Sunteți pe pagina 1din 9

Biletul 1 1.

nivelurile de reglare a ciclului menstrual Sistemul reproductiv este organizat dup principiul ierarhic din 5 nivele: cortexul, hipotalamusul, hipofiza, ovarele i organele-int. Fiecare nivel e reglat dup mecanismul de recontrol du lu !stimulator sau inhi itor, feed- ac"# de ctre structurile superioare. Fiecare ciclu menstrual reprezint o interaciune complex $ntre hipotalamus, hipofiza, ovare i endometru. Schim rile ciclice ale nivelelor hormonilor gonadotropi i steroizi induc modificri at%t funcionale, c%t i morfologice $n ovare, care constau $n maturizarea foliculului, ovulaie i formarea corpului gal en. Primul nivel $n reglarea neurohormonal a sistemului reproductiv revine cortexului i sistemului neurotransmitor &ceste sisteme percep impulsurile din mediul $ncon'urtor i interorcceptor, apoi le transmit prin sistemul neurotransmitor $n nucleii neurosecretori ai hipotalamusului. Al doilea nivel $n reglarea neurohormonal revine hipotalamusului, ce servete ca loc de integrare a sistemului nervos central vegetativ i celui endocrin. Al treilea nivel in reglarea neurohormonal a funciei reproductive e hipofiza. Su aspect anatomic hipoiza este situat la aza encefalului, $n aua turceasc, fiind legat cu o ti' pituitar de tu er cinereum. Funcia reproductiv este reglat de ( hormoni tropi adenohipofizari: FS), *) i prolactina. Al IV-lea nivel $n reglarea ncurohormonal $l reprezint ovarele-gonade feminine parc. ce $ndeplinesc funcia endocrin i germinativ, asigur%nd astfel funcia reproductiv%. +n ovare exist , zone: cortical i medular. Al 5-lea nivel $n reglarea neurohormonal a ciclului menstrual revine organelor-int. -intre acestea fac parte: uterul, vaginul, glanda mamar, foliculul pielos, pielea, esutul adipos i cel osos . +n celulele organelor-int au fost gsii receptori ai hormonilor sexuali, care sunt de natur proteic i se afl $n citoplasma celulelor 2.Principiile de tratament a MST .rincipii de tratament: - anti acterial, dup anti ioticogram - desensi ilizante - detoxicante - vitaminoterapie - tratament local / instilaii, ie, tampoane, supozitorii. 3. numerati starile de urgenta in ginecologie 1. m!olie cu lic"id amniotic 2.inversia uterului 3Prola!area de cordon om!elical #.$istocia de umar 5.%emoragia &%IS Biletul2 1.%ormonii se'uali (emenini *) - este hormonul luteinizant secretat de hipofiza. 0l provoaca la femeie ovulatia si mentine operational corpul gal en . *a ar at , *) stimuleaza producerea de testosteron de catre testicule. FS) - acest hormon foliculo 1 stimulant este secretat de hipofiza.*a femeie el determina maturarea foliculilor in prima faza a ciclului menstrual.*a ar at , el activeaza producerea spermatozoizilor de catre testicule . 0S2345067 - hormoni ovarieni secretati de celulele foliculare .8el mai important este estradionul .&cesti hormoni favorizeaza aparitia cacarcterelor sexuale secundare la pu ertate .0i controleaza la ciclu ingrosarea endometrului .3450S20346 - acest hormon ovarian produs de corpul gal en este foarte important , deoarece el permite pastrarea mucoasei uterine pana la sfarsitul ciclului si pe perioada sarcini . 20S24S203469* - acest hormon masculin este produs de testicule. 0l activeaza producerea de spermatozoizi si favorizeaza aparitia caracterelor sexuale secundare la pu ertate . 2.)omplicatiile MST in ginecologie *nu gasesc + 3.Ta!loul clinic al srcinii tu!are intrerupte Sarcina tu ar: ilateral, concomitent !$n tomp i uter#, gemelar, pe ont restant de tromp: dup sediu: interstiial, istmic,ampular, pavilionar sau fim ric: dup evoluie: $n curs de evoluie i $ntrerupt !prin ruperea peretelui trompei sau prin avort tu ar# 0tiopatogenia .;.8auze tu are: congenitale !malformaii#, modificri iochimice locale, tul urri mecanice !aderene, plastii tu are#, tul urrineurovegetative !spasme tu are# )linica 1.Sarcin, tu!ar, -n evolu.ie / semnele aceleai ca i la o sarcin uterin, poate progresa fr manifestri p$n la <-= sapt. &par dureria dominale hipogastrice, disconfort, dureri colicative $n una din fosele ileace, o $nt$rziere a menstruaiei, ultima are caracter neo inuit!cantitate mic, cul.$ntunecat#. Semnul )egar negativ sau sla pozitiv !nu are loc o ramolire complet a istmului cervical i a uterului#.9terul are form piriform !$n sarcina uterin / form de glo #. -imensiunile uterine sunt mai mici. Semnul .is"ace", 5enter /negativ. *a palparea imanual / trompele mrite $n volum sau se determin o formaiune tumoral. 2.Sarcina tu!ar, -ntrerupt, / triada clasic:- $nt$rzierea menstruaiei:- dureri:- semne de hemoragie intra a dominal:8linica $ncepe rusc, dup o amenoree secundar, apare durerea cu caracter de acces, intense. *ocalizat $n a domenul inferior, iradiaz $nrect, $n regiunea lom ar. Sl iciune general, grea, vom. +ntre accese starea se amelioreaz. .oate aprea

