Sunteți pe pagina 1din 27

UAUIM ELEMENTE DE MECANICA STRUCTURILOR

CURSUL 4 ECHILIBRUL CORPULUI LEGAT

Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu

FORTE EXTERIOARE. FORTE ACTIVE SI FORTE DE LEGATURA (1)


Corpul legat este supus actiunilor din exterior si restrictiilor cinematice. Sistemul de corpuri, pri ale sistemului i fiecare corp n parte se afl n echilibru sub aciunea ansamblului de forelor exterioare alctuit din fore active i fore de legtur. Forele active - aciuni efectiv aplicate asupra corpului (greuti, presiuni, etc) - mrimi cunoscute. Forele de legtur - efectul mecanic al restriciilor cinematice impuse corpului de legtur sale.

FORTE EXTERIOARE. FORTE ACTIVE SI FORTE DE LEGATURA (2)


Axioma legturilor: Orice legtur de natur geometric (restricie de deplasare) poate fi nlocuit cu o legtur de natur mecanic (fora de legtur) echivalent. Forele de legtur din rezemri se numesc reaciuni. In studiul echilibrului corpurilor, forele de legtur reprezinta mrimi necunoscute. Fiecrei legturi simple i corespunde un parametru necunoscut.

ASPECTUL CALITATIV AL FORTELOR DE LEGATURA. CORESPONDENTA DINTRE TIPUL LEGATURII SI PARTICULARITATILE FORTELOR DE LEGATURA. La stabilirea corespondentei, restrictia de deplasare (blocarea unei translatii) este substituita de o forta iar restrictia de deplasare (blocarea unei rotiri) este substituita de un cuplu. Prin forta de legatura se intelege atat forta propriu-zisa (masoara tendinta de translatie) cat si perechea de forte formand un cuplu (masoara o tendinta de rotire). Corpurile sunt reprezentate prin tipul particular denumit bara.

ASPECTUL CANTITATIV AL FORTELOR DE LEGATURA. DETERMINAREA FORTELOR DE LEGATURA (1) Forele de legtur sunt declansate de fortele active si depind cantitativ de regimul forelor active aplicate pe corp (dac pe corp nu se aplic nici o for, forele de legtur sunt nule). Impreuna cu fortele active, fortele de legatura asigura echilibrul corpurilor devenite libere prin desfacerea legaturilor si sunt tributare acestui echilibru. Corespondenta intre fortele active si fortele de legatura se stabileste din studiul echilibrului care uneori este suficient, alteori nu.

ASPECTUL CANTITATIV AL FORTELOR DE LEGATURA. DETERMINAREA FORTELOR DE LEGATURA (2)


Dac studiul echilibrului este suficient pentru determinarea forelor de legtur, problema este determinat din punct de vedere static, iar sistemul de corpuri n interaciune formeaz un sistem static determinat. In caz contrar avem structuri static nedeterminate (urmarea unui numr suplimentar de legturi). Numrul ecuaiilor scalare de echilibru, corespunde cu numrul minim de legturi simple necesare asigurrii invariabilitii geometrice n raport cu baza de sprijin. sprijin Regimul fortelor active conditioneaza numai intensitatile fortelor de legatura necunoscutele problemei. Numarul necunoscutelor este egal cu numarul fortelor de legatura.

ASPECTUL CANTITATIV AL FORTELOR DE LEGATURA. DETERMINAREA FORTELOR DE LEGATURA (2)


Numarul necunoscutelor (parametri necunoscuti ai fortelor de legatura) este egal cu numarul fortelor de legatura. Fiecarei legaturi simple (care blocheaza un singur grad de libertate) ii corespunde o singura forta de legatura; numarul necunoscutelor este egal cu numarul legaturilor simple. Intre numarul minim de legaturi simple necesar fixarii corpului in sistem sau de baza de sprijin (egal cu fortele de legatura necunoscute) si numarul de relatii distincte care conditioneaza echilibrul (ecuatii pentru determinarea parametrilor necunoscuti ai fortelor de legatura) exista o corespondenta.

ASPECTUL CANTITATIV AL FORTELOR DE LEGATURA. DETERMINAREA FORTELOR DE LEGATURA (3)


Astfel: Echilibrul unui punct in plan este conditionat prin 2 ecuatii de echilibru: X = 0; Y = 0; Punctul are 2 grade de libertate in plan si se poate fixa prin 2 legaturi simple; se scriu 2 ecuatii de echilibru distincte, numarul necunoscutelor fiind egal cu numarul conditiilor de echilibru. Corpul in plan are 3 legaturi simple necesare fixarii de baza de sprijin si fiecareia ii corespunde o forta de legatura necunoscuta; rezulta 3 necunoscute care pot fi determinate prin rezolvarea a 3 ecuatii de echilibru distincte.

