iiC
S/Fi in0or.e7e *e .e.4rii 0a.i+iei asu*ra dre*turi+or -i o4+i,aii+or *e
care ace-tia +e au.
)na+i72nd cercet/ri+e diver-i+or autori 3n do.eniu, tefan Cojocaru
(2005) a reu-it s/ rea+i7e7e o c+asi0icare a 0or.e+or de intervenie. )st0e+ ave.
ur./toare+e:
aB intervenia personalizat A*rin aciuni+e 3ntre*rinse se 3ncearc/ s/ se o4in/ ce+ .ai
.are ,rad de i.*+icare a c+ientu+ui 3n *ro*ria sa schi.4areBC
4B intervenia structural Aav2nd 3n vedere 0a*tu+ c/ orice individ a*arine unei structuri
socia+e, ocu*2nd 3n cadru+ acesteia o anu.it/ *o7iie socia+/C *ute. s*une c/ *rin
acest ti* de intervenie se ur./re-te .odi0icarea acestor structuri *rin crearea
condiii+or de acces +a *o7iii .ai 4ine a*reciate socia+BC
cB intervenia sistemic A*ornind de +a de0iniia siste.u+ui: Gun ansamblu de elemente
interdependente care interacioneaz ntre eleC, acest ti* de intervenie are sarcina de
a aciona cu 0ore e8terioare sau interioare *entru a echi+i4ra siste.u+BC
1&#
dB dezvoltarea social local Ase re0er/ +a i.*+icarea de ti* co.unitar, i.*+icarea tuturor
.e.4ri+or co.unit/ii -i a instituii+or e8istente 3n aceasta *entru de7vo+tarea socia+/ a
co.unit/iiBC
eB intervenia la nivelul mediului de origine A *resu*une scoaterea c+ientu+ui din .ediu+
s/u de ori,ine -i *+asarea acestuia 3ntr-un .ediu socia+ di0erit de acestaC *rin acest ti*
de intervenie se ur./re-te activarea ree+ei de s*ri6in a 0a.i+iei +/r,ite sau a .ediu+ui
socia+ din care *rovine c+ientu+BC
0B intervenia participativ Aur./re-te di.inuarea distane+or socia+e *rin
construireaOreconstruirea unor noi re+aii socia+e 4a7ate *e *artici*areC se 3ncearc/
reinte,rarea c+ientu+ui 3n siste.u+ socia+ 0o+osind .etode -i tehnici care di.inuea7/
distane+e socia+eBC
,B intervenia planificat Aur./re-te rea+i7area unui *+an de c/tre asistentu+ socia+
3.*reun/ cu c+ientu+C asistentu+ socia+ a6ut/ c+ientu+ s/ 3ne+ea,/ 0a*tu+ c/ eveni.ente+e
care au dus +a a*ariia *ro4+e.ei sunt 3nt2.*+/toare -i c/ acest +ucru *oate 0i de*/-it
*rin des0/-urarea unor activit/i *+ani0icateBC
hB intervenia centrat pe oportuniti Aur./re-te crearea cadru+ui *entru e,a+i7area
-anse+or sau chiar *rin .a8i.i7area acestoraC se intervine at2t asu*ra .ediu+ui, c2t -i
asu*ra individu+uiBC
iB intervenia global Ac+ientu+ este s*ri6init de c/tre asistentu+ socia+ *entru a--i *utea
re7o+va 3ntre,u+ re,istru de *ro4+e.e, toate *ro4+e.e+e cu care acesta se con0runt/BC
6B intervenia parial Ase re0er/ +a intervenia *entru re7o+varea doar anu.itor *ro4+e.e
cu care se con0runt/ c+ientu+ +a un .o.ent datC este rea+i7at/ o se+ecie 3n cadru+ c/reia
se sta4i+esc *riorit/i+eBC
<B intervenia apreciativ Aur./re-te .odi0icarea 0e+u+ui 3n care c+ienii servicii+or
socia+e 3-i de0inesc *ro*ria situaie, *un2nd accent *e desco*erirea , 3ne+e,erea -i
a.*+i0icarea situaii+or de succesC se acionea7/ asu*ra siste.u+ui de ,2ndire, asu*ra
.odu+ui 3n care *ersoana vu+nera4i+/ inter*retea7/ di0erite situaiiBC
+B intervenia de grup vs. intervenia individualizat
- intervenia individua+i7at/: se a8ea7/ *e a4i+itatea *ersoanei *ornind de +a
situaia sa s*eci0ic/C
- intervenia de ,ru*: ur./re-te i.*+icarea tuturor .e.4ri+or ,ru*u+ui +a
desco*erirea eveni.ente+or sau situaii+or *ersona+e *o7itive, 3ne+e,erea conte8te+or
care au 0/cut s/ a*ar/ aceste eveni.ente, e.t.cC
1&$
)ceste ti*uri de intervenie vi7ea7/ Go modificare a modului de a gndi i
a aciona a persoanelor vulnerabileK(George Neam(u, coord., 2003, pg. 546),
intervenia *resu*un2nd aciuni conver,ente ce ur./resc schi.4area 3n tota+itate.
5es0/-urarea *ractic/ a *rocesu+ui de consi+iere *resu*une o diversitate .are a
as*ecte+or *rocedura+e 3n 0uncie de ca7u+ a4ordat, natura *ro4+e.e+or cu care se
con0runt/, *recu. -i 3n 0uncie de orient/ri+e teoretice *e care +e ado*t/ consi+ieru+, de
co.*etene+e sa+e. 5e aceea, nu e8ist/ un ti*ar sau un a+,orit. ,enera+i7a4i+ 3n de.ersu+
co.*+et de consi+iere sau *entru diri6area acestuia.
:otu-i, *rivind din *ers*ectiva condiii+or *siho+o,ice 0unda.enta+e 3n
des0/-urarea consi+ierii, *ute. des*rinde o anu.it/ succesiune +o,ic/ a veri,i+or sau
eta*e+or 0unda.enta+e *e care +e *ute. re,/si 3ntr-o 0or./ sau a+ta 3n orice *roces
co.*+et de consi+iere. 5in aceast/ *ers*ectiv/, se *ot des*rinde *atru eta*e
0unda.enta+e 3n des0/-urarea *ractic/ a *rocese+or de consi+iere:
1. eta*a sta4i+irii re+aiei de consi+iere.
2. eta*a identi0ic/rii -i e8*+or/rii *ro4+e.e+or *e care +e *re7int/ ca7u+ a4ordat.
%. eta*a *+ani0ic/rii aciuni+or de re7o+vare a *ro4+e.e+or.
'. eta*a de a*+icare Ai.*+e.entareB a so+uii+or sau aciuni+or de re7o+vare a
*ro4+e.e+or.
Dtapa stabilirii relaiei de consiliere *oate 0i considerat/ nu doar ca o 0a7/
*re,/titoare, ci ca un .o.ent decisiv *entru tot *arcursu+ consi+ierii. Structura re+aiei de
consi+iere -i 0unciona+itatea o*ti./ a ra*orturi+or interco.unicative o0er/ cadru+
0unda.enta+ *entru des0/-urarea e0icace a aciunii de consi+iere. >u+i autori au su4+iniat
ideea c/, inde*endent de .ode+e+e teoretice asu*ra consi+ierii, 3n toate siste.e+e de
consi+iere condiia 0unda.enta+/ o constituie co.unicarea a*ro*iat/, interactiv/, 3ntr-un
conte8t o*ti., coo*erant consi+ier F c+ient.
Car+ Ro,ers evidenia c/ o consi+iere e0icient/ tre4uie s/ ai4/ +a 4a7/ o re+aie
4ine structurat/ dar *er.isiv/, care tre4uie s/-+ a6ute *e c+ient s/ se 3ne+ea,/ *e sine
3nsu-i 3n ase.enea ./sur/ 3nc2t s/ 0ie ca*a4i+ s/ 0ac/ *a-i *e +inia unei noi orient/ri.
O4iective+e *rinci*a+e a+e eta*ei care *resu*une 3ns/-i sta4i+irea re+aiei de
consi+iere constau 3n asi,urarea *re.ise+or *entru structurarea re+aiei -i *entru
0unciona+itatea sa o*ti./. Se vor avea 3n vedere ur./toare+e:
sti.u+area co.unic/rii deschise, sincereC
rea+i7area unui c+i.at de 3ne+e,ere, res*ect -i 3ncredereC
1&"
des0/-urarea +i4er/ a unui interviu *siho+o,ic care s/ *er.it/ reco+tarea
in0or.aii+or des*re Uc+ientK -i *ro4+e.e+e sa+eC
sta4i+irea ,esta+tu+ui AstructuriiB consi+ierii, ceea ce 3nsea.n/ -i asi,urarea
*re.ise+or necesare *entru coo*erarea de*+in/ 3ntre consi+ier -i *ersoana
consi+iat/, aceasta din ur./ con-tienti72nd s*eci0icu+ acestui de.ers -i 0a*tu+ c/
este necesar s/--i asu.e res*onsa4i+itatea e0orturi+or *ersona+e 3n de.ersu+ de
ana+i7/ -i re7o+vare a *ro4+e.e+orC
asi,urarea credi4i+it/ii necesare -i 3ndeose4i a *re.ise+or *rivind
con0idenia+itatea asu*ra date+or *ersona+e.
Consi+ieru+ va ado*ta o atitudine *o7itiv/, necondiionat/ 0a/ de su4iect.
)*ro*ierea ca+d/, sinceritatea, natura+eea co.unic/rii vor contri4ui +a e+i.inarea
reineri+or sau 4+oca6e+or interioare.
Se reco.and/ s/ se insiste asu*ra +i4ert/ii de*+ine *e care su4iectu+ o va avea 3n
+e,/tur/ cu su4iecte+e a4ordate. Se reco.and/ ca *siho+o,u+ consi+ier s/ .ani0este o
acce*tan/ tota+/, necondiionat/ -i s/-+ audie7e cu r/4dare, s/ de*/-easc/ .o.ente+e de
t/cere, 0/c2ndu-+ *e su4iect s/ 3ne+ea,/ c/ e+ este +i4er s/ s*un/ orice des*re sine -i c/
nu va 0i constr2ns s/ vor4easc/ des*re su4iecte *e care nu dore-te s/ +e a4orde7e.
Se i.*une s/ su4+inie. c/ o a+t/ ca+itate o constituie si,urana *siho+o,ic/ *e
care tre4uie s/ o con0ere su4iectu+ui.Ce+e dou/ ca+it/i esenia+e *e care tre4uie s/ +e ai4/
re+aia de consi+iere sunt: *er.isivitatea -i securitatea *siho+o,ic/ con0erit/ c+ientu+ui.
)ceasta din ur./ decur,e din 0a*tu+ c/ *e tot *arcursu+ consi+ierii *siho+o,ice,
consi+ieru+ va o0eri res*ect, a*ro4are, ast0e+ 3nc2t s/ se evite orice a4ordare cu caracter
critic sau care s/ *resu*un/ o eva+uare a c+ientu+ui din *ers*ectiva siste.u+ui *ersona+ de
va+ori a+ consi+ieru+ui. Re+aia de consi+iere va 0unciona o*ti.a+ dac/ co.unicarea
sincer/, deschis/, va 0i 3nsoit/ de ine+e,erea e.*atic/ a su4iectu+ui a4ordat -i dac/ *e
aceast/ 4a7/, consi+ieru+ va a6un,e 3n interioru+ su4iectu+ui, .odu+ 3n care su4iectu+
3ne+e,e +u.ea, se *erce*e, se vede -i se 3ne+e,e *e sine.
?n 0unciona+itatea o*ti./ a re+aiei de consi+iere este i.*ortant c/ 3nc/ din
*ri.e+e -edine s/ se 0ac/ e8*+icite as*ecte+e +e,ate de ceea ce nu.i. ,esta+tu+ sau
structura s*eci0ic/ a consi+ierii. )ceasta *resu*une o .anier/ s*ecia+/ a co.unic/rii
interactive, susinut/ deo*otriv/ de c+ient -i de consi+ier. Consi+ieru+ 3nde*+ine-te ro+u+ de
a ascu+ta ceea ce su4iectu+ re+atea7/ des*re sine -i *ro4+e.e+e sa+e.
Ce+e & condiii 0unda.enta+e a+e consi+ierii:
1#0
1. e8istena unui ra*ort interco.unicativ 3ntre c+ient -i consi+ier C
2. *re7ena unei so+icit/ri de a6utor din *artea *ersoanei consi+iate C
%. e8istena unei co.unic/ri sincere, autentice 3n re+aia c+ient F consi+ier C
'. ca*acitatea consi+ieru+ui de a tr/i -i de a--i e8*ri.a atitudinea *o7itiv/,
necondiionat/ 0a/ de su4iectu+ a4ordat C
(. ca*acitatea de 3ne+e,ere e.*atic/ a cadru+ui de re0erin/ a+ c+ientu+ui C
&. *re7ena unei acce*tane necondiionate con0erite c+ientu+ui, aceasta 0iind o *re.is/
*entru si,urana *siho+o,ic/ interioar/.
Dtapa identificrii i explorrii problemelor clientului F o4iectivu+ ce+ .ai
i.*ortant este ace+a de a-+ a6uta *e c+ient s/--i e8*+ore7e -i s/--i 3ne+ea,/ *ro*rii+e
*ro4+e.e, consi+ieru+ av2nd 3n atenie c/ ro+u+ s/u este de a-+ asista *e c+ient 3n a--i
asu.a res*onsa4i+itatea re7o+v/rii *ro4+e.e+or sa+e.
Princi*a+e+e o4iective a+e acestei eta*e sunt:
e8*+orarea -i ana+i7a 0iec/rei *ro4+e.eC
s*eci0icarea naturii *ro4+e.e+or c+ientu+uiC
sta4i+irea unei +iste de *riorit/i C
deter.inarea ,radu+ui de severitate a *ro4+e.e+or -i se+ectarea ace+ora care sunt de
co.*etena consi+ieru+uiC
0aci+itarea de.ersu+ui de autoana+i7/ a *ro4+e.e+or -i autoc+ari0icare a situaii+or
care au contri4uit +a ,ene7a +or 3n *ers*ectiva *roiect/rii ace+or schi.4/ri care
*ot contri4ui +a 3nde*/rtarea e0ecte+or inde7ira4i+e.
Este i.*ortant s/ 3ne+e,e. c/ e0icacitatea de.ersu+ui de consi+iere nu este doar
3n 0uncie de ca+itatea consi+ierii ci -i de natura *ro4+e.e+or 3n ra*ort cu care su4iectu+ nu
nu.ai c/ dore-te a6utor, dar se -i an,a6ea7/ s/ +e de*/-easc/.
Sunt ,reu re7o+va4i+e *ro4+e.e+e .ai vechi, .ai a+es ace+ea care se datorea7/
unui .ediu ,enerator a+ unor situaii de risc sau stres. !u *ot 0i a4ordate cu succes
*ro4+e.e+e cu o 4a7/ constituiona+/, ereditar/, *entru cei cu handica*.
Dtapa planificrii aciunilor de rezolvare a problemelor F se consider/ c/ aceast/
eta*/ ur.ea7/ du*/ ce consi+ieru+ a o4inut in0or.aii re+evante re0eritoare +a ca7u+
a4ordat. !iciodat/ nu se trece +a de.ersu+ de intervenie *2n/ ce nu ne-a. edi0icat
asu*ra ca7u+ui a4ordat -i a naturii sa+e. C2nd este vor4a des*re e+evi, este i.*ortant ca
1#1
acest de.ers s/ cu*rind/ -i un anu.it consu+t interactiv care s/ *un/ 3n va+oare un
anu.it *arteneriat a+ 0actori+or educaiona+i.
Sunt s*ecia+i-ti care insist/ asu*ra i.*ortanei unei veri,i inter.ediare, -i anu.e
a.*+i0icarea *ers*ective+or de autoana+i7/ a *ro4+e.e+or.
Se reco.and/ consi+ieru+ui s/ in/ cont de conversaia cu *ersoane+e din .ediu+
educaiona+ 3n ca7u+ a4ordat.
Se au 3n vedere ur./toare+e o4iective:
sta4i+irea unui acord reci*roc re0eritor +a sco*uri+e *rinci*a+e 3n so+uionarea
*ro4+e.e+orC
sta4i+irea unor strate,iiC
con-tienti7area unei ierarhi7/ri a sco*uri+or Ase reco.and/ strate,ia U*a-i+or .iciK
ca s/ nu so+icite su4iectu+B.
Consi+ieru+ tre4uie s/ a6ute su4iectu+ s/--i ana+i7e7e *ro*rii+e *ro4+e.e -i s/--i
*roiecte7e situaii+e a.e+iorative. Consi+ieru+ 3+ *oate 3nv/a *e ce+ consi+iat s/ a4orde7e
de.ersu+ de re7o+vare *ornind de +a 3ne+e,erea situaii+or care au contri4uit +a ,ene7a
*ro4+e.e+or.
Dtapa de implementare a soluiilor F se re0er/ +a a*+icarea so+uii+or de c/tre
c+ient. ?n aceast/ eta*/ ro+u+ i.*ortant 3+ are c+ientu+. E+ a 0ost a6utat de consi+ier s/ vad/
.u+ti*+e so+uii a+ternative -i s/ a+ea,/ c/i+e accesi4i+e +ui. ?n acest 0ina+, c+ientu+ este
4ene0iciaru+ 3ntre,u+ui de.ers inte,rator de consi+iere. ?ncheierea se rea+i7ea7/ 3n
condiii+e 3n care consi+ieru+ s*er/ c/ c+ientu+ a 3nv/at s/ ,/seasc/ so+uii nu nu.ai +a
vechi+e *ro4+e.e ci -i +a noi eventua+e *ro4+e.e. ?n ansa.4+u+ +or, toate aceste eta*e
sunt unitare, inte,rative.
4.4. Forme de consiliere
?n societ/i+e .oderne nevoia de asisten/ este dat/ de inaccesi4i+itatea resurse+or,
3n con0or.itate cu nevoia socia+/, sau de7echi+i4re 3n 0uncionarea unui siste. socia+.
?n asistena socia+/ conte.*oran/ se *rivi+e,ia7/ dou/ .ode+e de +ucru cu
c+ientu+,*rovenind din dou/ teorii distincte, :eoria 3n,ri6irii -i :eoria schi.4/rii. Ce+e
dou/ teorii se 3ntre*/trund 3n *ractica asistenei socia+e.
5e0init/ ca intervenie ca+i0icat/ -i siste.ic/, 3n,ri6irea are ca o4iectiv asi,urarea
*e ter.en +un, a inde*endenei c+ieni+or 0a/ de .ediu+ socia+ -i 3n ./sura 3n care este
1#2
*osi4i+ inc+usiv a inde*endenei 0a/ de a6utoru+ ce+or+a+i *rin *unerea +a dis*o7iia
c+ientu+ui a resurse+or necesare 3n o4inerea 4un/st/rii c+ientu+ui +a care acesta nu ar
*utea accede 0/r/ o 3n,ri6ire s*ecia+/.
Schi.4area are de ase.enea ca sco* u+ti. asi,urarea inde*endenei 0a/ de
0actorii e8teriori *rin ada*tarea siste.u+ui c+ient +a .ediu+ socia+.S chi.4area e0ectiv/
este de natur/ co,nitiv/, atitudina+ co.*orta.enta+/, *siho-a0ectiv/, sau socia+
or,ani7aiona+/.
).4e+e 0or.e de intervenie se dovedesc necesare 3n a.e+iorarea -i re7o+varea
*ro4+e.e+or c+ientu+ui. Satis0acerea nevoi+or unei *ersoane cu di7a4i+it/i .otorii *oate
so+icita e8istena unui 3nsoitor, deci 3n,ri6ire ca+i0icat/, dar de ase.enea ./suri de
contracarare a res*in,erii -i .ar,ina+i7/rii socia+e +a care c+ientu+ este vu+nera4i+, deci
./suri ce vi7ea7/ schi.4area socia+/ a atitudini+or 0a/ de c+ient.)cce*tarea de c/tre o
*ersoan/ cu de0icien/ a situaiei sa+e -i aciunea acesteia 3n vederea de*/-irii
*ro4+e.e+or cu care se con0runt/,constituie o schi.4are atitudina+/.
?n,ri6irea unui co*i+ a4andonat *oate necesita te.*orar sau *er.anent resurse+e
unui centru de *+asa.ent, asistent .aterna+, 0a.i+ie ado*tatoare, dar cea .ai 0ericit/
re7o+vare a ca7u+ui se rea+i7ea7/ *rin reinte,rarea co*i+u+ui 3n 0a.i+ia de ori,ine,
reinte,rare, care *e +2n,/ a+ocarea te.*orar/ a unor resurse, so+icit/ schi.4/ri atitudina+
co.*orta.enta+e a+e 0a.i+iei de ori,ine sau 0a.i+iei +/r,ite.
S*ri6inu+ o0erit de stat *entru *ersoane+e a0+ate 3n -o.a6, *rin a6utoru+ de -o.a6,
a+ocaia de s*ri6in constituie ./suri de 3n,ri6ire, 3n ti.* ce ./suri+e de reconversie -i
reorientare socio-*ro0esiona+/, du4+ate de schi.4area atitudinii 0a/ de .unc/, sunt
./suri ce vi7ea7/ schi.4area siste.ic/.
Si.*+a 3n,ri6ire *rin a+ocarea unor resurse .ateria+e -i instituiona+e *une c+ientu+
3ntr-o stare de *asivitate 3n 0aa asistentu+ui socia+, de siste.u+ asistenia+ 3n ,enera+, care
dac/ este *re+un,it/ *oate crea de*endena de a6utoru+ socia+ -i inca*acitatea de a se
con0runta sin,ur cu *ro4+e.e+e.
?n *ractic/ a.4e+e 0or.e de intervenie sunt uti+i7ate. ?n *ri.e+e stadii a+e
interveniei ./suri+e de 3n,ri6ire a*ar ca strict necesare. )cest .ode+ constituie cadru+
asistenei socia+e i.ediate, interveniei de ur,en/ -i de .u+te ori *oate constitui sin,uru+
a6utor *e care 3+ *ute. o0eri ca *ro0esioni-ti.
Schi.4area siste.ic/ constituie certitudinea autono.i7/rii c+ientu+ui,dar ea *oate
0i di0ici+ de o4inut 0ie datorit/ re7istenei +a schi.4are at2t din *artea siste.u+ui c+ient
1#%
c2t -i a .ediu+ui socia+, 0ie datorit/ *articu+arit/i+or ca7u+ui. 5e-i ./suri+e de ocrotire
a+e c+ientu+ui se dovedesc ce+e .ai +a 3nde.2na *ro0esiona+is.u+ui asistentu+ui socia+, a
rea+i7a *ro,ra.e socia+e care s/ vi7e7e doar su*ortu+ -i ocrotirea c+ientu+ui se *ot dovedi
c/ sunt insu0icienteAdu*/ ).Sandu, 2002B. !u 3ntotdeauna schi.4area siste.ic/ se
dovede-te necesar/.)tunci c2nd c+ientu+ trece *rin di0icu+t/i s*eci0ice datorate unor
indis*oni4i+it/i te.*orare a+e unor resurse, si.*+a su*+inire a resurse+or a4sente se
dovede-te su0icient/. C2nd nevoia cu care se con0runt/ c+ientu+ se dovede-te a 0i de +un,/
durat/, .ani0est2ndu-se ca inada*tare structura+ 0unciona+/, atunci nu.ai schi.4area +a
nive+u+ siste.u+ui c+ient *oate da certitudinea re7o+v/rii ca7u+ui.
:ehnici+e de consi+iere e8istente *rovin 3n *rinci*a+ din tot at2tea 0or.e de
*sihotera*ie, ada*tate necesit/i+or diverse+or ti*o+o,ii de c+ieni.Consi+ierea *siho+o,ic/
vi7ea7/ 3n *rinci*a+ con,ruena siste.u+ui co,nitiv co.*orta.enta+ -i atitudina+ a+
c+ientu+ui, 3n concordan/ cu rea+itatea 3n care c+ientu+ e8ist/. Pro4+e.e+e *entru care
c+ientu+ *oate so+icita consi+iere *ot 0i de ordinu+ a0ectiv, e.oiona+, incon,ruene
co,nitive, inada*t/ri .otivaiona+e,etc.
@or4i. ast/7i de consi+iere -co+ar/ -i *ro0esiona+/, consi+iere 3n *+ani0icarea 0a.i+ia+/,
consi+ierea *ersoane+or care au su0erit diverse 0or.e de a4u7, consi+iere 3n ca7u+
di0icu+t/ii +u/rii unei deci7ii etc. ?n asistena socia+/ tehnici+e de consi+iere au
a*+ica4i+itate 3n toate 0or.e+e de intervenie socia+/ care au ca 4a7/ re+aia direct/ cu
c+ientu+, atunci c2nd 3ntre c+ient -i asistent socia+ se crea7/ o re+aie de a6utor direct/, -i
3n care schi.4area st/rii siste.u+ui c+ient este necesar/. ?n 3ncercarea de a de0ini
*rocesu+ de consi+iere vo. reda 3n ce+e ce ur.ea7/ o *arte din de0iniii+e date acestui
ter.en. @o. 3nce*e cu de0iniia a./nunit/ a +ui Inskipp yi 1ohns (1984, apud. Irina
Holdevici, 2006, pg. 9), con0or. c/reia, Gconsilierea este o cale de a relaiona i de a
rspunde unei alte persoane astfel nct aceasta este ajutat s-i exploreze
gndurile emoiile i comportamentul ca s-i ctige o nelegere de sine mai clar
i apoi nva s gseasc i s utilizeze propriile sale resurse pentru a se putea
confrunta cu viaa ct mai eficient lund decizii adecvate sau acionnd
corespunztorC.
The British Association for Counselling 0ondat/ 3n 1977 (B.A.C, 1989,
cf. Clarkson yi Pokorny, 1994, apud. Monica Moraru, 2004, pg. 10), de0ine-te
consi+ierea ca 0iind Gutilizarea priceput i principial a relaiei interpersonale pentru
a facilita autocunoaterea acceptarea emoional i maturizarea dezvoltarea optim
1#'
a resurselor personale. &copul general este acela de a furniza ocazia de a lucra n
direcia unei viei mai satisfctoare i plin de resurse. 'elaiile de consiliere
variaz n funcie de cerere dar pot fi centrate pe aspecte ale dezvoltrii pe
formularea i rezolvarea unor probleme specifice luarea de decizii controlul strilor
de criz dezvoltarea unor insig)t personal pe lucrul asupra tririlor afective sau a
conflictelor interne ori mbuntirea relaiilor cu ceilaliC.
