Sunteți pe pagina 1din 26

CUPRINS CAPITOLUL I 1.1 Proiectarea sistemelor informatice...pg 2 1.2 Proiectarea logica.pg 3 1.3 Proiectarea fizica..pg 6 1.

4 Limitele metodelor clasice de proiectare a sistemelor informatice .pg 7 CAPITOLUL II 2.1 Constructia sistemelor informatice..pg 11 2.2 Realizarea sistemelor informatice folosind pachetul de aplicatii soft are...pg 1! 2.3 Realizarea sistemelor informatice de catre utilizatorii finaliipg 1" 2.4 #$anta%ele sistemului informatic...pg 1" CAPITOLUL III

3.1 &tudiu de caz.pg 2' CAPITOLUL I 1.1 Proiectarea sistemelor informatice

($olutia metodelor de proiectare este consencinta mutatiilor calitati$e si cantitati$e in planul a)ordarii sistemelor informatice*aparitiei si e+tinderii utilizarii tehnicilor rapide de proiectare si a me$olutiei permanente a lim)a%elor de programe. , clasificare a metodelor de proiectare pe )aza modalitatilor in care este perceput sistemul informatic*functional*sistematic si o)ectional*conduce la urmatoarea grupare. metode ierarhice/ . metode sistematice/ . metode o)iectuale*numite si metode orientate pe o)iecte. 0etodele ierarhice au la )aza analiza functionala a intreprinderii.#stfel*su)sistemul informatic cuprinde in arhitectura sa su)sisteme definite la ni$elul functional ale intreprinderii. 0etodele sistematice utilizeaza teoria sistemelor in a)ordarea organizatiei.&istemul informatic este a)ordat su) doua aspecte complementare 1 datele si prelucrarile 1 analizate si modelate

independent. 0etodele sistematice acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei ni$eluri de a)stractizare-conceptual*logic si fizic. 2i$elul conceptual are drept o)iecti$ identificarea regulior de gestiune si definirea modului conceptual al datelor si*respecti$*modelul conceptual al prelucrarilor. 2i$elul logic consta in $alidarea modelului conceptual al datelor*pornind de la $iziunile particulare ale di$ersilor utilizatori*e$identierea particularitatilor orgazitionale si ela)orarea modelui logic si optimizarea acestuia. 2i$elul fizic fi+eaza reguli de ordin tehnic pri$itoare la sistemul informatic*definiti$eaza solutia de implementare a modelului datelor si definirea procedurilor. 0etodele o)iectuale se caracterizeaza prin faptul ca sistemul este gandit ca un ansam)lu de o)iecte autonome*care se organizeaza si coopereaza intre ele.Pentru prima data*datele si prelucrarile sunt implementate in cadrul aceleasi structuri*o)iectul.3atele si prelucrarile sunt incapsulate in cadrul o)iectului si sunt inaccesi)ile celorlalte o)iecte. 1.2 Proiectarea logica

Proiectarea logica incepe cu alegerea sistemului de computerizare.Principalele o)tiuni sunt14 . computerizarea centralizata 24 . computerizarea distri)uita*cu PC.uri indi$iduale*neconectate in retea 34 . computerizarea distri)uita*cu PC.uri conectate in retea si deser$ite de un ser$er central Computerizarea centralizata se foloseste in cazul firmelor cu )aza de date centrala*cum sunt companiile de a$iatie.,ptiunile 524 si 534 se folosesc in restul cazurilor in functie de eficienta economica. 3upa ce sa ales sistemul de ansam)lu*se trece la construirea sistemelor informatice de functiuni* su)functiuni si operatii de organizatie. 6n acest scop*se reprezinta schemele logice ale sistemelor informatice aferente*in care apar circuitele si flu+urile informationale.#cestea sunt redate pe )aza de diagrame pe flu+. 3iagramele flu+urilor de date 53734 permit ilustrarea grafica a proceselor din sistem si a proceselor de date aferente acestora.#ceste diagrame se construiesc folosind patru sim)oluri de )aza-

7lu+uri de date

&tocarea datelor

Proces

(ntitati e+terne

7lu+urile de date configureaza traiectoria datelor intre procese*entitatile e+terne ale sistemului si punctele de stocare a datelor8informatiilor.#ceste flu+uri sunt etichetate cu tipul datelor si pot fi constituite din rapoarte*documente sau fisiere. Procesele din sistem transforma flu+urile de date de intrare in flu+uri de data de iesire.Con$entional*procesul este identificat prin asocierea unei etichete cu denumirea lui.3enumirea se formeaza pe )aza com)inatiei dintre o actiune si o)iectul acesteia. &tocarea datelor se poate realize manual sau automat si consta din fisiere de calculator sau )aze de date*dosare*microfise sau teancuri 5sti$e4de rapoarte etc. (ntitatile e+terne initiaza sau primesc flu+uri de informatii.(le constau din clienti*agenti gu$ernamentali*anga%ati sau departamente din interiorul organizatiei aflate in afara sistemului informatic e+istent. Procesul 1 cuprinde inscrierea studentilor la cursuri pentru care au fost acceptati.0ai mult decat atat*actualizeaza fisierul cu noile proceduri de cursuri uni$ersitare si tin e$identa studentilor inscrisi.Periodic $a redimensiona marimea grupei in functie de limitarile impuse de conducerea institutiei.3aca inscrierile au atins numarul ma+im pre$azut*este semnalata aceasta stare. Procesul 2 actualizeaza fisierul master al studentilor*prin furnizarea informatiilor despre studentii noi sau schim)area unor date ale acestora de e+emplu*adresa lor. Procesul 3 trimite fiecarui student solicitant o confirmare de inregistrare pentru cursurile la care afost admis. 3iagramele pot fi utilizate pentru descrierea proceselor la un ni$el de detalire mai ridicat sau mai redus.9n proces comple+ poate fi descompus pe ni$eluri successi$e de detaliere.9n intreg sistem poate fi di$izat pe su)sisteme* pe )aza unei diagrame a flu+urilor de date realizat la ni$el general.7iecare su)sistem*in schim) poate fi di$izat in su)sisteme mai mici.

