Sunteți pe pagina 1din 146
ie ba Praxis ere ee rea ERO eure em eee institutici arestirii preventive, fiind structurata in fuunctie de succesiunea actelor necesare pentru ite eS CMU UE i, inclusiv modificarile aduse Codului de aeRO U ih Pes Een erence Leontin Coras es . 5 v a Sin Rane ute cui a eee Arestarea preventiva DVO TU Cae ZU US Toe TUCO Mn ee a Cee UA lucritoridin politie, jandarmerie si penitenciare Editura C.H. Beck Editura C.H. Beck este acreditata CNCSIS — Consiliul National al Cercetarii Stinjifice din Invatimantul Superior Arestarea preventivi Leontin Coras Copyright © 2006 - Editura CH. Beck Toate drepturile rezervate Editurii CH. Beck Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiaté far’ acordul scris al Editurii C.H. Beck. Drepturile de distribu ‘in exclusivitate edituri Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romani CORAS, LEONTIN ‘Arestarea preventivat / Leontin Coras. - Bucuresti: Editura CH. Beck, 2006 Bibliogr. Index ISBN (10) 973-655-981-5 ; ISEN (13) 978-973-655-981-5 347.126(498)(094) Editura CH. Beck Str. Serg. Natu Ton nr. 2, sector 5, Bucuresti Tel: (021) 410.08.47; (021) 410.08.09; (021) 410.08.73; (021) 410.08.46 Fax: (021) 410.08.48 E-mail: comenzi@beck.r0 Redactor: Monica Stoian Tehnoredactor: Catilin Mantu Lucrarea valorific& legislatia, jurisprudenta si doctrina publicate pang la I septembrie 2006. ‘ipl la S.C. TIPARG S.A. Pitesti Cuprins Capitolul I. Delimitari conceptual Sectiunea 1. Prevederi constitutionale i Sectiunea a 2-a. Arestarea si detentia. 7 Sectiunea a 3-a. Institutia arestarii preventive in dreptul comparat. 10 Capitolul II. Modificarea Codului de procedura penal - un moment important pentru reforma justitiei si un pas important in procesul de aderare la Uniunea Europeani ....18 Sectiunea 1. Partea generala. §1. Competenta §2. Incompatibilitate si stramutarea §3. Probele si mijloacele de proba 3.1. Dispozitii generale 3.2. Mijloace de proba. §4. Masurile preventive.. §5. Acte procesuale si procedurale comune. Sectiunea a 2-a. Partea special&... §1. Urmatrirea penali.. §2. Judecata §3. Executarea hotirarilor penale $4, Procedura privind tragerea la éspundere penal a persoanei juridice 7 56 §5. Proceduri in cauzele cu infractori minOF ennnon 57 §6, Procedura darii fn urmitire nun 37 Capitolul IIL. Masurile preventive ... Sectiunea 1. Generalitati VI Arestarea preventiva Sectiunea a 2-a. Natura juridic& a misurilor preventive $i fundamentarea concepliilor asupma aCeStOTA -rnnnenererrs 68 Seojunea a 3-2, Dispozit yeeslepivind mfsurle preventive... = Capitolul IV. Luarea mis Sectiunea 1. Arestarea preventive a invinuitulu.. Sectiunea @ 2-a. Arestarea fnvinuitului in cursul urméririt penale. - 1. Preliminai.. §2. Conditii de fond ...... §3. Aspecte procedurale.... Seofiunea 23-2. Arestarea invinituui la instant de judecata... 6 Sectiunea a 4-a. Arestarea inculpatului in cursul urméirii penale.. §1. Condi de fond . §2. Aspecte procedurale . 2.1, Proceduri prealabile sedinei de ject 2.2. $edinta de judecatt. Seojiunea a 5-a. Mandatul de arestare. 89 Capitolul V. Prelungirea aresti Sectiunea 1. Preliminarii.. Sectiunea a 2-a. Actul de sesizare. Sectiunea a 3-a, Procedura prelungirii arestirii preventive... 130 Secfiunea a 4-2. Calea de atac impotriva incheierii prin care preventive -a dispus prelungirea duratei arestrii preventive. 135 Capitolul VI. Arestarea preventiva a inculpatului in cursul judecitii 139 Sectiunea 1. Consideratii generale... 139 Sectiunea a 2-a, Arestarea inculpatului cu u prilejul solutionacit fondului cauzei, in temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen.. 143 Capitolul VIL. inlocuirea si revocarea arestirii preventive... 146 Capitolul VII. Termenul rezonabil al arestirii preventive ..154 Cuprins vu Capitolul IX. incetarea de drept a masurii arest: preventive. Capitolul X. Dispozitii speciale pentru minor... Sectiunea 1. Drepturile proprii si regimul special pentru minori.. Secjiunea a 2-a. Rejinerea minorulu la dispozitia organulvi de cercetare penal& sau a procurorului si arestarea preventiva a minorului ATL Capitolul XI. Liberarea provizorie svones ATE Sectiunea 1. Considerati introductive 174 Sectiunea a 2-a. Liberarea provizorie sub contol judiciar.... 179 §1. Conditiile liberarii. 179 §2. Organul care dispune liberarea provizorie si organul care efectueaza controlul respectarii obligatiilor, 182 Secjiunea a 3-a, Liberarea provizorie pe CaufiUne ...nnne 182 §1. Condifiile liberarit 182 §2. Caufiunea.... 182 Secfiunea a 4-a. Aspecte procedurale 185 Capitolul XI. Recursul Capitolul XIII. Acordarea de despagubiri pentru dispunerea arestirii preventive pe nedrept.. Capitolul XIV. Arestarea preventiva din perspectiva jurisprudentei Curfii Europene a Drepturilor Omului Sectiunea 1. Sediul materi. Sectiunea a 2-a. Cazuri din jurisprudenia Curki Europene a Drepturilor Omului..... Capitolul XV. Libertatea presei, prezumfia de nevinovitie si arestarea preventiva, = Sectiunea I. Considerati introductive .... Sectiunea a 2-a. Situatia sistemului acuzatorial.. Sectiunea a 3-a, Situatia sistemului inchizitorial european..... Sectiunea a 4-a, Cazul Romanieé . vill Arestarea preventiv AMEKE soso 229 AnexaL 231 Anexa IL 11236 Anexa II.. 10239 Anexa IV 244 Anexa V Bibliogratie selectiva. 277 Index. 279 Cuvant inainte Prezenta lucrare este 0 sintez a problemelor teoretice si prac- tice privind arestarea preventiva, oferind cititorului atat solutii consacrate referitoare la cea mai important& dintre mfsurile pre- ventive cu un impact social si mediatic deosebit, cat si puncte de vedere divergente, Lucrarea cuprinde o succint& analiza a principalelor completari si modificari ale Codului de procedur’ penala din perspectiva transpunerii in dreptul intern a angajamentelor asumate in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, Structurata in functie de succesiunea actelor necesare pentru luarea masurii arestirii preventive si solutionarea cererilor ulte- rioare, lucrarea se doreste a fi un ghid util pentru judecatori, procu- rori, avocati, juristi, Iucratori din politie, politia comunitard, jandarmerie si penitenciare, precum si pentru jurnalisti. Cu speranta cd prezentul demers se constituie fntr-un argument {n favoarea libertatii si sigurantei persoanei, va invitim si desco- perifi aspecte de continut si procedura penala, care pun in discufie © misuré ce atinge grav libertatea individual, cu consecinte serioase asupra reputafiei persoanei, a vietii sale intime si fami- liale, a fericirii sale. Autorul Lista de abrevieri alin. ~alineatul art. ~articolul C. pen, = Codul penal C. proc. pen. ~ Codul de proceduré penal CA. —Curtea de Apel CSI. — Curtea Suprema de Justitie CEDO ~ Curtea European a Drepturilor Omului DIICOT ~ Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism dl. domnul DNA Direcfia National Anticoruptie dna. — doamna Ed. —Editura ed. —editia FBI ~ Federal Bureau of Investigation LCI. ~ inalta Curte de Casatie si Justitie lit = litera M.Of, = Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I ne. —nota redactiei ~ numfrul = Ordonanta de urgen{é a Guvernului ~ Organizatia Natiunilor Unite — opera citat& = pagina paragraf = punct — Revista de Drept Penal xi RRD. S.C. SUA urm. vol. Arestarea preventivi ~ revista Studii si Cercetari Juridice ~ Statele Unie ale Americii urmatoarele = volumul Capitolul I Delimitari conceptuale Sectiunea 1. Prevederi constitutionale 1. Potrivit art. 23, cuprins in Titlul II intitulat ,,Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale”, din Constitutia Romaniei revizuitt’, libertatea individuala gi siguranta persoanei sunt inviolabile. in contextul acestui articol’, libertatea individual’ priveste libertatea fizici a persoanei, dreptul siu de a se putea comporta gi misca liber, de a nu fi finut& in sclavie sau in orice alt& servitute, de a nu fi refinuta, arestaté sau definuta decat in cazurile si dupa for- mele expres previzute de Constitutie si legi. Libertatea individual este expresia constitutionala a stirii naturale umane, omul niscan- du-se liber. Societatea are obligatia de a respecta si proteja liberta- tea omului, dar aceasta nu inseamna ci libertatea individuald ar fi tun drept absolut. Ca toate drepturile subiective, ea cunoaste anu- mite limite in exercitare, prima dintre ele fiind libera exercitare drepturilor celorlalti subiecti de drept. Prin urmare, ea se realizeazi in coordonatele impuse de ordinea de drept. Icarea ordinii de drept de cite individ indreptajeste auto- ritagile publice la interventii de tip represiv, ceca ce implic& daci este cazul, an functie de gravitatea inc&lcarilor, chiar unele misuri care privesc direct libertatea persoanei, Actiunea de tip represiv a autoritiilor publice de restabilire a ordinii de drept este si trebuie si fie conditionati si clar delimitata, astfel inc&t libertatea indivi- dual sa fie respectata si nicio persoan’ care este inocenti si nu fie ! M. OF. nr. 767 din 31 octombrie 2003, *'M, Constantinescu, A. lorgovan, I. Muraru, E'S. Témasescu, Constitutia Roméniei revizuita. Comentani si explicatii, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. 40-44, 2 ‘Arestarea preventivii vietima unor actiuni abuzive seu determinate eventual de rafiuni pur politice. Intervine astfel notiunea de ,siguranfé a persoanel” care exprima ansamblul garantiilor care protejeaza persoana in situatiile {n care autorititile publice, in aplicarea Constitutiei si a legilor, iau anumite mésuri care privesc libertatea individual’, garantii care asiguri ca aceste misuri si nu fie ilegale. Acest sistem de garantii permite realizarea represiunii faptelor antisociale sau nelegale, dar jn acelasi timp asigura inocengilor ocrotirea juridic& necesar’. Nofiunea de ,libertate individuala” are ins o sferi de cuprindere mai mare decat cea de siguranfé a persoanei. Siguranfa persoanei poate fi vazuté si ca o garantie a libertitii individuale, ce priveste Jegalitatea masurilor ce pot fi dispuse de catre autorititile publice, in cazurile 5i in conditiile previzute de lege. ‘Articolul 23 din Constitutie stabileste condifiile in care se pot realiza perchezitii, refineri gi arest&ri, acestea putind fi dispuse numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege. Prin ,cazuri previzute de lege” urmeazi si infelegem situafiile sau imprejur’- rile in care autorititile publice competente pot proceda la perche- Zifii, retineri sau arestiri. Prin ,procedura previzuti de lege” uurmeazi s injelegem regulile procedurale a clror respectare obli- gatorie se impune, ‘Textul constitufional oblig® totodata legiuitorul si stabileasc& expres atat cazurile, c&t si procedurile, trebuind si aiba in vedere &, potrivit art. 1 alin. (3) din Constitujie, demnitatea omului, drep- turile si libertiile cetifenilor, libera dezvoltare a personalititi ‘umane si dreptatea reprezint& valori supreme si sunt garantate. 2, Percherifia este o misuri prevazuté in art. 100 C. proc. pen.. fiind reglementaté astfel: ,cind persoana c&reia i s-a cerut si predea vreun obiect sau vreun inscris (...) tigiiduieste existenta sau dejinerea acestora, precum si oxi de cfte ori exista indicii temeinice cf efectuarea unei perchezitii este necesar& pentru descoperirea si strangerea probelor, se poate dispune efectuarea acesteia”, Prin ea insti, perchezitia priveste direct libertatea individualA si mai ales siguranta persoanei in accepfiunea pe care am formulat-o mai fnainte. De aceea perchezitia se poate efectua numai in cazurile si Delimitéri conceptuale 3 ‘in condiiile prevazute de lege. Trebuie si adaugém cA revine pro- cedurii penale stabilirea de reguli, pana la detaliu, privind incuviin- fatea, Cimpul yi procedura de efectuare a perchezitilor. 3. Refinerea este o miisur& preventivi, de asemenea reglemen- tata de Codul de procedura penal’, prin care persoana fati de care exist unele indicii ci a savarsit 0 fapti, previizuti si pedepsiti de lege, este privati de libertatea sa de catre autorititile competente pe o durati strict limitaté. Fiind © masura care priveste libertatea individuala, refinerea este reglementati prin Constitujie si in detaliu prin legea penal. 4. in legaturi cu durata maximé a retinerii, aceasta nu poate depasi 24 de ore. Aceasta inseam’ ci refinerea poate dura si mai putin de 24 de ore, in functie de motivele retinerii si de operati- vitatea organelor de ancheti in rezolvarea problemelor pe care le ridica fiecare caz.in parte, Nimic nu impiedica din punct de vedere juridic rispunderea autoritatii care ar fi realizat o retinere pana la limita maxima daca se dovedeste c& aceasta retinere a fost abuziva sic, deci, ea nu era necesari. Desigur, este rolul legislatiei proce- sual-penale s& detalieze procedurile retinerii pan la amanunte, un Joc important trebuind si-l ocupe evidenfele strict necesare. 5. Arestarea este o misurd care atinge grav libertatea indivi- duali, ea avand consecinje majore, uneori nebinuite, asupra repu- tatiei persoanei, a viefii sale intime si familiale, a fericirii sale. Per- soana arestati suport banuiala de culpabilitate, misura putind pro- duce efecte ireparabile. De aceea, arestarea este supusd unor reguli constitufionale clare si ferme, dispunerea acestei masuri fiind de competenta unor autorititi care actioneaz4 numai din ordinul legii, independent si impartial, anume judecstorilor, Doug reguli constitu- fionale importante sunt previzute explicit in art. 23: a) arestarea preventiva se dispune numai in cursul procesului penal; b) dispunerea acestei masuri revine doar judecatorului. Retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazuti de lege, potrivit art. 23 alin, (2) din Constitutie, 4 Arestarea preventivi Apirarea intereselor legitime care au fost incaleate grav prin infractiune implicd intentarea unui proces penal fAptuitorului, proves cate poate dura mai mult timp in cazurile complicate. De aceea, printre alte probleme de interes juridic, se pune si problema duratei arestirii persoanelor implicate, atunci cand, in conditiile Tegii, 0 asemenea masur’ a fost decisa. Stabilirea acestui aspect este dificila si nu este recomandabila o solutie rigid’, care ar risca s& conduct la 0 aplicare greoaie. Din analiza dispozitiilor cuprinse in constitutiile altor ari gi a practicii in materie s-a putut observa c& durata de o lund de zile (30 de zile, mai exact) este o durati care, de principiu, satisface atat cerinfele (macar de inceput) procesului penal, cat si cerintele respectirii libertitii individuale. ‘Avand in vedere aceste realititi obiective, revizuirea constitu- ional din 2003 a adus mai multe precizari in aceasti materie, ficdnd distinctie in mod expres intre cele doua faze ale procesului penal, urmirirea si judecata Diferentele se refera doar la aspecte de detaliu (durata arestiii si ritmicitatea verificdrii legalitati masurii arestarii), nu si la autoritatea competenté s& emit man- datul sau Ja regulile juridice fundamentale de emitere a acestuia. Astfel, in cursul urmiritii penale, arestarea preventiva se poate dispune pentru maxim 30 de zile si se poate prelungi cu cel mult 30 de zile de fiecare data, faa ca durata arestirii preventive a unei persoane si poata depiisi un termen rezonabil, si, in niciun caz, si nu fie mai mare de 180 de in cursul judecafii, instanja de judecata este obligaté, in conditiile legii, si verifice periodic, dar ‘mu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia luarii masurii arestirii, Ea are obligatia s dispun’, de indat, punerea in libertate a inculpatului, dacd temeiarile acestei masuri_ nu mai existi. Evident ci acestea fiind duratele stabilite ca maxime, arestarea poate opera si pentru termene mai mici decat cele precizate in textul constitutional 6. in toate situafiile, cel arestat are posibilitatea de a cere libe- rarea provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune, Controlul judiciar si caufiunea sunt doud institutii procesual-penale care garanteazd cA persoana liberati provizoriu va rispunde tuturor Delimitari conceptuale 5 solicitailor autoritailor judiciare legate, desigur, de procesul penal fin care este implicata. Liberarea provizorie, regula a increderii, incearc si valorifice Ia maximum prezumtia de nevinovatie, dar gi sii reduci la minimum riscul unei erori judiciare gi, in general, al uunor acte ireparabile. Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe caufiune se realizeaza potrivit unor reguli detaliate, reguli ce sunt de domeniul procedurii penale. De asemenea, cel arestat are oricand posibilitatea de a ataca hotirarile judecdtoresti referitoare la arestarea sa prin caile de atac prevazute de lege. 7. Constitufia stabileste si alte reguli, comune refinerii si ares- tirii. Deoarece atat refinerea, cAt si arestatea privesc libertatea indi- vidual’, ele se pot ordona numai atunci cand exist motive legale, iar, in ideea de respect a libertatii si siguranfei persoanei, aceasta are dreptul s& cunoasc’ motivele care impun misuri atat de grave gi care, desigur, o privesc. De aceea, Constitufia prevede dou’ reguli in legiitura cu aceste motive: prima, privind timpul de comunicare $i, a doua, privind limba in care se face aceastdé comunicare. Astfel, autoritatea care efectueazi retinerea sau arestarea, are obligatia de a comunica de indaté persoanei refinute sau arestate motivele masurii Iuate. Aceast prevedere este foarte important nu numai pentru transparenta actiunii autoritiilor publice, ci si pentru evitarea unor erori. Cat priveste limba in care se face comunicarea, ea este limba pe care o infelege cel in cauzd. Este 0 prevedere fireasca si o garantie a siguranei persoanei. 8 Atunci cand se contureaz culpabilitatea persoanei, invi- nuirea se aduce la cunostinfa in cel mai scurt termen, dar numai tn prezenfa unui avocat, ales sau numit din oficitt, acest lucru fiind esential fnvinuirea este deja un mare pas spre formularea culpabilitiii si rispunderii persoanei, iar dreptul de apdrare trebuie deja sa func- fioneze. Avocatul devine practic un garant al sigurantei persoanei, el poate sprijini profesional clarificarea problemelor cu care clientul su este confruntat. Prezenta avocatului in aceastit sec- venfi procesualé este obligatorie, de aceea autoritatea publict trebuie si ia misurile eficiente pentru asigurarea unui avocat din oficiu, atunci cind nu existi un avocat ales in cauzs. Regula 6 Arestarea preventival constitutionali este atat de clari si imperativa, incat nu admite niciun subterfugiu juridic, incdlcarea ei fiind 0 grav incalcare a Constitutiei 9. Refinerea unei persoane se justifick prin existenfa unor motive temeinice si legale. Dact aceste motive au incetat cel rejinut sau arestat trebuie in mod obligatoriu eliberat. Desi textul nu stabileste un termen in care eliberarea si se producd, el trebuie Si fie cel al constatarii legale si oficiale a disparitiei motivelor. 10. Pornind de la aceste explicatii ale dispozifiilor art. 23 din Constitufia Roméniei revizuiti, enunjate de Elena Simina ‘Tanasescu', si pundnd in balant2 libertatea individual si siguranta persoanei, pe de 0 parte, si restringerile acestei libertiti, pe de alta parte, vom incerca si punctim care dintre doctrinele principale pri- vind arestarea preventiva a fost aleasi de legiuitorul roman, si definim arestarea ca act material si act procesual, evidentiind importanfa libertitii individuale si responsabilitatea judecatorului fn Tuarea misurii arestarii, precum si consecinfele arestarii asupra reputafiei persoanei, a viefii sale intime gi familiale, a fericirii sale. Reglementarea arestarii in legislatie depinde de conceptia pe care legiuitorii fundamenteazd celatia dintre individ si stat. Fara {indoiald, nicio legislafie nu eziti si admita arestarea efectuata in vederea asiguritii executdrii unei condamnati la 0 masura privativa de libertate, c&ci menginerea ordinii sociale presupune cel putin aplicarea pedepselor pronunfate de instante. Dar, mai departe de aceasta ipotez elementard, este alegerea dintre doctrinele liberale si cele autoritare care impun reglemen- tarea arestarii in cadrul cercetarii prealabile, admiterea arestitii administrative gi institutia infractiunii flagrante. Doctrinele liberale condamai recurgerea la arestare preven- tiv, fn general, mai putin aresiarea reglementata fntr-o maniera stricté, sanctiondnd foarte sever violarea acestei recomanditi Doctrinele autoritare, dimpotriva, autorizeazi cu. larghete ‘misura arestarii preventive in numele unei conceptii absolutiste de ordine social si nu se ingrijoreaz’ cat de putin de nerecunoasterea “Ibidem, Delimitari conceptuale 7 unor limitiri ce se impun activititii potitienesti sau administrative ‘in acest domenit Sectiunea a 2-a. Arestarea si detentia 11. Dintre toate libertitile individuale, libertatea de a se deplasa sia se manifesta potrivit vointei sale este, fra indoiala, una din cele mai importante, daci nu chiar cea mai important’. Aceasta permite, intr-adevar, individului de a dispune de migcatile sale, de actele sale si de timpul séu conform intentiilor sale si conditio- neazi prin aceasta exercitiul efectiv al aproape tuturor celorlalte ibertiti individuale. Libertatea de a se deplasa si a se manifesta potrivit voinfei sale poate fi lezati de acte sau situafii diverse, mergnd de la interdictia de a se afla in anumite locuti si pénd la detentie, care suprima aceastt libertate. in lantul lezarilor libertatea de a se deplasa si a se manifesta potrivit voinfei sale, arestarea ocupa un loc foarte important, deoa- rece ea comporti 0 constringere material asupra persoanei si permite astfel plasamentul in detentie. 12. Arestarea poate fi definitt ca find actul material de ,capturare” a unui individ impotriva voinfei sale, privandu-1 tem- porar de libertatea de deplasare. Astfel definit’, arestarea trebuie diferenfiata de convocarea lipsiti de forta de constrangere, dar in aceeasi misura si de detentia in sine. Arestarea presupune, in consecinti, recurgerea Ia coercifie, cea care 0 diferenfiaza de toate tipurile de ordine sau invitatii de a se prezenta in fata unei auto- ritii judec&toresti sau de polite, cand executarea presupune accep- tarea voluntari a celui c&ruia i se adreseaza, ca de exempht man- datul de aducere’. 13. Arestarea nu trebuie confundati cu detentia in sine. Deten- fia este, in consecint’, starea in care se afl individul privat de " Encyclopédie Dalloz Juridique nr. 2, Arrestation, Paris, 2000, p. I. ? Tbidem. 8 Arestares preventiva libertate. Fara indoiald, arestarea este actul premergitor punerii in detentie a unui individ, dar el ne implica in mod necesar si detentia. ulterioari a celui vizat, in acest caz durata arestirii nefiind urmata de inchisoare. Nu se poate vorbi de arestare pnd cfnd nu are loc ,,capturarea” ‘unui individ contra voinfei sale. 14. Institutia arestatii prevent:ve, misura de preventie care consti fn lipsirea de libertate cu caracer provizoriu a unei persoane, in conditii precis determinate de lege, inainte de solutionarea defini- tiv’ a unei cauze penale, pentru a asigura buna desfasurare a proce- sului penal sau pentru a impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmaiirea penald, judecata sau executarea pedep- sei, a existat din cele mai vechi timpuri, fiind intalnita la egipteni, evrei, greci si romani, in vechiul drept din apusul Europei gi in cel TomAnesc, continuaind si existe si astiz, in pofida diverselor opinii ce au contestat legitimitatea ei!, Ne vorbeste despre definere Uipian, cand spune c& ,,cercetarza trebuie si se infiinfeze pentru a fine pe oameni s& nu fugi, iar nu pentru a-i pedepsi”. Fireste ci s-a si abuzat de aceasti institufie, Anglia fiind primul stat care s-a ridicat, ined de mult, din secolul al XVII-lea, contra Ivarii arbi- tare acestei masuri; prin Magna Charta Libertatum si prin legea Habeas Corpus $-a statuat c& ,orice inchis, sub orice pretext, are dreptul s& ceari justitiei ca in treizile si hotirasc’é dacd inchisoarea lui este legal”. »Declaratia drepturilor omului si cetijeanului”, adoptata in Franja revolufionari prevede, de asemenea, ci ,niciun om nu poate fi acuzat, nici detinut decit in cazurile determinate de lege si formele prescrise de dansa”, Acestea sunt principii din care s-au inspirat constitutiile si codurile de procedura penalA ale tutu- ror timpurilor. * 1 Istrate, Libertatea persoanei si garantiile ei procesual penale, Ed. Serisul Romanesc, Craiova, 1984, p. 138. *G. Vrabiescu, Curs de procedwi penal’, Ed. Cultura Popular, 1947, p. 284, Delimitdri conceptuale 9 15. Reglementarea arestirii in legislatia romana este de concep- {ie liberal, fiind 0 masuri de exceptie, putind fi luati numai in cazurile gi cu procedura prevazute de lege. Gfndirea juridica contemporana a admis necesitatea obiecti ‘misurilor de preventie in reglementarea procesual penal in favoa- rea ocrotirii intereselor generale ale colectivitatii’ ‘in consecinta, se admite cA limitele aduse libertatii individuale sunt strict determinate de lege, au un caracter provizoriu si de exceptie, find instituite in temeiul interesului general pe care-1 deserves, astfel neexistand o abandonare a libertitii individuale. Persoanele care participa la activitatea procesual penal& trebuie si dea dovada de loialitate pe tot parcursul procesului penal”, adic’ si se abfind de la actiuni frauduloase de natura si impiedice aflarea adevarului si justa solufionare a cauzei penale. Extinderea criminalitaii in societatea moderna si necesitatea luirii unor masuri eficiente pentru asigurarea sigurantei cetifenilor si a colectivitatii implica in mod obligatoriu stabilirea unui echi- libru intre posibilitatile de reactie ale societifii impotriva crimina- litatii si protectia drepturilor individuale. Altminteri, se ajunge ca legea si nu mai reprezinte mijlocul de ocrotire a celor care 0 res- pect, ci, in principal, al celor care uo respect® Jn acest sens, Traian Pop mentiona: ,,a priva pe cineva de liber- tate numai in urma binuielii, deci inainte de a fi judecat, gisit vinovat si condamnat, este contrar principiului constitutional privind libertatea individual. $i totusi justitia nu poate sta cu miinile incrucisate in faa sfidarii pe care i-o aranca inculpatul prin fncercirile sale de a compromite aflarea adevarului sau in fata periculozitatii pe care o prezinté persoana inculpatului, astfel ci justitia trebuie s&-si ia prompt si energic masuri de prevenire sau inkiturare a acestor neajunsuri. Ori, pentru ca justitia si-si indepli- "N, Volonciu, Tratat de procedura penala, vol. I, Ed. Paideia, Bucu- resti, 1996, p. 402. * V. Dongoroz $.2., Explicatii teoretice ale Codului de procedura penal, vol. Il, Ed, Academici Romine, Bucuresti, 1976 p. 17. > AL. Tuculeanu, Arestarea preventivi, obligarea de a nu parisi Joca- litatea — realitati si perspective, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003, p. 7. 10 Arestares preventiv neasc& rolul, este posibil s& nu existe alt& alegere decat recurgerea Ja masura radical a arestarii preventive”) Peo povitie mai intransigenti s-a situat Vintili Dongoroz, care sustinea, printre altele, ,,de acond cu toat& lumea ci infractorii tre- buie tratafi omeneste, dar nu putem admite c& aceasti omenie poate ‘merge pan acolo incat sd lisim printre cetifenii onesti, presdrat la tot pasul, zeci si sute de réuficatori, gata oricand a comite noi firddelegi. La ce bun toate libenttile cetitenilor gi daca in numele acestora cetieanul onest nu poate avea nicio siguranft,fiind lsat cot la cot cu tofi infractorii?”™ Secfiunea a 3-a, Institufia arestirii preventive in dreptul comparat 16, Preliminarii, Cea mai profundi transformare a normelor procedurale penale s-a petrecut, sub influenfa dreptului procesual european, dup anul 1990, in domeniul misurilor preventive si, in special, a arestirii preventive, apropiindu-se foarte mult de regle- mentarile din fire cu traditie democratic’. Jn cele ce urmeazi vi supurem atentiei normele procedurale referitoare la arestarea preventiva din Germania si Statele Unite ale Americii, privite in comparatie ct cele din Romania’. 