Artificii de chitara- a thought and a fib

1) hammer-on Se refera la tinerea unei note si apoi apsarea unei alte note de pe aceiasi coarda doar ca mai inalta dintr-o singura ciupitura a corzii. Ex: 7h9: Se tine degetul 1 pe fretul 7 si dupa ce se ciupese coarda se apasa repede pe fretul 9. Apasarea pe cel de-al doilea fret se face foarte rapid pentru a nu se oprii ibratia corzii si pentru a prinde o ibratie cat mai puternica. !) Pull-off "eprezinta in ersul hammer-on-ului. Se tine apasat pe doua freturi de pe aceiasi coarda si se da drumu rapid la fretul mai inalt lasand sa se continue cu nota mai #oasa. Ex: 9p7: Se tin degetele pe freturile 7 si 9$ dupa ce se ciupeste coarda se da drumu rapid la fretul 9 lasand sa cante doar fretul 7. %) Bend Se apasa pe un fret si apoi se misca degetul cu tot cu coarda in sus pentru a o lungi. &ota cantata de ine mai inalta prin lungirea puternica a corzii. 'ipuri de bend:

pre-bend: intai se face bend si apoi se ciupeste coarda. half bend: nota care trebuie sa apara dupa miscarea corzii trebuie sa fie mai inalta cu un semiton decat cea de pe fretul de pe care se produce bend full bend: nota cantata dupa (bend) trebuie sa fie cu un ton mai inalta decat cea initiala bend then release: se face (bend) iar apoi se aduce coarda in pozitie initiala pre-bend and release: se intinde coarda apoi se ciupeste ca mai apoi sa fie adusa in pozitie initiala hold bend: se mentine bendul pentru cate a batai

*) Slide "eprezinta cantarea unei note si apoi mutarea degetului pe tastiera spre alt fret de pe aceiasi coarda. Ex: +,7: Se canta nota de pe fretul +$ apoi se trage degetul -tinandu-se apasat) pana la fretul 7 al aceleiasi corzi.

Slideurile pot fi:

up slide: reprezinta slide de pe un fret cu numar mai mic pe un fret mai inalt down slide: reprezinta opusul lui up-slide

'ipuri de slide:

shift slide: ambele note se ciupesc. E ca si cum se canta ! note de pe aceiasi coarda doar ca se apasa ambele note cu acelasi note$ care se muta de pe un fret pe altul tinand apasata coarda legato slide: se cipeste doar prima nota$ iar apoi se muta la ce-a de-a doua nota$ destul de rapid pentru a nu se pierde ibratia corzii. descending slide: se ciupeste o nota iar apoi se trage degetul pe tastiera peste toate freturile mai #oase ascending slide: se ciupeste o nota iar apoi se trage degetul pe tastiera peste toate freturile mai inalte double slide: este un slide compus din doua slideuri pe doua corzi distincte

+) harmonics Se refera la cantarea notei fara a apasa pe coarda. Se foloseste doar o atingere usoara a corzii. .ot fi:

natural harmonic -nota cantata pe fretul 1! este aceiasi si in natural harmonics si in cantat normal. .e fretul 7 hamonicsul e cu o octa a mai inalt decat nota cantata normal$ pe fretul + nota harmonic e cu ! octa e mai inalta decat cea cantata normal). Atingera se face cu mana stanga ca si cum s-ar canta normal doar ca nu se apasa coarda artificial harmonic: Se apasa normal un fret de pe coarda$ iar apoi se atinge delicat cu mana dreapta corda si se trage in acelasi timp la o distanta de +$7$1! freturi dupa. tapped harmonic

/) Vibrato Se tine apasat degetul pe un fret si se misca degetul peste coarda in acel fret$ dand un efect de ibratie /0) Wide vibrato 1n ibrato la care degetul se misca pe doua freturi -un ton intreg). 7) Trill

"eprezinta o succesiune rapida de hammer-on-uri si pull-off-uri pe aceleasi doua note. 2) Tap Apasarea corzii se face printr-o lo itura cu degetul de sus in #os. 'ipuri:

left-hand tap: se lo este coarda ca si cum s-ar apasa pe ea right-hand tap: se lo este coarda pe fret cu un deget de la mana dreapta. Ex: .e coarda 1: se tine degetul 1 pe fretul + si degetul % pe fretul 2. Se lo este cu degetul de la mana dreapta pe fretul 1! si apoi se trage in #os de coarda$ imediat se trage de degetul % al mainii stangi in #os. Aceasta tehnica se face foarte rapid si suna foarte bine pe chitara electrica.