3etalierea flu+ului informational dat ca e+emplu mai suspoate continua in domeniul aceleiasi apro$izionari*cu $erificarea stocului de produse finite la furnizor si cu complectarea stocului la distri)uitor.3e asemenea* continuarea detalierii permite e$identierea modului cum*o data cu li$rarea marfii din magazine este necesar sa se treaca la decontarea cu clientii.:oate aceste acti$itati economice si inter$entii informationale aferente pot fi o)ser$ate in fig.3.! in care*potri$it opiniilor specialistilor*este redat ultimul ni$el de detaliere a flu+ului informationalimplicat de comenzile clientilor 3etalierea flu+ului informational al comenzii clientilor*prezentata in fig.3.6*este considerate suficienta pentru proiectantul de sisteme informationale.La acest ni$el de detaliere*proiectantul poate sa preia fiecare process in $ederea diferentierii ulterioare*tratandu.l ca un sistem de sine statator.&pre e+emplu*decontarea cu clientii poate fi tratata separate*rezultand un sistem de prelucrare a tranzactiilor. 3in procesul de detaliere a flu+ului informational pentru comanda clientului rezulta ca pentru rele$area acestuia se foloseste metodaus in %os 5top.do n4. Rezultatul proiectarii logice este un pachet de documente cu specificatii*care include diagramele flu+urilor date pentru functiile sistemului*dictionarul de date pentru descrierea flu+urilor de date si a celor stocate*specificatiile aferente proceselor*documentele de intrare si iesire si cerintele de securitate*control*performante si de con$ersie ale sistemului. 1.3 Proiectarea fizica

Prima sarcina a proiectarii fizice este alegerea si dimensionartea echipamentelor de calcul si de calcul si de comunicatie.#ceasta se )azeaza pe criterii de ni$el tehnic 5utilitate4 si eficienta economica a in$estitiilor. #legerea sistemului de echipamente de calcul si de comunicatie se face tinand seama de posi)ilitatile oferite de tehnologia actuala.i este o reminiscenta a tehnologiei trecute*sistemul 1 se mai foloseste in multe organizatii*ca de e+emplu-in companiile a$iatice si in sistemele de distri)utie.&istemul 2 se foloseste*de regula in firmele mici*in care uneori este suficient un singur

PC.Cel mai modern este sistemul 4.&istemul 3 este o solutie intermediara intre 2 si 4.Costul anual corespunzator unui computer in sistemele 2*3 si 4 este 2!'' ;*2'7' ; si respecti$e 1<2';. Cea de a doua sarcina importanta a proiectarii fizice este realizarea programarii.Programarea structurala e+tinde aria de operare a principiilor care gu$erneaza proiectarea logica la scrierea programelor.Principiul pe care se )azeaza este cel al modularizarii si sistemul este dez$oltat de sus in %os. Programarea structurala este o metoda de organizare si codificare a programelor prin care se simplifica modalitatile de control*astfel incat programele sa poata fi usor de inteles si de modificat. Programele pot fi di$izate in module*fiecare constituind o unitate logica a$and una sau mai multe functiuni.0odulele tre)uie sa fie interconectate*deoarece au numai o intrare si o iesire.Programele tre)uie sa.si dispute datele cu un numar cat mai mic de module.0inimizarea cone+iunilor dintre module minimizeaza caile prin care pot fi propagate erorile catre celelalte parti ale sistemului. Principalele elemente constructi$e utilizate in programarea structurata sunt-sec$enta simpla*selectia si iteratia.&ec$enta simpla inseamna e+ecutia in ordine a operatiilor cerute si nu depinde de $reo constrangere.&electia testeaza o e+ecutie si e+ecuta una dintre doua sau mai multe instructiuni alternati$e*)azandu.se pe rezultatul testului.6teratia respecta e+ecutia unei instructiuni cu conditia ca rezultatele unui test de conditionare sa ramana ade$arate. 1.4 Limitele mo elelor clasice e !roiectare a sistemelor informatice

0etodele clasice de proiectare a sistemelor informatice sunt $aloroase*dar au anumite deficiente.0etodologiile structurate sunt lente si nu raspund cerintelor impuse de schim)arile rapide din mediul de afaceri.#stfel*realizarea analizei structurate tre)uie efectuata inaintea proiectarii structurate.#cest lucru este $ala)il si in cazul programarii structurate*care depinde de furnizarea informatiilor necesare in urma proiectarii.6ncetineala proiectarii sistemelor informatice se reflecta in cresterea costurilor aferente acestei etape. , schim)are in specificarea cerintelor influienteaza in mod direct acti$itatea de documentare a fazelor de analiza si apoi cea de proiectare.#cesta modificare tre)uie sa fie operata inainte ca programele sa poata fi schim)ate*pentru a reflecta noua cerinta.