17. Astfel, in Germania instanta procedeazi, de regula, la Juarea acestei masuri chiar in lipsa persoanei suspectate de comite- rea unei infracfiuni, la cererea procurorului sau din oficiu, cénd cir- cumstanfe deosebite o impun. Competenta de solutionare a cererii apartine unui judecitor al Tribunalului districtului (Amtsgericht) unde s-a comis infracfiunea sau in jurisdictia céruia se afl dome- T. Pop, Drept procesual penal, vol. Il, Tipografia Nationala, Cluj, 1947, p. 132. "1, Tanoviceanu, Tratat de drept si procedura penali, ed. a Ta revi- ‘uita si completata de V. Dongoroz, vol. V, Ed. Curierul Judiciar, Bucu. resti, 1924, p. 452. °C. Florian, Institutia arestii preventive in dreptul comparat, R.DPen. nr. 4/2005, Anul XU, p. 131-138 Delimitéri conceptuate u niul acuzatului. Dacd s-a dispus deja trimiterea in judecata, compe~ tenja apartine instanfei de fond, intocmai ca in dreptul roman. Dispozitiile art. 121 din Codul de procedur’ penal german indica in mod concret, si in cazuri mult mai restrinse decit cele prevazute in art. 148 C. proc. pen. roman, condifiile pentru emite- tea unui mandat de arestare, si anume si existe o suspiciune temei- nicd, bazaté pe probe, c& persoana in cauzi a comis o infractiune sau s& se constate cf acuzatul s-a sustras procesului sau se ascunde, cA existi riscul ca acuzatul sa se sustraga procesului penal (anche- tei sau judecatii) ori comportamentul acuzatului naste suspiciunea cl: va sustrage, degrada, distruge sau falsifica probele materiale; va influenta in mod ilegal coacuzafii, martorii sau expertii; va determina pe alfii si procedeze in acest sens si astfel aflarea adevii- rului va fi ingreunati Pe de alta parte, in cazul unor infractiuni de o gravitate sporiti, anume indicate (de exemplu, vatimare corporala grava, télhirie ori cand viata sau integritatea unei persoane a fost pusd in pericol), masura arestarii preventive poate fi luati doar in baza suspiciunii de comitere a unei infractiuni, far a mai fi nevoie sa se constate existenta si a celorlalte motive de arestare. De asemenea, savarsirea unei infractiuni deosebit de grave (de exemplu, omor, viol, trafic de droguri) constituie, conform legii, un motiv de arestare, atunci cand elemente de fapt indica riscul ca, and la aplicarea pedepsei, acuzatul si sivargeasca alte infractiuni de acelasi gen sau va continua comiterea celei care i se refine in sarcina. Infractiunile cu gravitate redusi beneficiazi de un tratament diferentiat fat de cele ardtate anterior, Astfel, dact pedeapsa este ‘Inchisoarea de cel mult sase luni sau 180 de zile-amenda, arestarea nu se poate dispune, invocdnd riscul de ingreunare a aflirii adeva- rului, iar riscul de sustragere de la proces poate fi avut in vedere doar dac& acuzatul nu poate oferi dovezi ale identitafii sale, nu are domiciliu sau resedint% permanent sau anterior s-a sustras de la anchetd sau judecaté ori a facut pregitiri in acest sens. Desi, in principiu, motivele de arestare aritate anterior sunt aceleasi ca si cele cuprinse in Codul roman de procedura penal, se observa cin privinta acestora legislajia germana acord’ 0 mai 12 Arestarea preventiva mare atentie echilibrului, de obicei precar, intre libertatea indivi- dului si necesitatile bunei desiigurari a procesului penal, prin eliminarea nnor conditii prea generale, de genul stiri de recidiva sau flagrantului delict. Prin mocificarile aduse Codului de proce- dura penal cele dowd cazuri privind arestarea preventiva, respectiv fractiunea flagranté si starea de recidiva, au fost abrogate, reali- Zindu-se 0 adaptare a procedurii penale la cea european’. Mandatul de arestare cuprind: in mod obligatoriu numele celui acuzat, infractiunea pentru care este suspectat ci a comis-o, cu descrierea exact a acesteia, textul de lege aplicabil, motivele de arestare, precum si elementele de fapt care demonstreazi existenta lor. Imediat dup& arestare, persoana acuzati este informata de continutul mandatului séu, iar deci pe moment acest Iucru nu este posibil, i se va aduce la cunostin{& in mod sumar motivele pentru care este arestat. De asemenes, un membru de familie sau o persoani de incredere va fi informati despre arestare sau, dacd desfaigurarea anchetei nu este periclitata, acest lucru poate fi facut chiar de catre cel arestat. in cel mai scurt timp, dar nu mai tarziu de ziua urmatoare ares- trl, persoana acuzaté este adusi in fata unui judecttor competent potrivit legii s& examineze legalitatea masurii luate. in cadrul aces- tei proceduri preliminare, celui acuzat i se vor indica elementele care il incrimineaza si va fi informat despre dreptul de a rispunde si de a respinge invinuirea sau de a nu face declaratii, precum i posibilitatea de a combate temeisicia celor aritate in mandatul de arestare si de a prezenta orice elemente de fapt in favoarea sa. Executarea mandatului de arestare poate fi suspendata de catre judecitor, cea ce echivaleazi ca liberarea provizorie din dreptul roman, Diferenta este aceea c& judecatorul care dispune suspen- darea mandatului poate stabili doar masuri de supraveghere si obligatii in functie de motivele de arestare initiale. Astfel, daca s-a apreciat ca existi riscul de a se sustrage procesului penal, se poate dispune prezentarea periodic& Ia judecitor, procuror sau la alte instituyii anume indicate, obligarea de a nu parasi localitatea unde domiciliazé sau o anumit& zona ffir’ permisiunea judecdtorului sau arestarea la domiciliu (interdictia de p&risire a locuinfei fri a fi insofita de o persoana anume desemnata). Dac& ins’ mandatul de Delimitari conceptuale 13, arestare a avut Ja baz riscul de influentare a aflirii adevarului, obligatiile stabilite in sarcina acuzatului vor avea in vedere interzicerea luarii de contact cu coacu7afii, martorii sau experi Suspendarea executirii mandatului poate fi subordonatd, ca si in Romania, depunerii unei caufiuni, sub forma de bani lichizi, tithuri mobiliare sau prin gajare sau ipotecarea unor bunuri. Cautiunea se confisc& si se face venit la bugetul statului, daca acuzatul se sus- trage de la procesul penal sau de la executarea pedepsei sau miisurii educative. Prin modificarea procedurii penale romane, pe timpul liberdrii provizorii se pot stabili misuri de supraveghere si alte obligatii care sunt in concordant cu cele europene. De asemenea caufiunea se poate face si prin constituirea unei garantii reale imobiliare la dispozitia instantei care a stabilit cautiunea [art. 160° alin. (2) C. proc. pen}. Revocarea suspendarii (revocarea liberarii provizorii) se dis- pune de catre judec&tor in cazul in care acuzatul fncalc& in mod fla- ‘grant obligatiile si interdictiile stabilite in sarcina sa, face pregitiri pentru a se sustrage, nu se prezinta in fata organelor judiciare desi este legal citat sau daci noi motive de arestare justificd si fac necesard rearestarea sa. Odata ce judecstorul a decis ci mandatul de arestare emis este legal si temeinic, nu mai este necesara prelungirea sau menfinerea sa decat dupa trecerea unei perioade de trei luni, iar nu din 30 in 30 de zile sau Ia fiecare 60 de zile ca in dreptul procesual roman, acesta producind efecte pind la pronuntarea unei sentinfe de con- damnare. in schimb, acuzatul poate in orice moment s& conteste legalitatea mandatului de arestare sau s& cearé suspendarea execu- tarii acestuia, respectiv punerea in libertate provizorie. In vederea solutionarii cat mai juste a unei asemenea cereri, judecatorul competent poate dispune efectuarea de investigatii si verificari in acest scop. Durata maxima a arestirii preventive este de sase luni, perioada aproape egal cu cea aritata in art. 159 C. proc. pen. roman. ins’, in timp ce in legislatia romana cele 180 de zile se refer doar la perioada arestarit in timpul urmiririi penale, in legislatia german& cele sase luni sunt limita maxima pe care 0 poate atinge masura 14 Arestarea preventiva arestiii atdt in cursul anchetei, cat si al judecafii. Ea poate fi depa- sit doar fn cazurile in care durata investigatiei ce se desfisoara sau Gificultatea cazului_o impun, printr-o decizie a Tribunalului Superior Regional (Landgeriche) Pronuntarea unei sentinfe de condamnare privativa de libertate (pedeapsa cu inchisoarea sau otice misuri de educare) este execu- torie. Acest lucru inseamna ci nu mai este necesar’ prelungirea arestarii preventive de catre un judecitor care si examineze lega- litatea arestarii preventive, chiar dac& hotirarea judecatoreasca este atacatd in condifile legii, 18. in procedura americani, conditia pentru a se lua masura arestarii preventive este existenfa unor motive temeinice (probable cause) cate justific& suspiciunea c& persoana in cauzi a sivarsit 0 infractiune, nefiind necesar4 denonstrarea existenfei unui peticol pentru ordinea publica sau a unui risc in cazul isirii in libertate a celui acuzat. in cadrul procedurii penale a Statelor Unite (care se aplicd in tribunalele federale), competenta de emitere a mandatului de arestare aparjine unor judecitori anume desemnati de lege, numifi judecttori-magistrati (magistrate judges). Decizia se ia in urma cererii organelor de anche:i, cerere sprijinité de 0 declaratie dati sub jurimant (affidavit). Mandatul va fi semnat de judecd: torul-magistrat care I-a emis gi va confine numele acuzatului, des- crierea amdnuniti a faptei comse, precum si ordinul de a-l duce pe acuzat in fata unui magistrat disponibil. Mandatul va fi inménat unui serif federal (US Marshall) sau unui ofiter autorizat in vederea punerii in executare (agent al FBI, Fiscului, Administratiei Antidrog etc.). Imediat dupa arestare, acuzatul este adus, in cel mai scurt timp (without necessary delay), in fafa celui mai apropiat Judecator-magistrat federal sau, daca acest lucru este imposibil, in fafa unui ofifer judiciar care apartine statelor componente ale Uniunii, Daca fapta de care este acuzat nu necesitd un proces cu jurafi, judecdtorul-magistrat in fata cairuia este adus acuzatul il va informa de drepturile sale si va proceda la judecarea in fond, Daca fapta trebuie judecaté de un complet de Jurati, il va informa pe acuzat doar de acuzele care fi sunt aduse, de dreptul de a pistra ticerea, de dreptul de a angaja un avocat sau de a cere desemnarea Delimitari conceptuale 15 unuia din oficiu atunci cénd posibilitaile sale nu-i permit angaja- rea unui avocat, precum si modalititile in care poate cere i obfine liberarea sa din arest Totodati, conform Codului Statelor Unite (United States Code) si regulilor de procedur promulgate de c&tre Curtea Suprema de Justitie (Federal Rules of Criminal Procedure), cel acuzat are dreptul la 0 examinare preliminara a cazului siu, procedura avand ca scop stabilirea existentei unor motive temeinice pe care se spri- jind suspiciunea comiterii infractiunii si c& cel acuzat este cel care a savargit-o. Examinarea va avea loc intr-un termen de cel mult 20 de zile, dacé acuzatul a fost pus in libertate, sau de 10 zile, daca se afl inc in stare de arest. Examinarea preliminara nu va avea loc daca in termenele aritate mai sus, Marele Juriu (Grand Jury) al ‘Tribunalului Districtual emite actul de acuzare (indictment). Liberarea acuzatului, in sistemul de drept american, este o insti- tutie care are o vechime de peste dou sute de ani’. In momentul in care acuzatul este adus in fata unui ofifer judiciar (prin aceasta fnfelegandu-se judecitorul-magistrat sau judecdtorul districtual atunci cand Marele Juriu a emis actul de acuzare si a hotrat trimi- terea in judecati), acesta va dispune in anumite situafii liberarea sa ntr-una din modalitatile urmatoare: a) liberarea pe cuvant sau pe incredere (upon personal recog- nizance), fri a se stabili vreo obligatie sau masuri de suprave- ghere si fara a se pliti vreo caufiune; b) liberarea contra unei caufiuni negarantate, care ins& nu va trebui depusé la dispozitia instanjei, ci se va pliti doar im cazul revocirii liberarii; ¢) liberarea cu stabilirea unor conditii de asemenea natura incat si asigure prezenja acuzatului la proces si siguranfa persoanelor implicate si comunitatii, conditii care pot include: ‘in America colonial, institut cautiunii era reglementati exclusiv de legea engleza. Dupé declaarea independentei in 1776, statele ce at format confederalia au prevazut in propzile consti instituia eauiun ‘Aste, seciunea 9 a Constitfiei statlui Virginia din 1776, sectiumea 29 & Consttfiei statului Pennsylvania au reglementat condiile in care se poate dispuneeliberarea ,suspecilo” pe cauiune 16 Arestarea preventiva - Misarea in custodia unei persoane anume desemnate, care si oat exercita supravegherea acestuia si care s anunte orice inc&l- lor eliberarii; trarea sau cfutarea activa a unui loc de mune’; ~ _participarea la programe educational; - _restrictii in ceea ce priveste contactul cu anumite persoane, Ja domiciliu sau in deplasari; -_ interzicerea Iudrii de contact cu presupusa vietima a infrac- fiunii sau cu potentialii martori; - prezentarea in mod regulat la politie, serviciu de suprave- ghere (pretrial service) sau orice alta institutie; = reintoatcerea in domicilit la o anumita ora; ~_interzicerea portului de ame de foc, mecanisme distructive sau alte arme periculoase; ~ interzicerea consumului de alcool, narcotice sau alte sub- stanfe interzise fri prescriptie medical; = supunerea la tratament medical, psihologic sau psihiatric, tratament contra dependentei de alcool sau droguri sau internarea medicala in acest scop; ~ _ posibilitatea de a i se corfisca, in caz de neprezentare, anu- mite bunuri de o valoare stabilité, concomitent cu dovedirea drep- tului de proprietate asupra acestor bunuri si eventualele sarcini fn privinga lor; ~ depunerea unei cautiuni garantate de acuzat sau de alte per- soane (simpli particulari sau firme autorizate). Cuantumul caufiunii se stabileste dupa reguli stricte, in functie de gradul infractiunii Gelict sau crima), = reintoarcerea in arest pentru o anumité perioads a zilei, dupa orele de munci sau de scoali ~ orice até conditie care, in opinia judecatorului, va asigura prezenfa acuzatului la proces, precum si siguranta persoanelor implicate si a comunitai Daci in urma unei audieri (detention hearing) judecdtorul con- sider’ c& nicio conditie sau combinatie de condifii nu va asigura prezenta acuzatului la proces, siguran{a persoanelor implicate sau a comunitifii ori neobstructionarea cursului justifiei de citre acuzat prin influentarea fntr-un fel sau altul a martorilor sau juratilor, el va Delimitari conceptuale 7 emite un ordin in care, Iudnd in considerare natura infracfiunii (de exemplu, infractiune cu violenfé sau trafic de droguri), greutatea dovezilor impotriva acuzatului, trecutul si personalitatea celui in cauzi (caracter, stare de sinitate fizick sau psihicd, legituri de familie, resurse financiare, antecedente penale, comportarea in ‘cazul altor procese etc.), va dispune mentinerea in arest a acu- zatului in custodia Procurorului General. incilearea conditiilor eliberarii atrage, pe lang confiscarea eventualei cautiuni, si o serie de sanctiuni penale. Astfel, neprezen- tarea cu rea-credinfi la proces duce 1a pedepsirea persoanei cu ‘inchisoarea de pana la 10 ani sau amend, pedeapsa ce se va exe- cuta cumulat cu pedeapsa aplicati in cadrul procesului principal. De asemenea, dac& pe timpul liberi acuzatul sivargeste 0 infrac- fiume, el va fi pasibil de o pedeapsi de 10 ani, in cazul crimelor (felony) si un an in cazul delictelor (misdemeanor), pedeapsi ce se va executa, de asemenea, cumulat cu pedeapsa aplicata. in fine, orice incdlcare a conditiilor stabilite de judecdtor Ia liberare duce la revocarea liberirii i posibilitatea tragerii la rspundere penal si peniru sfidare adus& instanfei (contempt of court). in orice moment al procesului, in functie de elementele noi care pot aparea, acuzatul sau procurorul pot formula cereri de revocare sau modificare a ordinului de liberare sau menfinere in arest, competenfa de solufionare a unei astfel de cereri apartinand instantei de fond. particularitate a dreptului american este arestarea martorilor, institutie asemnatoare cu mandatul de aducere din dreptul roman, Astiel, orice persoan’ a clirei mfrturie este esenfial& pentru proces poate fi arestata si liberati in aceleasi conditii ca si acuzatul, respectiv doar pind la momentul in care audierea sa este posibild. Dintr-o sumari examinare a arestirii preventive din cele dou’ tri, prin comparatie cu arestarea preventiva din procedura penal romana, rezulté ci modificirile aduse Codului de proceduré penali, in legaturd cu aceasta institutie, sunt de bun augur si adap- tate la legislatia statelor europene, iar perspectiva lecturatii urma- toarelor capitole este de natura a confirma efortul legislativ privind reforma justifiei, in sensul angajamentelor asumate de Romania in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea European’. Capitolul 11 Modificarea Codului de procedurd penal - un moment important pentru reforma justitiei siun pas important in procesul de aderare Ja Uniunea European’ 19. Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de proceduri penal, precum si pentru modificarea altor legi? confine numeroase si substantiale modificari ale Codului de procedura penal, determinate de necesitatea unei reforme urgente a justitiei sub toate aspectele, rispunznd cerinfei de a transpune in dreptul intern angajamentele asumate in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeani privind indeosebi tragerea la rispun- dere penal a persoanei juridice, celeritatea desfasurarii procesului penal, sporirea garantiilor procesuale in domeniul drepturilor fundamentale ale omului, instituirea unor noi modalitati de asigu- rare a imparfialitatii judecttorilor si procurorilor in cauzele penale, Legea instituie solutii consecrate prin decizii recente ale Curfii Europene a Drepturilor Omului, ale Curfii Constitutionale, decizii ale fnaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-au solutionat recursuri in interesul legii, precum si solufiile din doctrina si prac- tica judiciara. ‘Va prezentim in continuare principalele modificari si comple- tari ale Codului de procedur’ penala cuprinse in partea generala, pundnd accent pe misurile preventive, urmand ca in final si evidentiem modificarile semnificative din partea special, privind urmarirea penal si judecata, care au legaturi cu arestarea preven- tiva sau care au caracter de noutate " Ori de ede ori in acest capitol sunt menfionate articolele de lege fara indicarea legii din care fac parte, avem in vedere Codul de procedura penalii a Rominiei (n.:), ; ? M. Of. nr. 677 din 7 august 2036, in vigoare la 30 de zile de la publicare, Modificarea Codului de procedurd penala 19 Sectiunea 1. Partea generali §1. Competenta 20. Au fost introduse modificiti privind competenta dup’ mate- rie, dupa calitatea persoanei, precum si privind competenta in caz de indivizibilitate si conexitate. Instanta care dispune arestarea preven- tiva este obligata si-si verifice din oficiu competenta, impundndu-se raportarea la modificirile si completirile Codului de procedur’ penali referitoare la competenta instanjelor judecatoresti. Spre exemplu, infractiunile de furt calificat prevaizute de art. 209 alin. (3) si (4) C. pen. gi talharie prevazute de art. 211 alin. (2) si (2!) C. pen., care erau de competenta tribunalului sunt acum de compe~ tenja judecitoriei fart. 27 pet. 1 lit. a) C. proc. pen. Infracfiunile privind siguranta nafionala a Romaniei, previzute ‘in legi speciale care erau de competenta tribunalului sunt de competenta curfii de apel [art. 28' pet. I lit. a) C. proc. pen.]. Infractiunile sivargite de controlorii financiari ai Curtii de Conturi sunt de competenta curtii de apel, iar infractiunile sivargite de notarii publici sunt in competenta judecétoriilor (art. 28" pet. 1 lit. b) C. proc. pen.]. Infractiunile sdvargite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt judecate in prima instangi de fnalta Curte de Casatie si Justitie [art. 29 pet. 1 lit. e') C. proc. pen.]. De asemenea, s-a modificat si competenta in caz de indivizi- bilitate sau conexitate, precizindu-se c& dack competenta apartine atat instanfei civile, cét si instanjei militare, competenfa revine instangei civile (att. 35 alin. (2) C. proc. pen.) §2. Incompatibilitatea si stramutarea 21. Cazuri de incompatibilitate. Au fost modificate art. 47 alin, (1) si art. 48 alin. (1) lit. a), dup’ cum urmeaza: - judecatorul care a luat parte la solufionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. Apreciem ci modificarea 20 Arestarea preventivi vizeazi si clile extraordinare de atac, respectiv contestatia in anulare si revizuirea; - judecdtorul carc a pus in miscare acjiunea penal sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror la instanfa de judecatd, a solutionat propunerea de arestare preventiva oti de prelungire a arestarii preventive in cursul urmairii penale. A fost completat art. 48 privind alte cauze de incompatibilitate, dupa cum urmeazs: +@) soful, ruda sau afinul sit, pand la gradul patru inclusiv, a efectuat acte de urmarire penalé, a supravegheat urmarirea penala, a solufionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive, in cursul urméririi penale f) este sof, ruda sau afin, pind la gradul patru inclusiv, cu una din p&rti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia; 2) exista dusmiinie intre el, soful sau una din rudele sale pani la gradul patru inclusiv, si una din parti, soful sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv; h) este tutore sau curator al uneia dintre part; i) a primit liberalitati de la una din parti, avocatul sau manda- tanul acesteia”. A fost introdus alin. (2) la art. 48, cu urmatorul cuprins: ,,Jude- citorul este incompatibil de a participa la judecarea unei cauze in caile de atac, atunci cand soful, ruda ori afinul su pana la gradul patru inclusiv a participat, ca judec&tor sau procuror, la judecarea aceleiasi cauze”, Alineatele (2) si (4) ale art. 49 s-au modificat si au urmatorul cuprins: ,.Dispozitiile privind cazurile de incompatibilitate preva- zute in art. 48 alin, (1) lit. b)-i} i alin. (2) se aplic&i procurorului, persoanei care efectueaz cercetarea penal, magistratului-asistent si grefierului de seding2”. »Persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila si procedeze Ia refacerea acesteia, cind refacerea este dispusa de instanga Cererea de recuzare poate privi numai pe acei judec’tori care compun completul de judecati, cu aritarea pentru fiecare persoan’ {n parte a cazului de incompatibilitate invocat si a tuturor temeiu- rilor de fapt cunoscute la momentul recuzarii Modificarea Codului de procedurd penal 24 Se respinge ca inadmisibild cererea de recuzare dack nu se arati pentru fiecare persoana in parte cazul de incompatibilitate invocat gi toate temeiurile de fapt conosente la momentul recuzarii, sau daci se cere recuzarea aceleiasi persoane pentru acelasi caz. de incompatibilitate gi pentru temeiuri de fapt cunoscute la data for- mularii unei cereri anterioare de recuzare. Inadmisibilitatea cererii de recuzare se constati de completul in fafa céruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecdtorului recuzat. Completul in fafa ciruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecdtorului recuzat, se pronun{ asupra misurilor preventive. Cand pentru solufionarea abfinerii sau a recuzatii mu se poate alcatui un complet pentru judecarea cererii, abfinerea sau recuzarea se solutioneazi de instanta ierarhic superioara. in cazul in care giseste intemeiata abjinerea sau recuzarea si, din cauza abjinerii sau recuzairii, nu se poate aledtui completul de judecata la instanta competenti si solufioneze cauza, instanfa ierarhic superioari desemneazai pentru judecarea cauzei o instangi egala in grad cu instanta in fata careia s-a formulat abjinerea sau recuzarea. Este inadmisibili recuzarea judecdtorului chemat si decid asupra recuzitii, 22, Striimutarea judecirii cauzei penale, S-a modificat temeiul strlimutarii potrivit art. 55 C. proc. pen, care are urmatorul confi- nut: ,Inalta Curte de Casafie si Justitie stramutd judecarea unei cauze de la instanta competent la o alt& instangi egal fn grad, in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbité dato- rit imprejurarilor cauzei, dusminiilor locale sau calitafii pirtilor, ccnd exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una din- ite parti are o ruda sau un afin pan’ la gradul patra inclusiv printre judecatori sau procurori, asistenfii judiciari sau grefieri instantei. jn cursul judecafii stramutarea poate fi ceruta de partea intere- sati, de procuror satt de ministrul justfiei” Suspendarea judecdrii cauzei poate fi dispusi numai de citre completul de judecati investit cu judecarea cererii de stximutare, fiind eliminati suspendarea de drept in cazul cererii faicute de procurorul general al Parchetului de pe Iangi fnalta Curte de Casatie si Justitie. | 22 Arestarea preventiva Examinarea cererii de strimutare se face in sedinf& publica, find in&turat caracterul secret al acesteia. Admiterea san respingerea cererii de strimutare se dispune prin ‘ncheiere motivati, care nu este supusa niciunei cdi de atac. Similar stramutiii, care opereaz numai in cursul judecdtii, a fost introdusd institutia ,Desemnarea altei instanfe pentru jude- carea cauzei”. Astfel, potrivit art. 61! ,procurorul care efectueaz’ sau supravegheaza urmérirea penala poate cere inaltei Curti de Casatie si Justijie si desemneze o instant egala in grad cu cea clreia i-ar reveni competenta si judece cauza in prima instant, care si fie sesizatd in cazul in care se va emite rechizitoriul”. Temeiurile sunt similare celor pentru strimutare. inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneazi cererea in camera de consiliu, in termen de 15 zile. inalta Curte de Casatie si Justitie dispune, prin incheiere moti- vata, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii $i desemnarea uunei instanfe egale in grad cu cea clreia i-ar reveni competenta s& Judece cauza in prima instang, care s fie sesizata in cazul in care se va emite rechizitoriul Incheierea prin care inalta Curte de Casatie si Justifie solutio- neazi cererea nu este supusi niciunei cai de atac. §3. Probele si mijloacele de proba 3.1. Dispozitii generale 23. A fost introdus art. 68! cu denumirea marginala de ,.ndicii temeinice”, care are urmatoru] confinut: ,,Sunt indicii temeinice atunci cnd din datele existente in cauza rezulti presupunerea rez0- nabili c& persoana fafi de care se efectueaz acte premergitoare sau acte de urmirire penal a sivarsit fapta”. Modificarea este bineveniti, iar includerea indiciilor temeinice in Titlul III ,Probele si mijloacele de proba”, Capitolul I - Dispozitii generale, este fireasc& din punct de vedere legislativ. Anterior, indiciile temeinice erau definite in art. 143 alin. (3) C. proc. pen., care reglementa conditiile retinerii. Deosebirea fafa de reglementarea anterioara, privind existenfa indiciilor temeinice, cuprinsé ir art. 143 alin. (3), consti in aceea Modificarea Codului de procedura penala 23 c& presupunerea trebuie si fie rezonabilé, aspect care va fi analizat ulterior! 3.2, Mijloace de proba 24, Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului. La art, 70 C. proc. pen., ,{ntrebari gi imuriri prealabile”, a fost introdus alin, (4) care stabileste ci i se va aduce la cunostingé fnvinuitului sau incul- patului si obligafia si anunfe in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal. A fost introdus un nou articol, privind condijiile ascultarii invinuitului sau inculpatului cu urmitorul cuprins: ,Dac& in timpul ascultarii invinuitului sau inculpatului, acesta acuzi simptomele unei boli care i-ar putea pune viata in pericol, ascultarea se intre- rupe, iar organul judiciar ia masuri pentru ca acesta si fie consultat de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide c& viata invinuitului sau inculpatului nu este in pericol”. 25, Declaratiile pirtii vitAmate, pirtii civile si ale parfii res- ponsabile civilmente. A fost introdus art. 77' cu denumirea margi- nal ,Modalitati speciale de ascultare a pirtii vatamate si a parti civile” care are urmatoral confinut: ,,in cazul in care poate fi pei clitata viata, integritatea corporala sau libertatea parti vatimate ori fa pirtii civile sau a rudelor apropiate ale acesteia, procurorul ori, dupa caz, instanta de judecati poate incuviinta ca aceasta si fie ascultati fir a fi prezenti fizic la locul unde se aflé organul care efectueazi urmirirea penal sau, dupa caz, in locul in care se desfii- soar sedinja de judecata, prin intermedia! mijloacelor tebnice. La solicitarea organului judiciar sau a pirfii vatimate ori a pirfii civile ascultate cand audierea se face prin intermediul mijloa- celor tehnice, la Iuarea declaratiei poate participa un consilier de protectie a victimelor si reintegrare socialé a infractorilor’, care are obligatia de a pastra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunostinf& in timpul audierii. Organul judiciar are obligaia ' A se vedea infra Capitolul IV, Seotiunca a 3-a Prin Legea nr. 123/2006 (M. Of. nr. 407 din 10 mai 2006) a fost regle- ‘mentat statutul personalului de specialitate specific serviciilor de probatiune. 