9) Tremolo picking "eprezinta o modalitate de a canta o nota de mai multe ori foarte repede. .ana se tine in mana cu degetul mare putin indoit si miscarea se produce din cot. 13) Palm muting Se refera la lasarea mainii drepte sa stea direct pe corzi dupa ce se canta un acord. 11) Muffed strings (dead note) 4and se canta$ degetele mainii stangi stau pe corzi fara sa apese. 1!) Tremolo bar Se refera la folosirea manetei de tremolo de pe chitara 'ipuri:

Tremolo bar dip: Se apasa maneta pentru a se canta o nota cu cate a semitonuri mai #oasa si apoi se re ine Tremolo bar release up: Se apasa maneta inainte de afi cantata nota si apoi se da drumul la maneta pentru a se re eni la nota initiala Tremolo bar inverted dip: Se folosesc chitari cu punte (5lo6d "ose) -tremolo in doua directii$ maneta poate sa fie si trasa nu doar apasata). Se refera la tragerea manetei si apoi re enirea la nota initiala Tremolo bar release down: Se folosesc chitari cu punte (5lo6d "ose). Se trage maneta de tremolo inainte de a se canta nota$ si apoi$ dupa ce se canta nota$ i se da drumul pentru a se re eni la nota initiala. Tremolo bar return

1%) Volume s ell Se canta mai puternic sau mai slab o anumita nota. 7a chitari electrice se poat obtine acest efect din butonul de olum

Tehnica de mana dreapta ! partea " #iupituri Exista unele momente in care trebuie canta o singura nota$ sau doar cate a note care nu sunt asezate pe corzi consecuti e. Acest procedeu se cheama ciupitura. 4iupitul corilor se poate face in orice mod. 4hitaristi incepatori tind sa ciupeasca doar cu degetul aratator si degetul mare -sunt unii care ciupesc corzile doar cu degetul mare). Acest lucru nu impiedica sa poata fi cantata o melodie$ dar$ in shimb$ reduce iteza cu care se canta. .entru a creste iteza se recomanda folosirea mai multor degete. Exista doua metode: a) metoda usoara -cea mai folosita) Se folosesc doar * degete$ datorita greutatii in a folosi degetul mic. Aceasta e o metoda buna$ dar impiedica antrenarea degetului mic pentru acele cazuri cand e necesara ciupirea a + corzi non-consecuti e. 8n aceasta metoda se aseaza degetul mare pe coarda +$ a degetului 1 -Aratator) pe coarda %$ degetul ! pe !$ degetul % pe 1. Astfel cu degetul mare se ciupesc corzile *$+ si /$ iar celalalte corzi cu degetul corespunzaor -coarda % cu degetul 1$ coarda ! cu degetul !$ coarda 1 cu degetul %) b) metoda clasica$ Este putin mai grea necesitnda folosirea si degetului slab -degetul *). E mult mai utila deoarece permite antrenarea tuturor degetelor in cipire. Aceasta metoda difera de cea precedenta prin asezarea degetlui 1 pe coarda *$ degetului ! pe coarda %$ degetul % pe !$ degetul * pe 1. Aici degetul mare e limitat la cantarea doar a corzilor + si /. Exercitiu: Se ia fiecare acord si se ciupesc corzile: ! si +-impreuna) apoi +$ %$ !$ *$ 1$ !$ %$ *$ +$ / -fiecare coarda pe rand). Acest exerciti se face$ ciupind fiecare coarda cu degetul sau -exceptie coarzile + si / care se canta cu acelasi deget in cazul metodei clasice. 9aca

