Sunteți pe pagina 1din 9

Tema:Fenomenologia criminalitatii 1)Viziunea sistemica in criminologie si conceptele contemporane 2)Notiunea de criminalotate,evaluarea cantitativa si calitativa 3)Trasaturile criminalitatii 4)Indicii principali

ai criminalitatii(vom vorbi despre starea structura si dinamica-sunt mai multe) 5)Referiri la criminalitatea din alte tari si tendintele acesteia 6)Cauzalitatea criminalitatii 7)Factorii criminogeni. 1)Criminalitatea este un anumit efect al cauzelor criminalitatii. Cauza Efect 2)Prin criminalitate ca elemental obiectului de studiu criminologic intelegem fenomenul social de masa care cuprinde totalitatea infractiunilor savarsite intr-un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp. In literatura de specialitate,conceptul de criminalitate este definit in sens larg si in sens restrans. In cea mai ampla acceptiune Criminalitatea reprezinta totalitatea faptelor savarsite pe intreg globul pamantesc pe parcursul intregii existenta umane de cele mai dese ori autorii apeleaza la concepte restranse ale criminalitatii care se limiteazala,Criminalitatea de epoca,sclavagista,medievala,burgheza,Criminalitatea de gen-violenta,militara,economica,Criminalitatea de grup-a minorilor,feminina,a recedivistilor,Criminalitatea raportata la spatiul geografic-in RM,RO,SUA s.a. Majoritatea autorilor definesc criminalitatea din punct de vedere statistic,ca asnamblul actelor infractionale ce s-au savarsitintr-un anumit teritoriu,intr-o anumita perioada de timp. In manualele de Criminologie sovietice,conceptul de criminalitate in general nu era definiti,facandu-se referiri doar la starea,structura si dinamica a cestui fenomen. Reprezentantii teoriilor de orientare sociologica,definesc criminalitatea in sensul celmai complex atribuind la sfera acestui fenomen,nu doar faptele prevazute de legea penala,ci si oricare alte incalcari abateri care atenteazala valorilor sociale ocrotite inclusiv si incalcarea normelor morale. O definitie mai reusita,care imbina principalele trasaturi ai conceptului de criminalitate apartine profesorului de drept penal si criminologie Nineli Feodorovna Kuznetsova.Criminalitatea-este un fenomen istorico-evolutiv,social si juridicopenal,care reprezinta prin sine sistemul infractiunilor savarsite intr-un anumit stat sau regiune intr-o perioada determinata de timp. Ca oricare alt fenomen social de masa,criminalitatea poate fi evaluata atat din punct de vedere cantitativ,cat si calitativ. Aspectul cantitativ desemneaza determinarile masurabile ale criminalitatii care se exprima prin numar,volum,suprafata,intensitate,la categoria a estuia se atribuie starea,structura,dinamica.

Aspectul calitativ-vizeaza determinarile criminalitatii in planul individualizarii si stabilirea particularitatilor specifice. Evaluand calitativ criminalitatea,vorbim despr criminalitatea reala,legala,relevanta,neagra. Reala-absolut toate infractiunile comisepetot globul. Totalitatea infractiunilor care su t inregistratae -este relvanta. Legela-pentru care a fost emise sentinte de condamnare. Neagra-din anumite impedimente de rusine,frica nu sau adresat pentru a li se face dreptate. 3)Ca fenomen social distinct Criminalitatea se deosebeste prin mai multetrasaturi sau caractere proprii. 1)Criminalitatea este un fenomen social de masa. Catactrul de masa reiese din atat subiectul activ si pasiv al infractiunii sunt membri ai societatii,prejudiciul adus de criminalitate este mai imtai de toate societatii,majoritatea cauzelor care determina existenta acestui fenomen sunt de natura sociala. 2)Criminalitatea este un fenomen uman complex-determinat de particularitsti biopsihosociale-avand in vedere ca criminalitatea nu poate exista in afara comportamentelor deviante ale persoanelor,aceasta reproduce particularitatile biopsihosociale ale participantilor laraportul juridic conflictual. 3)Criminalitatea este un fenomen istorico evolutiv-caracterul istoric al criminalitatiieste legat de o anumita treapta de dezvoltare a societatii,si anume intemeierea statului si a dreptului societatii antice.Autoritateastatului avand capacitateade a institui norme juridico penale care incrimineaza sisanctioneaza faptele,intemeiaza un sitem de aparare sociala contra fnomenului criminalitstii. Practica sociala demonstreaza ca criminalitatea a insotit oemenirea inca din cele mai vechi timpuri,iar aparitia dreptului represiv nefiind decat o reactie de aparare a societatii la actiunea negativa a acestui fenomen. Caracterul evolutiv al criminalitstii denota atat istoricitatea cat si caracterulsau tranzitoriu,specifictatea pentruanumite oranduirisociale. Caracterul evolutiv al criminalitatii este determinat atat defacrori obiectivi cat sisubiectivi. Obiectiv-criminalitatea se schimba in dependnta de nivelul dezvoltarii fortelor de productie,contradictiilor de ordin social,polotic,economic. Din pumct de veder subiectiv-criminalitateaeste determinata de modificarile legislatiei si a practicii judiciare.

