Drept penal. Literatura: 1. Drept penal partea generala. Cartier.autor. Stela botnaru, alina sanu, vladim ir grosu. 2.

Drept penal partea speciala. Albastra deschis. Sergiu brinza, ion turcanu, vl adimir grosu. Mai mult. 1. Basarab matei drept penal partea generala, iasi. 2. Florea gheorghi, vinovatia shi pedeapsa penala. 3. Macari ion. Infractiunea shi semnele ei. 4. Dreptu penal. Cuznetov. 5. Cudreavtev iacovlev, asnova ugalovnava pravo. Comentariu. Partea generala. Botnaru, vitalie comentariu cod penal. Barba neagra. Izvor de drept penal. Conventia europeana a drepturilor omului. Constitutia. Codul penal al rm. Legi organice, shi legi ordinare. Tema 1. Notiuni generale din dreptul penal. 1. Istoria dreptului penal. de sine statator. 2. Notiunea dreptului penal. Dreptul penal este vazut de mai multi autori ca o ramura de drept ce reprezinta o totalitate de norme juridice care stabilesc ce fapte constitue infractiunea, conditiile raspunderii penale. Pedepsele penale, precum si masurile care urmeaza s fie luate de instantza de judecata asupra persoaanelor care au savirsit infr actiunea. In scopul apararii celor mai importante infractiuni. Trasaturi specifice dreptului penal. 1. Ramura de drept separata de alte ramuri de drept. 2. Caracterul autonom a dreptului penal. 3. Are o structura unitara formata din partea generala shi partea speciala. 4. Constituita dintro totalitate de norme juridice. 5. Stabilesc care fapte sunt infractiuni. Care sunt conditiile de tragere la ras pundere, pedepsele. are scop de a apara valorile importante ale statului. Obiectul dreptului penal. o totalitate de relatii sociale numite relatii juridice penale. Care iau naste re intre membrii societatii shi stat. Prin intermediul organelor judiciare avind drept scop apararea de stat. Raporturile juridice care fac obiectul dreptului penal, pot fi divizate: raport juridic de conflict.- nu se conformeaza. Raoport juridic de conformare- este situatia in care este respectata dispozitia legii. Persoana s conformeaza dispozitiilor legale. Obiectul de reglementare a dreptului penal este format din relatia de aparare so ciala, care au o existentza obiectiva anterioara oricarei incalcari, fie vorba d e o relatie de conformare, si apar in viguare din momentul intrarii in viguare a normelor codului penal. Politica dreptului penal. Politica penala are drept scop combaterea fenomenului infractional shi este alca tuit de un ansamblu unitar de trasaturi. 1. Legiuitorul republicii moldova concepe normele juridicie de drept penal. 2. Lupta inpotriva fenomenului infractional. Are drept scop prevenirea s combate rea. 3. Umanizmul politicii penale. scupul corectarii omului. Abolirea pediepsei penale.

Conexiunea dreptului penal cu alte ramuri de drept. Cu drepul peocesual penal. Constitutional. Stabileste normele general, valorile supreme. Dreptul administrativ, ca exe,plu furtu de bani, mai mare de 500 de lei. Cauza zilberberg. Drpet civil, drept familiei, incestul. Criminalidtica. Tactica de descoperire a unei crime. criminologia, comportamentul infractorului principiile dreptului penal. Sunt orientari de baza care calauzesc atit elaborarea cit si realizarea normelor penale ce se regasesc in cadrul institutiilor dreptului penal. Infractiunea, ra spunderea, pedeapsa. Ca si in alte ramuri de drept, principiile dreptului penal se clasifica in: prin cipii fundamentale si principii institutionale. Ca principii fundamentale distingem: principiul legalitatii. - niemi nu poate fi declarat vinovat de savirsirea unei infractiuni nici supus jnei pedepse penale decit in baza unei hotariri judecator esti in conformitate cu legea. Interpretarea extincitiva defavorabila shi aplicarea anologiei este interzisa. Principiul umanizmului: reglementarea juridica penala are drept scop apararea valorilor supreme din soci etate. Legea penala nu urmareste scopul de a cauza suferinte fizice sau de a liza demni tatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, la piedepse inumane, crude. R ele tratamente. Principiul democratismului. Persoanele care au savirsit infractiuni sunt egali i n fatza legii si sunt supude raspunderii penale, fara deosebire, de rasa, culoar e, nationalitate, opinie. Principiul caracterului personal. persoana este supusa piedepsii pentru faptele savirsite cu vinovatie. Raspundeerii penale este supusa persoana care a savirsi t personal cu intentie sau din inprudentza fapta. Principiu individualizarii raspunderii si pedepsei penale. La aplicarea legii penale se tine cont de caracterul si gradul prejudiciabil a i nfractiunii. De persoana vinovata precum shi de circumstantele care agraveaza sa u atenuiaza raspunderea penala. Nimeni nu poate fi supus de 2 ori urmaririi pena le shi pedepsei penale. Actiunea legii in spatiu, in timp shi asupra persoanei.