0etodologiile structurate sunt orientate pe functiuni*concentrandu.se asupra proceselor care transforma datele.,peratiunea de stocare a datelor este descrisa ca o ane+a la aceste procese. 0anagerii au intelesca*in afaceri*c ea mai $aloroasa componenta a sistemulor informatice o constituie datele.3atele generate de un department pot fi utilizate de mai multe departamente*iar fiecare dintre ele le $or prelucra in mod diferit.3e e+emplu*datele despre calitatea productiei realizate pot fi utilizate de departamentul de productie*la)oratoarele de cercetare*personalul de la $anzari si mar=eting*managementul firmei si chiar de catre clienti. 6n ciudata faptului ca grupuri de date specifice sunt in mod o)isnuit procesate in acelsi mod*dar in programe diferite*o procedura separate de programe tre)uie sa fie scrisa ori de cate ori inter$ine cine$a si produce o modificare asupra datelor elementare.3e e+emplu*ori de cate ori se schim)a calculul impozitelor sau al indicatorilor de performanta este necesara modificarea tuturor programelor care folosasc aceste informatii.0odificarile impuse in asemenea situatii genereaza un consum mare de timp si se reflecta prin conturi aditionale*care pot afecta )ugetelealocate de firma sistemelor informatice.&e impune astfel identificare unor noi a)ordari*care sa elimine aceste deficiente.Pe langa metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice*e+ista cate$a $ariante noi*care aduc im)unatatiri semnificati$e/dintre acestea p>ot fi e$identiate urmatoarele. . . realizarea de soft are orientat pe o)iecte proiectarea softului asistata de calculator 5C#&( 1 Computer 1aided soft are engineering4 reintegrarea programelor de calculator Realizarea de soft are orientat pe o)iecte.Programarea orientate pe o)iecte este o parte importanta a realizarii softului orientat pe o)iecte.Proiectarea si analiza structurata ia in consideratie la inceput procedurile.6n felul acesta *sistemul informatic este perceput prin ceea ce tre)uie sa faca si apoi sunt dez$oltate modelele de proceduri si date.Realizarea de soft are prin orientarea pe o)iecte se concentreaza pe schim)area modului de a)ordare*de la modelarea proceselor de afaceri si a datatelor la com)inarea datelor si a procedurilor in o)iecte.&istemul informatic este perceput ca o colectie de clase si o)iecte impreuna cu reletia dintre ele.,)iectele sunt

definite*programate*documentate si sal$ate pentru a fiu utilizate in alte aplicatii $iitoare.

Cei care sustin dez$oltarea orientate pe o)iecte a softului unui sistem informatic pretend ca o)iectele pot fi mult mai usor de inteles si operat de catre utilizatori decat instrumentele clasice ale sistemelor informatice.3e e+emplu*personalul de la compartimentul financiar percepe mai usor entitatile su) forma unor o)iecte*ca de pilda-clienti*credite si facturi*decat in cazul structurarii lor. Principalele a$anta%e ale metodei de dez$oltare soft are orientate pe o)iecte decurg din reducerea timpului si a timpului de scriere a softului*precum si a incidentei reduse a defectelor.Costurile de mentenanta ale softului sistemului informatic sunt mai reduse*datorita micsorarii numarului de modificari.3aca programele unei firme sunt orientate pe o)iecte*programatorul $a a$ea de modificat numai codul dintr.un anumit o)iect*ier schim)area se $a reflecta in toate programele care urmeaza acel o)iect.9n alt a$anta% poate sa apara in cazul in care firma detine o )i)lioteca de o)iecte program*prin faptul*ca adesea*proiectarea si programarea se pot incepe fara a astepta rezultatele analizei altor o)iecte program.Proiectarea si programarea sisatemelor informatice se pot realize impreuna*din momentul in care sunt indeplinite cerintele informationale. Principalul o)stacol in utilizarea tehnicilor orientate pe o)iecte ester faptul care necesita un effort financiar considera)il pentru instruirea personalului implicat in utilizarea lor.6n plus multe firme e$ita sa le utilizeze*deoarece este necesar sa finanteze instruirea unui numar mare de persoane sis a adopte o reorientare metodologica ma%ora.0anagementul firmelor este constient ca o schim)are completa catre dez$oltarea soft are orientata pe o)iecte $a necesita o perioada lunga de timp.0a%oritatea firmelor fac in$estitii importante in e+tinderea sistemelor structurate*care $or fi mentinute pana la momentul cand ele $or tre)ui inlocuite definiti$e. Proiectarea softului asistata de calculator 5C#&(4 este o metodologie sec$entiala*automata*pentru crearea de soft are*si implicit de sisteme informatice*prin reducerea acti$itatilor respecti$e si im)unatatirea acti$itatilor programelor. 6nstrumentele C#&( ofera facilitate grafice pentru realizarea reprezentarii datelor su) forma de grafice sau diagrame*generarea de ecrane si de rapoarte*crearea dictionarelor de date*facilitate de raportare e+tinse*instrumente de $erificare si analiza*generatoare de coduri program si de documente.

0a%oritatea instrumentelor C#&( sunt complet integrate si sunt capa)ile sa suporte intregul proces de dez$oltare a sistemului.(le include managementul proiectului si si generarea automata a codului program pentru partile o)isnuite ale unei aplicatii.#nalistul poate trasa diagrama de e+emplu*prin alegerea dintr.un set de sim)oluri standard a acelora pe care le doreste si apoi le poate pozitiona pe ecran. 9n element central al =itului de instrumente C#&( il reprezinta depozitul de informatii in care sunt stocate toate informatiile definite de analisti in timpul proiectarii. 3epozitul de informatii include diagrame de flu+uri de date*grafice structurate*diagrame entitate. relatie*forma de definire a datelor*specificatiile proceselor*formate de ecrane si rapoarte*note si comentarii*rezultate ale testelor si e$aluarilor*coduri sursa*starea si e$alurea informatiilor*precum si estimari de timp si cost ale diferitelor $ariante de proiectare. 6n general*instrumentele C#&( contri)uie la cresterea producti$itatii si a calitatii sistemelor informatice*actionand in urmatoarele directii. ofera o metodologie de dez$oltare soft are standard si o anumita disciplina in proiectare.Proiectarea si efortul general de dez$oltare a sistemului $or fi integrate/ . im)unatatesc comunicarea dintre utilizatorisi specialisti in :6.(chipe mari si proiecte soft are comple+e pot fi coordonate efficient/ . permit organizarea si coordonarea componentelor aferente procesului de proiectare/ . permit automatizarea anumitor operatii de analiza*proiectarea si generarea de coduri*care sunt plictisitoare sau dureaza mult si sunt o sursa importanta de erori. #stazi*instrumentele C#&( au caracteristice ce suporta aplicatii client8ser$er*programarea orientate pe o)iect si reproiectarea proceseselor de realizare a afacerilor. Reingineria programelor de calculator 5soft are4 este o metodologie )azata pe ciclul de $iata al programelor de calculator.9n numar foarte mare de prograne pe care le utilizeaza organizatiileau fost scrise fara a )eneficia de analiza*proiectare si programare structurata.#ceste programe de calculator sunt greu de actualizat si intretinut.&copul reingeneriei soft are este de a sal$a astfel de programe prin actualizarea lor*astfel incat utilizatorii sa poata e$ita o lunga si costisitoare operatie