preferati metoda mai simpla$ pe care nu o recomand$ folositi aceiasi regula$ doar ca corzile *$+ si / se canta cu acelasi deget). 9e ce mint oamenii: 9e multe ori am fost mintit. .oate nu mai mult ca altii$ dar de mult mai multe ori decat ar fi fost necesar. 9e multe ori am mintit. .oate nu de mai multe ori ca altii$ dar de mult mai multe ori decat ar fi fost necesar. 9e ce am fost mintit: 9e cele mai multe ori nici macar nu mi s-a dat un moti . ;ri erau prea e idente$ si nu am cerut explicatii$ ori acea persoana a sustinut ca nu minte atat de mult incat nu a cedat sa-mi dea o explicatie. <oti ele care mi s-au dat au fost ori penibile ori hilare$ ori gresite din prisma interpretarii gresite a dorintelor mele. 9upa mine$ singurul moti pentru care mint oamenii e lasitatea. 5iecare ade ar spus aduce dupa sine consecinte asupra celuia care-l spune$ indiferent despre ce e orba. 9aca spui ade arul despre o greseala pe care ai facut-o$ trebuie sa suporti pedeapsa. 9aca spui ade arul despre greseala cui a$ a#ungi la mi#loc$ intre cele doua parti. 9aca ei spune un ade ar care a face sa sufere pe o persoana pe care o iubesti$ ei de eni un monstru aducator de esti proaste$ si a trebuii sa ridici moralul acelei persoane$ si in plus$ cui ii place sa ada o persoana draga suferind: Eu de ce mint: 9in % moti e$ care se pot reduce si ele la lasitate: 1. consecintele unor probleme pot fi e itate sau$ macar$ amanate !. uneori ade arul pare mai ireal decat o minciuna %. sa nu mint ar insemna sa spun ade arul$ si unele ade aruri te fac slab.

; iata sub semnul lui (poate)

&iciodata nu am crezut in cu inte. ;rice cu ant scos din context nu mai exista$ e doar un semn scris pe nisip in calea alurilor. &e laudam ca stim sute de mii de cu inte$ dar nici unul nu are nici o aloare. Si totusi lumea se incapataneaza sa se lege doar de ele. 5iecare cu ant capata o aloare inestimabila$ desi ele pot fi doar niste bete ude$ a caror singura utilizare e ca pot fi folosite sa scri pe pla#a indiciul$ ca te afli aici$ in mica ta insula izolata$ intr-un ocean plin cu asemenea insulite. (Eu nu sunt eu.)$ o propozitie ca toate cele$ cu cu inte fara importanta$ si o tampenie de propozitie daca te legi de sensul ei$ si totusi in spatele ei$ in inima celui ce tine stiloul cu care a fost scrisa$ pot sa fie atat de multe sentimente$ idei$ dorinte$ pe care el le poate reduce la o propozitie atat de scurta$

atat de non-sens. Si totusi si un idiot poate sa exprime o idee$ fara sa aiba nici o consistenta$ fara nici o aloare$ doar o greseala a unei minti goale. Si o insiruire de cu inte insipide$ o propozitie falsa in aloarea ei aparenta$ poate sa fie un semn al geniului sau un semn al idioteniei$ sau poate doar un semn al neatentiei. 9aca ar fi sa fac un dictionar al tuturor cu intelor care au macar cea mai mica aloare$ ar fi unul foarte scurt: Poate % poate 1n simplu cu ant care nu spune nimic$ si care ascunde totul$ dar spre deosebire de celalalte cu inte nu are nici o pretentie de a zice ce a. 'ot ceea ce spune el e doar (poate). Si totusi acest (poate) cel mai fad dintre toate cu intele fade$ e cel mai raspandit$ cel mai folosti dintre toate cu intele. 'oata iata se reduce la o insiruire de (poate)$ fiecare intersectie in drumul ietii e exprimat doar prin existenta mai multor poate. 9aca exista un raspuns pe care sa il urasc cel mai mult$ atunci cu siguranta ca pot sa spun ca acesta este (.oate). ;rice (poate) poate insemna: da$ nu$ nu stiu$ dar spre deosebire de acestea ascunde si o mentiune$ care repune in balanta intreg raspunsul. 8n spatele uni (poate) se ascunde$ de cele mai multe ori$ o explicatie$ prea dureroasa pentru tine$ si de care incearca sa te prote#eze. 1n (poate) anunta o deliberarea. 4um sa poti traii asteptand$ sau imaginandu-ti acea explicatie fatala: (poate) e raspunsul care ar trebuii sa te prote#eze cel mai mult cand il primesti$ si totusi$ e raspunsul care m-a ranit cel mai mult. 1n raspuns atat de es in iata mea$ si totusi raspunsul care ma raneste de cele mai multe ori. .oate=