Izvoarele de sinestatator. Izvoare scrise shi nescrise . Norma juridica penala shi interpretarea legii penale. Partile nirmei juridice sanctiunea, ipoteza, dispozitia. )))))Norma juridica de blancheta, shi norma juridica de trimitere. Potrivit articolului 8 din codul penal, caracterul infractional al faptei s pede apsa pentru aceasta se stabilesc in viguare la momentul savirsirii faptei. Durata de aplicare a unei legi penale este durata de timp in care ea este activa . Stabilim modalitati de intrare in viguare.

1. La data indicata in textul legii shi data publicata in monitorul oficial. Esirea din viguare: 1. Abrogarea. expres (scris) shi tacit. 2.Modificarea legii 3. Ajungera la termen. 4. Schimbarea conditiilor social politica. Conform articolului 9 a codului penal, timpul savirsirii faptei s considera timp ul cind a fost savirsita actiunea prejudiciarilor indiferent de timpul survenit urmarilor. Extra activitatea legii penale. Anumite exceptii de la regula. Este o derogare exceprtionala in materia legii pe nale de timp shi se considera o extindere a activitatii legii penale. Fie inaint e de momentul intrarii sale in viguare, fie dupa iesirea din viguare. Extra activitatea se divizeaza in ultra activitate shi retroactivitate. Retroactivitatea legii penale.consta in ansamblul de imprejurari care se extind in trecut aplicinduse infractiunilor savirsite inainte de intrarea lor in viguar e. Legea penala care inlatura caracterul infractional al faptei care usureaza pedea psa sau amelioreaza situatia persoanei care a comis infractiunea are efect retro activ. Adic se extinde asupra persoanelor care au savirsit faptele respective pi na la intrarea in viguare a acestei legi. Inclusiv asupra persoanelor care execu ta piedeapsa ori care au executat piedeapsa shi au antecidente penale. Legea pen ala care inaspreste piedeapsa sau inrautateste situatia persoanei vinovate in sa virsirea unei infractiuni, nu are efect retroactiv. Se aplica legea penala legislatia penala a republicii moldova stabileste caracterul retroactiv al urmat oarelor legi penale mai blinde, si anume: 1. legi dezincriminatoare- care exclud raspunderea penala. 2 legi penale care prevad conditii de tragere la raspundere mai usoara, 3. Legi penale mai favorabile dupa conditiile de savirsirii. 4. Legi care usureaza marimea minima shi maxima a sanctiunii. 5. Legi care amelioreaza situatia persoanei. (penitenciare). Ultraactivitatea legii penale. Adica se aplica asupra faptelor comise sub imperiul ei, chiar dupa ce a iesit di n viguare. Legi cu caracter temporar. 2. Aplicarea legii penale mai favorabile. se modifica sanctiunea de la 10 la 8 an(i. Exemplu) aplicarea legii penale in spatiu a samctiunii legii penale, in functie de locul savirsirii diferitelor infractiuni, precum shi de catre cetatenii rm, straini si apatrizi. Toate persoanele care au savirsit infractiuni pe teritoriul republici i moldova, urmeaza s fie trashi la raspundere in conformitate cu prevederile cod ului penal al rm. Cetatenii rm, precum si apatrizii cu domiciliu permanent in r epublica moldova, care au savirsit infractiuni inafara teritoriului tarii sunt . .. de raspundere in conformitate cu legislatia rm. Cetatenii straini shi apatriz ii care nu traesc pe teritoriul rm, si au savirsit infractiuni inafara tarii noa stre, poarta raspundere penala conform codului penal al rm, si sunt trasi la ras pundere penala pe teritoriu rm, daca infractiunea savirsitta sunt indreptate imp otriva intereselor rm. Si daca ecestia nu au fost condamnati in statul strain. Sub incidenta legii penale nu cad reprezentatii diplomatici ale statelor straine in conformitate cu tratatele internationale. Infractiunile comise in apele shi spatiul aerian a rm. Se considera savirsite pe teritoriu republicii moldova. Persoana care a savirsit infractiune pe nava maritima sau aeriana inregistrata i