"

de inlocuire a acestora.6n esenta*reingineria este folosita pentru a e+trage inteligenta din sistemele e+istente si a o utiliza ulterior la crearea unui nou sistem fara a porni de la zero.Reingineria implica trei faze. reingeneria retrospecti$e 5re$erse engineering4 . re$izuirea specificatiilor de proiecte . programarea si reingineria prospecti$a 5ford are engineering4. Reingineria retrospecti$a are scop de a e+trage specificatiile aferenta afacerilor importante din sistemele informatice e+istente.6nstrumentele de reingenerie retrospecti$a citesc si analizeaza codul instructiunilor program e+istente*fisierele si descrierele )azelor de date.(le produc documentatia structurata a sistemului. Rezultatul $a fi prezentarea componentelor pe ni$elul de proiectare*ca*de pilda*entitati*atri)uite si procese.Pe )aza documentatiei structurate*echipa de proiectare poate re$izui modul de proiectare si specificatiile aferente pentru a corespunde cerintelor de afaceri ale organizatiei.6n pasul final*reingineria prospecti$e*specificatiile re$izuite sunt folosite la generarea unor noi sisteme informatice. Reingineria poate aduce )eneficii semnificati$e.(a permite unei companii sa dez$olte un sistem informatic modern la un ni$el mult mai redus al costurilor decat in cazul in care ar fi realizat un sistem informatic complet nou. CAPITOLUL 2.1 II

Constr"ctia sistemelor informatice

0ulte organizatii e+amineaza metode diferite de constructie a unui sistem informatic nou.6dentificarea $ariantei constructi$e optime se poate realize luand in considerare mai multi factori*dintre care. determinarea strategiei de realizare a sistemului informatic*care tre)uie sa fie compati)ila cu arhitectura informationala*a firmei . e+tinderea controlului asupra sistemului informatic aflat in afara sistemului informatic*pentru ca integritatea datelor si cone+iunile in sistem sa nu fie afectate.

<

3intre cele mai cunoscute metode de constructie a sistemelor informatice*se pot mentiona urmatoarele. metoda ciclului de $iata a sistemului informatic . prototipul pachete soft are pentru aplicatii . . dez$oltarea de catre utilizatorii finali a sistemelor informatice sistemele informatice outsourcing. Metoda ciclului de viata a unui sistem informatic #ceasta metoda se )azeaza pe faptul ca un sistem informatic are un ciclu de $iata similar cu orice organism $iu*cu o perioada de inceput*una medie si una finala.Concret*ciclul de $iata al unui sistem informatic are sase etape. . . . definirea proiectului studiul sistemului proiectarera programarea . instalarea . e$aluarea rezultatelor dupa implementare 7iecare etapa este alcatuita din acti$itati principale*care tre)uie terminate inainte de a trece la etapa urmatoare. (tapa de definire a proiectului se concentraza asupra propunerii de a unui nou sistem informatic.6n aceasta etapa a ciclului de $iata se determina daca lansarea unui proiect pentru realizarea unui sistem informatic nou se %ustifica sau se recomanda modificarea celui e+istent.#cest lucru se poate sta)ili analizand pro)lemele cu care se confrunta organizatia si determinand daca aceste pro)leme pot fi rezol$ate sau nu printr.un sistem informatic nou.6n plus*in aceasta etapa se identifica o)iecti$ele generale*se specifica scopul proiectului si se realizeaza un plan de ele)orare a proiectului.

1'

Studiul sistemului este etapa in care sunt analizate pro)lemele sistemelor e+istente*se definesc o)iecti$e care urmeaza a fi atinse si sunt e$aluate diferite solutii alternati$e.6n aceasta etapa*se analizeaza feza)ilitatea fiecarei solutii.:oate informatiile o)tinute in timpul fazei de studio a sistemulor $or fi utilizate pentru a determina cerintele soft are ale sistemului informatic. Proiectarea este urmatoarea etapa*in care se definesc solutii cadru si conceptuale si se sta)ilesc specificatiile de proiectare fizica si logica pentru solutia de sistem aleasa.6n principiu*e+ista doua ni$eluri de proiectare*proiectarea de ansam)lu 5generala4 si proiectarea de detaliu*care are scopul de a rafina solutiile cadru.Proiectarea de detaliu se $a finaliza prin ele)orarea solutiei detaliate a sistemului informatic. Programarea este etapa in care se realizeaza translatarea specificatiilor de proiectare*sta)iliota pe )aza structurii informatice create in fazele de proiectare*in instructiuni program 5soft4.#nalistii de sistem lucreaza cu programatori pentru a pregati specificatiile fiecarui program in parte.#ceasta se refera la ce $a face fiecare program in parte*lim)a%ul de programare folosit*definirea intrarilor si aiesirilor*logica procesarii*planificarea procesarilor si a procedurilor de control. Inplementarea este ultimul pas*in care sistemnul informatic cel nou sau cel modificat de$ine operational.#ceasta etapa consta in testare*instruire si con$ersie.9n plan de con$ersie ofera o planificare detaliata a tuturor acti$itatilor necesare pentru a inplementa noul sistem sau cand sistemul con$ertit este nou. :estarea componentelor sistemului informatic se $a concretiza in $erificarea modului de functionare*fia)ilitate si masura in care acestea raspund cerintelor formulate initial. 6ntegrarea componentelor si testarea finala a sistemului se realizeaza prin reuniunea modulelor 5componentelor4 intr.o formula unitara si $erificarea functionalitatii acesteia. Etapa postimplementare consta in utilizarea*mentenantei si e$aluarea sistemului dupa ce a fost implementat.:ot in aceasta etapa se pot face modificarile necesare pentru a im)unatati performantele sistemului informatic*sa corespunda noilor cerinte. Limitele metodei ciclului de $iata.0etoda ciclului de $iata este inca utilizata pentru constructia sistemelor mari de procesare a tranzactiilor si pentru sistemele informatice destinate