Consi+ierea *siho+o,ic/ *oate 0i de0init/, de a+t0e+, ca Gun proces intensiv
de acordare a asistenei psi)ologice pentru persoane normale care doresc s-i ating
obiectivele i s funcioneze mai eficient.L...M n numeroase situaii consilierea
presupune pe lng suportul emoional oferit de psi)olog i furnizarea de informaii
concrete utile pentru soluionarea problematicii prezente a clientuluiC.(Angela
Ionescu, 2005, pg. 12)
Adriana Bban (2001) identi0ic/ ur./toare+e ti*uri de consi+iere:
In0or.aiona+/ Ao0er/ in0or.aii *e do.eniiO te.e s*eci0iceBC
Educaiona+/ A o0er/ re*ere *siho-educaiona+e *entru s/n/tatea .enta+/,
e.oiona+/, 0i7ic/, socia+/ -i s*iritua+/BC
5e de7vo+tare *ersona+/ Acontri4uie +a 0or.area de a4i+it/i -i atitudini care s/
*er.it/ o 0uncionare *ersona+/ -i socia+/ 0+e8i4i+/ -i e0icient/ 3n sco*u+ atin,erii st/rii
de 4ineBC
Su*ortiv/ A o0er/ su*ort e.oiona+, a*reciativ -i .ateria+BC
@ocaiona+/ Avi7ea7/ de7vo+tarea ca*acit/ii de *+ani0icare a cariereiBC
5e cri7/ Ao0er/ asisten/ *siho*eda,o,ic/ *ersoane+or a0+ate 3n di0icu+tateBC
Pastora+/ Aconsi+iere din *ers*ectiv/ re+i,ioas/B.
)na+i7/nd *rocesu+ de consi+iere, s*ecia+i-tii 3n do.eniu au 3ncercat s/
sta4i+easc/ sco*u+ -i o4iective+e ur./rite de c/tre aceasta. )st0e+, Irina Holdevici yi
V. Neacyu (2006, pg. 8) sunt de */rere c/ Gconsilierea are ca obiectiv creterea
calitii vieii i diminuarea reaciilor negative generate de stres prin msuri
conjugate de rspndire i dezvoltare a te)nicilor de relaxare de reorganizare a
vieii personale i profesionale n direcia eficienei acceptarea nevoilor proprii
desfurarea unei activiti fizice intense supraveg)erea atent a sntii i a
regimului alimentar e.t.c.C.
1#(
Re0erindu-se +a aceea-i *ro4+e.atic/, Maria Bulgaru (2002, pg. 144),
a0ir./ 0a*tu+ c/ *rocesu+ de consi+iere Gurmrete adaptarea optimal la condiiile de
via i dezvoltarea personalitii deja existente rezolvarea n primul rnd a
conflictelor interpersonaleC.
Sco*u+ *rinci*a+ a+ consi+ierii este re*re7entat F du*/ cu. arat/ Adriana
Bban (2001) F de 0uncionarea *sihosocia+/ o*ti./ a *ersoanei -i a ,ru*u+ui, care
*oate 0i rea+i7at/ *rin atin,erea o4iective+or ur./toare:
- de7vo+tarea *otenia+u+ui *ro*riu, deschidere c/tre eveni.ente noiC
- *ro.ovarea s/n/t/ii -i a st/rii de 4ine A0i7ic, *sihic, *sihosocia+ -i s*iritua+BC
- de7vo+tarea *ersona+/: autocunoa-tere, i.a,ine de sine *o7itiv/ -i rea+ist/,
ca*acitate de deci7ie, re+aii *ersona+e ar.onioase, de7vo+tarea creativit/ii, o*iuni
vocaiona+e ada*tate cuno-tine+or, a*titudini+or -i atitudini+orC
- *revenirea co.*orta.ante+or de risc, di0icu+t/i+or +a 3nv/are, a e-ecu+ui -i
a4andonu+ui -co+ar.
Starea de 4ine, care este ur./rit/ *rin consi+iere *oate 0i desco.*us/ 3n .ai
.u+te co.*onente:
- i.a,inea de sine rea+ist/ C
- acce*tarea de sine, acce*tarea ca+it/i+or -i de0ecte+or *ersona+e, atitudine
*o7itiv/ 0a/ de sineC
- autono.ie *ersona+/, *ersoana 0iind deschis/ 0a/ de cei+a+i, nu se +as/
in0+uenat/ e8cesiv de ace-tiaC
- contro+, senti.entu+ de co.*eten/ -i contro+ asu*ra vieii *ro*riiC
- sens -i sco* 3n via/, 0i8area -i i.*+icarea 3n rea+i7area unor sco*uri de durat/
.edie -i +un,/C
- de7vo+tarea *ersona+/, s*ontaneitate, 0+e8i4i+itate, de7vo+tarea *otenia+u+ui
*ro*riu, deschidere c/tre eveni.ente noi.
4.4.1.Consilierea individual
E8ist/ *reocu*area de identi0icare a ce+ei .ai e0iciente a4ord/ri de consi+iere
*entru o situaie. 1iecare consi+ier ado*t/ 3n ,enera+, o orientare teoretic/ unic/ sau una
ec+ectic/. 1iecare a4ordare din consi+iere constituie un cadru e8*+icativ, o sche./
conce*tua+/ care o0er/ e8*+icaii *entru *reocu*/ri+e c+ientu+ui, *entru as*ecte+e
1#&
considerate tera*eutice -i,de ase.enea,un set de sarcini de 3nde*+init 3.*reun/ 3n
ca4inetu+ de consi+iere -i continuate de c/tre c+ient 3n a0ara acestui s*aiuAdu*/ H2r+eanu-
Goitu 5,200%B. Se consider/ c/ 0iecare a4ordare 3n consi+ierea individua+/ se
concentrea7/ asu*ra uneia dintre di.ensiuni+e:
co.*orta.entC
a0ecteC
sen7aiiC
i.a,inaieC
co,niieC
re+aii inter*ersona+eC
0uncii 0i7io+o,ice.
Consi+ierea individua+/, *rin natura ei, antrenea7/ c+ientu+ 3ntr-o situaie de
.a8i./ con0idenia+itate.Este indicat/ atunci c2nd *entru un c+ient este i.*ortant/
de7/+uirea, 0/r/ tea.a c/ a+tcineva va 0o+osi 3n detri.entu+ +ui in0or.aii+e rostite.Unii
c+ieni sunt an8io-i cu *rivire +a .odu+ 3n care cei+a+i vor reaciona +a de7v/+uiri. Ca -i 3n
a+te situaii, trans0eru+ c/tre a+te 0or.e de consi+iere *oate 0i rea+i7at .ai t2r7iu, 3n
.o.entu+ 3n care c+ientu+ va 0i .ai ca*a4i+ -i .ai dis*us s/ se autode7v/+uie.
Consi+ierea individua+/, *rin natura ei diadic/, o0er/ o*ortunitatea unei re+aii .ai
str2nse 3ntre consi+ier -i c+ient 3n co.*araie cu situaii+e 3n care ar .ai *artici*a 3nc/ o
*ersoan/. )cest 0actor *oate 0i i.*ortant *entru acei c+ieni care nu se i.*+ic/ 3n re+aii
str2nse cu *ersoane se.ni0icative din viaa +or -i *entru care consi+ierea de ,ru*, s*re
e8e.*+u, *oate 0i, iniia+, *rea 3ns*/i.2nt/toare.
Consi+ierea individua+/ *oate conduce s*re ce+e .ai 4une re7u+tate 3n aciunea de
0or.are, 0iind, ast0e+, *otrivit/ *entru c+ienii care datorit/ st/rii .inta+e actua+e sau a
vite7ei de 3nv/are, so+icit/ toat/ atenia consi+ieru+ui.)cest as*ect se i.*une su4+iniat 3n
s*ecia+ *entru c+ienii care sunt con0u7i -i care *ot 0i distra-i de co.*+e8itatea
interaciuni+or din a+te arii tera*eutice.Consi+ierea individua+/ *oate 0i de a6utor 3n s*ecia+
*entru c+ienii care doresc s/ se di0erenie7e de cei+a+i As*re e8e.*+u cei care au decis s/
*/r/seasc/ o re+aie -i doresc s/ 0ac/ 0a/ *ro4+e.e+or individua+e *e care acest +ucru +e
i.*+ic/. )ici, *ot 0i uti+e 3ns/ c2teva 3nt2+niri 3.*reun/ cu *arteneru+, 3n s*ecia+ c2nd
vor4i. de consi+iere.Consi+ierea individua+/ se *oate adresa ce+or care ar .ono*o+i7a
discuia 3ntrun ,ru*, dar -i ce+or *rea retra-i ori vu+nera4i+i 3ntr-o consi+iere 0a.i+ia+/.
1##
Se su,erea7/ uti+i7area consi+ierii individua+e 3n ur./toare+e situaii:
c2nd c+ientu+ este 3ntr-o stare de cri7/C
c2nd con0idenia+itatea este esenia+/ *entru *rote6area c+ientu+uiC
c2nd teste+e de inter*retare se +ea,/ de conce*tu+ de sineC
c2nd c+ientu+ are o 0ric/ neo4i-nuit/ de e8*ri.are ver4a+/C
c2nd c+ientu+ este ,reoi 3n uti+i7area a4i+it/i+or de interre+aionare
cu cei+a+iC
c2nd c+ientu+ are o con-tienti7are 0oarte +i.itat/ a *ro*rii+or
senti.ente, .otivaii -i co.*orta.enteC
c2nd este i.*+icat un co.*orta.ent se8ua+ deviantC
c2nd nevoia c+ientu+ui de atenie este *rea .are *entru a *utea 0i
ad.inistrat/ 3n ,ru*.
;a *o+u+ o*us e8ist/ -i situaii ne*otrivite *entru consi+ierea indvidua+/:
*entru c+ienii care *ot deveni de*endeni de consi+ier, 3n s*ecia+
c2nd o ast0e+ de de*enden/ devine deter.inant/C
*rin natura sa diadic/, consi+ierea individua+/ *oate duce +a un
,rad ne*er.is de a*ro*iere 3ntre tera*eut -i c+ientC
este ne*roductiv/ a*+icarea consi+ierii individua+e c+ieni+or care
au 4ene0iciat anterior de -edine de consi+iere, dar 3nc/ .ai au
nevoie de s*ri6in tera*euticC
*entru c+ienii asu*ra c/rora a+te .ode+e ar avea un i.*act
tera*eutic .ai .are, consi+ierea individua+/ nu este reco.andat/.
4.4.2.Consilierea cuplului
Consi+ierea cu*+uri+or este *e ca+e s/ devin/ o a4ordare se*arat/, +e,iti./ -i de
*ri. ordin 3ntre strate,ii+e de intervenie, *e +2n,/ ce+e orientate s*re *ersoane, ,ru* sau
0a.i+ie, ca 3ntre,. O ast0e+ de a4ordare nu .ai este su*rin7/toare, din .o.ent ce 0iecare
.e.4ru a+ cu*+u+ui deine .u+ti*+e ro+uri, at2t 3n 0a.i+ie, c2t -i 3n a0ara acesteia.
!ici o *ersoan/ nu vine +a o sesiune de consi+iere 3n a0ara unui conte8t. Ro+u+
tera*eutu+ui este ace+a de a sesi7a -i desci0ra aceste conte8te, de a uti+i7a e8*eriena *e
care o are 3n do.eniu. ;a r2ndu+ +or, cu*+uri+e care aduc 3n 0aa unui consi+ier c/snicia
1#$
sau re+aia +or, dau dovad/ de un .are cura6. Este .u+t .ai si.*+u s/ te *re7ini ca
*ersoan/ -i s/-i consideri vinovai *e a+ii *entru toate. 5ac/ intervine -i *arteneru+
,atunci consi+ieru+ are *osi4i+itatea e8ercit/rii ce+ei de-a doua .ari ca+it/i so+icitate de
*ro0esie: neutra+itatea Arad0ort -i Ivey,1"""B.E+ va tre4ui s/ construiasc/ o i.a,ine a
interaciunii cu oricare dintre *artenerii a4seni, dar, 3n s*ecia+, neutra+itatea se i.*une
c2nd sunt *re7eni a.4ii .e.4ri ai cu*+u+ui.
Una dintre sarcini+e de 4a7/ a+e consi+ieru+ui ar 0i distin,erea 3ntre ceea ce se
*oate atri4ui *arteneri+or actua+i -i ceea ce *rovine din *ri.e+e e8*eriene a+e 0iec/ruia.
Prin rea+i7area +e,/turi+or dintre consi+iere, re*re7entare -i .ediere,cu*+uri+e vor 0i
a6utate s/ 0ac/ aceast/ distincie. Consi+ieru+ 3i va a6uta s/ *reia contro+u+ asu*ra
*ro*rii+or +or viei -i s/--i .ani0este ne.u+u.irea atunci c2nd este ca7u+, s/ 0ie asertivi.
Unii autori *re7int/ cinci .ode+e de 4a7/ 3n consi+ierea cu*+uri+or:
1. consi+ierea individua+/ a 0iec/rui *artener de c/tre consi+ieri di0eriiC
2. consi+ierea co+a4orativ/, c2nd *artenerii se 3nt2+nesc se*arat cu c2te un consi+ier, care
co.unic/ unu+ cu a+tu+ des*re cu*+uC
% consi+ierea *ara+e+/, c2nd a.4ii *arteneri se 3nt2+nesc cu ace+a-i consi+ier, dar se*aratC
'. consi+ierea *rin *artici*area a.4i+or *arteneri -i a unuia sau a doi consi+ieriC
(. consi+ierea de ,ru*,c2nd cu*+u+ *oate 0i 3nt2+nit o dat/ cu a+te cu*+uri.
Cea .ai 0recvent/ este consi+ierea cu a.4ii *arteneri, c2nd se ur./resc, 3n ,enera+, trei
eta*e:
F formarea unei alian(e;
F realizarea unui contract terapeutic;
F interven(ia terapeutic.
Formarea unei alian(e
5in *unctu+ de vedere a+ de7vo+t/rii, s-ar *utea ar,u.enta c/ este trau.atic/
uneori tran7iia de +a o re+aie care i.*+ic/ dou/ *ersoane, +a o a+ta 3n care sunt i.*+icate
trei A *otenia+itatea st/ri+or de ,e+o7ie, co.*etiie, riva+itateB. 5in *unctu+ de vedere a+
consi+ieru+ui, di0icu+tatea const/ 3n interaciunea conco.itent/ cu dou/ *ersoane, 3n
1#"
asi,urarea echi+i4ru+ui ateniei acordate 0iec/reia dintre ce+e dou/. Sta4i+irea unei
.oda+it/i de adresare co.un/ c/tre cei doi, distanarea de cu*+u, ti.*u+ e,a+ *entru
0iecare dintre ei, ar *utea ne.u+u.i una dintre */ri, dornic/ de o .ai .are atenie. Ceea
ce +i se so+icit/ a.4i+or .e.4ri ai cu*+u+ui, este ca*acitatea de a sta a+/turi, de a 0i ateni,
de a +ua 3n considerare -i nevoi+e ce+ui+a+t *artener. Printr-o consi+iere de succes, un
ast0e+ de e8erciiu va 0i uti+i7at 3n re7o+varea u+terioar/ a *ro4+e.e+or ce+or doi.
Contractarea
5u*/ sta4i+irea unei a+iane de +ucru satis0/c/toare cu a.4ii *arteneri, devine
*osi4i+/ 3ncheierea unui contract. Contracte+e e8*+icite tind s/ *ro.ove7e un senti.ent
de si,uran/, dar *ot crea de*enden/.H/sirea unui echi+i4ru adecvat de*inde de c+ieni,
dar -i de sti+u+ *ersona+ a+ consi+ieru+ui, c/ruia 3ns/ tre4uie s/-i 0ie 0oarte c+ari ter.enii de
+ucru.
Preocu*area o constituie consi+ierea cu*+u+ui ca 3ntre,, cu orientare s*re ceea ce
se 3nt2.*+/ 3ntre *arteneri -i nu doar unuia dintre ei.Uneori este sur*rin7/tor c2t de
re*ede *ot 0i uitate *rinci*ii+e tera*eutice, su4 *resiunea unei -edine de consi+iere, ast0e+
3nc2t, ar 0i de .are a6utor *entru consi+ier s/ *oat/ 0ace re0erire +a un acord cadru
e8*+icit.
Consi+ierea +i.itat/ 3n ti.* o0erit/ cu*+uri+or a devenit din ce in ce .ai .u+t
*racticat/, iar o *erioad/ de c2teva s/*t/.2ni, din ce 3n ce .ai *re0erat/. >otive+e
*ractice, cu. ar 0i 3ntinderea +istei de a-te*tare, sunt din ce 3n ce .ai *uternice, iar
e0icacitatea unui contract *e ter.en scurt a 0ost de.onstrat/ de nu.eroase ca7uri. ?n
ur.a controverse+or cu *rivire +a nu./ru+ de sesiuni, cei .ai .u+i consi+ieri au a6uns +a
conc+u7ia c/ e8ist/ un nu./r ada*tat 0iec/rui cu*+u 3n *arte. Se acce*t/ 3ns/ c/ uneori
intervin 0eno.ene de sta,nare, 3ntre -edine+e a cincea -i a -asea. 5eci7ii+e 3ns/ nu vor
avea 3n vedere 3n *ri.u+ r2nd *erico+u+ de rutin/, ci aco*erirea interese+or c+ieni+or.
Interven(ia
Sarcina consi+ieru+ui este, 3n *rinci*a+, de a ascu+ta *reocu*/ri+e c+ieni+or -i de a
interveni doar dac/ .e.4rii cu*+u+ui vor4esc des*re asta. )ceast/ eta*/ cu*rinde, +a
r2ndu+ ei, .ai .u+te su4eta*e:
1$0
a. 1or.u+area: cu*+uri+e, 3n ,enera+, se *re7int/ +a consi+ier cu *ro*rii+e idei *rivind
di0icu+t/i+e *e care +a 3nt2.*in/. ?n .od 0recvent, *ers*ectiva *arteneri+or di0er/
considera4i+, 0iecare ,2ndind c/ *ro4+e.e+e vor dis*/rea dac/ ce+/+a+t va 0i
*ersuadat *entru a 0i .ai res*onsa4i+. 5e-i 0or.u+/ri+e cu*+u+ui sunt .ai
restrictive, e+e se 4a7ea7/ *e e8*eriena *ersona+/. Sarcina consi+ieru+ui nu va 0i,
3n acest ca7, de a 3n+ocui *uncte+e de vedere a+e cu*+u+ui ci de a s*ri6ini
identi0icarea unor noi *ers*ective de 3ne+e,ere.
4. Inter*retarea: unii consi+ieri *rivesc inter*retarea ca *e o trans0or.are a
su4con-tientu+ui 3n con-tient, 3n ti.* ce a+ii au 3n vedere o *ers*ectiv/ .ai
a.*+/, consider2nd-o o *ro*o7iie e8*+icativ/ +e,at/ de *rocesu+ de 0or.u+are,
*rin care consi+ieru+ 3ne+e,e o situaie *ro4+e.atic/, *rivind *iese dis*arate
A Goitu, P/un -i @r/s.a-, 2001B.
c. S*ri6inirea co.unic/rii: di0icu+t/i+e de co.unicare sunt ace+a .ai vi7i4i+e se.ne
a+e *ro4+e.e+or 0a.i+ia+e, .u+te cu*+uri descriindu--i ne3ne+e,eri+e 3n acest 0e+.
Pe ./sura identi0ic/rii .oduri+or 3n care *artenerii e-uea7/ 3n co.unicare,
aceasta va deveni o di.ensiune 3n care se va concentra aciunea tera*eutic/.
Pentru ast0e+ de situaii, 3i sunt *er.ise tera*eutu+ui toate .oda+it/i+e de
*ro.ovare a unei consi+ieri e0iciente: tehnici active, *rin invitarea ce+or doi
*arteneri s/ *artici*e +a un 6oc de ro+, *rin a*+icarea unor re,u+i de ascu+tare, *e
care +e *ractic/ -i consi+ieru+. Este uti+/ -i conse.narea 3ncerc/rii *arteneri+or de
a co.unica 3ntre ei sau de a atra,e de *artea +or consi+ieru+,ca o a treia *arte.
d. S*ri6inirea ne,ocierii: *entru a uti+i7a toate *osi4i+it/i+e *e care +e *oate o0eri
consi+ierea, este esenia+ ca *artenerii de cu*+u s/ renune +a .odu+ co.4ativ de a
se *urta unu+ cu ce+/+a+t -i de a crea, 3n schi.4, cadre+e unei 4une ne,ocieri. Pe
ter.en +un,, o ast0e+ de orientare 3i va a6uta s/--i re7o+ve con0+icte+e de 7i cu 7i,
dac/ cei doi .ai a,reea7/ ideea +ocuirii 3.*reun/ sau s/ .ini.a+i7e7e
consecine+e */,u4itoare, 3n ca7u+ unei se*ar/ri. Pentru reu-ita unei ast0e+ de
tehnici, *artenerii vor 0i orientai s*re un sti+ co+a4orativ de ne,ociere, *rin care
s/ ia 3n considerare nevoi+e -i dorine+e a.2ndurora, s/ 3-i asu.e 0iecare
res*onsa4i+itatea, nu doar ca *arte a *ro4+e.ei, dar -i 3n ca+itate de c/ut/tor de
so+uii *entru a.4e+e */ri.
e. ?ncheierea: este adesea ne,+i6at/, 0/c2ndu-se tri.iteri +a as*ecte+e 3nt2+nite 3n
consi+ierea individua+/.Caracteristici+e acestui ti* de intervenie 3ns/ este
1$1
di0icu+tatea 3ntoarcerii cu*+u+ui de +a re+aia cu a treia, uneori -i a *atra *ersoan/,
+a una diadic/.
4.4.3. Consilierea n grup
Hru*u+ de consi+iere se concentrea7/ asu*ra *ersoanei, 0iind .ai *uin structurat
-i .ai .ic 3n co.*araie cu ,ru*u+ de orientare A 3ntre (-10 *artici*aniB. Ro+u+
consi+ieru+ui va consta 3n crearea unui .ediu si,ur, 3n care .e.4rii ,ru*u+ui s/ se si.t/
con0orta4i+, s/ 3.*/rt/-easc/ *reocu*/ri+e *ersona+e +e,ate de conce*tu+ de sine, de
0a.i+ie, de re+aii+e inter*ersona+e, de di0icu+t/i+e socia+e sau educaiona+e. Coninutu+
dia+o,u+ui este 3n .are ./sur/ a0ectiv -i *ersona+i7at. )st0e+, 0iecare .e.4ru are
o*ortunitatea s/ discute *reocu*/ri+e 3n *rivina de7vo+t/rii *ersona+e, a re+aii+or cu
cei+a+i, vi72nd 3n 0ina+, schi.4area co.*orta.enta+/ dorit/.
1or.area ,ru*u+ui re*re7int/ unu+ dintre ro+uri+e esenia+e a+e consi+ieru+ui.
Pentru a se asi,ura c/ ,ru*u+ va 0i ca*a4i+ s/ 0uncione7e e0icient, consi+ieru+ va avea de
ur./rit c2iva *a-i:
). Pre7entarea *rocesu+ui de consi+ierea 3n ,ru* este de0init/ ca o descriere a
*rocesu+ui *entru viitorii c+ieni, inc+u72nd at2t e8*ectane+e c+ientu+ui de +a
*roces, c2t -i a+e consi+ieru+ui. Pre7entarea *oate 0i rea+i7at/ 3n 0aa unei *ersoane
sau a unui ,ru* de *osi4i+i c+ieni. )re ca sco* 3ncura6area res*onsa4i+it/ii *entru
*artici*are, su4+inierea e8*ectane+or de .ani0estare onest/ -i deschis/. Pe
*arcursu+ *re7ent/rii, consi+ieru+ s*eci0ic/ ce se 3nt2.*+/ 3ntr-o sesiune de
consi+iere 3n ,ru* -i 4ene0icii+e *artici*/rii.;a r2ndu+ +or, *osi4i+ii c+ieni 3ntrea4/
des*re *roces, des*re as*ecte *recu.: con0idenia+itatea, 0recvena -i durata
sesiuni+or, cerine, so+icit/ri s*ecia+e.
. Interviu+ de ad.itere s*ri6in/ consi+ieru+ 3n se+ectarea c+ieni+or, 0iind considerat
un .o.ent critic a+ *rocesu+ui de 0or.are a unui ,ru*.Pe *arcursu+ interviu+ui,
consi+ieru+ uti+i7ea7/ a4i+it/i de ascu+tare a6ut2nd *osi4i+ii c+ieni s/ identi0ice
*ro4+e.e sau *reocu*/ri care *ot 0i discutate 3n ,ru*u+ de consi+iere.Una dintre
0uncii+e interviu+ui de acce*tare o constituie an,a6area, din *artea *osi4i+i+or
c+ieni, de a discuta deschis des*re orice *reocu*are identi0icat/.
C. C/utarea -i se+ectarea .e.4ri+or ,ru*u+ui sunt i.*ortante, dar i.*ortant/ este -i
*ersona+itatea consi+ieru+ui. ?n aceast/ eta*/ consi+ieru+ +ucrea7/ asu*ra
1$2
co.*onenei -i structurii ,ru*u+ui, +u2nd 3n considerare e+e.ente *recu.: v2rsta,
se8u+, *ersona+itatea *artici*eni+or, a*oi di.ensiunea, 0recvena -i durata
3nt2+niri+or, ,radu+ de deschidere a ,ru*u+ui -i .oda+itatea i.*+ic/rii Avo+untar/
sau i.*us/B.
5. 5i.ensiunea ,ru*u+ui va 0i di0erit/ 3n 0uncie de v2rsta c+ieni+or, va+oaea
i.*+ic/rii a-te*tate -i *ersona+itatea .e.4ri+or ,ru*u+ui. Idea+, un ,ru* de
consi+iere are 3ntre -ase -i o*t *artici*ani. )cest nu./r *er.ite une+e di0erene
cu *rivire +a ti*u+ de *ersona+itate 3n vederea *artici*/rii adecvate a .e.4ri+or.
E. 5urata -i 0recvena 3nt2+niri+or de*ind 3n cea .ai .are ./sur/ de v2rsta c+ieni+or
-i de restricii+e i.*use 3n cadru+ de des0/-urare. Pentru co*iii din -coa+a *ri.ar/,
a-te*tarea unei concentr/ri .ai .ari de 20-%0 de .inute *entru o 3nt2+nire este
nerea+ist/. Sesiuni+e de ,ru* *entru ado+esceni ar *utea s/ dure7e o or/. Sesiuni+e
*entru adu+i sunt .ai e0iciente c2nd durea7/ 3ntre dou/ -i trei ore, aceast/ durat/
*er.ite .e.4ri+or ,ru*u+ui s/ se i.*+ice, s/ treac/ *este *ro4+e.e+e i.*ortante
-i s/ +e 0ac/ 0a/. ?n *rivina 0recvene+or 3nt2+niri+or *entru adu+i, nu se
reco.and/ .ai .u+t de o s/*t/.2n/ 3ntre sesiuni. Gi acest ti* de consi+iere are
une+e avanta6e:
este e0icient/: consi+ierii *ot o0eri servicii .ai .u+tor c+ieniC
o0er/ un conte8t socia+ inter*ersona+ 3n care s/ se +ucre7e asu*ra
*ro4+e.e+orC
o0er/ c+ieni+or *osi4i+itatea s/ *ractice noi co.*orta.enteC
deter.in/ c+ienii s/ *riveasc/ 3n *ers*ectiv/ -i s/ 3ne+ea,/ si.i+arit/i+e
-i di0erene+e *rin ra*ortare +a cei+a+iC
0or.ea7/ un siste. de s*ri6in *entru 0iecare dintre c+ieniC
creea7/ oca7ii de 3nv/are -i e8ersare a a4i+it/i+or de co.unicare
inter*ersona+/.