metroragie, dup c$teva ore dela acces, s$ngerrile sunt mici, culoare run. Simptomele iritaiei peritoniale pozitive. Se determin strigtul -ouglasului. $iagnostic di(eren.ial ;.)emoragie $n 7 trimestru / avort spontan, provocat, mola hidatiform,.Sdr. algic / litiaza reno-uretral, apendicita, chist ovarian torsionat(.)emoperitoneu / ruptur de splin sau ficat, apoplexie ovarian<.Formaiunea latero-uterin / salpingita acut, a ces tu oovarian, endometrioza Tratament ;.>edicamentos / metotrexat, .5 0, ,.8hirurgical - prin laparoscopie !salpingectomie total sau parial, rezecie segmentar cu anastomoz termino-terminal# i prinlaparotomie / aceleai operaii. Biletul3 1.Structura maternitatii ? ;. Filtru /pentru separarea gravidelor si parturientelor sanatoase de cele suspecte la infectie sau olnave ,.Sectia e internare-camere sanitare si de dus separate (. Sectia de patologie a sarcinii <.@locul de nastere : Sali de asistare a nasterii , Sali de operatii, saloane pentru lauze , sala de examinare , sala de pansamente. 5.Sectia de ginecologie : la orator:sectia de colectare si pastrare a preparatelor din singe . AAA 7n maternitatile mari : terapie intensiva si reanimare. 2. )lasi(icarea contemporana a MST/ >S2 pot fi distri uite $n ( grupuri: 1. Maladiile venerice clasice : - Sifilisul - 5onorea - Bancroidul - *imfogranulomatoza venerian : - 5ranulomul inghinal 2. Maladiile se'ual transmisi!ile cu locali0are predilict, -n organele genitale1 7nfecia chlamidian : 2ricomoniaza : 8andidozele vaginale : >icoplasmele urogenitale )erpesul genital :7nfecia genital cu papilomovirus !).C# 3.Maladiile se'ual transmisi!ile cu a(ectarea predilect, a altor organe1 Sindromul imunodeficienei do %ndite !S7-&# : 2u erculoza organelor genitale : )epatitele virale 3. Tactica medicala in sarcina ectopica in progresele intrerupte )%I2324I)A5 1Salpingostomia-indepartarea sarcinii ectopice printro mi"a incizie de-a lungul trompei uterine. Slpingectomia /indepartarea trompei uterine 846S03C&243: >etotrexat Biletul 6r.# 2egimul sanitaro-epidemiologic in maternitate. 3egimul antiepidemic este un sistem permanent i sistematic fiind instituit $n scopul prevenirii infeciilor intraspitaliceti !nosocomiale#. 7n scop de profilaxie a maladiilor nosocomiale $n instituiile o stetricale se practic completarea ciclic a saloanelor. -ezinfectarea i curenia general se efectueaz dup externarea luzelor i nou- nscuilor din salon, pe parcurs de o zi. 7n scopul asigurrii regimului sanitaro-igienic i antiepidemic $n maternitate se acord o mare atenie $ntreinerii i dezinfeciei permanente a $ncperilor. 7n afar de curenia curent i general a localului maternitii, regimul antiepidemic prevede respectarea cu strictee a graficului de $nchidere a maternitii pentru dezinfecie profilactic pe un termen de ;5-,D zile cel puin o dat pe an. ,.)linica cervicitelor7 uretritelor7 colpitelor. )ervicita - inflamarea cervixului uterin !capatul lung si su tire al uterului care se deschide in vagin#. &ceasta afectiune la femei are multe caracteristici comune cu uretrita la ar ati , ma'oritatea cazurilor fiind determinate de infectii transmise pe cale sexuala. >ulte femei care sufera de cervicita nu stiu acest lucru, deoarece este asimptomatica in stadiu incipient, ea trecand neo servata. )au0ele aparitiei cervicitei )ervicita poate fi cauzata de oricare infectie, printre care cele mai intalnite sunt data de: Chlamydia trachomatis si Neisseria gonoree, 8azurile non-infectioase de cervicita pot fi determinate de: dispozitive intrauterine, diafragme contraceptive si reactii alergice la prezervativele din latex. Semnele si simptomele cervicitei .rimul simptom al cervicitei este reprezentat de secretiile vaginale modificate, devenind mai pronuntate imediat dupa menstruatie. &lte semne sunt reprezentate de: sangerari intre menstruatii, mancarimi, iritatia organelor genitale externe, dureri a dominale sau de spate plus sangerarile dupa contactul sexual si o senzatie de usturime la urinare. 4 forma mai severa de cervicita poate determina secretii vaginale care pot contine si puroi, insotite de dureri a dominale si mancarimi. $iagnosticarea cervicitei se face prin com inarea istoricului medical al pacientei cu un examen pelvin direct, cu vizualizarea cervixului. 9n testPapanicolau si prelevarea unei lame de secretie vaginala se efectueaza de rutina pentru depistarea acestei afectiuni. Tratamentul de cervicita tratamentul consta intr-un anti iotic cu spectru larg. .rintre cele mai utilizate tratamente se numara doxiciclina si dusuri care ucid acteria din vagin si cervix. 3retrita sau in(ectia uretrala este o afectiune a uretrei provocata de aceleasi microorganisme care infecteaza vezica !incluzand si 0scherichia coli#, dar poate fi si consecinta unor oli cu transmitere sexuala. *a femei, din cauza anatomiei - apropierea dintre orificiul uretrei si vagin, sunt posi ile infectii cu virusul herpes simplex sau 8hlamEdia. *a ar ati, ma'oritatea infectiilor uretrale