ntrun port sau aeropport a rm, sau aflata in spatiu aerian a rm, poate fi trasa la raspundere conform prevederilor rm. dac tratatele internationale nu prevad a ltfel. Pedepsele penale si antecidentele penale inafaraa republicii moldova sunt luate in consideratie la stabilirea pedepsei, pentru o noa savirsire a infractiunii pe nale pe teritoriu rm. Precum si la solutionarrea chestiunilor privind amnistia. Locul savirsirii faptei infractionale. se considera locul unde a fost savirsita actiunea indiferent de locul savirs irii urmarilor. Locul savirsirii infractiunii trans nationale se considera daca infractiunea a f ost savirsita shi pe teritoriul rm shi pe teritoriul unui alt stat. 2. Infractiunea savirsita pe teritoriul rm, dar o parte a organizarii si conrolu lui acestora au avut loc pe teritoriul unui alt stat, shi invers. 3. Infractiunea a fost savirsita in rm, de un grup criminal organizat care a fo st in mai multe state. 4. Infractiunea a fost savirsita pe teritoriu rm, dar a avut consecinte grave i n alt stat. Tema. Infractiunea. Infractiunea este privita de catre doctrinari ca o institutie juridica intru cit intruneste 2 elemente caracteristice oricarei institutii juridice, shi anume, e lementul temporar shi elementul organic. Pornind de la ideia c cel mai inportant izvor de drept penal este codul penal, art 14 defineste infractiunea drept o fa pta (actiune sau inactiune) prejudiciabila care este prevazuta de catre legea pe nala savirsita cu vinovatie si pasibila de piedeapsa penala.!!!! Trasaturile infractiunii. Analizind definitia din art 14. Putem determina urmatoarele trasaturi esentiale. 1. Fapta. Fapta prejudiciara se manifesta prin actiune si inactiune. Actiunea este o forma pozitiva de manifestare a comportamentului asupra faptei.( furt, umor) inactiun ea constitue un comportament negativ prin neindeplinirea unei obligatii prevazut e de lege.( lasarea in primejdie. Neacordarea ajutorului unui bolnav.) nu pot fi considerate fapte in sensul legii penale, procesele psihice care sunt susceptibile de a cadea sub perceperea simturilor noastre astfel prin fapta infr actionala se intelelge o anumita manifestare cu relevantza fizica addica un act de conduita a unului savirsit vu vointza shi constiintza. Fapta care nu are aspe ct de vointza shi constiintza nu poate fi considerata infractiune.(aluneca shi d istruge un bun.) legea institue inca o cerintza obligatorie fatza de fapta shi a nume un element prejudiciar. Adica nu orce fapta umana nu este prjudiciara care s aduca atingeri valorilor sociale. Ci numai acele fapte care pot leza unele val ori. Toate infractiunile din codul penal sunt fapte prejudiciare. Dar gradul pre judiciar difera de la o actiune la alta. Tinind cont de importantza valorilor le zate sau urmarilor care au avut loc. Umorul art 145. Cind este atinsa viata unei persoane. Huliganizm, sau furtul. 2. Fapta trebue s fie prevazuta de lege. Toate infractiunile sunt descrise sau i nstituite in codul penal. Ultimul delimitind care fapte sunt infractiuni si care nu. Articolul 3. Din codul penal interzice aplicarrea legii in criminologie con forma artic 6. Cedo. Art 4. Protocolu 7. Nici o pedeapsa fara lege stabileste ca legea penala treb sa fie clara, delimitind in detaliu care fapta constitue infr actiune shi este pasibila de raspunderea penala. Tinind cont de aceste prevederi precum shi de catre hotarirea curtii penale care a stabilit prevedarile cedo su nt izvoare de drept shi se aplica in dreptul national, este unanim determinata c a infractiuni sunt doar acele fapte care s regasesc in codul penal. Fapte care t reb sa fie clar determinate pentru legiuitor. Fara a fi aplicat anologie la inte rpretarea extinctibila. 2.fapta Saavirsta cu vinovatie, legea penala nu stabileste exact definitia legala a vinovatiei, facind o aluzie la ar 17 18 drept elemente a acesteia, intentia shi imprudenta, astfel sarcina unei doctrine care in viziunea unor autori au de scris vinovatia ca fiind o atit