11

managementului organizatiei 506&4*unde cerintele informationale sunt structurate si )ine definite.:otusi*aceasta metoda are limite de aplicare sin u este recomandata pentru sistemele informatice de dimensiuni mici. 3intre limitele acestei metode pot fi mentionate urmatoarele. necesita o perioada de timp foarte mare pentru colectarea informatiilor si pregatirea specificatiilor informationale necesare.Poate dura ani de zile pana cand $a fi instalat sistemul.3atorita acestui consum de timp*cerintele informationale se pot modifica inainte ca sistemul sa de$ina operational . nu este fle+i)il si nu permite schim)ari . nu este corespunzator pentru aplicatii orientate pe sustinerea procesului de adoptare a deciziilor.7actorii de decizie*adesea nu.si pot specifica in a$ans ne$oile

informationale.7ormal*specificarea cerintelor poate crea pro)leme deose)ite pentru constructia sistemalor*datorita ni$elului inalt de incertitudine specific situatiilor decizionale nestructurate. 6n timp au aparut mai multe dez$oltari ale modelului ciclului de $iata cautand adaptarea la noile cerinte ale modelarii o)iect.3intre modelele care sau consacrat*se pot mentiona urmatoarele. . . . . . modelul cascada modelul in ? modelul spirala modelul in @ modelul in A modelul e$oluti$ modelul R#3 5Rapid #pplication 3e$elopment4. 0odelul cascada 5 aterfall model4 a fost ela)orate de A.A.RoBce la inceputul anilor l<7'.(ste un model de referinta in literatura de specialitate si se caracterizeaza prin parcurgerea sec$entiala a fazelor ciclului de $iata. 0odelul in ? este o $arianta a modelului cascada care adduce elemente calitati$e noi.9n element carecteristic al modelului este introducerea conceptelor de sistem si su)sistem*aplicandu.se teste e+plicite pentru cresterea controlului asupra modulului in care se desfasoara etapele.

12

0odelul A reia ideea modelului in ?*pe care il dez$olta si perfectioneaza prin integrarea acti$itatilor de $alidare la ni$elul fazelor de proiectare. 0odelul e$oluti$ porneste de la realizarea unui studio initial al o)iecti$elor $iitorului sistem informatic*a carui arhitectura este definite ulterior.7iecare componenta astfel definite isi $a urma propiul ciclu de $iata*urmand sa fie li$rata )eneficiarului in momemntul finalizarii.6ntegrarea componentelor interacti$e se )azeaza pa arhitecturi deschise si fle+i)ile. 0odelul spirala ele)orat de CarrB Coehm*se )azeaza pe acelasi principiu ca si modelul e$oluti$.0odelul presupune construirea mai multor prototipuri succesi$e in conditiile realizarii unei analize a riscului pe fiecare ni$el in parte.7azele de dez$oltare sunt reluate la fiecare iteratie in aceiasi siccesiune si presupun analiza riscurilor*realizarea unui prototip*simularea si testarea prototipului*determinarea cerintelor in urma rezultatelor testarii*$alidarea cerintelor*planificarea ciclului urmator.6n centrul spiralei este plasata cunoasterea cerintelor si estimarea costurilor la ni$el preliminar. 2.2 Realizarea sistemelor imformatice folosin !ac#et"l e a!licatii soft$are Pachetele de aplicatii sunt compuse din programe de calculator achizitionate de pe piata.Cand este disponi)il un pachet soft are corespunzator*el elimina ne$oia de a scrie programele pentru realizarea unui sistem informatic.6n felul acesta se o)tine o reducere a $olumului de munca pentru proiectare*testare*implementare5instalare4si mentenanta sistemului informatic*iar costurile de dez$oltare sunt considera)il mai mici.6n ta)elul 3.2 sunt prezentate cate$a e+emple de aplicatii pentru care sunt disponi)ile pe piata pachete soft are. :a)elul 3.2 (+emple de aplicatii pentru care e+ista pachete soft are Conta)ilizarea platilor Conta)ilizarea incasarilor &isteme )ancare Control financiar #chizitii gu$ernamentale Planificarea acti$itatilor Conta)ilizarea ta+elor 0anagemrntul actiunilor si o)ligatiunilor Proiectarea asistata de calculator 5C#34 Posta electronica 5e.mail4 #sigurari de sanatate ?anzari si distri)utie

13

0asurarea performantelor #sigurari de $iata

&alarii Controlul stocurilor

9tilizarea pachetelor de aplicatiia de$enit din ce in ce ma frec$ent*deoarece multe organizatii au cerintr informationale commune*si se doreste realizarea unui sistem informatic*deoarece nu este producti$ ca fiecare organizatie sa.si scrie propriile programe. ,ptiunea folosirii pachetelor soft are se %ustifica in urmatoarele circumstante1.functiile $izate sunt commune pentru mai multe organizatii 5de e+emplu sistemul de salarizare4 2.nu e+ista personal sufficient de )ine calificat si nici )ugete destinate special realizarii de sisteme informatice de catre personalul din organizatie 3.aplcatiile sunt realizate pentru PC.urile din organizatie*care urmeaza a fi integrate intr. un sistem informatic. #cti$itatile de proiectare pot consuma pana la !'D din efortul de realizare a unui sistem informatic*si se datoreaza faptului ca specificatiile de proiectare*au fost realizate de catre cei care au produs pachetele de aplicatii. 9n deza$anta% important specific softului su) forma de pachete de aplicatii este ca nu poate raspunde foarta )ine la toate la toate cerintele utilizatorilor potentiali.(+ista posi)ilitatea ca organizatia sa ai)a o anumita cerinta*pe care pachetul de programe nu o poate satisface.Pentru aceste situatii softul are anumite caracteristici care pot fi personalizate fara a afecta softul de )aza*deci pachetul se modifica pentru a cuprinde cerintele specifice organizatiei.9nele pachete de constructie au o structura modulara*care ofera clientilor posi)ilitatea sa selecteze numai acele functiuni ce corespund ne$oilor lor de procesare a datelor. &electarea pachetului de aplicatii este o acti$itate foarte importanta necesar unei organizatii pentru realizarea sistemului informatic pe )aza unui set de criterii de e$aluare. Cele mai importante criterii folosite de firme sunt1.functiile pe care le ofera pachetul 2.fle+i)ilitatea