24 Aresterea preventiva, si aducd la cunostinia parti vatdmate sau a parti civile dreptul de a solicita audierea in prezenja unui consilier de protectie a victi- melor $i reintegrare sociala a infractorilor Partea vatdimata sau partea civil& poate fi ascultata prin interme Giul unei rejele video si audio {in cursul judecatii, partie si aparatorii acestora pot adresa intre- bari, in mod nemijlocit, partii vatamate sau parfii civile ascultate in conditiile de mai sus. intrebirile se pun in ordinea prevazuta in art, 323 alin. (2). Presedintele completului respinge intrebarile care ‘nu sunt utile si concludente judecarii cauzei. Declaratia parfii vatémate sau a partii civile, ascultaté in condi- fiile aritate mai sus, se inregistreaz4 prin mijloace tehnice video gi audio si se reda integral in forma scrisd, fiind semnat de organul judiciar, de partea vatimata sau partea civild ascultata, precum si de consilierul de protectie a victimelor si reintegrare social& a infracto- rilor prezent la ascultarea acesteia, depundndu-se la dosarul cauzei. Suportul pe care a fost inregistrata declaratia partii vatimate sau a parti civile, in original, sigilat cu sigiliul parchetului ori, dupi caz, al instanfei de judecata, se paistreazii la sediul acestora, 26. Declarafiile martorilor. in cazul in care poate fi periclitatd viata, integritatea corporal sau libertatea martorului sau a rudelor apropiate ale acestuia, procurorul sau, dup’ caz, instanfa de jude- cat poate incuviinja ca martorul s& fie ascultat fra a fi prezent fizic la locul unde se afli organul de urmarire penala ori in sala in care se desfaisoara sedinta de judecata prin intermediul mijloacelor tehnice. La solicitarea organului judiciar sau a martorului ascultat prin intermediu! mijloacelor tehnice, la Iuarea declaratiei poate parti- cipa un consilier de protectie a victimelor si reintegrare social a infractorilor, care are obligatia de a pistra secretul profesional cu privire la datele de care a Iuat cunostint& in timpul audieri. Organul judiciar are obligetia s& aducd la cunostinta martorului dreptul de a solicita audierea in prezenta unui consilier de protectie a victimelor gi reintegrare sociala a infractorilor. Audierea martorului prin intermediul mijloacelor tehnice este similara audierii parfii vatimat. Modificarea Codului de procedura penalai 25 27, Interceptarile si inregistririle audio sau video. Articolul 91', avand o noua denumire marginala — ,,Conditiile si cazurile de inteiweptare si inregistrare a convorbirilor sau comuniciirilor efec- tuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare a fost modificat, avand urmatorul con{inut: ,.Interceptarea $i fnre- gistrarea convorbirilor sau comunic&rilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeazi cu autori- zatea motivati a judecitonului, la cererea procurorului care efec tueaz& sau supravegheazi urmarirea penalé, in conditile previzute de lege, dact sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau sivargirea unei infractiuni pentru care urmirirea penali se efec- tueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt sau pentru c& identificarea sau locali- zatea participantilor nu poate fi ficuta prin alte mijloace ori cerce- tarea ar fi mult intarziat. TInterceptarea si fnregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comuni- care pot fi autorizate in cazul infractiunilor contra sigurantei najionale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, in cazul infractiunilor previzute de Legea ‘nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sancionarea faptelor de corupfie, cu modificirile si completarile ulterioare, in cazul unor alte infractiuni grave ori al infractiunilor care se sivarsese prin mijloace de comunicare electronic’. ‘Autorizafia se d& pentru durata necesard interceptarii si inregis- tratii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, in camera de consiliu, de presedintele instanjei cireia i-ar reveni competenta si judece ccauza in prim’ instanfa sau de la instanga corespunzatoare in grad acesteia, in a cirei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheazA urmirirea penal, in lipsa pregedintelui instanfei autorizatia se di de catre judecitorul desemnat de acesta. ‘Autorizatia poate fi reinnoiti, inainte sau dup expirarea celei anterioare, in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justficate, fiecare prelungire neputand depisi 30 de zi. 26 Arestarea preventiva, Durata totalé a interceptirilor si inregistrarilor autorizate, cu Privire la aceeasi persoand si aceeasi fapti, nu poate depdsi 120 de zile. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care 0 eprezinta sau o asisti in proces nu poate fi folosita ca mijloc de proba decat dacii din cuprinsu: acesteia rezulti date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau slvarsirea de catre avocat a unei infractiuni, dintre cele prevaizute la alin. (1) si (2) Procurorul dispune incetarea imediati a interceptirilor si ‘nregistrarilor inainte de expirarea duratei autorizatiei dacd nu mai exist motivele care le-au justificat, informfnd despre aceasta instanga care a emis autorizatia La cererea motivati a persoanei vatimate, procurorul poate solicita judecétorului autorizatea interceptarii si inregistririi con- vorbirilor ori comunicarilor efectuate de aceasta prin telefon sau orice mijloc electronic de comunicare, indiferent de natura infrac- siunii ce formeaza obiectul cercetari, Autorizarea interceptirii si a inregistririi convorbirilor sau comunicatilor se face prin incheiere motivati, care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justificd masura; motivele pentru care stabilirea situatiei de fapt sau identificarea ori localizarea par- ticipantilor nu poate fi facut’ prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziati; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea gi inregistrarea”. In caz de urgenga, cand intirzierea obtinerii autorizarit preva- zute in art. 91' alin. (1), (2) si (8) ar aduce grave prejudicii activi tatii de urmarire penal, procurorul care efectueazi sau suprave- gheazi urmérirea penal poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanfa motivatd, inscris& in registral special previzut in art. 228 alin, (1'), interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunica- rillor, pe o durat& de cel mult 48 de ore. Anterior nu era prevézut& durata interceptarilor provizorii, in caz de urgent, precizéndu-se ci procurorul comunica instanfei imediat masura luata dar nu mai tarziu de 24 de ore. in termen de 48 de ore de 1a expirarea termenului prevzut mai Procurorul prezinté ordonenta, impreund cu suportul pe care sus Modificarea Codului de procedurd penal 2 sunt fixate interceptirile si inregistrarile efectuate si un proces-ver- bal de redare rezumativa a convorbirilor, presedintelui sau judec’- torului desemnat de acesta de Ia instanja cireia i-ar reveni compe- tenfa si judece cauza in prima instanf& sau de Ta instanta corespun- Zatoare in grad acesteia in a cfrei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueazi sau supravegheazi urmarirea penal, in vederea confirmérii. Presedin- tele sau judecdtorul desemnat de acesta se pronungi asupra legali {tii gi temeiniciei ordonanjei in cel mult 24 de ore, prin incheiere motivata data in camera de consiliu. in cazul in care ordonanta este confirmata iar procurorul a solicitat prelungirea autorizarii, judeca torul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptitii si inre- gistrarii, in conditiile art. 91° alin, (1)-(3) si (8). Daca judecatorul nu confirma ordonanfa procurorului, va dispune fncetarea de indatai a interceptirilor si inregistrarilor, iar cele efectuate vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de cAtre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal care se comunic’ in copie instante. Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care nu privese fapta ce formeaz& obiectul cercetirii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confi- dentialititii si pot fii transmise judec&torului sau completului investit cu solufionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La soluyiona- rea definitiva a cauzei acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate pot fi folosite si in alti cauzit penal daca din cuprinsul acestora rezult& date sau informatfi concludente si utile privitoare la pregitirea sau svargirea unei alte infractiuni dintre cele prevazute la art. 91! alin, (1) si 2). Articolul 91° privind certificarea inregistrarilor, a fost modificat si are urmatorul cuprins: ,,Convorbirile sau comunicatile intercep- tate si inregistrate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetirii sau contribuie la identificarea ori localizarea participantilor sunt redate integral intr-un proces-verbal de procuror sau de lucratorul din cadrul polifiei judiciare delegat de procuror, in cate se mentio- neazi autorizatia dati pentru efectuarea acestora, numirul sau 28 Arestarea preventiva numerele posturilor telefonice sau alte date de identificare a legatu- rilor fntre care s-au purtat convorbirile ori comunicatile, numele persoanelor care le-au purtat, daci sunt cunoscute, data 51 ora fiectirei convorbiri ori comunicari in parte $i numirul de ordine al suportului pe care se face imprimarea. Procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de citre Procurorul care efectueazi sau supravegheaza urmarirea penalA in cauz. Daci sivarsirea unor infractiuni are loc prin convorbiti sau comunic&ri care contin secrete de stat, consemnarea se face in pro- cese-verbale separate, iar dispozitiile art. 97 alin. (3) se aplici in mod corespunzitor. Corespondentele in alta limba decét cea roman sunt transcrise fn limba roman&, prin intermediul unui interpret. La procesul-verbal se atagezz, in plic sigilat, o copie a supor- tului care confine inregistrarea convorbirii. Suportul original se pistreazii la sediul parchetului, in Jocuri speciale, in plic sigilat, si va fi pus la dispozitia instanfei la solicitarea acesteia. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine inregis- trarea convorbirii si copii de pe procesele-verbale se pistreaza la grefa instanfei, in locuri speciale, in plic sigilat, la dispozitia exclu- siva a judecitorului sau completului investi cu solutionarea cauzei. La prezentarea materialului de urmarire penali, procurorul este obligat s prezinte invinuitului sau inculpatului procesele-verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si si asigure, la cerere, ascultarea acestora, Daca in cauzé s-a dispus 0 solutie de netrimitere in judecata, Procurorul este obligat si instiinteze despre aceasta persoana ale frei convorbiri sau comunicairi au fost interceptate gi fnregistrate. ‘Suportul pe care sunt imprimate convorbirile fnregistrate se arhi- veaz la sedjul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigu- area confidentialitai, si se pastreaz& pind la implinirea termenului de prescriptie a rispunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, cand se distrug, tncheindu-se proces-verbal in acest sens. Dupi arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile ‘inregistrate poate fi consultat sau copiat in cazul reludirii cercet rilor sau in conditiile prevazute in art. 91? alin, (5) si numai de etre procurorul care efectueazi sau supravegheazd urmirirea penal, jar in alte cazuri numai cu autorizarea judecitorului Modificarea Codului de procedurd penal 29 Daci in cauzA instanta a pronuntat o hotardre de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, rimasi definitiva, suportul original si copia acestuia se arhiveaz’ odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitati, Dup’ arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate poate fi consultat sau copiat numai in conditiile prevazute in art. 91° alin, (5), cu incuviintarea prealabila a presedintelui instantei”. Dispozitiile de mai sus se aplici in mod corespunzitor si in cazul inregistrarilor in mediul ambiental, localizirii sau urmaririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere. Mijloacele de proba prevazute mai sus pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a p&rtilor sau din oficiu. Snregistrarile prevazute in prezenta sectiune, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunictri pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistriri pot constitui mijloace de probi daci nu sunt interzise de lege. 28. Efectuarea perchezitiilor. Alineatul (3) al art. 100 a fost modificat, avand urmatorul cuprins: ,Perchezitia domiciliaré poate fi dispusa numai de judecitor, prin incheiere motivati, in cursul urmiririi penale, la cererea procurorului, sau in cursul judecdti. in cursul urméririi penale, perchezitia domiciliara se dispune de jude~ c&torul de la instanfa cAreia i-ar reveni competenta sé judece cauza ‘in prima instan{& sau de Ia instanfa corespunzétoare in grad acesteia in a crei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheazé urmirirea penala’ S-a introdus un alineat nou care prevede ci autorizatia de per chezitie poate fi folositi o singurd data si trebuie s& cuprinda urm: toarele: a) denumirea instantei; ) data, ora si locul emiterii; . c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis autori- zatia de perchezitie; 4) perioada pentru care s-a emis autorizatia; ) locul unde urmeaza a se efectua percheziti 30 Arestarea preventivi f) numele persoanei la domiciliul sau resedinta careia se efec- tueaza perchezitia; g) numele invinuitului sau inculpatului S-a reglementat perchezifia vehiculelor, care a fost asimilata perchezitiei corporale. Este interzis& efectuarea in acelasi timp cu perchezitia a orica- ror acte procedurale in aceeas: cauza, care prin natura lor impie~ dica persoana la care se face perchezitia sé participe la perchezitie. §4. Masurile preventive 29. Dispozifii generale. in vederea sporirii garantiilor in mate- ria libertitii individuale, s-a prevazut c& in cazul refinerii gi arestari preventive, actul prin care se iau aceste misuri trebuie s& indice cazul prevazut in art. 148, precum si temeiurile concrete din care rezulta existenta acestuia, Prin O.U.G. nr. 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penal’, precum si pentru modificarea altor legi’, dupa art. 139 C. proc. pen. a fos: introdus un articol nou, art. 139', cu denumitea marginal& ,,Tratamentul medical sub paz permanent cu urmitorul continut: in cazul in care, pe baza actelor medicale, se constatd c& cel arestat preventiv sufera de 0 boal care nu poate fi ratatd in refeaua medical a Administratiei Nationale a Peniten- ciarelor, administratia locului de detinere dispune efectuarea trata- mentului sub paz permanenti in refeaua medicala a Ministerului titi Publice. Motivele care au determinat Iuarea acestei mfsuri sunt comunicate de indati procurorului, in cursul urm&tirii penale, sau instanfei de judecati, in cursul judecapii”. Fiind abrogat alin. (3*) al art. 139, s-a eliminat posibilitatea revocarii misurii arestarii preventive, la cerere sau din oficiu, daca instanfa constati, pe baza unei expertize medico-legal, ci cel arestat suferd de 0 boala care nu poate fi tratat& in refeaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Modificarea realizata prin introducerea art. 139 C. proc. pen. raspunde cerinfei de a asigura un tratament prompt persoanei "MM. Of, nr, 764 din 7 septembrie 2006, Modificarea Codului de procedura penal 31 arestate, precum gi exigentei de a se asigura paza permanenta si 0 bund desfasurare a procesului penal. Luarea miisurii de tratament sub pazi permanent in refeaua medical a Ministerului Sanitatii Publice este de competenta admi- nistratiei locului de detinere, care comunic de indat motivele lwarii acestei masuri, dupa caz, procurorului san instanfei de judecat Apreciem ci motivele Iuirii m&surii nu sunt cenzurate de pro- curor sau instanja de judecaté, ci au un caracter de informare in conducerea eficientd a procedurilor. Masura preventiva a obligirii de a nu pirisi localitatea si a obli- girii de a nu parisi tara se pot lua de procuror sau de judecstor én cursul urmaririi penale si de instan(a de judecata, in cursul judecifii. Persoanei refinute sau arestate i se aduc de indaté la cunostinga, {n limba pe care o infelege, motivele retinerii sau ale arestii, iar finvinuirea, in cel mai scurt termen. invinuitea se aduce la cunos- ting numai in prezen{a unui avocat, ales sau numit din oficiu. Cand masura preventiva a fost luat cu incdlcarea prevederilor legale sau nu mai exist vreun temei care si justifice menfinerea miisurli preventive, aceasta trebuie revocati din oficiu sau la cerere, dispunindu-se, in cazul refinerii si arest&rii preventive, punerea in libertate a invinuitului sau inculpatului, dacé acesta nu este arestat in alta cauzi. Masura preventive inceteaz de drept la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare ori la expirarea termenului previzut’in art. 160° alin. (1), dac& instanfa nu a pro- cedat Ia verificarea legalitiii si temeiniciei arestirii preventive in acest termen. La art. 140°, denumirea marginala s-a modificat, avand urmé- torul cuprins: ,calea de atac impotriva incheierii pronungate de judecator in cursul urmaririi penale privind mésurile preventive”. ncheierea prin care judecitorul respinge, in timpul urméririi penale, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive, nu este supusi niciunei c&i de atac, urménd ca un posibil recurs si fie respins ca inadmisibil. Recursul va fi examinat si in lipsa invinuitului sau inculpatului arestat si in cazul cfnd acesta nu poate fi adus in fafa judecttorului din cauza de forta majora sau stare de necesitate 32 Arestarea preventiva Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea masurii preventive sau prin care s-a constatat incetarea de rept a acestei misuri nu este suspensiv de executare. S-au extins prevederile art. 140° alin. (8) sila alte masuri preventive, nu numai Ja atestarea preventiva S-a precizat c& dosarul cauzei se restituie organului de urmiirire penali in termen de 24 de ore de la solufionarea recursului. incheierea prin care prima instant sau instanta de apel respinge cererea de revocare, inlocuire sau incetare de drept a misurii pre- ventive, pronuntate de instanti in cursul judecatii, nu este supusa niciunei cai de atac. 30, Miura retinerii poate fi luati de procuror oti de organul de cercetare penali fata de invinuit sau inculpat, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, daca sunt probe sau indicii temeinice c& a sivarsit 0 fapta prevazutd de legea penal Masura refinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, precum si in caz de infractiune flagranti, oricare ar fi limitele de pedeapsai prevazute de lege. La art. 144, avind denumirea marginal ,,Durata retinerii”, dupa alin. (1) s-a introdus alia, (17), cu urmatorul cuprins: ,,in situafia in care refinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de citre organul de urmarire penal, termenul de 24 de ote se calculeaza de la ora emiterii ordonantei”. 31. Obligarea de a nu pirisi localitatea. Masura obligarii de 2 nu pirdsi localitatea consti in indatorirea impusé invinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecitor, in cursul urmaririi penale, ori de instanta de judecatd, in cursul judecatii, de a nu plrisi localitatea in care locu‘este, fara incuviinfarea organului care a dispus aceasti misuri. Masura poate fi Iuata numai da sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 alin. (1). La art. 145, avand denumirea marginal ,Continutul masuri”, dup’ alin. (1) a fost introdus, prin O.U.G. nr. 60/2006, alin. (1') cu urmatorul cuprins: pe durata misurii obligirii de a nu pardsi loca- litatea, invinuitul sau inculpatul este obligat si respecte urmatoa~ rele obligati Modificarea Codului de procedura penalit 33 a) s& se prezinte la organul de urmarire penal sau, dup caz, la instanta de judecat& ori de cAte ori este chemat; ’b) s& se prezinte la organul de politie desemnat cu suprave- gherea de organul judiciar care a dispus masura, conform progra- mului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cfite ori este chemat; c) si nu igi schimbe locuinta fair incuviintarea organului judi- ciar care a dispus mésura; d) s& nu deting, s& nu foloseasci si si nu poarte nicio categorie de arme”, ‘Dupa alin. (1') al art. 145 C. proc. pen. a fost introdus un nou ali- neat: ,organul judiciar care a dispus misura poate impune invinuitu- ui sau inculpatului ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi loca- litatea si respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii: a) s& poarte permanent un sistem electronic de supraveghere'; 'b) s& nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori cultu- rale sau in orice alte locuri stabilite; c) si nu se apropie de persoana vitimata, membrii familiei acesteia, persoana impreund cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de organul judiciar, si si nu comunice cu acestea direct sau indirect; d) s& nu conduc niciun vehicul sau anumite vehicule stabilit e) sd nu se afle in locuinta persoanei vatimate; f) sA nu exercite profesia, meseria sau si nu desfaigoare activi- tatea in exercitarea cireia a sivarsit fapta”. Din analiza dispozitiilor de mai sus rezulté c& obligatiile pre- vazute de alin. (1') al art. 145 opereaza de drept, iar celelalte obli- gatii, prevazute de alin. (1°) al art. 145, sunt dispuse in mod facul- tativ de catre instant Obligatiile impuse sunt specifice probatiunii si vizeaz supra- vegherea si controlul comportamentului persoanei fafa de care s-a dispus masura preventiva a obligatii de a nu parasi localitatea, iar {n cazul inciledrii cu rea credin{a a obligatiilor se poate lua fafa de inculpat misura arestirli preventive. * Dispozitiile din Codul de proceduri penal privind obligatia de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere intra in vigoare la 1 iulie 2007. 4 Arestarea preventiv Au fost modificate alin. (2) i alin. (3) i introduse alin. (2') si (27) fn art. 145, prevézandu-se ca, in cursul urmaririi penale, prelun- girea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaci urmiirirea penalt, fiecare prelungire neputind si depiseasca 30 de zile, dispozitiile art. 140° aplicdndu-se in mod corespunzitor. Copia ordonantei procurorutui sau, dupa caz, a incheierii jude- citorului ori a instanfei de judecati se comunica, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de polite in a cirei raza teri- torial locuieste acesta, jandacmeriei, polifiei comunitare, orga- nelor competente si elibereze pasaportul, organelor de frontier8, precum si altor institufii, in vederea asiguririi respectarii obliga- fillor care fi revin. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dup caz, ridic& provizoriu pasaportul pe durata misurii In cuprinsul ordonantei sau tncheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care invinuitul sau inculpatul trebuie sa le respecte gi se atrage atentia acestuia c&, in caz de incilcare cu rea-credin{& 2 misurii sau a obligafiilor care fi revin, se va lua fafé de acesta ‘misura arestirii preventive. In caz de incalcare cu rea-credint& a masurii aplicate sau a obli- gafiilor, masura obligarii de a nu parisi localitatea va fi inlocuitt cu misura arestirii preventive, in conditiile previzute de lege. Organul de polifie desemnat de organul judiciar care a dispus miisura verificd periodic respectarea masurii si a obligatiilor de cAtre invinuit sau inculpat, iar ih cazul in care constat’ incilcari ale acestora, sesizeazd de indat& procurorul, in cursul urm&tirii penale, sau instanta, fn cursul judecitii. 32. Obligarea de a nu pirisi tara. Masura obligarii de a nu parisi fara consta in indatorirea impus& invinuitului sau inculpa- tului de procuror sau de judecdtor, in cursul urmaririi penale, ori de instanfa de judecata, in cursul judecitii, de a nu pardsi fara fara ‘incuviintarea organului care a dispus aceasti masurd Dispozitiile privind continutul mésurii obligarii de a mu p&rasi localitatea, prevaizute de art. 145 se aplic& in mod corespunzator gi fn cazul obligarii de a nu piri sara 33. Arestarea invinuitului. Daca sunt intrunite conditiile pri- vind refinerea, prevazute in art. 143, si exist& vreunul dintre cazu- Modificarea Codului de proceduré penala 35 rile previzute in art. 148, procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, cAnd considera c& arestarea invinui- tului este necesara in interesul urmaririt penale, numai dupa ascul- tarea acestuia in prezenta apardtorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestirii preventive a invinuitului Dosarul, impreund cu propunerea de luare a masurii arest&rii preventive intocmiti de procurorul care efectueazA sau suprave- gheaza urmirirea penala, se prezinti presedintelui ori judecitorului delegat de acesta de la instanfa cdreia i-ar reveni competenta sé judece cauza in fond sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a cérei circumscriptie se afl locul de definere, locul unde s-a constatat svargirea faptei prevazute de legea penali ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueazi sau supravegheaza urmérirea penala. fn caz de respingere a propunerii de arestare preventiva, dact sunt {ntrunite conditile prevazute de lege, judecdtorul poate dispune masura obligitii de a nu périsi localitatea sau aceea de a nu pairisi fara. 34, Arestarea inculpatului. Cazurile prevzute anterior de art. 148 alin. (1) lit. a), b), si f) C. proc. pen. referitoare la lipsa datelor necesare pentru identificarea inculpatului, infracfiunea fla- granti si starea de recidiva a inculpatului, prin modificarea Codului de procedur& penal nu au fost mentinute printre cazurile in care se dispune arestarea inculpatului, fiind abrogate. Legislatia a fost adaptati la cerinfele art. 5 din Conventia europeand pentru apirarea drepturilor omului si a libertitilor fundamentale, restringndu-se posibilitatea organului judiciar de a lua aceasta masura numai cu caracter exceptional, si anume: a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exist date cA va incerca si fuga sau si se sustrag’ in orice mod de la urmirirea penali, de la jude- cat ori de la executarea pedepsei; a') inculpatul a incdlcat, cu rea-credint, masura obligirii de a au pisi localitatea sau fara ori obligatile care fi revin pe durata acestor misuri'; "La art. 148 alin, (1), dupa lt, a) a fost introdusé o nous liter’ a") prin 0.U.G. nr. 60/2006, 36 Arestarea preventiva b) exist date c& inculpatul incearc& si zidamiceascd in mod direct sau indirect aflarea adevirului prin influentarea unei parti, a ‘unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustra- ‘gerea mijloacelor materiale de proba; ©) exista date c& inculpatul pregiteste sivarsirea unei noi infractiuni; 4) inculpatul a sAvargit cu irtenfie o noua infractiune; e) existi date cd inculpatul exercité presiuni asupra persoanei vvatmate sau cX incearca o injelegere frauduloasé cu aceasta; ) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viaté sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exist probe c& lisarea sa in libertate prezint& un pericol concret pentru ordinea publica. fn cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-e), masura arestirii preventive a inculpatului poate fi luaté numai daca pedeapsa preva- zuta de lege este detentiunea pe viafZ sau inchisoare mai mare de 4 ani. Cazurile enumerate mai sus urmeaz a fi supuse unei analize detaliate in capitolele urmitoare'. Dup’ intocmirea hot&rarii prin care s-a dispus arestarea preven- ‘iva a inculpatului, judec&torul de ta prima instang sau, dupa caz, presedintele completului de la instanfa de recurs emite de indata ‘mandatul de arestare preventivi. jn vederea execut&rii mancatului de arestare preventiva, orga- nul de politie poate patrunde in domiciliul sau reyedinta unei per- soane fri invoirea acesteia, precum gi in sediul unei persoane Jjuridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia. ‘Cand persoana menfionaté in mandat nu a fost gisitd, organul {nsrcinat cu executarea incheie un proces-verbal prin care constati aceasta si instiinfeaz organul judiciar care a emis mandatul, precum $i organele competente pentru darea in urmarire gi in consemn la punctele de trecere a frontierei Prelungirea duratei arestiri preventive a inculpatului poate fi ispusi de instanfa cBreia i-ar reveni competenta si judece cauza in fond sau de instanta corespunzitoare in grad acesteia in a clrei circumscriptie se afl locul dz detinere, locul unde s-a constatat sivarsirea faptei prevazute de legea penal ori sediul parchetului "A se vedea infra Capitolul TV, Sectiunea a 5-a Modificarea Codului de procedura penal 37 din care face parte procurorul care efectueaz% sau supravegheaza urmarirea penald. Prejungirea duratei arestirii preventive prevazute in art, 155 se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului care, dup caz, efectueazi sau supravegheaz’ urmarirea penald. fn cazul in care procurorul supravegheaz4 urmarirea penal, acesta va fi sesizat motivat de c&tre organul de cercetare penal, in vederea formulitii propunerii de prelungire, cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei arestirii preventive. La art. 160° alin. (2), referitor la verificari privind arestarea inculpatului in cursul judecati, s-a prevazut ca motiv de revocare a arestirii preventive si nelegalitatea acesteia. 35. Dispozitii speciale pentru minori. La stabilirea dispozi- {iilor aplicabile cu privire la masura refinerii i arestarii preventive se are in vedere varsta invinuitului sau inculpatului de la data la care se dispune asupra ludrii, prelungirii sau menfinerii masurii preventive, 36. Liberarea provizorie sub control judiciar si liberarea provizorie pe cautiune, Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infractiunilor stvarsite din culpa, precum si in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depiseste 18 ani, Anterior pedeapsa inchisorii era limitata la 12 ani. Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acord in cazul fn care exista date din care rezult& necesitatea de a-1 impiedica pe fnvinuit sau inculpat s& svarseasca alte infractiuni sau c& acesta va incerca si 2idamiceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parfi, martori sau experti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte. Fafi de reglementarea ante- rioari, prin modificarea adusi, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda si inculpatului recidivist. Pe timpul liberarii provizorii invinuitul sau inculpatul este obligat s& respecte urmatoarele obligatii: a) s& nu depiseasca limita teritorialé fixata decat in conditiile stabilite de instant’; ») sa se prezinte la organul de urmérire penal sau, dupa caz, la instanfa de judecata ori de cate ori este chemat; 38 Arestarea preventiva ©) si se prezinte la organul de politie desemnat cu supraveghe- rea de instanfa, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politic sau ori de cate ori este chemat; 4) si nu igi schimbe locuints fara incuviinfarea instanfei care a dispus masura; e) 8 nu detina, si mu foloseasca si s& mu poarte nicio categorie de arme. Dupa dispozifiile alin. (3) al art. 160° C. proc. pen. au fost introduse doua noi alineate, alin. (3') si (3), cu urmatorul cuprins: organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe timpul iberarii provizorii s& respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligati: a) s& poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; b) sii nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori cultu- tale sau in orice alte locuri stabilte; ©) si nu se apropie de persoana vitimatt, membrii familie’ acesteia, persoana impreund cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de insiant, si si nu comunice cu acestea direct sau indirect; 4) s& nu conducd niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite; €) si nu se afle in locuinga pe:soanei vatimate; f) si nu exercite profesia, meseria sau si nu desftigoare activi tatea in exercitarea cAreia a sAvarsit fapta. in cuprinsul incheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care invinuitul sau inculpatul trebuie si Ie respecte gi se atrage atentia acestuia cf, in caz de fnedlcare cu rea-credinfa a obligatiilor care fi revin, se va lua fafa de acesta misura arestatii preventive”!, Copia incheierii prin care s-a admis cererea de liberare provi- zorie cand, s-a stabilit obligatia de a nu parasi fara se comunicé, in aceeagi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de politie in a cArei raZ& teritorialx locuieste acesta, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente si elibereze pasaportul, organelor de fron- tier’, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectitii obligatiilor impuse de organul judiciar. Organele in drept refuzi " Alineatul (3) al art. 160° si alin. 3' si 3* ale art. 160° au fost introduse prin .U.G. nr. 60/2006. Modificarea Codului de procedurd penal 39 eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridic& provizoriu pasaportul pe durata masurii. ‘Cuantumu! cauyiunii este de cel putin 1,000 lei yi consezarea sa se poate face fie prin depunerea sumei de bani stabilita de catre stant, fie prin constituirea unei garantii reale imobiliare la dispo- ziia instantei care a stabilit caufiunea, Pe timpul liberarii provizorii, invinuitul sau inculpatul este obligat s& respecte obligatiile care fi revin potrivit art. 160” alin. (3) si) C. proc. pen. Dispozitiile art. 160° alin. (3°) se aplica in mod corespunzaitor! ‘A fost modificat art. 160"° alin. (1) lit. b) C. proc. pen. care are urmatorul cuprins: ,b) invinuitul sau inculpatul nu respecti, cu rea- credinta, obligatiile ce-i revin potrivit art. 160° alin. (3) si (3') si art. 160° alin. (2) sau incearcé si zidarniceasc’ aflarea adevarului ori sivarseste din nou, cu intenfie, o inftactiune pentru care este urmirit sau judecat”, 37. Alte misuri procesuale. Avand in vedere caracterul restric- tiv al mAsurilor de sigurant& prevazute de art. 113 si 114 C. pen,, sa prevazut in art. 162 C. proc. pen., similar arestirii preventive, 0 durata limitata la 180 de zile pentea care se poate lua masura de siguran{é corespunzatoare in cursul urmatirii penale. Instanfa are obligatia de a verifica periodic dack misurile de siguranfi se impun a fi menfinute. Masurile de siguranfi au un caracter provizoriu. Raportindu-ne 1a motivafia introducerii acestor _verificari periodice efectuate de instanta de judecata si la dispozitile art. 162 alin. (4), care prevad c& respectiva confirmare se face pe baza avi- zului comisiei medicale, care trebuie comunicat instanfei in termen de 45 de zile de la sesizarea comisiei, considerim c& verificarea trebuie facut din oficiu fn termen de 60 de zile, similar verificdrii arestirii preventive a inculpatului in cursul judeciii, Totodat’ s-a prevazut obligativitatea asistentei judiciare pentru persoanele fai de care a fost dispusé masura de siguranfé a internérii medicale sau obligarii la tratament medical, chiar in alti cauzi, intrucat aceste * Alineatal (2) al art. 160° a fost modificat prin O.U.G. nr. 60/2006. 40 Arestarea preventiv misuri sunt restrictive de liberate, crednd de cele mai multe ori efecte similare celor preventive [art. 171 alin. (2)]. §5. Acte procesuale si procedurale comune 38, Asistenta juridicd si reprezentarea. Asistenta juridica este obligatorie cénd invinuitul sau inculpatul este minor, intemat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cnd este refinut sau arestat chiar in alti caiz4, cind fafii de acesta a fost dis- ust misura de siguranfi a internirii medicale sau obligarea la trata- ‘ment medical chiar in alt cauzi cri cfind organul de urmarire penal& sau instanta apreciaz& c& invinuitul ori inculpatal nu si-ar putea face singur apSrarea, precum gi in alte cazuri prevazute de lege. Cand asistenta juridicd este obligatorie, daca aparitorul ales nu se prezint& nejustificat ta data stabilité pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecati fixat si nici nu asigura substituirea, pleact sau refuzit st efectueze apararea, orga- nul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui apardtor din oficiy care si-l inlocuiascd, acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea aparirii. in cursul judec&tii, dup’ inceperea dezbaterilor, cand asistenta juridicd este obligatorie, daca apératorul ales lipseste, nejustificat, la termenul de judecata si nu asigurd substituirea, instanta ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care si-1 inlocuiasca, acordand un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea aparari in cursul urmiririi penale, apiiratorul invinuitului sau inculpa- tului are dreptul si asiste la efectuarea oric&rui act de urmérire penal care implicd audierea sau prezenta invinuitului saw incul- patului ciruia fi asigura apairarea gi poate formula cereri si depune memorii. Lipsa apSratorului nu impiedic& efectuarea actului de urmirire penala, dac& exist dovada ci apiratorul a fost incunos- tintat de data gi ora efectuarii actului. ‘ncunostintarea se face prin notificare telefonic&, fax, Internet sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal. Cand asistenta juridict este obligatorie, organul de urmérire penal va asigura prezenta apéritorului la ascultarea invinuitului sau inculpatulu Modificarea Codului de procedurd penal 4 Apiratorul parfii vatimate, al pirtii civile si al parfii respon- sabile civilmente are dreptul s& asiste la efectuarea oricdrui act de urmarire penal& care implic& audierea sau prezenja pirtii cireia fi asiguré-apararea i poate formula cereri si depune memorii 39. Citarea, comunicarea actelor procedurale, mandatul de aducere. in continutul citatiei se introduc urmatoarele mentiuni: = partea citat& are dreptul la un apardtor cu care si se prezinte Ja termenul fixat; = potrivit art. 171 alin. (2) si (3) apararea este obligatorie, iar ‘in cazul in care partea nu isi alege un aparator, cu care si se prezinte la termenul fixat, i se va desemna un apérator din oficiu; = partea citata poate, in vederea exercitirii dreptului la api rare, si consulte dosarul aflat la arhiva instantei. Militarii se citeaz la unitatea din care fac parte, prin coman- dantul acesteia. Dac& invinuitul sau inculpatul locuieste in strainatate, citarea se face potrivit normelor de drept international penal aplicabile in relatia cu statul solicitat, in condifiile legii. In absenja unei ase- ‘menea norme sau in cazul in care instrumental juridic international aplicabil 0 permite, citarea se face prin scrisoare recomandata. fn acest caz, avizul de primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar sau refuzul de primire a acesteia tine loc de dovada a ‘ndeplinirii procedurii de citar. La stabilirea termenului pentru infitigarea fnvinuitului sau inculpatului aflat in strdinatate, se tine seama de normele interna- fionale aplicabile in relatia cu statul pe teritoriul céruia se afl invi- nuitul sau inculpatul, iar in lipsa unor asemenea norme, de nece- sitatea ca citatia in vederea infitig&rii s& fie primita cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de ziua stabilit& pentru infatisare. Mandatul de aducere se executi prin organele poliici, jandarmeriei sau politiei comunitare. 40, Nulitatile. Dispozifiile relative la competenta dupa materie sau dupi calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si la publicitatea sedinfei de judecata sunt previizute sub sanctiunea nulitatii. De asemenea, sunt previizute sub sancfiunea nulitatii $i dispozitiile relative 1a participarea procurorului, pre- 42 Arestarea preventiv zenfa invinuitului sau a inculpatului si asistarea acestora de catre aparitor, cAnd sunt obligatorii, potrivit legii, precum gi la efec- tuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori. fin situatiile prevaizute in alin. (1) si (4) din art. 197 referitoare la fncile&rile care atrag nulitates, in cazul in care refacerea actului anulabil se poate face in fata instanfei care @ constatat, prin fncheiere, incdlcarea dispozitiilor legale, aceasta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului. 41. Amenda judiciar’. Prin modificdrile aduse Codului de proceduri penal au fost sancfionate noi abateri si s-a modificat cuantumul amenzilor judiciare (art. 198). ‘Abaterile sivargite in cursul procesului penal se sanctioneazi cu amenda judiciara de la 100 le! la 1.000 lei a) neindeplinirea sau indeplinirea gresit’ ori cu intarziere a lucriilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum $i a oricaror alte Iucriri, daca prin acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal; 'b) neindeplinirea ori inderlinirea gresita a indatoririlor de fnménare ori de comunicare a citafiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum si neexecutarea mandatelor de aducere. Lipsa nejustificata a martorului se sancfioneazd cu amenda judiciard de la 250 lei la 5.000 lei ipsa nejustificata a aparitorului ales sau desemnat din oficiu fri a asigura substituirea, in conditiile legii, ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura aplrarea se sancfioneazi cu amend& Judiciara de la 500 lei la 5.000 le " pispozitile ar. 482 C. proc. pen., privind efectuarea referatului de evaluare de citre Serviciul de protetie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor in cauzele cu infractori minori, gi cele ale art. 484 alin. (2) C. proc. pen., privind citarea obigatorie a Serviciului de protecfie a victimelor gi reintegrare sociala a infractorilor la judecarea cauzelor eu infractoti minori, se suspenda para la 31 martie 2007. Pana la aceasta dati, in cauzele cu infractori minori se vor efectua anchete sociale de eitre persoane desemnate de autoritatea tutelaré a consiliului local in a cArui raza teritoriati domiciliaz minorul, iar la judecarea cauzelor ow infractori rminori citarea Serviciului de protect a victimelor si reintegrare social’ a infractorilor este facultativa Modificarea Codului de procedurd penal a3 Urmatoarele abateri sivarsite in cursul procesului penal se sanctioneaz cu amendai judiciara de la 500 lei la 5.000 lei: a) impiedicarea in orice mod 2 exercitirli, in legituré cu proce- sul, a atributiilor ce revin organelor judiciare, personalului auxiliar de specialitate al instantelor judec&toresti gi al parchetelor, exper- tilor desemnafi de organul judiciar in conditiile legii, agentilor procedurali, precum si altor salariati ai instantelor si parchetelor; b) lipsa nejustificaté a expertului sau interpretului legal citat, c) tergiversarea de citre expert sau interpret a indeplinirii insir- cinailor primite; 4) neindeplinirea de cdtre orice persoand a obligatiei de prezentare, la cererea onganului de urmarire penala sau a instanjei de judecat’, a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea, precum si neindeplinirea aceleiasi obligatii de citre reprezentantul legal al persoanei juridice sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii; ©) nerespectarea obligafiei de pistrare, previizuti in art. 109 alin. (5); f) neluarea de catre reprezentantul legal al persoanei juridice in cadrul cAreia urmeazi a se efectua o expertiza a misurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a exper- tizei, precum si impiedicarea de catre orice persoani a efectuarii expertizei in conditiile legii; g) nerespectarea de citre plirfi, apiratorii acestora, martori, experti, interpreti sau orice alte persoane a misurilor luate de catre presedintele completului de judecaté potrivit art. 298; h) manifestarile ireverentioase ale pirfilor, apiritorilor aces- tora, martorilor, experfilor, interpretilor sau ale oriciror alte per- soane, fati de judecaitor sau procuror; 4) nerespectarea de cAtre invinuit sau inculpat a obligatiei de a ‘ncunostinta in scris, in termen de 3 zile, organele judiciare despre orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal; jj) neindeplinirea de catre organul de cercetare penal’ a dispo- zifiilor scrise ale procurorului, in termenul stabilit de acesta 44 Arestarea preventiva, Sectiunea a 2-a, Partea special §1. Urmirirea penala 42. Dispozitii generale. Ca organe de cercetare ale polifiei judiciare, functioneaza lucritori specializati din Ministeral Admi- nistratiei si Internelor, desemnafi nominal de ministrul adminis- tratiei gi internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lang’ inalta Curte de Casatie si Justitie, si igi desfigoard activitatea sub autoritatea procurorului general al Par- chetului de pe Kinga fnalta Curte de Casatie si Justitie. Retragerea avizului conform al procurorului general al Parchetului de pe lang inalta Curte de Casatie si Justitie conduce la incetarea calitatii de lucrator in cadrul politiei judiciaze. Cand legea special prevede o procedura diferita de desemnare si functionare a organelor de politie judiciar’, se aplic& dispozitiile legii speciale. in cazurile in care procurorul inainteaz4 dosarul cauzei instantei in vederea solufionarii propunerilor ori cererilor formulate in cursul urmiririi penale, acesta sau organul de cercetare penal pastreaz copii de pe toate actele dosarului, in vederea continuarii urmatirii penale. {in cazurile in care, in cursul urmaririi penale, dosarul cauzei este solicitat in acelasi timp de instante diferite, procurorul inain- alul dosarului instanfei mai intai sesizate, iar celorlalte instanje copii de pe actele desarului, semnate de procuror si purtand stampila parchetului. 43. Competenta procurorulai in faza urmaririi. A fost modi- ficat alin. (3) al art. 209 C. proc. pen., dupa cum urmeaza: ,urma- rirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de citre procuror, in cazul infractiunilor prevazute in art. 155-173, art. 174-177, att. 179, art. 189 alin. (3)-(6), art. 190, art. 191, art. 211 alin. (3), art, 212, art, 236, art, 239, art. 239', art. 250, art. 252, art. 2531-255, art, 257, art, 265-268, art. 273-276, art. 279", art. 280, art. 280°, art, 302°, art. 317, art, 323 gi art. 356-361 C. pen., in cazurile aratate in art. 27 pet. 1 lit. b)-e), art. 28! pet. 1 lit. b) si pet. 5, art. 28° pet. 1 Modificarea Codului de procedurd penal 45 lit. b) gi art 29 pet. 1 din prezentul cod, in cazul infractiunilor impotriva protectiei muncii, precum gi in cazul altor infractiuni date prin lege in competenta sa” Dupa alin. (4) al art. 209 C. proc. pen. au fost introduse dous alineate noi, alin. (4') si (4?) cu urmatorul cuprins: ,,procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, in vederea efectudrii urmélririi penale, cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia conducatorului parchetului ierarhic superior, céind: a) impartialitatea procurorilor ar putea fi stirbitd datorita impre- jurdrilor cauzei, dusminiilor locale sau calitatii partilor; b) una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecdtorii, asistentii judiciari ori grefierii instantei; ) exist pericolul de tulburare a ordinii publice; d) urmirirea penal este impiedicati sau ingreunati datorité complexititii cauzei ori altor imprejurari obiective, cu acordul pro- curorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penal. {in cauzele preluate in conditiile prevazute la alin. 4’, procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot infirma assctele gi masurile procurorilor din parchetele ierarhic inferioare, dac& sunt contrare legii, si pot indeplini oricare dintre atributiile acestora”. De asemenea, prin O.U.G. nr. 60/2006, s-a abrogat art. 220 referitor la infirmarea actelor sau masurilor procesuale nelegale. 44, Efectuarea urmiririi penale. Organul de urmérire penal este sesizat prin plangere sau denunt, oti se sesizeazi din oficiu find afla pe orice alti cale c& s-a sivargit o infractiune. fn cazul in care organul de urmirire penal se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal in acest sens, Plangerea gresit indreptatd Ja organul de urmarire penal sau la instanta de judecata se trimite organului competent. Lucritorii operativ din cadral politiei judiciare folositi ca investigatori sub acoperire pot efectua investigatii numai cu auto- rizarea motivati a procurorului care efectueaza sau supravegheazi urmarirea penala Rezolutia de incepere a urméririi penale va cuprinde data si ora la care s-a dispus inceperea urméririi penale si va fi inregistratt {ntr-un registra special, 46 Arestacea preventiva, Rezolujia de incepere a urmiririi penale, emis’ de organul de cercetare penal, se supune confirmérii motivate a procurorului care exercité supravegherea activitajii de cercetare penala, in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale, organele de cercetare penala fiind obligate si prezinte totodata si dosarul cauzei. Nu se supune confirmarii procesul verbal de incepere a urmiririi penale, cum se prevedea anterior in art. 228 alin, (3') C. proc. pen. Jn cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, 0 con- firma prin rezolutie motivat’, Copie de pe rezolutie se comunic& persoanei care 2 Ricut sesizarea, precum gi, dupa caz, persoanei fatii de care s-au efectuat acte premergatoare, Incetarea urmatirii penale are loc si cand se constaté cazul prevazut de art. 10 lit. i'), respectiv c&nd existé o cauzi de nepedepsire prevazuta de lege. Prin ordonanta de incetare a urmaririi penale se poate dispune sesizarea instanjei civile competente cu privire Ia desfiintarea total sau partial a unui inscrs. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitajii si temeiniciet de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul gene- ral al parchetului de pe lang curtea de apel, iar cand urmirirea este Picuti de acesta, verificarea se face de procuronil ierarhic superior. Cand urmatrirea penali este efectuata de un procuror de la Parchetul de pe ling’ inalta Curte de Casatie gi Justitie, rechizitoriul este veri- ficat de procurorul-sef de sectie, iar cand urmiirea penal este efectuatl de acesta, verificarea se face de citre procurorul general al acestui parchet. in cauzele cu arestafi, verificarea se face de urgent si inainte de expirarea duratei erestirii preventive. Dacé rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic care a efectuat verificarea il inainteaza instanfei competente, impreund cu dosarul cauzei si cu un numar necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpetilor aflati in stare de detinere. Alineatul (5) al art. 264 C proc. pen., referitor la actul de sesi- zare al instantei a fost abrogat'. " Asticolul 264 alin, (5) a fost abrogat prin 0.U.G. nr. 60/2006. Modificarea Codului de procedurd penaltt 47 45, Reluarea urmiririi penale. Redeschiderea urmétririi penale are loc, de asemenea, cfind judecdtorul, potrivit art. 278', a admis plingerea impotriva ordonanfei sau, dup’ caz, a rezolutiei procurorului de scoatere de sub urmirire penal sau de incetare a urmiririi penale ori de clasare, si a trimis cauza procurorului fn vederea redeschiderii urmiririi penale. in cazul in care instanta, potrivit art. 278', a admis plangerea impotriva rezolutiei de nein- cepere a urmatirii penale si a trimis cauza procurorului in vederea ‘nceperii urmaririi penale, acesta dispune inceperea urmaririi in condifiile prevazute de lege. Dispozifiile instantei sunt obligatorii pentru organul de urmarire penal sub aspectul faptelor si impreju- ririlor ce urmeazi a fi constatate sia mijloacelor de proba indicate. 46. Plingerea impotriva misurilor si actelor de urmirire penali, in cazul plangerii formulate in temeiul art. 278", jude- catorul pronunt& una dintre urmatoarele solufi 4) respinge plangerea, prin senting, ca tardiva sau inadmisibil& ori, dup’ caz, ca nefondati, menjinand rezolufia sau ordonanta atacati; ) admite plangerea, prin sentintS, desfiinteaz& rezolufia sau ordonanfa atacata si trimite cauza procurorului, in vederea ince- peri sau redeschiderii urmiririi penale, dupa caz. Judecatorul este obligat si arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicand totodata faptele si imprejurarile ce urmeazi a fi constatate si prin care anume mijloace de proba; c) admite plingerea, prin incheiere, desfiinfeaz’ rezolutia sau ordonanja atacaté si, cand probele existente Ia dosar sunt sufi- ciente, refine cauza spre judecare, in complet legal constituit, dis- pozifiile privind judecata in prima instant’ si caile de atac aplican- ddu-se in mod corespunzitor. Judecatoral este obligat s& rezolve pléngerea in termen de cel mult 30 de zile de la primitea acesteia, Plangerea gresit indreptati se trimite organului judiciar competent. 47, Procedura plingerii prealabile. Plangerea prealabil& se adreseazi organului de cercetare penal sau procurorului, potrivit legii, fiind eliminata plangerea prealabila penal adresata direct instanfei de judecat’, 48 Arestarea preventivl Statistic, in acest sens s-a constatat c& din dosarele penale care aveau ca obiect infractiuni pentru care plangerea prealabila se adresa instanjei de judecati, in 2004 mai mult de jumatate din aceste cauuze s-au solutionat ca urmare a retragerii plangerii de ccitre partea vatimata sau impcarea partilor. Dupa constatarea infractiunii flagrante, organul de urmarire penal cheama persoana vatimata si, dacd aceasta declari ci face plingere prealabil’, continua’ urmarirea penali. in caz contrar, procurorul dispune incetarea urméririi penale. §2. Judecata 48. Dispozifii generale. in cursul judecatii, presedintele poate respinge intrebarile formulate ce parti si de procuror, dac& acestea ‘nu sunt concludente gi utile judecdrii cauzei. Incheierea data in prima instant& prin care s-a dispus suspen- darea cauzei poate fi atacati separat cu recurs fa instanfa superioara termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenfi, si de la comunicare, pentru cei lips. Recursul nu suspend’ executarea si se judeca in termen de 3 zile. Instan{a suspend’ judecata, prin incheiere motivat’, si in cazul {in care a fost ridicati 0 excepiie de neconstitutionalitate, pani la solujionarea de catre Curtea Constitutional a exceptiei. Daca inculpatul este arestat, se aplicé in mod corespunzator prevederile art, 300°, iar daci faa de acesta s-a dispus masura obligarii de a nu plrisi localitatea sau mésura oblig&rii de a nu parti fara, se aplic’, ‘in mod corespunziitor, art. 145 si 145, Incheierea este supusa recursului in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenfi, si de la comunicare, pentru cei lips. Recursul se judeca in termen de 3 zile. A fost introdus un articol nou privind suspendarea judeciii in caz de extradare activa, care are urmétorul continu: ,in cazul in care, potrivit legii, se cere exiridarea unei persoane in vederea judectrii intr-o cauz penal, instanta pe rolul careia se afl cauza poate dispune, prin incheiere motivatd, suspendarea judecaii pana Ja data Ia care statul solicitat va comunica hotirarea sa asupra cererii de extridare. incheierea instanfei este supus& recursului in Modificarea Codului de procedurd penal 49 termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lips. Recursul se judeca in termen de 3 zile. Daca se solicit extridarea unui inculpat judecat intr-o cauzi cu ‘mai multi inculpati, instanta poate dispune, in interesul unei bune judecati, disjungerea cauzei”. Intocmirea minutei este obligatorie si in cazurile in care judecttorul sau instanfa dispune asupta masurilor preventive Minuta se intocmeste in dow’ exemplare originale, din care unul se ataseazi la dosarul cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, Ja dosarul de minute al instanfei. Aceste dispozitii au caracter de noutate si vor fi supuse unei analize critice in paginile urmatoare’, 49. Judecata in primi instan3. in vederea repartizarii pe complete si a stabilirii primului termen de judecati, dosarele nou formate vor fi transmise, dupi inregistrare in registratura instantei, persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. Cand cercetarea judecttoreasci nu confirm invinuirea sau find a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal previzute in art. 10, procurorul pune, dup’ caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal si nu concluziile pe care le considera intemeiate, asa cum era prevazut in dispozitia anterioar La inceperea cercetiirii judecdtoresti presedintele completului instiinteaz& pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaratie, atrgandu-i atenfia c& cea ce declard poate fi folosit si impottiva sa, ‘A fost modificat substantial art. 332, articol ce prevede resti- tuirea pentru refacere a urmiririi penale: ,cand se constat, inainte de terminarea cercetirii judecitoresti, cf in cauza supusa judecttii s-a efectuat cercetare penal de un alt organ decdt cel competent, instanfa se desesizeaza si restituie cauza procurorului, care proce- deazi potrivit art. 268 alin. (1). Cauza nu se restituie atunci cand constatarea are loc dupa ince- perea dezbaterilor sau cand instanta, in urma cercetarii judeci- " A se vedea infra Capitolul IV, Sectiunea a 5-a. 30 ‘Arestarea preventiva toresti, schimb& incadrarea juridic& a faptei intr-o ltd infractiune pentru care cercetarea penal ari revenit altui organ de cercetare. Inctan{a se desesizeaz’ gi restituie cauza procurorului pentru refacerea urmiririi penale in cazul nerespectiii dispozitiilor privitoare la competenta dup materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instanfei, prezenta invinuitului sau a inculpatului gi asistarea acestuia de cAtre apiritor. in cazurile in care dispune restituirea, instanta se pronunfa si asupra masurilor preventive, asupra misurilor de sigurant& prevaizute in art, 113 si 114 C. pen., precum si asupta masurilor asigurétori. Impotriva hotirdrii de desesizare se poate face recurs de citre procuror si de orice persoand ale c&rei interese au fost vatimate prin hotérare, in 3 zile de la promungare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipst. Dosarul este trimis procucorului, imediat dupa rimanerea definitiva a hotrarii la prima instangi sau in cel mult 3 zile de la pronuntarea hotararii de ciitre instanta de recurs. in cazul in care inculpatul este arestat preventiv, dupa restituirea dosarului la pro- curor, acesta procedeaza potrivit dispozitiilor privind prelungirea arestatii preventive. Referitor la extinderea actiunii penale pentru alte acte mate- riale, dac in cursul judectfii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si ta alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost ttimis in judecati, instanta dispune, prin incheiere, extinderea actiunii penale cu privire si la aceste acte si procedeaza la judecarea infractiunii in intregul ei, nefiind posi- Dild restituirea cauzei la procuror. S-au modificat dispozitiile art. 336 privind extinderea proce- sului penal pentru alte fapte, meationandu-se urmitoarele: ,cnd fn ccursul judecitii se descoperd in sarcina inculpatului date cu privire la turd cu infractiunea pentru care este trimis in judecati, procurorul poate cere extinderea procesului penal si in ce priveste aceasta fapti, iar instanta, dupa caz: a) dact procurorul declara c& pune in miscare actiunea penal, instanta, atunci cnd gaseste cererea inte- meiati, procedeaza la extinderea procesului penal si Ia judecarea varsirea unei alte fapte previzute de legea penal, avand legs- Modificarea Codului de procedurd penalis 31 cauzei gi cu privire Ia fapta descoperiti, extinderea neoperdind de drept la cererea procurorului”. In dispozitiile antetioare se prevedea obligativitatea judec’- torului de a proceda la judecarea cauzei si cu privire la acea infrac- june, fard a fi supuse examindrii ceterea procurorului, neexistand posibilitatea respingerii acesteia. -a abrogat art. 338 referitor la dispozitiile privind misurile preventive, de siguranfi si asiguratorii, in caz de restituire si trimitere a dosarului la procuror. Instanta penal nu solufioneazi actiunea civili in caz de retragere a plangerii prealabile Instanta are obligatia ca, prin hotirdre, si se pronunje asupra luarii, menfinerii sau revocdrii misurii arestitii preventive a inculpatului i asupra luarii sau revocdrii masurii obligirii acestuia de a mu parisi localitatea ori tara, motivand solufia pronuntata, potrivit art. 350 alin. (1). in cazul in care instanfa a dispus suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere, 0 copie de pe dispozitivul hotirarii se comunica serviciului de protectie a victimelor si reintegrare social a infractorilor. 