sunt date de gonococi si 8hlamEdia. Sindromul 3eiter este o com inatie de uretrita, artrita si con'unctivita !inflamatiei a ochiului# care este do %ndita, de o icei, dupa contact sexual. Simptome Simptomele infectiei uretrale sunt mictiunile frecvente, insotite de senzatia de arsura la urinat, scurgeri uretrale !la ar ati# sau existenta puroiului in urina. *a femei este dificila diferentierea unei infectii uretrale de o infectie vezicala !cistita# deoarece semnele si simptomele acestor afectiuni sunt similare. 4 analiza urinara poate a'uta la sta ilirea diagnosticului. Tratamentul uretritei 2ratamentul depinde de cauza infectiei si poate fi sta ilit numai de catre medic. 7n cazul infectiei cu 8hlamEdia se poate administra un anti iotic cum ar fi tetraciclina, pentru o saptamana. .entru gonoree se prescrie in mod uzual penicilina. 9nele tulpini de gonococ sunt rezistente la penicilina. )olpita este o oala a aparatului genital femeiesc, ea mai purtand numele si de vaginita. &ceasta afectiune ginecologica se manifesta de o icei prin inflamatii ale vaginului, inflamatii care pot cuprinde si vulva !vulvo-vaginite#. &paritia colpitei se datoreste contactarii unor germeni, gonococi sau ciuperci. 8ea mai intalnita forma a colpitei !vaginitei# este aceea rezultata in urma contaminarii cu 2richomonas. 8olpita se manifesta in general prin: 1 usturime si dureriri intense la urinat 1 dureri intensificate de raportul sexual 1 mancarimi violente Tratamentul este de o icei medicamentos si in functie de germenul care a produs afectiunea. &tunci cand suferiti de colpita cu 2hricomonas, tratamentul tre uie esfectuat si la partenerul dumneavoastra, deoarece chiar daca el este aparent sanator, in fapt este purtator al parazitului si va poate reinfecta. 3.)e repre0inta apople'ia ovariana8 &ceast form nosologic clinic se manifest prin sindrom dolor care cel mai frecvent apare la mi'locul ciclului menstrual, c%nd se preconizeaz ovulatia, poate fi $nsoit de hemoragie $ntraa dominal cu semnele clinice caracteristice de o anemie acut $n funcie de volumul de s%nge pierdut. 7n caz de hemoragie intraa dominala marcata, se o serv o anemizare acut cu pr uirea 2&. 7n funcie de intensitatea hemoragiei interne, ta loul clinic va fi destul de variat: Forma mixt se determin $n caz de hemoragie ne$nsemnat, frecvent se marcheaz diminuarea tonicitii pulsului, greaa, uneori i vrsturi, stare lipotemic s.a. Forma hemoragic se apreciaz $n caz de hemoragie intraa do- minal mai intens, colaps, puls filiform, paloare tegumentar marcat, trsturi ascuite ale feei, semne de iritaie peritoneal de scurt durat, scderea temperaturii fa de normal, se depisteaz lichid li er $n cavitatea a dominal, iar puncia fomixului posterior ne d rezultat pozitiv. Forma dolor c%nd se manifest prin sindrom dolor care cel mai frecvent apare la mi'locul ciclului menstrual, c%nd se preconizeaz ovulaia. -ac nu sunt semne clinice ale unei hemoragii interne i indicaie pentru intervenie chirurgical de urgen, atunci traamentul va-fi conservator: regim la pat strict: aplicaii reci $n regiunea inferioar a a domenului: supozitoare cu antiinflamatorii nespecifice. 7n caz c starea general se altereaz, se efectueaz intervenia chirurgical de urgen. -ac hemoragia intraa dominal este masiv, intervenia chirurgical se efectueaz de urgen. 7n caz c ovarul prezint un hematom mare, iar esutul este distrus aproape $n totalitate, se va efectua ovarectomia. 7n prezena vasului rupt i a hematomului ovarian de dimensiuni mici se efectueaz suturarea vasului rupt i rezecie parial a ovarului cu suturarea corespunztoare. Biletul 5 1. 9a0ele ciclului menstrual la nivelul ovarian si la nivelul uterin. )iclul ovarian are 3 (a0e.7.Foliculinica ;,-;< zile-dezvoltarea si maturizarea folicululuiFestrogeni.Se rupe dehiscenta folicului si se elimina ovulul in cavitatea a dominala:77.4vulatia .777.*uteinica ;,-;< zile se produce si se maturizeaza corpul gal enFprogesteron. 5.4rganele tina !uterul ,vaginul, glandele mamare,foliculul pielos,pielea,tesutul adipos si tesutul osos#. 2.9atul ca o!iect al nasterii. .rodusul de conceptie in primele ;, saptamini se numeste em rion,dupa acest interval poarta denumirea de fat.*a termenul de <D saptamini tre uie sa ai a o greutate de (,DD-(5DDg,o lungime de 5D cm si circumferinta craniana de (<-(5 cm. 3.6umiti !arierele (i0iologice ale organelor genitale (eminine. ;.)imenul: ,.p)-ul acid din vagin: (.5lera cervicala: <.7ngustarea canalului cervical: 5.>enstruatia propriu-zisa. BI5 T35 6.& 1.$urata nasterii pe perioade la primipare si la multipare. .erioadele:dilatatie, expulzie, delivrenta. -ilatarea: G-;, ore la primipare, pina la = ore la multipare. Se monitorizeaza pulsul,2&, respiratia, temperature,intensitatea durerilor contractiilor parturientei. 0xpulzia:pina la , ore.HSe duce evidenta activa a asupra activitatatii cardiac a fatului !@8F# dupa fiecare contractie.H>onitorizarea ritmicitatii si intensitatea contractiilor uterine si a scremetelor.H0videnta starii generale a parturientei:2&,puls,respiratie,diureza,comportament general.H0videnta tesutului pelvi-perineal,la necesitate-perineotomie.