Criminalitatea este un fenomen prejudiciabil o alta trasatura-se bazeaza pe faptul ca criminalitateaeste un fenomen nociv in societate sub raport- socio uman ,prejudiciiand atat valorile sociale statale cat si cele de i teres comun. Criminalitatea are un caracter variabil-fiind un fenomen social de masa ,criminalotatea se caracterizeaza printr-o mare varietate,astfel intreconceptul de criminalotate in sens criminologic si conceptul de i fractiunea in sens juridico penal,exista s deosebiri substantiale in planul unitatii si omogenitatii. Pa cat de omogena si unitata este infractiunea pe atat dediversa sivariabila este si criminalitatea. Criminalitatea are un caracter conditional-devianta fiind un fenomen de natura biopsihosociala nu poate exista in afara oricarui proces cauzal,nu poate fi de natura neconditionata. Toate conceptele care au dominat criminologia in ultemele doua secole,cu exceptia teoria liberului arbitru au acceptat caracterul cauzal,conditional al criminalitatii,chiar daca au optat pentruetiogii diferite biologica,psihologica,sociala. 4)Criminalitatea ca oricare alt fenomen social se estimeaza cu ajutorul imdicilor statistici,avand in vedere ca criminologia nu dispune de o baza statistica proprie,aceasta opereaza cu datele statisticii oficiale a MAI ,care reflecta numarul de infractiuni savarsite si statistica oficiala a MJ care reprezinta totalitatea infractiunilor judecate. Desi numarul indicilor statitstici(indicatori)cu ajutorul carora putem aprecia ca criminalitatea este extrem de mare,printre cei mai importanti se enumera starea criminalitstii,nivelul criminalitstii,structura,dinamica. Starea-reprezinta numarul total de i fractiuni care sau savarsit pe teritoriulu ui stat intr-o anumita perioada de timp,acest indice este bineve it atunci cind se compara starea criminalotstii din diferite regiuni ale acelueasi stat si este un indice absolut neobiectiv cand comparam fenomenul criminalitstii din cadrul a doua statediferite dupa numarul populatiei si suprafata. Nivelul criminalitatii(coeficientul)care reprezinta totalitatea infractiunilor savarsite peun a umit tritoriu intr-o anumita perioada de timp,raportata la numarul populatiei de pe acesta si al o anumita unitate de masura. K=I supra p impartit la e Coeficientul-K Infracuuni -i Populatie -p Unitatea de masura -1000 locuitori 10000 Structura este un indice calitativ care reflecta configuratia,modul de aranajare a diferitor tipuri de infractiuni in cadrul fenomenului criminalitstii la general. RM 10000-infr.contra patrimoniului 100 contra persoanei

Structura este o aranjare stabilita in procente S=p supra i X 100 % p-inteegul Dinamica criminalitatii-pe parcusrusl investigatiilor criminologice au fost formulate mai multe legi cu privire la dinamica criminalitatii ,a saturatiei-creste apoi scade,legea termica-cand estemai cald si mai rece. Dinamica reprezinta fluctuatiile in cadrul fenomenului criminalitatii ,cresterile si descresterile a numarului de infractiuni savarsite dinamica reflecta cursul general al criminalitatii si tendintele acessteia. Pe baza dinamicii se pot face prognozeprivind desfasurarea probabila a activitatii ciminale. Dinamica criminalitatii poate fi calculata prinutilizarea aadoua metode de baza 1)metoda bazei fixe-presupune compararea valorilor anilor care ne interseaza cu valorile acelueasi an de ex-februarie cu martie s.a. 2)Metoda bazei mobile-presupune compararea valorilor care ne intereseaza cu anii precedenti de ex 2012ianuarie cu 2013 ianuarie. Un concept nou trendul criminalitatii /100 /1000 /100000 /-------------2012-2013-2014 trndulreprezinta grafica a criminalitstii. Trendul criminalitatii reprezinta o limie sinusoidala de sus in jos totimpul ca la cardiograma ,da acolo sus cu 100 si 1000 ca la amtenatica cu o saheata in sus si i drepata. In principiu criminalitatea din toate statele lumii la etapa actuala este dominata de aceeasi tendinta cu unele moci devieri ce tin de particularitstile speicifce natiunilor. Tendintele generale sunt urmatoarele 1)-dezvoltarea criminalizarii orgamizate si profesionalizarea infractorilor. 2)Cresterea delincventei juvenile 3)Crestera criminalitstii feminine 4)Internationalizarea criminalitstii de ex la frontiere 5)Cresterea recidivismului. 6)Politizarea crimei sau criminalizarea politica. 6)))Cauzalitatea criminalitatii Se enumara printre cele mai importante problematici criminologice,dar in acelasi timp si uma dintre cele mai complicate.