4.5.Consilierea n situa(ii de criz
Cri7a *oate 0i de0init/ ca situaia 3n care o *ersoan/, 3n ti.* ce ur./re-te
atin,erea unui sco* i.*ortant a+ vieii sa+e, se con0runt/ cu un o4staco+ care, *entru
.o.ent, nu *oate 0i de*/-it *rin uti+i7area .etode+or o4i-nuite de re7o+vare a
1$%
*ro4+e.e+or. )cest 0a*t duce +a o *erioad/ de de7or,ani7are *e durata c/reia sunt
3ncercate .ai .u+te so+uii Adu*/ I.5a0inoiu, 2000B.
?n 0uncie de .o.entu+ 3n care se rea+i7ea7/, *ute. vor4i des*re:
consi+ierea *recri7/, care are +oc 3naintea dec+an-/rii unei cri7e *revi7i4i+eC
consi+ierea 3n situaii de cri7/C
consi+iere *ostcri7/, du*/ stadiu+ acut a+ unei cri7e, 3n vederea ada*t/rii +a o nou/
situaie de via/.
Intervenia 3n situaii de cri7/ este ur,ent/, intens/ -i de scurt/ durat/. Ea 3-i
*ro*une nu nu.ai a+inarea su0erine+or, ci -i *revenirea consecine+or ne,ative
*siho+o,ice, .edica+e -i socia+e a+e situaiei care a dec+an-at cri7a. Consi+ierea 3n situaii
de cri7/ se 4a7ea7/ *e teoria cri7ei Ae+a4orat/ de Ei++B -i *e teoria interveniei 3n cri7/
AHo+anB. Ei++ a e+a4orat un model teoretic al crizei. Con0or. acestui .ode+, orice situaie
de cri7/ are trei co.*onente *rinci*a+e Adu*/ Po*escu >., 2002B:
1. antecedentul sau eveni.entu+ dec+an-atorC acesta *oate 0i:
*redicti4i+ -i a-te*tatC aceste eveni.ente deter.in/ de e8e.*+u cri7e+e de
de7vo+tare F na-terea unui co*i+, *u4ertatea, ado+escena, cri7a de +a .i6+ocu+
vieii, .eno*au7a, andro*au7a, *ensionarea, .oartea natura+/ a unei *ersoane
a*ro*iate etc.
i.*redicti4i+, nea-te*tatC ace-ti 0actori duc +a dec+an-area unor cri7e
circu.stania+e: na-terea unui co*i+ 4o+nav, 3.4o+n/vire ,rav/, accidente,
ca+a.it/i natura+e, -o.a6, divor, .oartea nea-te*tat/ a unei rude etc.
2. resursele sistemului = client Aindivid, 0a.i+ie, ,ru*, co.unitateBC
%. .odu+ 3n care definete #interpreteaz% siste.u+ c+ient eveni.entu+ antecedent.
Insta+area O neinsta+area cri7ei de*inde de .odu+ 3n care interacionea7/ aceste
trei co.*onente: eveni.entu+ dec+an-ator, resurse+e c+ientu+ui -i .odu+ 3n care
inter*retea7/ c+ientu+ eveni.entu+. Insta+area cri7ei, intensitatea -i caracteru+
.ani0est/ri+or, ca*acitatea de ada*tare +a situaia creat/ nu de*ind nu.ai de eveni.entu+
dec+an-ator, ci -i de *articu+arit/i+e c+ientu+ui Asiste.u+ s/u de va+ori, nor.e+e
sociocu+tura+e s*eci0ice societ/ii din care 0ace *arte etc.B. !. Ho+an Adu*/ Po*escu >.,
2002B consider/ c/ intervenia n situaiile de criz tre4uie s/ in/ sea.a de ur./toare+e:
Orice individ, 0a.i+ie, ,ru* sau or,ani7aie *arcur,e anu.ite cri7e 3n
cursu+ vieii sa+e, dec+an-ate de eveni.ente antici*ate sau neantici*ate.
1$'
Pierderi+e *roduse de aceste eveni.ente deter.in/ +a indivi7ii i.*+icai o
stare acut/ de stres e.oiona+, care nu re*re7int/ o e8*erien/ nor.a+/ de
via/ -i care *ertur4/ ,rav echi+i4ru+ e.oiona+.
Persoane+e care se a0+/ 3n aceast/ stare de de7echi+i4ru e.oiona+ se
str/duiesc s/ rec2-ti,e echi+i4ru+ *ierdut. 5ar 3n aceast/ *erioad/ individu+
este 0oarte vu+nera4i+ din *unct de vedere *sihoe.oiona+. >ecanis.e+e
de a*/rare *e care +e uti+i7ea7/ 3n ,enera+ nu .ai 0uncionea7/. 5in aceste
cau7e individu+ este .u+t .ai dis*us ca de o4icei s/ so+icite a6utor.
R/s*unsu+ e.oiona+ din starea de cri7/ *oate avea intensit/i di0erite, 3n
0uncie de natura cri7ei -i resurse+e interne a+e individu+ui. Cu toate
acestea e8ist/ anu.ite eta*e care *ot 0i identi0icate 3n .area .a6oritate a
situaii+or de cri7/.
1iecare cri7/ de*/-it/ cu succes deter.in/ 0or.area unor a4i+it/i
*ersona+e care vor 0i 0o+osite 3n de*/-irea unor cri7e u+terioare. )st0e+, 3n
anu.ite situaii, cri7a re*re7int/ o *osi4i+itate de cre-tere -i de7vo+tare.
5ar dac/ eta*e+e cri7ei nu sunt *arcurse 3n condiii Jnor.a+eK, cri7a *oate
deter.ina tu+4ur/ri *sihice de +un,/ durat/.
Eta*e+e *arcurse 3n situaii+e de cri7/ sunt ur./toare+e:
1. .ocul. Eveni.entu+ dec+an-ator deter.in/ *r/4u-irea .ecanis.e+or de a*/rare -i
*rovoac/ o stare acut/ de -oc.
2. >egarea. Pri.a 3ncercare de de*/-ire a st/rii de -oc o re*re7int/ ne,area
eveni.entu+ui dec+an-ator AJnu se *oate ca .ie s/ .i se 3nt2.*+e a-a cevaKB.
%. "nia re*re7int/ desc/rcarea e.oiona+/ a tensiuni+or acu.u+ate A*rin *ovestirea
re*etat/ a ceea ce s-a 3nt2.*+at, *rin i*ete, *+2ns etc.B. Intensitatea -i .odu+ de
e8*ri.are a tensiunii interne de*inde de resurse+e interne a+e c+ientu+ui Aechi+i4ru+
e.oiona+, 3ncrederea 3n sine -i 3n cei din 6ur, nive+u+ inte+ectua+, siste. de va+ori
etc.B -i de .odu+ 3n care inter*retea7/ eveni.entu+ care a dec+an-at cri7a.
'. >egocierea se rea+i7ea7/ *rin ana+i7a costuri+or cri7ei -i a *osi4i+e+or 4ene0icii
care ar *utea re7u+ta AJ3n orice r/u este -i un 4ineKB. Gi Jne,ociereaK este
in0+uenat/ de resurse+e c+ientu+ui, c2t -i de .odu+ 3n care de0ine-te eveni.entu+
dec+an-ator. !e,ocierea se *oate s02r-i *rin rese.nare, ceea ce 3nsea.n/ c/
schi.4area *rodus/ nu a 0ost acce*tat/, ci asu.at/.
1$(
(. (daptarea re*re7int/ de*/-irea situaiei de cri7/. Schi.4/ri+e necesare sunt
acce*tate -i individu+ de7vo+t/ a4i+it/i noi, *e care +e va *utea 0o+osi 3n situaii+e
de cri7/ care vor ur.a. )4i+it/i+e ast0e+ do42ndite se adau,/ +a resurse+e interne
+a care va a*e+a individu+ 3n viitor.
Parcur,erea eta*e+or unei cri7e acute durea7/ 3n .od o4i-nuit 3ntre & F $
s/*t/.2ni.
Consi+ierea 3n situaii+e de cri7/ are ca *rinci*a+ o4iectiv s*ri6inirea c+ientu+ui.
Consi+ieru+ va ur./ri sta4i+irea ra*id/ a unei re+aii so+ide cu c+ientu+. Intervenia tre4uie
s/ evite *erico+u+ aciuni+or -i deci7ii+or ireversi4i+e, c2t -i de7vo+tarea unor atitudini -i
co.*orta.ente neadecvate.
Consi+ierea se des0/-oar/ +a dou/ nive+uri :
nivelul emoional +a care c+ientu+ este a6utat s/ venti+e7e As/ e8teriori7e7eB e.oii+e
acut resi.ite -i s/ do42ndeasc/ o oarecare 3ne+e,ere e.oiona+/ Anu co,nitiv/B a
cri7ei. Se caut/ identi0icarea unor siste.e de su*ort Arude, *rieteni, .edici, *siho+o,i,
asistente .edica+e etc.B *entru c+ient.
nivelul acional. C+ientu+ este a6utat s/ 3ne+ea,/ eventua+e+e +e,/turi dintre cri7a
actua+/ -i une+e cri7e din trecut. Consi+ieru+ a6ut/ c+ientu+ s/ 3ne+ea,/ .odu+ 3n care
cri7a 3i a0ectea7/ situaia. Sunt identi0icate *osi4i+it/i+e de ada*tare a+e c+ientu+ui +a
noua situaie -i se 3ncearc/ de7vo+tarea unor noi a4i+it/i de ada*tare.
4.6. Modalit(i de interven(ie social yi consiliere n sprijinul familiilor tinere
Cerin(ele/nevoile familiei
1a.i+ia, ce+u+a de 4a7/ a societ/ii, se a0+/ 3ntr-o continu/ re+aie de
de*enden/ 0a/ de societatea din care 0ace *arte, ce+e+a+te 0a.i+ii, cei+a+i .e.4rii ai
societ/ii. ?n ace+a-i ti.*, 0a.i+ia are nevoie de autono.ie, de inde*enden/ -i de
identitate. Societatea 3ncearc/ s/ r/s*und/ acestor nevoi *entru ca 0iecare 0a.i+ie s/--i
,/seasc/ +ocu+ -i ro+u+ 3n .ersu+ societ/ii.
1$&
Abraham Maslow (apud. Aurelian Burcu, 2003) rea+i7ea7/ o *ira.id/ a
tre4uine+or 0unda.enta+e. )ceasta a 0ost or,ani7at/ 3n cinci nive+e. )ceste cinci
cate,orii sunt:
!evoia de su47isten/.
?n aceast/ cate,orie sunt inc+use necesit/i+e 4io+o,ice -i socia+e: hran/,
ad/*ost, 3.4r/c/.inte, .i6+oace econo.ice de o4inere a 4unuri+or necesare vieii. ?n
conc+u7ie, tot ceea ce este necesar su*ravieuirii .ateria+e.
!evoia de securitate.
O.u+ are nevoie de *rotecie 3.*otriva tuturor 0actori+or care 3i *ot
*eric+ita 4una 0uncionare 4io-*sihosocia+/.
!evoia de dra,oste -i acce*tare.
O.u+ 0iind o 0iin/ socia+/, nu *oate tr/i i7o+at, e+ are nevoie s/ interacione7e cu
cei din 6ur, are nevoie ca o a+t/ *ersoan/ c/reia s/-i s*un/ neca7uri+e -i 4ucurii+e, care
s/ 0ie a+/turi de e+, s/-+ 3ne+ea,/ -i s/-i o0ere s*ri6in 3n .o.ente+e de cu.*/n/. )re
nevoi de a 0i acce*tat de cei+a+i, de a 0ace *arte dintr-un ,ru*.
!evoia de statut socia+.
Individu+ are nevoie de *resti,iu socia+, de a*recierea -i sti.a ce+or+a+i, dar -i
de 3ncrederea -i sti.a de sine. una 0uncionare a *ersoanei este asi,urat/ de
3ncrederea ce+or+a+i -i, 3n .od s*ecia+, de *ro*ria 3ncredere 3n sine.
!evoia de autoactua+i7are.
?n sensu+ c/ noi nu sunte. nu.ai ceea ce a. 0/cut, 0ace., dar -i cea ce *ute. 0ace.
Ecaterina Vrsmay (2008) *re7int/ ur./toare+e nevoi de 4a7/ a+e 0a.i+iei:
aB nevoi iniiale de 0or.are a ,ru*u+ui 0a.i+ia+ a*ar chiar 3nainte de 0or.area acestuia
Acerine+e i.*use de: cunoa-terea reci*roc/ a cu*+u+ui 3n *+an socioe.oiona+,
res*onsa4i+i7area *entru cu*+uO,ru* ca -i *entru 0iecare .e.4ru, 0or.area vieii de
cu*+uBC
4B nevoi permanente deter.inate de: susinerea econo.ic/, cu+tura+/ -i e.oiona+/C
unitatea -i coe7iunea ,ru*u+ui, */strarea -i 0uncionarea saC cre-terea -i educarea
tinerei ,eneraiiC
cB nevoile n situaiile de criz F 0a.i+ia av2nd nevoie de s*ri6in 3n situaii+e de cri7/, de
diso+uie sau ru*tur/, dec+an-ate din .otive di0erite.
1$#
5e a+t0e+, 3n ur.a cercet/ri+or -i ana+i7e+or rea+i7ate, Ecaterina Vrsmay
(2008, pg. 27) a rea+i7at o ta8ono.ie a nevoi+or 0a.i+iei.
Categorii de nevoi Resursele necesare
Econo.ice ani *entru necesit/iC
ani *entru ur,eneC
ani *entru nevoi s*ecia+eO*roiecteC
ani *entru viitorC
!ive+ sta4i+ de via/C
1i7ice >ediu curatC
;ocuin/ c2t .ai adecvat/C
@ecin/tate si,ur/C
C/+dur/, a*/, insta+aii adecvateC
Cas/ accesi4i+/ -i *entru a+te resurseC
Resurse *entru re*araii -i .eninerea caseiC
Eran/O3.4r/c/.inte Eran/ adecvat/, ce+ *uin dou/ 0e+uri *e 7iC
Eaine su0iciente *entru 0iecare se7onC
>i6+oace de cur/are -i 3n,ri6ire a haine+orC
>edica+Odenta+ Pro0esioni-ti de 3ncredere 3n do.eniuC
?n,ri6ire .edica+/ ,enera+/ -i de ur,en/, c2t .ai
adecvat/C
>i6+oace de a 0o+osi 3n,ri6irea .edica+/,
inc+usiv sto.ato+o,ic/C
@ocaiona+ Oca7ii *entru a .unciiC
Satis0acii +e,ate de .unc/C
Si,urana unei s+u64eC
>unc/ accesi4i+/ -i +a dis*o7iieC
:rans*ortOco.unicare >i6+oace de de*+asare *entru .e.4rii 0a.i+iei C
>i6+oace de a co.unica cu rude+e, *rietenii -i
a+te surse de s*ri6inC
Educaia adu+i+or Oca7ii adecvate de educaie *entru adu+iC
Resurse accesi4i+e de educaie *entru adu+iC
Educaia co*ii+or O0erte accesi4i+e de educaie *entru co*iiC
Oca7iiOactivit/i care a6ut/ educaiaO6ocu+ cu
co*iiiC
Muc/rii adecvate -i .ateria+e de educaieC
?n,ri6irea co*ii+or )6utor 3n 3n,ri6irea 7i+nic/C
S*ri6in de ur,en/ 3n 3n,ri6irea co*i+u+uiC
Cre-e -i +ocuri de su*rave,here a co*ii+or 3n
situaia 3n care */rinii .uncescC
;ocuri de re+a8are 3n 3n,ri6irea co*ii+orC
Recreaiona+e Oca7ii *entru recreerea .e.4ri+or 0a.i+iei,
a cu*+u+ui, a 0a.i+iei reuniteC
1aci+it/i de recreere *entru .e.4rii individua+,
3n cu*+u, -i a 0a.i+iei reuniteC
E.oiona+ Re+aii *o7itive intra0a.i+ia+eC
Re+aii *o7itive 3n a0ara 0a.i+ieiC
Prietenii -i co+a4or/riC
1$$
Si.u+ de a*artenen/ +a 0a.i+ie sau +a ,ru*C
Oca7ii de *etrecere a ti.*u+ui cu *ersoane
i.*ortanteC
Cu+tura+-socia+ Oca7ii de 3.*/rt/-ire a va+ori+or cu+tura+e,
etnice, -i +e,ate de e8*eriena a+toraC
Oca7ii de a 0i i.*+icai 3n *ro4+e.e+e
co.unit/iiOcu+turiiC
I.*+icarea accesi4i+/ 3n co.unitateOcu+tur/.
:a4e+ (.C1axonomia nevoilor familiei;( Ecaterina Vrsmay, 2008)
Cerin(ele copiilor
Danielle LaPorte (1997) este de */rere c/ nevoi+e co*ii+or cu v2rsta
cu*rins/ 3ntre 0 -i % ani *ot 0i 3.*/rite 3n *atru .ari cate,orii ast0e+:
aB nevoi 0i7ice
- de a .2nca, de a dor.i, de a 0i s*/+at, de a avea c/+dur/C
4B nevoi a0ective
- de dra,oste, de contact 0i7ic, de a 0i sti.u+at, de a tr/i .ici 0rustr/riC
cB nevoi de cunoa-tere
- de a 0i sti.u+at 3n *+an vi7ua+, tacti+ -i auditiv, de a i se vor4i, de a 0i ascu+tat, de a i se
res*ecta rit.u+C
dB nevoi socia+e
- de a avea a*roa*e *ersoane+e dra,i A.a.a, tat/+B care s/ se ocu*e de e+, de a 0i
3ncon6urat de *ersoane care *re7int/ 3ntr-o ./sur/ .ai .are sau .ai .ic/ 3nse.n/tate
*entru e+.
G. Neam(u (2003, pg. 799-800) consider/ c/ nevoi+e co*i+u+ui sunt:
- nevoia de dragoste i de securitate, rea+i7ate *rin Grelaiile calde i afectuoase ce se
formeaz n cadrul familiei imediat dup natereC, res*ectiv *rin Gstabilirea relaiilor
familiale prin atitudini i comportamente constante i predictibile din partea
prinilorCC
- nevoia de noi experiene, co*i+u+ ,/sind r/s*unsu+ e8*+oat2nd -i desco*erind *rin
inter.ediu+ 6ocu+ui -i a+ +i.4a6u+uiC
- nevoia de ncurajare i apreciere este 3.*+init/ *rin Gcunoaterea bucuriei i apoi
trirea nevoii de succesCC
1$"
- nevoia de responsabilitate, 3nde*+init/ *rin Gctigarea i recunoaterea treptat de
ctre ceilali a independenei saleC.
4.7. Rolul activit(ilor de consiliere n asisten(a social
?n asistena socia+/ consi+ierea re*re7int/ cea .ai i.*ortant/ .etod/ de
intervenie *e care *ro0esionistu+ o uti+i7ea7/ 3n procesul de ajutorare a clientului
#individ familie grup%. >isiunea asistentu+ui socia+ este de a ajuta clientul s devin
independent de serviciile sociale, iar .etoda *rinci*a+/ *rin care se atin,e acest sco* este
consi+ierea.
Prin consi+iere, asistentu+ socia+ are *osi4i+itatea s exploreze s descopere i s
clarifice care sunt resursele clientului i mpreun cu acesta s stabileasc care sunt
soluiile pentru rezolvarea problemei cu care se con0runt/.
?n +iteratura de s*ecia+itate
1
, consi+ierea F counse+in, - re*re7int/ o *rocedur/
uti+i7at/ 3n asistena socia+/, c2t -i 3n a+te *ro0esii, 3n vederea 3ndru./rii indivi7i+or,
0a.i+ii+or, ,ru*uri+or c/tre activit/i s*eci0ice. ?n acest sens se uti+i7ea7/ o serie de
*roceduri cu. ar 0i: o0erirea de so+uii, de+i.itarea -i ana+i7a unor a+ternative, su*ortu+
*entru conturarea unor o4iective, in0or.are.
Prin consi+iere, *ro0esionistu+ construie-te o relaie de sprijin, 3n sensu+ .otiv/rii
c+ientu+ui de a aciona *entru schi.4area ace+ui co.*orta.ent care a deter.inat situaia
de cri7/ -i *entru resta4i+irea echi+i4ru+ui *sihosocia+ a+ vieii.
Co.*+e8itatea aceastei .etode de intervenie este dat/ de 0a*tu+ c/ *rocesu+ de
a6utorare a individu+ui se des0/-oar/ *e *arcursu+ a .ai .u+tor -edine Anu./ru+ 3+
sta4i+e-te asistentu+ socia+ 3n 0uncie de di0icu+tatea ca7u+uiB, 3n cadru+ c/rora, 3.*reun/
cu c+ientu+, *ro0esionistu+ *arcur,e siste.atic .ai .u+te eta*e.
)sociaia 4ritanic/ de consi+iere de0ine-te conce*tu+ de consi+iere ca 0iind
Uaciunea 3n care o *ersoan/ ocu*/ cu re,u+aritate sau te.*orar 0uncia de consi+ier,
o0er/ -i acce*t/ e8*+icit s/ acorde ti.*, atenie -i res*ect a+tei *ersoane, care va 0i
te.*orar 3n ro+u+ de c+ientK A>e.4ershi* !otes, 1""0B. Sarcina consi+ierii este aceea de
a o0eri c+ientu+ui *osi4i+itatea de a e8*+ora, de a desco*eri -i de a--i c+ari0ica .oduri+e de
trai cu resurse .ai .u+te -i 4un/stare .ai .are.
1
Robert L. Barker The Social Work Dictionary, NASW Press 1999
1"0
E8ist/ .ai .u+te -co+i de consi+iere: 4ehaviorist/, *sihodina.ic/, u.anistic/, etc.
Prin ra*ortarea +a .ode+u+ teoretic *e care se a8ea7/. Cu toate acestea, indi0erent de
-coa+a de ,2ndire c/reia 3i a*arin, 3n ,enera+ asistenii socia+i tre4uie s/ 0ie ca*a4i+i s
asculte, s observe -i s rspund. Pentru aceasta ei au nevoie de a4i+it/i s*eci0ice:
a4i+it/i de a a-te*ta, de a s*eci0ica, de a con0runta, de a *ersona+i7a, de a re7o+va
*ro4+e.e -i a *+ani0ica aciuni.
?n cadru+ acestui de.ers, asistentu+ socia+ 3.*reun/ cu c+ientu+ va ana+i7a .ai
3nt2i care este natura problemei, a*oi se vor e8*+ora care sunt resursele
individului:familiei:comunitii Aca+it/i, credine sau va+ori a+e individu+ui, *ersoane din
0a.i+ia +/r,it/ care 3i *ot o0eri su*ort, servicii+e unei instituiiB. U+terior, clientul va alege
o soluie *entru re7o+varea situaiei sa+e -i va realiza sc)imbarea dorit cu sprijinul
profesionistului.
Pentru a atin,e sco*u+ vi7at de .etoda consi+ierii, de ajutorare a clientului n
procesul de sc)imbare i de dezvoltare personal n concordan cu valorile i
ateptrile individului, asistentu+ socia+ tre4uie s/ u7e7e de toate ca+it/i+e unui 4un
*ro0esionist, a+/turi de tehnici s*eci0ice a+e consi+ierii.
)st0e+, ur./rind sche.a ,enera+/ de intervenie 3n *rocesu+ de consi+iere,
asistentu+ socia+ tre4uie s/ *ro4e7e:
empatie i nelegere *entru a cunoa-te c2t .ai o4iectiv rea+itatea vieii c+ientu+uiC
manifestarea ncrederii 3n ca*acitatea c+ientu+ui de a--i re7o+va di0icu+t/i+eC
tact n orientarea clientului ctre centrul problemei, direcion2nd discuia de +a
,enera+ +a *articu+ar -i a6ut2nd individu+ s/--i e8*ri.e ,2nduri+e -i senti.ente+eC
suport *entru identi0icarea unor *osi4i+e so+uii -i 3n con-tienti7area riscuri+or
a+ternative+or *re7entateC
motivarea pozitiv a clientului *entru 0iecare aciune reu-it/C
susinerea c+ientu+ui 3n de*/-irea o4staco+e+or -i atin,erea sco*u+ui *ro*us de
c/tre acesta.
Pe *arcursu+ -edine+or de consi+iere, discuii+e cu c+ientu+ tre4uie 3ndre*tate c/tre
deter.inarea individu+ui de a a6un,e +a auto-cunoa-tere, auto-con-tienti7are -i auto-
deter.inare. 5i0icu+tatea consi+ierii const/ toc.ai 3n ca*acitatea *ro0esionistu+ui de a
deter.ina ca individu+, sin,ur, s/ con-tienti7e7e di0icu+t/i+e, dar -i *ro*rii+e resurse
1"1
*entru ca a*oi, s/ a*+ice .ode+e de re7o+vare a *ro4+e.ei con0o. cu ceea ce dore-te s/
rea+i7e7e.
?n +iteratura de s*ecia+itate .ode+e+e de consi+iere au ca 4a7/ ideea *re7entat/
anterior, 3n sensu+ c/ 0iecare individ are *otenia+ *entru a--i re7o+va di0icu+t/i+e, *uterea
de a--i conduce viaa -i ca*acitatea de a rea+i7a o cre-tere constructiv/ 3n sensu+ *e care 3+
dore-te *entru sine.
Caracteristici
Ur./rind eta*e+e de instru.entare a unui ca7 se o4serv/ c/ 3n eta*a de eva+uare
*ro0esionistu+ 3-i siste.ati7ea7/ aciuni+e c/tre str2n,erea a c2t .ai .u+tor in0or.aii
des*re siste.u+ c+ient, date care 3+ a6ut/ s/ sta4i+easc/ 3.*reun/ cu c+ientu+ *+anu+ de
intervenieO*er.anen/. Odat/ ce au 0ost sta4i+ite sco*u+ -i o4iective+e interveniei,
asistentu+ socia+ va uti+i7a o serie de .etode -i tehnici care s/-+ susin/ 3n de.ersu+ vi7at.
)st0e+, consi+ierea, *rin sco*u+ -i caracteristici+e sa+e, se 3ncadrea7/ 3n cate,oria
metodelor de intervenie.
Ro+u+ -i tehnici+e consi+ieru+ui sunt centrate *e s*ri6inirea *ersoane+or ce se a0+/
3n procesul de sc)imbare cretere i dezvoltare personal.
Princi*a+a .oda+itate de rea+i7are a consi+ierii este re*re7entat/ de comunicare,
uti+i72ndu-se o serie de te)nici specifice:
Ascultarea activ = este o tehnic/ care 3.4in/ co.unicarea ver4a+/ cu cea
nonver4a+/, cu sco*u+ de a de.onstra c+ientu+ui interes -i atenie 0a/ de *ro4+e.e+e +ui,
3nde*/rt2nd 4+oca6e+e 3n re+aia de a6utorare -i sti.u+2nd deschiderea acestuia.
Parafrazarea - este o .oda+itate de con0ir.are de c/tre asistentu+ socia+ a
3ne+e,erii .esa6u+ui c+ientu+ui, *rin re0or.u+area coninutu+ui uti+i72ndu-se e8*resii
*ro*rii.
E8: Clientul F ?n u+ti.u+ ti.* a6un, t2r7iu acas/ -i nu reu-esc s/ .ai vor4esc
su0icient cu sou+ -i co*iii .ei.