-elivrenta:;5-(D minute, nu tre uie sa depaseasca =D minute.H&ctiva-tragerea cordonului om ilical.H.asiva-asteptarea,fara implicare in dezlipirea placentei. 2.Ba0inul osos din punct de vedere o!stetrical.3eprezinta un recipient dur pentru organele genitale feminine,tesuturile pelviene si formeaza canalul de nastere,filiera genital sau calea o stetrical. -istociile azinului osos au o importanta mare in evolutia nasterii.Forme de strimtare raspindite: a. azin uniform si general strimtat: . azin strimtat plat: c. azin strimtat transversal. Rar intilnit: a.distocii prin exces de ramolire !rahitic si osteomalacic# .prin deformatii ale cur urii coloanei verte rale c.prin exercitarea contrapresiunii femurului in mod anormal asupra oaselor azinului d.prin anomalii de dezvoltare a oaselor azinului ! azin prea mare, azinul piticelor,oprorea in dezvoltarea partial#. e.prin deplasarea coloanei verte rale pe azin!spondilizem,spondilolistesis# f.prin o structurarea azinului din cauza unor tumori sau fracture ale oaselor azinului. 3.)aracteri0ati ta!loul clinic in a!domenul acut.0ste un sindrom clinic impus in criza de timp diagnostic al unei suferinte a dominal acute.8auze:;.)emoragiile din organelle genital:sarcina ectopica:apoplexia ovariana:traumatisme ale organelor genital.,.-ereglarile circulatiei sangvine a organelor genital:torsiunea pediculului tumorii ovarieneIuterine:torsiunea pediculului nodulului su seros,necroza nodulului momatos.(..rocese inflamatorii:perforatia piosalpinxului,pioovarul,parametrita,pelviperitonita,peritonita ginecologica. BI5 T : 1. Prima tualeta a nou nascutului. 6ou-nascut este numit copilul indata dupa nasterea sa si pe parcursul la < saptamini. sol.&l ucida (DJ / se picura in ochi si vagin - 2etraciclina - .enicilina - Se taie cordonul ,-( cm de la om ilic - Se sterge cu prosop steril - -upa , ore se spala in aita 2. $enumiti perioadele nasterii ;. dilatarea uterului ,. expulzie a fatului (. delivrenta !dezlipirea si dega'area placentei si anexelor ei# 3. 2asucirea c"istului ovarian si ce include el. Se mai numeste torsiunea chistului ovarian. Se caracterizeaza prin rotatia ovarului intr-un grad in care sa locheze artera si ve a ovariana. 8auze: anomalii de ovar, sarcina, trompele falopiene malformate, tumori ovariene. -e ut rusc cu al durerii a dominale inferioare unilaterale, iradiaza in spate, pelvis si coapsa, greata, varsaturi. Se poate diagnostica la ecografia -opler, 3>6. 2ratament: laparoscopia cu derularea ovarului torsionat si oforopexie !fixarea ovarului#, analgezice, antiemetice. Biletul ; ;+Aprecerea nou-nascutului dupa scorul Apgar 1 Starea nou / nascutului se apreciaza dupa scorul &pgar in primul minut si peste 5 min dupa nastere, conform celor mai importante forme clinice: ritmul cardiac, activitatea respiratorie , excita ilitatea reflexa,tonusul muscular, culoarea pielii. Fiecare sim clinic se noteaza cu D,;, puncte. 6ou-nascutii sanatosi primesc K-;D puncte, copiii nascuti in asfexie usoara 5-= puncte, in asfexie medie <-5 puncte si in asfexie grava / su < puncte. 6ounascutii in moarte clinica au nota D. 2+ 6umiti su!stantele aneste0ice si analge0ice (olosite la gravide *de pe net+ Sedarea >edicamentele !narcoticele# sunt administrate adesea gravidelor pentru alinarea suferintei din timpul travaliului. &cestora li se dau medicamente calmante in special in timpul nasterii naturale, cand este nevoita sa impinga copilul afara din uter, iar durerile sunt foarte mari. .rintre cele mai frecvente tipuri de medicamente folosite la sedare se numara analgezicele !morfina, mepederina# sau tranchilizantele. &cestea sunt de o icei in'ectate sau administrate intravenos. &nestezia locala presupune administrarea medicatiei anestezice in partea inferioara a corpului, in special in zona pelvina. 8ele mai folosite anestezii locale sunt: H anestezia nervului rusinos: H infiltrarea perineala: H anestezia paracervicala. 3ahianestezia 3+ care va (i volumul de tratament in sarcina ectopica Tratamentul conservativ1 >etrotrexanul- opreste cresterea sarcinii ectopice. Succesul tratatamentului cu >etrotrexan: H 0vita riscul interventiei chirurgicale de a leza trompa uterine H 6u afecteaza fertilitatea 2ratamentul conservative se poate folosi doare in sarcini ectopice diagnosticate precoce si care nu s-au rupt. )ontraindicatii1 H Sarcina uterine:

H &nemie: H *eucopenie: H 2rom ocitopenie: H Sensi ilitate la preparat: H .atologie renala, hepatita renala, ulcer gastric. Tratament c"irurgical1 H Salpingostomia-indepartarea sarcinii ectopice printro mi"a incizie de-a lungul trompei uterine. H Slpingectomia /indepartarea trompei uterine Biletul < 1. )onduita perioadei a 3 a nasterii .erioada de delivrenta: dezlipirea si dega'area placentei si anexelor ei. 8onduita activa: cu o m%n se trage cordonul om ilical, cu cealalta se fixeaza uterul deasupra simfizei pu iene. &ceasta tractie se efectueaza la ,-(-5min dup expulzia fatului, precedata de in'ectarea preventiva a 4xitocinei-;D9&, iIm. 8onduita pasiva: dezlipirea fiziologica a placentei, faera implicarea medicului. Se monitorizeaza semnele de dezlipire a placentei: tumefierea deasupra simfizei, alungirea cordonului om ilical, senzatii de scremete... 2. )au0ele "emoragiilor din (anta genital, la termeni precoci de sarcina. - &vort spontan !a eratii crm, cauze endocrine / insuficienta secretiei de progesteron, scderea sau a senta recept la niv uterin, cauze imunologice / sindr. &ntifosfolipidic, insuficienta istmico cervicala, anomalii de dezvoltare a organelor genitale etc.# - Sarcin ectopic - Sarcin stagnat $n evolutie: - .atologia enign a colului uterin - 8ancere i traumatisme 3. )e repre0inta si ce in(ormatie ne o(era punctia spatiului $ouglas1 Spaiul rectouterine !spaiul -ouglas# este aria de interes la femei Lone de acumulare de lichide $n poziie de clinostatism. Sacul -ougals este o cavitate aflata in spatele uterului si este locul in care se varsa lichidul continut de foliculul ovulator. &stfel, prezenta lichidului in sacul -ouglas este normala dupa ovulatie. 7ntr-o sarcina extrauterina lichidul in sacul -ouglas este intr-o cantitate mai mare si de o icei contine si singe, lucru identifica il prin ecografie. 7n general, sintagma Mlichid in sacul -ougalsM indica faptul ca ovulatia a avut loc. @olile hepatice, renale sau cardiace pot sa duca la acumularea de lichid in peritoneu, iar acesta se aduna in zona cea mai 'oasa, adica in fundul de sac -ouglas, situat intre uter si vezica urinara sau ovulatia prin ruperea foliculului, vreun chist ovarian rupt, endometrioza etc. Bilet 1= ;. $eterminarea v>rstei de sarcin,. -urata normal a sarcinei / intervalul de timp de la fecundaie p%n la natere / ,GD zile sau <D spt. 6atere prematur / p%n la (K spt. 6atere prelungit / <D / <; spt. 6atere supramaturat / dup <; spt. &precierea v%rstei sarcinii i data pro a il a naterii dup: - 8oitul fecundat / se scad ;< zile din ,GD de zile pt a constata durata medie a sarcinii din momentul conceptiei. - -ata ultimei menstruatii / se adauga K zile la prima zi a ultimei menstruatii, i se scad ( luni calendaristice. - >iscarile active ale fatului / sunt percepute de primigeste la ,D sapt., de multigeste la ;G spt. - >surarile o stetriciale / masurarea volumului uterului, circumferintei a dominale, dimensiunile craniului fatului. - 9S5 / cu c%t este mai mic termenul de gestatie cu atit este mai veridica v%rsta sarcinii. ,. )au0ele "emoragiilor din (anta genital, la termeni precoci de sarcina. - &vort spontan !a eratii crm, cauze endocrine / insuficienta secretiei de progesteron, scderea sau a senta recept la niv uterin, cauze imunologice / sindr. &ntifosfolipidic, insuficienta istmico cervicala, anomalii de dezvoltare a organelor genitale etc.# - Sarcin ectopic - Sarcin stagnat $n evolutie: - .atologia enign a colului uterin - 8ancere i traumatisme (. 9a0ele ciclului ovarian -urata medie a unui ciclu menstrual este de ,G zile, cu variante ale normalului cuprinse intre ,; - (5 zile. .e parcursul unui ciclu menstrual se produc modificari hormonale, modificari la nivel ovarian si la nivel uterin. Fazele: - faza foliculara: - faza ovulatorie: - faza luteala: - faza menstruala. I. 9a0a (oliculara.resupune cresterea la nivelul ovarului a unui grup de foliculi. .rocesul de dezvoltare se desfasoara su actiunea com inata a FS) !hormon foliculo- stimulant#, *) !hormon luteinizant# si a hormonilor estrogeni. &re ca rezultat selectarea dintre acestia a unui folicul dominant. II. 9a0a ovulatorie4vulatia reprezinta maturarea si eli erarea ovocitului de catre foliculul dominant su actiunea *) !hormon luteinizant# care atinge in aceasta perioada un varf al intensitatii. 4vocitul va fi captat de catre trompa uterina.