udine psihica a persoanei, fatza de fapta savirsita shi fatza de urmarile ei. Le gea penala stabileste 2 forme ale vinovatiei, care sunt trasaturi obligatorii ai laturei subiective, intentia shi imprudentza. 3. Pasibila de pedeapsa penala. Legea penala este pasibila pentru faptele instit uite. Marimea acestori sanctiuni devin.... Ori analizind articolul 2 a codului p enal. Scopul legii penale aceasta are scopul de a preveni savirsirea noii infrac tiuni iar normele reiterate in codul penal ( art 1 aliniatul 2 codul penal. Prev ad pedepsele aplicate infractoriltor 2.))) clasificarea infractiunei. Analizind articolul 16 al codului penal ultimul delimiteaza infractiunile dupa gradul prejudiciar fiind clasificate in 1. Infractiuni usoare se considera infractiuni usoare, faptele pentru care legea penlala prevede o ped eapsa maxima de inchisoare de pina la 2 ani, inclusiv. 2. Infractiuni mai putin grave. Infractiuni mai putin grave, fapta care prevede o pedeapsa de pin la 5 ani, incl usiv. 3. Grave. Pedeapsa de pina la 12 ani, inclusiv. 4. Deosebit de grave. Piedeapsa pe termen ce depaseste 12 ani. 5. Exceptional de grave. Detentia pe viatza tema. Componentza de infractiuni. Literatura de specialitate determina notiuna component. Drept o modalitate. Stab ilita de legea penlala ce califica o fapta drept o infractiune concreta. Raspund erea penala apare in baza doar a faptei persoanei care contine somne shi compone nte a infractiunii. dupe elementele obiective si subiective noi putem limita .. . Ultima avind o importantza prin 1. Reprezinta temeiul juridic al raspunderii p enale. 2. Reprezinta baza juridica pentru calificare a infractiunii. Temei pentr u instanta de judecata de a determina tipul si termenul piedepsei. 4. Garantie a respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale. Calificarea unei infractiuni are loc doar in baza componentei de infractiuni, si de fapt este o constatare juridica conform a arrt 13 a codului penal a faptei p rejudiciare shi semnele componentei infractiunii. Elementele componenetei de infractiuni, reprezinta parti componente ale unui sis tem integgral ce include grupuri de semne care corespund diferitor laturi ale f actorilor prejudiciari caracterizata de legea penala ca infractiune. Deosebim 4 elemente ale infractiunii. 1. Obiectul. 2. Latura obiectiva. 3. Latura subiectiva. 4. Subiecte. 1. Obiectul. doctrina penala defineste obiectul infractiunii ca fiind valoarea sociala shi relatiile sociale create in jurul acestei valori care sunt prejudiciate ori vata mate prin fapta infractionala in teoria dreptului penal sunt mai multe categorii de obiect a infractiunii, astfel distingem 1. Obiect juridic general.- totalitatea de relatii si valori ocrotite de normele dreptului penal. 2.obiectul juridic generic, sau de grup. -Este constituit dintrun grup de valori de aceiashi natura ocrotita de legea penala care poate fi lezata prin savirsire a anumitor fapte. Fiecare capitol din partea speciala a dreptului penal constitu e obiect juridic generic pentru valoare. 3. Obiectul juridic special-sunt valorile sociale concrete asupra caruia sunt in dreptate faptele prejudiciare prevazute de legea penala. 4. Obiect juridic complex pentu anumite categorii de infractiuni in cazul in car e au fost savirsite, pot fi lezate 2 sau mai multe relatii sociale diferite. (ti lharia) si anume obiectul juridic complex are la baza obiect principal shi unu s

ecundar. 5. Obiectul material al infractiunii este bunul sau persoana inpotriva careia es te indreptata infractiunea.(cadavru) !!!!!!!! (numaidecit, pe de rost) latura obiectiva a infractiunii. Este o totalitate de acte de conduita cerute de norma penala pentru existentza u nei infractiuni. Latura obiectiva a infractiunii are 3 elemente de baza 1. Fapta. Fapta este aspectul exterior de comportament a unei persoane care se realizeaza prin actiune sau inactiune in scopul respectarii normelor penale numai o actiune poate leza valorile ocrotite de legea penala, shi produce o urmare prejudiciara . Actiunea este un act de comportament de a savirsi ceva ce este interzis (furt , umor, viol) . Inactiunea este o abtinere de a efectua anumite comportamente pe care legea il determina ( neacordarea de ajutor unui bolnav, sau lasarea in pri mejdii.). 2. Urmarea. Rezultatul faptei ea poate consta fiind o vatamare morala. In functie de urmare literatura a clasifivat mai multe categorii de infractiuni. 1. Infractiuni formale, 2. Infractiuni materiale 3. Infractiuni formal materiale 4. Sau formal reduse. Constiue infractiuni formale infractiunile care sunt consumate din momentul savi rsirii faptei, indiferent de survanirea urmarilor. ( pungashia) infractiuni materiale.- pentru consumarea acestor infractiuni este important de a se produce prejudiciul formal material, formal redus. Contaminare cu maladie hiv sida. 3. Legatura de cauzalitate.