(sistentul social - S/ 3ne+e, c/ avei un *ro,ra. 3nc/rcat +a serviciu care nu v/
*er.ite s/ v/ ocu*ai a-a cu. v/ dorii de 0a.i+ia dvsLL.
Clarificarea F *rin adresarea unei 3ntre4/ri c+ientu+ui este deter.inat s/ 0ie .ai
e8*+icit -i s/ deta+ie7e ceea ce a vrut s/ s*un/.
1"2
E8. Clientul - !u vreau s/ renun +a co*i+. @reau s/-i ,/sesc o 0a.i+ie care *oate s/-i
o0ere totu+.
(sistentul social F !u sunt si,ur dac/ a. 3ne+es. S*unei c/ vrei s/ */strai co*i+u+,
dar nu *utei 0ace acest +ucru I
ncurajarea - 1o+osirea unor cuvinte sau *ro*o7iii *recu., JContinuaiK sau
JSunei-.i .ai .u+t des*re aceastaK , 3n vederea 3ncura6/rii c+ientu+ui s/ nu 3ntreru*/
co.unicarea.
Reflectarea - deter.inarea coninutu+ui a0ectiv 0a/ de situaia c+ientu+ui, *rin
3ncura6area individu+ui s/--i e8*ri.e e.oii+e, senti.ente+e.
E8: Clientul F Ori de c2te ori o vi7ite7 *e .a.a +a c/.inu+-s*ita+, 3nce* s/ *+2n,,
ini.a 3.i st/ 3n +oc -i ./ su0oc.
(sistentul social - S/ 3ne+e, c/, ori de c2te ori v/ vi7itai .a.a +a c/.in, suntei
trist/ -i 3n,ri6orat/ I
Sumarizarea = siste.ati7area a0ir.aii+or c+ientu+ui *rin a-e7area +or 3ntr-o
structur/ +o,ic/, e8*ri.2nd concret 3ntrea,a situaie a acestuia -i coninutu+ discuiei.
E8. (sistentul social F ?ncerc s/ v/ 3ne+e,. S*unei c/ v/ s*erie ,2ndu+ de a v/
*/r/si sou+ deoarece nu suntei si,ur/ de .odu+ 3n care vei su*ravieui sin,ur/. !u ai
.ai +ucrat de .u+t ti.* -i suntei nervoas/ *entru c/ nu *utei s/ v/ ,/sii o s+u64/. 5ar
3n acea+a-i ti.* -tii c/ ar tre4ui s/-+ */r/sii deoarece e+ *une 3n *erico+ viaa dvs. -i a
co*ii+or.
Explorarea tcerii F concentrarea ateniei *e .o.ente+e 3n care c+ientu+ tace.
E8. Clientul F Pau7/ -i t/cere.
(sistentul social - P/rei a 0i 0oarte su*/rat, *utei s/-.i s*unei care este .otivu+I
Comunicarea nonverbal F uti+i7area ,esturi+or, e8*resii+or 0acia+e -i +i.4a6u+ui
cor*u+ui *entru a trans.ite un .esa6 c+ientu+ui. )sistentu+ socia+ tre4uie tot ti.*u+ s/
.enin/ contactu+ vi7ua+ cu c+ientu+, s/ 0o+oseasc/ un ton ca+. care s/ e8*ri.e e.*atie
-i co.*asiune, s/ dovedeasc/ interes -i s/ evite e8*resii+e 0acia+e de de7a*ro4are 0a/ de
a0ir.aii+e c+ientu+ui.
Fbservaii i recomandari
Un e+e.ent deose4it de i.*ortant *entru rea+i7area acestei .etode de intervenie,
este rea+i7area relaiei de sprijin dintre asistentu+ socia+ -i c+ient, care se construie-te *as
1"%
cu *as. Iniia+ *ro0esionistu+ tre4uie s/ co.unice c+ientu+ui des*re confidenialitatea
informaiilor, a*oi tre4uie s/ su4+inie7e dorina acestuia de a se sc)imba spre direcia
dorit n via s/ de7vo+te ncrederea clientului 3n *uterea +ui de a se inte,ra 3n
,ru*Oco.unitateOsocietate -i a*oi tre4uie nlturate unele tendine de a da sfaturi sau de
a moraliza i judeca situaia *re7ent/.
)cest din ur./ as*ect este i.*ortant deoarece, dac/ un asistent socia+ o0er/
Js0aturiK iar c+ientu+ +e a*+ic/ 3n viaa sa -i reu-e-te s/--i re7o+ve di0icu+t/i+e, atunci se
crea7/ de*enden/ de sevicii+e socia+e -i individu+ nu 3nva/ s/--i uti+i7e7e *ro*rii+e
.ode+e de re7o+vare a *ro4+e.e+or. 5ac/ c+ientu+ acce*t/ 3ndru./ri+e *ro0esionistu+ui -i
acestea nu dau re7u+tate 4une, atunci asistentu+ socia+ va 0i 3nvinov/it de consecine.
Standarde+e asistenei socia+e reco.and/ 3n ca7u+ a*+ic/rii .etodei ca
*ro0esionistu+ s/ e8*+ore7e 3.*reun/ cu c+ientu+ care sunt so+uii+e de re7o+vare a
di0icu+t/i+or, s/ o0ere a+ternative *e care s/ +e ana+i7e7e mpreun cu individul, 0iind
su4+iniate riscuri+e -i res*onsa4i+it/i+e *entru 0iecare so+uie dac/ ar 0i a*+icat/.
E8.: ?n ca7u+ unei tinere 3ns/rcinate a0+at/ 3n situaie de cri7/, asistentu+ socia+ va
e8*+ica *e r2nd care sunt a+ternative+e -i cu ce riscuri se *oate con0runta *entru 0iecare
deci7ie a+eas/ Aa+ternative: avortu+, */strarea sarcinii -i a6utoru+ de care ar 4ene0icia,
consi./.2ntu+ *entru ado*ie, etc.B
)*+icarea consi+ierii ca .etod/ de intervenie *resu*une -i cunoa-terea de c/tre
asistentu+ socia+ a unor situaii s*eci0ice care *ot deveni .o.ente di0ici+e *entru un
consi+ier 0/r/ e8*erien/ *ro0esiona+/. )st0e+, este reco.anda4i+/ cunoa-terea acestor
situaii.
Tcerea - sunt situaii c2nd c+ientu+ nu dore-te sau nu *oate s/ vor4easc/. 5in
e8*eriena *ro0esiona+/ s-au constatat dou/ situaii: t/cerea intervine +a 3nce*utu+
conversaiei sau c+ientu+ devine t/cut 3n ti.*u+ conversaiei. 1iecare din aceste situaii se
tratea7/ 3n .od di0erit:
la nceputul sedinei - c+ientu+ *oate s/ tac/ deoarece a 0ost tri.is 3.*otriva
dorinei +ui sau se si.te 6enat c/ are nevoie de consi+iere. Consi+ieru+ tre4uie s/-+
3ncura6e7e s*un2nd de e8e.*+u :U @/d c/-i este ,reu s/ vor4e-ti. )desea cei care vin s/
./ vad/ *entru *ri.a oara se co.*orta a-a. >/ 3ntre4 dac/ nu te si.i *uin ne+ini-tit.K
)ceste a0ir.aii tre4uie ur.ate de o a+t/ *erioad/ de +ini-te, ti.* 3n care
consi+ieru+ .enine contactu+ vi7ua+ cu c+ientu+ -i are un +i.4a6 cor*ora+ 3ncura6ator.
1"'
n timpul sedinei: 3n aceast/ situaie conte8tu+ este 0oarte i.*ortant, iar
consi+ieru+ tre4uie s/ a*recie7e .otivu+ *entru care a a*/rut aceast/ t/cere. Poate 0i
*entru c/ individu+ui 3i este 0oarte ,reu s/ recunoasc/ un secret sau *entru c/ 3+
ne.u+u.e-te reacia consi+ieru+ui +a ceva care toc.ai s-a s*us.
?n ,enera+ este ce+ .ai 4ine s/ a-te*t/. deoarece este vita+ ca *ersoana s/ 0ac/
e0ortu+ de a--i e8*ri.a senti.ente+e sau ,2nduri+e, de-i asistentu+ socia+ *oate s/ nu se
si.t/ con0orta4i+ cu aceast/ t/cere. E8ist/ .o.ente c2nd t/cerea se datorea7a *ur -i
si.*+u 0a*tu+ui c/ *ersoana se ,2nde-te. !u este nevoie ca t/cerea s/ 0ie 3ntreru*t/ sau s/
d/. de 3ne+es ca ea ar 0i inacce*ta4i+/.
Clientul plnge - 5e-i a. 0i tentaii s/-+ +ini-ti., aceasta nu este cea .ai 4un/
so+uie 3ntr-o sedin/ de consi+iere. P+2nsu+ *oate a*/rea din di0erite .otive:
Pentru unii este o desc/rcare 4ene0ic/ a e.oii+or -i ce+ .ai *otrivit r/s*uns este
s/ a-te*t/. c2teva .inute -i dac/ *+2nsu+ continu/ vo. s*une c/ este 4ine s/ *+2n,/, c/
este o reacie natura+/ atunci c2nd sunte. tri-ti. P+2nsu+ va 3nceta, de o4icei, du*/ un
ti.*. Un a+t .otiv a+ *+2nsu+ui ar *utea 0i dorina de a atra,e si.*atia consi+ieru+ui sau
de a o*ri orice investi,aie u+terioar/.
Poate 0i un .od de a .ani*u+a consi+ieru+, a-a cu. c+ientu+ *rocedea7/ cu a+te
*ersoane. 5in nou, este ce+ .ai 4ine s/-+ +/s/. s/ *+2n,/ indic2nd totodat/ c/, de-i ne
*are r/u c/ este trist, este un +ucru 4un 0a*tu+ c/ 3-i e8*ri./ senti.ente+e. 5ac/ intenia
c+ientu+ui era de a .ani*u+a, *+2nsu+ se va o*ri 3n cur2nd atunci c2nd va rea+i7a c/ nu-+
*oate in0+uena *e consi+ier +a 0e+ ca *e cei+a+i adu+i.
5e-i unii consi+ieri, *entru a recon0orta c+ientu+ care *+2n,e, vor dori s/-+ atin,/,
,estu+ *oate 0i adesea d/un/tor. 5ac/ di0icu+t/i+e c+ientu+ui sunt de natura se8ua+/,
atin,erea chiar 3ntr-un .od neutru din *unct de vedere se8ua+, cu. ar 0i str2n,erea
.2inii sau *unerea .2inii *e u./r, *oate 0i ,re-it inter*retat/ -i 3+ *oate 3ns*/i.2nta *e
c+ient.
Clientul amenin( cu sinuciderea - Ce+e .ai .u+te *ersoane care a.enin/ cu
sinuciderea nu recur, +a acest ,est, deoarece acest co.*orta.ent are, de ce+e .ai .u+te
ori, sco*u+ de a atra,e atenia. Sunt c2teva +ucruri care tre4uie reinute:
Este *ractic i.*osi4i+ s/ o*re-ti *e cineva care vrea cu adevarat s/ se sinucid/.
O reacie de *anic/ din *artea consi+ieru+ui 3+ *oate 3ns*ai.2nta *e c+ient. Este
.ai *otrivit s/ s*une. c+ientu+ui c/, de-i ni.eni nu *oate o*ri o *ersoan/ de a--i +ua
viaa, a. 0i 0oarte tri-ti dac/ aceasta s-ar 3nt2.*+a. Chiar dac/ re+aia dintre c+ient -i
1"(
consi+ier nu este construit/ cu .u+t ti.* 3n ur./, asistentu+ socia+ *oate cunoa-te -i
tre4uie s/ su4+inie7e ca+it/i, *uncte tari, a4i+it/i sau as*ecte *o7itive din viaa c+ientu+ui.
)desea cei care co.it sinucideri nu au s*eran/. Ei si.t c/ ni./nui nu-i *as/ de
ei. Consi+ieru+ tre4uie s/ su4+inie7e 0a*tu+ c/ ne *as/ -i *rin asta 3i d/. c+ientu+ui
su0icient/ s*eran/ s/ continuie s/ tr/iasc/.
Unii c+ieni a.enin/ cu sinuciderea 3ntr-un .od .ani*u+ativ, *entru a o4ine
ceea ce vor. Ei au nevoie, de ase.enea, de a6utor, dar tre4uie s/ +i se arate c/ sunt -i a+te
.oduri de a o4ine atenia -i ,ri6a ce+or+a+i. Cea .ai 4un/ a4ordare este de a-i co.unica
c+ientu+ui c2teva senti.ente *o7itive des*re e+, nu des*re a.eninarea cu sinuciderea.
!u este de+oc neo4i-nuit ca a.eninarea cu sinuciderea sau 4/nuia+a c/ individu+
s-ar *utea sinucide, a*are +a s02r-itu+ -edinei. ?n acest ca7 ce+ .ai 4ine este s/-i
co.unic/. c/ ceea ce ne-a s*us este 0oarte i.*ortant -i c/ a*recie. 0a*tu+ c/ este dornic
s/ ne 3.*/rt/-easc/ senti.ente+e sa+e 3n +e,/tura cu o *ro4+e./ at2t de i.*ortant/ -i c/
odata ce a. a6uns +a acest su4iect dori. s/ discut/. 3.*reun/ 3n sesiunea viitoare. Este
0oarte i.*ortant s/ o4ine. de +a c+ient con0ir.area c/ va 0i *re7ent +a ur./toarea
-edin/.
O reacie ne*otrivit/ ar 0i s/ intr/. 3n *anic/ -i s/ s*une. c/ deoarece *ro4+e.a
este at2t de i.*ortant/ tre4uie s/ o discuta. *e +oc. Chiar dac/ *re+un,i. sesiunea 3n
ace+ .o.ent, acest co.*orta.ent a+ nostru *oate tr/da starea noastr/ de ne+ini-te.
>ai 0o+ositor *entru c+ient ar 0i un co.*orta.ent reinut, care e8*ri./
*reocu*area noastr/ -i totodat/ 3ncrederea c/ *ersoana se va 3ntoarce.
?ntruc2t sinuciderea unei *ersoane este un eveni.ent at2t de tra,ic, 3n ce+e din
ur./ r/.2ne +a +atitudinea consi+ieru+ui cu. va *roceda atunci c2nd este con0runtat cu o
ast0e+ de a.eninare. Cu c2t ra*orturi+e sa+e cu c+ientu+ sunt .ai 4une, cu at2t scade
*ro4a4i+itatea a*ariiei acestui co.*orta.ent. 5e aceea este 0oarte i.*ortant s/
construi. ra*orturi 4une 3nc/ de +a 3nce*utu+ re+aiei de consi+iere.
Clientul refuz ajutorul - Cea .ai i.*ortant/ sarcin/ a consi+ieru+ui este de a
a0+a care este adev/ratu+ .otiv *entru care c+ientu+ a a*e+at +a servicii+e sa+e. >u+te
*ersoane sunt tri.ise +a consi+ier 3.*otriva voinei +or. Chiar dac/ ei re0u7/ tota+ s/
coo*ere7e +a *ri.a 3nt2+nire, consi+ieru+ tre4uie s/ se asi,ure c/ a +/sat o -ans/ *entru ca
acesta s/ *oat/ reveni atunci c2nd se decide s/ o 0ac/ de 4un/ voie.
1"&
E8.: U?ne+e, cu. te si.i, nu sunt si,ur dac/ te *ot a6uta cu ceva, dar *oate c/
*ute. sta de vor4/ c2teva .inute -i, 3.*reun/, s/ vede. dac/ are sens s/ ne .ai vede.
-i s/ .ai discut/. -i a+t/ dat/ U.
Consilierul nu poate stabilii o rela(ie bun - ?n acest ca7, 3n +oc s/ renune sau
s/ reco.ande *e a+tcineva, consi+ieru+ tre4uie .ai cur2nd s/ cear/ a6utor de +a un a+t
*ro0esionist *entru a revedea -edine+e de consi+iere. )ceasta *oate 0i o so+uie uti+/
*entru a 3ne+e,e care este cau7a di0icu+t/ii, iar dac/ ceva 3n +e,atur/ cu individu+ este
res*ins de c/tre consi+ier atunci acesta din ur./ tre4uie s/ 3ncerce s/ a4orde7e *ro4+e.a
direct.
5ac/ din discuia cu un a+t consi+ier cu .ai .u+t/ e8*erin/ se constat/ c/
*ro4+e.a ar 0i aceea c/ *ersoana nu a reu-it niciodat/ s/ ai4/ o re+aie a*ro*iat/ cu
ni.eni, atunci nu a6ut/ cu ni.ic s/ renun/. +a consi+iere sau s/-+ 3ndru./. c/tre un a+t
*ro0esionist. C+ientu+ ar *utea su0eri 3n acest ca7. Este .ai 4ine s/ 3ncerc/. s/
continu/., 3n s*ecia+ *entru a-+ a6uta s/ se si.t/ .ai 4ine cu e+ 3nsu-i.
Consilierul yi clientul se cunosc dinainte - )cest +ucru se 3nt2.*+/ destu+ de
0recvent 3n co.unit/i+e .ici. 5ac/ re+aia nu este str2ns/, atunci 3ntre ce+e dou/
*ersoane se *oate sta4i+i o re+aie de ti* consi+ier-c+ient. ns/, 3n acest ca7 consi+ieru+
tre4uie s/ asi,ure c+ientu+ c/ va */stra con0idenia+itatea asu*ra ce+or *etrecute 3n ti.*u+
-edine+or. 5ac/ cei doi se cunosc 0oarte 4ine, atunci i se va e8*+ica *ersoanei c/ tre4uie
s/ consu+te *e a+tcineva deoarece nu este 3n interesu+ +ui s/ +ucre7e cu un consi+ier *e
care 3+ cunoa-te 3n viaa *ersona+/. Pendu+area 3ntre ro+u+ de *rieten -i ce+ de consi+ier
*oate creea con0u7ie sau *oate conduce +a r/nirea senti.ente+or a.2ndurora.
C+ientu+ vor4e-te continuu dar *e +2n,/ su4iect - 5ac/ ceea ce se s*une este +i*sit
de i.*ortan/ sau se re*et/, ar 0i 4ine ca discuia s/ 0ie 3ntreru*t/ din c2nd 3n c2nd *entru
a-i 0ace cunoscut c+ientu+ui co.*orta.entu+ +ui -i a ana+i7a .otive+e AE8. UScu7/-./ c/
te 3ntreru*, dar ./ 3ntre4 dac/ i-ai dat sea.a c/ de c2tva ti.* re*ei ace+ea-i +ucruri.
H/se-ti c/ este ,reu s/ vor4e-ti des*re a+tcevaIKB. )st0e+, se *oate aduce discuia de +a
ceva situat 3n a0ara -edinei +a 0oca+i7area *e c+ient sau *ro4+e./, ceea ce este su0icient
*entru a o*ri a4aterea de +a su4iect.
Clientul pune ntrebri despre via(a personal a consilierului - Este i.*ortant
de 0/cut o4servaia c/ re+aia c+ient F consi+ier este una *ro0esiona+/ -i nu una *ersona+/.
)cest +ucru este ,reu de 3ne+es de c/tre c+ient deoarece consi+ieru+ d/ dovad/ de c/+dur/
-i ,ri6/ 3n cadru+ acestei re+aii.
1"#
Uneori c+ientu+ ar vrea s/ -tie dac/ consi+ieru+ are aceea-i *ro4+e./. 5ac/
asistentu+ socia+ r/s*unde a0ir.ativ, c+ientu+ *oate ,2ndi c/ at2ta vre.e c2t ce+/+a+t nu a
0ost ca*a4i+ s/--i re7o+ve *ro*ria *ro4+e./ e+ nu are co.*etena necesar/. 5ac/
asistentu+ socia+ r/s*unde ne,ativ, c+ientu+ *oate crede c/ nu este 3ne+es. 5e aceea, este
indicat s/ se r/s*und/ +a 3ntre4/ri+e *ersona+e *rin a ar/ta c/ nu 3i este de nici un 0o+os
c+ientu+ui dac/ se vor4e-te des*re consi+ier. 5in aceste .otive e8ist/ re,u+a de a nu se
+ua 3n discuie ase.enea 3ntre4/ri. C+ientu+ va acce*ta re,u+a. Este .u+t .ai 4ine s/-i
r/s*unde. dec2t s/ oco+i. *ro4+e.a, ceea ce *oate distru,e 3ncrederea 3n onestitatea
re+aiei.
Consilierul este stnjenit de subiectul discu(ei - Uneori c+ientu+ vor4e-te des*re
+ucruri care 3+ *ot st2n6eni *e consi+ier, dar dac/ acesta este 4ine *re,/tit *oate identi0ica
7one+e 3n care se si.te vu+nera4i+, deci este .ai *uin *ro4a4i+ s/ 0ie +uat *rin
sur*rindere. 5ac/, totu-i se si.te st2n6enit, atunci este .ai 4ine s/ 0ie cinstit cu c+ientu+
*entru c/ acesta oricu. 3-i va da sea.a.
Rela(ia cu clientul manipulator - Este cunoscut 0a*tu+ c/ .u+i dintre ace-ti
c+ieni sunt *siho*ai sau sunt eva+uai ca av2nd tu+4ur/ri de *ersona+itate. )sistentu+
socia+ va ine sea.a de ur./toare+e as*ecte:
de-i ace-ti su4ieci tre4uie a4ordai cu res*ect, asistentu+ socia+ va .ani0esta
*ruden/ 3n e8*+icarea *ro*riu+ui ro+ -i a a-te*t/ri+or 0a/ de c+ientC
3nt2+nirea nu *oate avea succes dac/ asistentu+ socia+ nu este 0er. -i hot/r2t 3n
discuie.
C+ientu+ui .ani*u+ator este ce+ care ,/se-te -i 0o+ose-te .o.ente *entru
diversiuni, vor4e-te des*re eveni.ente ast0e+ 3nc2t s/ a*ar/ ca o victi./ 4+a.2ndu-i *e
cei+a+i *entru e-ecu+ sau 3n via/. Consider/ c/ *oate s/ i.*resione7e *e consi+ier,
a0i-2ndu-i si.*atie -i co.*asiune -i 3ncearc/ s/-+ convin,/ de *unctu+ s/u de vedere. ?n
ca7 de e-ec 0o+ose-te 0oarte .u+te tactici *entru a se a*/ra. Se *oate *re0ace ti.id,
3n0rico-at, *oate avea reacii vio+ente.
orice interes a+ c+ientu+ui 0a/ de senti.ente+e asistentu+ui socia+ re0eritoare +a
*ro0esia sa sau viaa *ersona+/ intr/ su4 incidena sus*iciunii AE8.K 5u.neata e-ti
sin,ura *ersoana care ./ 3ne+e,eK O J !i.eni nu .-a a6utat ca du.neataKB.
asistentu+ socia+ tre4uie s/ e8*+ice c+ienii+or consecine+e co.*orta.entu+ui +or.
S*iritu+ de 3ne+e,ere a+ asistentu+ui socia+ tre4uie s/ 0ie invers *ro*oriona+ cu
6udecarea acestor c+ieni. >ani*u+area este considerat/ de c+ient ca ce+ .ai i.*ortant
1"$
+ucru *e care -tie s/-+ rea+i7e7e sau cea .ai e0icient/ strate,ie de a se ada*ta +a cerine+e
siste.u+ui. Un consi+ier e8*eri.entat rea+i7ea7/ 0a*tu+ *otrivit c/ruia consi+ierea este un
*roces cu du4+/ direcionare 3n care asistentu+ socia+ -i c+ientu+ tre4uie s/ in/ cont unu+
de ce+/+a+t A9e++ -i >ue++er, 1"$&B.
Sco*uri+e tera*iei sunt de a a6uta *ersoane+e 3n *rocesu+ de de7vo+tare, de a a6uta
individu+ s/ devin/ o *ersoan/ cu 0unciona+itate de*+in/ *rin deschiderea c/tre
e8*erien/ -i a.4i,uitate, 3ncredere 3n sine, de7vo+tarea unei surse interne de eva+uare -i
3nv/area 0a*tu+ui c/ cre-terea -i revi7uirea sunt *rocese continue, nu re7u+tate odat/
*entru totdeauna a+e tera*iei. Ro+u+ c+ientu+ui este de a renuna +a Uar tre4uiK -i Uar 0i
4ineK, adic/ +a a tr/i 3n 0uncie de a-te*t/ri+e ce+or+a+i. O *ersoan/ decide asu*ra
*ro*rii+or standarde -i va+idea7/ inde*endent a+e,eri+e -i deci7ii+e *e care +e ia.
?n ,enera+, sunt cunoscute dou/ ti*uri de consi+iere: una centrat pe rezolvarea de
probleme -i una centrat pe persoan. Car+ Ro,ers a de7vo+tat un .ode+ de consi+iere
nondirectiv, aceasta 3nse.n2nd 3n 4un/ *arte c/ nu consi+ieru+, ci c+ientu+ decide ce se va
discuta -i 3n ce succesiune. Ro+u+ consi+ieru+ui este doar de a 0aci+ita -i 3ncura6a discuia.
5e ce+e .ai .u+te ori, acesta se concentrea7/ asu*ra +u.ii e.oiona+e a c+ientu+ui, -i nu
asu*ra unor *ro4+e.e. Pro4+e.e+e *ot 0i o .ani0estare a unor tu+4ur/ri e.oiona+e a+e
c+ientu+ui. Consi+ieru+ tre4uie s/ 0ie 3.*reun/ cu c+ientu+ 3nc/ de +a 3nce*utu+ *rocesu+ui.
)ceasta 3nsea.n/ c/ atitudinea consi+ieru+ui este una deschis/, autentic/, ast0e+ 3nc2t
c+ientu+ va renuna +a .ecanis.e+e de a*/rare. E.*atia este 0unda.entu+ *rocesu+ui de
consi+iere.
Condiii+e de des0/-urare a unei 4une consi+ieri sunt empatia, ~cldura non-
posesiv, acceptarea -i autenticitatea.
Empatia se *oate de0ini ca UintrareO*/-ireK 3n +u.ea interioar/ a unei a+te
*ersoane, cu sco*u+ de a 3ne+e,e ,2nduri+e, senti.ente+e, co.*orta.ente+e -i
se.ni0icaii+e *e care *e care *ersoana res*ectiv/ +e atri4uie unor eveni.ente. ?n ace+a-i
ti.*, consi+ieru+ r/.2ne 3ns/ e+ 3nsu-i, e.*atia ne*resu*un2nd identi0icare. !ive+u+
e.*atiei este str2ns core+at cu ,radu+ 3n care c+ientu+ reu-e-te s/--i e8*+ore7e +u.ea
interioar/.
JCldura nonposesiv se e8*ri./ 3n ,enera+ *rin: +i.4a6u+ tru*u+ui A*ostur/,
*ro8i.itate, s*aiu *ersona+, contact vi7ua+B, cuvinte -i vor4ire Atonu+, ti*u+ cuvinte+or,
etcB, con,ruena acestora. Orice ne*otrivire a cuvinte+or cu +i.4a6u+ nonver4a+ creea7/
1""
con0u7ie. C/+dura -i a*ro*ierea tre4uie uti+i7ate cu .a8i./ atenie. Cineva 0oarte JreceK,
distant, cinic -i ne3ncre7/tor se *oate si.i a.eninat 3n 0aa unei *ersoane care se arat/
Jca+d/K -i *+in/ de a0eciune. C/+dura -i a*ro*ierea sunt atri4ute+e care 3n+esnesc
0or.area a+ianei de +ucru dintre c+ient -i asistentu+ socia+.