Abordarea cauzala a fenomenului criminalitatii presupune relevarea,descoperirea tuturor cricumstantelor atat de ordin intern cat si extern,care au un anumit impactasra fenomenului criminalitatii. Aceasta abordare insa nu presupune doar o simpla enumerare a factorilor criminogeni si trebuiesa reflecte,mecanismul interactiunii imtre acestia si fenomenul criminalitatii. Cauzele criminalotatii -deobicei sunt fenomene social psihologice care nemijlocit genereaza si reproduc fenomenul criminal,acestea pot fi traditii,moravuri,dreprinderi,interese negative,motivatii denaturate,adica fenomene care nu corespund normelor existente in socitate. Cele ai frecvente cauzeale criminalitatii se enumera lacomia,parazitismul-carevor sa aiba fara sa munceasca,agresivitatea,nationalismul,neglijarea regulilor si normelor de securitate. Cauza existentei criminalitatii la general nu reprezinta o insumare aritmetica a motivelor tuturor infractiunilor savarsite,ci o entitate absolut noua,dar integrala. Desi o mare parte din autori,considera biologicul si psihologicul drept cauze ale fenomenului criminalitatii,totusi marea majoritate sunt adeptii cauzalitatii sociale si anume mentioneaza baza economica. In literatura criminologica exista 4 modalitati de explicare a cauzalitatii criminalitatii: 1)Modelul conditional(factorial)-acest modelrin cauza sau factor subantelege conditiile necesare si suficiente pentrua produce un anumit efect. In cazul nostru este vorba despre toate circumstantele care determina existenta fenomenului criminalitatii. Abordarea conditionala a cauzalitatii criminalitatii intruneste in sine 2 modele: A)modelul monofactorial-comportamentul criminal este determinat de existenta unui singur factor,in raport cu care se sta ileste dependenta statistica de ex:se majoreaza brusc pretul la paine de ex de la 1 la 5,persoanele sunt nevoite sa fure ca sa acopere nevoile,de ex:marirea impozitelor. Majoritatea teoriilor criminologice in abordarea cauzalitatii criminalitatii,pun accentul pe un singur factor sau fenomen. B)modelul multifactorial-a fost intemeiat si dezvoltat de catre reprezentantii scolii pozitiviste italiene,in cadrul acestui model este stabilita totalitatea factorilor care determina si inluienteaza existenta fenomenului criminalitatii. Avestia disting asa numita cauza complexa sau specifica-care reprezinta o totalitate de circumstante in raport cu care apare fenomenul criminalitatii. Modelul traditional in cadrul acestui model-prin cauza se intelege un impact fortat din exterior care genereaza crminalitatea,spre deosebire de modelul conditional,cauza nu este oricare circumstanta din exterior,ci o circumstanta care impinge,adica un factor in actiune. Deobicei-modelul traditional se utilizeaza la analiza infractiunilor concrete si nu a fenomenului criminalitatii in general.La omor de ex:gelozia.