14

3.usurinta in utilizare 4.resursele hard are si soft are !.cerintele pentru )aza de date 6.efortul de instalare si intra)uintare 7.documentatia ".calitatea $anzatorului <.preturile practicate de acesta 2.3 Realizarea sistemelor informatice e catre "tilizatorii finali #ceasta a)ordare se )azeaza pe constructia sistemului informatic de catre utilizatorii finali*cu o asistenta redusa din partea specialistilor in domeniu*sau fara asistenta*fiind posi)ila datorita e+istentei instrumentelor soft are de ultima generatie*care pot fi folosite pentru a accesa usor date*a produde rapoarte sau grafice*sau chiar pentru a genera datele de intrare pentru diferite tranzactii si modele. 3in nefericire*instrumentele soft ar de generatia a patra nu pot ilocui instrumentele

con$entionale pentru anumite aplicatii specifice afacerilor*datorita capacitatii lor limitata iar procesarea datelor este relati$e ineficienta deoarece lim)azele consuma resurse importante de calcul si tranzactiile se realizeaza lent*iar pentru o crestere a $itezei tranzactiilor costurile se $or mari semnificati$. 2.4 A%anta&ele sistem"l"i informatic

3intre cele mai importante a$anta%e pe care aceasta metoda le aduce organizatiilor*pot fi mentionatea4 3eterminarea mai )una a cerintelor informationale*cand utilizatorul realizeaza singur propriul sistem informatic*)azanduse mai putin pe a%utorul specialistilor si ca atare e$entualele erori de interpretare se $or diminua semnifucati$/ )4 6mplicarea si satisfactia utilizatorilor care $or utilize mai )ine sistemul*daca acesta este proiectat si realizat de catre ei/

1!

c4

9tilizatorii e+ercita controlul asupra procesului de dez$oltare a sistemului informatic a$and un rol acti$ acti$e in procesul de realizare a sistemului.(i pot realiza aplicatii intregi singuri sau cu asistenta minimala din partea specialistilor utilizatorii %ucand un rol esential in crearea aplicatiilor.

d4

Reducerea sarcinilor nerezol$ate pot fi transferate de specialisti in domeniul sistemelor informatice utilizatorilor finali*o)tinanduse o crestere a producti$itatii realizarii unui sistem informati 6n acelasi timp*implicarea utilizatorilor finali in proiectarea si realizarea sistemelor informatice poate genera pro)leme organizatiei deoarece nu au dez$oltat strategii pentru a se asigura ca aplicatiile realizate de utilizatorii finali corespund o)iecti$elor organizatiei. Cele mai importante pro)leme de acest gen sunt-

a4

Re$izuire si analiza insuficienta ale sistemului informatic.7ara o analiza facuta de catre specialsti in domeniu*utilizatorii finali care dez$olta aplicatii nu au o $iziune independenta asupra sistemului*pentru a putea specifica complet si cuprinzator cerintele informationale pe care sa le satisfaca sistemul/

)4

Lipsa standardelor proprii de asigurare a calitatii.Realizarea sistemelor informatice de catre utilizatorii finali este o metoda rapida*care nu necesita o metodologie formala deoarece utilizatorii finali nu dispun de standarde cuprinzatoare*metode de control si proceduri de asigurare a calitatii eficiente/

c4

Lipsa controlului asupra datelor.9tilizatorii finali pot folosi instrumente soft are e+istente pentru a.si realize propriile aplicatii si fisiere de date*identice*dar fiecare aplicatie si in speta*utilizator*poate actualize si defini aceste date in diferite moduri*dar fara o disciplina formala este foarte greu a se determina unde sunt localizate datele si su) ce forma se gasesc/

d4

Proliferarea sistemelor informatice Epri$ateF.9tilizatorii finali isi pot realiza propriile sisteme informatice Epri$ateF*care sunt ascunse de restul organizatiei*aparand o serie de paleati$e*care reduce gra$itatea pro)lemelor folosirii utilizatorilor la crearea sistemelor informatice*dintre care mentionam centrele de informatica.

16

Centrele de informatica dispun de echipamente*soft ae

si specialisti in informatica care pot

furniza utilizatorilor finali instruire*asistenta si consultanta.Concret principalele )eneficii pe care le aduc aceste centre sunt faptul ca pot a%uta utilizatorii finali sa realizeze aplicatiile dorite*contri)uind astfel la cresterea producti$itatii lor*astfel incat sa corespunda standardelor de audit*calitate si securitate. 9n alt )eneficiu important pe care il pot genera centrele de informatica este consolidarea standardelor pentru echipamente 5hard are4 si soft are* astfel incat utilizatorii finali san u introduca in firme mai multe tehnologii disparate si incompati)ile. 3.1 St" i" e caz'