Autenticitatea re*re7int/ ,radu+ 3n care consi+ieru+ este e+ 3nsu-i 3n cadru+ re+aiei
cu c+ientu+. Ca 4a7/ a co.unic/rii, autenticitatea este 3n ace+a-i ti.* o *recondiie a
e.*atiei care 3ncura6ea7/ c+ientu+ s/ se e8*+ore7e -i s/ 0ie, +a r2ndu+ +ui, sincer -i deschis.
Acceptarea este o a+t/ condiie esenia+/ 3n consi+iere. Ea conine i.*+icit o a+ta, -i
anu.e cea a recunoa-terii unicit/ii *ersoanei. )cce*tarea este cadru+ necesar schi.4/rii.
Consi+ierii au 3n ,enera+ ,rade di0erite de acce*tare care *ot varia de +a 7i +a 7i sau de +a
c+ient +a c+ient. 5ac/ acce*t/. oa.enii a-a cu. sunt ei, +a r2ndu+ +or, ace-tia ne vor
acce*ta *e noi a-a cu. sunte..
4.8. Specificul activit(ilor de consiliere a familiei realizate de asisten(ii sociali
1a.i+ia re*re7int/ ,ru*u+ *ri.ar, ,ru*u+ socia+ re+ativ *er.anent de indivi7i +e,ai
3ntre ei *rin ori,ine, c/s/torie sau ado*ie, o instituie 0unda.enta+/ 3n toate societ/i+e -i
un e+e.ent cheie a+ 3nrudirii.
Pro4+e.e+e 0a.i+ia+e ti*ice sunt:
*ro4+e.e .arita+e 3ntre so -i soieC
*ro4+e.e re+aiona+e 3ntre */rini -i co*iiC
*ro4+e.e *ersona+e a+e .e.4ri+or 0a.i+ieiC
*ro4+e.e cau7ate de 0actori e8teriori F venit insu0icient, -o.a6, condiii
*roaste de +ocuit, acces redus +a a+te necesit/i sau resurse, +i*sa educaiei sau
educaia de0icitar/, etc.
?n 0a.i+ii+e cu risc deseori *oate 0i o4servat/ o co.4inare a *ro4+e.e+or cau7ate
de 0actori interiori -i e8teriori 0a.i+iei.
Consi+ierea 0a.i+ia+/ este un ti* de serviciu socia+ s*ecia+i7at, ast0e+ 3nc2t ea
nu *oate 0i rea+i7at/ dec2t de s*ecia+i-ti 0or.ai 3n do.eniu+ consi+ierii 3n asisten/
socia+/. Cu toate acestea, anu.ite tehnici a+e consi+ierii 0a.i+ia+e Ainterviu+,
200
,eno,ra.a, etc.B se *ot constitui 3n instru.ente uti+e 3n eta*a de eva+uare iniia+/ a
0a.i+iei 3n situaie de risc 3n cadru+ servicii+or socia+e *ri.are.
Consi+ierea 0a.i+ia+/ re*re7int/ s*ri6inu+ socia+ acordat 0a.i+ii+or care
traversea7/ o situaie de cri7/, 0unciona+/ sau nu, situaie ce rec+a./ .o4i+i7area
resurse+or individua+e -i socia+e 3n sco*u+ 0avori7/rii ada*t/rii 0a.i+iei +a schi.4are.
Consi+ierii 0a.i+ia+i v/d orice *ro4+e./ din 0a.i+ie ca *e o *ro4+e./ ce a0ectea7/
3ntrea,a 0a.i+ie -i nu ca *e o *ro4+e./ a unei */ri, a unui .e.4ru individua+ din
0a.i+ie. Procesu+ de acordare a su*ortu+ui socia+ 0a.i+iei este un *roces de de7vo+tare
sau de restructurare a re+aii+or din cadru+ 0a.i+ii+or, ce se rea+i7ea7/ 3n ti.* -i *rin
aciuni siste.atice 4a7ate *e anu.ite tehnici care s/ ,arante7e 3n 0ina+:
re+aii inter*ersona+e care s/ *er.it/ de7vo+tarea de*+in/ a ca*acit/i+or
.e.4ri+or 0a.i+ieiC
*ro.ovarea 4un/st/rii .e.4ri+or 0a.i+iei 3n ar.onie cu nevoi+e +orC
a.e+iorarea c+i.atu+ui 0a.i+ia+, a co.unic/rii *ertur4ate, a4ord/rii -i e8ecut/rii
sarcini+or de ro+, a 0unciona+it/ii siste.u+ui 0a.i+ia+C
a.e+iorarea *ro4+e.e+or ce a0ectea7/ .e.4rii 0a.i+iei -i care cer un e0ort de
,ru* concentrat *entru a 0i re7o+vate.
1. Obiectivele consilierii familiale sunt:
re7o+varea e0icient/ a unor *ro4+e.e a+e vieii de 7i cu 7i cu care se con0runt/
0a.i+iaC
con0runtarea cu situaii+e de tran7iie din cic+u+ de via/ a+ 0a.i+iei -i 0aci+itarea
ada*t/rii +a schi.4/ri+e i.*use de acesteaC
a6utarea indivi7i+or 3n a con-tienti7a anu.ite nevoi, e.oii, ,2nduri ne,ative,
co.*orta.ente -i situaii *ro4+e.aticeC
ascu+tarea, 3ne+e,erea -i acce*tarea senti.ente+or inadecvate a+e *ersoane+or
i.*+icate 3n *rocesu+ de consi+iereC
identi0icarea cau7e+or situaii+or *ro4+e.atice -i a so+uii+or a+ternative +a situaia
actua+/C
201
a6utor 3n de*/-irea situaii+or di0ici+e inerente cic+u+ui vieii de 0a.i+ie, 3nsoite de
an8ietate, 0ric/, de*resie, .2nie, tea./, re+aii inter*ersona+e dis0unciona+e,
con0+ictua+e, etc.
2. Etapele consilierii familiale:
1. Primul telefon. Sco*u+ acestei 0a7e este de a o4ine o cantitate .ini./ de
in0or.aii -i de a aran6a o consu+taie *entru 3ntrea,a 0a.i+ie. >i6+oace+e *rin care
*oate 0i atins acest sco* sunt ascu+tarea cu atenia a descrierii *ro4+e.ei,
identi0icarea tuturor .e.4ri+or 0a.i+iei sau a ce+or i.*+icai, aran6area *ri.u+ui
interviu, evitarea unei conversaii *rea +un,i. ?n situaia 3n care se evit/ an,a6area
a+tor .e.4ri, consi+ieru+ va s*une c/ are nevoie de c2t .ai .u+t/ in0or.aie
*osi4i+/ +e,at/ de *ro4+e.a ce a0ectea7/ 0a.i+ia.
2. Primul interviu yi construirea rela(iei. )re dre*t *rinci*a+ sco* c+/direa unei
a+iane cu 0a.i+ia, de7vo+tarea unei i*ote7e des*re as*ecte+e ce .enin *ro4+e.a
curent/, sta4i+irea contactu+ui cu .e.4rii 0a.i+iei, *re7entarea consi+ieru+ui,
e8*+icarea condiii+or de des0/-urare a -edinei Adurata -edinei, +ocaia, sco*u+B,
re*etarea *e scurt a ceea ce s-a a0+at de +a *ersoana care a te+e0onat, so+icitarea
*uncte+or de vedere, acce*tarea 0iec/rei *o7iii. )scu+tarea, *e r2nd, a o*inii+or
.e.4ri+or 0a.i+iei, echi+i4ru 3ntre c/+dur/ -i *ro0esiona+is., rea+i7area unei
,eno,ra.e, de7vo+tarea unor i*ote7e des*re cu. ar *utea 0i i.*+icai .e.4rii
0a.i+iei 3n *ro4+e./, o4inerea unor in0or.aii +e,ate de so+uii 3ncercate, de ce+e
care nu au reu-it, tran7iii+e din cic+u+ de via/ +a care 0a.i+ia nu s-a ada*tat 3nc/,
centrarea *e *uncte+e tari a+e 0a.i+iei, consi+ieru+ se .enine curios -i *+in de
res*ect, e8*+orea7/ *rocese+e de interaciune 0a.i+ia+/. ?n 0ina+, consi+ieru+ 0ace o
reco.andare 0a.i+iei A!icho+as, SchNarts, 2001B.
%. Interven(ia. Este 0a7a care 3-i *ro*une ca o4iectiv iniierea -i 0aci+itarea
schi.4/rii situaiei c+ientu+uiO0a.i+iei. Intervenia c+ientu+ui tre4uie s/ 0ie
re+aionat/ cu *ro4+e.a AEac<ney, Cor.ier, 2001B, iar se+ectarea unei intervenii
*oate deveni un *roces ada*tativ. 5e*rinderi+e necesare *entru a iniia o
intervenie inc+ud:
co.*etene 3n rea+i7area intervenieiC
cuno-tine +e,ate de uti+i7area *otrivit/ a intervenieiC
cunoa-terea r/s*unsuri+or ti*ice a+e c+ieni+orC
202
de*rinderi de o4servare *entru a nota r/s*unsuri+e c+ientu+ui.
'. Sfryitul interven(iei. Este 0a7a 3n care consi+ierii se asi,ur/ c/ .e.4rii 0a.i+iei
au 3nv/at ceva des*re 0e+u+ 3n care s/ se descurce unii cu a+ii, 0/r/ a6utoru+
consi+ieru+ui. )cest +ucru se 3nt2.*+/ atunci c2nd *ro4+e.a *entru care a so+icitat
s*ri6in s-a re7o+vat, c2nd 0a.i+ia si.te c/ a c2-ti,at ceea ce dorea. ?n aceast/ 0a7/,
consi+ieru+ *oate cere 0a.i+iei s/ antici*e7e une+e schi.4/ri viitoare sau
recidive+e unor situaii *ro4+e.atice, 0/c2ndu-i con-tieni *e c+ieni c/ viaa este o
succesiune de *ro4+e.e cu care tre4uie s/ ne descurc/.. ?n 0ina+, du*/ ce toi cei
i.*+icai ad.it c/ re+aia +or se 3ncheie aici, consi+ieru+ 3-i e8*ri./ 3ncrederea 3n
a4i+it/i+e -i 0ora 0a.i+iei de a se descurca de acu. 3nainte.
Factori de risc de separare a copilului de familia sa
Intr-o societate intr-o continu/ schi.4are, de re,u+/, */rinii /-i .o4i+i7ea7/
0ore+e *entru a se ada*ta ra*id +a schi.4/ri+e socio-econo.ice, dar sunt 0recvente
ca7uri+e c2nd ace-tia nu ,/sesc resurse+e necesare -i so+uii+e ce+e .ai 4une *entru a
asi,ura co*ii+or c+i.atu+ -i .ediu+ de via/ cores*un7/tor nevoi+or de de7vo+tare a+e
acestora, intr2nd ast0e+ 3n cate,oria 0a.i+ii+or cu risc *entru co*i+.
?n aceste 0a.i+ii se acu.u+ea7/ o serie de *ro4+e.e care a0ectea7/ viaa -i de7vo+tarea
co*ii+or. )ceste *ro4+e.e se core+ea7/ -i se *otenea7/ reci*roc. Situaii+e de risc sunt
co.*+e8e, di0erite -i sunt varia4i+e 3n 0uncie de diver-i *ara.etri *recu. v2rsta, se8u+,
a*artenena cu+tura+/ a co*i+u+ui, .ediu+ de *rovenien/ si a+te+e.
I,norarea situaii+or de risc 3n 0a.i+ii+e cu co*ii va ,enera 0eno.ene *recu.
ne,+i6area, a4u7u+, se*ararea de 0a.i+ie, instituiona+i7area, ana+0a4etis.u+,
.ar,ina+i7area socia+/ a co*ii+or.
Unii */rini nu con-tienti7ea7/ *ro4+e.e+e care a0ectea7/ de7vo+tarea co*i+u+ui 3n
0a.i+ie -i a6un, 3n situaii ,rave, ,reu de de*/-it 0/r/ s*ri6inu+ servicii+or socia+e
s*ecia+i7ate. )ce-tia au tendina s/ reduc/ *ro4+e.e+e *e care +e au 3n cre-terea co*ii+or
+a ce+e de ordin econo.ic. 5atorit/ +i*sei de cunoa-tere -i in0or.are ace-ti */rini nu
acord/ i.*ortan/ c+i.atu+ui 0a.i+ia+, ca+it/ii re+aii+or de 0a.i+ie, e0ecte+or devastatoare
a+e se*ar/rii ti.*urii a co*i+u+ui de 0a.i+ia sa, nevoi+or a0ective a+e co*i+u+ui, 0or./rii
autono.iei co*i+u+ui, socia+i7/rii acestuia, ro+u+ui +or 3n 0or.area co*i+u+ui *entru via/.
20%
5intre 0actorii de risc care conduc +a se*ararea co*i+u+ui de 0a.i+ia sa, 3i enu.er/.
*e cei care au o se.ni0icaie 0oarte i.*ortant/, cu *reci7area c/ enu.erarea nu
e*ui7ea7/ toate *osi4i+it/i+e:
- 1actori de risc +e,ai de situaia socia+/, econo.ic/, .edica+/ sau de nive+u+
*re,/tirii -co+are -i *ro0esiona+e a */rini+orC
- 1actori de risc +e,ai de re+aii+e dintre */rini -i ce+e dintre */rini si co*iiC
- 1actori de risc +e,ai de diverse situaii *articu+are 3n care se a0+/ co*i+u+C
Consi+ierea se adresea7/:
1. P/rini+orO0a.i+ii+or e8tinseO0a.i+ii+or su4stitutive care:
- necesit/ co.*eteneOde*rinderi de 3n,ri6ire a co*ii+or ada*tate noi+or *rinci*ii
*siho*eda,o,ice 3n do.eniuC
- tr/iesc 3n .edii de7avanta6ate, unde se *ractic/ .ode+e de 3n,ri6ire -i cre-tere a
co*ii+or care nu cores*und sau sunt 3n contradicie cu .ode+e+e ,enera+ acce*tate
3n co.unitateC
- constat/ e8istenaOa*ariia unor *ro4+e.e +a nive+u+ 0a.i+iei care a0ectea7/
de7vo+tarea nor.a+/Oar.onioas/ a co*i+u+ui sau 0avori7ea7/ .ani0estarea unor
co.*orta.ente a+e co*ii+or ce *un 3n *erico+ inte,rarea +or 0a.i+ia+3, socia+/,
-co+ar/, *ro0esiona+/.
2. @iitori+or */rini care doresc s/ se 0or.e7e 3nainte de na-terea sau ado*ia co*ii+or.
%. Co*ii+or care au *ro4+e.e de de7vo+tare -iOsau di0icu+t/i de inte,rare 3n 0a.i+ie,
-coa+/ sau 3n co+ectivitatea 3n care tr/iesc.
)sistenii socia+i de +a nive+ +oca+ 3n activitatea de consi+iere se adresea7/ c+ieni+or
care *rovin 3n s*ecia+ din ur./toare+e cate,orii de 0a.i+ii care *re7int/ risc ridicat de
se*arare a co*ii+or:
- 0a.i+ii 0/r/ +ocuinaC
- 0a.i+ii cu venituri 0oarte .ici care 4ene0icia7/ de a6utoare socia+eC
- 0a.i+ii 3n care un */rinte sau a.4ii sunt -o.eriC
- 0a.i+ii care -i-au a4andonat sau instituiona+i7at co*iiiC
- 0a.i+ii 3n care un */rinte sau a.4ii sunt 3n 3nchisoareC
- 0a.i+ii 3n care e8ist/ *ersoane care su0er/ de 4o+i *sihice ,rave sau croniceC
- 0a.i+ii 3n care unu+ sau a.4ii */rini su0er/ de 4o+i so.atice ,rave sau croniceC
- 0a.i+ii 3n care e8ist/ co*ii n/scui din c/s/torii di0eriteC
- 0a.i+ii .ono*arenta+eC
20'
- 0a.i+ii 3n care se consu./ a+coo+, dro,uriC
- 0a.i+ii 3n care unu+ sau a.4ii */rini au decedatC
- 0a.i+ii 3n care se *ractic/ *rostituiaC
- 0a.i+ii care res*in, .a.e+e .inoreC
- 0a.i+ii 3n care unu+ sau a.4ii */rini sunt ana+0a4eiC
- 0a.i+ii 3n care se *ractic/ vio+ena, 0u,a de acas/C
- 0a.i+ii 3n care unu+ sau a.4ii */rini .uncesc 3n str/in/tateC
- 0a.i+ii 3n care se *ractic/ cer-etoriaC
- 0a.i+ii 3n divorC
- 0a.i+ii 3n care unu+ sau .ai .u+i co*ii au a4andonat -coa+aC
- 0a.i+ii 3n care e8ist/ co*ii cu 0recvente *ro4+e.e de s/n/tate sau cu *ro4+e.e
*sihiceC
- 0a.i+ii care au co*ii cu *ro4+e.e de co.*orta.entC
- 0a.i+ii care ne,+i6ea7/ i,iena, s/n/tatea -i educaia co*i+u+uiC
- 0a.i+ii 3n care e8ist/ a4u7 0i7ic, e.oiona+ -i se8ua+.
)ctivit/i+e consi+ieri+or se vor 0oca+i7a *e:
- consi+ierea */rini+or *entru de*/-irea unor situaii de di0icu+tate Adivor,
*ierderea +ocu+ui de .unc/, con0+icte intra0a.i+ia+e, 4o+i cronice, decesu+ unuia
dintre soi, etc.B care *un 3n *erico+ de7vo+tarea co*ii+or sau care ,enerea7/
riscuri de se*arare a co*ii+or de .ediu+ +or 0a.i+ia+C
- in0or.area */rini+or 3n vederea aco*eririi nevoi+or co*ii+orC
- conso+idarea a4i+it/i+or -i cuno-tine+or */rini+or *rivind 3n,ri6irea -i educarea
co*i+u+uiC
- s*ri6inirea -i consi+ierea co*ii+or care au di0icu+t/i de de7vo+tare -iOsau inte,rare
3n 0a.i+ie, -coa+/, ,ru*uri socio-*ro0esiona+e.
Printre servicii+e *ri.are .enionate 3n +e,is+aia din do.eniu sunt *rev/7ute -i
Centrele de consiliere yi sprijin pentru prin(i yi copii. 1/c2nd *arte din cate,oria
servicii+or *ri.are, ast0e+ de centre *ot 0i in0iinate +a nive+u+ co.unit/i+or 3n 0uncie de
*ro4+e.e+e socia+e cu care se con0runt/ aceste co.unit/i. )sistentu+ socia+ de +a nive+u+
acestor centre rea+i7ea7/ *entru co*i+ -i 0a.i+ie ur./toare+e activit/i:
a. asistena juridico-administrativC aceasta se rea+i7ea7/ cu co+a4orarea activ/ a
c+ientu+ui 3n 0uncie de ,radu+ s/u de autono.ie. )sistentu+ socia+ ana+i7ea7/ situaia
ad.inistrativ/ a c+ientu+ui, 3+ in0or.ea7/ des*re dre*turi+e -i o4+i,aii+e sa+e, 3i e8*+ic/
20(
natura docu.ente+or ad.inistrative de care are nevoie Aacte de stare civi+/, adeverine,
certi0icate, atestateB, 3i e8*+ic/ *roceduri+e ad.inistrative, 3+ a6ut/ *e c+ient s/ 3-i
ad.inistre7e docu.ente+e -i 3+ orientea7/ s*re servicii s*ecia+i7ate.
4. asistena pentru obinerea prestaiilor A4ene0icii 3n 4ani: a+ocaii, venitu+ .ini.
,arantat, a+te a6utoare 0inanciareB: asistentu+ socia+ in0or.ea7/ c+ientu+ des*re dre*turi+e
+ui, veri0ic/Oana+i7ea7/ resurse+e acestuia, 3.*reun/ cu c+ientu+ 0ace de.ersuri+e necesare
*entru o4inerea de c2tre acesta a *restaii+or acordate con0or. +e,ii.
c. acompanierea pentru gsirea sau pstrarea unei locuine: asistentu+ socia+ eva+uea7/
di0icu+t/i+e c+ientu+ui, ,radu+ de ur,en/ a+ situaiei sa+e, 3+ in0or.ea7/ *e c+ient asu*ra
dre*turi+or -i o4+i,aii+or sa+e, asu*ra de.ersuri+or *e care tre4uie s/ +e rea+i7e7e, asu*ra
*roceduri+or necesare, *re,/te-te c+ientu+ *entru ca7u+ 3n care este nevoie de schi.4area
cadru+ui s/u de via/.
d. susinerea demersurilor de #re%integrare colar i profesional: asistentu+ socia+ ine
sea.a de a-te*t/ri+e -i o*inii+e c+ientu+ui, eva+uea7/ situaia c+ientu+ui din *unct de
vedere -co+ar si *ro0esiona+, identi0ic/ instituii+e +a care *oate a*e+a c+ientu+, s*ri6in/
accesu+ +a structuri de 3nv//.2nt -i cursuri de 0or.are *ro0esiona+/, 3+ aco.*ania7/ *e
c+ient 3n de.ersuri+e sa+e.
e. asistarea mamelor n cadrul maternitilor i spitalelor de pediatrie+ asistentu+ socia+
eva+uea7/ situaia 0a.i+iei, o in0or.ea7/ asu*ra s*ri6inu+ui care 3i *oate 0i acordat,
inter.edia7/ re+aia 0a.i+iei cu instituii+e, autorit/ti, servicii *entru .a./ -i co*i+,
de7vo+tarea unei ree+e de s*ri6in co.unitar *entru */rini -i co*iiC consi+ia7/ 0a.i+ia
asu*ra .oda+it/i+or concrete de s*ri6inire a tinere+or .a.e A3n s*ecia+ a ce+or cu
de*resie *ost-*artu.B: evitarea e8ercit/rii unor *resiuni inuti+e -i a cu+*a4i+i7/rii de c/tre
0a.i+ie, 3.*/rirea 3ntre .e.4rii 0a.i+iei a sarcini+or 7i+nice de 3n,ri6ire a co*i+u+ui,
3ncura6area .a.ei.
0. asistarea clienilor cu dificulti psi)o-sociale persoane cu probleme psi)ologice de
comportament dependente de alcool droguri supuse abuzurilor din partea unor
persoane copii cu risc de separare de familie: )sistentu+ socia+ eva+uea7/ ,radu+ 3n care
re+aii+e inter*ersona+e sau i7o+area *ertur4/ viaa c+ientu+ui, rea+i7ea7/ 3ntrevederi de ti*
*siho-socia+ Aascu+t/, susine, s*ri6in/ c+ientu+ 3n de7vo+tarea de co.*etene socia+eB,
trans.ite in0or.aii asu*ra ,ravit/ii st/rii c+ientu+ui, in0or.ea7/ c+ientu+ asu*ra
dre*turi+or -i *osi4i+it/i+or de s*ri6in *recu. -i a instituii+or co.*etente, consi+ia7/
c+ientu+ 3n ra*ort cu situaia sa actua+/, 0ace un inventar a+ resurse+or *osi4i+e *entru
20&
c+ient, rea+i7ea7/ 3.*reun/ cu c+ientu+ un *roiect de schi.4are a situaiei sa+e de via/,
identi0ic/ o4staco+e+e care *ot 3.*iedica schi.4area, 3+ susine 3n situaii de cri7/,
*ro*une resurse tera*eutice.
CAPITOLUL V
ASPECTE ALE ASISTENEI SOCIALE I CONSILIERII
PERSOANELOR VARSTNICE
20#
5.1. Particularit(ile familiilor cu persoane vrstnice
Studierea 0a.i+iei *rin 0oca+i7area asu*ra 4/tr2ni+or echiva+ea7/ cu a4ordarea
unor *ro4+e.e di0erite 3ntre e+e: studierea *ro4+e.e+or 4/tr2ni+or sin,uri Ace+ .ai des
este vor4a des*re 0e.eiB, viaa 4/tr2ni+or 3n cu*+u, e8*erien/ care este i+ustrat/ de '0T
din nuc+ee+e 0or.ate din 4/tr2ni de *este -ai7eci de ani -i nu .ai .u+t de 12T din cei
care au trecut de *este $0 de ani, re+aii+e 3ntre 0a.i+ii+e co.*use din .ai .u+te ,eneraii
-i *ersoane+e v2rstnice instituiona+i7ate.
Pro4+e.e+e cu*+u+ui de 4/tr2ni sunt .u+ti*+e, dar a4ia de cur2nd au de*/-it F +a
0e+ ca toate *ro4+e.e+e 4/tr2neii F cadru+ *ur asistenia+ -i, ca atare, -i o vi7iune destu+
de standardi7at/ 3n *rivina r/s*unsuri+or. ?n acest sens e8*eriene+e se re0er/ +a a6utoru+
*siho+o,ic o0erit 3n vederea restructur/rii +e,/turi+or de cu*+u du*/ *+ecarea co*ii+or, 3n
.o.entu+ *ension/rii sau 3n ca7u+ 3.4o+n/virii unuia dintre .e.4ri. ?n s02r-it, o atenie
s*ecia+/ tre4uie acordat/ re+aii+or dintre ,eneraii.
Pre+un,irea vieii a adus cu sine 0or.area unor con0i,uraii 0a.i+ia+e co.*+et
necunoscute 3n trecut. ?n ti.* ce, 3n trecut, un nou-n/scut a6un,ea cu ,reu s/--i cunoasc/
toi cei *atru 4unici, a7i, 3n .o.entu+ na-terii unui co*i+, adesea sunt 3n via/ nu nu.ai
cei *atru 4unici, ci -i ce+ *uin doi str/4unici.
O a+t/ situaie co.*+et nou/ este aceea c2nd dou/ ,eneraii din aceea-i 0a.i+ie se
,/sesc 3n ace+a-i ti.* +a v2rsta *ension/rii.
)ceasta 3nsea.n/ c/ s*re o ,eneraie de6a 3n v2rst/ se *ot 3ndre*ta cereri+e de
asisten/ -i de 3n,ri6ire venite de +a ,eneraia *recedent/, u+traocto,enarii -i
u+tranona,enarii a c/ror autono.ie *oate s/ 0i 0ost serios co.*ro.is/.
?n ,enera+, ce+e trei sau *atru ,eneraii nu convieuiesc, dar sunt nu.eroase
cercet/ri care ur./resc s/ evidenie7e 0eno.enu+ Ja*ro*ieriiK, re*re7entat de ace+e
schi.4/ri de re-edin/ care duc +a di.inuarea distanei dintre */rinte+e 4/tr2n -i unu+
dintre co*ii, *2n/ +a .utarea 3n casa acestuia atunci c2nd non-autono.ia 4/tr2nu+ui se
accentuea7/. :e.a 3.*+inirii re+aii+or de-a +un,u+ vieii ,eneraii+or este o te./ care are
nevoie de o atenie s*ecia+/.
:oc.ai *entru c/ i7o+area 4/tr2ni+or *rin s+/4irea +e,/turi+or de 0a.i+ie
se.ni0icative, se dovede-te un stereoti*, sau, *oate, re7u+tatu+ unei vi7iuni .ai *esi.iste,
20$
tre4uie totu-i eva+uate o*erativ consecine+e continuit/ii ra*orturi+or dintre ,eneraii +a
nive+u+ co.*+e8it/ii raiona+e, a+ interde*endenei reci*roce, a+ s*aii+or de autono.ie.