Anonimul 9e cand ma stiu nu am inteles niciodata cand la tele izor se afisau comentarii ale telespectatorile de ce unele erau semnate (anonim). Apoi a enit remea internetului si totul a de enit o masa de anonimi care isi schimba nic>name-ul cu care se semneaza in functie de locul in care isi exprima parerea: pe siteuri de stiri este (cetateanul igilent)$ pe siteuri matrimoniale e (! hot * 6ou)$ pe siteuri porno e (big dic> 99?$ pe forumuri de gamer e (the de il ///?$ pe mess e (ionica barosanu) iar acasa e ( ladut) si lista continua. 9aca ei lua cele 999 porecle de pe toate siteurile unde intra nu ei putea face nici o legatura intre toate$ testele grafologice nu merg pe scrisul de la tastatura$ iar stilul e diferit in functie de domeniul forumului.

Si totusi exista oameni atat de idioti incat prefera sa se emneze (anonimul)$ (un anonim) si alte deri ate. 9aca nu reusesc sa ii inteleg pe cei care se semneaza anonim in locuri care nu le ofera anonimatul$ cum as putea sa ii inteleg pe cai a caror anonimat e asigurat de insasi mediul incon#urator: 4um poate un om emite o parere pe care nu are cura#ul sa o sustina: 5iecare parere pe care am spus-o am a ut gri#a sa arat ca este ideea mea$ si nu a altuia$ daca era respusa a eam gri#a sa fac cunoscut faptul ca eu sunt autorul. 5iecare opinie e o parte din mine. 9e ce sa-mi neg o anumita parte: 9aca nu reau sa imi arat acea parte nu emit nici o parere. (4ine isi exprima opinia sa se semneze$ sau sa taca pe ecie). 9aca iti exprimi o opinie poti sa o faci din doua moti e: 1) ca sa exprimi punctul tau de edere asupra unui subiect. ;rice opinie trebuie argumentata$ asa ca singura explicatie ca sa nu te semnezi e sa iti ascunzi argumentele. Se presupune ca daca ai o opinie e clar ca ai si niste moti e sa crezi in ea. 9aca nu ai moti e suficiente$ dar totusi crezi in ea$ nu crezi ca se poate sa existe un moment in care sa auzi pe unii citandu-te si aducand argumente alabile$ poate o idee care a re olutiona lumea$ dar care a a ea ca autor pe primu care a a ut cura#ul sa-ti copie ideea si sa se semneze pe ea. 9aca din om nu raman decat ideeile si un nume gra at$ de ce ai rea ca numele tau sa fie gra at pe nisipul marii si sters la primul al$ desi ideiile tale or fi esnice doar ca or gra a in piatra numele altuia. 8deile anonime nu sunt luate in seama pentru istorie$ asa ca nu te amagi ca poate or ramane trecute ca ideile unui anonim. !) ca sa contrazici pe cine a. 8n cazul asta nu esti mai castigat sa il ataci direct: cel putin ei putea sa contraataci contraatacul sau. ; idee anonima nu e luata in seama$ si daca e luata in seama e greu de argumentat. ; idee falsa dar semnata$ poate fi usor argumentata daca esti destul de inteligent incat sa iti dai seama ca ade arul are mai multe fete.

'e-ai uitat in lista de la pla6er: 9e ce ai in el fiecare melodie: 5iindca iti place. E asa de simplu sa iti dai seama de caracterul unei persoane dupa preferintele sale. <uzica e asa de di ersificata incat se poate extrage fiecare calitate a unui om doar dintr-o lista de cantece. 9aca iei cate a cantece random din lista$ sigur ti se potri esc$ adauga putina imaginatie$ scoate cate a cu inte din context$ si oila: "aspunsul tau personal la intrebare. 8n cazul in care nu se poate face legatura in mod direct se aplica susceptibilitatea umana: (daca ma insel:).