ASPECTUL CANTITATIV AL FORTELOR DE LEGATURA. DETERMINAREA FORTELOR DE LEGATURA (4)


Numarul necunoscutelor = numarul fortelor de legatura = numarul gradelor de libertate cinematica = numarul legaturilor simple = numarul ecuatiilor de echilibru distincte. Sistemul caruia i se pot determina parametrii necunoscuti numai pe baza echilibrului static (ecuatii de echilibru) sistem static determinat - sistemul a carui invariabilitate geometrica si fixare de baza de sprijin este asigurata cu un numar minim de legaturi iar determinarea necunoscutelor se face apeland numai la studiul static.

ASPECTUL CANTITATIV AL FORTELOR DE LEGATURA. DETERMINAREA FORTELOR DE LEGATURA (5)


Corespondentele intre numarul necunoscutelor si numarul de ecuatii de echilibru se regasesc in exemplele privind fixarea de baza de sprijin a: punctului material sau a corpului sub forma celor 3 structuri elementare: simplu rezemata, incastrata, triplu articulata (arce, cadre). O particularitate a echilibrului structurilor triplu articulate incarcate vertical o constituie prezenta in articulatiile de baza a reactiunilor orizontale H consecinta a impingerilor laterale dezvoltate de structura. Marimea impingerilor este invers proportionala cu inaltimea structurii. Consemnand echilibrul ansamblului prin ecuatii de momente in raport cu punctele 1 si 2 se determina reactiunile verticale V1 si V2. Consemnand echilibrul fiecarei jumatati de cadru prin ecuatii de momente in raport cu punctul 3, se determina reactiunile orizontale H1 si H2. Ecuatii de proiectie pe orizontala si verticala pentru oricare din cele 2 jumatati de cadru, determina fortele de legatura din 3 V3 si H3. Oricare alta ecuatie de proiectie sau momente constituie o verificare posibila.

DETERMINAREA FORTELOR DE LEGATURA (6) Operaia de determinare a forelor de legtur cuprinde urmtoarele etape: stabilirea caracterului legturii; desfacerea sistemului; transformarea corpurilor legate n corpuri libere prin nlocuirea legturilor geometrice cu fore de legtur (reaciuni), n baza axiomei legturilor; consemnarea echilibrului pe cale grafica sau analitica; interpretarea rezultatelor.

APLICATIA 1 - ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT (1)


S se studieze echilibrul punctului material C. S se determine forele de legtur din barele AC i BC.

APLICATIA 1 - ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT (2)


Rezolvare: Legturile punctelor materiale sunt penduli (bare articulate la capete, sau fire drepte inextensibile). Modelul mecanic al restriciei cinematice impuse de pendul este o for de legtur axial. Punctul C se gsete n echilibru sub aciunea forei active G i a forelor de legtur TCA i TCB orientate n lungul celor dou bare dublu articulate. Determinarea mrimii forelor de legtur se bazeaz pe aplicarea condiiilor de echilibru, stabilite pentru sisteme de fore concurente sub forma ecuaiilor de proiecie. In raport cu sistemul de axe precizat (arbitrar): X = Xi = - TCA cos A + TCB cosB = 0 X = Yi = TCA sin A + TCB sinB - G = 0 de unde: cos cos B A TCA = G sin( + ) ; TCB = G sin( + )
A B

APLICATIA 1 - ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT (3)

Forele TCA i TCB aplicate punctului material sunt egale i de sens contrar cu forele TAC i TBC ; acestea sunt, de fapt, componentele forei G dup direciile barelor. Punctul material C poate fi considerat ca un corp acionat n centrul de greutate, dar i ca o intersecie a dou bare articulate.

APLICATIA 2 - ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT (1)


S se determine forele de legtur din bare.

Rezolvare: Nodul (intersecia barelor) este un punct material aflat n echilibru sub aciunea forei P, efectiv aplicate i a forelor de legtur F1 i F2, dirijate n lungul celor dou bare concurente n nod. Sensurile celor dou fore de legtur, necunoscute nc, au fost alese arbitrar.

APLICATIA 2 - ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT (2)


Rezolvare

Ecuaiile de echilibru: P + F2 sin 2 - F1sin 1 = 0 F1cos1 + F2cos2 = 0 n care: sin 2 = cos 2 = 2 / 2 , sin 1 = 3/5, cos 1 = 4/5 au urmtoarele soluii: F1 = 5 p; F2 = - 4 2 p
7
7

Sensurile reale ale forelor de legtur aplicate nodului sunt precizate n figura si corespund unei ntinderi n bara din stnga i unei compresiuni n bara din dreapta.

APLICATIA 2 - ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT (3)


Figura prezint o imagine a interaciunii generale, n care a fost pus n eviden att echilibrul nodului ct i echilibrul celor dou bare.