)-adar, -i *entru 4/tr2n a-a cu. se 3nt2.*+/ 3n a+te *erioade a+e vieii
individu+ui, 0a.i+ia *oate deveni un s*ri6in, un conte8t de echi+i4ru -i de7vo+tare dar se
*oate dovedi -i un +oc a+ dis0unciona+it/i+or care a0ectea7/ *e oricare dintre .e.4rii
0a.i+iei.
5.2. Rela(iile socio-afective ntre genera(ii
) 0i 4unic re*re7int/ una dintre ce+e .ai .ari 4ucurii.
unicii din 7iua de a7i 3nde*+inesc ro+uri 0oarte i.*ortante, .ai a+es 3n 0a.i+ii+e
tinereC nu sunt doar cei care *re,/tesc o .2ncare de+icioas/, +e s*un *ove-ti +a cu+care
co*ii+or sau 3i 3.4r/i-ea7/ cu c/+dur/, co*iii continu/ s/ ai4/ nevoie de sta4i+itate, de
ti.* -i de 3n,ri6irea 4unici+or, 3ntr-o +u.e 3n care divoru+, re+aii+e distante 3ntre */rini,
-i cariera acestora *ot a0ecta de7vo+tarea +or.
O .are *arte dintre 0a.i+ii+e conte.*orane sunt .u+t .ai ocu*ate dec2t 3nainte.
C2nd at2t .a.a, c2t -i tat/+ +ucrea7/, 4unicii sunt cei care *ot o0eri co*ii+or ti.*u+ +or,
co.*ania -i s*ri6inu+ at2t de necesare acestora.
5ivoru+ a 3nce*ut s/ 3nse.ne schi.4are, ada*tare *entru co*ii din ce 3n ce .ai
.u+i. Pe *arcursu+ *ri.i+or ani du*/ divoru+ */rini+or, .u+i co*ii au senti.ente
*uternice de tristee, su0er/ de sin,ur/tate -i uneori sunt 0urio-i. P/rinii sunt, 3n .od
o4i-nuit, at2t de i.*+icai 3n *ro*rii+e +or *ro4+e.e cau7ate de schi.4/ri, 3nc2t nu .ai au
ti.* -i r/4dare s/ r/s*und/ a-a cu. tre4uie dorine+or co*ii+or. unicii *ot 0i o surs/
0oarte 4un/ de s*ri6in, un 0e+ de J*ort si,ur *e ti.* de 0urtun/K. Un as*ect esenia+ 3+
constituie 0a*tu+ c/ 4unicii tre4uie s/ evite du*/ divor, s/ 0ac/ co.entarii ne,ative
asu*ra 0ostu+ui ,inereO0ostei nurori. Ei *ot con-tienti7a *ro4+e.e+e *e care +e are cu*+u+,
0/r/ a distru,e i.a,inea co*ii+or des*re */rini. >ai .u+t dec2t at2t, 3si *ot e8*ri.a
dra,osrea -i ,ri6a 0a/ de co*ii, *entru a +e o0eri atenia su*+i.entar/ de care au nevoie.
>u+i dintre 4unicii natura+i sau vitre,i ai co*ii+or din 7i+e+e noastre se a0+/ +a o
distan/ a*recia4i+/ de ace-tia, din *unct de vedere ,eo,ra0ic. E8ist/ di0erite .etode de
co.unicare *entru tot at2t de .u+i 4unici. Une+e cost/ 4ani, a+te+e sunt ,ratis. C/i+e
tradiiona+e de */strare a +e,/turii inc+ud scrisori, te+e0oane -i vi7ite. >ai .u+te 0a.i+ii 3-i
tri.it co*iii +a 4unici o s/*t/.2n/ sau toat/ vacana de var/. )+te+e a+e, s/ *+ece 3ntr-o
20"
vacan/ +a o ca4an/ -i s/ re3nnoade +e,/turi, situaii+e 3n care se reunesc *ersoane+e din
di0erite ,eneraii.
)+i 4unici se 0o+osesc de .i6+oace .oderne, cu. ar 0i casete+e audio sau
ca.ere+e video, ce conin 3nre,istr/ri a+e +or, a+e ne*oi+or -i ast0e+ se *ot si.i a+/turi,
chiar dac/ se a0+/ +a .are distan/ unii de a+ii. Indi0erent de .oda+it/i+e 0o+osite *entru a
*/stra re+aii+e 3ntre ,eneraii a*ro*ierea este at2t 3n 0o+osu+ ce+or tineri, c2t -i a+ ce+or
v2rstnici. :i.*u+ *etrecut de 4unici cu 0iecare ne*ot 3n *arte este s*ecia+. :i.*u+ dedicat
activit/i+or *otrivite v2rstei co*i+u+ui 0or.ea7/ a.intiri ce r/.2n *entru 3ntrea,a via/.
Pentru cei care nu +ocuiesc a*roa*e de ne*oii +or distana *oate 0i o *iedic/ *entru o
a*ro*iere constant/. Chiar -i .o.ente+e scurte 3n care citi. unui co*i+ sau 3n care ne
*+i.4/. cu e+ *ot constitui c+i*e de 3.*+inire su0+eteasc/.
1a*tu+ c/ e8ist/ un adu+t care, 3ntr-adev/r, 3+ ascu+t/, *er.ite co*i+u+ui s/--i
0or.e7e 3ncrederea 3n sine. Se deschide o *oart/ de co.unicare *entru co*i+, atunci c2nd
e8ist/ cineva care este *reocu*at de toat/ activitatea sa, care este interesat de *+anuri+e
sa+e. Pentru e+ este i.*ortant s/ con-tienti7e7e e8istena cuiva, care-+ *oate s0/tui 3n
.o.ente+e i.*ortante, .ai a+es c2nd tre4uie s/ ia deci7ii.
Co.*ania 4unici+or nu 3nsea.n/ doar +ocuri+e s*ecia+e 3n care sunt du-i ne*oii
sau +ucruri+e s*ecia+e *e care 4unicii +e 0ac *entru ei, dar -i *erioade ca+.e, de +ini-te
c2nd a 0i 3.*reun/ 3n viaa de 7i cu 7i este 0oarte i.*ortant. 5e aceea este reco.anda4i+
ca cei .ici s/--i ur.e7e 4unicii 3n ,r/din/, 3n 4uc/t/rie sau +a cu.*/r/turi.
Pe de a+t/ *arte, co*iii o4in sta4i+itate -i si,uran/, cunosc2nd 0a*tu+ c/ a*arin
unei 0a.i+ii e8tinse, cu o istorie s*ecia+/. Gi e uti+ ca 4unicii s/ +e 3.*art/ ce+or .ici
*ove-ti des*re trecut, des*re str/-str/4unici, .ai a+es dac/ e+e *ot re0+ecta 3ntr-o oarecare
./sur/ *ersona+itatea ce+or care nu .ai sunt. E 4ine ca tradiii+e 0a.i+iei s/ nu 0ie uitate,
iar co*iii s/ 0ie */rta-i +a *re,/tirea diverse+or 0e+uri de .2ncare, s*eci0ice anu.itor
s/r4/tori.
Uneori co*iii se te. s/ devin/ adu+i, *entru c/ 3i v/d *e cei .ai 3n v2rst/ ca ei
ne0ericii. 5e aceea, e 4ine ca ei s/ 0ie 3ncon6urai de oa.eni care a4ordea7/ viaa 3ntr-un
.od o*ti.ist -i +e o0er/ o i.a,ine *o7itiv/ des*re viitorC adic/, de 4unici ca*a4i+i s/ +e
trans.it/ nu.ai +ucruri 4une. Un a+t as*ect interesant este ace+a c/ 4unicii nu tre4uie s/
traverse7e stresu+ 7i+nic *e care-+ 3n0runt/ */rinii -i de aceea co*iii *ot s/ de*/-easc/
situaii+e di0ici+e create +a -coa+/ sau 3n a+te conte8te, u72nd de 3ne+e*ciunea, s*ri6inu+ -i
3ne+e,erea +or.
210
Orice .o.ent cu 4unicii contea7/d Iar *entru ei, ne*oii sunt +a 0e+ de i.*ortani.
5e aceea, este uti+ ca orice 4unic sa-i 3ne+ea,/. Prietenii sunt esenia+i *entru ado+esceni
-i *reado+esceni -i, 3n consecin/, 4unicii tre4uie s/ -tie nu.e+e acestora -i .otive+e
*entru care sunt *rietenii ne*oi+or +or. 5ac/ +ocuiesc 3n a*ro*iere *ot s/-i invite +a .as/
sau s/ .ear,/ cu toii 3n e8cursie.
5e ase.enea, 4unicii ar *utea s/--i dovedeasc/ intresesu+ *entru ,ru*u+ .u7ica+
0avorit a+ ne*oi+or, *entru s*ortu+ *racticat de ace-ia sau de ho44y-uri+e +or. ?i *ot 3nsoii
+a diverse Js*ectaco+eK sau J.eciuriK i.*ortante -i 3n 0e+u+ acesta e0ortu+ co*ii+or va 0i
a*reciat, iar ei se vor si.i 3ncura6ai 3n ceea ce 0ac. !u tre4uie nea*/rat ca 4unicii s/
3ntre4e dac/ au 3nvins sau dac/ au reu-it 3n ceea ce -i-au *ro*us, ci doar s/ devin/ curio-i
0a/ de +ucruri+e noi 3nv/ate, 0a/ de ceea ce 3i *asionea7/ *e ei. !e*oii au nevoie de
s*ri6in -i nu tre4uie s/ si.t/ c/ sunt *uternic va+ori7ai doar dac/ o4in *er0or.ane
re.arca4i+e.
Ce se ntmpl ns cnd bunicii i asum rolul de prini ai nepoilor lor0
Pentru ei 3nsea.n/ un e0ort de a se ada*ta acestor atri4uii -i re*re7int/ .u+te
.odi0ic/ri 3n or,ani7area vieii, de +a 4u,etu+ 0a.i+iei +a schi.4area carierei, chiar
.odi0ic/ri a+e +ocuinei -i schi.4/ri a+e sti+u+ui de via/. ;a cei i.*+icai 3n cre-terea
ne*oi+or se 3nre,istrea7/ un si. a+ res*onsa4i+it/ii 0oarte ridicat. >ar,aret Mendre< de
+a Universitatea >ia.i, din Ohio a intervievat 11' 4unuci, a0+ai 3n aceast/ situaie.
>a6oritatea 3n,ri6eau doar de un ne*ot, dar erau c2iva care aveau ,ri6/ chiar de ( ne*oi.
Cercetarea a avut 3n vedere a*roa*e nu.ai 4unicue+e. Mendre< a identi0icat % ti*uri de
4unici:
4unici care aveau ,ri6/ 7i+nic de ne*oi, *e o *erioad/ e8tins/C
4unici care +ocuiau cu ne*oii, care aveau 3n 3n,ri6ire un ne*ot, dar nu deineau
custodia +e,a+/ a acestuiaC
4unici care o4inuser/ res*onsa4i+itatea +e,a+/ 0a/ de ne*otu+ +or.
Studiu+ a desco*erit c/ 4unicii aveau ,ri6/, 3n .ai .u+te situaii de co*i+u+ 0iicei
+or, dec3t cei a+ 0iu+ui, .ai a+es 3n situaii+e de custodie +e,a+/. unicii din *ri.a cate,orie
3n,ri6eau 3n s*ecia+ 4e4e+u-i, iar cei+a+i F co*ii *2n/ +a 1' ani. :oate ce+e trei ,ru*uri au
*reci7at c/ toat/ aceast/ situaie +e-a a0ectat sti+u+ de via/, *rietenii+e, 0a.i+ia -i c/snicia.
)*roa*e trei s0erturi dintre ei au enunat schi.4/ri .a6ore 3n *+anuri+e -i o4iceiuri+e +or
7i+nice. )-a cu. era de a-te*tat, 4unicii care aveau custodia tota+/ asu*ra ne*oi+or au
211
indicat ce+e .ai i.*ortante schi.4/ri, iar .ai .u+t de 6u./tate F a*roa*e dou/ trei.i F
au ra*ortat *re7ena unui si. a+ res*onsa4i+it/ii .u+t .ai ridicat, datorit/ 0a*tu+ui c/
3n,ri6esc ne*otu+One*oii.
Mendre< a a0+at c/ .otive+e *entru care ne*oii se a0+/ doar cu 4unicii varia7/ 3n
0uncie de ti*u+ de 3n,ri6ire acordat. >are *arte dintre cei din *ri.a cato,orie au invocat
*ro,ra.u+ 3nc/rcat a+ .a.ei co*i+u+ui, 3n vre.e ce 4unicii din a treia cate,orie s-au
re0erit +a *ro4+e.e+e e.oiona+e a+e .a.ei. )6utoru+ 0inanciar a 0ost ce+ .ai des 3nt2+nit
o0erit de cei care +ocuiau cu ne*otu+.
?n ,enera+ a*roa*e dou/ trei.i dintre 4unici -i-au o0erit a6utoru+. unicii din a
doua cate,orie au ,ri6/ de co*ii, chiar dac/ */rinii acestuia sunt a*i s/ rea+i7e7e acest
+ucru. 5e aceea, 0a*tu+ c/ ei dein autoritatea +e,a+/ asu*ra co*i+u+ui, 3i deter.in/ *e
4unicii a0+ai 3n aceast/ situaie s/ 0ie .ai tensionai dec2t ce+e+a+te dou/ ti*uri.
Oricu., ace-tia au *re0erat un ast0e+ de aran6a.ent in0or.a+, *entru c/ o4inerea
custodiei +e,a+e a+e co*i+u+ui ar 3nse.na ad.iterea 0a*tu+ui c/ *ro*riu+ +or co*i+ este un
*/rinte ne*otrivit, ceea ce ar i.*+ica *ro4+e.e de ti* e.oiona+ 0oarte *uternice. )utoru+
studiu+ui a o4servat c/ toi 4unicii, indi0erent de ti*u+ c/ruia a*arin, sunt dornici s/ o0ere
ne*oi+or +or un .ediu 0a.i+ia+ sta4i+.
5intre toi cei .enionai, se *are c/ cei din *ri.a cate,orie sunt cei care de0inesc
ce+ .ai 4ine din *unct de vedere socia+ noiunea de J4unicK. 5ar 3n toate situaii+e ei au
nevoie de un s*ri6in -i o 3ncura6are su*+i.entar/ din *artea ce+or+a+i .e.4rii ai 0a.i+iei.
Un su4iect at2t de 0ascinant ca ce+ re0eritor +a 0a.i+ie, +a re+aii+e dintre .e.4rii
s/i nu *oate s/ nu cu*rind/ -i i.a,inea 4unici+or. ?n ti.*, 0iecare dintre noi t2n6e-te du*/
.o.ente+e 3n care toat/ 0a.i+ia era 3.*reun/.
Moartea unuia dintre membrii familiei *oate duce +a distru,erea .ode+e+or de
via/ *entru 0oarte .u+t/ vre.e. E8ist/, de a+t0e+, un nu./r de 0actori, care deter.in/
aceste consecine ne0aste a+e .orii, inc+u72nd:
"oartea unui membru al familiei influieneaz solodaritatea familiei. 5atorit/
0a*tu+ui c/ 0a.i+ii+e devin .ai .o4i+e, at2t din *unct de vedere ,eo,ra0ic, c2t -i
socia+, 3n .u+te ca7uri ,eneraia 4unici+or este cea care o0er/ cheia +e,/turi+or
0a.i+ia+e. ?n casa acestora se reunesc toi, 3n vacaneC s*ri6inirea +or *er.anent/
constituie 4a7a re3nnod/rii re+aii+or dintre 0rai, .ai a+es 3n ca7u+ ce+or care au
*/r/sit +ocuri+e nata+e. Odat/ cu .oartea 4unici+or, aceste +e,/turi cu ./tu-i+e,
212
unchii -i cu verii su0er/ .ari .odi0ic/ri, 0iind de ce+e .ai .u+te ori in0+uienate
ne,ativ, .ai a+es 3n ca7u+ 3n care a*ar diver,ene *e .ar,inea .o-tenirii.
Cum mor membrii familiei i modelul de asisten familial n procesul de
dispariie a lor. )nu.ite decese, cu. ar 0i ce+e *rovocate de suicid, *ot 0i e8tre.
de sti,.ati7ante *entru .e.4rii 0a.i+iei. ?n a+te situaii, cu. ar 0i 3n,ri6irea ce+or
a0+ai 3n su0erin/, *re+uarea *overii 3n,ri6irii */rinte+ui doar de c/tre unu+ dintre
0rai *ot deter.ina atitudini osti+e 3n s2nu+ 0a.i+iei.
>oartea unuia dintre soi sau destr/.area unei c/snicii sau a unei re+aii de +un,/
durat/ are e0ecte dureroase. 1iecare *ersoan/ 3-i e8*ri./ su0erina di0erit.
S*ecia+i-tii au caracteri7at cinci stadii de evo+uie a ce+or ce *ierd, *rin deces o
*ersoan/ dra,/. )cestea sunt descrise 3n +inii ,enera+e. E *osi4i+ ca e+e s/ nu 0ie ur.ate
cu e8actitate. Se *oate ca cineva s/ re*ete ace+ea-i stadiu A3n sensu+ c/ situaii F *recu.
,/sirea unui o4iect dra, ce+ui *ierdut F *oate deter.ina inducerea unei st/ri e8tre. de
ne,ative -i 3ntoarcerea +a stadiu de su0erin/ *ro0und/B.
3. >egarea = stadiul G>u nu mieC
?n aceast/ 0a7/ individu+ este *+in de ne3ncredere -i ne,are. 5ac/ *arteneru+ a .urit,
ce+ r/.as 3n via/ 3nc/ se a-tea*t/ sa-+ vad/ venind.
7. Aurie-resentiment = stadiul G*e ce mie0C
1uria asu*ra situaiei, *arteneru+ui sau a a+tcuiva. Ce+ r/.as 3n via/ este 0urios *e
a+ii *entru ceea ce i s-a 3nt2.*+at -i *entru durerea cau7at/. E *osi4i+ s/ 0ie 0urios -i *e
*arteneru+ decedat, *entru c/ a .urit.
8. (cordul = stadiul G*ac eu fac asta. 1u faci astaC
Se 3ncearc/ ne,ocierea schi.4/rii situaiei. 5ac/ s-a *ierdut sou+Osoia se dore-te
sta4i+irea unui acord cu 5u.ne7eu: J@oi deveni .ai 4unO4un/, dac/ .i-+ aduci 3na*oiK.
H. *epresia = stadiul GC)iar s-a ntmplatC
Ce+ a0+at 3n su0erin/ rea+i7ea7/ c/ ni.ic nu se va schi.4a. Con-tienti7area situaiei
atra,e du*/ sine de*resia, 3n ce+e .ai .u+te ca7uri. E o *erioad/ 3n care *ersoana
res*ectiv/ este a4sor4it/ de o stare de durere t/cut/.
4. (cceptarea = stadiul G(sta este...C
>o.entu+ 3n care ce+ r/.as 3n via/ 3ne+e,e c/ tre4uie s/--i continuie dru.u+.
>oartea este o rea+itare *e care co*iii, ca -i adu+ii, *ot 3nv/a s/ o 3n0runte. P/rinii *ot
3nce*e s/ a4orde7e .oartea ca *arte a vieii de 7i cu 7i, chiar 3nainte de a*ariia unui
21%
ast0e+ de eveni.ent 3n cadru+ 0a.i+iei. O *+ant/ sau o *as/re .oart/ constituie un
.o.ent *otrivit a+ deschiderii unei conversaii *e aceast/ te./.
5.3. Efecte psihosociale ale institu(ionalizrii
Cre-terea nu./ru+ui de *ersoane v2rstnice a dus -i +a cre-terea nu./ru+ui ce+or
care necesit/ asisten/ -i *rotecie, 3n cadru+ unor instituii s*ecia+i7ate, .ai a+es ce+e
structurate *e asistena .edico-socia+/, *ro4+e.e+e acute, *ur .edica+e, re7o+v2ndu-se
*rin reeaua de asisten/ .edica+/ o4i-nuit/.
Pro4+e.atica v2rstnicu+ui, *rin di.ensiuni -i va+ori, 3n trecut, se a0+a 3n ,ri6a
0a.i+iei, 3n societatea .odern/ se i.*une, 3ns/, intervenia statu+ui. Societatea a creat o
reea de instituii s*ecia+i7ate de asisten/ .edica+/ -i ocrotire socia+/, varia4i+/ de +a o
ar/ +a a+ta, 3n ra*ort cu unii 0actori ca: *onderea *o*u+aiei v2rstnice, resurse+e
econo.ice etc.
Cu toate e0orturi+e de a *ro.ova o +on,evitate activ/, de a .enine inde*endena
4io+o,ic/ -i socia+/, */strarea inte,r/rii socia+e, .eninerea 3n .ediu+ 0a.i+ia+, o anu.it/
*arte a *ersoane+or v2rstnice au nevoie, 3n u+ti.a *arte a vieii, de asisten/ or,ani7at/ 3n
instituii de *ro0i+, ca ./sur/ *rotectoare *entru v2rstnic -i, totodat/, de s*ri6inire a
0a.i+ii+or 0/r/ condiii de 3n,ri6ire -i asisten/ a v2rstnicu+ui. Este vor4a, 3n s*ecia+, de
*ersoane a0ectate de un *roces de de,radare so.atic/ -i *sihic/ *ro,resiv/ -i ireversi4i+/,
*roces care se 3ntinde 3n .u+te ca7uri *e .ai .u+i ani.
Pro4+e.a instituiona+i7/rii nu se *une nu.ai *entru 4/tr2nii care tr/iesc sin,uri,
dar -i *entru cei cu 0a.i+ie: c/deri+e re*etate -i sindro.u+ de i.o4i+i7are, 0ractura de co+
0e.ura+, de.ene+e, incontinene+e, toate aceste nevoi duc +a instituiona+i7are. !u.ai o
*arte din 0a.i+ii 3-i asu./ sarcina de 3n,ri6ire +a do.ici+iu a 4/tr2ni+or a0+ai 3n aceste
situaii. :endina ,enera+/ este aceea de a 3ncura6a -i s*ri6ini aceste 0a.i+ii care--i *reiau
3n sarcin/ 4/tr2nii. E8ist/ o*inii re+ative +a instituiona+i7are care consider/ c/ aceasta nu
este dec2t o 0or./ .ascat/ de i7o+are a 4/tr2nu+ui, *e care o *ro.ovea7/ 0a.i+ia -i
societatea. !ecesitatea unei asistene *e ter.en +un, nu contravine 3n nici un 0e+
*rinci*iu+ui su4+iniat *este tot de r/.2nere a 4/tr2nu+ui 3n .ediu+ s/u 0a.i+ia+, natura+.
Cu c2t r/.2nerea 3n 0a.i+ie a v2rstnicu+ui este, *entru o *arte a 4/tr2ni+or
de*endeni, un idea+ 0ru.os, instituiona+i7area devine o necesitate. Ea *oate 3nse.na
i7o+are nese.ni0icativ/, dar nu.ai *entru o *arte a 4/tr2ni+or neinstituiona+i7a4i+i,
21'
co.*ati4i+/ cu r/.2nerea 3n .ediu+ 0a.i+ia+, dar care sunt instituiona+i7ai cu u-urin/
de c/tre *ro*ria 0a.i+ie, din co.oditate -i ca ur.are a sc/derii a0ectivit/ii din 0a.i+ie,
3nt2+nit/ .ai a+es 3n .ediu+ ur4an.
?n ceea ce *rive-te tendine+e 0a.i+iei de a 0ora instituiona+i7area, e8*+icaii+e se
re,/sesc 3n ur./toare+e:
- de ordin o4iectiv: di0icu+tatea 0a.i+iei adu+te de a se ocu*a de 3n,ri6irea a dou/-trei
,eneraii A*ro*rii co*ii, 4unici -i uneori str/4uniciB, restr2n,erea condiii+or de +ocuit 3n
noi+e .edii ur4ane, deteriorarea 0i7ic/ -i *sihic/ a 4/tr2ni+or care au nevoie de 3n,ri6ire -i
su*rave,here *er.anent/C
- de ordin su4iectiv: re+a8area +e,/turi+or *arenta+e, tendina tineri+or de a uita datorii+e
*e care +e au 0a/ de v2rstnicii +or, o anu.it/ *siho+o,ie individua+ist/, *ra,.atic/, care
res*in,e as*ecte+e triste a+e vieii ca 4/tr2neea, inva+iditatea, .oartea.
Ce+e .ai .u+te *ro4+e.e socia+e +e ridic/ 4/tr2nu+ sin,ur -i cu*+u+ de 4/tr2ni.
)ici se nasc *ro4+e.e de 3ntreinere a ,os*od/riei, de 3n,ri6ire .edica+/ -i de 3n,ri6ire
*ersona+/, care cresc *e ./sur/ ce se 3naintea7/ 3n v2rst/, sau se ivesc a,rav/ri a+e
4o+i+or cronice. )t2t 3n .ediu+ ur4an, c2t -i 3n ce+ rura+, 3n ca7u+ 3n care 4/tr2nii tr/iesc 3n
cadru+ 0a.i+ii+or, se ridic/ *ro4+e.e de re+aii 3ntre ,eneraii, ca ur.are a conce*ii+or
di0erite des*re via/. Uneori, cau7a con0+icte+or *oate 0i ,/sit/ -i 3n s*aiu+ restr2ns de
care dis*une t2n/ra 0a.i+ie, 3n care rareori se ,/se-te o ca.er/ se*arat/ *entru 4/tr2ni,
iar a+teori intervine +i*sa unei *ersoane care s/ *oat/ 3n,ri6i 4/tr2nu+ 4o+nav.
!e3ne+e,eri+e, 3n une+e ca7uri, *ot .er,e *2n/ +a a.eninarea cu destr/.area tinerei
0a.i+ii sau +a ./sura e8tre./, ca 4/tr2nu+ s/ 0ie scos din 0a.i+ie -i internat 3ntr-o
instituie de asisten/ socia+/.
5eci7ia de instituiona+i7are este un act de .are r/s*undere. 1actorii care o iau
sunt:
- familia, *entru cei care au 0a.i+ie, av2nd sau nu acordu+ v2rstnicu+uiC
- vrstnicul nsui dac/ este con-tient, r/.as 0/r/ 0a.i+ie -i uneori av2nd 0a.i+ie cu care,
3ns/, se a0+/ 3n re+aii distanteC
- medicul serviciile publice de asisten social autoritile comunitare. >edicu+ este
ce+ care reco.and/ *+asa.entu+ 3ntr-o ast0e+ de instituie, e+ 0iind ce+ care eva+uea7/
starea 0i7ic/ -i so.atic/, ,radu+ de autono.ie.
Internarea 3ntr-o unitate de ocrotire socia+/, *e ter.en +un,, *ractic *2n/ +a
s02r-itu+ vieii, se 0ace *entru *ersoane+e *rovenind de +a do.ici+iu, .ai rar *entru
21(
*ersoane care au 0ost internate 3n s*ita+e -i au devenit irecu*era4i+e. )d.iterea
v2rstnicu+ui 3ntr-o ast0e+ de instituie 3nsea.n/ o *rivaiune .u+ti*+/, a+e c/rei e0ecte
ne,ative *rivind s/n/tatea *sihic/ -i so.atic/ a acesteia tre4uie neutra+i7ate.