50. C&ile ordinare de atac. Apelul. Ca urmare a modificarii art. 279, nu pot fi atacate cu apel sentinfele privind inftactiunile pentru care punerea in migcare a actiunii penale se face la plin- gerea prealabili a persoanei vitiimate precum si sentinfele pronun- fate de tribunalele militare privind infracjiunile contra ordinii si isciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani, aceste sentinfe putdnd fi atacate numai cu recurs; sentinfele pronunfate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel; sentintele pronuntate de sectia penali a inaltei Curti de Casatie si Iustitie, sentinjele de dezinvestire. De asemenea, nu pot fi atacate cu apel, ci numai cu recur sentinfele pronuntate in materia executirii hotirdrilor penale, precum gi cele privind reabilitarea S-au modificat dispozitiile privind persoanele care pot face apel, dup cum urmeaza : ~ referitor la procuror — acesta poate face apel in ce priveste Jatura penala si latura civil, Apelul procurorului in ce priveste latura 32. Arestarea preventiva civila este inadmisibil in lipsa apelului formulat de partea civil, cu exceptia cazurilor in care actiunea civila se exercita din oficiu; ~ referitor Ia partea vitimati, poate face apel in ce priveste latura penal; ~ referitor la partea civild si partea responsabila civilmente, pot face apel in ce priveste latura penala si latura civil; - referitor la martorul, expertul, interpretul si aprdtorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora, Partea care a lipsit atat la toate termenele de judecat’, cat si la pronuniare poate declara apel si peste termen, dar nu mai tarziu decat 10 zile de la data, dupa caz, a inceperii executérii pedepsei sau a inceperii executérii dispozitiilor privind despagubirile civile. Prin aceasté dispozitie s-au inliturat confuziile determinate ante- rior de folosirea expresiei ,partea care a lipsit att la judecata, cat sila pronuntare”, prevazut in at. 365 alin. (1). fn vederea solutionarii apelului, instanta poate da o noud apreciere probelor administrate in fafa primei instante. Ca urmare a deciziilor Curpi Europene a Drepturilor Omului a fost introdus art. 378 alin. (1)' care are urmatorul cuprins: ,,cu ocazia judecirii apelului, instanta este obligati si procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse in Partea special’, Titlul IT, Capitolul II, atunci cand acesta nu a fost ascultat la instanfa de fond, precum si atunci cand instanta de fond ‘nu a pronunfat impotriva inculpatului o hotardre de condamnare”. Dac& prin hotirire prima instant& nu a rezolvat fondul cauzei, aceasta nu constituie un motiv de desfiinjare a sentinfei si trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instant. Rejudecarea de citre instana a c&rei hotirare a fost desfiintata se dispune si atunci cfnd exist? vreunul dintre cazurile de nulitate prevzute in art. 197 alin, (2), cu excepfia cazului de necompe- tent, cand se dispune rejudecarea de catre instan{a competent ‘A fost introdus un articol nou care prevede expres c in cazul solu- fionfri apetulu, dispozitile art. 350 se aplic& in mod corespunzator. 51. Cale ordinare de atac. Recursul. Articolul 385', ,.Hotararile supuse recursului”, a fost modificat in ceea ce priveste alin. (1), astfel: lit. a) sentinfele pronuntate de judecstorii in cazurile preva- zute de lege; lit. b) sentinfele pronuntate de tribunalele militare in Modificarea Codului de procedurd penal 33 cazul infractiunilor contra ordinii si disciplinei militar, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cet mult 2 ani; lit. d') sentintele privind infractiunile pentru care punerea in migcare a acfiunii penale se face la plangerea prealabita a persoanei vatimate; lit. e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale militare terito- riale, curti de apet si Curtea Militar’ de Apel; lit. f) sentintele pronunjate in materia executirii hotirdrilor penale, afari de cazul find legea prevede altfel, precum si cele privind reabilitarea Referitor la cazurile in care se poate face recurs, art. 385° pet. 7 a fost modificat, ancheta social fiind inlocuité cu referatul de evaluare, iar la pet. 12 a fost eliminat cazul cdnd nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infracjiuni si a fost abrogat pet. 17, cand hotérrea era contrarilegii sau cnd prin hotarare s-a Picut o gresiti aplicare a legii. Prin abrogarea pet. 17° nu mai existi un caz de casare care se referd la aplicarea gresita a legii ‘vile. Apreciem c& era util mentinerea pet. 17' in cazurile de casare vizand contrarietatea hotirari. Punctul 18 a fost modificat, avand urmatorul confinut: ,.cnd s-a comis 0 eroare grava de fapt, avand drept consecinfa pronun- Jarea unei hotdrdri gresite de achitare sau de condamnare Raportul scris trebuie si mai confina observatii cu referiri, dack este cazul, la jurisprudenta inter’, precum si la jurisprudenja Curfii Europene a Drepturilor Omului, fara a se atita opinia rapor- torului si se depune ta dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecatd. Cu ocazia judecirii recursului, instanta este obligati si proce- deze Ja ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse in Partea special, Titlul II, Capitolul II, atunci cand acesta nu a fost ascultat Ia instanjele de fond si apel, precum si atunci cand aceste instanfe nu au pronuntat impotriva inculpatului o hotarare de condamnare. La solujionarea recursului au fost precizate cazurile previzute de art. 385° cand instanfa trimite cauza spre rejudecare, precum si cazurile cand rejudecarea se face de cétre instanta de reeurs, dupa cum urmeaza (art. 385!) ©) dispune rejudecarea de cle instanja a cirei hotirare a fost casati, in cazurile previzute in art. 385° alin. (1) pet. 3-5, pet. 6 54 Arestarea preventiva teza a doua, pet. 7-10 si pet. 21 $i rejudecarea de c&tre instanja competent in cazul prevazut in art, 385” alin. (1) pet. 1”. 1) dispune rejudecarea de cétre instanfa de recurs in cazurile prevazute in art. 385° alin. (1) pet. 11-20, precum gi in cazul prevézut in art. 385° alin. (3)”. Partea din hotarare care nu a fost casati rimdne definitiva si devine executorie la data pronunfarii hotararii instanfei de recurs. §3. Executarea hotirarilor penale 52, Cand hotrarea riméne definitiva in fata instanjei ierarhic superioare, aceasta trimite instanfei de executare un extras din acea hotarére, cu datele necesare punerii in executare, in ziua pronun- {ari howirdrii de care instanta ierarhic superioar’. Considerdim c& fn aplicarea acestei dispozifii vor apirea greutiti determinate, in principal, de durata gedinjelor de judecata. S-a menfionat expres ci in cazul misurilor preventive, acestea se pun in executare de instanta care le-a dispus. ‘Dupa alin. (1) al art, 433 C. proc. pen., referitor la obligatii in legaturd cu internarea medicali, au fost introduse doud noi ali- neate, alin, (1') si (1°), cu urmatorul cuprins: ,,in cazul in care per- soana fata de care s-a Iuat masura internarii medicale refuzi si se supund interniii, executarea acestei masuri se va face cu sprijinul organelor de politie. In vederea executarii mAsurii internrii medi- cale, organul de politie poate pitrunde in domiciliul sau resedinta uunei persoane fri invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia. Daca persoana fat de care sa Iuat misura intemnarii medicale nu este gisiti, directia sanitara constat& aceasta printr-un proces- verbal si sesizeaz& organele de polifie pentru darea in urmatire, precum si pentru darea in consemn la punetele de trecere a fron- tierei, Un exemplar de pe procesul-verbal impreun cu. un exem- plar al sesizarii adresate organelor de politie se trimit instanei de executare”, Au fost modificate dispozitile art. 438 C. proc. pen., privind exe- cutarea expulzitii, fiind introduse doua noi alineate, alin. (3) si (4), cu urmatorul cuprins: ,,in vederea punerii in executare a misurii Modificarea Codului de procedurd penala 55 expulzirii, organul de polifie poate pitrunde in domiciliu sau rese- dina unei persoane fara invoirea acesteia, precum gi in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantulu legal al acesteia. Dac persoana fati de care s-a luat mésura expulzatii nu este {gisitd, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal si ia misuri pentru darea in urmatire, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al proce- sului-verbal se trimite instanfei de executare”. A fost modificat articolul 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., care are urmtorul cuprins: ..a) cnd se constata pe baza unei expertize medico-legale c& cel condamnat suferi de o boala grav care face imposibila executarea pedepsei, iar instanta apreciazi c& amanarea executdrii si lésarea in libertate nu prezinté un pericol concret pentru ordinea public’. fn acest caz, executarea pedepsei se aménd pind cénd starea de sini tate a condamnatului se va ameliora, astfel incat pedeapsa si poati fi pusd in executare”. Principala modificare impune instantei si evalueze dact ama- narea executarii si Hisarea in libertate nu prezinti un pericol coneret pentru ordinea publica. ‘Dupa art. 453 a fost introdus un nou articol, art. 453’ cu denumirea marginala ,Obligatiile condamnatului in cazul amanarii executérii”, cu urmatorul cuprins: ,pe durata amandrii executarii pedepsei, condamnatul va respecta urmatoarele obligatii: a) s& nu depageasc& limita teritorial’ fixat& decdt in conditiile stabilite de instant’; b) s& se prezinte la instanfé ori de céte ori este chemat sau la organul de politie desemnat cu supravegherea de instant, conform programului de supraveghere intocmit de organul de polifie sau ori de cate ori este chemat; c) 8 nu igi schimbe locuinta far dispus amanarea; ) si nu detina, si nu foloseascd de arme. Pe durata aménarii executirii pedepsei, instanfa poate impune condamnatului s& respecte una sau mai multe dintre urmstoarele obligatit: incuviintarea instantei care a 4 nu poarte nicio categorie 56 Arestarea preventivis a) si poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; b) sé nu se deplaseze Ia anumite spectacole sportive ori cultu- rale sau in orice alte locuri stabilite de instant ©) si nu se apropie de persoana vatimat, membrii familiei acesteia, persoana impreun’ cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanfa, sis nu comunice cu acestea direct sau indirect; 4) s& nu conducd niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite; ) s& nu se afle in locuin{a persoanei vatimate; f) si nu exercite profesia, meseria sau si nu desfisoare activi- tatea in exercitarea clreia a sivarsit fapta’” De asemenea, la art. 454 C. proc. pen., privind instanta compe- tent si se pronunfe asupra amAnirii executarii pedepsei, au fost introduse doua noi alineate, alin. (1') si (17), care au urmitoral cuprins: ,,instanfa de executare comunic hotirarea prin care s-a dispus aménarea executirii pedepsei, fn ziua in care aceasta devine definitiva, sectiei de politie in a ctrei raza teritoriala locuieste con- damnatul, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente s& elibereze pasaportul, organelor de frontier’, precum si altor institut, in vederea asigurarii respectirii obligafiilor impuse Organele in drept refuzi eliberarea pasaportului sau, dup caz, ridic’ provizoriu pasaportul pe éurata amanda In caz de inciilcare cu rea-credinti a obligat lor, instanfa revocd amfnarea si dispune punerea in executare a pedepsei privative de libertate. Organul de polifie desemnat cu supravegherea de catre instangi verific& periodic respectarea obligatiilor de catre condam- nat, iar in cazul in care constat’ incdlcari ale acestora sesizeaza, de indatf, instanta de executare” §4. Procedura privind tragerea la rispundere penal a persoanei juridice 53. in cadrul Titlului IV al Partii speciale, dup’ Capitolul I s-a introdus Capitolul I’, respectiv art. 479! si 479" ce cuprind obiec- tul si exercitarea actiunii penale, competenta teritoriala, citarea, misurile preventive si asiguratorii si dispozifii privind executarea Modificarea Codului de procedura penal 37 pedepselor. Misurile preventive care pot fi dispuse fati de per- soana juridica vor fi prezentate ulterior" §5. Proceduri in cauzele cu infractori minori 54. in cauzele cu infractori minori, organul de urmirire penal sau instanta de judecaté are obligatia si dispuna efectuarea referatu- Jui de evaluare de catre Serviciul de protectie a victimelor si reinte- grare sociala a infractorilor de la domiciliu! minorului, potrivit legii. Referatul de evaluare are rolul de a furniza organului judiciar date privind persoana minorului si perspectivele de reintegrare social a acestuia” Inculpatul care a sAvarsit infractiunea in timpul cand era minor este judecat potrivit dispozitiilor procedurale speciale privitoare la minor. Aceasti dispozitie mu se aplica in cazul_masurilor preventive, care tin cont de varsta inculpatului Ja data aplicarii misurilor preventive. in urmirire §6. Procedura di 55, in cadrul Titlului IV al Partii speciale a Codului de procedur’ penal, dup Capitolul Ila fost introdus un now capitol, Capitolul wy, Procedura dirii in urmarire”, cuprinzand articolele 493'-493’, cu urmatorul cuprins: ,reglementarea procedurii dirii in urmirire con- tribuie la o reactie rapida si eficienta a structurilor competente ale Ministerului Administratiei si Intemelor, asigurdindu-se coope- rare si coordonare a activitafilor, in scopul aducerii unei persoane fn fala organelor judiciare ori punerii in executare a anumitor hotarari judecaitoresti” a) Darea in urmirire se solicit si se dispune pentru identi- ficarea, cutarea, localizarea si prinderea unei persoane in scopul aducerii acesteia in fafa organelor judiciare ori punerii in executare a anumitor hotirari judecatoresti " A se vedea infra Capitolul I, Sectiunea a 3-2. - 2 Dispozitiile art. 482 si art. 484 C. proc. pen, sunt suspendate pana la 31 martie 2007, potrivit art. II din 0.U.G. nr. 60/2006. 58 Arestarea preventiv Darea in urmitite se solicit si se dispune in urmétoarele cazuri: ~ nu s-a putut executa un mandat de arestare preventiva, un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, miisura educativa a interndirii intr-un centru de reeducare, masura internatii medicale sau masura expulzirii, intrucdt persoana fata de care s-a Juat una dintre aceste masuri nu a fost gisita; ~ persoana a evadat din starea legala de retinere sau detinere ori a fugit dintr-un centru de reeducare sau din unitatea in care executa ‘masura intemnarii medicale; - in vederea depistarii unei persoane urmérite interafional despre care existi date c& se afla in Rominia. Darea in uimétire se solicita de: - organul de politie care a constatat imposibilitatea executirii masurilor prevazute in alin, (2) lit. a); ~ administrajia locului de dejinere, centrul de reeducare sau unitatea medicalA prevaizuta in alin, (2) lit. b); - procurorul competent potrivit legi, in cazul prevazut in alin, (2) lit. c). Darea in urmirire se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Politiei Romane. Ordinul de dare in urmérire se comu- nic& in cel mai scurt timp organelor competente si elibereze pasa- ortul, care au obligatia si refuze eliberarea pasaportului sau, dupa caz, si ridice provizoriu pasaporul pe durata masurii, precum si organelor de frontier pentru darea in consemn. De asemenea, ordinul de dare in urmirire se comunica in copie: - celui in fata ciruia urmeaza s& fie adus& persoana urmérité in momentul prinderii; ~ parchetului competent care supravegheaza activitatea de urmii- rire a persoanei date in urmarire, b) Urmirirea Ordinul de dare in urmarire se pune fn executare de indata de catre structurile competente ale Ministerului Administratiei si Internelor, care vor desfasura, la nivel national, activitati de identi- ficare, cAutare, localizare si prindere a persoanei urmaite, Institufiile publice sunt obligate s& sprijine, in condifiile legii si conform competentelor legale, organele de politie care efectueazi urmarirea unei persoane date in unmarire Modificarea Codului de procedurd penala 59) Activitatea de urmérire a unei persoane atestate preventiv, desfasurata de organele de politie, este supravegheat& de procuroti anume desemnati din cadrul parchetului de pe lang’ curtea de apel {n a clrui circumscripfie se afl sediul instanfei competente care & solufionat in fond propunerea de arestare preventivi. Cand man- datul de arestare preventiva a fost emis intr-o cauza de competenta Parchetului de pe lang’ fnalta Curte de Casatie si Justitie, supra- vegherea activitafii de urmfrire este efectuati de procurori anume desemnafi din cadrul structurii competente care efectueazi sau a efectuat urmirirea penal in cauza. fn celelalte cazuri activitatea de urmarire a persoanelor date in unmiirire este supravegheati de procurori anume desemnafi din cadrul parchetului de pe lang’ curiea de apel in a c&rui cir- cumscriptie se afla sediul instanfei de executare ori al altei instante competente potrivit legii speciale. ©) Activitati ce pot fi efectuate in procedura urmiririi in vederea identificarii, cdutarii, localizarii si prinderii persoa- nelor date in urmarire pot fi efectuate, in conditiile prevazute de lege, urmatoarele activitati: ~ interceptarea si inregistrarea convorbitilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comuni- care, precum $i alte inregistrari; ~ retinerea si predarea corespondentei gia obiectelor; - perchezitia; ~ ridicarea de obiecte si insctisuri; = punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora. ‘Acctivitdtile prevazute in alin, (1) lit. a)-c) pot fi efectuate numai cu autorizarea: - instanfei de executare, in cazurile prevazute in art. 493) alin. (2) lit. a) sib); = unui judecdtor al instanjei competente potrivit legii speciale, in cazul prevazut in art. 493" alin. (2) lit. c). ‘Activititile prevazute in alin. (1) lit. d) si e) pot fi efectuate numai cu autorizarea procuronului care supraveghea7 activitatea organelor de politie care efectueaz urmirirea persoanei date in 60 Arestarea preventiva urmirire. De asemenea, procurorul poate dispune si i se transmit inscrisuri, documente bancare, financiare sau contabile. _ 4) Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunt- cirilor Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicatilor efectuate prin telefon sau prir orice mijloc electronic de comu- nicare in procedura urmaririi se dispun, la propunerea procuro- rului care supravegheaza activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea persoanei date in urmarire, dacd instanta apreciazi cA identificarea, ciutarea, localizarea si prinderea persoanelor date in urmérire nu pot fi ficute prin alte mijloace ori ar fi mult intarziate. Autorizatia se di pentru durata necesar’ interceptari si inregis- trai, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, in camera de consiliu, de presedintele instantei competente, iar in lipsa acestuia, de cétre judecdtorul desemnat de acesta si poate fi reinnoitd, inainte sau diupai expirarea celei anterioare, in aceleasi condifii, pentru motive temeinic justificate, fiecare pretungire neputind depisi 30 de zile Durata totala a interceptivilor si inregistririlor autorizate, cu pri- vire la aceeasi persoand, pentru prinderea unei persoane urmérite nu poate depasi 120 de zile in aceeasi cauz’. Procurorul dispune incetarea imediata a interceptirilor si tnre- sistritilor inainte de expirarea duratei autorizatiei, daci. nu mai exist motivele care le-au justficat, informand despre aceasta instanga care a emis autorizafia. Autorizatea interceptari si fnregistrarii convorbirilor sau comu- nicitilor se face prin incheiere motivaté, care va cuprinde: moti- vele care justificd mésura; persoana, mijlocul de comunicare sau Jocul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea si inregistrarea, Procurorul procedeaza perscnal la efectuarea interceptarilor gi ‘inregistrarilor sau poate dispune ca acestea si fie efectuate de organul de cercetare penald. Persoanele care sunt chemate si dea concurs tehnic la interceptiri 5) inregistréri sunt obligate si pas- treze secretul operatiunii efectuate, incdlcarea acestei obligatii fiind pedepsita potrivit Codului penal, Modificarea Codului de procedurd penala 61 Jn caz de urgent’, cAnd intarzierea objinerii autorizarii ar aduce ‘grave prejudicii activitafii de urmarire a persoanei date in urmarire, Procurorul poate dispune, cu tity provizoriu, prin ordonanfa motivata, inscris& in registrul special prevazut in art. 228 alin. (1'), interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunic&rilor, pe 0 durati de cel mult 48 de ore, fn termen de 48 de ore de la expirarea termenului prevazut in alin. 6, procurorul prezinté ordonanta, impreun cu suportul pe care sunt fixate interceptarile si inregistririle efectuate si_un proces-verbal de redare rezumativa a convorbirilor, judecttorului, ‘in vederea confirmérii. Judecdtorul se pronunté asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei in cel mult 24 de ore, prin incheiere motivata dati fn camera de consiliu. in cazul in care ordonanta este confirmati, iar procurorul a solicitat prelungirea autorizairii, jude- c&torul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptarii si inre- gistririi, in condifille alin, (4). Dac judecitorul nu confirma ordo- nanfa procurorului, va dispune incetarea de indati a interceptarilor si fnregistrarilor, iar cele efectuate vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de cdtre procuror, incheindu-se fn acest sens un proces- verbal care se comunicd in copie judecitorului Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care nu contribuie ta identificarea, localizarea sau prinderea persoanei date in urmiirire se arhiveaz la sediul parchetului, in locuri spe- ciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitati, si pot fi trans- mise pentru consultare procurorului care efectueazi sau supra- vegheaz urmérirea penala ori judecatorului sau completului inves tit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestora. Dupa prinderea persoanei urmarite, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal. Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care contribuie Ia identificarea, localizarea sau prinderea persoanei date fn urmarire sunt certificate, conform art. 91° alin. (1) si (2), de procurorul care supravegheaz’ activitatea organelor de politie care efectueazi urmirirea persoanei date in urmarire. Dupa prinderea persoanei urmirite, procesele-verbale de redare, impreunii cu suportul pe care acestea sunt fixate, se transmit judecdtorului care a 62 Arestarea preventivi emis autorizatia si se arhiveaza la sediul instanfei, in locuri spe- ciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii. Dup& arhivare, suportul pe cate sunt imprimete convorbitile fnregistrate poate fi consultat numai cu incuviinjarea prealabila a presedintelui instanjei. Convorbirile seu comunictrile interceptate si inregistrate, din cuprinsul c&rora rezulti date sau informafii concludente si utile privitoare la pregitirea sau sAvargirea unei infractiuni, certificate in conditiile alineatului precedent, sunt transmise, impreuni cu suportul original, de indat& parchetului competent si pot fi folosite ca probe. ©) Alte inregistrari Dispozitiile prezentate mai sus se aplic& in mod corespunzator si in cazul inregistririlor in mediul ambiental, localizérii sau urmé- ririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere. £) Punerea sub supraveghere a contufilor bancare si a con- turilor asimilate acestora in procedura urmaririi Un vederea idemtificarii, cautari, localizarii si prinderii persoa- nelor date in urmarire, procurorul care supravegheaza activitatea organelor de politie care efectueazi urmirirea poate dispune punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asi- milate acestora pe o durati care nu poate depisi 30 de zile. Misura poate fi reinnoit, inainte sau dupa expirarea celei ante- rioare, in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fie- care prelungire neputind depasi 30 de zile. Durata total a supra- vegherii conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora, cu privire la aceeasi persoand, pentru prinderea unei persoane urma- rite nu poate depasi 120 de zile in aceeasi cauza. Procurorul dispune incetarea imediata a activitatii de supra- veghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora, dac& nu mai exist motivele care au justificat-o. g) Revocarea urmaririi Urmitirea se revoci in momentul prinderii persoanei urmiite sau atunci cfnd au disparut temeiurile care au justificat darea in urmarire, Revocarea se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Polifiei Romane, care se transmite in copie, de indata: Modificarea Codului de procedurd penal 63 ~ parchetului competent care supravegheazi activitatea de ‘urmitire a persoanei date in urmirire; - organelor competente si elibereze pasaportul si organelor de frontier. Procurorul care supravegheaz& activitatea de urmérire a persoanei date in urmirire dispune, de indata, incetarea imediatl a activitatilor de supraveghere luate conform art. 493*-493°, Prin O.U.G. nr. 60/2006 au fost modificate dispozitii din Legea nr, 304/2004 privind organizarea judiciari', din O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcfia National Anticoruptie’, din Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministe~ rului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crimina- litatea Organizata si Terorism’, find corelate dispozitiile din legile speciale privind activitatea DNA si DIICOT cu modificarile introduse prin ordonangi, dandu-se un rispuns legal problemelor din practica judiciara privind competenta procurorilor din structu- rile centrale 5i cele teritoriale ale DNA si DIICOT. in continuare vii prezentim succint aceste modificiti, ele avand repercusiuni asupra competenfelor in cazul IuStii, prelungiri, mentinerii, inlocuirii sau revocdrii arestarii preventive. Alineatele (3) gi (5) ale art. 64 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar’, vor avea urmatorul cuprins: ,,(3) Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de cAtre procurorul ierarhic superior, cAnd sunt apreciate ca fiind nelegale”; ,(5) Pro- curorul poate contesta 1a Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecdtorilor si procurorilor, masura dispus’, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior”. ‘Dupa art, 22' din O.U.G. nr. 43/2002 privind Directia National’ Anticoruptie, se introduc doua noi articole, art. 22* si 22° . Astfel, art. 22” va avea urmitorul cuprins: (1) Rechizitoriile intocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Directiei Nationale Anticoruptie sunt verificate de procurorii-sefi ai acestor servicii, cele intocmite de citre procurorii-sefi ai serviciilor teritoriale, " M. Of. nr. 827 din 13 septembrie 2005. 