Tema. Latura subiectiva. Este aspectul interior al persoanei care savirseste o i nfractiune. latura subiectiva- constitue partea interioara a infractiunii ce de termina atitudinea psihica a faptuitorului fatza de fapta prejudiciara shi urmar ile acesteia, supraportul constiiintei, vointei si emotiilor sale. Latura subiectiva este caracteristica vinovatiei, care este realizata prin inten tii si imprudentza si este elementul principal al laturei subiective. Vinovatia reprezinta atitudinea psihica a persoanei fatza de fapta si urmari car e se realizeaza prin intentii si imprudentza. Intentia are loc in cazul in care persoana care a savirsit o infractiune isi dadea seama de caracterul prejudiciab il al actiunii sau inactiunii sale, a prevazut urmarile prejudiciabile lea dori t sau admitea in mod constient survenirea acestor urmari. analizind articolul 1 7, a definitiei intentiei, putem desprinde din trasaturile acesteia ca intentia imbraca 2 modalitati, intentia directa si intentia indirecta. Ca modalitati prin cipale, 1. Intentia direct de a savirsi infractiunea. A prezazut si doreste. Se caracterizeaza prin faptul ca infractorul isi da seama de caracterul prejudiciar al faptei, prevede urmarile si doreste survenirea ace stor urmari. Intelege- reprezinta atitudinea constienta a persoanei fatza de valorile sociale care se lezeaza. Preziviune- presupune reprezentarea faptuitorului fatza de dauna care poate fi p rodusa prin savirsirea acestei fapte. In cazul intentiei directe, previziunea po ate avea loc shi include in mod obligatoriu : 1. Reprezentarea schimbarilor reale care vor avea loc in obiectul atentatului. 2. Constientizarea gradului de pericol al schimbarilor provocate sau valorilor l ezate. 3. Perceperea legaturii cauzate dintre fapte si urmare. 4. Indiferent de scopul urmarit de faptuitor pentru toate cazurile de vinovatie

sub forma de intentie directa se caracterizeaza dorintza faptuitorului de a prov oca urmarile prejudiciare. Intentia indirecta- infractorul isi da seama de caracterul prejudeciar al faptei , prevede urmarile si (admite) survenirea acestor urmari. Previziunea in cazul intentiei indirecte resupune doar intelegerea posibilitatii producerei pagubei dar nu si a ineditabilitatii acesteia. Alte modalitati ai intentiei. 1. Intentie simpla si calificata. 2. Intentie determinata si nedeterminata. 3. Intentie initiala si supravenita. 4. Intentia spontana si premeditata. 5. Intentia unica si complexa. Imprudentza. conform aricolului 18 cod penal. Se considera actiunea savirsita p rin imprudentza, dac persoana care a savirsito isi dadea seama prin caracterul prejudiciar al actiunii sau inactiunii sale a prevazut urmarile, dar considera i n mod usuratic ca ele pot fi evitate ori nu isi dadea seama de caracterul prejud iciabil al actiunii sau inactiunii sale, nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor desi putea si trebuia sa le prevada. Increderea exagerata. Persoana isi da seama de caracterul prejudiciabil al actiu nii sau inactiunii sale, prevede posibilitatea survenirii urmarilor, dar conside ra ca ele pot fi limitate. Incalcarea regulii circulatiei rutiere. Neglijentza penala. infaptuitorul isi da seama de caracterul prejudicar al actiunii sau inactiunii s ale insa nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor desi trebuia si putea sa le prevada.

Infractiuni savirsite cu 2 forme de vinovatie. Daca rezultatul savirsirii cu intentie a unei infractiuni se produc urmari mai g rave conform legii atrag inasprirea piedepsei penale care nu erau prinse in inte ntia faptuitorului, raspunderea penala pentru urmari, survine, daca persoana a p revazut aceste urmari dar considera in mod usuratic ca ele pot fi evitate ori nu lea prevazut desi putea si trebuia sa le prevada. In consecinta infractiunea se considera intentionata. Cazul fortuit, se considera fapta savirsita fara vinovatie, daca persoana care a comiso nu isi dadea seama de caracterul prejudicabil al actiunii sau inactiunii , nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor, nu putea si nici nu trebuia ca sa prevada aceste urmari.