Internarea 3nsea.n/:
- privare fizic - ori7ontu+ *ersoanei restr2n,2ndu-se, circu+aia, dac/ este *osi4i+/,
+i.it2ndu-se 3n incinta instituieiC
- privare informaional - care *oate 0avori7a re,resiunea -i retra,erea 3n sine, i7o+area -i
de*resia. Privarea in0or.aiona+/ *oate 0i co.4/tut/ *rin a.ena6/ri si.*+e care 0ac ca
*ersoana v2rstnic/ s/ */stre7e contacte+e socia+e, cu+tura+e cu +u.ea din a0ar/.
Senti.entu+ de inuti+itate socia+/, *ierderea sti.ei de sine *ot 0i neutra+i7ate *rin
or,ani7area de activit/i -i ocu*aii con0or. .etodo+o,iei er,otera*iei -tiini0ice.
- privarea afectiv - care a*as/ v2rstnicu+ din c/.in are ur./toare+e re.edii: educaie
*siho+o,ic/ cores*un7/toare a *ersona+u+ui *e +inia do42ndirii 3ne+e,erii, 4+2ndeii -i
tactu+ui 3n co.*ortare, a res*ectu+ui de.nit/ii -i inte+i,enei *ersoanei de v2rsta a III-a.
?n aceste ca7uri *ersona+u+ tre4uie s/ su4stituie ro+u+ 0a.i+iei.
?n u+ti.u+ ti.*, interesu+ asu*ra acestei cate,orii de *o*u+aie -i susinerea
e0ectiv/ a acesteia a 0ost e8tins +a nive+u+ or,ani7aii+or non,uverna.enta+e -i 0undaii+or,
cu sco*u+ at2t de a u-ura *restaia statu+ui c2t -i de a o 3.4o,/i.
)ciuni+e, 0or.e+e -i *restaii+e, *e +inia asistenei socia+e, care se acord/ ce+or
v2rstnici, a c/ror situaie rec+a./ 0or.e s*ecia+e de ocrotire, sunt ocrotite cu *rec/dere,
*entru s*ri6inirea de*oneni+or socia+i A*ersoane +i*site de venituri -i de susin/toriB, a
ce+or cu venituri insu0iciente -i 0/r/ 0a.i+ii sau a 4o+navi+or cronici care nu *ot 0i 3n,ri6ii
3n 0a.i+ie.
>oda+it/i+e de acionare *entru *revenirea anu.itor *ro4+e.e a+e 4/tr2ni+or, 3n
sco*u+ evit/rii situaiei de a 0i instituiona+i7ai sau *entru so+uionarea ce+or a c/ror
a*ariie nu a *utut 0i 3.*iedicat/, sunt:
- *revenirea *ro4+e.e+or individua+e 3nc/ din s*ita+, din .o.entu+ 3n care cronicitatea
4o+ii este con0ir.at/,
- .eninerea unui echi+i4ru nor.a+ 3n 0a.i+ieC
- 0a.i+ia care-+ *ri.e-te tre4uie s/-i asi,ure condiii *entru a.e+iorareC
- este necesar s/ se duc/ o aciune de *revenire a rec/deri+or -i a,rav/ri+or *e *+an
.edica+, s/ se 0ac/ contro+ .edica+ *eriodic -i s/ se res*ecte indicaii+e .edica+eC
21&
- 0a.i+ia, 3n 0uncie de starea socia+/, tre4uie a6utat/ *entru a 0i 3n ./sur/ s/ cree7e
condiii c2t .ai 4une *ersoanei care a devenit de*endent/ tota+ sau *aria+C
Este unani. recunoscut c/ internarea 3ntr-o instituie *entru 4/tr2ni, deter.in/
3ntotdeauna - chiar dac/ uneori este .ai *uin evident/ - o trau./ i.*ortant/, deoarece
co.*ort/ o schi.4are radica+/ de via/, o renunare de0initiv/ +a anu.ite de*rinderi -i
o4iceiuri, de care, odat/ cu trecerea ani+or, v2rstnicu+ se si.te din ce 3n ce .ai +e,at.
/tr2nu+ trece de +a o via/ *ersona+/ or,ani7at/ du*/ anu.ite necesit/i, +a o
via/ 3n co.un cu ni-te str/ini, constr2ns +a un *ro,ra. -i re,i. a+i.entar di0erit, o4+i,at
+a res*ectarea unor re,u+i necesare 3ntr-o instituie, *rivat de *ro*ria inti.itate, e+i4erat
de orice o4+i,aii -i res*onsa4i+it/i 0a.i+ia+e.
Stresu+ui intern/rii i se adau,/ -i senti.entu+ de */r/sire -i sin,ur/tate, de i7o+are
-i *ierderea identit/ii, a.*+i0icat *rin +i*sa de 3ne+e,ere -i atitudinea su*er0icia+/ a
*ersoane+or de toate cate,orii+e din aceste unit/i. /tr2nu+ se autoi7o+ea7/, se retra,e 3n
sine, iar ne.u+u.irea se .ani0est/ 3n ra*ort direct cu te.*era.entu+ 0iec/ruia: t/cere
osti+/, irasci4i+itate crescut/, rese.nare sau a*atie 4o+n/vicioas/. ?n ase.enea situaii
ca*acitatea de ada*tare a 4/tr2ni+or, di.inuat/ *rin 3.4/tr2nire, este *us/ +a 3ncercare,
de*/-ind -i a+ter2nd uneori ireversi4i+ echi+i4ru+ socio-*sihoso.atic a+ acestora.
Une+e cercet/ri e0ectuate 3n c/.ine de 4/tr2ni au de.onstrat c/ v2rstnici a*reciai
ca irasci4i+i se deta-ea7/ net *rintr-o atitudine osti+/ 0a/ de acce*tarea vieii 3n co+ectiv,
0iind 0recvent *reocu*ai de .odu+ 3n care o *ot schi.4a. Hru*u+ a*atici+or 3ncearc/ s/ se
inte,re7e +a viaa de instituie, *rintr-o autono.ie *ersistent/, .ani0estat/, 3n ,enera+,
*rin indi0eren/. 5orina de a */r/si instituia nu core+ea7/ inte,ra+ cu tr/s/turi+e de
te.*era.ent ci cu .otivu+ intern/rii, cercet/ri+e de.onstr2nd c/ *este $0T din 4/tr2nii
care s-au internat sunt +i*sii de 0a.i+ie -i *osi4i+it/i .ateria+e de trai. Pentru aceast/
cate,orie instituiona+i7area a 0ost sin,ura re7o+vare a continu/rii e8istenei. H2ndu+ -
chiar e8*ri.at - de a */r/si unitatea r/.2ne +a acest ,ru* doar o reacie de te.*era.ent,
*entru c/ nu *oate 0i *ractic rea+i7a4i+, iar 4/tr2nii sunt con-tieni de acest +ucru. Se -tie
c/ e8ist/ o +e,/tur/ str2ns/ 3ntre o*inii -i atitudini, *ri.e+e condiion2ndu-+e *e ce+e din
ur./. ;a aceste *ersoane de v2rsta a III-a se .ai ana+i7ea7/ -i atitudinea 0a/ de .ediu+
3ncon6ur/tor, -i aceasta *rin trei indicatori:
- conservatoris.u+C
- *o7iia -i rece*tivitatea 0a/ de nout/iC
- *o7iia 0or.a+/ Aado*t/ atitudini 0/r/ convin,eri *ersona+e -i 0/r/ s/ +i se e8*+iceB.
21#
5e ase.enea, +a *ersoane+e v2rstnice se .ai ana+i7ea7/ -i atitudinea 0a/ de
,eneraia t2n/r/:
- atitudine *o7itiv/ - de 3ne+e,ere -i chiar ad.irativ/ 0a/ de tineretC
- atitudine ne,ativ/ - de *er.anent/ re*ro4are -i critic/C
- indi0erent/ - de de7interes 0a/ de aceast/ *ro4+e./.
;a 4/tr2nu+ instituiona+i7at se constat/ interes nu.ai 0a/ de *ro*ria *ersoan/.
Reacii+e de te.*era.ent a+e 4/tr2nu+ui internat continu/ s/ 0ie, 3n ,enera+, 3n
concordan/ cu *rinci*a+e+e tr/s/turi te.*era.enta+e care +-au diri6at toat/ viaa -i care +-
au in0+uenat 3n 0or.area *ersona+it/ii sa+e.
5.4. Rolul asistentului social n cminele pentru vrstnici
O surs/ i.*ortant/ de s*ri6in, 3n s*ecia+ aco+o unde surse+e in0or.a+e A0a.i+ia,
*rietenii, co+e,ii, vecinii etc.B nu e8ist/ sau nu sunt su0icient .o4i+i7ate, servicii+e de
asisten/ socia+/ devin e8tre. de i.*ortante -i necesare *entru *revenirea a*ariiei
dis0uncii+or -i inte,rarea socia+/ a *ersoanei a0+ate 3n di0icu+tate. ?n cadru+ acestor
servicii, re+aii+e su*ortive create 3ntre asistentu+ socia+ -i 4ene0iciari se constituie 3n
cadru+ esenia+ a+ *rocesu+ui de asisten/ socia+/.
'elaia (sistent social = Client re*re7int/:
- su0+etu+ asistenei socia+e, 3n ti.* ce eva+uarea, identi0icarea nevoi+or -i
intervenia sunt tru*u+ acesteia Ace+e dou/ sunt oricu. indis*ensa4i+eBC
- cadru+ 3n care cuno-tine+e des*re natura u.an/ sunt *use 3n va+oare s*re
4ene0iciu+ c+ientu+uiC
- un ti* s*ecia+ de re+aie inter*ersona+/C
- interaciunea dina.ic/ a atitudini+or, e.oii+or, co.*orta.ente+or, interaciune
a*/rut/ 3ntre c+ient -i asistentu+ socia+, 3n sco*u+ ada*t/rii .ai 4une a c+ientu+ui +a
cerine+e .ediu+ui 3n care tr/ie-te.
Fbiectivele relaiei dintre asistentul social i client sunt:
- s*ri6inirea c+ientu+ui 3n de*/-irea unor situaii *ro4+e.atice de via/C
- satis0acerea nevoi+or *sihosocia+e a+e c+ientu+uiC
- crearea unai at.os0ere 3n care c+ientu+ s/ se si.t/ +i4er s/ co.unice -i s/
co+a4ore7e 3n condiii de securitate *sihoe.oiona+/ cu asistentu+ socia+.
21$
Schema de evaluare a rela(iei interpersonale dintre asistentul social yi client
INDIVID MEDIU

R
!u e si.*+u s/ 3ncerc/. s/ schi/., *rintr-o *anora.are sintetic/, dar 3n ace+a-i
ti.* articu+at/, 3ntrea,a 7on/ a interveniei *entru s*ri6inirea Jnor.a+it/iiK v2rstei a
treia. :re4uie s/ renun/. 3nt2i de toate +a i+u7ia si.*+ist/ c/ ne ,/si. 3n 0aa unei
condiii o.o,ene a 4/tr2neii care *oate 0i s*ri6init/ *rin J*achete *recon0ecionateK de
intervenie.
)sistentu+ socia+ tre4uie s/--i asu.e ca *ers*ectiv/ 0a*tu+ c/ se a0+/ 3n 0aa unor
*otenia+e individua+e e8tre. de diversi0icate, ca -i a unor conte8te socia+e di0erite 3n
ra*ort cu 4/tr2neea. !u *ute. dec2t s/ ne 3nsu-i. -i noi toate o4servaii+e critice
avansate de6a cu ani 3n ur./ 3n *rivina acce*t/rii 0actoru+ui v2rst/ ca varia4i+/
0unda.enta+/ 3n desci0rarea .odi0ic/ri+or *sihice, inte+ectua+e, raiona+e -i s/ reine. c/
*ri.a sarcin/ a ce+ui ce +ucrea7/ cu 4/tr2nii dintr-un anu.it .ediu este aceea de a +ua 3n
considerera 3n .od e,a+ at2t Jca*acit/i+eK conte8tu+ui de a *ro.ova 4un/starea,
schi.4u+ reci*roc, inte,rarea 3ntre ,eneraii, ,ru*uri, su4ieci, c2t -i Jco.*etene+eK
0iec/rui individ, 0iecare av2nd istoria sa, .otivaii+e sa+e, *otenia+u+ s/u creativ -i
evo+utiv *e care +e *oate consu.a 3n .acroconte8tu+ ce+or .ai inti.e re+aii -i 3n
conte8tu+ .ai a.*+u a+ co.unit/ii.
?ntr-un ,ru* 4/tr2nu+ se si.te 3n si,uran/ -i *oate, deci, s/ acione7e cu .ai
.u+t/ +i4ertate -i, deci, du*/ iniiativa *ro*rie. Hraie senti.entu+ui de a*artenen/ +a
,ru* e+ *oate deveni *e de*+in con-tient de *ro*ria va+oare -i de resurse+e sa+e. E8ist/, de
o4icei, dou/ .otive *entru ca o *ersoan/ s/ adere +a un ,ru*: nevoia de a 0i 3n re+aii cu
a+ii -i nevoia de a 0ace ceva.
21"
ATITUDINI
CLIENT
Nevoi psihosociale
CONDIII
SOCIALE
COMPORTAMENT
CLIENT
asertiv
agresiv
evitant
ATITUDINI
ASISTENT
SOCIAL
CONDIII
SOCIALE
COMPORTAMENT
ASISTENT SOCIAL
Ca+it/i+e necesare asistentu+ui socia+ care se ocu*/ de consi+ierea unui ,ru* de
v2rstnici sunt:
- s/ 0avori7e7e autono.ia .e.4ri+or ,ru*u+uiC
- s/ 3nt/reasc/ coo*erarea 3n interesu+ ,ru*u+uiC
- s/ 3ne+ea,/ 0iecare *ersoan/ din ,ru*C
- s/ .ani0este 3ncredere -i sti./ 0a/ de .e.4rii ,ru*u+uiC
- s/ in/ cont de dina.is.u+ .e.4ri+or ,ru*u+uiC
- s/ reacione7e s*ontan -i corect cu .e.4rii ,ru*u+uiC
- s/ discute 3.*reun/ *ro4+e.e+e ce a*ar 3n ,ru*C
- s/ caute, at2t c2t este *osi4i+, s/ devin/ din ce 3n ce .ai *uin necesar ,ru*u+ui -i
+ucru+ui 3n echi*/.
1a7e+e caracteristice evo+uiei ,ru*u+ui:
- 3nce*utu+, caracteri7at *rintr-o tatonare *rudent/ a ce+or+a+i, .e.4rii ,ru*u+ui se
o4serv/ -i 3ncearc/ s/ se 0a.i+iari7e7e unu+ cu ce+/+a+tC
- 0a7a de orientare, 3n care ia *ro,resiv cuno-tin/ de 0a*tu+ c/ se a0+/ inte,rat 3ntr-un
,ru* -i c/ se *oate si.i 4ineC
- 0a7a de 3ncredere, 3n care 0iecare se *rive-te *e sine a-a cu. este rea+C
- 0a7a de con0or.itate, 3n care toi se si.t unii, av2nd *ers*ective co.uneC
- 0a7a de discuie, care tre4uie *re,/tit/ -i acce*tat/ de co.un acord.
?n cadru+ re+aii+or 4/tr2n - asistent socia+ se .ani0est/ dou/ caracteristici
se.ni0icative:
- asistentu+ socia+ este .ai t2n/r dec2t inter+ocutoru+ s/uC
- asistentu+ socia+ a*are ca ce+ care o0er/ su*ort -i consi+iere iar 4/tr2nu+ ce+ care
*ri.e-te.
)ceste di0erene *ot 0i resi.ite *uternic de c/tre *ersoana a6utat/.
5.5. Obiectivele interven(iei specifice asisten(ei sociale
a persoanelor vrstnice
220
Odat/ cu ie-irea +a *ensie, s0era ro+-statusuri+or individu+ui se di.inuea7/ -i,
odat/ cu acestea, c2.*u+ re+aii+or sa+e. Pierderea statusu+ui de an,a6at 3n c2.*u+ .uncii
aduce cu sine *ierderea re+aii+or de co+e,ia+itate sau ce+ *uin restr2n,erea +or. P+ecarea
co*ii+or din casa *arinteasc/ duce +a sc/derea i.*ortanei statusu+ui de */rinte iar
*osi4i+a *ierdere a *arteneru+ui de via/ duce +a *ierderea statusu+ui .arita+.
:oate aceste e+e.ente A-i nu doar e+eB duc, 3n 0ina+, +a i7o+area individu+ui. 5in aceast/
*ers*ectiv/ ro+u+ asistenei socia+e este tri*+u:
- de a *reveni consecine+e ne,ative a+e 3.4/tr2niriiC
- de a .enine s0era re+aii+or individu+ui +a un nive+ o*ti.C
- de a interveni atunci c2nd individu+ este 3n di0icu+tate.
Preven(ia *oate 0i rea+i7at/ *rintr-o aciune susinut/ de in0or.are 3n r2ndu+
*o*u+aiei asu*ra as*ecte+or s*eci0ice v2rstei a III-a, *rin .oda+it/i 0i7ice de co.4atere a
e0ecte+or ne,ative asociate re,resiei, *rin *re,/tirea *sihic/ a tran7iiei 3ntr-o a+t/ eta*/
de via/.
Men(inerea c2.*u+ui re+aiona+ a+ unei *ersoane de v2rsta a III-a +a un nive+
o*ti. se rea+i7ea7/ *rin *artici*area +a activit/i+e di0erite+or c+u4uri s*eci0ice, asociaii,
centre socia+e.
Interven(ia s*eci0ic/ asistenei socia+e vi7ea7/ at2t individu+ ca *ersoan/ c2t -i
0a.i+ia sa, .ediu+ a.4ienta+, se adresea7/ acestuia +a do.ici+iu, 3n instituii socia+e sau
3n c/.ine de *ensionari, iar, atunci c2nd este ca7u+ interacionea7/ cu 0actorii de ordin
*siho+o,ic, .edica+, econo.ic, cu+tura+, *entru a asi,ura 4un/starea *ersoanei. ;ucru+ 3n
echi*a interdisci*+inar/ inte,rea7/ di0erite+e *ers*ective de ana+i7/ a 0iinei u.ane.
1or.e s*eci0ice de aciune a+e asistenei socia+e:
- 4/tr2nu+ tre4uie in0or.at asu*ra tuturor *osi4i+it/i+or ce sunt +a dis*o7iia sa, asu*ra
dre*turi+or -i 3ndatoriri+or *rev/7ute de +e,e.
- e+ tre4uie educat odat/ cu .ediu+ s/u asu*ra *ro4+e.e+or ce *ot interveni odat/ cu
3naintarea 3n v2rst/.
- constituirea de ,ru*uri de 3nt2+nire *entru *ersoane de v2rsta a III-a -i consi+iere.
- i.*+icarea 4/tr2nu+ui 3n di0erite activit/i cu+tura+e, activit/i de ti.* +i4er: 6ocuri, s*ort,
c/+/torii -i socia+e
1or.e+e de a6utor *re7entate .ai sus tre4uie ada*tate ur./toare+or e+e.ente:
- personalitatea btrnului: co.*orta.entu+ui, atitudinii 0a/ de .ediu+ s/u -i 0a/ de e+
3nsu-i, starea de s/n/tate 0i7ic/, ca*acitatea de a re7o+va *ro4+e.e+eC
221
- starea de sntate: 0or.a 0i7ic/, di0icu+t/i+e auditive -i vi7ua+e, .otrice, nevoi+e de
a6utor *e care +e are, trata.entu+ .edica+, 3n,ri6iri+e ce-i sunt necesareC
- situaia sa practic: stare 0inanciar/, condiii de +ocuin/, ca*acitatea de a--i 3ntreine
+ocuina, a6utoru+ *e care-+ *ri.e-te de +a co*ii -i veciniC
- viaa sa relaional: ra*orturi+e cu sou+Osoia, co*iii, *rietenii, vecinii, eventua+
*ensionarii din ace+a-i a7i+, ca*acitatea de a--i asu.a anu.ite ro+uri A4unic, .e.4ru de
c+u4B, atitudinea .edicu+ui re+ativ/ +a 4/tr2n -i di0icu+t/i+e *e care +e *oate ridicaC
- experienele sale anterioare A3n 0a.i+ie, *ro0esieB, reacii+e +a *ensionare, +a *+ecarea
co*ii+or din casa */rinteasc/, .oartea *arteneru+ui de via/, .odu+ 3n care a reacionat +a
di0erite di0icu+t/i 3nt2.*inate 3n trecutC
- dificultile sale majore: este necesar discern/.2ntu+ *entru a +e desco*eri unde -i c2nd
e8ist/. Ce are nevoie *entru a +e 0ace 0a/I Cu. 3ncearc/ e+ s/ +e de*/-easc/I Cu. +e
*erce*e 4/tr2nu+I E8ist/ situaii con0+ictua+e *articu+areI ?n ce .o.ente sunt e+e
deose4iteI Cu. reacionea7/ antura6u+ 3n aceste situaii -i cu. *ot 0i e+e in0+uenate de
.ediuI
- relaia cu asistentul social #sau cu alt specialist%. )cesta din ur./ tre4uie s/ se 3ntre4e
cu. se *oate re+aiona .ai 4ine cu 4/tr2nu+, ce 0e+ de contra-trans0er *rovoac/ 3n acesta,
care sunt di0icu+t/i+e 3nt2+nite 3n aceast/ re+aie, care este evo+uia *osi4i+/, *ro,nosticu+,
cu. se *oate a.e+iora situaiaC
Pornind de +a triada reea de re+aii - stare de s/n/tate F autono.ie, *entru a
in0+uena *ri.u+ e+e.ent tre4uie acionat -i asu*ra ce+or+a+te atunci c2nd e8ist/ di0icu+t/i
+a nive+u+ +or. 5eci tu+4ur/ri+e ivite +a un anu.it .o.ent, +a un anu.it *a+ier se *ot
r/s0r2n,e asu*ra ce+or+a+te. ?n consecin/, *entru a o*ti.i7a reeaua de re+aii a *ersoanei
3n v2rst/ tre4uie s/ acion/. at2t asu*ra ra*orturi+or inter*ersona+e *ertur4ate c2t -i, dac/
este ca7u+, s/-+ reautono.i7/., reeduc/., s/-i reduce. *ro4+e.e+e de ordin 0i7ic si
*sihic.
Reautono.i7area *rive-te 3n *ri.u+ r2nd reducerea i.o4i+it/iii *ersoanei,
vertica+i7area -i de7instituiona+i7area sa. ?n a+ doi+ea r2nd, autono.ia 0iind re,/sit/,
uneori, du*/ .u+te +uni, tre4uie a0+at .otivu+ care a *rovocat 4/tr2nu+ui *ierderea
autono.iei -i, de ase.enea, .ecanis.u+ ce s-a dec+an-at, *entru a evita rea*ariia +ui.
)st0e+, 4oa+a o4i-nuit/, re0u,iu+ 3n co.*orta.ente *ato+o,ice se 3nscriu 3n +o,ica
*ierderii statutu+ui -i devin +i.4a6u+ ce+or care nu au a+te .i6+oace de e8teriori7are. )*oi,
222
individu+ tre4uie educat sau reeducat +a nive+ *sihic *entru a *reveni re3ntoarcerea +a
starea anterioar/.
Printre .oda+it/i+e de reautono.i7are ce+e .ai i.*ortante sunt: 0i7iotera*ia,
*resotera*ia, 4a+neotera*ia, er,otera*ia, ,i.nastica. Constituirea echi*e+or .edica+e
s*ecia+i7ate 3n aceste do.enii +a nive+u+ unei instituii *entru v2rsta a III-a *oate 0i *rivit/
ca un o4iectiv de.n de interes.
Reeducarea are un ro+ deose4it *rin sti.u+area ca*acit/i+or *siho-.otrice,
.eninerea resurse+or cu+tura+e -i e.oiona+e, desco*erirea -i e8ercitarea de noi
activit/i, contri4uind +a de7vo+tarea *ersona+/. )chi7iia de noi cuno-tinte, tre7irea
curio7it/ii, se 3nscriu 3ntr-o evo+uie -i sti./ de sine dina.i7atoare, 3n ciuda *rocesu+ui
de 3.4/tr2nire.
/tr2nu+ 3-i *rive-te cor*u+ cu o adevarat/ ne*+/cere. :re4uie redat/ cor*u+ui
identitatea *ro*rie.
Sti.u+area sen7oria+/ induce su4iectu+ui dorina de a tr/i aceea-i intensitate +a
care a renunat atunci c2nd a acce*tat 3.4/tr2nirea ca o re,resie.
Printre .oda+it/i+e de sti.u+are c2teva sunt .ai i.*ortante:
- *ersona+i7area .ediu+ui 3ncon6ur/tor:
- decor A0oto, ta4+ouri, o4iecte *ersona+eBC
- 0o+osirea anu.itor cu+ori cu e0ect sti.u+ator: a+4astru V ca+., *ace, +inisteC verde V
tonicitate, echi+i4ru, securitateC ,a+4en V vese+ie, ani.aieC ro-u V ca+dur/, rit., .i-care,
densitateC
- re*ere: 3n ti.*: ca+endare, ceasC 3n s*aiu: se.na+i7/ri e8*resive a+e +ocuri+orC
-evitarea .ateria+e+or -i .o4i+ieru+ui a,resivC
-e8istena unei ,r/dini 3n i.ediata a*ro*iere.
Sti.u+area co,nitiv/ se re0er/ +a ace+e activit/i .enta+e care suscit/ ca*acitatea
de concentrare, atenie, .e.orare, i.a,inaie, creaie -i or,ani7are.
5esco*erirea de c/tre un individ a *otenia+u+ui i,norat, adesea, de c/tre e+ 3nsu-i
3+ va conduce +a o reva+ori7are a i.a,inii de sine, +a o rec2-ti,are a autono.iei *ierdute
deci, +a o nou/ +i4ertate ce *oate nu.i - ca*acitatea de a--i asu.a o r/s*undere.
;i.ite+e .e.oriei sunt, 3nainte de toate, ce+e 0i8ate de individu+ 3nsu-i. 5e aceea,
este necesar/ con-tienti7area 4/tr2nu+ui asu*ra *osi4i+it/i+or sa+e, asu*ra 4+oca6e+or -i
inhi4iii+or *e care +e are sau tre4uie evitate. Poate 0i uti+i7at/ autosu,estia 3n sens
*o7itiv.
22%
:era*ii+e co,nitive *ro*un *artici*area +a un ,ru*-.e.orie, de.ers a+
cunoa-terii de sine, de e8*+orare -i de .unc/. Sunt *ro*use e8erciii *entru ce+e % ti*uri
de .e.orie Ai.ediat/, de scurt/ -i de +un,/ durat/B.
Dialogul de sprijin
Un dia+o, *oate avea di0erite sensuri 3n 0uncie de situaia inter+ocutori+or. E8ist/
.ai .u+te 0or.e care *ot constitui un a6utor rea+.