, )aza de date ierarhica este formata dintr.un set de inregistrari care sunt interconectate prin intermediul unor legaturi., inregistrare reprezinta o colectie de campuri* fiecare camp continand o singura $aloare*iar prin legatura se intelege o asociere intre doua inregistrari.7iecarui tip de inregistrare din diagrama de structura ii corespunde in )aza de date un anumit numar de inregistrari .#ceasta inseamna ca pentru o realizare a unui tip de inregistrare parinte pot e+ista '*1 sau mai multe inregistari ale tipului de inregistrare copil. &C E392#R(#F&RL cu sediul in Craso$ str.$erii nr.12*are ca o)iect de acti$itate productia de produse de panificatie5paine.cornuri si specialitati4* organigrama societati este urmatoarea- 1director* 1 conta)il* 2patiseri*1 cofetar* 1 muncitor necalificat* 3 soferi. &ocietatea este la inceputul acti$itatii si de aceea relatiile cu clientii nu sunt foarte multimitoare*pe piata e+istand foarte multi producatori de panificatie. Primii clienti sunt din Craso$*dar societatea $rand sa se faca cunoscuta prin calitatea produselor a incheiat contracte si cu alte firme din afara %udetului. Clientii societatii sunt-&C #CC &RL din Craso$*&C P,L6&#2, din C9C9R(&:6*&C &63#2 &RL din Craso$* &C 369 &RL din 6asi* &C #LC62# &RL din Craso$*&C 6L0#R, &RL din Constanta.6n perspecti$a societatea cauta sa incheie contracte cu unitati turistice si hoteliere pentru distri)utia de chifle si produse de patiserie. Productia de produse de panificatie se face in functie de

17

cerintele clientilor si in cantitatile solicitate de acestia * iar distri)utia se face zilnic la sediul clientilor cu autoturismele aflate in dotarea proprie a societatii pe )aza de grafic si la ora fi+a. ($identa clientilor si a produselor de panificatie li$rate catre acestia se tine in sistem de gestiune informatizat astfel-

0odelul conceptual al datelor

(ACTURI *+IS*

1*1
NR (ACT )ATA (AC

1*n
LI,RARI CANT LI,RATA

'*n
CLI*NTI CO) CL )*N CL A)R

'*n
PRO)US* CO) PRO) )*N PRO) U+ T,A CALITA*

Cardinalitatile sunt urmatoarele . pentru facturi - 1*1 . fiecare factura e emisa catre un client .fiecare factura e emisa inui singur client . pentru clienti - '*n . e+ista clienti careia nu li se emit facturi . aceluiasi client i se emit mai multe facturi

. pentru facturi - 1*n . fiecare factura contine un produs .fiecare factura poate contine mai multe produse

1"

. pentru produse - .e+ista produse care nu sunt li$rate . aceleasi produs poate fi li$rat de mai multe ori

0odelul relational al datelor-

Produse 5cod produs* den produs* um* p$* t$a* calitate 4 Clienti 5cod cl* den cl* adr 4 7acturi 5nr fact* data fact* cod cl 4 3etalii fact 5 nr fact * cod produs* cant li$rata 4 7ie relatiileCL6(2:6 16n create ta)le in design $ie s.a creat ta)ela clienti cu cheie primara in codcl.

clienti codcl 1'' 2'' 3'' 4'' !'' 6'' dencl &C #CC &RL &C P,L6&#2, &RL &C &623#2 &RL &C 369 &RL &C #LC62# &RL &C 6L0#R, &RL adr C? &:R 0#R(: 2R " C &:R L6C(R:#:66 2R 1' C? &:R 926R66 2R 23 6& &:R :(6 2R 1! C? &:R &,#R(L96 2R < C: &:R 2,9# 2R 4

7#C:9R6 1 6n create in desing $ie s.a creat ta)ela facturi cu cheie primara in nrfac si cheie e+terna in codcl.

1<

facturi nrfact 111 112 113 114 11! 116 117 11" 11< 12' datafact '3.'3.2''7 1!.'3.2''7 2!.'3.2''7 '!.'3.!''7 1!.'3.2''7 '2.'4.2''7 '<.'4.2''7 1".'4.2''7 '1.'4.2''7 '7.'4.2''7 codcl 1'' 2'' 4'' 6'' 3'' 2'' 1'' 4'' 2'' 3''

PR,39&( . 6n create in desing $ie s.a creat ta)ela produse cu cheie primara in codp.
produse codp 1 1' 11 12 2 3 4 ! 6 7 " < denp P#62( 2(#G#R# &#R#:(L( C,I,2#C C9 29C# C,I,2#C C9 0#C P#62( #LC# GR#J#0 C,?R6G6 C,R29R6 &60PL( C,R29R6 C9 ?#26L6( CJ67L( P#:(9R6 C9 CR#2I# P#&:( 7#62,#&( um C9C HG C9C C9C C9C C9C C9C C9C C9C C9C C9C PG p$ 6' <' "' 7' 73 1! 1 4 6 ! < 11 t$a 1< 1< 1< 1< 1< 1< 1< 1< 1< 1< 1< 1< calitate 1 1 1 1 1 1 2 2 1 1 1 2

2'

3(:#L66 7#C:9R6.6n create in design $ie s.a creat ta)ela detalii facturi cu cheie e+terna nrfac si codp.
detaliifact nrfact 111 113 11! 114 11! 112 112 112 117 11" 11< 112 116 codp 1' 11 12 " 3 4 3 11 2 1 ! 1 6 cantli$r 2!6' 1!6' 123' !64' !62' 126! !64 1!6' !6" !64' !6' "<6' !6'

1.#fisarea - cate facturi a incheiet fiecare client.din create Kueri in desing $ie *s.a pus conditia sort ascending in coloana codcl.
C#:( 7#C:9R6 # 62CJ(6#: 76C#R( CL6(2: codcl 1'' 1'' 2'' 2'' 2'' 3'' 3'' 4'' 4'' 6'' nrfact 117 111 11< 116 112 12' 11! 11" 113 114 dencl &C #CC &RL &C #CC &RL &C P,L6&#2, &RL &C P,L6&#2, &RL &C P,L6&#2, &RL &C &623#2 &RL &C &623#2 &RL &C 369 &RL &C 369 &RL &C 6L0#R, &RL

21

&LL &(L(C: CL6(2:6.C,3CL* 7#C:9R6.2R7#C:* CL6(2:6.3(2CL 7R,0 CL6(2:6 622(R M,62 7#C:9R6 ,2 CL6(2:6.C,3CL N 7#C:9R6.C,3CL ,R3(R CO CL6(2:6.C,3CL/