2M. Of. nr. 244 din 11 aprilie 2002. °M. Of. nr. 1089 din 23 noiembrie 2004 64 Arestarea preventiva precum si cele intocmite de procurorii din cadral structurii centrale a Directiei Nationale Anticorupje sunt verificate de procurorii-sefi ai sectillor. Cand rechizitoriile sunt iitocimite de procurorii-yeli i seotiilor Directici Nationale Anticorupfie, verificarea se face de catre procurorul-sef al acestei direct. (2) Plingerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitillor date de acesta se rezolva de procurorii ierarhici previzuti in alin. (1)”. Atticolul 22° din 0.U.G. nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie va avea urmitorul cuprins: ,,(1) Procurorii din cadrul structurii centrale a Directiei Nationale Anticorupfie pot prelua, in vederea efectuarii urmatirii penale, cauze de competenfa structu- rilor teritoriale ale directiei, din dispozitia procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cand: a) imparfialitatea procurorilor ar putea fi stirbiti datorita impre~ jjurarilor cauzei, dusmaniilor locale sau calitatii partilor; b) una dintre parti are o ruda sau un afin pan’ la gradul patra inclusiy printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecitorii, asistentii judiciari ori grefierii instantei; ©) exist& pericotul de tulburare a ordinii publice; 4) urmatirea penal este impiedicaté sau ingreunat’ datorita complexitiii cauzei ori altor imprejurari obiective, cu acordul procurorului care efectueaz sau supravegheaz urmarirea penal’ (2) fn cauzele preluate in conditiile alin. (1), procurorii din cadrul structurii centrale pot infirma actele si masurile procurorilor din cadrul structurilor teritoriale, dac& sunt contrare legii, si pot ‘ndeplini oricare dintre atributile acestora”” Prin 0.U.G. nr. 60/2006 a fost modificata si Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministe- rului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crimina- litate Organizat’ si Terorism. Astfel, art. 20 va avea urmitorul cuprins: ,,(1) Rechizitoriile in:ocmite de procurorii din cadrul serviciilor si birourilor teritoriale ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt verifi- cate de procurorii-sefi ai acestor servicii ori birourr (2) Rechizitoriile intocmite de procurori-sefi ai birourilor teri- toriale sunt verificate de procurorii-sefi ai serviciilor teritoriale. Modificarea Codului de procedurd penalat 65 (3) Rechizitoriile intocmite de procurorii-sefiai_serviciilor teritoriale, precum si de procurorii din cadrul structurii centrale @ Directiei de Investigare a Infractivnilor de Criminalitate Organi- zata si Terorism sunt verificate conform specializirii de procurorii- sefi ai serviciilor. Cand rechizitoriile sunt intocmite de procurorii- sefi ai serviciilor din cadrul structurii centrale a Directiei de Inves- tigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizaté si Terorism, verificarea se face de procurorul-sef al acestei directii. (4) Plangerea impotriva mAsurilor Iuate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de procurorii ierarhici prevazuti in alin. (1)-G). (8) Conflictul de competengi ivit intre structurile din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizati si Terorism se solutioneazii de citre procurorul-sef al directiei”. Dupé art. 20 din Legea nr. 508/2004 a fost introdus un nou articol, art. 20', cu urmatorul cuprins: ,,(1) Procurorii din cadrul structurii centrale a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Cri- minalitate Organizaté si Terorism pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale, cauze de competenta structurilor teritoriale ale directiei, din dispozitia procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatt si Terorism, cand: a) impartialitatea procurorilor ar putea fi stirbiti datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale sau calit’tii p&rtilor, ) una dintre parti are 0 rud& sau un afin pind la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecétori, asistenti judiciari ori grefierii instanteis ©) existi pericolul de tulburare a ordinii publice; 4) urmirirea penal este impiedicata sau ingreunati datoriti complexitatii cauzei ori altor imprejurari obiective, cu acordul procurorului care efectueaz urmirirea penala. (2) in cauzele preluate in conditiile alin. (1), procurorii din cadrul structurii centrale pot infirma actele si misurile procurorilor din cadrul structurilor teritoriale, dac& sunt contrare legii, si pot ‘ndeplini oricare dintre atributiile acestora” Capitolul 11 Misurile preventive Sectiunea 1. Generalitati 56. Misurile procesuale penale sunt institutii de drept proce- sual penal, puse la dispozitia organelor judiciare penale, care cconstau in anumite privatiuni sau constrdngeri, personale sau reale, fn scopul prevenirii sau inlturirii unor imprejuriri sau situatii de natura a periclita buna desfasurare a procesului penal. Masurile procesuale nu fac parte din desfésurarea activitatii principale a procesului penal, caracterul lor fiind acela de activitati adiacente celei principale’. Intervengia reala si efectiva a masurilor procesuale se manifest ‘numai daca in procesul penal apar dificultati, greutti ori se profi- leaza situafii a ciror evitare impune Iuarea lor. Este posibil ca des- fasurarea cauzei penale s4 nu necesite Iuarea unor misuri proce- suale, ceea ce demonstreaz’ ci aceasta institujie nu intra obliga- toriu in fondul principal al activ:tatilor legate de pricini’. 57. Codul de procedura penala reglementeaz misurile proce- sual penale in Titlul IV din Partea generala. Dispozifiile Capitolului I prevad masurile preventive, si anume refinerea, obligarea de a nu pirisi localitatea, obligarea de a nu pirisi tara, arestarea preventivi, liberarea provizorie sub control Jjudiciar si liberarea provizorie pe cautiune, iar cele ale Capitolului II prevad alte masuri procesuale, respectiv misurile de ocrotire gi siguranti, misurile asiguratorii, restituirea lucrurilor gi restabilirea ituatiei anterioara sAvarsirii infractiunii, " V. Dongoroz $.a., Explicafii teoretice ale Codului de procedura penalé, vol. I, Ed. Academiei Romine, Bucuresti, 1975, p. 308. NV, Volonciu, Tratat de procedura penala. Partea generald, vol. I,ed. a Ua, Ed, Paideia, Bucuresti, p. 399. Masurile prevdntive Cadrul misurilor procesuale penale este precis delimitat prin lege si nu trebuie confundat cu masurile procedurale, pentru ci mésurile procesuale sunt indreptate impotriva anumitor pericole privind procesul penal sau situafii adiacente, iar masurile proce- durale asiguri desfisurarea curent’ a activit®ii procesuale (exemplu: perchezitie, cercetare la fafa locului, asigurarea ordinii si solemnitaii sedintei de judecata 5. S-a ridicat in practic& intrebarea dact, fat’ de lipsa unor norme exprese, este posibili Iuarea masurii procesuale inainte de ince- perea urmiririi penale, admigindu-se unanim c& in cadrul actelor premergitoare (art. 224 C. proc. pen.) nu este posibilx luarea vyreunei misuri procesuale. Masurile procesuale, fiind legate de buna desffgurare a proce- sului penal, nu se justificd nici dincolo de epuizarea activitati Judiciare, cand in mod cu totul exceptional, pentru anumite ratiuni si in conditii strict limitate de lege, este posibil ca unele misuri procesuale si se mentin’ temporar si dup’ stingerea procesului penal’, dar numai in cazul masurilor asiguratorii care produc efecte juridice cel mult 30 de zile, dupa care inceteaza de drept. 58. Misurile preventive. Notiune. in continuare va supunem examinirii, succint, misurile preventive, deoarece din aceasti categorie face parte si arestarea preventiva. Misurile preventive sunt misuri procesuale fiinded ele pot fi Iuate de instanfele de judecaté in cursul desfasuritii procesului penal pentru asigurarea realizirii scopului acestuia”. Aceste misuri sunt preventive finde ele functioneazd in vederea inliturarii si deci prevenirii unor pericole la care procesu! penal ar putea fi expus: ascunderea, desfiinfarea sau alterarea urmelor infracfiunii; sustragerea invinuitului de la urmarirea penal sau a inculpatului de la urmérire, de la judecati ori de la executarea pedepsei; zAdarmicirea aflarii adevarului prin influentarea marto- rilor sau expertilor; exercitarea de presiuni asupra persoanei vati- mate sau c& va incerca 0 intelegere frauduloasa cu acesta. Idem, p. 400. *V. Dongoroz $.a., op. cit., vol. I, p. 312. 68 Arestarea preventiva ‘Misurile preventive sunt drastice, restrangand in conditiile legit libertatea persoanei, Sectiunea a 2-a. Natura juridic’ a masurilor preventive si fundamentarea conceptiilor asupra acestora ‘59. Fir a examina toate concepfiile care s-au manifestat in legatura cu natura juridicd, vi supunem atentiei ideile limita catre care in mod gresit s-au polarizat conceptiile doctrinare. Intr-o primé opinie, nu se recunoaste o legitimitate a masurilor de preventie, exagerndu-se principiul prezumtiei de nevinovatie. Pentru aceasta s-a susfinut ci, atta timp cat nu s-a constatat vinovatia unei persoane in mod definitiv printr-o hotérare judec&- toreasca, nu se justifici misurile preventive, avand loc 0 incaleare a dreptului fundamental al persoanei la libertate’ Aceasta interpretare se bazeaz pe o viziune idealist-naturalist& a nofiunii de libertate, socotird libertatea ca un drept absolut gi imuabil al omului, pe care acesta trebuie si fl exercite fara nicio rezervi, ca si cum ar tri izolat, in afara societatii, puténd face abstractie de nevoile si interesele acesteia si a celor cu care intra in interactiunea relatiilor sociale”. A doua opinie, exagerand in sens invers, susfine c& societatea are nevoie in lupta sa antinfractional& de masuri de prevent ca 0 manifestare de sactificare a libertitii persoanei’, in favoarea intereselor sociale superioare. Eroarea fundamental& care transpare din aceste teze este c&i masurile de preventie, fiind obiectiv nece- sare, impun ,,sacrificarea” liberttii individuale, ,ncilcarea” sau »suprimarea” drepturilor cetifenesti in favoarea unor interese gene- rale superioare’. * A, Marechal, Nevelles, Procédure pénale, vol. I, p. 445. *'N, Iliescu, Libertatea persoanei in lumina dispozifilor din Codul de procedurs, in $.C.J. nr. 3/1971, p. 426. "dem, p. 427. *, Volonciu, op. cit., vol. I, p 404. Masurile preventive 0 Doctrina contemporand, refindnd c& limitirile aduse exercitarii drepturilor persoanei au un caracter de exceptie, fiind instituite si trcbuind si fie folosite numai in cazuri de extrem’ exceptie, dack sunt prevazute si strict determinate de lege, sunt proporfionale cu nevoile create de interesul superior, pe care il deservesc gi sunt de interpretare restrictiva', a admis necesitatea obiectiva a masurilor de preventie in reglementarea procesual penali. Rezolvarea celor dou deziderate, libertatea persoanei si limi- tarea in favoarea unor interese sociale superioare, impune ca jude- catorul, la luarea mésurilor preventive, si find seama de impactal {n opinia public& pentru care arestarea echivaleazi, de multe ori, cu © sanctiune care se aplic’ anterior adeviratei pedepse, de asigu- rarea unei bune desftisuriri a procesului penal, realizandu-se trage- rea la rispundere a persoanei vinovate, precum si de a evita ca misura preventiva si devina un mijloc de presiune destinat si pro- voace mirturisiri din partea invinuitului sau inculpatului Sectiunea a 3-a. Dispozitii generale privind masurile preventive 60. Conditie generali. Pentru ca pericolul care ar ameninta buna desfisurare a procesului penal si poata duce la Iuarea unei misuri preventive trebuie ca fapta care formeaz& obiectul proce- sului penal si fie o infractiune sanctionat& de lege cu pedeapsa inchisorii, neputand fi luate in cazul cand infractiunea este sanctio- nati numai cu amend sau atunci cfnd pedeapsa inchisorii este alternativi cu amenda. in cazul concursului de infractiuni pus in sarcina aceluiagi fnvinuit sau inculpat este suficient ca una dintre faptele aflate in concurs si fie sanctionate de lege cu inchisoarea’. 61. Continutul reglementirii generale. Dispozifiile generale din art. 136-142 C. proc. pen. privesc toate categoriile de mésuri 'N, Miescu, op. cit, p. 428. 2, Dongoroz s.a., vol. I, p-312. 70 Arestarea preventiva preventive, fiindc’, practic, ele au-si gisesc aplicarea decat in raport cu specificul fiecdruia dintre aceste misuri "Aceste dispozitii preva criterile dupa care se iau misurile pre~ ventive, continutul actului care constati luarea unei masuri ori jnlocuirea sau revocarea acesteia, durata masurilor si ciiile de atac. Luarea unei masuri preventive, inlocuirea m&surii luate sau revocarea acesteia sunt acte provesuale, iar actele prin care se constata luarea unei misuri (ordonan{& sau incheiere) sunt acte procedurale. Sunt de asemenea acte procedurale actele de aducere a indeplinire a masurilor luate. ‘Actul procesual constituie manifestarea de voint& prin interme- diul cAreia se exerciti drepturile, prerogativele si facultitile orga- nelor judiciare si a persoanelor care participa la procesul penal’, ‘Actul procedural este mijlocul prin care se aduce la inde- plinire sarcina ce decurge din actele si masurile procesuale luate in cursul procesului penal. Actele procedurale implick deci existenta prealabilé a actelor procesuale ori a masurilor procesuale. 62. Alegerea misurii preventive. Alegerea masurii preventive ce urmeazi a fi luata se realizeaz& tinandu-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatate, varsti, antecedentele $i alte situapi privind persoana fata de care se ia masura Prin scopul misurii preventive se inelege ce pericol anume trebuie si fie prefntimpinat sau inl&turat, organul judiciar avand obligatia si aleag misura potrivitd si suficientd pentru atingerea acelui scop. Prin gradul de pericol social al infractiunii se infelege gravi- tatea faptei imputate in raport cu incadrarea legal si cu impre- jurarile concrete in care a fost comisi. {in ceea ce priveste conditia personalé a tnvinuitului sau inculpa- tului, respectiv starea de sindtate, varsta, antecedentele si alte situatii, acestea au un caracter complementar fai de primele criteri Idem, p. 313. 2 N, Volonciu, op. cit., vol, p. 451 Masurile preventive 1m 63. Continutul actului prin care se ia misura preventiva. Masurile preventive se iau prin ordonanta organului de urmarire penal gi prin incheiere de instanja de judecata ‘Actul prin care se ia masura preventiva trebuie si arate fapta care face obiectul invinuitii sau inculpirii, textul de lege in care aceasta se incadreazi, pedeapsa previizuta de lege pentru infrac- fiunea sAvarsita si temeiurile concrete care au determinat luarea masurii preventive. ‘in cazul refinerii si arestirii preventive, actul prin care se iau aceste masuri trebuie si indice si cazul prevazut in art. 148 C. proc. pen.’ ‘Aceste mentiuni din actul prin care se ia masura preventiva constituie o serioasi garantie procesuali pentru libertatea per soanelor si serveste la efectuarea controlului ierarhic asupra lui masurilor preventive, precum si un prilej de dovedire a condifiilor fn care a fost luaté mésura preventiva, ‘Astfel, prin aratarea faptei si a textului de lege in care aceasta se fncadreaza se evita luarea unei masuri preventive pentru fapte care nu constituie infractiuni, prin indicarea pedepsei previzute de lege pentru infractiunea sAvarsité se asigura observarea conditiei ca pedeapsa si fie sancfionata cu inchisoarea in limitele cerute de lege pentru Iuarea masutii arestirii preventive, prin indicarea temeiu- rilor concrete care au determinat Iuarea misutii preventive se asigur’i cunoaslerea scopului urmairit prin luarea masurii si deci regularitatea alegerii acelei misuri Prin prevederea art. 137 alin. (2) C. proc. pen. potrivit ciruia actul prin care se dispune refinerea si arestarea preventiva trebuie si indice cazul prevazut de art. 148 C. proc. pen., au sporit garan- fille in materia libertajitindividuale, urmarindu-se in acelasi timp ca ‘n cazul controlului judiciar si se verifice concordanta dintre cazurile indicate si temeiurile concrete ce at determinat luarea misurii in afara acestor mentiuni obligatorii actul trebuie s& confind si mentiunile de individualizare proprii, dup’ caz, ordonanjelor sau ‘incheierilor. ° Modificarea a fost introdus& prin Legea nr. 356/2006 de completare si modificare a Codului de procedura penal, precum si pentru modifi- carea altor leg. 72 Arestarea preventiva Ordonanta data de organul ce urmarire penala trebuie si fie ‘motivata si si cuprinda totdeauna data si locul intocmirii, numele, prenumele gi calitatea celui care 0 intocmeste, cauza la care sc refers, obiectul actului sau misurii procesuale, temeiul legal al acesteia si semnatura celui care a intocmit-o. incheierea trebuie si cuprindi mentiunile prevazute de art. 305 proc. pen." 64, Aducerea la cunostinfa a motivelor luirii masurilor preventive si a invinuirii, Persoanei refinute sau arestate i se aduc de indati la cunostinya, in limba pe care o injelege, motivele refinerii sau ale arestarii, iar Mrvinuirea, i cel mai scurt termen. {invinuirea se aduce la cunostin{é numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu cfnd se dispune arestarea preventiva a fnvinuitului sau inculpatului, judecatorul incunostinteaz despre miisura luati, in termen de 24 de ore, un membru al familiei acestuia ori o persoana pe care o desemneazi invinuitul sau incul- patul, consemnindu-se aceasta intt-un proces verbal. * Articolul 305 C. proc. pen. aratic& ,desfisurarea procesului in sedinta de judecata se consemneaza intr-o incheiere care cuprinde: a) ziua, luna, anu! si denumirea irstantei; +b) menfiunea daca sedinfa a fost sau nu publicd; ©) numele si prenumele judecttorlor, procurorului si grefierului; 4) numele gi prenumele parfilor, apiritorior si ale celorlalte persoane care participa in proces si care au fost prezente la judecati, precum si ale celor care au lipsit, cu aritarea caltatii lor procesuale si cu mentiunea privitoare la indeplinirea procedurii; ) enunfarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecat gi textele de lege in care a fost incadrat:fapta; 4) inscrisurile care s-au citt n seding 8) cererile de orice natura formulate de procuror, de parfi si de ceilafi participant la proces; +h) concluziile procurorutui si ale plrtilor; 4) masurile luate in cursul sedinte Incheierea se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedin- fei si se semneaza de presedintele completului de judecata si de grefie. Cand hotiratea se pronunfa in ziua in care @ avut loc judecata, nu se icheiere separati”, Masurile preventive B Cel retinut poate si ceari s& fie Incunostinlat despre misura luaté un membru de familie ori o alt& persoani pe care 0 desem- neazii, corcrea si incunogtinfarea consemnandu-se intr-un proces verbal. in mod exceptional, dac& organul de cercetare penal apreciaz ci instiinjarea ar afecta urmfrirea penala, il informeazi pe procuror, care va decide cu privire Ia cererea de instiinfare formulat& de refinut. Apreciem ci numai in cazuri exceptionale procurorul va dispune respingerea cererii de instiinjare solicitat’ de rejinut, atunci cand prin acest act s-ar pune in pericol grav desfisurarea procesului penal, ar fi expuse in pericol grav viala sau libertatea unor persoane, s-ar prejudicia interesele societiti. in toate cazurile respingerea cererii de instiinjare trebuie s indice temeiurile concrete care au determinat aceasta decizie. Este evident ci rezolutia prin care a fost solufionati cererea de instiinfare, potrivit art. 203 alin. (1) C. proc. pen., nu este supusi niciunei c&i de atac. 65. Sesizarea procurorului pentru Ivarea unor misuri preventive. Sesizarea procurorului, cénd organul de cercetare penala considera c& este cazul s& se ia masura preventiva a obli- garii de a nu parisi localitatea sau a obligdrii de a nu parsi tara, se face de c&tre organul de cercetare penalii, printr-un referat motivat, fnaintat procurorului, iar acesta este obligat si se pronunte in termen de 24 de ore. Dac procurorul nu se pronunfi inainte de expirarea termenului de 24 de ore, refinerea inceteazi de drept potrivit art. 140 C. proc. pen. Impotriva ordonanjei procurorului in care se dispune Iuarea masurii obligarii de a nu pardsi localitatea ori a mésurii obligarii de a nu pardsi fara, invinuitul sau inculpatul pot face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii, la instanja clreia i-a revenit ‘competenta si judece cauza in prima instants. Plangerea se va solutiona in camera de consiliu, in termen de 3 zile, cu participarea procurorului, iar instanfa se pronunté in aceeasi 2i, prin incheiere, dispundnd fie respingerea plingerii, fie admiterea acesteia atunci cand masura preventiva este nelegal sau nu este justificatd, caz.in care instanta dispune revocarea misurii preventive. 74 Arestares preventiva Citarea invinuitului sau inculpatului este: obligatorie, dar neprezentarea acestuia nu impiecica judecarea plingerii, Plangerea invinuitului sau inculpatului impotriva ordonanter Procurorului, prin care s-a dispus luarea masurii preventive, nu este suspensiva de executare, iar dosarul se restituie procurorului, dupa solutionarea pléngeri, in termen de 24 de ore. in cazul arestarii preventive a invinuitului sau inculpatului, pro- curorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penali, cand considera c& fn interesul urmaririi penale este necesara ares- tarea invinuitului sau inculpatulei, formuleaz propunere motivata de luare a misurii arestarii preventive si inainteazi dosarul prese~ dintelui instangei sau judecttorului delegat de acesta, 66. Misuri preventive care se pot dispune fati de persoana Juridicd. Prin modificarea Codului de procedura penalé in cadrul Titlului IV al Parfii speciale, dup’ Capitolul I s-a introdus Capi- tolul I’, respectiv art. 479'-479"° si a fost reglementati procedura privind tragerea la raspundere penal a persoanei juridice. Articolul 479° reglementeaza categoriile misurilor preventive ce se pot lua fafa de persoana juridica, precum si procedura Iustii acestor masuri, dupa cum urmeaza: ,,judecitorul, in cursul urma- ririi penale, la propunerea procurorului sau instanta, in cursul jude- c&tii, poate dispune, daca exist’ motive temeinice care justific& Presupunerea rezonabili. ci persoana juridick a sivargit o fapta prevazuti de legea penal si numai pentru a se asigura buna desfi- surare a procesului penal, una sau mai multe dintre urmitoarele masuri preventive: a) suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice; b) suspendarea fuziunii, a divizarii sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice; ©) interzicerea unor operatiuni patrimoniale specifice, suscep- tibile de a antrena diminuarea semnificativa a activului patrimonial sau insolventa persoanei juridice; 4) interzicerea de a incheia anumite acte juridice, stabilite de organul judiciar, ©) interzicerea de a desfaigura activitai de natura celor in exer- cifiul sau cu ocazia cairora a fost comi infractiunea, Masurile preventive 15 In vederea asigurarii respectarii masurilor prevazute in alin. (1) lit. a)-e), instanta poate obliga persoana juridicd la depunerea unei cautiuni consténd intr-o suma de bani sau alte valori fixate de organul judiciar. Cuantumul cautiunii nu poate fi mai mic de 5.000 lei. Cautiunea se restituie la data raménerii definitive a hotirarii de condamnare pronunjati in cauza, daci persoana juridicl a respectat mésurile preventive, precum si in cazul in care, prin. hotarare defi nitiva, s-a dispus achitarea persoanei juridice sau incetarea proce- sului penal fata de aceasta. In cazul in care s-a dispus fata de per- soana juridick 0 solujie de netrimitere in judecata, restituirea cautiunii se dispune de catre procuror. Caujiunea nu se restituie in cazul netespectrii de citre persoana juridici a misurilor preven- tive, Récdndu-se venit la bugetul statului la data rimanerii defini- tive a hotirarii de condamnare. Masurile preventive prevazute in alin, (1) pot fi dispuse pe 0 perioada de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii, dacd se menfin temeiurile care au determinat Iuarea acestora, fiecare prelungire neputind depasi 60 de zile in cursul urmaririi penale, misurile preventive se dispun de judecitor, prin incheiere motivat data in camera de consiliu, cu citarea persoanei juridice. Participarea procurorului este obligatorie. Incheierea poate fi atacaté cu recurs in 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, gi de la comunicare, pentru cei ‘Masurile preventive se revoca, din oficiu sau la cerere, cand nu mai exist& temeiuri cate si justifice mentinerea acestora. Dispo- Ziiile alin, (4)-(6) se aplicé in mod corespunzator”. Reprezentantului persoanei juridice sau mandatarului acesteia i se pot aplica amenzi judiciare, potrivit art. 198 alin. (2), si poate fi adus in fata organului de urmirire penal sau a instanfei de jude- cata pe baza unui mandat de aducere, iar practicianului in insol- venti i se poate aptica doar amenda judiciara Masurile preventive care se dispun fala de persoana juridica sunt masuri procesuale deoarece ele pot fi luate de judecttor gi instanfele de judecata in cursul desftsurarii procesului penal pentru asigurarea realizarii scopului acestuia. 16 Arestarea preventivi Masurile sunt preventive deoarece au in vedere inlaturarea gi prevenirea unor pericole la care procesul penal ar putea fi expus, cum ar fi: suspendarea dizolvari,, lichidarii, faziunii, divizérii sau reducerii de capital, interzicerea unor operatiuni patrimoniale, desftisurarii unor activitati sau incheierea unor acte, Masurile preventive pot fi dispuse in cursul urméririi penale, iar nu cu ocazia efectuarii de acte premergitoare. Ele au ca scop prevenirea sustragerii persoanei juridice de la tragerea la rispundere penal, precum si prevenirea sAvarsirii de infractiuni pe durata desfasurarii urmaririi penale si judecatii. Pentru a se lua una din masurile preventive fat& de persoana Juridica trebuie indeplinite, cumulativ, dou’ conditi ~ s& existe motive temeinice care justific& presupunerea rezo- nabil& cA persoana juridicé a sivarsit o fapt prevazuta de legea penal ~ misura si fie necesari pentru buna desfasurare a procesului penal. Alegerea uneia dintre masurile preventive se face tinfndu-se seama de specificul infractiunii, de obiectul de activitate al persoa- nei juridice, de scopul misurii preventive, Iuandu-se in calcul si eventualele consecinge ale dispunerii masurii preventive. Apreciem ci actul prin care se ia misura preventiva, desi legiuitorul nu a dispus in mod expres, trebuie s& arate fapta care face obiectul invinuirii sau inculparii, textul de lege in care aceasta se incadreazi, pedeapsa previzuti de lege pentru infractiunea sivarsiti si temeiurile concrete care au determinat luarea masurii preventive. Pentru a se garanta respectarea masurilor preventive judecdtorul sau instanfa poate obliga persoana juridici Ia depunerea unei garantii, care nu poate fi mai mici de 5.000 lei. Dac’ persoana juridic nu respect’ misura preventiva, cautiu- nea se face venit la bugetul de sta. Durata miisurilor preventive este de cel mult 60 de zile, cu posi- bilitatea prelungiri fiecare prelungire neputnd depasi 60 de zile. in dispozitiile art. 479° C. proc. pen. nu este prevazuta proce- dura pentru Iuarea misurii preventive fafa de persoana juridica in cursul judecatii, specificdndu-se numai procedura in cursul urma- Masurile preventive n ririi penale. Prin analogie apreciem ci, in cursul judecdfii, instanta dispune prin incheiere motivata, in sedint& publica, cu citarea persoanei juridice, luarea nei misuri preventive fafa de aceasta Desi nu se indicd termenul de recurs impotriva incheierii prin care s-a dispus, fn cursul judecifii, luarea unei masuri preventive fa{& de persoana juridica, prin analogie, raportandu-ne si la dispo- zitiile art. 479° alin. (7) C. proc. pen., apreciem cA acesta este de 3 zile de la pronunjare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Considerém c& in cazul lu&rii masurii preventive fata de per- soana juridica judecdtorul sau instanta, dupa caz, trebuie si intoc- meascd o minuti, iar incheierea trebuie motivata. Luarea misurii arestarii preventive 67. Generalititi. Arestarea preventivi este o masuri privativa de libertate, executarea ei constind in definerea persoanei fafii de care s-a luat aceasté masura in locuri anume destinate celor privati de libertate in cauzele penale. ‘Tindnd seama de cele doua situatii pe care le poate avea succesiv 0 persoand fati de care se efecueaz’i urmitirea penala, si anume: situatia de invinuit cét timp nu s-a pus in migcare actiunea penal si situatia de inculpat dup’ promovarea acestei actiuni, Codul de procedura penal a reglementat dou modalitati ale masurii arestarii preventive, respectiv arestarea invinuitului si arestarea inculpatului. Sectiunea 1. Arestarea preventiva a invinuitului 68. Sediul materiei, Misura arestirii invinuitului este regle- mentati prin dispozitiile art. 146 si 147 C. proc. pen., care prevad de ciitre cine si impotriva cui poate fi luat& masura, conditiile care trebuie si fie indeplinite pentru dispunerea misurii, durata masurii si alte aspecte privind mandatul de arestare a invinuitului’. " Articolul 146 C. proc. pen. are urmitorul confinut: ,(1) Dac sunt intrunite conditiile prevazute in at. 143 si exist vreunul dintre cazurile previzute in art. 148, procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penal’, cnd considera ci arestarea invinuitului este necesara in interesul urméririi penale, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta apiratorului, intocmeste propunerea motivati de Iuare a masurii arestarii preventive a invinuitului (2) Dosarul, impreund cu propunerea de luare a misurii arestatii pre- ventive intocmiti de procurorul care efectueazi sau supravegheaz urmi- rirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanfa cdreia i-ar reveni competenga si judece cauza in fond sau de la instanfa corespunzitoare in grad acesteia in a crei circumscriptie se Luarea méisurit arestarii preventive 19 Misura arestarii preventive a invinuitului poate fi Iuatd fie in faza de urmirire penal, fie in faza de judecata, cand, potrivit af Jocul de defnere,locul unde s-a constatat sivérsirea faptei prevazute de legea penala oti sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueazi sau supravegheazA urmasirea penal @) La prezentarea dosarului de c&tre procuror, presedintele instantei sau judecitorul delegat de acesta fixeazA ziua gi ora de solutionare a pro- punerii de arestare preventivi, pind la expirarea celor 24 de ore de reli here, in cazul fn care fnvinuitul este rejinut, Ziua si ora se comunicd atat apiritorula ales sau numit din oficu, et i procurorulu, acesta dim urms find obligat sé asigure prezenta in fafa judecttorului a invinuitului reinut (@) Propunerea de arestare preventivi se solutioneaza in camera de consiliu de un singurjudecator, inderent de natura infraction (6) fnvinuital este adus tn fafa judeestoruli gi va fi asistat de apdirtor. (©) Dispozitiile art. 149! alin. (6) si ale art. 150 se aplici in mod cores- punzitor. (7) Partciparea procurorului este obligatorc. (&) Dupa ascultarea tnvinuitului, judecttorul, de indati, admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin ncheiere motivati (©) Daci sunt intrunite condifile prevazute fm alin, (1), judecdtoral dispune, prin incheiere motivatd, arestarea preventivi a invinuitului pe dati ce nu poste depagi 10 ile (10) Totodata, judecstorul, admitand propuneres, emite, de urgent mandatul de arestate a tnvinuitului, Mandatul caprinde in mod corespun- Zator mentiunile atate in art, 151 alin. (3) lit. a)<),e) i), precum si humele si prenumele invinuitului si durata pentru care este dispust arestarea preventiv’ a acestia, (11) Dispozitiie at. 152 alin. (1) se aplic8 in mod corespunzator. (11) fn eaz de respingere a propunerii de arestare preventivi, dact sunt fninmnite conditile prevazate de lege, judecstorul poate dispune rmisure obligari de anu pirsilocalitatea sau aceea de a nu pais tara (12) Impottiva incheierit se poate face recurs in termen de 24 de ore 4e la pronungare, pentru cei prezent, side a comunicare, pentru cei lisa”. ipsa ‘Articolul 147 are urmétorul continut: ,.Instanfa de judecaté, in situa- fiile aritate in Partea speciala, Titlul II, poate dispune arestarea invinui- tului in cazurile si condifille prevazute in art. 146, Cand s-a dispus ares- tatea, presedintele completului de judecati emite mandatul de arestare a fnvinuitului, Invinuitul arestat este trimis de indata procurorului impreund cu mandatal de arestare™ 80 Arestarea preventivi art, 299 alin. (2) C. proc. pen,, instanfa, dac& sunt indeplinite con- ditiile prevazute de art. 146 C. proc. pen., dispune arestarea pre- ventiva a invinuitului, iar pregedintele emite un mandat de arestare vinuitului. Sectiunea a 2-a. Arestarea invinuitului in cursul urmiiririi penale $1. Preliminarii 69. Preliminarii, Cand organul de cercetare penal nu poate efectua, in termen de 24 de ore cit dureaza retinerea, toate acti- vitifile ce se impun pentru stréngerea probelor necesare punerii in miscare a actiunii penale, legea prevede posibilitatea privarii de Tibertate a invinuitului pe o perioada de timp. Luarea misurii arestétii preventive a invinuitului presupune indeplinirea cumulativa a conditiilor de fond si a condifiilor de forma (de procedura propriu-zise) ce constituie tot atitea garantii ale inviolabilitatii libertatii persoanei’, §2. Condifii de fond 70. Enumerare. Prima conditie este ca fapta care face obiectul urmiririi penale s& fie sanctionst de lege cu inchisoarea, in al doilea rand, trebuie sé fie necesara recurgerea la aceasti misuri, motivata de posibilitatea data organului de urmérire penal dea stringe dovezile necesare pentru aflarea adevarului. Pentru ca judecdtorul si peat dispune arestarea preventivi a {invinuitului, dispozitiile art. 146 C. proc. pen. cer indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: in interesul urmarii penale este necesard arestarea invinuitului; - si fie intrunite conditiile prevazute de art. 143 C. proc. pen, adic& si existe probe sau indicii temeinice c& invinuitul a svarsit 0 fapta previzuti de legea penal’; ‘AL Tuculeanu, op. cit.,p. 40. Luarea masurii arestérii preventive 81 si existe probe din care sa rezulte vreunul din cazurile previ- zute de att. 148 C. proc. pen. Sunt indicii temeinice, potrivit art. 68', nou introdus, atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabillé c& persoana fata de care se efectueaza acte premergaitoare sau acte de urmatrire penala a savarsit fapta. Piaget afirma ca in sensul strict i limitat al cuvantului, un indiciu este un dat sensibil care anunf& prezenfa unui obiect sau imanena unui eveniment”'. Cu alte cuvinte, raportindu-ne la ana- liza de fata, indiciul este perceptia care semnalizeazi c& persoana fat de care se efectueaz& acte premergatoare sau acte de urmarire penal a sivargit fapta. Adjectivul ,temeinic” impune ca perceptia sii fie solida, serioasé, bazata pe elemente din realitatea obiectiva. Spre deosebire de definirea dati de art. 143 alin. (3) C. proc. pen., prin modificarea Codului de proceduri penal, s-a impus cerinfa ca presupunerea sé fie rezonabilA. Atributul ,rezonabil” determina ca presupunerea si fie in limite normale, obisnuite, care nu au nimic iesit din comun, eliminan- du-se exageririle si afirmandu-se cumpatarea. Datele existente, constituind rezultatele cercetirilor efectuate, sunt supuse prelucrarii de c&tre judecator, care, pe baza deductiilor si rationamentelor logice, urmeaz si stabileasci dac& se poate admite in mod prealabil, drept posibil si real, c persoana fata de care se efectueaza urmérirea penal a stvarsit fapta. Rationamentul, privit ca un act prin care gandirea, pornind de la cunostinjele date (existenfa unei fapte si a unei persoane) deriv’ din acestea in cunostinfe noi (concluzia c& persoana a savarsit acea fapti), impune ca premisele si fie adevirate, iar concluzia s& fie susfinuta de argumente obfinute prin respectarea legilor logice de derivare. Un rol determinant in obyinerea unei concluzii juste il are conturarea cat mai precisa de cAtre judecttor a realititii obiective, materiale, faptice, pe baza datelor pe care le are la dispozitie, rezultate din probele existente, pentru a admite in mod prealabil ci P. Popescu-Neveanu, Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucu- esti, 1978, p. 347, 82 Arestarea preventiva fapta a fost sivarsit’ de persoans faa de care se efectueazi urma- rirea penala. Intro alts opinie s-a apreciat cX indiciile sunt deductiilogice bazate pe premise serioase', din care rezulté presupunerea ci persoana fata de care se efectueazi urmarirea penal a sivarsit fapta penala (surprinderea unei persoane in condifii suspecte de loc si timp, cu obiecte a cAror provenienté nu le poate explica sau cu instrumente folosite in mod obignuit la sivarsirea de infractiuni). Constituie probe, in inelesul art. 63 C. proc. pen., orice element de fapt care serveste 1a constatarea existenfei sau inexistentei unei infracfiuni, la identificarea persoenei care a sdvarsit-o si la cunoas- terea imprejurarilor necesare pentru justa solufionare a cauzei Arestarea invinuitului implicd existenfa unor probe din care si rezulte vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148 C. proc. pen.” Gh. Daringa, Masurile preventive in noul cod de procedura penal, in RRD. nr. 4/1969, p. 22. > Articolul 148. .Masura arestiit preventive a inculpatului poate fi Iuaté dact sunt intrunite condifile prevazute in art. 143 si exists vreunul intre urmatoarele cazuri a) inculpatul a fugit ori s-a ascans, in scopul de @ se sustrage de la urmirire sau de la judecata, ori existi date c& va incerca s& fugd sau si se sustragi in orice mod de la urmitirea penali, de la judecata ori de Ia executarea pedepsei; a) inculpatul a incilcat, cu rea-credingé, misura oblig&tii de a nu past localtatea sau fara ori obligatile cari revin pe durata acestor misuri. ') exist date cf inculpatul incearc8 si zAceimiceasc in mod direct sat ind- rect aflarea adevirului prin influenfare unet pari, a unui mattor sau exper, ori prin distrugerea,alterarea san sustragerea mijloacelor materiale de proba; ©) existi date c& inculpatul pregiteste sivargirea unei noi infractiuniz 4) inculpatul a savarst cu intente 0 now’ infracfiune; ) exist date c& inculpatul exercitd presiumi asupra persoanei vatl- ‘mate sau c& incearcd o infelegere fraxduloasé cu aceasta; 4) inculpatul a sivargt o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa mticolul 337 C. proc. pen. are urmatorul confinut: fn cursul jude- ci, cind se descopera date cu privire la participarea sia unei alte persoane la sivarsirea faptei previzute de legea penal pus in sarcina inculpatului sau date cu privire la sivargrea unei fapte previzute de legea penal de catre alta persoand, dar in legaturd cu fapta inculpatului,procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privite la acea persoana. Dispozifile ar. 336 se aplic& in mod corespunzator”. ee ore eer a rere 88 Arestarea preventiva Apreciem cé instanta in acest caz,trebuie s& dispund arestarea ‘nvinuitului printr-o incheiere separati, similar& arestarii invinui- tului fn cursul urmaririi penale, care si fie supusi recursului fn termen de 24 de ore de la pronuatare cu invinuitul prezent si de la comunicare cu cel lips. Judecitorul sau pregedintele completului de recurs, admigand propunerea procurorului, emite de urgent& mandatul de arestare a invinuitului’ invinuitul va fi asistat de aparator, iar misura va fi luat’ numai dupa ce a fost ascultat de judecator. Nu este obligatorie ascultarea fn cazul cénd invinuitul este dsparut, se afl in straindtate, se sustrage de la urmatire ori se afli in una din situafiile prevazute la art. 149! alin. (6) C. proc. pen, 83. Durata arestirii invinuitului nu poate depisi 10 zile [art. 146 alin. (9) C. proc. pen.J, fara si fie previizuta conditia ca in aceste 10 zile s& se includa si durata refinerii. Asadar, modul de calcul este diferit de cel previzut in reglementarea anterioar§ pentra arestarea preventiva provizorie de catre procuror, dnd posibilitatea ca refinerea si arestarea invinuitului s& dureze in total 11 zile. 84, Potrivit art. 141 C. proc. pen., incheierea dati in prima instant si in apel, prin care se dispune luarea unei_mésuri preventive, poate fi atacati separat cu recurs de procuror sau de inculpat. Avand in vedere continutul acestui text si in lipsa unei prevederi exprese fn continutul art. 299 C. proc. pen, s-ar putea susfine c& incheierea privind arestarea invinuitului in instanfa in cazul infractiunii de audien{& nu poate fi atacata separat cu recurs de invinuit. O asemenea interpretare nu poate fi acceptata, fiind vorba mai curdind de o simpla inadvertent’ legislativa, deoarece: = inart. 147 C, proc. pen. se precizeazi c& instanta de judecati, in situatiile aritate in Partea special, Titlul II, poate dispune ares- tarea invinuitului in cazurile si in condiile prevazute fn art, 146; = art. 146 alin. ultim prevece posibititatea atactrii cu recurs, inclusiv de cAtre invinuit, a incheierii prin care s-a dispus arestarea. * A se vedea infra Capitolul IV, Secfiunea a 5-a. Luarea masurii arestarii preventive 89 Dupi primirea dosarului pentru efectuarea urmatririi penale, daca procurorul pune in migcare actiunea penal, regimul arestarii urmeaza procedura previzutd fn art. 149! C. proc. pen. 85. Avand in vedere faptul c& art. 299 este cuprins in Codul de proceduri penalé, in Partea special, Titlul TI, Capitolul 1 -Judecata. Dispozijii generale”, rezulté c& arestarea invinuitului poate fi dispusi atét in prima instant, c&t si cu prilejul judecrii cailor de atac. Sectiunea a 4-a. Arestarea inculpatului in cursul urmiririi penale 86, Preliminarii. Inculpatul este persoana impotriva cireia s-a pus in migcare actiunea penala. Arestarea inculpatului poate fi luati daca sunt intrunite condifiile prevazute de art. 143 C. proc. pen. $i unul din cazurile prevazute de art. 148 C. proc. pen. Ca si in cazul arestirii invinuitului, arestarea inculpatului presupune indeplinirea cumulativé a conditiilor de fond si a unor condifii de forma. $1. Conditii de fond 87. Conditiile de fond care trebuiesc indeplinite pentru ares- tarea inculpatului sunt enumerate in art. 148 C. proc. pen. si se refera la existenta unor probe sau indicii temeinice ca inculpatul a sivarsit 0 fapti previzut’ de legea penal, precum si la cazurile limitativ enumerate de art. 148 lit. a)-f), in care se dispune ares- tarea inculpatului. Conditiile previézute in art. 143 C. proc. pen, au un caracter general, fiind cerute atat in cazul refinerii si al arestirii invinui- tului, cat si im cazal arestirii inculpatului, ele fiind analizate in aceasti lucrare in cadrul expunerii privind arestarea invinuitului’. "A se vedea supra Capitolul IV, Sectiunea a 3-a. 90 Arestarea preventiv in cele ce urmeazd ne propunem sa analizim confinutul fiecdruia dintre cazurile prevazute de art. 148 C. proc. pen, «@) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la wmarire sau de la judecatd, ori exist date cé va incerca s fuga sau sd se sustraga in orice mod de la urméirirea penalé, de la judecati ori de la executarea pedepsei Situajiile mengionate sunt alternative, permifand ca in cazul constatarii unuia dintre ele s& se poata lua masura preventiva. Prin ,,fuga” inculpatului se infelege parisirea in grab sau pe ascuns a locului care are legaturd cu sivarsirea faptei sau a Jocuin- {ei pentru a scpa de urmérirea penal sau de judecat. Fuga are un caracter precipitat, nejustificat de motive legitime, si reprezinté un temei pentru o presupunere rezonabil c& persoana fat de care s-a {nceput urmaritea penal’ a sivarsit fapta. »Ascunderea” presupune asezarea inculpatului fntr-un toc in care si nu poata fi vazut si gisit sau intreprinderea de actiuni de natura a-l face si nu fie cunoscut de alfii. Ea se poate realiza prin rimfnerea in ascunzitori, deplasarea in alte localitafi, unde incul- patul nu este cunoscut, prezentarea sub alta identitate, deghizarea, efectuarea unor operatii estetice etc. »Existenfa unor date c& va iicerca si fugi sau si se ascunda” presupune c& a inceput si-si pregateasc& fuga sau ascunderea ca un exercitiu de proba, in vederea testarii eventualelor reactii si corec- tari planului initial. fn acest caz nu este suficienta existenta unei simple bimuieli, ci se cere existenfa unor date din care si rezulte iminenta fuga sau ascundere. in acest sens se pot mentiona: - procurarea de acte de identitate falsii; ~ manifestarea fai alte persoane a intentiei de fug’ sau ascundere; - _pregittitea unor locuri de refugiu sau ascunzatori; = procurarea de date si informatii pentru trecerea ilegalé a frontierei; = programarea efectuarii unei operatii estetice; ~ procurarea de materiale in vederea deghizati Constatarea acestor activititi trebuie ficuti prin raportare la scopul inculpatului, acela de a se sustrage urmatirii penale sau judecatii, dovedindu-se c& inculpatul a luat cunostinfa de inceperea urmaririi penale sau a judec&ti. Luarea masurii arestarii preventive 1 Se considera c& inculpatul urmareste si se sustraga de la exe- cutarea pedepsei” atunci cénd, in cursul judecatii, instanta constata ci cel in cauzii urmireste acest scop, necooperfind cu instanta, in sensul c& nu furnizeaza date referitoare Ia locul unde poate fi gasit sau citat (la domiciliu ori la locul de munc&) ori face afirmatii fata de alte persoane c& nu va executa pedeapsa intrucat igi va schimba domiciliul sau va parasi localitatea sau fara’. a’) inculpatul a incalcat, cu rea-credinjd, mdsura obligarii de a ‘nu pardisi localitatea sau fara ori obligasiile care ti revin pe durata acestor masuri Acest caz a fost introdus prin ©.U.G. nr. 60/2006 pentru modi- ficarea si completarea Codului de proceduri penal’, precum si pentru modificarea altor legi, pentru a se da eficienté masurilor de a nu parasi localitatea sau ara ori obligatiilor care revin inculpa- tului pe durata acestor masuri Justificarea acestui caz este evidentiata de reaua-credinti a inculpatului, care sfideaz& legea si nu respect obligatiile impuse de lege sau de instant. Cazul are un caracter sanctionator, subsi- diar, si poate fi invocat numai dac& anterior s-a luat fafi de inculpat miasura de a nu parisi localitatea sau tara. Pentru a se dispune arestarea in temeiul acestui caz, este nece- sar administrarea probelor din inculpatului care a inccat maura obligiii de a mu pris local. tatea sau fara ori obligatiile care fi revin pe durata acestei misuri, b) existd date ca inculpatul incearca sé zidémiceasca in mod direct sau indirect aflarea adevéirului prin influentarea unei parti @ unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba Aflarea adevarului, unul din principiile procesului penal, presu- pune, potrivit art. 3 C. proc. pen., cunoasterea realitatii obiective cu privire la toate faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului. Uneori cel care a comis 0 fapti penal actioneaz pentru a impiedica aflarea adevarului, prin influentarea yreunui martor sau expert, distrugerea ori alterarea mijloacelor de probii, fn aceste situafii legea prevede posibilitatea Iwirii masurii arestarii preventive. Al. Puculeanu, op. cit., p. 52, 33. 92 ‘Arestarea preventiva nincercarea zédamicirii aflirii adevarului”, in mod direct sau indirect, presupune un exercifiu de proba in nerealizarea sau impie- dicarea aflirii adevarului, impreurare ce evidentin7A interesul gi implicarea inculpatului in obstructionarea justitiei prin influentarea partii, a martorului sau a expertulai, fapt care poate fi eliminat prin privarea de libertate a inculpatulu Anfluenfarea unei parti, a unuia dintre martori sau experfi” se refer la situatia in care exist date suficiente ci invinuitul sau inculpatul, prin corupere, constrangere sau persuasiune, incearca s& determine partea, martorul sau expertul si fac’ declaratii minci- noase ori s& execute lucrari de soecialitate care si duct la zAdar- nicirea aflérii adevarului. Prin ,parte”, se infelege partea vatimat, partea civild, partea responsabilé civilmente, asiguratorul, succesorii in drepturi, copar- ticipantii la sivargirea infractiunil, aparatorii, procurorul, orgenul de cercetare penala, termenul referindu-se, in principal, la calitatea de parte in procesul penal. Actiunea de influentare poate fi exercitati in mod deliberat cu scopul precis de a nu se afla adevarul, precum si involuntar, prin autoritatea de care se bucura inculpatul. Ea se poate face direct, nemijlocit, sau indirect, prin mijlecirea altor persoane. ‘in constatarea influentarii, instanta trebuie s& aiba in vedere, pe de o parte, relatiile de amicitie, relafiile afective ori de afaceri, dependenta financiara fagi de inculpat, apartenenga inculpatului la un grup infractional organizat, notorietatea infractionalit a acestuia, iar pe de alta parte, actiunile si modalitafile folosite de inculpat, stabilindu-se existenfa unui raport de cauzalitate intre actiune si influenfare, subordonat zidimniciriiaflarii adevarului. Un rol deosebit in probarea acestui caz revine procurorului, care trebuie si adune probe in argumentarea cazului, atat in cursul urmatirii penale, cét si in cursul judecati, mai ales cand vietima igi schimb& declaratia in cursul cercetArii judecdtoresti si cu att mai mult cu At probarea unei influenfe asupra victimei, exercitaté in cursul judecitii, este de natura ¢ reliefa sinceritatea declaratiilor ficute, fiind un serios argument pentru refinerea declaratiei date in faza de urmirire penald, ca fiind cea corespunzitoare realitafi Luarea mésurii arestarii preventive 93 Prin ,distrugerea mijloacelor materiale de proba” se infelege distrugerea obiectelor sau lucrurilor de orice fel, care contin urme ale faptei comise sau impiedicarea Inirii misurilor de. conservare ori de salvare a lor sau inlaturarea mésurilor Iwate, Alterarea mijloacelor de proba” priveste falsificarea in orice ‘mod a confinuturilor acestora, astfel incat s& nu mai fie apte a servi la aflarea adevarului. Prin schimbarea aspectului locului savargirii infracfiunii si ascunderea obiectelor care au servit la sivarsirea faptei’ se altereaz mijloacele de proba. ¢) existd date ca inculpatul pregdteste savargirea unei noi infractiuni ‘in reglementarea acestui caz s-a pornit de la pericolul social pe care il prezinta inculpatul care, desi este in cursul urméririi penale, se pregiteste pentru sivargirea cu intentie a unei noi infractiuni. Pregitirea sAvargirii unei noi infractiuni presupune initierea de catre inculpat a unor acte preparatorii, precum $i constatarea iminenjei savarsirii unei noi infractiuni. Existenta datelor trebuie si rezulte din fapte gi nu din simple banuieli. Astfel, imprejurarea ci inculpatul si-a procurat instrumente, arme, obiecte de natura a fi folosite la savarsirea unor infractiuni, a cumpirat harfi vizdnd 0 anumité localitate, si-a manifestat interesul fat de sistemele de paz ale unui obiectiv, a efectuat panda in preajma obiectivului etc., este de naturi a crea convingerea ci acesta intentioneaz4 si sAvarseasci o nou’ fapti penal. in acest caz trebuie constatat existenta unui risc de recidivare, reliefat de actele si comportamentul inculpatului, precum si 0 justificare a preintampinarii sAvarsirii unei noi infractiuni. Analiza actelor sAvarsite de inculpat trebuie facut intr-o manieri rezonabilé, numai actiunile si faptele evidente, de un anumit pericol si gravitate justificand arestarea. d) inculpatul a séivarsit cu intengie 0 noud infractiune Prin , svarsirea unei infractiuni” se intelege sAvarsirea oric’- reia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consu- mati sau ca tentativa, precum si participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice. Fapta este sivarsitd cu intenfie "Idem, p. 53, 54. 94 Arestarea sreventival ‘cand infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmérind producerea Ini prin sivarsirea acelei fapte sau cénd prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepr’ posihilitatea producerii lui Savarsirea cu intenfie a unei aoi infractiuni evidentiaza perse- verenta infractionalé a inculpatului determinand necesitatea are tri acestuia. Cele doua conditii trebuie s& fie indeplinite cumulativ. e) existe date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vaitdimate sau cd incearcé o ingelegere frauduloasdt cu aceasta Prin ,exercitarea de presiuni” se intelege ci inculpatul isi valo- riffc& un drept, un privilegiu, o influent’, determinind 0 constran- gere morala, economic’, sociala asupra parti vitmate. in acest caz instanfa trebuie s& constate existenta unei constrin- geri de natura a schimba comportamentul pirjii vatimate in vederea atenuirii sau inliturérii rispunderii penale a inculpatului Aceste constringeri trebuie s& existe, si fie in derulare, simpla temere ci se vor exercita presiumi nefiind suficient pentru exis- tenfa cazului Incercarea de a realiza o ,,intelegere frauduloasé” presupune 0 exersare din partea inculpatului pentru realizarea unui acord bazat pe rea credint4, de obicei pentru a realiza un profit pentru partea ‘vatémata in schimbul prezentirii ca neadevarate sau deformate a atingerii aduse de inculpat dreptuiilor pirtii vattimate in esenfa, in cazurile b) si e) se deruleaz un proces de influen- fare care are aceeasi finalitate, impiedicarea aflarii adevairului, dar sfera de cuprindere este diferits, cazul e) vizdnd raportul direct dintre inculpat si partea vatmatt, J) Inculpatul a scvarsit 0 infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viafai sau pedeapsa tnchisorii mai mare de 4 ani si existd probe ca Idsarea-sa in libertate prezintdt un pericol concret pentru ordinea publica Prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedurai penal si a unor legi speciale! a fost inlocuita expresia ,pericol pentru ordinea publica” cu expresia ,.pericol con- cret pentru ordinea public”, in scopul evitarii eventualelor abuzuri. "M. OF. nr. 468 din 1 iutie 2003, Luarea méisurii arestarii preventive 95 Deoarece legiuitorul nu a definit sintagma ,pericol concret pentru ordinea publica”, a revenit teoriei gi practicii judiciare stabileascd confinutul acesteia. Dictionarul explicativ al limbii romfne, menfioneazd c& jordinea publica” semnific’ ordinea politicd, economica si social dintr-un stat care se asigura printr-un amplu ansamblu de norme gi misuri deosebite de la 0 ordnduire social& la alta si se traduce prin functionarea normal a aparatului de stat, menfinerit linigtii ceta- {enilor sia respectitii drepturilor acestora’. fin practica judiciara gi in doctrind s-a incercat identificarea pericolului concret pentru ordinea public’, folosindu-se diferentele comparative dintre conceptele de ,,pericol social al faptei”, ,pericol social al infractiunii”, ,ordine de drept’, ,,ordine constitufionala” si yordine publica”, realizdndu-se stabilirea unui confinut al perico- lului concret pentru ordinea publica” 88. in cele ce urmeaz8, avand in vedere diversele puncte de vedere exprimate, vom prezenta solufii din practicd referitoare ta pericolul social coneret. 1. ,Pericolul pe care I-ar prezenta pentru societate lisarea in libertate a unui inculpat nu se presupune generic, ci el trebuie si fie de ordinul evidenei si mai ales nemijlocit dovedit. Se considera c& exist pericol pentru ordinea publicd atunci cAnd este posibil s8 se produc o incilcare a regulilor de convietuire social, ocrotité prin art. 1 C. proc. pen., printre care figureazi persoana, drepturile si Iibertiile ei, ca urmare a actvitiiiinfractorului posterioara faptei sau a reactiei declangate de fapta comisa de acesta™. " Dicfionar explicativ al limbii romine, ed. a Ia, Ed, Universal Enci- clopedic, Bucuresti, 1996, p.726, ?'V, Dabue, Cazutile in care se poate dispune arestarea previzuti de aut, 148 lit) sib) C. proc. pen. Ordine de drept. Ordine public’. Ordine constitutional. Pericolul social al fapte. Pericolul social al infracjiunii Pericolul concret penteu ordinea publica. in cursul urmattit penale si instanfa poate dispune obligarea de a nu prasi tara, in Dreptul nr. 6/2005, p. 169-180 CAA, Bucuresti, secia a Ua penal, decizia nr. $86 din 2 aprilie 2002, Practica judiciar& penelé 2001-2002, Ed. Briliance, Piatra Neamt, p. 286 1 96 Arestarea preventiva 2, Se considera c& exista pericol pentru ordinea public’ atunci And este posibil si se produci 0 incalcare a regulilor de conviefuite socialé, vizind toate valorile sociale ocrotite prin art. 1 C. pen., urmare a activititii infractorului posterioar& s€varsiri infractiu sau 0 reactie declansata de fapta sivarsiti de acesta'. Lisarea in libertate a inculpatului ar putea prezenta pericol pentru ordinea publica — s-a exemplificat — atunci cand partea vatimati ori adele acestora ar fi tentate si-si facd singure dreptate, cfnd faptuitorul ar putea converti la sivargirea de infractiuni si alte persoane, cand s-ar face aprecieri defavorabile de c&tre opinia publica etc.” Notiu- nea de pericol pentru ordinea public’ nu trebuie infeleasé ca 0 primejdie concreti si imediatd, constind in posibilitatea comiterii unor fapte penale grave. in realitate ea semnificd o stare de neli- niste, un sentiment de insecuritete, in randul societal civile, gene- ati de rezonanfa social negativa a faptului cA persoanele asupra Arora planeazi acuzatia comiterii unor infractiuni de o gravitate iesita din comun sunt cercetate in stare de libertate””. 3. ,Starea de peticol pentru ordinea publica [art. 148 lit. f) C. proc. pen.] - spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective — presupune 0 rezonaatit a acelei fapte, 0 afectare a echi- ibrului social firesc, 0 anumita stare de indignare, de dezaprobare publica, o anumiti stare de insecuritate sociala. intr-adevar, Kisarea in libertate a celui in cauza ar prezenta un pericol pentru ordinea public’, faptele purtand o evidenta atitudine de sfidare a autorititii publice menite si vegheze la onfinea gi linistea public&, si asigure ordinea si linistea publica, autoritate pentru care opinia public’ manifest& respect si considerafie. Sfidarea publica a autorititi, prin refuzul prezentarii actelor de control la cererea legitima a lucrato- rului de politie, din partea unui patron de firma care de pe aceasta pozitie si-a permis 0 atitudine mai presus de lege, actosand cu autoturismul pe polifist si térandu-t céjiva metri, reprezinta “A. Bucuresti, seca I penala, decizia nr. 279/1998, Culegere de prac- tik judiciaré penal pe anu 1998, Ed, All Beck, Bucuresti, 1999, p. 32 "1 Istrate, Libertatea persoansi si garanjile procesual-penale, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1984, p 66 CA Cluj, decizia nr. 137/1997, in R.D.Pen, nr. 4/1998, p. 139. Luarea masurii arestarii preventive 7 fntr-adevar 0 stare care pune in cauz ordinea publica in infelesul menfionat, asa c& este legala si justi concluzia tibunalului c& lasarea In Hibertate a faptuitorului ar constitui un pericol pentru ordinea publica” _ 4. ,Pericolul pentru ordinea publica trebuie inteles ca o reactie colectiva fat de anumite stiri de lucruri negative, reactie care ar produce perturbafii la nivelul disciplinei publice, al respectului fat de lege, stimulénd temerea colectiva c& impotriva unor fapte periculoase organele de stat nu actioneaz suficient, ci legea nu este aplicata cu hotarare™. 