4e te face fericit in iata:

4e te face fericit in iata: <a-m uitat azi la un film$ si precum in toate filmele americane$ la un moment dat s-a intamplat ce a ce a schimbat totul$ cei ursuzi au de enit eseli$ cei tristi au de enit fericiti$ int-o clipa totul s-a schimbat radical. Stand si uitandu-ma la acest film prost$ nu am putut sa nu ma intreb (ce te face cu ade arat fericit in iata:). 9e fiecare data cand am fost fericit$ a fost doar pentru o scurta perioada. 9oar atat cat nu mi-am dat seama ca acesta nu este un scop ci doar o treapta spre o fericire mai mare$ si totul a de enit intunecat$ si iarasi am parasit oaza fericirii si am continuat sa merg prin desert spre o alta oaza mai mare si mai frumoasa. .oate ca nu suntem decat niste nomanzi$ care pot numai isa la un loc de is$ un loc unde curge lapte si miere$ si care sau obisnuit atat de mult cu drumul incat nu o sa poata sta niciodata pe loc$ care nu pot edea laptele si mierea din locul in care se afla$ si continua sa fuga spre ce a care a fost descris doar in legende. 4e te face cu ade arat fericit in iata: &imic. 4a sa fi cu ade arat fericit ar trebuii sa renunti la tine sa te dezbraci de idealuri si ise si sa traiesti in dulcea ignoranta$ care altfel ti-ar fi fost refuzata. 4and suntem copii nu a em o iziune despre ce se afla dincolo de camera noastra cu #ocuri si #ucarii$ asa ca orice #ucarie care intra in casa noastra e un prile# de bucurie$ fiind incapabili sa ne gandim ca acea #ucarie nu e cea mai tare #ucarie din cate exista$ fiind incapabili sa ne gandim ca$ dincolo de peretii camerei noastre$ se afla$ intotdeauna$ o #ucarie mult mai frumoasa. 4at de cruda e realitatea cand obser am ca unul dintre prietenii nostri are exact acea #ucarie care ne aprea doar in isurile cele mai indraznete. Apoi urmeaza etapa experimentelor$ acea etapa cand fiecare lucru pe care il incercam e atat de frumos$ fiecare (prima data) care te face sa simti ca traiesti pentru prima data. Acea inundare a tuturor simtutilor cu stimuli noi. .robabil asta e perioada cea mai fericita din iata unui om. .erioada in care esti destul de tanar incat sa crezi ca sti tot. .erioada cand iata ta atarna de-un fir de ata$ fiecare decizie fiind un pas spre dezastru sau spre succes. .erioada in care iata e un risc continu$ si in care pariezi cu iitorul tau. 4um sa nu fi fericit cand pentru prima data iei decizii care or conta pentru tot restul ietii. Apoi urmeaza perioada deciziilor. 'rebuie sa incepi sa iti asumi rolul de proprietar al propriei ieti. Aici fiecare bucurie e doar o umbra trecatoare$ fiecare realizare e doar un pas spre cealalta. 8ei bacul$ esti fericit ! zile ca dupa aia trebuie sa te gandesti la admitere$ iei admiterea$ imedait ine sesiunea$ termini facultatea$ trebuie sa de ii brusc adultul responsabil care ti se cere sa fi. Apoi urmeaza etapa adultului. .erioada in care trebuie sa iti definesti lista cu prioritati. 'rebuie sa muncesti sa iti creezi o cariera$ sa iti intemeiezi o familie$ sa iti cunosti pentru prima data prietenii care iti or fi alaturi toata iata. Acum trebuie sa te gandesti la tine in

iitor si sa uiti de tine in prezent. 'oate bucuriile tale or fi legate de faptul ca ceea ce faci te a face fericit in iitor. 5iecare moment de bucurie e umbrit de faptul ca nu mai ai timp sa te bucuri$ nu mai ai timp de tine. 9upa ce iti creezi o familie trebuie sa renunti sa traiesti pentru tine si sa incepi sa traiesti prin altii$ bucuriile tale trebuie sa fie doar cele ale familiei. Apoi imbatranesti si mori. Si inainte de a muri$ ei zambi doar ca sa nu plangi. ;mul nu a fost facut sa fie cu ade arat fericit. Singurii oameni cu ade arat fericiti pe care i-am cunoscut au ramas asa in memoria mea$ doar pentru ca nu am discutat niciodata de a#uns cu ei pentru a gasi acele detalii care sa le deconspire minciuna.