APLICATIA 3 - ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT (1)


S se determine forele de legtur din bare.

Rezolvare: Din ecuaia de proiecie pe direcia x (perpendicular pe axa de simetrie) rezult F1 = F2 = F; egalitatea celor dou fore de legtur este o consecin a simetriei ansamblului i a caracterului simetric al aciunii. Din ecuaia de proiecie pe direcia y, rezult mrimile forelor de legtur i, totodat, msura ntinderii barelor.

APLICATIA 3 - ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT (2)


Rezolvare.

2Fcos 30o = 12 de unde: F = 4 3 tf.

STRUCTURI ELEMENTARE SIMPLU REZEMATE (1)


S se determine reaciunile grinzii simplu rezeamate din figura:

Rezeamul simplu din A mpiedic deplasrile pe direcia vertical i este echivalent cu reaciunea vertical V. Reazemul articulat din B blocheaz deplasrile pe ambele direcii ale planului i este echivalent cu reaciunile HB i VB care sunt componentele pe dou direcii arbitrare ale unei reaciuni unice, cu orientare necunoscut naintea consemnrii echilibrului. Fora activ P se nlocuiete cu componentele ei pe direcie orizontal i vertical, P cos i P sin. Din ecuaiile de proiecii pe orizontal: P cos + HB = 0 , rezult : HB = P cos; Din ecuaia de momente n raport cu punctual B: VA (a+b) = P sin b = 0; rezult: VA = Pa b sin +b din ecuaia de momente n raport cu punctual A: Psin a VB (a+b) = 0; rezult: a VB = Pa + b sin. Ecuaia de proiecii pe direcie vertical constituie o verificare.

STRUCTURI ELEMENTARE IN CONSOLA (1)


S se determine reaciunile consolei din figura:

Incastrarea din A blocheaz att deplasriler pe cele dou direcii ale planului ct i rotirile. Ea este echivalent cu dou reaciuni-for (V i H) i o reaciune cuplu (M). X = H 5 = 0, H = 5; Y = V - 5 3 = 0, V=5 3 ; MA = -N + 5 3 5 = 0, M = 25 3

STRUCTURI ELEMENTARE TRIPLU ARTICULATE (1)


S se determine forele de legtur ale cadrului triplu articulate din figura:

STRUCTURI ELEMENTARE TRIPLU ARTICULATE (2)


Legturile cadrului cu baza de sprijin sunt echivalente cu cele patru reaciuni. Legturilor interioare din C, care realizeaz articularea celor dou jumti de cadru le corespund dou perechi de fore de legtur, HC i VC. Structura este static determinat, cci numrul ecuaiilor distincte care consemneaz echilibrul celor dou corpuri (cte trei pentru fiecare corp) corespunde numrului necunoscutelor (mrimile celor ase fore de legtur). Consemnnd echilibrul ansamblului prin ecuaiile de moment n raport cu punctelor A i B determin reaciunile verticale VA i VB: 10VA 24 6 = 0, VA = 14,4 10VB 24 4 = 0, VB = 9,6 Consemnnd echilibrul fiecrei jumti de cadru prin ecuaii de moment n raport cu punctual C, se determin reaciunile orizontale HA i HB. 8VA - 4HA - 24 4 = 0, HA = 4,8 2VB - 4HA = 0, HB = 4,8 Ecuaii de proiecii pe orizontal i vertical, pe oricare din cele dou jumti de cadru determin forele de legtur din C: HA HC = 0 sau HB HC = 0, de unde HC =4,8; VA + VC 24 = 0 sau VB VC = 0, de unde VC =9,6 Orice alt ecuaie de proiecii sau de momente const n o verificare posibil.

STRUCTURI COMPUSE (1)


S se determine reaciunile grinzii Gerber din figura:

Grinda este un ansamblu alctuit din dou structuri elementare: AC (parte principal), rezemata direct pe baza de sprijin (n punctele A i B) i CD (parte secundar) rezemat parial pe baza de sprijin (n D) i parial pe partea principal (n C). Fiecare parte se afl n echilibru sub aciunea forelor active ce-i revin i a forelor de lagtur.

STRUCTURI COMPUSE (2)


Din echilibrul prii secundare: VC = VD = 6; Din echilibrul prii principale: VA = 2, VB = 8. Reaciunile satisfac i echilibrul ansamblului:

STRUCTURI COMPUSE (3)


S se determine reaciunile grinzii Gerber din figura:

STRUCTURI COMPUSE (4)


Echilibrul structurii secundare: V3 = = 9 Echilibrul structurii principale: 12V1 42 5 + 9 2 = 0, -12V2 + 42 7 9 14 = 0 de unde V1 = 16, V2 = 35 Valorile verific echilibrul pe vertical al ansamblului: 2(V1 + V2 ) = 3 34