5. ,Curtea admite c’ prin gravitatea lor deosebita si prin reactia publicului la s’vargirea lor, anumite infractiuni pot si suscite 0 tulburare social de natura si justifice 0 detentie provizorie, cel putin o perioada de timp. in circumstante exceptionale, acest ele- ment poate deci si fie avut in vedere in lumina prevederilor Convenfiei, in tot cazul in miisura in care dreptul inter recunoaste nofiunea de tulburare a ordinii publice, provocati de o infractiune, astfel cum este inscrisi in art. 144 din Codul francez de procedurai penala” (cazul Neumeister c. Austriei)°. 6. De pild’, CEDO, intr-o decizie, arat& c& actul premeditat de terorism poate fi considerat ca 0 tulburare a ordinii publice pe 0 durata rezonabila de la data producerii*, 7, ,S-a apreciat c& sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 148 lit. £) C. proc. pen. deoarece, in mod evident, inculpatul rezint& un pericol pentru ordinea public& atdta vreme cat el a asigurat paza unui alt inculpat care, mascat si inarmat, a patruns in "CA. Brasov, decizia penali nr. 66/R/1997, in Culegere de practic& judiciar’ 1994-1998, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, p. 139 * C.A. Brasov, decizia penalé nr. 68/R/1997, in Culegere de practic’ judiciaré 1994-1998, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, p. 141 > V, Berger, Jurisprudenta Curfii Europene a Drepturilor Omului, ed. a ILa in limba romdna, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, Bucu- resti, 1998, p. 96. “Idem, p. 25. 98 Arestarea preventiva incinta unei benzinirii de unde, prin amenintarea casierului, a sustras o importanta suma de bani”, 8. ,.n raport de faptele grave pentru care este acuzat inculpatul, pedepsele situandu-se intre 10 si 20 de ani, valoatea mare a prejudiciului cauzat (50,000 lei) si imprejurarea c& infractiunile s-aui comis in relafiile comerciale in care increderea intre parteneri si instrumentele de plat sunt esentiale, se apreciaz ci persoana inculpatului prezint& pericol pentru ordinea publici in sensul specificat mai sus”. 9. ,Pericolul pentru ordinea public’ presupune 0 rezonant& social’, o afectare a echilibrului social firese, 0 anumiti stare de temere, ce s-ar putea justifica (instala) in randul opiniei publice, 0 anumita stare de indignare, de dezaprobare public, o anumitd stare de insecuritate sociala”™. 10. ,Referitor la hotirdrea sa in cazul Irlanda c. Regatului Unit, Curtea aminteste c& fiecdri stat contractant, responsabil «pentru viafa nafiunii sale», ii revine obligatia de a determina dac& aceasta este amenintata de un pericol public si, in caz afirmativ, pan unde ‘trebuie si mearga pentru a incerca si fie inl&turat. in contact direct gi constant cu realitafile presante ale momentului, autoritatile nationale se giisesc, in principiu, mai bine plasate decat judecdtorul intematio- nal pentru a se pronunfa asupra prezentei unui asemenea pericol ca gi asupra intinderii derogatilor necesare pentru a-] inlatura. Pornind de aici, trebuie si li se lase o marja larg de apreciere in materie”*. 11. Constientizarea publicului c& prejudiciul deosebit cauzat este suportat de public prin bugetele locale sau bugetul national, iar cel care I-a cauzat cheltuieste ,,tinistit” ce a furat, delapidat etc. inclusiv pentru corupere, influenjare si sustragere de la urmarire, judecata si executarea pedepsei, credem ca poate crea o stare care "CA. Bucuresti, sectia a I-a penala, decizia nr. 1103/1998; a se vedea C. Sima, Al Tuculeanu, D. Ciuncan, Arestarea preventiva, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p.53. * CA. Brasov, decizia penalii n:. 355/R/1998, Culegere de practic judiciars 1994-1998, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, p. 143, ° CA. Brasov, Culegere de practica judiciera 1994-1998, Ed. All Beck, Bucuresti, p. 132. V. Berger, op. cit. p. 88, Luarea masurii arestarii preventive 99 pericliteaz ordinea publica. La aceasta se poate adauga nemulyu- mirea familiilor celor arestaji pentru prejudicii mai mici care afecteazA imaginea justitici, compromite ideca de dreptate, de lege, de responsabilizare si responsabilitate socialA, inclusiv de preventie si combatere a fenomenului infractional. ‘Au existat in practica judiciaré si cazuri in care, desi oameni de afaceri acuzafi de sivarsirea de infractiuni economice prin care s-au cauzat prejudicii mari statului, au fost urmériti $i judecati in libertate, respingandu-se propunerile de arestare preventiva, apre- ciindu-se c& prejudiciul deosebit de care este acuzat inculpatul nu constituie, in sine, un pericol coneret pentru ordinea public, cu atat mai mult atunci cand exist sechestre asiguratorii 89. De pild, descoperirea si prinderea autorului unui omor deosebit de grav dupa un numar de ani de la comitere si cunoas- terea si reflectarea negativa in opinia public, inducand o stare de team’ colectivg, ar putea constitui un pericol concret pentru ordinea publicd in literatura de specialitate, retinandu-se cA pericolul pentru ordinea publici in cazul lisarii in libertate a inculpatului nw se poate confunda cu pericolul social al faptei de a citei savarsire este acuzat, s-a apreciat c& pericolul pentru ordinea public are in vedere o categorie de riscuri care ar afecta ordinea socialé, fie prin trezirea unui sentiment de indignare in randul publicului (ceea ce este posibil in cazul unor fapte larg mediatizate, a unor fapte cu consecinte importante din punct de vedere material sau uman, cum ar fi cazul unor fraude de proportii care au afectat un numiir ridicat de persoane, sau a unor fapte soldate cu vatimarea ori decesul mai multor persoane), fie prin crearea, mentinerea sau amplificarea unei stiri de tensiune in randul publicului sau al unui grup important de persoane'. ‘Apreciem c& judecitorul trebuie si nu confunde publicitatea excesivi, comandata sau evident cut cu scopul de a detura " R, Pétru, Consideratii teoretice privind pericolul pentru ordinea publica in cazul lasicii fn libertate a unui acuzat fara ocupati, in Dreptul rr. 8/2005, p. 186, 187. 100 Arestarea preventiva actul de justitie de la cursul ei firesc, cu necesitatea de a Ia sau nu misura arestarii preventive De asemenea, poate fi consideraté un pericol pentru ordinea public’ lisarea in libertate a acuzatului in ipoteza in care in acest mod martorii importangi, care au dat sau care urmeaz si dea declaratii defavorabile acestuia, ar fi supusi unei presiuni psihice deosebite si li s-ar crea un sentiment de insecuritate. Pentru evalua- rea acestui risc este necesard o analizare a relafilor dintre acuzat gi acesti martori, pentru a determina in ce masura poate acuzatul s& le influenteze comportamentul, Astfel, fn cazul in care inculpatul exerciti sau a exercitat o functie public& important&, avand un statut social deosebit, exist un pronunfat rise ca acesta si post uza de aceste avantaje pentru a face presiuni asupra unor marto:i de o condifie social’: modest (ipsiti de venituri materiale, fa loc de munc& sau cu ocupatii temporare, incerte sau slab salarizate). Astfel de presiuni pot apirea si in cazul tn care inculpatul a fost in relatii apropiate cu martorii inainte de declangarea anchetei, cum ar fi situafiile cand acestia locuiau impreun sau era in stranse relajii afective, de amicifie ori de afaceri. De asemenea, martorii pot resimfi aceast& presiune si in ipoteza {n care il percep pe acuzat ca pe o persoani extrem de violent sau care incalci in mod frecvent legea. Aceasti perceptie se poate deduce din conjinutul depozitiilor martorilor, in masura in care acestea il descriu pe acuzat in acest mod. Chiar daci aceast& per- ceptie poate fi eronati, ea denot& c martorul il considera pe acuzat rept persoand periculoasd, iar lisarea inculpatului in libertate ar putea crea o stare de insecuritate respectivilor martori care ar fi tentafi si-gi modifice dectaratiile sau sd le retracteze. Un asemenea risc trebuie evaluat gi in funcfie de natura si gravitatea acuzatiei formulate impotriva inculpatului. in cazul unei acuzatii de omor, este evident& concluzia ca lisarea fn libertate a inculpatului ar crea © puternic& stare de insecuritate martorilor care au dat declarafii defavorabile acestuia, Tot astfel se intimpla si in cazul unor acuzatii privind sAvarsirea unor fapte specifice crimei organizate, cum ar fi traficul de droguri san de persoane ori falsificarea pe scar larg’ a unor inscrisuri sau valori. Dimpotriva, in ipoteza unei Luarea masurii arestirii preventive 101 acuzafii minore, este diminuat gi riscul c& Misarea in libertate a acuzatului si determine un sentiment de insecuritate in rindul maitorilor ce au dat declaratii defavorabile acestuia. Cu toate acestea, gravitatea acuzatiei formulate impotriva inculpatului nu poate justifica unilateral, in lipsa altor elemente de natura celor enumerate anterior, arestarea preventiva a acestuia. Legea pretinde dovedirea unui pericol concret, iar nu presupus, cea ce impune judecatorului identificarea riscurilor efective pe care le prezinta sare in libertate a inculpatului Un alt element ce poate determina periculozitatea pentru ordinea publici a lasitii in libertate a inculpatului il reprezint& antecedentele sale penale. Condamnitile definitive anterioare pot justifica arestarea preventiva a acuzatului, avand in vedere ci in cazul acestora prezumtia de nevinovatie a fost risturnatt Trecutul infracfional al inculpatului nu trebuie evaluat insa in ‘mod formal. Faptul c inculpatul a fost condamnat anterior nu poate conduce in mod automat la concluzia c& se impune arestarea sa preventiva, find necesara evaluarea acestui trecut infractional, tinan- du-se seama de gravitatea pedepselor aplicate, de natura si numarul faptelor comise, precum si constatarea unui rise de recidiva. ‘Trebuie remarcat insi c& la aceasti evaluare a antecedentelor ppenale nu se va fine seama de acele mentiuni referitoare la punerea in miscare a actiunii penale pentru diferite infractiuni gi nici de ‘imprejurarea emiterii rechizitoriului cu privire la acele infractiuni. Nici punerea in migcare a actiunii penale, nici emiterea rechizito- riului nu au drept efect inlaturarea prezumtiei de nevinovatie, care, astfel cum dispune art. 23 alin, (11) din Constitutie, produce efecte pana in momentul rimfnerii definitive a hotirarii de condamnare. Ca atare, nu se pot refine in sarcina acuzatului acele infractiuni cu privire la care s-a pus in migcare actiunea penala, dar cu privire la care nu a intervenit o hotarare de condamnare definitiva. La evaluarea pericolului ce ar rezulta din Kisarea acuzatului in libertate nu se poate avea in vedere pericolul social al faptei de a c&rei sivrgire este invinuit, intrucat prin aceasta s-ar aduce atingere principiului prezumfiei de nevinovatie. In acord cu dispozitiile art. 6 parag. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si ale art. 23 alin, (11) din Constitusia 102 Arestarea preventival Romiéniei, art. 5 C. proc. pen. stipuleazd ci pana la rimfnerea definitivl a hotirarli judecétoresti de condamnare, persoana este consideraté nevinovati. Acest principiu interzice ca in cursul procesului penal gi inainte de riménerea definitiva a hot&rarii de condamnare s& i se atribuie inculpatului sAvargirea faptei de care este acuzat sau a vinovatiei ce ar rezulta din aceasta. A afirma, in cursul anchetei, c& lésarea in libertate a inculpatului constituie un pericol pentru ordinea publica fntruct a sAvarsit infractiunea de care este acuzat, inseamna a1 considera pe acesta ca find vinovat inainte ca vinovatia sa s& fie stabiliti conform legii, respectiv prin hotarare judecatoreasc’ defi- nitiva, Dac& arestarea preventiva a inculpatului (pe considerentul c& lisarea in libertate ar consitui un pericol pentru ordinea public&) s-ar justifica prin pericolul social al faptei de care este acuzat, atunci prezumtia de nevinovatie ar fi anihilat {ns legea nu permite inlaturarea acestei prezumtii decat din momentul solusionarii definitive a litigiului penal. Existenja unor indicii temeinice de vinovatie, inclusiv recunoasterea vinovatiei de tre inculpat in cursul anchetei, nu conduce la inlaturarea prezum- fiei de nevinovatie. Aceste indicii pot fi combatute in cursul anche- tei prin administrarea unor alte mijloace de proba, iar acuzatul isi poate retracta declarafia de recunoastere a vinovafiei. De aceea, evaluarea vinovatiei inculpatului si, implicit, evaluarea gradului de pericol social al faptei pot suferi modificari semnificative in cursul procesului penal’, Refinerea existenei pericolulti concret pentru ordinea publici presupune”: ~ examinarea in coneret a fiecdrui caz in parte; - asocierea pericolului concret pentru ordinea publica cu pericolul social generic al unei infractiuni care a impus depasirea unor limite minime de pedeapsi; ~ premisa ca pericolul conccet pentru ordinea public& poate ‘imbrica forme diferite, cu diferite cauze si imprejuriri; dem, p. 187-189, *V. Dabu, op. cit., p. 175-179. Luarea miisurii arestarii preventive 103 = ca excepfie, uneori pericolul concret pentru ordinea public’ poate fi identic cu pericolul social generic stabilit de legiuitor pentru anumite infractiuni deosebite, prin care se apira ordinea constitufionala, siguranta statului sau cum ar fi atacul terorist, ‘omorul calificat, omorul deosebit de grav, criminalitatea organi- zati, prin care pe Inga valorile lezate se afecteazi sau pericliteazi si ordinea publica, avand implicafii si rezonant negativa in rindul colectivitatii. Pericolul social generic al unor asemenea infractiuni nu ar putea fi apreciat ca pertinent si suficient decat daci se bazeazi pe fapte de natura sa arate c& eliberarea detinutului ar tulbura in mod real ordinea publica". = pericolul concret pentru ordinea public& trebuie si rezulte din probele administrate pentru constatarea confinutului constitutiv al infractiunii, in unele cazuri, precum si din alte probe certe decat cele prin care se probeazi infractiunea, dar care evidentiazi comportamentul periculos; ~ luarea misurii arestirii nu se poate justifica prin anticiparea unei pedepse privative de libertate; = pericolul concret pentru ordinea public& este insuficient pentru luarea masurii arestarii dac& pedeapsa inchisorii prevazuti de lege este mai mic& de 4 ani inchisoare = afectarea sau periclitarea functionirii normale a structurilor publice, precum si a celor private care servesc publicul, inclusiv a vietii publice normale; = aparifia unor stiri de pericol iminent pentru doua sau mai multe persoane, st&ri care nu pot fi aplanate, inlaturate in alt mod decat prin masuri preventive (rizbunarea prin fapte grave, conflicte colective potential degeneratoate in confruntiri violente, impiedi- carea folosinfei normale a ceea ce este public, cum ar fi cai de comunicatie, parcuri publice ete.); = aparitia sau posibilitatea aparifiei unei stiri de neliniste, a ‘unui sentiment de insecuritate in rindul colectivitatii, generati de rezonanta social negativ’ a faptului cA persoane asupra cirora "'V, Bogdanescu $.a., Probleme de drept din Deciziile Curfii Supreme de Justifie 1990-1992, Ed. Orizonturi, Bucuresti, 1993, p. 448. 104 Arestarea preventiva planeaza acuzafia comiterii unor infractiuni de o gravitate iesita din comun ar fi cercetate in stare de libertate; curgerea timpului poate duce la limitarea pericolul concret pentru ordinea publici pind la disparifia acestuia, inst pot fi exceptii cAnd poate duce la accentuarea sau agravarea pericolului concret pentru ordinea publica in alte situatii'; = _ pericolul pentru ordinea publica, cfind este legat de starea de neliniste, de temerea colectiva, de psihicul maselor, apare sau se accentueaza in momentul cunoasteri, al constientizarii acestuia de public, nefiind identic cu momentul aparitiei principalelor ele- mente ale pericolului. Spre deosebire de vechea reglementare, in Codul de procedura penala modificat s-a inliturat cerinta ca probele si fie certe. Apreciem ca inspirat® renuntarea la existenta unor probe certe, deoarece proba constituie orice element de fapt care serveste la cunoasterea existenei sau inexistenfei unei infractiuni, lasidenti- ficarea persoanei care a sAvarsit-0 si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solufionare a cauzei, iar in stadiul Iuarii misurii arestarii preventive a inculpatului, instanta administreazi nemijlocit numai ascultarea incalpatului, urmand ca aprecierea fiecdrei probe s& se facd in urma examinérii tuturor probelor admi- nistrate, in scopul aflarii adevarului. La acest moment procesual probele administrate sunt parfiale si examinarea lor nu poate decat si duc la concluzia, prealabild si provizorie, c& persoana fafi de care se efectueaz urmarirea pencld a sivarsit fapta. Probele in sine * Prin incheierea penal nr. 61/2005 a C.A. Alba Tulia, nepublicata, sa apreciat c& persistenfa nei suspiciuri rezonabile potrivit céreia inculpatii au comis o infracfiune este 0 conditie sine qua non pentru luarea masurii arestirii preventive, dar dupa o anumita perioada de timp ea nu mai este si suficientl, CEDO apreciind c& trebuie si se stabileasca si dac& autoritifile nafionale au afitat in aceasta perioad de timp o diligent specialé in conducerea procedurilor. in cauza, din lipsa de,diligenta specialé a autori- tiilor in conducerea procedurilor, care nu au adunat probe suficiente pentru acuzarea inculpatilor intr-un rermen rezonabil, s-a stins rezonanta sociala negativa a judecariiinculpafilor in stare de libertate, nejustficdn- du-se existenta unui interes public real de a priva pe inculpati de libertate, {ard s& se find cont de prezumia de nevinovatie. Luarea masurii arestarii preventive 105 mu sunt certe sau incerte, deoarece doar in urma analizei tuturor probelor, pe baz de rationamente, judecdtorul, dupa administrarea nemijlocit a probelor, isi poate crea convingerea c& starea de fapt prezentati de organul de urmarire penala are caracter de certitudine sau c& exist o indoialé privind starea de fapt dedust judeciii, nd aplic& regula in dubio pro reo. §2. Aspecte procedurale 2.1, Proceduri prealabile sedintei de judecata 90. Pentru arestarea inculpatului este necesar s& fie pusi in miscare actiunea penal’. Potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. pen., punerea in miscare a actiunii penale se dispune prin actul de incul- pare prevazut de lege. Actul de inculpare este actul procesual prin care se pune in migcare acfiunea penal, cAnd invinuitul dobandeste calitatea de inculpat. Procurorul pune in miscare actiunea penal tn cursul urméririi penale, prin ordonanfa, la propunerea organului de cercetare penal (art, 235 C. proc. pen.), sau poate prin rechizitoriu pune in miscare, cu ocazia trimiterii in judecaté, si acfiunea penalé [art. 262 pet. 1 lit, a) C. proc. pen.]. ‘Actiunea penal’ poate fi pust in migcare de procuror si printr-o declaratie verbal, consemnata de instanfé in incheierea prin care se decide in legiturd cu extinderea procesului penal pentru alte fapte sau alte persoane (art. 336, 337 C. proc. pen.) Instanfa de judecati pune in migcare actiunea penal in mod exceptional, in conditiile art. 336 alin. (2) C. proc. pen., cnd extin- derea procesului penal se dispune de instanfa in absenja procuro- rului, care nu participa la judecata. in acest sens, incheierea de extindere a procesului penal va constitui si actul de inculpare. ‘Temeiurile pentru punerea in migcare a acfiunii penale sunt cele care justifica tragerea la raspundere penal a persoanei in cauzi, adicd probe sau indicii temeinice c& s-a sivarsit cu vinovatie 0 fapt penal, care prezinta pericol social si cd aceasti fapta a fost sivarsita de invinuit 106 Arestarea preventivi 91. Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, daci sunt fntrunite conditile prevazute in art. 143 si exist yreunul dintre cazurile prevazute in art. 14R, cfind consider’ eX in interesul urmatirii penale este necesar& arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta apdratorului, antocmeste propune- rea motivatd de luare a miisurii arestiri preventive a inculpatului, Din cuprinsul acestui alineat rezulti c& procurorul, dup& ce verific’ conditiile de fond care vizeazA arestarea inculpatului, procedeaza la ascultarea inculpatului in prezenta unui apirator. Ascultarea inculpatului de c&tre procuror inainte de formularea propunerii de arestare, apare ca o necesari verificare a apararilor inculpatului, fiind 0 utili masurd pentru a argumenta propunerea, evitand procedura in fata judecétorului, cand aceasta nu este oportun: Dacé inculpatul nu este asistat de apiritor atunci cand este obligatoriu potrivit dispozitiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen., actele sunt lovite de nulitate. in acest caz propunerea de arestare preventiva va fi judecati ca atunci cfnd procurorul nu a procedat la ascultarea inainte de a fi inaintati propunerea de arestare pre- ventiva instanfei. in acest sens sunt si dispozitiile art. 197 alin. (5) . proc. pen., introdus prin Legea nr. 356/2006, care prevede c in situafiile prevazute in alin. (1) si (4), in cazul in care refacerea actului anulabil se poate face in fata instantei care a constatat, prin fncheiere, incdlcarea dispozitiilor legale, aceasta acorda un termen sourt pentru refacerea imediati a actului. Avind in vedere necesitatea pronunarii urgente asupra lvarii mAsurii arestirii pre~ ventive, apreciem c& refaceres actului anulabil trebuie facut’ de judecator in sedinta de judecati, inainte de solufionarea propunerii de arestare preventiva, in acest caz judecitorul va avea obligatia s4 asculte inculpatul ca si cum ar fi trebuit s& 0 fact procurorul, respectiv cu privire la tot ceea ce stie si vrea s& declare referitor Ia cauza si la invinuirea ce i se aduce, urmand a se solutiona propunerea in functie de declaratia inculpatului gi celelake probe ale cauzei. 92. Apreciem cd propunerea motivati de luare a misurii arestirii inculpatului trebuie sa cuprinda: - fapta care face obiectul inculparii; Luarea masurii arestarii preventive 107 = textul de lege in care aceasta se incadreaz’; - pedeapsa prevaauti de lege pentru infractiunea sAvarsita; = temeitirile concrete care justificd luarea misuriiarestarii preventive, precum si probele pe care acestea se sprijin’; = invocarea cazurilor in care se dispune arestarea inculpatului prevazute de art. 148 lit. a)-f); = date de identificare a inculpatului; = durata retinerii si arestarii preventive a invinuitului. Considerdm c& propunerea de arestare preventiva trebuie si fie bine argumentati, si se bazeze pe probele administrate, fiind de principiu c& cel care face propunerea trebuie si 0 probeze, iar inte- resul pentru arestarea inculpatului, in cazul in care este justificat, aparfine statului, Dezavuim propunerile ficute de procuror pe formular, in care nu se prezinti instanfei elementele esenfiale pentru a dispune arestarea, respectiv probele certe din care rezulti existenta cazurilor previzute de art. 148 lit. a)-f) C. proc. pen. si pentru care se cere arestarea inculpatului. Apreciem ca find utild si accepta- bild, din rafiuni practice, intocmirea unui singur fnscris care s& con- {ind propunerile de arestare a mai multor inculpati in aceeagi cauzi, dar cu remarca ca pentru fiecare propunere si existe elementele cenunfate mai sus. 93. Legea nu prevede si o modalitate specified de aducere in fata judecdtorului a inculpatului liber. Procurorul va putea emite mandat de aducere in temeiul art. 183 alin. (2) C. proc. pen., necesitatea solutionarii propunerii de arestare fiind ea insisi motiv suficient pentru a se constata c& aducerea cu mandat este in inte- resul rezolvarii cauzei, in cazul in care durata refinerii a expirat, iar inculpatul nu se va prezenta la judecdtor si nu va putea fi executat mandatul de aducere, judecatorul va putea s& dispund asupra masurii propuse in condifiile prevazute de art. 150 alin. (1) C. proc. pen. Spre deosebire de procedura arestérii inculpatului refinut, in cazul de mai sus presedintele sau judecdtorul delegat nu mai sunt tinuji de un termen de recomandare fn interiorul cdruia trebuie si fixeze data i ora solufiontirii propunerii de arestare, avand o liber- tate mai mare. Totusi, ei vor trebui sa fin& cont de motivele invo- 108 Arestarea preventiva cate fn propunerea de arestare si de caracterul urmatirii penale, faz procesual in care timpul este aliatul faptuitorului. De ase- menea, trebnie avnte in vedere intervalul de timp necesar pentru aducerea inculpatului in fata jucecdtorului si timpul necesar pentru studiul dosarului de catre judecdtor. 2.2, Sedinta de judecati 2.2.1. Verificdrile pe care trebuie si le efectueze judecitorul 94, Judecitorul trebuie s4-si verifice competenta. Articolul 149" alin. (2) C. proc. pen. stabileste deopotrivt ca find competente: instanta cireia i-ar reveni competenta s& judece cauza in fond sau instanta corespunzatoare in grad acesteia in a cArei circumscriptie se afld locul de definere, locul unde s-a constatat sivarsirea faptei previzute de legea penali ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueazii sau supravegheaz urmirirea penall Instanta competent si judece cauza in fond se stabileste in raport cu infractiunile pentru care se propune arestarea si dupa calitatea persoanei. Daca judecdtorul constata ci alta este instanta competent si jjudece in fond, va declina propunerea instantei competente. Declinarea de competenti va fi necesaré chiar si cand competenta apartine unei instante ierarhic inferioare, deoarece nu opereaz principiul potrivit cdruia cine poate mai mult poate si mai putin. Expresia ,,instanta clreia i-ar reveni competenta si judece cauza in fond” acoper’ deopotriva si regulile de competent terito- rial, legea neficand distinctie intre competenfa materiala, perso- nal gi cea teritoriala Tnstanfa competent si solutioneze propunerea de arestare preventiva a inculpatului, in cazul in care mai multe cauze sunt reunite, findnd cont de natura faptelor sau de calitatea persoanelor, apartine instantei superioare in grad, chiar dac& pentru infractiunea sAvargiti de un anumit inculpal, ar fi competent si solujioneze propunerea o instant& inferioar®’ irbulef, Instanja competenta si dispundi arestarea preventiva in situafia reunirii cauzelor, in Dreptul nr, 12/2005, p. 227. Luarea méisurii arestarii preventive 109, 95. Verificarea unei cauze de incompatibilitate. Deoarece arestarea se face de un singur judecator, este incompatibil de a judeca, potrivit art. 47 C. proc. pen. judecdtorul cate s-a pronuntat anterior, precum gi judecitorul care se afla fntr-unul din cazurile prevazute de art. 48 C. proc. pen.' Din rafiuni similare, judec&torii care au admis fn recurs propunerea de arestare preventivai ori de prelungire a arestirii preventive in cursul urmiririi penale sunt incompatibili de a judeca respectiva cauzi penal. fn literatura de specialitate s-a pus problema daca judecatorul care a dispus arestarea preventiva a inculpatului in cursul judecdti, potrivit art. 160° alin, (1) si alin. (4) C. proc. pen., poate participa la judecata in fond a aceleiasi cauze sau in caile de atac, apel sau recurs, deoarece art. 160° C. proc. pen. se refer doar la arestarea an cursul judecttii” fara alta distinct. " Articolul 48. ,Judecitorul este de asemenea incompatibil de a judeca, daca in cauza respectiva: a) a pus in miscare acjiunea penal sau a dispus trimiterea in judecat ori a pus concluzii in calitate de procuror la instanfa de judecati, a solufionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestitii preventive in cursul urmatirii penale; ; »)a fost reprezentant sau aparator al vreuneia din partis ¢)a fost expert sau martor; 4) exista imprejuriri din care rezulté cd este interesat sub orice forma, el, soful sau vreo rud’ apropiata; ¢) sojul, muda sau afinul sau, pind la gradul patra inclusiv, a efectuat acte de urmarire penal, a supravegheat urmirirea penald, a solujionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestirii preventive, ‘n cursul urmiricii penale; - f)este sof, ruda sau afin, pana la gradul patra inclusiv, cu una din pari sau cu avocatul ori mandatarul acesteia; g) exist dusmanie intre el, soful sau una din rudele sale pana la gradul patru inclusiv, si una din ple, sopul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv; h)este tutore sau curator al uneia dintre pitti: i) a primit liberalitaji de 1a una din parti, avocatul sau mandatarul acesteia, Judecdtorul este incompatibil de a participa la judecarea unei cauze in ciile de ata, atunci cnd soul, ruda ori afinul sin pnd la gradul patra incla- siv a participat, ca judecdtor sau procuror, la judecarea aceleiasi cauze”.