III. 9a0a lutealaFoliculul dominant rupt !ramas in urma ovulatiei# va forma corpul gal en, importanta sursa de progesteron. -urata de viata a corpului gal en este de ;< zile. 7n a senta implantarii em rionului la nivel endometrial !deci a unei viitoare sarcini#, corpul gal en sufera un proces de degenerare si va forma corpul al !apare pe suprafata ovarului ca o cicatrice, certificand prezenta ovulatiei in ciclul respectiv#. -aca em rionul se implanteaza acesta va emite semnale care vor pastra corpul gal en in viata, fiind sursa importanta de progesteron pana la formarea placentei si contri uind la mentinerea sarcinii. Biletul11 1$iagnosticul de!utului de travaliu -co orirea fundului uterului -urinare mai frecventa -dureri in spate -scurgeri vaginale mai a undente -contractii uterine mai dese -ruperea apelor 2.)are va (i actiunea stomatologului in ca0 de "emoragie??????..ml singe din 9anta genital la o gravida in tereni tardive de nastere 3.Tratamentul local al cervicitelor7colpitelor Tratamentul de cervicita -aca diagnosticul este de cervicita determinata de 8hlamEdia, tratamentul consta intr-un anti iotic cu spectru larg. .rintre cele mai utilizate tratamente se numara doxiciclina si dusuri care ucid acteria din vagin si cervix. .entru pacientele care au episoade repetate sau prelungite de cervicita, medicul specialist poate recomanda o procedura care sa distruga celulele anormale de pe suprafata cervixului. 8ea mai cunoscuta astefel de procedura este cauterismul !cauterizarea folosind caldura#, criochirurgia!cauterizarea folosind inghetul# si tratamentul cu laser. -upa terapie, celulele din tesutul normal netratat inlocuiesc aria distrusa. Tratamentul colpitei este de o icei medicamentos si in functie de germenul care a produs afectiunea. &tunci cand suferiti de colpita cu 2hricomonas, tratamentul tre uie esfectuat si la partenerul dumneavoastra, deoarece chiar daca el este aparent sanator, in fapt este purtator al parazitului si va poate reinfecta. 2ratamentul se va face numai dupa un control amanuntit si su stricta supraveghere a medicului. 7rigatiile vaginale fara indicatii precise, pot agrava oala. >ai tre uie spus ca pe tot parcursul perioadei de tratament se vor evita raporturile sexuale. .entru persoanele care nu au un partener sta il, este ine sa fie constiente de raspandirea olii, si sa folosesca prezervativul la orice contact sexual. 0ste singura modalitate in care va puteti feri de contaminarea cu o astfel de oala. 9n lucru foarte important pentru a preveni aparitia colpitei, este respectarea stricta a regulilor de igiena intima. -upa fiecare raport sexual se recomanda spalarea zonei genitale cu apa calda si un agent de curatare care sa ai a acelasi p) cu cel al zonei vaginale Bilet 12 ;. Investigatiile cu ra0e 2oentgen in stomatologie la (emeile insarcinate.

4rice examen iradiant pt femeia in timp de sarcina tre uie sa fie contraindicat. *imita normala a iradierii pt femeia in virsta de precreare este de D,D5 Sv!7Sv!Sievert#-;DDrem#. .t o gravida doza pt N luni tre uie sa fie inferioara de D.D; Sv. 0 important ca gravidele sa declare precoce sarcina, evitind expunerea la iradiere a dominala si la fat. -upa ;K saptamini efectele sunt negli'a ile si riscul indus nu pare a fi superior celui natural. 3iscul cancerigen exista, dar el tre uie reevaluat . 8ancerogeneza indusa e mai riscanta daca a avut loc iradierea inainte de = luni de gestatie. 8onform datelor lui >ole si Oamaza"i , creste incidenta leucemiei la copii iradiai in uter.

,. Ta!loul clinic al "erpesului genital.


Cirusul )erpes Simplex reprezinta unul dintre cei mai raspinditi agenti patogeni . )erpesul genital este o infectie cu transmitere sexuala persistenta si cronica.7nfectia cu virusul herpes simplex este cea mai frecventa cauza a leziunilor vulvare ulcerative .)erpesul genital este do indit prin contact sexual , prin secretiile contaminate sau suprafetele mucoase. .erioada de incu atie variaza intre ,-,D zile , cu o medie de = zile. 7n simptomatologia clasica initial apar placi intens erimatoase pe care apar apoivezicule grupate in uchete. &ceste vezicule se sparg si se transforma in ulceratii putin adinci, foarte dureroase si care pot conflua. *eziunile pot fi localizate mai frecvent pe la ii, mai rar pe vagin sau col, dar si la nivel perineal sau anal. Spre sfirsitul primei saptamini de oala apare o adenopatie inghinala ilaterala dureroasa. 7n primoinfectie, ulceratiile dureaza aproximativ ( saptamini si se vindeca spontan prin formarea de cruste fara a lasa cicatrici. 7n cele mai multe cazuri recurente apar dupa sres, emotii, menstruatie, sarcina, imunodepresie.

(. )e include pro(ila'ia gono!lenoreei la nou-nascuti.