2.#fisarea- clienti din Constanta.din create KuerB in desing $ie *am sta)ilit la criteria in locatia adr PC:P.
CL6(2:6 362 C: adr C: &:R 0#R(: 2R " C: &:R 926R66 2R 23
C: &:R &,#R(L96 2R <

&LL&(L(C: CL6(2:6.C,3CL* CL6(2:6.3(2CL* CL6(2:6.#3R 7R,0 CL6(2:6 622(R M,62 7#C:9R6 ,2 CL6(2:6.C,3CL N 7#C:9R6.C,3CL AJ(R( 555CL6(2:6.#3R4 Li=e QPC:PQ44 ,R3(R CO CL6(2:6.3(2CL/

3.#fisarea- clienti luna martie.din create KuerB design $ie *am sta)ilit la data fact RN'18'3 andRN318'3

22

clienti luna martie codcl 1'' 2'' 4'' 3'' dencl &C #CC &RL &C P,L6&#2, &RL &C 369 &RL &C &623#2 &RL nrfact 111 112 113 11! datafact '3.'3.2''7 1!.'3.2''7 2!.'3.2''7 1!.'3.2''7

&LL &(L(C: CL6(2:6.C,3CL* CL6(2:6.3(2CL* 7#C:9R6.2R7#C:* 7#C:9R6.3#:#7#C: 7R,0 CL6(2:6 622(R M,62 7#C:9R6 ,2 CL6(2:6.C,3CL N 7#C:9R6.C,3CL AJ(R( 5557#C:9R6.3#:#7#C:4RNS38182''7S #nd 57#C:9R6.3#:#7#C:4RNS383182''7S44/

4.#fisarea-produse calitatea 6.din create KuerB in design $ie *la calitate produse am de)ifat.

produse calitatea 1 codp 1 2 3 6 7 " 1' 11 12 denp P#62( 2(#G#R# P#62( #LC# GR#J#0 C,R29R6 C9 ?#26L6( CJ67L( P#:(9R6 C9 CR#2I# &#R#:(L( C,I,2#C C9 29C# C,I,2#C C9 0#C um C9C C9C C9C C9C C9C C9C HG C9C C9C p$ 6' 73 1! 6 ! < <' "' 7' t$a 1< 1< 1< 1< 1< 1< 1< 1< 1<

&LL&(L(C: PR,39&(.C,3P* PR,39&(.3(2P* PR,39&(.90* PR,39&(.P?* PR,39&(.:?# 62:, >calitatea 1 a produselorT 7R,0 PR,39&(

23

AJ(R( 555PR,39&(.C#L6:#:(4N144/

!.#fisarea-produse li$rate pe zile.din create KuerB in desing $ie *am selectat denp*datafac*cantli$rata*si din crossta) KerB am pus conditiile *ro heading*column heading*iar la cantitate sum.
produse li$rate pe zile denp C,R29R6 C9 ?#26L6( C,R29R6 &60PL( C,?R6G6 C,I,2#C C9 0#C C,I,2#C C9 29C# GR#J#0 P#62( #LC# P#62( 2(#G#R# P#:(9R6 C9 CR#2I# &#R#:(L( 2!6' "<6' 126! 123' 1!6' 61"4 !6" !64' !64' 1!6' !6' '3U'3U2''7 1!U'3U2''7 2!U'3U2''7 '1U'4U2''7 '2U'4U2''7 !6' '<U'4U2''7 1"U'4U2''7 '!U'3U!''7

&LL-

:R#2&7,R0 &um53(:#L667#C:.C#2:L6?R4 #& &um,fC#2:L6?R &(L(C: PR,39&(.3(2P 7R,0 PR,39&( 622(R M,62 57#C:9R6 622(R M,62 3(:#L667#C: ,2 7#C:9R6.2R7#C: N 3(:#L667#C:.2R7#C:4 ,2 PR,39&(.C,3P N 3(:#L667#C:.C,3P GR,9P CO PR,39&(.3(2P P6?,: 7#C:9R6.3#:#7#C:/

24

Concluzii 9n asemenea sistem permite o)tinerea pe calculator a datelor necesare pentru raportare*la perioade fi+e sta)ilite anticipat sau la cerere*a situatiei stocurilor efecti$e in raport cu cele normate ca si urmarirea si controlul operati$ al miscarii stocurilor in $ederea pre$enirii sau formarii celor nerationale. Prin folosirea ta)loului de )ord ca instrument modern utilizat in acti$itatea de management*se pot furniza o serie de rapoarte periodice*la diferite ni$ele ierarhice*pri$ind gestiunea stocurilor. Realizarea in timp util a acestei informari*ca o cerinta de )aza pentru fundamentarea unor decizii pertinente*poate fi satisfacuta prin a$anta%ele oferite de ta)lourile de )ord electronice 5:C(4. :C( apare ca un su)sistem al unui sistem informatic functional 5de

productie*commercial*etc.*V*care furnizeaza in mod continuu si su) forma adaptata*pe trepte diferite de analiza*informatii utile pentru urmarirea gestiunii si e$aluarea acti$itatii pri$ind stocurile. Cu a%utorul sistemului informatic de gestiune societatea poate sa.si tina in mod sigur si rapid diferitele e$idente de gestiune care o intereseaza*date care sunt prelucrate intr.un timp scurt. Poate tine e$identa tuturor clientilor cu care a incheiat contracte*a produselor solicitate *a produselor $andute pe feluri de sortimente si in ce cantitate.&istemul informatic de gestiune permite astfel *listarea diferitelor rapoarte intr.un mod rapid.

2!

Ci)iogafie

.&teliana Cusuioceanu 10anagmentul modern al stocurilor 1editura infomar=et .2''!

. 7lorescu ?asile 17undamente teoretice si practice 1editura infomega.2''2

. Gheorghe 0ilitaru 1&isteme informatice de management 1editura C6C #LL 2''4 . 6"18073.

26