Modelul traditional dialectic-conform acestui model drept cauza sunt toate fenomenele care genereaza efectul dat. O categorie de baza insa ,este notiunea de cauza nemijlocita(apropiata)a infractiunii. O mare parte din autori considera ca aceasta reprezinta trasaturile personalitatii. Modelul interactionist-conform acestui model drept cauza a criminalitatii se considera interactiune dintre mediul exterior si personalitatea faptuitorului. 7)))facotorii criminogeni Denumiti si drept cauze sau conditii ale criminalitatii-reprezinta o diversitate variata dupa continut dupa natura ,dupa nivelul de influienta asupra fenomenului criminalitatii.de acceea problema clasificarii acestora este foarte dificiala. In literatura se propun maimulte clasificari in baza mai multor criterii Dupa natura lor-avem factori obiectivi si subiectivi. Cauzele obiective ale criminalitatii-reprezinta contradictiile concrete ale existentei sociale din cadrul relatiilor economice si sociale,care genereaza o motivatie antisociala la persoana. Consitiile obiective reprezinta orgazitionale,juridice,tehnice care infouienteaza interactiunea cauzelor obiectove ale imfractiunii. Factorii subiectivi-reprezinta anumite elememte ele psihologiei sociale care se exprima prin necesitati,interese,scopuri,motive,valori morale si constiinta juridica denaturata a persoanelor care comit infractiuni. Conditiile subiective-reprezinta particularitati demografice si social psihologice ale populatiei, din punct de vedere filozofic pot fi imparite in Cauzele complexe-reprzinta ansamblul uturor circumstqntelor care reprInta aparitia elementuluo infractional. Cauza specifica determina o cauza concreta ce genereaza infractiunea. Dupa continut autorii disting circa 200 de factori criminogeni Printre cei mai importanti se enumera cei economici,politici,ideologici,culturali,demografici,social-psihologici,juridici. La etapa actuala in criminologie se supune analizei clasificarea de jean Pinatel. 1)Factorii geografici-Analizand factorii criminogeni geografici urmeaza sa cercetam Andre Mishelle Gerry si Adolf Quetele,care a formulat faimoasa lege termica a criminalitatii. 1)Acestia sustin ca temperatura aerului afecteaza echilibrul emotional. 2)Presiunea atmosferica si criminalitatea variaza invers proportional,cand presiunea scade creste criminalitatea de violenta. 3)Umeditatea si criminalitatea de violenta variaza invers proportional-cand afara ploua se domit mai putine si invers.

Printre factorii geografici Enrico Ferri memtioneaza clima,natura solului desi marea majoritatea a driminologilor isi manifesta scepticismul cu rivire la fatul ca mediul geografic ar constitui un factor criminogen,totusi urmeaza sa acceptam ca aceasta categorie de factori favorizeaza comportamentul criminal. Factori economici-reesind din faptul ca baza eeconomica determina surssteuctura sociala,politica,culturala si institutionala,putem afirma ca situatia ecnomica determina si anumite comportamente umane,inclusiv infractionale. Orice tip de relatii exonomici fie planificate sau de piata si contradictiilor care exista in cadrul acestora gemerwaza crriminalitatea,astfel criminalitatea poate fi determinata cat de saracia,atat si de proesperotate. Printre factorii economici cu un continut criminogen pronumtat,putem mentiona,criza economica,nivelul de trai,somajul,industrializarea. Criza economica-se caracterizeaza prin acutizarea contradictiilor intre necesitstile economice si posibilitatile societatii,printr-un nivel de trai mai redus,decat nivelul de asigurare a unei supravieturii fiziologice,prin impartirea populatiei dupa nivelul de venituri,prim imflatie ,somaj,integrare redusa a economiei nationale in cea mondiala,printr-un nivel mai sporit al veniturilormdin activitatile criminale comparativ cu cele legale.s Acesti factori economici determina cresterea criminalitatii cupidante. Nicelul de trai este un factor care impinge nemijlocit la savarsire ainfractiunilor patimoniale.Saracia este un factor de savarsire a ifractiunilor pentru ameliorarea situatiei materiale. In pofida celor expuse statistica demosntreaza ca cele mai grave infractiuni sunt comise nu de oameni saraci ci de representantii paturilor siciale asigurate. Corespunzator saracia si nivelul jos de trai nu sunt unicii factorii care determina criminalitate.

Somajul-influienta somajului se exercita atat prin nivelul scazut de trai si insatbilitate emotiomala pe care o determina. Somajul afecteaza in mod serios exhilibrul interior al individului punandul in imposibilitate de a-si realiza prin mijloace legale aspiratiile sale. El atinge grav structura familiala la baza sa. Industrializarea-desiindustrializarea este un factorde progres ,social si economic,oferind posibilitati superioare de instruire,cresterea a nivelului de trai,in acelasi timp statistica atesta si cresterea nivlului criminalitatii. Astfel industrializarea produce si anumite efecte secundare cum ar fi: 1)Sporesteintens mobilitateq teritoriala a populatiei de la sate spre orase,schimbandusi mediul se modifica si steucturapersonalitatii,determinand originarii de oa sate sa comita infractiuni.