.rofilaxia gono lenoreei nou-nascutilor este inclusa in toaleta nou-nascutilor . Se utilizeaza sol. (DJ al ucid !sulfatnatriu# . .ostnatal, se inlatura se umul si lichidele din regiunea ochilor, iar apoi cu a'utorul unei pipete sterile se picura o picatura de al ucid in sacul con'unctival. Fetitelor li se picura al ucid si in zona organelor genitale externe. .este , ore procedura se repeta.

Biletul 13 1.)au0ele "emoragiei in termenii tardivi de sarcina 8and cervixul incepe sa se relaxeze pregatindu-se pentru nastere, mucusul care astupa deschiderea cervixului este indepartat. 8and are loc acest proces, vei o serva o scurgere care poate semana la culoare cu sangele. 0ste un proces normal care poate avea loc cu o saptamana sau doua inainte de nastere. &ceasta scurgere care are loc aproape de nastere nu este un motiv de ingri'orare, insa altele pot fi: &vortP..Sangerarea vaginala este principalul avortul spontanM?semn de avort. 6astere prematura..PSangerarile din trimestru doi sau trei pot fi un semn de nastere prematura, in special cand sunt insotite de contractii regulate, durere surda de spate sau presiune pelviana. .ro leme la nivelul cervixului.P4 infectie, un cervix inflamat sau anumite excrescente pe cervix pot provoca sangerari vaginale. .lacenta previa.P4 sangerare de culoare rosu deschis, neinsotita de dureri poate indica placenta previa . -esprinderea de placenta.P3areori se intampla ca placenta sa se separe de peretii uterului inainte de nastere si sa provoace hemoragie, insotita de o icei de durere a dominala. 3uptura uterinaP3areori se intampla ca uterul sa se rupa, insa aceasta ruptura se produce de o icei la femeile care au suferit o nasterea prin cezarianaM? )emoragiile din a doua 'umatate a sarcinii @Insertia Aoasa a placentei !placenta praevia# constituie cauza cea mai frecventa a hemoragiilor tardive in sarcina. @$ecolarea prematura de placenta normal inserata cu hematom retroplacentar apare mai frecvent la olnave cu disgravidie tardiva !hipertensiune arteriala, proteinurie, edeme#, uneori dupa traumatisme. >etroragia se instaleaza progresiv.Sangele expulzat are culoare inchisa-negricioasa.-urerile sunt moderate, necaracteristice. @2uptura uterina este favorizata de cicatricile uterine, distociile de col si de azin. ,.)andido0a vaginal, este afectarea sistemului genital feminin de ctre o ciuperc din genul 8andida !de cele mai multe ori este vor a de 8andida al icans#. 8andidoza vaginala este un companion frecvent $n timpul sarcinii, ceea ce complic foarte mult cursul sarcinii i pune $n pericol sntatea mamei i a copilului. 8andidoza vaginal este un tip specific de infecie, care afecteaz cile genitale feminine !vaginul#, cauzat de ciuperca 8andida. 8andidoza vaginal se produce cel puin o dat $n via la K5J din femei. *a femeile, care au suportat un episod de candidoz, riscul de reinfectare persist pentru o lung perioad de timp. 8andida populeaz $n mod normal mucoasa intestinului i cea oral la ma'oritatea oamenilor sntoi. 4rice infecie vaginala !sau infecie la alt nivel# este foarte periculoas $n timpul sarcinii i naterii 3iscurile asociate candidozei $n sarcin sunt urmtoarele: H 3iscul de infecie a mem ranelor fetale $n timpul sarcinii !amnionit,chorioamnionit#: H 3iscul de avort spontan sau natere prematur: H 3iscul de a avea un copil cu greutate mic la natere: H 3iscul de hipoxie fetal intrauterin: H 0ruperea prematur a lichidului amniotic: H 3iscul de infectare a plgilor post-partum !endometrit#. simptomele candido0ei vaginale in timpul sarcinii sunt 1 H >%ncrimi i iritaii ale pielii i mem ranelor mucoase ale organelor genitale externe: H 0liminri al icioase, de consistena laptelui covsit la nivelul tractului genital, cu un miros neplcut: H 8reterea m%ncrimi i dureri in timpul actului sexual, procedurilor igienice ce implic apa. 3.Tactica stomatologului in ca0 de convulsii...eclampsie 8a prim a'utor se recomanda introducerea intre dintii olnavei a unei cozi de lingura !de preferinta din lemn#, infasurata in tifon. &poi gravida va fi asezata intr-o camera intunecoasa si linistita fiind supravegheata indeaproape. 