Sus(inerea: >u+te situaii *ar 0/r/ re7o+vare A4oa+a, *ierderea *arteneru+ui de via/,
con0+icte cu antura6u+B. 5ar, dac/ individu+ *oate discuta cu un a+tu+, cu un adev/rat
*artener care 3+ 3ne+e,e -i 3+ acce*t/ -i-i *oate ar/ta c/ nu este sin,ur cu *ro4+e.e+e sa+e
-i c/ +e *ot re7o+va 3.*reun/, acesta *oate constitui un a6utor autentic. Pri.a datorie a
ce+ui care conduce discuia este de a discerne 4ine 0ore+e -i resurse+e care e8ist/ +a o
*ersoan/ de v2rsta a III-a -i de a +e evidenia 3n a-a 0e+ 3nc2t acesta din ur./ s/ devin/
din ce 3n ce .ai con-tient de e+e.
Uyurarea: este cunoscut 0a*tu+ c/ si.*+u+ 0a*t de a vor4i cu a+tcineva des*re *ro4+e.e+e
3nt2+nite di.inuea7/ stresu+ *rovocat de acestea. Posi4i+itatea de a se e8*ri.a 3i *er.ite
acestuia s/--i vad/ situaia cu .u+t .ai .u+t/ o4iectivitate. Sarcina ce+ui care conduce
discuia este, 3nainte de toate, de a ascu+ta -i 3ne+e,e, de a nu su4esti.a di0icu+t/i+e, ci,
di.*otriv/, de a +e considera cu serio7itate, ca -i *ersoana 3n cau7/.
Consilierea: )ceast/ re+aie are sco*u+ de a *er.ite *ersoanei de v2rsta a III-a s/--i
e8*ri.e +i4er *ro4+e.e+e, situaia, re+aii+e -i chiar 3ntre,u+ trecut, oric2t ar 0i de con0u7
-i s/ se ,2ndeasc/ +a acestea 3.*reun/ cu inter+ocutoru+ s/u. Sarcina s*ecia+istu+ui
const/, *rintr-un 6oc de 3ntre4/ri -i r/s*unsuri, 3n a-+ a6uta *e 4/tr2n s/--i 3ne+ea,/
situaia, cau7a di0icu+t/i+or sa+e -i *osi4i+it/i+e de a +e re7o+va.
Princi*ii a+e dia+o,u+ui de s*ri6in:
- ?ntotdeauna tre4uie *+ecat de +a .o.entu+ 3n care se a0+/ su4iectu+.
- S/ se oriente7e s*re nevoi+e a+tuia.
- S/ se cunoasc/ 4ine senti.ente+e *e care 0iecare +e *roduce ce+ui+a+t.
- ) avea 3ncredere 3n dina.is.u+ ce+ui+a+t.
- S/ se res*ecte autono.ia *ersoanei 3n v2rst/.
- S/ nu se .ani0este e8i,ent 0a/ de 4/tr2n.
- ) recunoa-te c/ orice a6utor are o +i.it/.
Sculptura familial
22'
)ceasta tehnic/ cu va+oare tera*eutic/ este dese.nat/ s/ a6ute individu+ sau
0a.i+ia 3n eva+uarea co.*orta.entu+ui *ro*riu sau a+ ce+ui s*eci0ic a+tor .e.4ri ai
0a.i+iei. )sistentu+ socia+ va sti.u+a un .e.4ru a+ 0a.i+iei s/ *reia ro+u+ de scu+*tor,
3ncura62nd, totodat/, *e cei+a+i *artici*ani. Scu+*toru+ va rea+i7a o distri4uire s*aia+/ a
.e.4ri+or 0a.i+iei, o*eraie care e8*ri./ *erce*erea acestora, at2t a re+aii+or dintre ei
Aatracie, res*in,ere, con0+ict, indi0eren/B, c2t -i di.ensiunea a*ro*ierii -i *uterii 3n
0a.i+ie. 1+e8i4i+itatea tehnicii *er.ite e8teriori7area tr/iri+or, senti.ente+or su4ieci+or
considerai U.ateria+ u.an .ode+atK.
Scu+*tura 0a.i+ia+/ re*re7int/ o *arte a 3nt2+niri+or tera*eutice de ,ru*.
ntlnirea cu familia
)sociat/ cu consi+ierea individua+/, 3nt2+nirea cu 0a.i+ia ,arantea7/ un .i6+oc
natura+ de a o4ine echi+i4ru+ *sihic a+ *ersoane+or v2rstnice. !u tre4uie o.is/ i*ote7a
con0or. c/reia *ensionarea echiva+ea7/, uneori, cu acuti7area unor 4o+i, ceea ce i.*+ic/
e0ort 0i7ic -i .ateria+ din *artea 0a.i+iei *acientu+ui v2rstnic.
?n aceste ca7uri, sco*u+ 3nt2+nirii este de a e,a+i7a nive+u+ de in0or.are a+ 0a.i+iei
3ntre,i cu ce+ a+ 3n,ri6itoru+ui 4/tr2nu+ui, de a r/s*unde +a 3ntre4/ri, de a identi0ica
necesit/i+e ce+ui care 3n,ri6e-te, de a re7o+va *ro4+e.e+e din interioru+ 0a.i+iei -i de a
de7vo+ta un siste. de s*ri6in 0a.i+ia+.
Este necesar ca 4/tr2nu+ s/ cunoasc/ 0a*tu+ c/ 0a.i+ia sa 3ncearc/ s/-i 3ne+ea,/
noua 0or./ de tr/iri, tre4uine, as*iraii, constituind *rinci*a+u+ s*ri6in 3n ca7 de ur,en/.
)sistentu+ socia+ va avea ,ri6/ ca aceast/ idee s/ nu se trans0or.e 3ntr-o a+ta, de,enerat/,
con0or. c/reia, odat/ cu *ensionarea, 4/tr2nu+ este tota+ de*endent de 0a.i+ie, *ierde din
consideraia ce+or din 6ur, idea+uri+e sa+e se UrotescK 3n 6uru+ ideii de su*ravieuire. ;a
3nt2+niri+e cu 0a.i+ia *ot *artici*a -i vecinii .ai a*ro*iai atin,2ndu-se, ast0e+, o4iectivu+
interaciunii dintre di0erite+e su4siste.e a+e siste.u+ui *rinci*a+ a+ c+ientu+ui.
Conferin(a de caz familial
;a aceste 3nt2+niri ti* con0erin/ *artici*/ a+/turi de .e.4rii 0a.i+iei -i
*ro0esioni-ti care contri4uie +a re7o+varea ca7u+ui: asistent socia+, .edic, *siho+o,, 6urist,
o0ier de *o+iie. Sco*u+ acesteia const/ 3n s*ri6inirea c+ieni+or *entru a--i asu.a
res*onsa4i+itatea, a--i s*ori contro+u+ asu*ra *ro*rii+or viei.
?ntre4/ri+e +a care se 3ncearc/ s/ se r/s*und/ 3n cadru+ acestor 3nt2+niri sunt:
- Cine are o *ro4+e./I
- 5e ce a a*/rut aceast/ *ro4+e./I
22(
- Ce e0ecte *roduce aceast/ *ro4+e./ asu*ra .e.4ri+or 0a.i+ieiI
- Cine *oate a6uta +a so+uionarea *ro4+e.eiI
S*ecia+i-tii au conc+u7ionat i.*ortana *artici*/rii +a con0erin/ a su4ieci+or
v2rstnici, as*ect care so+icit/ o serie de a4i+it/i de co.unicare a+e asistentu+ui socia+.
Consilierea individual
Re*re7int/ unu+ din *rinci*a+e+e .i6+oace de asi,urare a +e,/turii dintre asistentu+
socia+ -i c+ient. Sarcina asistentu+ui socia+ va consta 3n a sti.u+a *acientu+ s/ se e+i4ere7e
de stres, de.onstr2nd a4i+itatea unui 4un ascu+t/tor. ?n .od constant va 3ncura6a c+ientu+
0urni72ndu-i in0or.aii des*re o*ortunitatea rea+i7/rii unor activit/i care s/-i aduc/
satis0acie -i s/-i con0ere senti.entu+ de inde*enden/ -i *utere.
Sco*u+ consi+ierii este dua+:
- reducerea stress-u+ui *rin o0erirea su*ortu+ui e.oiona+C
- rea+i7area unui 4un .ana,e.ent a+ resurse+or deinute de *acient *rin *re,/tirea
acestuia *entru a acce*ta schi.4area 3n *ro*ria via/.
)sistentu+ socia+, o0erind consi+iere +a .o.entu+ o*ortun, a6un,e s/-+ s*ri6ine *e
c+ient 3n sensu+ sti.u+/rii acestuia *entru a--i e8teriori7a senti.ente+e ne,ative -i *entru
a rece*ta cu u-urin/ noi *erce*ii, e8*eriene, o*iuni.
Politici sociale
;a nive+ de *o+itic/ socia+/ consituirea unor asociaii +a care au acces *ersoane+e
de v2rsta a III-a re*re7int/ o .oda+itate de di.inuare a consecine+or ne,ative a+e
0eno.enu+ui de 3.4/tr2nire.
)st0e+, se *ot or,ani7a:
- asociaii de cu+tur/C
- asociaii cu caracter socia+ -i de s/n/tateC
- centre socia+eC
- asociaii s*ortiveC
- asociaii de educare -i 0or.are Auniversit/i *entru v2rsta aIII-aBC
- asociaii de +oisirC
- asociaii cu caracter econo.icC
- asociaii cu caracter 6uridic.
Este i.*ortant, de ase.enea, ro+u+ *e care-+ *ot 6uca di0erite asociaii non-
,uverna.enta+e 3n *re+uarea acestor sarcini.
22&
?n .od *articu+ar, constituirea unor c+u4uri *entru *ersoane+e de v2rsta a III-a
re*re7int/ o .oda+itate de intervenie s*eci0ic/ *entru reducerea i7o+/rii -i inada*t/rii
socia+e. Sco*u+ acestora este dua+:
- continuarea *artici*/rii 4/tr2ni+or +a viaa socia+/, cu+tura+/, econo.ic/C
- +u*ta contra sin,ur/t/ii.
)ctivit/i+e s*eci0ice sunt ce+e:
- s*ortiveC
- .anua+e Atricotat, cro-etat, croitorie, *iro,ravur/BC
- ,ru*uri de +ectur/C
- 6ocuri de societateC
- .asa +a c+u4.
E0ectu+ acestor activit/i const/ 3n cre-terea inte,r/rii socia+e, di.inuarea
de*endenei -i 3nsin,ur/rii, cre-terea contacte+or socia+e, 3n u+ti./ instan/, de7vo+tarea
*ersona+it/ii 4/tr2nu+ui, considerat ca o *ersoan/ de.n/, unic/.
Bibliografie
22#
1. Abraham, D. A1""1B. $ntroducere n sociologia urban. ucure-ti: Ed.
Gtiini0ic/.
2. Adler, A. A1""&B. Cunoaterea omului. ucure-ti: Ed. Iri.
%. Aries, P. (1""2B. NODvolution des roles parentaux 3n Aamille dOaujourdO)ui.
ru8e++es: Editions de IZInstitut de Socio+o,ie.
'. Aries, P.,Duby, G. (1""'B. $storia vieii private. ucure-ti: Ed. >eridiane.
(. Balzac, H. A1""%B. Codul csniciei. :i.i-oara: Ed. Ee+icon.
&. Bancroft, 1. A1"$%B. Puman &exualitQ and its problems. Edin4ur,h: Churchi++
;ivin,stone.
#. Bdescu, I.A1""'B. $storia &ociologiei. ucure-ti: Ed. Porto- 1ranco.
$. Becker, S.G. (1""'B. Comportamentul uman - o abordare economic. ucure-ti:
Ed. )++.
". Bejin, A. (1"$$B. Cstoria extraconjugal astzi. Oradea: Ed. )ntet.
10. Berndt, Th.1. A1""#B. C)ild development. roNn and ench.ar<.
11. Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuyer, B.P.A1"$%B. *icionar de
sociologie. ucure-ti: Ed. Univers Encic+o*edic.
12. Bullough, B. & Bullough,V.A1""0B. CommunitQ )ealt) across t)e age cQcle. St.
;oius: C.@. >os4y.
1%. Burr R.. Day. R.D.. Bahr K.S. A1"$"B. AamilQ &cience. Utah: Pu4+. )+e8anderZ
S.
1'. Bydlowski, M.A1""&B. !si)analiza maternitii. Ia-i: Ed. :rei.
1(. Cr(n, C., Tone T. A1""'B. 1endine n evoluia familiei n 'omnia. 3n revista
&ociologie 'omneasc. nr.(O1""'. ucure-ti: Ed. )cade.iei Ro.2ne.
1&. Chelcea, S., Mrginean, I., Cauc, I. A1""$B. Cercetarea sociologic+ metode i
te)nici. ucure-ti: Ed. 5estin
1#. Ciobanu, M., Gh. A2000B. &ntatea optim -Ciclul vieii. "ama i pruncul.
Constana: Editura E8 Ponto.
1$. Cioldi, F., Doise, W. A1""#B. $dentitate social i identitate personal 3n
&tereotipuri. discriminare i relaii intergrupuri. Ia-i: Ed. Po+iro..
1". Coleman, 1.C. A1"$$B. $ntimate 'elations)ips. "arriage and AamilQ. !eN \or<:
>ac>i++an Pu4+ishin, Co.*any.
20. Connell, C., Mervil, K.A1"$"B. Nes femmes RuOils Ruittent. Paris: Ed. Ro4ert
;a00onte.
22$
21. Dafinoiu, I. A1""&B. &ugestie i )ipnoz. ucure-ti: Ed. Gtiin/ -i :ehnic/.
22. Dafinoiu, I. A2000B. Dlemente de psi)oterapie integrativ. Ia-i: Ed. Po+iro..
2%. Dafinoiu, I. A2000B. !ersonalitatea. "etode de abordare clinic. Fbservaia i
interviul. Editura Po+iro.: Ia-i.
2'. Dafinoiu, I. A2002B. Pipnoza clinic. Ia-i: Ed. Erota.
2(. Dobson, 1. A1""'B. (rmonia n familie. :i.i-oara: Ed. !oua S*eran/.
2&. Ducici, I. A1""'B. Aericire. $ubire. Aemeie. ucure-ti: Ed. !icu+escu.
2#. Duck, S. A2000B. 'elaiile interpersonale. Ia-i: Ed. Po+iro..
2$. Duvall, E.,M.&Miller, B. (1"$'B. "arriage and AamilQ *evelopment.
Phi+ade*hia: M.. ;i**incott.
2". Eagly, A.H. A1"$#B. &ex *ifferences in &ocial @e)aviour+ ( &ocial-'ole
$nterpretation. !eN-Mersey: Er+4au..
%0. Enache, R. A200%B. F perspectiv psi)ologic asupra maternitii. ucure-ti: Ed
SPER.
%1. Enache, R. A200(B. !si)ologia experienei naterii sau Cum va rodi !omul vieii
3n Revista de Psihotera*ie E8*erienia+/. nr. %0O200(. ucure-ti: Ed. SPER
%2. Enache, R. A200(B. 1eama de natere-teama de moarte. !erspective
psi)analitice. 3n Revista de Psihotera*ie E8*erienia+/. nr. %2O200(. ucure-ti,
Ed. SPER.
%%. Enache, R. A200%B. F perspectiv psi)ologic asupra maternitii. 3n Revista de
Psihotera*ie E8*erienia+/. nr. 2$O200%. ucure-ti, Ed. SPER.
%'. Enchescu, C. A1""&B. 1ratat de igien mental. ucure-ti: Ed. 5idactic/ -i
Peda,o,ic/.
%(. Eysenck, H., Eysenck, M. A1""$B. *escifrarea comportamentului uman.
ucure-ti: Ed. :eora.
%&. Fromm, E. A1""$B. 1)e Aear of Areedom.. ucure-ti: Ed. :eora.
%#. Gasset, O.(Y). A1""(B. &tudii despre iubire. ucure-ti: Ed. Eu.anitas.
%$. Ghebrea, G.. Tessier, R. A1""'B. Cuplu i familia romneasc + meninerea
precar a familiei tradiionale 3n revista &ociologie 'omneasc. nr. (O1""'.
%". Giddens, A. A1"""B. 1ransformarea intimitii. ucure-ti: Editura )ntet.
'0. Golu, P.A2000B. Aundamentele psi)ologiei sociale. Constana: Ed. E8Ponto.
'1. Grunberg, L. Miroiu, M. (1""#B. 2en i societate. ucure-ti: Ed )+ternative
'2. Haley, 1. A1""#B. C)anger les couples. Paris: ES1 Editeur.
22"
'%. Haley, 1. A1""0B. &trategies of !sQc)ot)erapQ. Roc<vi++e: :he :rian,+e Press.
''. Hardyment, C. A2000B. ,iitorul familiei. ucure-ti: Ed. Gtiini0ic/.
'(. Holdevici, I. A2000B. (meliorarea performanelor individuale prin te)nici de
psi)oterapie. ucure-ti: Ed. Ori7onturi.
'&. Holdevici, I. A1""(B. (utosugestie i relaxare. ucure-ti: Ed. Ceres.
'#. Holdevici, I. A1""#B. Dlemente de psi)oterapie.ucure-ti: Ed. )++.
'$. Holdevici, I. A1"""B. 2ndirea pozitiv-2)id practic de psi)oterapie raional-
emotiv i cognitiv comportamental. ucure-ti: Ed. Gtiin/ -i :ehnic/.
'". Holdevici, I. A2001B. Pipnoz clinic. ucure-ti: Ed. Ceres.
(0. Holdevici, I., Ion, A., Ion, B. A1""#B. !si)oterapii moderne. >oua )ipnoz
eri<sonian. ucure-ti: Ed. I!I.
(1. Holdevici, I. A2000B. !si)oterapia tulburrilor anxioase. ucure-ti: Ed.
Ceres.
(2. Holdevici, I. A1""%B. !si)oterapia -un tratament fr medicamente. ucure-ti:
Ed. Ceres.
(%. Holdevici, I. A2000B. !si)oterapii scurte. ucure-ti: Ed. Ceres..
('. Holdevici, I.. A1""(B. &ugestiologie i psi)opterapie sugestiv. ucure-ti:
Editura @ictor.
((. Holdevici, I.. Vasilescu, I.,P.A1""1B. Pipnoza i forele nelimitate ale
psi)ismului uman. ucure-ti: Ed. )+do.ars.
(&. Huber, W.(1""$B. !si)oterapiile.1erapia potrivit fiecrui pacient.
ucure-ti: Ed. Gtiin/ -i :ehnic/.
(#. Ilu(, P.A1""(B. Aamilia-cunoatere i asisten. C+u6- !a*oca: Ed. )r,onaut.
($. Ilu(, P.(2000B. $luzia localismului sau localizarea iluziei. Ia-i: Ed. Po+iro..
(". 1ackson S., Scott, S.A1""&B. Aeminism and &exualitQ, Edin4ur,h: Edin4ur,h
University Press.
&0. 1ung, C.,G. A1""&B. !si)ologie i alc)imie. ucure-ti:Ed. :eora.
&1. 1ung, C.G. A1""'B. Cstoria ca relaie psi)ologic. 3n vo+u.u+ !uterea
&ufletului. ucure-ti: Ed. )ni.a.
&2. Kaufmann, 1.C. A1""$B. Corpuri de femei. !riviri de brbai. ucure-ti: Ed.
!e.ira.
&%. Kligman, G. A1""$B. >unta mortului. Ia-i: Ed.Po+iro..
2%0
&'. Larionescu, M.A1""'B. Aamilia+ primatul ordinei morale. 3n &ociologia
'omneasc. nr.(O1""'. ucure-ti: Ed. )cade.iei.
&(. Lipovetsky, G. A2000B. ( treia femeie.ucure-ti: Ed. Univers
&&. Lissarraque, F. A1""1B. Aemmes au figure. 3n Pistoire des femmes. Paris: P+on
&#. Macnab, F. A1""#B. *orina sexual. ucure-ti: Ed. IRI.
&$. Mamali, C.(1"$1B. @alana motivaional i coevoluia. ucure-ti: Ed. Gtiini0ic/
-i Encic+o*edic/.
&". Masters, W., 1ohnson V. (1""'B. Puman &exualitQ. H
t)
ed. Ear*er Co++ins
Pu4+ishers.
#0. McDaniel, S., Doherty W., Hepworth 1., Mihescu V. A1""&B. !si)oterapia ca
sistem. Ia-i: Editura Po+iro..
#1. Mihilescu, I. A1""(B. !olitici sociale n domeniul populaiei i familiei. 3n
!olitici sociale. 'omnia n context Duropean. ucure-ti: Ed. )+ternative.
#2. Mihilescu, I. (1""%B. Aamilie. 3n *icionar de sociologie Acoord. _an0ir, C.,
@+/sceanu, ;.B. ucure-ti: Ed. a4e+.
#%. Mircea, T. A1""'B. Aamilia de la fantasm la nebunie.:i.i-oara: Ed. >arineasa
#'. Miroiu, M. A1""&B. *espre natur. femei i moral. ucure-ti: Ed. )+ternative
#(. Miroiu, M.#1""&B&exism. 3n 2en i societate Acoord. Hrun4er,, ;., >iroiu, >.B.
ucure-ti:Ed. )+ternative.
#&. Mitrofan, I. A1""(B. Calitatea vieii familiale. Dstimri. predicii i soluii. 3n
Calitatea ,ieii. nr.1O2. ucure-ti:Ed. )cade.iei Ro.2ne.
##. Mitrofan, I. AcoordB. A1""#B. !si)oterapia experienial. F paradigm a
autorestructurrii i dezvoltrii personale. ucure-ti: Editura In0o.edica.
#$. Mitrofan, I., Ciuperc, C. A1""#B. !si)ologia relaiilor dintre sexe- "utaii i
alternative. ucure-ti:Editura )+ternative.
#". Mitrofan, I., Ciuperc, C.A1""$B. $ncursiune n psi)osociologia i
psi)osexologia familiei. ucure-ti:Edit. Press >ihae+a.
$0. Mitrofan, I., Ciuperc, C."/2EE20" !si)ologia vieii de cuplu. -ntre iluzie i
realitate Dditura &per @ucureti
$1. Mitrofan, I. (200'B. 1erapia unificrii. ucure-ti: Ed. S*er.
$2. Mitrofan, N.(1"$'B. *ragostea i cstoria. ucure-ti: Ed. Gtiini0ic/ -i
Encic+o*edic/.
$%. Mitrofan, I.. Vasile. D., A2001B. 1erapii de familie.. ucure-ti: Ed. S*er
2%1
$'. Munteanu, A., A200'B. !si)ologia vrstelor adulte i ale senectuii. :i.i-oara:
Ed. Euro4it.
$(. Murstein, B., Case, D., Frenn, S.P. (1"$(B.!ersonalitQ Corrlates of Dx-
&;ingers. in Nifestile+ ( Sournal of C)anging !atterns. Aall.
$&. Nichols, M.P., Schwartz, R.C. (1""1B. AamilQ 1)erapQ. Concepts and "et)ods.
oston.
$#. Papalia D. E.. Olds Wendkos S.. Feldman R. D.A1"""B. ( C)ildOs Torld-
$nfancQ 1)roug) (dolescence. >c. HraN. Ei++.
$$. Pascal, M.,N. A2001B. (rta de a fi mereu mpreun. ucure-ti: Ed. )8e+ S*rin,er.
$". Pillitteri A. (1""2B. "aternal and C)ild Pealt) >ursing. Care of t)e
C)ildbearing and C)ildrearing AamilQ. !eN \or<:M..;i**incott Co.*any.
"0. Pocs O. A1"$"B. Fur intimate relations)ips marriage and t)e familQ. !eN \or<:
Ear*er and RoN Pu4+.
"1. Priscaru, C. Postelnicu, M., Botea, V. A1""$B. !rincipalii factori de risc n
evoluia mortalitii infantile. 3n 'evista 'omn de &tatistic. nr.37:366J.
ucure-ti
"2. Rdulescu, S. A1""#B. &ociologia i istoria comportamentului sexual deviant.
ucure-ti: Ed. !e.ira.
"%. Rdulescu, S. A1""(B. ,iolena familial i maltratarea copilului. 3n revista
&ociologie 'omneasc. nr.(-&O1""(.
"'. Roussel, L.(1"$"B. Na famille incertaine. Paris: Ed. Odi+e Iaco4.
"(. Ruddick, S. A1"$'B. "aternal 1)in<ing. in "ot)ering+ DssaQs in Aeminist
1)eorQ. !eN \or<.
"&. Sandu, D. A1""&B. &ociologia tranziiei. ucure-ti : Ed. Sta00.
"#. Satir, V. A1""(B. 1)erapie du couple et de la famille. 5esc+ee de rouNer:
"$. Schnabl, D.A1""%B. @rbatul i femeia. Chi-in/u: Ed. Universitatea
"". Schulz, D.A., Rodgers, S.,F. A1"$(B. "arriage and AamilQ A%rd ed.B. !eN \or<:
Prentice-Ea++
100. Segalen, M. A1""&B. &ociologie de la famille. Paris: )r.and Co++in.
101. Shorter, E. (1"$1B. >aissance de la famille moderne. Paris: Editions du
Seui+.
102. Sillamy, N. A1""&B. *icionar de psi)ologie. ucure-ti: Ed. Univers
Encic+o*edic.
2%2
10%. Simons, A., 1., Kalichman S., Santrock W.1. A1""'B. Puman
(djustment. U.S.): roNn S ench.ar< Pu4+ishers.
10'. chiopu, U., Verza, E. A1"$1B. !si)ologia vrstelor. ucure-ti:Ed.
5idactic/ -i Peda,o,ic/.
10(. tefnescu, D., Dducaia pentru egalitate prin diferen. A1""#B 3n
Hrun4er,, ;., >iroiu >., Acoord.B. 2en i educaie ucure-ti: Ed. )na.
10&. Trebici, V.. A1""&B. *emografie. Ed. Encic+o*edic/. ucure-ti.:
10#. Ungureanu, M., A1""'B. &ex i sexualitate. ucure-ti:Ed. @iaa
Ro.2neasc/.
10$. Voinea M. A1""'B. 'estructurarea familiei+ modele alternative de via.
3n &ociologie 'omneasc. nr.(O1""'. ucure-ti: Ed. )cade.iei.
10". Voinea, M. A1""&B. (specte psi)osociale ale modelelor familiale ale
tranziiei n 'omnia+ accelerarea tranziiei. ucure-ti: Ed. I.!.I.
110. Voinea, M.A1""'B. 'estructurarea familiei+ modele alternative de via.
3n &ociologie 'omneasc. nr.(O1""' ucure-ti: Ed. )cade.iei.
111. Voinea, M. A1""%B. !si)osociologia familiei. ucure-ti: :.U..
112. Walsh. W., Mc Grow, 1. A1""&B. Dssentials of familQ 1)erapQ. !eN-
\or<: ;ove Pu4+ishin, Co.*any.
11%. Zamfir, C., Zamfir, E. A1""#B. !entru o societate centrat pe copil
-Ra*ort rea+i7at de Institutu+ de Cercetare a Ca+it/ii vieii. ucure-ti.
11'. Zamfir, E. (1""$B. &ituaia copilului i a familiei n 'omnia. ucure-ti:
Ed. )+ternative.
11(. Zlate, M.(coord). A1""#B. !si)ologia vieii cotidiene. Ia-i: Ed. Po+iro..
2%%