2)Producerea de conveer si specializare ingusta a persoanei determina instrainarea individului,il lipsestede posibilitatea de a- si manifesta creativitatea. Industria are o influienta asupra mediului inconjurator. Factorii socio culturali o alta categorie propusa de Pinatel. De cele mai dese ori cauzele criminalitatii trebuie cautate in relatiile individului cu mediul exterior,in interdependtele si contradicitiile cumacesta. Relatiile sociale sunt foarte variate dupa,forma continut,nivel in care persoana simte ca nu este egala in drepturi cu altii,ca i se lezeaza interesele. Ceea ce genereaza un comportament de protest inclusiv infractional. In acelasi rimp si factori culturali care au un rol predominant la socializarea pozitiva sau negativa a indivizipor,in finalpod ducela savarsirea infractiunii. Factori 1)Familia-Celula de baza a societatii,Orice tulburari ce se produs in familie se reflecta asupra procesului de socializare a copiilor,auspra formarii personalitatii acestora ,steuctura familiala este afectata de numarul mare de membre,de capacitate a parintilor,de mobilitateq sociala si geografica a familiei. Cercetarile criminologice referitoaremla influienta relatiilor intrafamiale asupra comportamentului criminal,aumstabilit ca o mare parte din delincventii minori si-au schimbat resedimta in copilarie. Au fost prost intretinuti din punxt de vedere material si igienix,au parinti divortwti sau necasatoriti,sunt lipsiti de cultura buna. Personalitatea copiilor delincventi este mai lipsita de ambitie in fata exigentelor vetii,normele lor de conduita sunt mai putin numeroasa si lipsite de continut. De aeemenea familiile delincvente ii implica pe copii in activitsti infractionale,ori ii influienteaza pe calea imitatiei impunandu-le anumite norme contrare normlor sociale. Nivelul de instruire scolara-dupa parerea lui Cezare Lombrosso instruirea scolara are un impact dublusaupra criminalitatii, pe de o parte instruirea contribuie la sporirea nivelului infractional,iar pe de o alta parte la reducerea acestuia. Pe plan calitativ,nivelul de instruire scolara se reflecta prin alegerea unor forme infractionale mai putin primitive. Rolul scolii este mai important pentru edicarea si socializarea copiilor,pentru depistatea celor inadaptati si punerea in aplicare a unor programe de prevenire. Religia este un factor moral educativ,pentu formamrea personalitarii umane. Are o influienta putemica in senesul prevenirii si vombatere a criminalitstii. Tot odyata unele secte religioase practica o,activitate criminala in scop demprofit Starea civila-Cercetarile criminogice au relevar interconexiuni stranse intr starea civila a persoanei si comportwmentul criminal.

Familia si copii disciplineaza,. Numarul criminalilor este np mult mai mare printre persoanele necasatorit,divortate. Impactul activitstilor din timpul liber. O imoortanta deosebita in excplicarea cauzelor criminalitstii o au micro,ediile sociale in care ne petrecem timpul liber. Caravterul relatiilor cu prietenii,precum si tipurile de activiati pe care le petrecem. In ultimul timp se constata ca din ce in ce mai mult noi nu petrecem timpul in familie,ci im asociere cu pereoane straine,inclusiv orgamizatii criminale.

Impactul mijloacelor in masa-Mijloacele de informare in masa de cele mai dese ori influiemteaza negativ asupra comportamentul uman,se evidemtiaza violenta pe primul loc-accidente,mororiri,violenta la ecran furnizeaza modele de comportwment negativ. Video violenta determina agresovitatea consumatorilor,scade din sensibilitatea individizilor. Profesia-toate statisticile reflecta o rata extrem de inalta criminalitatii profesionale,care cu ce se ocupa de acolo se hraneste. Tot la factorii criminali putem adera toxicomania,specificul national. Politici-Influienta factorilor politici asupra fenomenului criminalitstii apare deosebit de promutat in special in timpul razboiului sau al revolutiei. Rqzboiul in special cel civil exprima cea mai puternica expresie a unei crize politice pe teritoriul unui stat si produce efecte crimimogene.Georgia 2003. Indiferent de natura conflictului,poliyica,etnica,religioasa in timpul razboiului civil se creeaza centre antagoniste de putere,sistemul legislativ este oractic ignorat,se i staureaza haosul,anarhia sociala,escaladeaza brusc violenta. In asemenea imprejurwri infractorii profesionali au un camp de actiune ideal. In asemenea imprejurwri chiar si pereoanele care nu au comis anterior infractiuni sunt tentate de a le savarsi. Revolutia ultimul fsctor politic-conducerea nu este in stare sa guvrneze.