9neori accesele de eclampsie pot provoca moartea fatului. -e aceea gravida eclamptica tre uie internata in spital. .entru prevenirea eclampsiei, tul urarile sarcinii tre uie depistate si tratate de la inceput. Sunt utile si regulile de igiena recomandate in continuare. Biletul 1# 1.Tactica medicala in acces de eclampsie7nclude eli erarea cailor respiratorii,stoparea convulsiilor,controlul adecvat al 2&,aprecierea situatiei o stertricale,inducerea nasterii.7n scopul stoparii convulsiilor si prevenirii aparitiei altor convulsii se administreaza sol. >gS ,5J-,D,D si sol.6a8l D,NJ-,D,D i.v in get si sol. -iazepam ,D mg i.v,solicitarea serviciului de urgenta 2.6umiti metodele de contraceptive 7.8ontarceptia masculine: -actul sexual interrupt -utilizarea prezervativului -vasectomia!metoda de sterilizare#Qligaturare asociata cu rezectia canalelor seminifere !;-,cm# 77.8ontraceptia hormonala: 8.ce contin estrogeni si progesterone: ;#c.orale com inate a#monofazice!duc la dereglari de ciclu menstrual#:6orgestimat,5estogen,-esorgestrel !pot fi folosite sic a metoda de contraceptive de urgenta,timp de K, de ore dupa actul sexual neprote'at-, piliuli cu 5D ug 00!etinilestradiol#doza se repeat peste ;, h # ifazice:&nteovin,-iane-(5 c#trifazice!cantitate mica de steroizi#:5estogen, ,#c.in'ecta ile com inate .repaate ce contin numai progestageni: ;#piliule numai cu progestageni ,#c.in'ecta ile pe aza de progesterone (#implanturi su dermale <#dispositive intrauterine cu progestageni 777.-ispozitiv intrauterineQpiesa mica,confectionata din metal sau masa plastic ce are diferite forme si este introdusa in uter in

scop contraceptive,uneori si in scop curative.!pevenirea fertilitatii prin afectarea via ilitatii spermei# Sterilizarea chirurgicala feminineQ locarea trompelor uterine ce impiedica spermatozoizii sa a'unga la ovul 7C.>etode de ariera:a#masculine:prezervativul #feminine:prezervativul feminine,diafragma,cupola cervicala C.8ontraceptia de urgenta cuprinde metodele pe care femeile le pot folosi ca procedee de urgenta pentru a preveni sarina,c ear urma dupa un act sexual neprote'at,posi il fertile. ;#>etode hormonale -doze mari de estrogeni!etinilestradiol# -com inatii estrogeni-progestative!0scapel# -progestative!levonorgestrel# ,#-ispozitive intrauterine (#&lte metode:danazol,antiprogestative!mifepristone# 3+6umiti organelle genital e'terne si interne ;#4rganele genitale interne feminine:vaginul,uterul,trompele uterine,ovarele ,#organele genitale feminine externe:la iile mariImici,clitorisul, ul ii vaginului,glandele anexe ale vulvei Biletul 15 1.$eterinarea masei pro!a!ile a (atului. >etode clinice de calcul ale masei pro a ile a ftului: Formula Iacubova: !7F9 F 8&# I < H;DD Formula Jordania: 7F9 H 8& Formula Bublicenco: > I ,D !dac greutatea mamei ? ND "g nu se utilizeaz# Formula Jonson: !7F9 - ;5#H;55 Formula Lancovet:!2 F > F 7F9 F 8&# H ;D !H;; dac > ? ND "g# unde: I93/$nlimea fundului uterin !cm#, )A/ circumferina a domenului !cm#, M/ greutatea mamei !"g#, T/ talia mamei !cm# .arametri ultrasonografici a ftului: circumferina cranian, circumferina a domenului i lungimea femurului !$n centimetri#. R +n studiul datelor ultrasonografice am aplicat formula de calcul a masei fetalepro a ile dup StriAaBov CBuninC Medvedev: > Q 88H=;,=, F 8&H;<(,(, F *FH,K<,; / 55DD,N; unde: M / masa pro a il a ftului $n grame, ))/ circumferina cranian $n centimetri, )A/ circumferina a domenului $n centimetri, 59/ lungimea femurului $n centimetri. 2.Metode contemporane de pro(ila'ie a maladiilor se'ual transmsi!ile. Singura modalitate de a preveni olile cu transmitere sexuala este de a nu face sex. 3iscul contactarii ts-urilor scade prin alegerea unui singur partener care nu sufera de >2S si foloseste prezervativul indiferent de tipul de contact sexual. 4rganele genitale se vor spala cu apa si sapun si se va urina imediat dupa activitatea sexuala. &cest lucru poate a'uta la curatarea si indepartarea germenilor scazand sansele unei infectii. .rezervativele previn aparita olilor cu transmitere sexualaS .rezervativele masculine din latex pot reduce riscul transmiterii >2S-urilor daca sunt folosite corect si la fiecare contact sexual. 2otusi prezervativele nu prote'eaza in proportie de ;DDJ mai ales cand pielea unei persoane olnave se atinge de pielea unei persoane sanatoase. 9tilizarea spermicidelor poate preveni aparitia >2S-urilorS 6u. 7n trecut s-a considerat ca spermicidele care contineau nonoxEnol-N ar putea a'uta la prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala prin distrugerea organismelor care provoaca infectia. 6oi cercetari au demonstrat ca nonoxEnol-N pot determina iritatii ale vaginului si colului uterin crescand riscul contactarii >2S-urilor. 3.Ta!loul clinic al !olii in(lamatorii pelviene. Factori predispozanti: - .ertur arile sociale din ultimul timp: - 7ntensificarea migratiei populatiei: - 7nceputul timpuriu al vietii sexuale: - 3aporturi sexuale cu citiva parteneri: - >arirea numarului de avorturi - 8unostinte insuficiente despre contraceptive - &dresare tardiva dupa a'utor medical etc. 2a lou clinic: - -e ut in timpul sau dupa menstruatieT - -ureri pelviene: - Senzatie de tensiune in a domenul inferior - Fe ra, frisoane - 9neori greturi, varsaturi - Scuregere vaginala mucopurulenta, fetida - Sensi ilitate la palparea anexelor - .alparea unei mase inflamatorii - -ureri la mo ilizarea colului - -isurie si polachiurie.